Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

1974. nr. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI . in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca.. a fost Sffmtul Mucenic Efrem.O. care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. Ins a. siriana. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. fericitul episcop Efrem a fost prins. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. prof. in rev. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu.. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. pe care apoi ii cre~tina. fiind botezati de episcopul de Tomis. iar la Chersones pe Pr. sciti. 980-981. in timpul pastoriei acestui fericit episcop. episcopul Ierusalimului. SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie.R. p. besi. col. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie.. Mantuitorul lumii. 517. 7-8. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. traci. Hermon. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici. p. I. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. Ramureanu. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . De la Dunare Ia Mare. Evanghelicus. la 7 martie. cit. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani. in . op. 7 martie. ~i traca (besa). in timpul imparatiei lui Diocletian. convertind la cre~tinism numero§i daci. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. se spun urmatoarele: . Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri. le ingropa in locuri tliinuite. B. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. 3 . romani. latina. 29 ~i 39.

Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. cit. huni ~i besi. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. Parat fiind la imparatul Liciniu. op. ele nu sunt intemeiate. p. din anii 320-323. pe care scrie: . Filius). pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. 77. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra. Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). Auzind de aceasta. un episcop Efrem. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. Lucian ~i Valerian.Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii)... pana in anul 323. in Scitia Mica. 36. op. originari din Capadocia (Asia Mica). a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus.intr-o zi de 15 septembrie". Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire.. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. Galeriu ~i Liciniu. Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. Dupa moartea martirica a episcopului Efrem.barbari". Zotic. ". vol. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. probabil. Helia. cand i se face ~i pomeniiea. insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. I. pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. i s-a taiat fericitul cap . caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis.18 PATERICUL ROMANESC Vasile". chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. Filius). 29. cit.. SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. p. goti. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . .

. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. le tarnaiau. dregatori. Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. Isaccea. care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri.4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. numindu-1 pe Sffmtul Gordian . A§a luau na§tere actele rnartirice. p. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. AT AL. in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. Niculitel §i Babadag. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. 1987. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. care au dat cei mai multi mucenici. cunoscute numai de ei. SFINTII MUCENICI ZOTIC. osta§i. la 15 septembrie. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. intre Dunare §i Mare a Neagra. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. Iar altii.episcop". in Rasarit. Noaptea mergeau la mormintele lor. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. CAMASIE.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. Adamclisi. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. poate sute dintre ei. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata. Trupurile lor. prin decapitare. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. se rugau §i aprindeau lurnanari. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. devenite sfinte moa§te. adica Dobrogea de astazi. 173. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324).

probabil. care.martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. care a servit. numita Noviodunum. avand deasupra crucea monogramata (Hr). impartita ~i ea in mici sectiuni. peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. In incaperea de jos. Toti martirii aveau capetele taiate. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii. Attalos. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte. Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare. probabil. venind mare. Cu randuiala lui Dumnezeu. luna septembrie. Julia. Filippos". in~ira ~i alti martiri.70x3. a descoperit. Cripta martirica de la Niculitel. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: .Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". ca: Eutihie. paraul satului Niculitel-Tulcea. ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. Quirinus. care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii.30 m.50x2. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii.martirioane". numite . majori- . In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri.Zoticos. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . care navaleau mereu peste tarile cre~tine. astazi Isaccea. cu dimensiunile de 3. Ninita. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. de lemn. in secolele IV-VII. alaturi de cei patru amintiti mai sus. in anul 1971. Saturninus. Mai tarziu. construita din caramida. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . din care trei erau a~ezate la locul lor.Martirii lui Hristos". dupa traditia ortodoxa cunoscuta. anume zidite de ei. este impartita in doua mici incaperi supraetajate. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. In anul 602. iar pe peretele din dreapta scrie: . ca ni~te margaritare de mult pret. a~ezate intr-o racla comuna. pentru nevrednicia cre~tinilor. cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. Kamasis.

crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . Atal. cu nume ~i fara nume. cu a celor patru fii ai sai. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. traci. in anii 303-304. Camasie ~i Filip. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. Sfintilor Mucenici. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. din tara noastra. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. prin rugaciunile sfintilor mucenici. de la Isaccea-Niculitel. Atal. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. in anii 319-324. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. Atal. pentru care laudam pe Tatal. romani. la pocainta. dupa anul 324. ajutati de episcopii de la Tomis. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. Sfintii Mucenici de la Niculitel. de origine greci. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. Camasie ~i Filip. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. daci ~i capadocieni. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. la smerenie. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. credincios ~i atat de mult incercat. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. Zotic. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. impreuna cu ceilalti 31 de martiri. Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. Din toamna anului 1971.

Sfinfi # martiri la Tomis. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. se desra~ura deschis. cerand condamnarea lui. bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta).. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Calatis (Mangalia). I. atat cu cuvantul vorbit ~i scris. capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice.7-8. p. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). cit. p. ~i Teofil al Gotiei. I. B. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Din marturiile pe care le avem. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. 985. episcopul Tomisului. cit. Episcopul Eusebiu de Cezareea. Pr. afirma ca . in rev. nr. desigur.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. Ramureanu. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. 1974. Adamclisi. Histria (!stria). procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa. op. Si acesta era. vol. 29. 133. Axiopolis (Cernavoda). profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi.. nu ne este cunoscut. loan Casian. desigur.Bosporus". Halmyris. renumiti in tot imperiul. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin. A zidit. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa.O.nici schitanul nu lip sea din ceata".calugari sciti''. cat ~i cu exemplul vietii lor. op. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. in locul episcopilor martiri. III. p. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara. in lucrarea sa . sau acei vestiti . din nefericire. prof.. 7. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. in aceasta epoca infloritoare. 9-16. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). . de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. Viata fericitului imparat Constantin".R. De la Duni:ire la Mare. el era un mare aparator al Ortodoxiei. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean.Constanfa. p.

Coman. de episcopul Gherasim Timu~. Acest mucenic era . Sfinfi romani. nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. 1979. Ortodoxia. Ramureanu. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. prof. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala.. a treia zi de Pa§ti. I. p. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. Diefionar aglziografic. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. Aetele martirice. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. batuti. p. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic. p.Romanul". p. 311-324. Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii.G. au prins. op. 340. p. probabil. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie. 385-393. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. barbari" inchinatori de idoli. astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . cit. in rev. Atat preotul Sansala. de frica.. sub conducerea unui dregator... Pr. Atal. stabilit in Dacia norddunareana. op. unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. din parinti cre§tini ale~i. bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. op. cit. Bucure~ti. idem. cit. Camasie ~i Filip. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. p.. atat pe preotul Sansala. probabil. i-au legat §i i-au batut. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel. 98-102. nr. cum se spune in actul sau martiric.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. Athanaric. 194 . op. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. noaptea. Altii. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului.Gotul" (Geto-Dacul). in Moesia §i Dacia Pontica. in rugaciune §i feciorie. cat §i pe fericitul Sava. val. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. I. descoperita in anul 1971. este Sfantul Mare Mucenic Sava. de teama . a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens.Tulcea. Sfi'mtul Vasile eel Mare.got de neam §i traia in Gotia". ca sa se 7 Pr. 740-742.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. Atarid. 0 asemenea cripUi martirica zidita. iar alteori . Intre anii 370-372. probabil. 1982. cit. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor. prof I.. goti §i . se refugiau in sudul Dunarii. racandu-le multe rani pe trup. regele gotilor. in vol. Atunci multi cre§tini au fost prin§i. in post. 3/1981. numit uneori . !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. osta§ii lui Athanaric. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. se spune ca in primavara anului 372. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. unica in Romania.

Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu". Legandu-i un lemn greu de gat. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse.lmpliniti porunca ce vi s-a dat. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). 372. adica in Imperiul Roman.un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii".Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". nu numai celei din Capadocia. prin care nume~te pe Sfantul Sava . care ii era ruda. de origine din Capadocia. poarta titlul . capadocian ~i el. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 . a fost condamnat la moarte prin inecare. tuturor Bisericilor locale. Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. infruntandu-i cu barbatie.ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. . cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. Apoi adauga: . elle-a raspuns: . de Sfantul Bretanion de la Tomis. de frica gotilor. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). .24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor. universal. prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei. Marele ierarh al Cezareei Capadociei. Ea a fost adresata. deci. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. fiind in varsta de 38 de ani. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava.. Scrisoarea. la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). la episcopul Ascholius al Tesalonicului. Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu .atlet al lui Hristos". insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea. Apoi. Pomenirea Sfa. poate. . Prin anii 373-374.au fost trecute din tara barbara in Romania" . Osta~ii voind sa-l elibereze. Sfantul Sava. Iar catre episcopul amintit scrie: . dandu-i-se un caracter ecumenic. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. Iunius Soranus. a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti.de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . Sfinte Mare Mucenice Sava. drept raspuns. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. care este invecinat cu al vostru".. scrisa pe teritoriul tarii noastre. ".

Actele martirice. cit. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava.Daco-romanul". in tinutul Buzaului.Romanul". cit. dupa anul 258. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau . Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului). Sfintele sale moa~te. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. 1982. alteori . pe cand slujea. Sansala preotul s-a nascut. adica Cilicia din Asia Mica. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. 312-313. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. 312-313 9 . 99 10 Pr. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. Cilicia. pe care il purtau intr-a caruta.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . cu numele Nichita. a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. p. op. p. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica.Biruitorul". 1982. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor.. este Sfantul Mare Mucenic Nichita. p. in ziua de 15 septembrie. tanarul osta~ al lui Hristos. Nichita.mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. cate au mai ramas din foe. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. p. prof. Actele martirice. prin sate. adica . 609. din anul 372. probabil. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. op. vol. din parinti goti. Dicfionarul aghiograjic. dupa obiceiul gotilor. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna.\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. dupa Sfantul ~1ucenic Sava.. numit uneori . cinstindu-se ca . I. Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. ~i ars de viu in fata sfantului altar. I. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. Rlimureanu. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului.

intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. Dupa anul 348. invrednicindu-se de darul preotiei. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". I.Vrancea. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. Din tinerete. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. Eutihie. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. care migrau prin centrul Daciei. 372. in tinutul Buzau . Din cele relatate de el. in sudul Dunarii. Sfantul . preotul fiind eliberat. propovaduie~te Evanghelia. indeosebi goti. · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. ca preot misionar. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. Ramureanu. care il ajuta la slujbele din biserica. caruia ii era bine cunoscut. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. Aici. Sava. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. atat preotul Sansala. p. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. probabil. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. iar Sava inecat in raul Buzau. 1980. prof. cfmtand psalmi. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. la 12 aprilie.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare. cat ~i cantaretul bisericii sale. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. flicand multi cre~tini dintre pagani. viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. iar de aici in Capadocia. fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. in vol. Apoi. anume Sava Gotul. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. Despre preotul Sansala. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. despre evlavia. goti ~i alte neamuri . ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in .barbare". cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. prin anii 373-374. ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164.

El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. 50-51. op. cit.. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor.. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri.. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra.. Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. ". episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana. idem. p. Pr. I.R. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. prof. Fericitul Eutihie era. intr-adevar. ne-ai bucurat de amintirea celor trecute. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. 29. . Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. 1982.Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei). majoritatea capadocieni. op. Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului.Dacia carpatodunareana. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . cit. SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). barbari". ca ~i ale atator calugari. Actele martirice. 160 12 .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. SfinJi ~i martiri la Tomis. 7-8. p. preoti ~i episcopi misionari.. cit. Auzind de aceasta. p.O. in B. 133-134. p. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor. 1974... I. ca una care a crescut semintele credintei. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. 1001-1006.ConstanJa. op. an XCII. Sfinfi romfmi . 335-341. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV. Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . p. vol. Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . Ramureanu.. . incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. Astfel. nr.

la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. episcopul Cirului. ". barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa. . probabil. spre nevointa monahala.a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. a incercat sa-l exileze. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului.28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. lasfmd pe imparat singur. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa.Iar Vetranion.. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . ale carei ruine. §i sa slujeasca impreuna cu ei. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului. probabil. pe care nu le putea calca". ca sfant. Iunius Soranus. Cu putin inainte de anul 381. parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. Autorul spune in . de altfel. scitii" din Dacia Pontica. pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i . a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel. Teodoret. dar indata a revenit. ". care era bun prieten §i. la 25 ianuarie. impreuna cu . fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: .. pe care ii simpatiza. mfmiinduse. §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine.Istoria bisericeasdi" a sa.martirionul". Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . martirizat de goti la 12 aprilie. ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. 372.. precum marturisesc §i scitii in§i§i". spune §i el: . in anul 369. el fiind. Imparatul.. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). El·a calauzit in copilarie. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. de teama sa nu se rascoale . au fost descoperite in anul 1971. Apoi. cu calugari carturari §i teologi.

cit. cit. cu care era contemporan. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti. scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. cit. Deci. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. 166 . op.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . 134 14 Pr. \'OI. 3.. autohton din Dacia Pontica.de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". p. Actele manirice. p.. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani. 29.. I.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman. p. Ramureanu. I. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. vol. p. 50-51. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. cit. 1981. prof.. I. op. un alt ierarh devotat pentru Hristos. 30.. in Ortodoxia. Ramureanu. I.finJi romfmi . De la Duniire la Mare. Aceasta manastire. op. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. cit. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. 1982. op. dupa sinod. p. Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. dupa o lista suwdala siriaca. prof.. 134-135. de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. S. ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. p. op. era o adevarata vatra 13 Pr. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. 381. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me. p. palestinian ~i egiptean.. SF ANTUL IERARH TEOTIM I .hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius). nr. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. format in tinerete in aceea~i manastire din . 285-336. 342-351.. De la Duniire la Mare. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c.

teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. greaca ~i latina. Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. pe la anii 385-390.zeul romanilor". au trait o epoca de aur. din care reiese . devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii .era cunoscut de toti . Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749).30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie.Paralele sfinte". El afirma ca . erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri.calugari sciti". Constantinopol. ca .pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". Sfantul Teotim I este considerat . fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . in celebra sa lucrare . Roma ~i Africa. teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani . atat la nord de Dunare pana in Carpati. alt istoric paleocre~tin. Ca misionar. ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te). Din aceasta pricina. ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i.Aud ca scrie ~i alte lucrari". despre care spune ca era pastor stralucit.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice". desigur. credincio~i ~i «barbari» . calugari. supranumit de istoricii paleocre~tini .creatorul Filocaliei romfme~ti".loan Casian. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. raspandi!i. Prin scrierile sale patristice.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli).imparati. cat ~i la sud pana la Ierusalim. Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai.barbarilor" migratori. .Filosoful". ale caror ruine ~i astazi se vad. dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. Apoi. pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . de Fericitul Ieronim (t 420). Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii. Iar Socrate.scit" (daco-roman) de neam. influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni. mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. Gherman ~i Teotim I.Scitul" ~i . Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. spune ca fericitul episcop Teotim I .De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri). Sub pastoria lui Teotim I.a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri. in stilul vechii elocinte". Bazilicile inaltate de el. . El avea mult de suferit din partea . paganii il numeau . in gi'mdirea sa a fost. episcopi. confirmata de inaltul nivel spiritual.

impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. la cere§tile laca§uri. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. caruia ii era prieten devotat. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti. insa acest fericit §i mare intru sfinti. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. . in Scythia. ~i se speriara tare. Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. In . In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . o. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei. In anul 400. Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. lata ca intr-o zi. dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada. Dar Sfantul Teotim. In anul 399.pentru nomazii sciti de la Istru". pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i.La Tomis. Pentru viaJa sa curata. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi.durnnezeul romanilor". inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. plangand amarnic pentru vieJile lor. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. pentru sfintenia §i minunile lui".Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. caci au crezut ca sunt pierduJi. §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor. adica pentru huni. Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . caci multi dintre cre~tini. Si. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. In anul 403. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi .

De aceea zice Jeremia in . 2. cauta a-1 face prizonier. 4. 7. 345-346 15 . Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. ca un crin in mijlocul spinilor. nici nu toarce. atunci ne acoperim de gunoaie. ~i pentru aceasta se apropie ~i. 5. el ~i neamul sau. 11. intitulata Paralele sfinte. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. dar eel ce padituie~te cu gandul. tradusa de Preot Prof. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. 20). intr-adevar. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. in vremea vietii sale. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. In volumul Actele Martirice In colectia P. 5).B. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata. Este. atunci suntem imbracati in purpura. ci sa suferi pe nedrept. De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. inti-adevar. ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei. ceea ce ei fagaduira. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. (Matei 6. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult.S. ~i indata i~i dobandi cererea. I. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. prin insa~i iuteala gandului. care nici nu se ostene~te. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. Iar Cuviosul Teotim. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. 3. apoi ii slobozi. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. ciici datorita grijilor se nimice~te. faptuie§te pacatul desavar~it. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. cu cele materialnice. Ramureanu. unul din ei. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. 28-29) 6.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. p. iar a-L uita inseamna a muri. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji.

p. era de neam daco-roman. din grija fata de ele. El s-a nascut pe Ia anul 360 d. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. G.SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. De la Duniire la Mare. R. ce functionau la Tomis. 158. sufletul. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. Pr.Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. I. 1977. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti. 65-70. apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau. in .. an IC. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. 1981. in Dacia Pontica (Scythia Minor . p. nr. 217-250. B. Histria. SF ANTUL lOAN CASIAN (c. IV-VI. 1898. asceza. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. Parintii sai. din secolele IV-V. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. idem.. idem. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. 776 . 7-8. p.Convorbirile" sale. cre~tini evlavio~i ~i cu stare. teolog.SFINTI . dascal. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. 1979. 360-435) 16 Acest mare ascet. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane .Dobrogea de azi). anume in Eparhia Tomisului. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. organizator de mfmastiri.. lata ce ne spune el: . 246-249.. Hr. p. in rugaciune. prof. in rev. Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. . Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. Patrologia. In una din . i-au dat fiului lor loan Casian (adica . dr.din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. de episcopul Gherasim Timu~. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). 1956. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV.. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate. Fiind insetat pentru invatatura cartii. 0. p.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". care circulau in nord-estul lmperiului Roman. Coman. Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate.

1-3). cand avea doar 20 de ani. ravna pentru Hristos ~i nevointa .34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem.. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. Sfantul loan Casian. ravna pentru Dumnezeu. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. Aici. unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. Bunul sau nume.sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . sute de calugari .. Dupa propria sa marturie. patria monahismului cre~tin. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem.Scitul" (c. ruda ~i prietenul sau. Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie". rudenia ~i prietenul sau de toata viata. viata sa aleasa. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre.lmpotriva a optzeci de erezii". In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau. Sffmtul loan Casian . deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . . il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . Vazfmd sfintenia. in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. IV) ~i Teotim I . au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi.Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea". in anul 380. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. nici de hrana.inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari. 392-403). prin exemplul ~i indemnul nostru. Pe deasupra.calugarilor sciti" din patria sa. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri.. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii. mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa . impreuna cu prietenul sau Gherman. poate. In afara de a~ezarea locului. Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos.

despre care auzisera ~i pe . numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. Sfantul loan Casian. Ia Sfantul loan Gura de Aur. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. in anul 407. . eel dintai. Ia . dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. egumeni. in anul 404. una de calugari. Apoi. lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. Sfantul loan Casian..SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. de la un sihastru la altul. in Rait ~i Muntele Sinai. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti.x->poseau din loc in loc. Apoi. :nonahismul in Apus. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. impreuna cu prietenul sau Gherman. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. Opera sa. se juc Ia Constantinopol. organizand astfel. Tcba. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. precum ~i adanca sa cultura teologica.:are il iubeau atat de mult. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. Bunii osta~i ai lui Hristos . ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei. ~i alta de dilugarite. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. iesavar~indu-se in sfintenie. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I. nu s-a mai imors in Rasarit. in Schiteea. ca ::u~te albine. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. cuprinde trei lucrari: 1. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh. Muntele Nitriei. adunand de la fiecare. Ia Marsilia. Aici a intemeiat doua manastiri. in rugaciune ~i smerenie. Dupa o scurta revenire la Betleem. !nchinata Sfantului Victor.

Partea intai. pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. Despre fntruparea Domnului. In primele doua opere. 3. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. ultimele ~apte carti. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. Totodata. scrisa tot in sudul Galiei. despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. Sinai ~i Palestina. Partea a doua cuprinde ~apte carti. In primele patru carti. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). dedicata episcopului Leontie. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . pentru prima data. iubirea de argint. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. in ~apte carti. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. intristarea. lar prin a treia sa lucrare. Partea a treia. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. mania. Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. In celelalte opt carti. in anul 435.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. lenea (acedia). regulile vietii monahale din Rasarit. Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. un frate al episcopului Castor. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). ~i anume: lacomia pantecelui. Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. a pelagianismului ~i suprematiei harului. contra lui Nestorie. Lucrarea este impartita in trei parti. slava de~arta (trufia) ~i mandria. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. intre anii 429-430. antiortodoxa a lui Nestorie. din sudul Galiei. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399).gfmduri ale rautatii". 2. in zece carti. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. convorbirile 11-17. numite de el . Astfel. desfranarea.

fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. in anul 399.:ompatriotul sau. . op. . De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. in preajma Sfantului loan Gura de .sciti" se nevoiau in pe§teri. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau. 1992. Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385).. 217-250 . cit.-\. Pornenirea lui se face la 29 februarie. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos. El s-a savar§it. Callatis sau Axiopolis.Biserica Omului" etc. Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine. in Dacia Pontica.Bisericuta". Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. la 20-21 iunie. tot in . in fata Papei lnocentiu I. probabil.Pe§tera". din Eparhia Tomisului. Histria. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. nascut pe la jumatatea secolului IV. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V.. El a fost considerat sfant inca din ··uJa. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. Pomenirea lui se face la 29 februarie. p. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. pe care il iubeau atat de mult. in anul 404. fie s-a reintors la manastirea din patria sa. sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV. la Marsilia. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare. .Pe§teri". Fiind mai varstnic decat .ur. intrucat multi asceti . Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de .

pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. 135 19 . s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. fericitul Timotei. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei. In eparhia sa. op. fiind eel de al 170-lea semnatar. p. op. Gherontie ~i Teotim I. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. de cativa egumeni ~i calugari .sciti'' invatati. CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. 30.. unde. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. fiind insotit. Vetranion. din anul 431. Ca ~i inainta~ii sai. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . anume Sfantul episcop loan. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. inca neconvertiti la cre~tinism. cit. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. I. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai. calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. cit. Aici a semnat cele .nomazii sciti'' (goti ~i huni). A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. datorita Sfantului Vasile eel Mare. Ibidem p. 35 p. vol.. probabil. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. 18 De la Duniire la Mare.

op. capabil sa apere Ortodoxia. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". 136 . fiind prezent adesea in Constantinopol. tinut in anul 451. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu.. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. prin dilugarii misionari daco-romani. I. cit. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor .nomazi" in eparhia sa. cit. 30. convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. in timpul marilor framantari hristologice monofizite. p. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. create de ereticul Eutihie.. un devotat aparator al invataturii ortodoxe. El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai. dovedindu-se.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu.. p. de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie. cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. ca ~i toti ierarhii tomitani. El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. vol. dar a semnat ulterior actele sinodului. pana la sfar~itul vietii sale.unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . op. inainte de anul 449. Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. 20 De la Dum1re la Mare.

p. ravna pe care nici spatiul.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. p.. 4 7 0 . cunoscuti in intreg imperiul ca teologi.calugari sciti". Din Dobrogea.Romanul". 268-280. p.Ortodoxia". egumenul manastirii dobrogene. . unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie.. calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: . 70-72. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica.Smeritul". nici timpul n-o pot uita. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. in anul 496. Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. Sfinfi ronu1ni .Exiguul". dupa Sffmtul loan Casian. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. nr. cit. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu.40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . · Unul din dascalii sai de tinerete. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". 141-142. se duce in Orient. Dionisie este trimis in Italia. a fost un anume Petru. in revista . iar in limba latina . Acesta fusese. op. Pr. tradusa in latina. pe care ni 1-a dat Dacia Pontica. adica . lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. care au dat in secolele IV-VII numero§i . p. 234 . vol. idem. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. 344. Coman. fericitul Dionisie. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. pe care avea sa-l evoce mai tarziu in .Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. cit.SCITUL" ( c .. p.. I. an XXXIII. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei. Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. 1979. cit. supranumit §i . de smerenie §i duio§ie. ajuns la batranete episcop. G. Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman. prof. I. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina.. op. cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos.5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. probabil. 3/1981. op.

centrul astronomiei antice.SI CUVIO. iar nu de la imparatul Diocletian. Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. fericitul Dionisie . ~i de compatriotii sai blanzi.SFINTI . Apus ~i Africa. plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. foarte priceput la ambele 1imbi. in locul erei pagane.Calabria. Viata Sfantului Pahomie". patria sa natala. Era.Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . fericitul Dionisie eel Mic . adica Patimile Mantuitorului nostru".a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice. bland. venerabilii domni ~i frati preaiubiti. La Roma. atat de pastorii Romei. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca.intelept ~i simplu. La batranete. Chiril al Alexandriei ~i Proclu. cu vorba putina. loan ~i Leontiu": .Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i . in doua editii. Fiind rugat. . despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre . feciorelnic. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana. Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit.SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . . cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". calugarii sciti.Argumente Pascale". editeaza .Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. intitulat . incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . ca pana atunci. Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi.Exempla Sanctorum Patrum". A scris in acest scop doua lucrari: . patria sa adoptiva. iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina. dar de obiceiuri intru totul romane. cat ~i de compatriotii sai. Poate . de asemenea. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. de Dobrogea. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice.Romanul" W aducea aminte din ltalia. dreptcredincio~i ~i smeriti. postitor. de la Anastasie II pana la Vigiliu.Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: . ~tiinta ce o invatase la Alexandria.De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel. rara sa osandeasdi pe cei care mancau". invatat ~i smerit. pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc.

dqi erau simpli in cuvant. Oltenia ~i Transilvania. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. I. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. op. ". pana in inima Daciei Carpatice. poate chiar din Dacia Pontica. in Banat. p. a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. El era de neam trac. op. eu il ~tiu nu numai printr-o.Romanul". cat ~i in Apus. numit ~i . cat ~i sudul Moldovei. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou.. Pentru sfintenia vietii lui. cit. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. Ca lucrul sta a~a. 20). caci. in persoana episcopului Teotim II.. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. 136 . prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. pe o arie ce cuprindea. ascet ~i teolog de renume. cit. ci mi 1-a aratat ~i experienta. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis.. 30. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. Cuviosul Dionisie eel Mic. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. intr-o comunitate pamanteasca deschisa. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. . vol. calitati specifice milenare ale intregului popor roman. in ~tiinta nu erau nepriceputi. atat in Rasarit. este cinstit. p. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). filolog ~i ctitor al erei cre~tine. ca un calugar desavar~it. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. cunoa~tere din na~tere.

Pr. op. pe la jumatatea secolului V. I.VI) 23 Acest cuvios parinte era . CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. in 5eeolul IV. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. Raspunsul sau in limba latina. Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II. prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. cit. 1981 . cit. Coman. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni.. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. Riispuns la Epistola Papei Hormisda. veniti din Eparhia Tomisului. in revista . Capitole doctrinare.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. Baragan ~i Moldova de sud. p. p. in ultimele decenii ale secolului V. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. Riispuns contra achefalilor. vol.Ortodoxia". nr. iar in Muntii Buzaului. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. . lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. I. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. 142.. op. . prof. foarte ortodox ~i categoric. nascut in Dacia Pontica. G. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie. Pe li'mga lucrarea sa misionadi. 344-345.libelli". 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. Miirturisire de credinJii ortodoxii.eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic. 3. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474). Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. Vrancea. incununata de multa izbanda. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. la una din manastirile Eparhiei Tomisului. Contra Nestorienilor...

15-32 . calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. Georgescu. Constanta).Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. 24 De la DuiUire la Mare. op. Constanta). sub denumirea de . Capidava (Capidava. unul din Treime a patimit cu trupul" . Intr-o . Constanta). Tropaeum Traiani (Adamclisi. adica daco-roman autohton. jud.SanktPetersburg). Constantiana Gud. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era. op. existente la inceputul secolului VI. Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. Histria (!stria. in care se sustine formula teologica . unde donatorul este intitulat . El a ajuns pastor al Daciei Pontice. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. 1-2. sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. de origine latina. jud. jud.Notitia Episcopatuum". Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane.. p. Carsium (Har~ova. racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis.episcopus mitropolitanus". fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). p. Petru. 30. Callatis (Mangalia). dupa nume. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. Leontiu ~i loan. publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. adresata episcopilor africani. nr. Datin ~i Fortunat.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. cit. loan. 1962. theopashita" ca . I. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. I. Noviodunum (Isaccea. Troesmis (Iglita. Constanta). I. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. jud. Constanta). lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. Constanta).. prin scris ~i asceza. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. 136-137. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . p. jud. Tulcea). cit. jud. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice. probabil. jud. Dupa o indelungata osteneala. in rev.

polis" . Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. ca . in Dacia. a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. pe care ii trimite la nord de Dunare.. Tulcea).unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). contemporani cu arhiepiscopul Paternus. Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: . De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. Tulcea). HalmYTis Dunavatul de Jos. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. creand formula teologica numita . Codrii Vlasiei. Fericitul mitropolit Paternus.Carpatica. Aegyssus Uud. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. in anul 519. in urma unei legi a inainta~ului sau. tinutul Buzaului. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute.. vestitii . siha~tri.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:.clHugari sci!i''. . fiind la Constantinopol.. renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. mitropolitul Paternus. Astfel. Epifanie. ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". Dionysopolis (Balcic ). ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu. Campia Baraganului. calugarii sciti se due. Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. sub :::nparatul Anastasie (491-518). cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate. jud. imparatul Zenon (474-491). In cadrul arhiepiscopiei sale. Sub mitropolitul Paternus. Tulcea). Zaldapa Uud. recunoscuta peste tot. refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. Tulcea). erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. Salsovia (Mahmudia. Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ .Paternus. misericordia Dei. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica. In anul 520. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii.din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. jud.::cea)..theopashita". la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej. cu sute de calugari.

O. insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. inainte de marea migratie a avarilor. I. prof. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428). la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. p. Pulpea. p. care ii raspunde la 18 martie. Sub venerabilul mitropolit Valentinian. adresandu-i-se: . a . considerate eretice. cit. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). slavilor ~i bulgarilor din anul 602. 25 Pr. Dupa nume era latin. Din motive necunoscute. epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. La sfar~itul deceniului al ~aselea. in anul 544. probabil..46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului. care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. nascut ~i format in Eparhia Tomisului. 30. 4-9. probabil. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. . cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia. 1947. cit. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te. episcopo de Tomis. Episcopul Valentinian de Tomis . op. 550.. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei.. a fast arhiepiscopul Valentinian. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. adica daco-roman. 553. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica. B. vol.Dilectissimo fratri Valentiniano. op. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. dupa o rodnica activitate evanghelica. 138-139 .R. De la Duniire la Mare.. I. 200-212. cu biserici ~i preoti in fiecare sat.. p. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian.Celor trei capitole". nr. cu vestite a~ezari monahale.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

s-a nascut in jurul anului 780.. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini . in Isauria . in anul 1656. 1 . de episcopul Gherasim Timus. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast.Decapolitul". in 20 zile. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. Mineiul pe luna noiembrie. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. p. din parinti ortodoc~i devotati. ~i le duce la Manastirea Bistrita . ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. a fost lucrata la Bra~ov. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. vestind cele viitoare. cit. cazand Bizantul sub turci. ajungand in mainile unui dregator turc. unde se afla ~i astazi. Irinopolis. Viata Sfantul Grigorie. op. la 20 noiembrie. cit. in Asia Mica.. 339. la batranete. ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie.SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. invrednicindu-se de harul preotiei. anul 842. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata.Asia Mica. Barbu Craiovescu. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. aproape de Tesalonic. DiCJionar aghiografic. dupa terminarea studiilor. din care cauza se nume~te pana asHizi . Racla de argint. prin anul 1498. Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. In anul 1453. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. op.Ramnicu-Valcea. anume Serghie ~i Maria. 248. din judetul Valcea. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui.. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. banul Tarii Romane~ti. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. fericitul Grigorie.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. ctitoria sa. p. le cumpara cu multi bani.. Vazand aceasta. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. . a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. la Roma ~i in Macedonia.

invatand. de la Decapole in Tesalonic. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol.50 PATERICUL ROMANESC b. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul. din manastire in manastire. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. nici nu asculta hulele ereticilor. ajungand vas ales al Sfantului Duh. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. Adica. de la Constantinopol in Asia Mica. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. mustrand §i uneori rabdand batai. adica icoana Preasfintei Treimi. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit. Ajutat de harul Duhului Sfant. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. prin post ~i priveghere. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. 2. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. prin citirea Sfintei Scripturi. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare.mai inainte de toti vecii". Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. renuntand la disnicie.rimit . apoi la Roma. Pentru aceasta. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. ci pe toti ii invata ca . caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. 3. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. imbarbatand. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. Apoi. incat mergea din loc in loc. a p. Intrand in nevointa vietii monahale. De aceea. totodata. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. o inalta viata duhovniceasca. 4. prin smerenie §i iubire. numindu-le idoli. aparandu-le.

Dar. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. o femeie. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. 9. pe care vanzand-o. pe cand se ruga. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. vaduva a gasit in pamant smoala. 0 femeie saraca §i vaduva. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". zicand: . miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului.Doamne. i-a zis: . Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. a auzit acest glas de sus: . indata a fugit duhul diu din om. rara nici o primejdie. s-a rugat pentru el. racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. stricandu-i-se casa. Intr-adevar. iar el i-a spus: . Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. . ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. vazand sfantul un om chinuit de diavol. 8. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. a izgonit diavolul din acel om.Frate. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. inconjurand pe§tera §i locul din jur. intr-o noapte. Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. 5.Femeie. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". avfmd duh necurat. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. indata a fugit din locul acela.lndrazniti. Odata. a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. Ajungand la masura desavar§irii. au calatorit bine. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. Din ceasul acela. caci se temea de talhari. Dupa aceste cuvinte. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. dar stapanul ei nu voia sa plece. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. Altadata. Un monah sihastru din apropiere. rugfmdu-se din inima. Dar fericitul. Astfel. du-te §i incepe lucrul. Altadata. 6.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. 7.Grigorie. Iar Sfantul Grigorie.

Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. 11.52 PATERICUL ROMANESC 10. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant. Deci. fiind foarte aproape de moarte. Gasindu-1 in a~ternutul lui. milostivindu-se spre el. fiule. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. Deci ~i tu. 1-a vindecat. 12. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. cu mare credinta. Cuviosul a zis clitre dansul: . Dar batranul i-a raspuns: . 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. insa. care ii lumina fata cu raze ca de scare. Care locuie~te in el. a cheltuit mari . pe cand il scuturau frigurile. parinte.Nu rna voi scula din patul tau. 15. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. ci Dumnezeu.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. precum a zis Hristos. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. ~i indata s-a facut sanatos. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant. Barbu Craiovescu. bolnavul s-a culcat pe ascuns. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. atunci. Un ieromonah. in patul Sfantului Grigorie. fiule. Atunci. Atunci. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci. nu mai graie~te ernul. 14. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. care. La plecare. Altadata.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. cuviosul. Evlaviosul ban al Craiovei. 13. batranul acela a adormit cu pace. Sfantul Grigorie i-a spus: . 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. Teodul. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. cazand ucenicul la picioarele sfantului. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. atingandu-se de acel bolnav. insa el nu voia.

Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. cu rugaciunile cuviosului. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. a jefuit manastirea ~i. Mai tarziu turcul. a venit la manastire pe picioarele sale. .X I II 53 sume de bani ~i. a avut loc in vara anului 1765. ca un odor de mare pret. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . cunoscuta in Tara Romaneasca. punandu-se la cantar. dupa trei saptamani.Valcea. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. in anul 1920. care s-au uitat cu vremea. cazand dintr-un prun. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. vazandu-se amagit de cre~tini. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. Fiind atinsa de sfintele moa~te. amintim cateva minuni savar~ite. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. paralizata de ambele picioare. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. spre mangaierea tuturor. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. mai ales. Dar. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie. la Sfantul Grigorie. s-a dus in tara lui. in anul 1498. Atunci. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. de hramul Manastirii Bistrita. pe timp de seceta. Apoi turcul. Dintre cele putine care s-au scris. ~i. cu rugaciunile sfantului. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte.Valcea. Dupa o veche traditie ortodoxa. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. 18. in zilele noastre. bolnava a deschis ochii mari. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. 17. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. auzind de venirea turcului. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor. unei femei numita Maria din satul Cacova . sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. Facandu-i-se Sfantul Maslu. 16. a~a cum dorea.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . dandu-i foe. maniindu-se. se raceau procesiuni prin ora~e. Moa~tele se scoteau de obicei vara. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. in vara anului 1913. fericitul ctitor. ctitoria sa.

aruncat de o femeie uciga~a. racla Sfil.Dolj. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i.54 PATERICUL ROMANESC 19. a devenit mama ~i o buna cre~tina. paralizata din tinerete. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. Ione~ti. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. bolnava de epilepsie. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . a alergat la moa~tele lui. In dreptul unei fantani. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. Ea se numea Elena SpaUitel. Sofia Patrichi. care i~i pierduse mintea. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. 22. Copila a crescut. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. Orle~ti. a venit o mama cu o fetita de 4 ani.Valcea. In satul Baile~ti . Era. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. au aflat un prune mic in ea. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. 23. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. s-a racut sanatoasa. ce nu se mai vindeca. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. Fiind seceta. cu mijlocirea cuviosului. s-a atins . s-a intors sanatoasa in familie. Scotand oamenii toata apa. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. sanatate ~i iertare. In vara anului 1927. cerand. aruncau buchete de flori inaintea sfantului.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune.ntului Grigorie s-a oprit brusc. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. 20. era o cre~tina. in satul Lunge~ti Valcea. 24. suspecta de cancer. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. probabil. in anul 1932. in vara anului 1935. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul. Elena. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. In vara anului 1925. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. in aceea~i zi. Atunci. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. o pensionadi din Bucure~ti. fiind seceta. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. 21. cu raclii aprinse in maini. Dar. cu multe lacrimi.un boier necredincios . cre~tina Elena s-a rugat in taina. sHipanit de un duh rau.

Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. IV-XI). altele inca nedescoperite. I. 2 ~fanlistirea . Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. Amin. astazi disparute. vol. cand s-a de~teptat din somn.(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te.X I I l 55 . 46-90. se deduce ca in Eparhia Tomisului. .ioua zi. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. p. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie. format din ~ase bisericuJe rupestre. credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. stareta acestei manlistiri. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de . II. pe~teri pustnice~ti. era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . Arta cre$tina fn Romania. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . Alta insemnare: . lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: .::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult. Desigur.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi. unele deja distruse de vreme. recent descoperiti. t. iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. au fost . . un ansamblu monahal de siha~tri.. care formau o adevaraHi .Damian preotul" §i . probabil. cerandu-i sana tate. existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. op. p. slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. 1981.lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. au fost mult mai multe bisericuJe ~i. cit.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. unice pana in prezent in tara noastra. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. ci de . op. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . De la Duniire la Mare.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972). _-\ .. judeJul Constanta. Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. pun lumanari pentru pacatele mele .Iosif preotul". 3 Barnea. Dimian (luna) mai". omule.prezbiteri". p. 153-156. cit. 134-140. Bucure~ti.Medgidia ~i Histria. in aceasta biseridi.

. sapate in stanca de creta. care. Pr.Anul 650" (992). op. de episcopul Gherasim op. s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica.Luna martie. 4. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice.. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau. nu departe de Constantinopol. in acest loc . In limba greaca scrie: . . SfinJi romiini . luna octombrie. pe la inceputul secolului al XI-lea. primeau ~i formau pe calugari.in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh. 642. .. cit.. spovedeau. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate.. luna ianuarie". Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. Cuvio~ii . . Alta inscriptie: .cea Noua".56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. Timu~. Scarlat Porcescu. probabil. numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. DiCJionar aghiografic. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. cruci..a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. 258. ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. am scris . cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri. indictionul 10" (anul 982). Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. . cit. de la Ia~i.Damian preotul" ~i . in luna august. Doamne. A venit la noi .Si alta: . Cel dintai pare sa fi fost Damian. era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. 31". In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . figuri dacice traditional e. Cei doi copii. pentru calugarii nevoitori. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a.Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor.Doamne. probabil in secolele IX-X. au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. de forma dreptunghiulara. apoi Iosif. p.. Ei savar~eau cele sfinte. numita . Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. simboluri paleocre~tine. multe nedescifrate. care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi. Eftimie ~i Parascheva. p.. ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva..

in anul 1641. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . pentru sfintenia vietii lui. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. in anul 1223. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. La fel ~i fericita Parascheva. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. drept recuno~tinta. la varsta de 27 de ani. in anul 1393. domnului Moldovei. Epivat. Mai tarziu. iubind mai mult decat orice pe Hristos. a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. Pe la jumatatea secolului XI. Din a doua jumatate a secolului XIV. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. luand porunca de la ingerul Domnului. insa. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. capitala Bulgariei. fiind depuse in catedrala cu hramul . turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. Apoi. fratele mai mare al cuvioasei. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. in urma unor minuni la mormantul ei. la varsta de aproape 15 ani. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. Mai tarziu. La varsta de 25 de ani.Adormirea Maicii Domnului". domnul Tarii Romane§ti. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. unde diman 125 de ani. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. Eftimie. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. . sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. in anul 1521. care le stramuta la Belgrad. in cele trei tari romane. Dupa trei ani.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. Astfel. anul 1050. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. Vasile Lupu. spre cinstire ~i inchinare. Apoi.

duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. 3. Din pruncie. in zilele de post. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. Mirele ei. ~i dumnezeiasca rugaciune. Pentru aceasta. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. in chip deosebit. cu chip luminat. Aici au stat pana la 26 decembrie. care este inceputul tuturor bunatatilor. sa se lepede de sine. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. Dar. imitand pe sfintii ingeri. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. Odata. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. b.Spune. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. cand se intorcea de la biserica. Care este iubire. ascultand slujba in biserica. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. date de parinti. 2. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. Ingereasca feciorie. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. fiica cea dintai a iubirii. milostenia. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. care cereau milostenie la u~a bisericii. Astfel. adica lepadarea de cele pamante~ti. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. 1888. . cand au fost scapate prin minune de un incendiu. iar in sarbatori. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. la 13 iunie.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. 4. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. . mai intai prin sfanta rugaciune. Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. . cand se face mare pelerinaj din toata tara. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu. iar milostenia. maica tuturor faptelor bune. Parascheva.

ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume. 7. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). iar acum. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i.Jamfmte~ti ~i. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. zicand: . 5. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit.SFINTI . in patria ta. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. Doamne. 34). zicand: . pe cand se ruga. plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. Deci. luand o corabie. daca m-am intors . dinindu-se la suflet . indata a parasit grijile vietii . un inger al Domnului i-a spus: . ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. a ajuns la Constantinopol. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire. dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. pe Care L-ai iubit! Deci. s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie.Slava Tie. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne. Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. Cat m-am nevoit in pustie. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. intr-o noapte.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare.SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva.Preasfanta Stapana. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi.SI CUVIO. Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte.

iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. Doamne. Noaptea. ne~tiind cine este.Si. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. unde. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului.Gheorghe. in anul 1235. Atunci.Doamne. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. impreuna cu altii. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. 10. . 9. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. nici nu rna lasa. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. indura-Te. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. Murind. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. insa. Dupa multi ani. Iisuse Hristoase. acum. de asemenea. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. in biserica satului meu. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: . a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat.60 PATERICUL ROMANESC in lume. capitala Imperiului Romano-Bulgar. Unul dintre ei ii zise: . aproape de tarmul marii. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. inconjurata de ingeri. au racut multe minuni.Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. Dar.

au dimas intregi §i nevatamate. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. de§i erau invaluite in jaratic. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: .:redincio~i. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. fiind cinstite cu multli evlavie de . domnul Moldovei.Nu mai plange. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva. Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica .0u Patriarhiei de Constantinopol. suferea la cap de o boala grea §i incurabila. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . din comuna Rilda§eni-Suceava. din Ia~i. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. . 14. 11. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. s-a topit argintul care imbraca racla. Pana la Galati au fost aduse cu corabia. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. 1641. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. anul 1888. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. Sa amintim doar cateva dintre ele. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii.\lergand la Sfflnta Parascheva. _. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. Spre sfar§itul secolului XIX. ca de acum te faci sanatoasa! .moa§tele Cuvioasei Parascheva. Deci.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-. Caci. dar lemnul §i sfintele ei moa§te. rugandu-se lui Dumnezeu. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. Vasile Lupu. la 13 iunie. sotia preotului Gheorghe Late§. In anul 1639. in vara anului 1641. 13. 12. iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani.

Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. Apoi. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna. Atunci au zis bolnavului: . Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. In anul 1950. a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos.. sa nu faci una ca aceasta. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. in fiecare zi este cate un sfant. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. 1889. La urma i-au spus medicii: . Dupa trei zile. In anul 1968.62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul.Domnule inginer' ati scapat de operatie. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia. copila s-a intors sanatoasa acasa. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. Atunci.Fata. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile. 18. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . Fiind internata pentru operatie. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. Atunci. a raspuns fiica. mama! Aici este Doamne. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. deodata copilul a strigat: . s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. 16. 5 . o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie.Femeie. femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . Intoarceti-va sanatos acasa. 15. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. du-te acasa ca nu ai nimic! 17. Buc. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. Mama ei o indemna: . de hramul Cuvioasei Parascheva. mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva.Mama.Mama. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu.

Mai ales in lunile de examene. vine la mine. rara indoiala. fiica noastra era culcata. Dar la orele 8 seara. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. 23. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. de caiete de ~coala ~i pomelnice. imr-o seara. dupa o ora bate cineva in u~a. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. copila s-a culcat. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. Caci.Unde ai fost.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor. Apoi. pe cand venea un tren cu viteza. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul.Femeie. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt.Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. taranii. in timpul razboiului. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. Drept multumire. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. aproape de gara Nicolina. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. imbracata in alb. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. numita . nu a fost atinsa de nici un obuz. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. . calugarii ~i studentii. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. trupeasca ~i sufleteasca. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. Ajungfmd sotul acasa. In anul 1955. 21. moa~tele Sfintei Parascheva. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii. caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. . racla cuvioasei este alba de clirti. pentru credinta fiilor ei! 22. . in seara aceasta la ora 8. iar Catedrala mitropolitana. . fiica noastra.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. In timpul marii secete din vara anului 1947. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. de 350 de ani. femeia disperata a parasit caminul.

avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. credincio~ii stau la rand pentru inchinare. timp de doua zile §i doua nopji. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . adica a Cuvioasei Parascheva. iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit.Ziua Sfintei Vineri". se canta. in fiecare zi. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. considerata . despre o minune petrecuta la racla sfintei. . la 14 octombrie. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra. . au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania.Dumnezeu sa va binecuvinteze. in mod deosebit in sarbatori. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. 1952. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1.. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. Vazand lume multa. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. a zis Parintele Cleopa. tara sa mai stam la rand. au zis preotului de garda. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei.64 PATERICUL ROMANESC 24. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. Marturisesc parintii batrfmi. Dupa aceea. care au fost martori oculari. De hram. praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national. de dimineaja pana seara. ~u lumanari in m~in!. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. veniti la rugaciune. tarziu. §i sa-i punem sub cap aceasta perna.Parinte. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. aducand flori. patronul Sfintei Parascheva. Arhimandritui Cleopa Ilie: . Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. in posturi §i in fiecare vineri. se face un mic pelerinaj local continuu. care dureaza pana la 3 zile. care. din toate coljurile jarii. parach~ Sfintei Parascheva. eli suntem bolnave. . la Catedrala mitropolitana din la§i. in seara zilei de 14 octombrie.

inca de cand era mie la parinti. 209. p. unde se afla ~i astazi. Mineiul pe luna octombrie. op. Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti. cit. intr-un sat loeuit de vlahi.. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. Hagi Dimitrie. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni. DicJionarul aghiografic. . Sfinfi romani . Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie.. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. in 27 zile. au fost duse la biseriea satului Basarabov. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. spre mangaierea eredineio~ilor. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole. p. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. Apoi.. anume Basarabov. postul. pe valea raului Lomul. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. Auzind de minunile ee se flieeau aici. nu departe de Basarabov. Odata. Mai tarziu. Chesarie Gheorghescu. b. . deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. tacerea. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774).Basarabov". 272.. de episcopul Gherasim op. insa.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. iubind mai ales biserica. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. smerenia ~i viata pustniceasea. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). Dupa multi ani.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . numit ~i . a calcat eu piciorul 6 Timu~. cit. Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. Arhim. Dar la staruinta unui bun ere~tin roman.

Pentru o nevointa aspra ca aceasta. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. de rna vor scoate parintii tai din apa. simtindu-~i sfar~itul aproape. Uitat de fratii sai din manastire. Mustrat de con~tiinta. 5. Manca o data la doua sau trei zile. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. umbland cu el descult vara ~i iarna. luand binecuvantare de la egumen. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri. . in lipsuri. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. rabdand grele ispite de la diavoli.Copila. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. Din ziua aceea alergau. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. Cuviosul Dimitrie. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. 4. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. 2. 3. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. in sete ~i chin. Apoi. dormea noaptea foarte putin. intr-o pe~tera mica ~i umeda. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. cu racliile aprinse in maini. in foame. cu credinta. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. Apoi. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. decat trupul obosit de post ~i metanii. dar n-au putut. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. venind raul mare.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. Astfel. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi.

prin minune. fiind credincios. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. Doua surori. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul. In anul 1955. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala. in satul Basarabov. toata noaptea bulgarii. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. s. Dar. 6. in tara lor. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. De aceea. 7. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. au inconjurat strazile capitalei. din satul Cernavoda. toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. din anul 1877. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . numit Ioanichie. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. Aspra ~i Ecaterina. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. ca sa treaca Dunarea. cu scopul sa o duca in biserica lor. Un episcop evlavios. Dimineata au fost prin~i.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. . Femeia s-a intors acasa. au luat in taina o particica din ele. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. Nemaiputand ea suferi. cu scopul sa le duca peste Dunare. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. inchinandu-se. paralizat. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. In timpul Razboiului de Independenta. urcandu-se in caruta.Nu! i-a raspuns femeia. Dupa terminarea razboiului. 9. Tatal lor.

tele moa~te. Te rog.Si te-a consultat? intreba femeia. Valcea. Mineiul pe luna decembrie. ve~hea capitala a Bulgariei.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. lat cat ~oseaua. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. de origine valaha. batranii purtau prapuri. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului. doi tineri purtau drapelul national.. de episcopul Gherasim op. ca rna vindec. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. cit. p. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. .. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. In vreme de seceta. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. Episcopul Gherasim de Rm. mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. Apoi. iar masa credincio~ilor.. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. mama se muta la viata ve~nica. Dupa terminarea slujbei de ploaie. purta in maini lumfmari aprinse. sarutau cu totii sfanta racla. In S. urmati de sfip. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie.68 PATERICUL ROMANESC . lasand copila 7 Timu~. 297. TaHH sau era lucrator de pamant. iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei. in sunetul clopotelor. In urma. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar. nici sa mai injur. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. cit.. busuioc §i flori. 10.finJi romiini . alteori in timpul ei. cruci ~i steaguri. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. . in ora~ul Tarnovo. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita. se rostea predica.Cum nu? a zis sotul. era casnica. . iar mama sa. 1206). in 7 zile. op. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. p. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos. Marie. iarta-ma. cu voia lui Dumnezeu. DicJionarul aghiografic. 281 .

Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. Intr-o zi. se ingreuiase ca o piatra. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. iar ea i-a zis: . intr-un chip ca acesta. devenind racator de minuni. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. pe cand el o pandea dintr-un desi~. . Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. dar n-a putut. Iisus Hristos. ~i-a certat femeia pentru aceasta. dimpotriva. marturisindu-~i pacatul. ca de obicei. Dar. cu ramaie ~i lumanari in maini. 21). dupa cuvantul Evangheliei. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. din cauza ranii. fecioria ~i milostenia. pe masura ce crqtea. pe motiv ca n-o asculta. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. pornindu-se cu mfmie de fi~a. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. copila era adeseori asuprita. din indemnul diavolului. in putina vreme. Cuprins de frica ~i mustrare.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. iar acasa se ruga ~i postea mereu. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. ticalosul tata. pe care le invatase de la buna ei mama. Ci. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. taind-o la picior. caci trupul Sfintei Filoteia. i-a spus toate cele intamplate . Cand avea numai 12 ani. Apoi el. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. la amiaza. Astfel. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. care ii ie~eau in cale. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. recasatorindu-se. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. Pentru aceasta era certata de tatal ei. maniindu-se pe fericita Filoteia. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. Atunci. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I .

Dar cu randuiala divina. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. in port national. cand are lac praznuirea ei anuala. la Manastirea Curtea de Arge~. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. insa. iar de aici le-au intampinat clericii. Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. impreuna cu preotul. prin minune dumnezeiasca. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. In trecut se fliceau vara. Pana nu demult. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. Credincio~ii. pe timp de seceta. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. Dar mai ales in judetele Arge§. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. iar Dumnezeu. avfmd in maini . cu rugaciunile ei. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. Astfel. Dambovita ~i Prahova. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. la 7 decembrie. Dar trupul ei nu se u~ura. numind numeroase manastiri. unde le-au a~ezat in biserica. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face.

sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. semnfmd in acte . Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor. busuioc ~i lumanari aprinse. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. dupa anul 971. nascut. prapuri. tinut in biserica Vlaherne (adidi . cu scaun episcopal. situat in nordul Dobrogei.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. de prin secolul IX. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti.. in De Ia Duniire Ia Mare. Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. ' . fie in Dacia Pontica. Rlimureanu. Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. bolnavii. Buc. Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. grec. vaduvele. probabil.un mic Bizant provincial". fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). Mitropolitul Teodor de Vicina era. fie la Bizant. unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. felinare ~i steagul tricolor. in scrierea numita . batranii. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. prof. in vatra satului. I. 146-169. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului.a vlahilor"). vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. 1979.Alexiada" a Anei Comnena. mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. procesiunea se continua pe camp. Dupa slujba. el formand pana la cliderea Constantinopolului . in sunetul clopotelor.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. cu toti credincio~ii in genunchi. Apoi. care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). Vicina era un ora~-cetate. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. toti satenii. care. p. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). De aici.

Tomul sinodic contra latinilor". A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. In anul 1292. . unde semneaza . pe atunci destul de vestite.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau. Ajungand la adanci batrfmeti. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. In anul 1589. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. vechea capitala a Moldovei. 291 ~. anume Reiz. Sosind in Cetatea Alba.de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau.finJi romani . a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. Apoi. ca ~i tatal sau. numit . Noaptea. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj. facand multe minuni ~i vindecari de boli.. evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. s-a nascut in ora~ul Trapezunt.eel ~ou". de Episcopul Gherasim Timu~. legat de coada unui cal neinvatat. In doua zile.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl. p. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava.Mirautilor" din Suceava. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba... pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. In anul 1402. moa~tele Sfantului loan . in jurul anului 1300. au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . . op. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. unde se afla pfma astazi. S. DiCJionarul aghiografic. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. p. moa~tele Sfantului Mucenic loan. cit. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui. op. la 2 iunie. Fiind negustor de marfuri. . Dar. Aici au stat 70 de ani.:. fiind in varsta de numai 30 de ani. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli. 1 Mineiul pe luna iunie. 435: Episcopul Pimen Suceveanul. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra. Dar loan. Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. a fost dat la grele chinuri ~i batai.

unde se afla ~i astazi. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . Mantuitorul meu. luna ~i stelele. ca sa fie de dilauza.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu. o. 2. Astfel. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. pe cand ii sap a mormantul. b. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. 3. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. Iosif I Mu~at. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. prietene. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi. Pentru aceasta. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. nu mai zabovi. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. acesta. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. rascumparand sfintele . de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. i-a zis: . ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. ~i duse lfmga Liov. soarelui ~i celor create. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. la 13 septembrie. 1783. Dupa 97 de ani de instrainare. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan.Scoala ~i alearga la biserica indata. cu careta domneasca ~i. legandu-1 de coada unui cal. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. Auzind mitropolitul Moldovei. clerici ~i osta~i. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. Dar. Hristoase. maniindu-se. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski.

Din anul 1686. Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. Printre acestea ~i Ana. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. loan eel Nou. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. ::I:Oa~te. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. Dar. locuitorii se ascundeau. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. De frica. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. Deci. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. Dimineata.aprinse in maini. in anul mantuirii 1402. au fugit ru~inati peste Nistru. incat carul nu se putea mi~ca din loc. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. 1622. le-a adus la Suceava. In luna mai.. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor.. ~i . jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. cu poporul ~i boierii sai. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate. o parte prin paduri. 5. la mijlocirea mucenicului Sau. av[md raclii . intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. 4. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. In noaptea de 1 spre 2 iunie. Atunci paganii. infrico~andu-se. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor.. cazand in genunchi. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. cu tot clerul. se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. I' . vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. Atunci. la Zolkiev. La ie~ire. s-au vindecat de suferintele lor. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. sotia \-oievodului. o ploaie mare cu vant ~i tunete. iar alta in cetatea Sucevei. Cfmd se apropiau de cetate. a trimis Dumnezeu.

Episcopul i-a zis: . se inchina la sfintele moa§te. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. 1898. care a avut loc la 13 septembrie. dupa ce asculta slujba. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. 6. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. Aceasta. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. 1783. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. trasura nu se mi~ca din loc. in frunte cu preotii in ve~minte. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. rasunau salve de tun. incat femeia a fost cuprinsa de frica. Toata Suceava era plina de credincio~i. imbracati in haine nationale de sarbatoare. Apoi a coborat din trasura. timp de aproape trei luni. la trecerea lor din Polonia in Moldova. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. este considerata o mare minune. Dar oricat lovea caii.Doamna. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. se canta din buciume. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. . Ca nimeni nu mai spera. dupa un secol. cu copiii §i bolnavii sate lor. Astfel. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. 7. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. Apoi. cu raclii ~i flori in maini. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. La spovedanie. poate ai racut vreun pacat azi. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. dici numai a~a va putea pleca. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata.

s-a intors vindecata la casa ei. o cre§tina. 9. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. femeia s-a vindecat complet §i. auzind de minunile Sfantului loan.Sfinte Mare Mucenic loane. 11. din satul Ciumule§ti-Suceava. 12. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. un om bolnav de minte. Parintii i-au racut Sfantul Maslu. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. pentru rugaciune. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. La urma. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. Cazand in genunchi. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. din satul CorniBoto§ani. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. In acela§i an. Pentru multa ei credinta. Auzind de Sfantul loan. Noaptea. Aici s-au rugat amandoua. bolnavul a dormit Ia manastire.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . fetita a strigat: . 10. bolnava de ochi. Dar. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune.X V 79 8. In anul 1969. s-a rugat mult cu lacrimi. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. In anul 1960. o fetita de zece ani numita Ana. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. Maria. In toamna anului 1969. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. .ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. zicand: . nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. vact. apoi preotii i-au racut Sfil. in urma unei spaime. 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. nu vedea aproape deloc. 13. bolnavul s-a racut sanatos.Matu§a. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. multumind mare lui mucenic. §i-a pierdut graiul. a fost adusa la Suceava. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului.

Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. Apoi. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului. altii canta incet melodii religioase compuse de ei.in special bucovineni ~i maramure~eni . a cazut din nou la rugaciune. marturise~te bolnavul. Ajuta-ma. de Sanziene . Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. rna rog. 14. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. ~i mainile mele bolnave. La sfar~itul slujbei. PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. la 24 iunie. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare. prin traditie. stau de veghe pe iarba pana dimineata. in curte. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. palmele ~i bratele pana sus. i-a vindecat mainile paralizate. Vindeca. grupati pe zone ~i sate. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele.in frumosul port national. cu daruri traditionale in maini. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. ca: flori de camp. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. Sfinte Mucenice loane. in prezenta multimii de inchinatori. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. cand se scot sfintele moa~te in procesiune. credincio~ii. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. Unii se roaga in biserica. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou. spice de grau.80 padito~ii. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. . Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc.

De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. alaturi de patriarhul ecumenic. op. arhiepiscopul Tesalonicului. I. mitropolitul Macarie al Vicinei. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. Mitropolitul Macarie. 157-160. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. semneaza al optulea. vol. de formatie isihasta atonita. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. untdelemn sfintit. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. cruciulite. p. care.. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. mult patimitorule. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343. ca: icoane. Sfinte Mucenice Ioane.. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. arhiepiscopul Macarie.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. p. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. flori ~i haine binecuvantate. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. atinse de sfintele moa~te. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. 222 . La primul sinod. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. op. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. timp de 24 ore. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. Intre anii 1341-1347. cit. agheasma. loan al XIV -lea Caleca.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. cit. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie.

· mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine.. intemeietorul Manastirii Paroria. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. op. p. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii. In anul 1347. El era parinte sufletesc. El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. 247- 248 . I. Vladislav I (1364-1377).exarh al plaiurilor". carora le trimitea preoti §i calugari misionari. Iar ca . Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. hirotonea preoti. p. reunita sub conducerea unui singur voievod. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. vol. cat §i de Ia nordul Dunarii. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului. impartea binecuvantare poporului atat de credincios al . al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. El sfimea biserici. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. este arhiepiscopul Iachint. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. ajutat de domnultarii.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. cunoscuta sub numele de . Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. atat al romanilor de Ia sudul. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. indeosebi din Transilvania. Astfel. Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. 160-164. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei.Mitropolia Ungrovlahiei". condusa pe atunci de patriarhul Calist I. unde se nevoiau §i numero§i calugari . intemeietorul Tarii Romane§ti. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. cit. Acest ierarh. fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri.

ms. Snagov. a fost :.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul. 1981. Cozia.noita mai tarziu de Bogdan I. Dupa o pastorire atat de rodnica. unde au ajuns calugari \-estiti. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc.:::.-ana la 40 de calugari. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. s-a savar~it cu pace in anul 1372. InscripJiile Manastirii Neamf. Pomelnicul -=:. Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. Sihastria lui Gherman. p. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. Deci.. dHugarii se formau duhovnice~te. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. Curtea de Arge~. Targovi~te. Campulung-Muscel. Cretulescu. Scarlat Porcescu. 1905.:. Bolintinul din Deal ~i din Vale. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. Miinastirea Neamf. in rugaciune ~i nadejde. N. ' Diacon loan Ivan ~i pr. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. Cotrneana ~i altele. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de . numarand pe la jumatatea secolului XIV . Tfmganu. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici.::. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. El a trimis numero~i calugari . care venea din Muntele Athos. cat ~i in Muntele . numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos.~a~ii lui. 281-283. Apoi. li s-au adaugat . In anul 1320. 171. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos. fila 346 .-\rhos. avand toti un cuget 5: o voie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit.

Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. Apoi. Scarlat Porcescu. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt. Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. in posturi. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. siha~trii nu coborau deloc in lavra.. . p. Sub egumenia sa. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. 282-283 . deprinzandu-i pe toti cu smerenia. s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. op. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. raposand parintele sau duhovnicese. rudenia domnilor mu~atini. cit. Cuviosul Gherman. Ca egumen. eel dintai staret al Manastirii Neam!.84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani.

Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. Neagoe Basarab 11512-1521). 6 P. ba. 187-188 . dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. Vetre de sihiistrie romfmeascii. Apoi. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. 1982. cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. lerom. 241-243. ziua se nevoiau in chilii cu postul. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. Bucure~ti. In a doua jumatate a secolului XIV. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. adunand mai multi ucenici in jurul sau. s-a invrednicit de darul preotiei. insa. Ucenicii sai. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. La inceputul secolului XVI. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. in preajma Cuviosului Agaton. Intre ace~tia. Bucure~ti. p. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. Alaturi de biserica. Aceasta este sihastria lui Agaton. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. iar seara se adunau la trapeza. a stralucit Cuviosul Agaton. In sarbatori. care se pastreaza pana astazi. domnul Tarii Romane§ti. Chihaia. p. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. in numar de 12. auzind de sihlistria lui Agaton. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. 1976.nichie Blilan. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. pentru care avea mare evlavie. rara untdelemn. dupa traditia isihasta din partea locului.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . apartinand de sihastria Fundatura.

sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. ca 7 P. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. rabdand cu barbatie frigul iernii. Bucure~ti. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. Bucure~ti. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. 1982. Prin traditie i se spunea . Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. 241-243. din care i~i ca~tiga existenta. In a doua jumatate a secolului. umezeala. Ioanichie Balan. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. manastirea ajunge in paragina. Vetre de sihi1strie romfmeasca.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. p. la 4 metri deasupra pamantului. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. Ierom. Vintila ~i sotia lui. care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. in care se vede absida altarului. ca: Moise. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani.Torcatorul". el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi. deoarece se ocupa cu torsul lanii. p. Chihaia. 190 . Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. Vlad. ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. 1976. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. In anul 1524.manastirea lui Agaton". In pe~tera. dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. La inceputul secolului XVII. Rada.

preot ~i povatuitor de suflete. 1982. Bucure~ti. 1976. pe timpul persecutiilor. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. al carui contur inca se distinge. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. p. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. 241-243. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. spre Duminici. aproape de satul Nucu. Vetre de sihiistrie romiineasca.UJichie P. NevoinJa. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif.. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. p. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana. petrecand in neadormita rugaciune. Astfel. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. aproape de alte pe~teri pustnice~ti. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. in post. Ierom. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. comuna Bozioru. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura.XV 87 :.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. fiind folosita de cre~tini. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. 191-192 . situata pe Valea Bordeiului. Chihaia. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. Balan. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. Apoi iar urea in pe~tera.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. 0 data pe saptamana. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. Bucure~ti. ajungand mare dascal al lini~tii. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII.

anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. Apoi. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. sa se sape sub pavaj. cu hramul Inal!area Domnului. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. situate in jurul primei biserici mu~atine. Altele sunt sub chiliile din incinta. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. Numarul mare de morminte monahale. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. unic de altfel in tara noastra. Paraul Bordeiului". in anul 1497. pe epoci. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. Ele s-au repetat pana luni. majoritatea din secolul XIV. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. sunt scrise in cartea vietii. V alea Bordeiului" ~i . ceea ce este ~i mai concludent. In a doua jumatate a secolului XIV. Numele ~i faptele tuturor. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. 24 mai. autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. Inainte de el. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. arhim. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. care se pastreaza in arhiva manastirii. iar altele. 1986. Efrem Chi~cariu. Dupa doua zile. 26 mai. de~i s-au uitat de oameni. Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. despre care se ~tie foarte putin. 9 .

Apoi. galbene ~i binemirositoare. Prin anul 1365.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. noaptea. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. i s-au racut ucenici. in chip miraculos. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie.5 metri. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. sub ascultarea staretului Ciprian. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. fiind chemati de Hristos. inca din seara zilei de luni. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. iar cu metania din Athos. Sapandu-se cu atentie la 1. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. 1986. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. Caci. Osemintele. tarani. in sunetul clopotelor. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. Dupa deshumare. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. 26 mai.

Bucure~ti. contribuind mult la innoirea manastirii. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza. Cuvio~ii Sofronie. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie. Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402. 1340-1344. loan Ivan ~i pr.. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). op. 9-10 11 Stefan Ieromonahul. p. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. sub domnia lui Roman I Mu~at. C. spre sfar~itul secolului al XIV -lea. 1904. Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393.primul staret al Manastirii Neamj". ViaJa Sfiintului Nicodim. p. in sudul Serbiei. 1942. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377). savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. Viefile Sjin{ilor . prin anul 1320. Tomescu. 1935.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. Pimen ~i Siluan10 . Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. Nicolae Alexandru-Basarab. I. Astfel. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici. de Iorgu Dumitrescu. Diac. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). p. unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). 200-207. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf.luna decembrie. vol. in Oltenia . cit. 281. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. p. Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Pentru sfintenia vietii lor. Dupa ce invata carte. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. Craiova. s-au stramutat la cele ve~nice. Prof. 1957. Scarlat Porcescu. Mineiul pe luna decembrie. ziua mutarii sale la cele ve~nice. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. nascut la Prilep. Vratna ~i Manastirija.Gura Motrului ~i Vi~ina. in 26 zile 10 . considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca .

la rugamintea cneazului Lazar. dupa traditia :\funtelui Athos. Deci. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. de asemenea. sarbi. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. greci. Ca egumen al marii lavre Hilandar. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. impreuna cu ucenicii sai. pe care o sfinte~te in anul 1369. Insa. la locul numit . a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret".dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul.e\·oit mai intai in ob~te. 2. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . Ajungand la Athos. Aici.XV 91 b. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. 4. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. ajungfmd vestit in tot muntele. spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. Isaia ~i Partenie. nici alt careva. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. Pentru cinstea de care se bucura peste tot. in putina vreme s-a curatit de patimi. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. Pe valea parfmlui Tismana. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. in Muntele Maicii Domnului. cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului. vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. cu acela~i hram. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. nici arhiereul.Sfantul Antonie eel Mare". fiind umbrit de darul lui Hristos. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. Cuviosul Nicodim. 3. Cuviosul Nicodim a inaltat. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. Mfmastirea voievodaHi Tismana. . Fiind in sudul Dunarii. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului".S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. Cuviosul Nicodim s-a :. vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. rabdand grele ispite de la diavoli. romani ~i bulgari. Pentru aceea nu putini siha~tri. 5. macedoneni.. Cascade". fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus.

dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. era originar din Tara Oa~ului. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. La batranete. ucenicului sau. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. De aceea. ce se pastreaza pana astazi. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. renumita in toata Peninsula Balcanica.92 PATERICUL ROMANESC 6. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. ruda a lui Drago~ Voda. 1406. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. De aici. la 26 decembrie. din nordul Maramure~ului. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. ieromonahul Agaton. Pentru sfinJenia vietii sale. binecuvantandu-~i ucenicii. 9. care era bolnava de epilepsie. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. 7. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. in priveghere ~i neincetata rugaciune. primul descalecl'itor al Moldovei. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. Ajungfmd la batranete. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. sau numai cat se atingeau de rasa lui. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. Vodita ~i Tismana. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. Datorita vitregiei vremurilor. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. iar Duminica cobora in manastire. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. 8. Apoi manca la trapeza cu parintii.

Astfel. sfintea biserici noi. Arva. astfel. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432). exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. duhovnici pentru credincio~i. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. In a doua jumatate a secolului XIV. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. Ciceu. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. I. Balita ~i Drag. De asemenea. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~. Ugocea. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. Salaj. in care se nevoiau zeci de calugari. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. El era din familia domnilor mu~atini. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. Barcau. 1957.X V 93 existente in partea locului. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. desigur. randuia preoti. Barsana ~i Peri din Maramure~. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. invata ~i apara dreapta credinta. Ungura~ ~i Valea Bistrei. In aceasHi calitate. vol. judeca neintelegerile biserice~ti. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. Cuviosul Pahomie de la Peri. s-a savar~it cu pace. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. Cuviosul Pahomie de la Peri face.S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . In cursul primelor decenii ale secolului XV. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . Iar in anul 1391. mitropolitul Mu~at. Alma~. p. Bucure§ti. imblirbata pe tarani. cand fiii lui Sas Voda.

randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. la locul numit . nepotul sau. 1407. Tot in ace~ti ani. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt.o manastire. Neamt ~i Bistrita. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. De asemenea. care 14 Documente privind Istoria Romaniei. a ajuns egumen la Neamt. Bistrita (1402) ~i Moldovita. pe care o primise in dar din Bizant. cu preoti ~i cu mult popor. 1401. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. . in anul 1400. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. hirotonea preoti. La 7 ianuarie. Moldova. Apoi. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. langa Targu Neamt. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun.A. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. la Boi~tea. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. veacul XIV-XV. p. arhimandritul Dometian. facandu-se preot. Antonie. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. 15-16 . Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". vol. in frunte cu insu~i voievodul. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. Mai pe urma se stabile~te la . Apoi. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. La 26 iulie. De aici. I. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. 1954.

luand jugul lui Hristos din tineretile sale. XL (1964). Apoi. de srha~tri. in partea de sud a pronaosului. Episcopia Romanului. Documente moldovene$ti.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . Scarlat Porcescu. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ. 7 ianuarie. 1407. 1972. unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. la§i. In Manastirea Neamt. p. M. 126-139. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani.SFINTI . 3-4. 86-87. 1942. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. 1940. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386). cota 78 . Pacurariu. eel . p. vol. Scarlat Porcescu. ajungand la adanci batraneti. Diac. Arhim.an Ivan ~i pr. Sibiu. pr. cit. de popor ~i de tot sfatul tarii . savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. p. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. nr. Tomescu. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. 1972. 1935. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. evlaviosul mitropolit Iosif. Cuviosul Dometian a innoit in intregime. arhimandritul Dometian a fost numit la. C1prian Zaharia. 219 17 C._-.:iintai parinte al Moldovei.. losif eel dintai mitropolit . Fiind calugar invatat ~i iubit. prof. op. Asemenea ~i la celelalte Manastiri. Probata.in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. M. 1957. I.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. Pr. I. Multi ani. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun.ca un adevarat parinte al :ururor ce era. Bogdan. Iosif I Mu$at. 158. cat ~i Biblioteca Academiei Romane. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . in revista . Pr. Damian P. 64-65 16 15 . Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. staret al .c. intaiul mare ierarh roman. in anul 1415. .1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai .Mitropolia Moldovei". :~. Pomelnicul Maniistirii BistriJa. p. Bogdana ~i . atat biserica ~i chiliile. 1988. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. Sibiu.gzoscut al Moldovei. Costachescu. Pikurariu. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. p. ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. invrednicindu-se de cinstea preotiei. p. 11-12. M. Bucure~ti.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". de preoti. atat de soborul parintilor.\foldovita.de calugari. vol. 61-65.

. loan. dascali. in timpul staretiei sale. Tot la Manastirea BistriJa. Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. ieromonahii Ioasaf. care adesea zabovea aici. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. manuscrise slave. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. dintre care multe erau copiate in lavra. In prefata pomelnicului. 18 Ibidem. fiul sau.arhimandritul Dionisie. cateheti. de asemenea. duhovnicul Daniil. de asemenea. ca sa-§i marturiseasca pacatele . cota 78 . in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. la fel. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. 85. in Manastirea BistriJa. gramatici §i copi§ti.adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. staretul Dometian a marit. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. Tot la Manastirea Neamt. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i. A intemeiat. nemaicunoscuta pfma atunci. monahii Paisie Uric. precum sihastria . Gavriil Uric §i numero§i altii. in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. condusa de ucenicul sau. conducatorul acestui sfant lac a§".96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. Alexandru eel Bun. sub CeahUiu. La porunca marelui staret. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. adica Dometian. Cornelie §i Timotei.din Hang". stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . p. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice. §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei". iar . Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. fiind mult susJinut de acest mare staret. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti. " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. sa se cureJe..

. sihastria . precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: . Iar pentru vietuirea acestui laca§. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala. in anul mantuirii 1415. intra in ob§tea Manastirii Tismana. Astfel. unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. toti petreceau in ascultare. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil.. . dupa a~ezamantul popei Gavriil. .. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos.Nechidului". . Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri. oricate el va a~eza ~i va intemeia.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu. Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte. in rugaciune. cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn. Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. . In anul 1388. atat de dincoace. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului.Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. sihastria Tazlaului ~i altele.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea .. care se respecta cu mare sfintenie. ".. CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri..Targu Neamt. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare.

282-289. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa.X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. Alexandru eel Bun. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. 1945. . Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. in rev. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia. p. 5-6. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul. auzind domnul Moldovei. Liviu Stan. Mai tarziu. ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. XL (1964). Pr. sfetnic.. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. nr. 1-a randuit episcop al acestui scaun. Sibiu. impreuna cu cativa ucenici. Astfel. dupa numele sau . ~i-a dat sufletul cu pace. Apoi.Mitropolia Moldovei". ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. de nevointa sa.. . SfinJi romani . Apoi.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. ce se chema. Ierom. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. 14-20. Deci. p. in Schitul Laura. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. . ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos.Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. dascal ~i ocrotitor. dr. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. cit.. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. p. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. Petru Rezu~. lasand in urma multi ucenici. Ioanichie Biilan. Deci. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. dr. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. SfinJi romani.Schitul Laura" (Lavra) sau . Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. op. Apoi.

a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. 17 I.\1oldova. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt. odata cu desfiintarea mfmastirii. ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei.SFINTI . in episcopie. op.. p. avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 . unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. 1974. p.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. Stoicescu. practandu-se biserica.. primind darul preotiei. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. cit. biserica a devenit parohie. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire. Capro~u. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. In anul 1639. in anul 1783.. Bucure~ti. N.in Ractauti. Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile.SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. prof.at.. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). singur Dumnezeu il ~tie. Biserica cu hramul . Repertoriu bibliograjic . Apoi. Liviu Stan. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . p. Unii cred ca au fost luate de navalitori. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc. De Ia Topolita. fiind tot timpul locuita de calugarite. scria despre el: . unde iernau vitele Manastirii Neamt. locul unde se afla astazi. Grigora~. luand cu ele :. i-a incredintat metocul de la Gra~i. Egumenul Dometian (1407-1415). I.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr. 60.Targu Neamt. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti. iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt.. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. Insa. Biserici din Moldova. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste.SI CUVIO. Apoi.

s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. rabdand grele ispite de la diavolul. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. ~i era cuviosul bland. a intemeiat in padure o midi sihastrie. . Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. care face unele danii pentru ctitoria sa. iar mai tarziu . al direi metoc era. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. pana spre zilele noastre. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. neadormi!i rugatori ai neamului. in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. ieromonahul Macarie. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. apoi s-a zidit din piatra. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. Secole de-a randul. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i.Sihastria lui Iov". in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. cunoscuta multa vreme sub numele de . iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. Apoi.Poiana lova". Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot.

roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. dupa numele sihastrului Peon. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. 24. Flilticeni. Cuvioase parinte Silvestre. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. s-a numit .u ~i de locurile singuratice de aici.XV 101 folos. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau. urcand pe paraul care azi se numqte . a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. era cu metania din Manastirea Neamt. pe la jumatatea secolului XV. iar din secolul XVII. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . Apoi.Sihastria lui Silvestru". adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui.Schitul Hangu". spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. Cuvioase parinte Iov. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. Mai tarziu. Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . Manastirea Pionul. p. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. apoi .Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. lasand in urma numero~i ucenici. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. apoi se intorceau la ale lor. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.Paraul Schitului". reinnoindu-se. schitul sau. Mai tarziu. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. 1901.

teologul ucrainean. Sfantul Vasile racatorul de minuni". . Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. . Liviu Stan. cit. prof. in anii 1621-1622. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa. Apoi. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei... p. XIV) ~i fiind chemat de Hristos. in Sfinfi rom{mi .102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. op. ieromonahul Zaharia Kopystenski. Ivan. Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie. 25 Diacon I. 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita.. Alexandru eel Bun. Sfinfi romiini .. scria despre el: . Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. iar trupul sau gasindu-se nestricat. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. cit. intrecand pe multi cu smerenia.. Pr. pentru nevoile bisericilor de la sate.. ~i la sfetnicii sai. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. . ~i toti se foloseau de cuvintele lui. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui. atat de calugari. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. op. unde se afla ~i astazi. din cauza vitregiei vremurilor.in Moldovita. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. 306. 1415. in manastire. Astfel. p. Mai tarziu. incat era cinstit ~i cautat. Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi.

Sihastria lui Agapie". Inmultindu-se numarul pustnicilor. A§a de vestit ajunsese numele lui. impreuna cu ucenicii sai. p. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. 1908. faceau priveghere de toata noaptea. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri. savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. cu hramul . iar spre sarbatori coborau in schit. o mica biserica de lemn. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. prin gura proorocului David. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. Frumos.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele. Dlirangli.Schimbarea Domnului la Fata". la inceputul secolului al XV -lea. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . Agapia Veche §i Agapia Noua. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. Apoi.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. Poiana lui Agapie. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. Doamne. in poiana care ii poarta numele. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. numele lui !acandu-se cunoscut. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. Istoricul Maniistirii Agapia. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. unde s-a invrednicit de darul preotiei. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. 40 . care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. N. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. sub povatuirea acestui mare sihastru. in post ~i rugaciune. mult:i ani de zile. Tg. Atunci Cuviosul Agapie a construit. Apoi. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. muntele §i paraullui Agapie.

scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. vol. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. p. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti.Pripeale" (marimuri). Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm. I. In anul 1392. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. ajunsa pana astazi. Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. Biblioteca Academiei Romane. deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. Tomescu.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah . mss. prin mana egumenului Gavriil. 1970. I.XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 . 216. cit. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. 78. p.pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. fila 6 r.. poarta numele de . Piru. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc. 1942. C. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. AI. Apoi. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. care se canta la slujba privegherii in manastiri. slave. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf. p. lstoria literaturii romane. Singura opera scrisa de el. 13 28 . nr. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. vol. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului.104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti. . op. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. 1407. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. cunoscut sub numele de Filos. Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali.

Probota. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise. in dragoste ~i smerenie. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. ca: Bistrita. . Pe fila 6 r. sub egumenul Dometian. Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal. Timp de aproape 40 de ani. formand numero~i dascali.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. monahul Gavriil Scriitorul". Gavriil. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. mai ales sub domnia lui . Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. Scriitor ~i impreuna lucrator. Scara Sfantului loan Scararul.Pomene~te. in toate manastirile din Moldova. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. patru volume de . atat aghiografice. catre jumatatea secolului XV. Vorone1. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur.Stefan eel Mare. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. . Doamne. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . Putna. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. scrie urmatoarele: . Apoi. in ob~tea Manastirii Neamt. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. Moldovi1a. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. .. sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. s-a calugarit ~i fiul sau. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos.Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele. cat ~i filocalice. Ucenicii lui s-au raspandit. Smeritul monah Gavriil. Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. sufletul robilor Tai. .

Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. Vieti de sfinti ~i altele. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. C. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. 171. de iconografie ~i aghiografie. 1905. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437).. Aici invatau carte multi gramatici. cit. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. cunoscuti in toata Moldova. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. condusa de monahul Gavriil Uric. precum Scara Sfantului loan Scararul. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. f. Vestitii protopsalti de la Neamt. p. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. op.Neamt ~i Bistrita. Biblioteca Maniistirii Neamf. mss. monahi ~i mireni. El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult.. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. de cultura patristica. 340. lnscripJiile Maniistirii Neamf. Adunari de Cuvinte (Sbornice). La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. In anul 1422. renumit in toata tara. In Manastirea Neamt. 12-13 . nr. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. Tomescu. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. care ii poarta numele. raposfmd egumenul Pimen.

. iubind lini~tea. Apoi. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. . a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. la Manastirea Bistrita. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. navalind arabii in Tara Sfanta. caci. Nevointa lor era neincetata rugaciune. Astfel. op.Muntele lui Iosif". Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. 311. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. Auzind calugarii din partea locului. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba. a impartit pe 31 Ierom. dintre care 15 romani ~i doi greci. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor.S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. cit. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. p. in anul 1448. Pomelnicul Miinastirii Bisericani .achimita". Iasfmd in urma numero~i ucenici. s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora. Dar n-a stat mult aici. Schitul acesta s-a numit multa vreme . a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun. incat se flicuse flicator de minuni.. ale carei urme se cunosc pana astazi. in anul 1432. numit de atunci . Sfinfi romiini . Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. . Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului. numita . Odata. Ioanichie Balan. ducandu-se la Mormantul Domnului.Muntele Bisericanilor". in post ~i rugaciune.Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. iar mai tarziu..

Catre sfar~itul secolului XV. Stoicescu.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. cit. PETRU. op. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. Matasa. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. GHERMAN. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. avand fiecare pe~tera sa. C. VARNA VA.Schitul Bisericani". desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri.. AVERCHIE. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. cantarea psalmilor lui David.. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. postul. cit. A verchie. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. ale caror nume s-au uitat. adica al . Varnava. Urmand pe dascalul lor. op. Mai tarziu. Astfel. Pentru o nevointa ca aceasta. p. PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri.Schitului lui losif". Pr. METODIE. Liviu Stan. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. 79-80. 54. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. op. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. Dintre ace~tia. cincisprezece erau romani. 145 . fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. p.evlavio~ilor". Dupa intemeierea . iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani.Muntele lui Simon".. 72. iar Cuvio~ii Simon. care de atunci ii poarta numele. cit. Metodie. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. N. Deci. p. Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii.

Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. Cand tara era amenintata de razboaie. cu el se sratuia intai. prof. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava.Muntele Simon". cfmd . 82. p. . Iar cand domnul pleca la lupHi. cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul".S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV .Muntele lui Varnava". . se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. Vetre de sihiistrie. mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc. pe preoti ~i pe credincio§i. Caci. Ioanichie Balan. Tot el este acela care 1-a sratuit pe . Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui . Bucure~ti. in numele Preasfintei Treimi.La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX. Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . I. op.Muntele Grecu". rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. cit.Stefan eel Mare. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. .Muntele Pir" ~i . De asernenea.Stefan eel Mare. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai. adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . p. Pr.Direptate.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului . aparator al credintei. 233-238. invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei.Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei.1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . Apoi. viteaz intru razboaie. Pacurariu. M.Stefan.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom. p. vol. Din tinerete. cand . Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. 1957. Sibiu. cu ingaduinta lui Dumnezeu. 1972.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. iar din secolul XVII.Muntele Chiriac" ~i . .Muntele Averchie". mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. se intorcea invins de la lupta. .. luand jugul lui Hristos. Jar in primavara anului 1457. s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. precum a fost la Razboieni (1476).Muntele lui ~1etodie". cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452.

Studii Teologice". fiind chemat la ve~nica odihna. Nestor Vornicescu. SfinJi romiini. de broderie. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. de miniatura ~i de muzica. De asemenea. a Tazlaului ~i altele. primind la botez numele de Dumitru. in . 1477. a Bisericanilor. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor. 1966. Cand avea 16 ani. ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. Liviu Stan. precum Sihastria Putnei. Cu indemnul lui. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. 1470. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu. prof. 3-4. Arhim. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. Ioasaf. p. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. de pictura. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. Humor ~i Probota. Evstatie la Bistrita. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. Gherontie la Humor. Petru Rezu!?. Putna. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. nr. nr. p. odata cu viata duhovniceasca. 7-8. la inceputul secolului al XV-lea. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. altii stareti iscusiti. Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. 566-573 35 . eel dintai egumen la Putna. p. 1956. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. Moldovita. prof. 227-240. Antonia la Horodnic ~i altii. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. . Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. de sculptura. Pr. 29-43. in rev. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor.Mitropolia Moldovei". Sihastria Voronetului. s-a tacut Pr. In Manastirile Neamt. Apoi.

nici se juca cu ceilalti copii. In ascultare era tacut. inainte de anul 1450.lavra". precum §i nevointa cea duhovniceasca.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. pe valea paraului Secu. derivat de Ia . tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar. Cand avea varsta ca de 10 ani. . Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. Dupa cinci ani de ucenicie. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. postul §i rugaciunea. 2. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. de§i tanar cu varsta. nici nu cauta odihna §i mancare. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. Pentru aceasta. . unde §i-a sapat chilie in piatra. In anul 1488. b. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. s-a dovedit batran cu inJelegerea. 4. Cel mai mult iubea lini§tea. Ca niciodata nu lipsea de la biserica.Soimului. Ci. s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. §i ajunge egumen al acestei manastiri. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. Sfantul Daniil Sihastrul. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. apoi pe valea paraului Putna. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. cu numele de monahul David.Lavrentie" sau de Ia . iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. intr-o mica chilie sapata in piatra. mai intai in preajma Manastirii Neamt. copilul Dumitru. avand peste 80 de ani. 3. primind numele marelui prooroc §i imparat David . ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. unde se afla pfma astazi. sub stanca . Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare.

a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. 7. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. auzind de minunile ce se Ia. Multi bolnavi.cut vas al Sffmtului Duh. insa. 8. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator. ~i-a implinit cu bucurie canonul. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. inconjurandu-1 credincio~ii.cea ascultare ~i statea intre oameni. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. Acolo. smerindu-se ieromonahul David. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. a zabovit cuviosul o zi. Apoi. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. Cuviosul David. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. schimbandu-~i numele din David in Daniil. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. temandu-se de duhul slavei de~arte. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. Iar dintre carti. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. Deci. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. cu putin inainte de anul 1450. drept paraclis de rugaciune. vazandu-se inconjurat de lume. cum se vede pana . s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. 6. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. Cuviosul David s-a Ia. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te.ceau prin rugaciunile lui.112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. afland o stanca mare in apropiere. Atunci. Apoi. aproape de sihastria Putna. Altii veneau sa-i ceara sfat. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. s-a retras in nordul Moldovei. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. 9. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. ziua Ia. Apoi. Calauzit de Dumnezeu. 5. cat sa poata incapea. Deci. tainuindu-se de lume. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. iar noaptea priveghea.

apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. Pentru aceea. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. lini~tindu-i sufletul. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. Deci.Sfantul Daniil. Bogdan Voievod. auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. 11. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. Altii. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. caci era plin de darul Duhului Sfftnt. era numit in popor . Pentru ni~te daruri ca acestea. Iar dupa mutarea sa din trup. In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. . Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. Aici. 10. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. radacini ~i ierburi. Cei mai multi il numeau . de la mic pana la mare. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. postind pana la asfintitul soarelui. In anul 1451.Sfftntul Daniil Schimonahul".Sfantul Daniil eel Nou". Apoi. indeosebi calugarii. 13. 12. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. s-a rugat pentru dansul. Pentru sfintenia vietii sale. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. il numeau . iar poporul. Dar cuviosul. toate cursele diavolului le biruia. Sihastrul eel Batran". poposind cateva zile.

de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. Stefan eel Mare. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. voievodul poposea la chilia lui. aproape rara egal. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. ascultandu-1. pentru multa vreme. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. in felul acesta. Astfel. in toate razboaiele va birui. Astfel.114 PATERICUL ROMANESC 14. Odata. aproape o jumatate de secol. il aveau de parinte duhovnicesc. 18. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei. Deci. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. in primavara anului 1457. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. 16. Din anul acela. Iar in anul 1470. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. . catre care avea mare evlavie. dupa sfatul sau. 15. De aceea. Dar cuviosul. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. 17. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. ajungfmd pe scaunul Moldovei. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. i~i marturisea pacatele. Adeseori. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. Urmand exemplul vietii sale. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. innoind astfel. Pentru sfintenia vietii sale. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. Se mai spunea despre dansul ca. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor.

oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. p. Dupa anul 1470. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. iar cuviosul cobora noaptea. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. .batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. 37 Ion Neculce. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. Deci. 20. incat veneau la el tot felul de bolnavi. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. 19. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. Credincio§ii. numai dupa ce va izbavi.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. Dar cuviosul. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. se ruga pentru ei. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. In vara anului 1476. ii sratuia. ~tefan eel Mare. sa faca o manastire acolo. Raposand mitropolitul Teoctist. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. paralizati. in toamna anului 1477. a§teptau jos in manastire. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. afland un loc retras in preajma manastirii. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. 0 samd de cuvinte. Deci. 21. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. auzind de aceasta. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . le spunea pricina suferintei. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. neputand ajunge la chilia lui. 107 . «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor. Deci. ca razboiul este al lui. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci.

care numarau peste ~aizeci de nevoitori. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. postul ~i tacerea. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. calugari. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. egumeni. la Manastirea Voro net.116 PATERICUL ROMANESC 22. 24. clerici ~i dregatori de tara. in vara anului 1488 a zidit din temelie. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. episcopi. in acela~i an. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. La 14 septembrie. fie in codrii Voronetului. In timpul egumeniei sale. cu sfat de ob~te. fie in Muntii Raraului. iara~i se retragea la chilia sa. de~i batran. Timp de aproape 10 ani. 25. fiind foarte iubitor de lini~te. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. in locul vechii biserici de lemn. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. Sfantul Daniil. Altii citeau zilnic Psaltirea. adeseori cobora in ob~te. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. toti din Manastirea Voronet. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. in prezenta fericitilor ei ctitori. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. care se osteneau. monahi. practicau rugaciunea lui lisus. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. In aceasta zi. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. Caci. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. marturisea soborul. 23. egumenul Paisie. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. Toti monahii din ob~te. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. siha~tri ~i dregatori de tara. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. Apoi. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. ucenici ai Sfantului . unii mai nevoitori decat altii. ai Raraului ~i Stani~oarei. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. monahul caligraf loan. ~i a zeci de mii de credincio~i. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. fiind buni caligrafi. iar altii.

la 23 aprilie..Sihastrul eel Batrfm". Ob~tea Manastirii Voro net. tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . in stanga u~ii de intrare in pridvor. . dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. in Polonia. punand deasupra o piatra cu inscriptia: . Cuviosul Parintele nostru Daniil. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). de rna ascultati.. 38 Pr. in Moldova. Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. hramul Manastirii Voronet. prof. ~i la 14 decembrie. plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut. Veniti. a treia zi. 235. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te.Sfantul Staret Daniil". schimonahul Daniil".Sfantul Daniil eel Nou. fratilor. ucenicul sau. Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. Va voi invata frica Domnului. facatorul de minuni". sau mai ales . p. pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori. " . in Sfantul Munte. cit. numindu-1 ..SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. Cine este omul . . anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an.Acesta este mormantul parintelui nostru David. secole de-a randul.Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . pentru inchinare. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . 27. 28. la inceputul secolului al XVII-lea. 26. al doilea hram in cinstea . Apoi. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. in sicriu frumos impodobit. de acela~i mitropolit. 1-au trecut in ceata sfintilor.Sfantul Daniil Sihastrul". sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. Dupa traditie. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). s-a intors fiecare la ale sale. op. vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. Astfel. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev. au pus acestei lavre. . in Transilvania. Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547. Dupa savar~irea sa. pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete.Sfantului Daniil eel Nou". cum se vede pana astazi. Petru Rezu~. dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. Ajungand vas ales al Duhului Sfant.

randuindu-i ucenici. vol. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . cit. in anul 1749. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. sihastrind pe valea Putnei. . in anul 1775. sub ascultarea Cuviosului Misail. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. Bogdan. Invrednicindu-se de darul preotiei. se stabileau in ob~tea de la Voronet. Nestor Vornicescu. Arhim. pe cand se nevoia in chilia de la Putna. In anul 17 49. cu toata cheltuiala mea. In anul 1471. p. 43 ~ . Deci. unde se pastreaza pana astazi. Bucure~ti. p.. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. Moa~tele poarta inscriptia: . Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. 40 I. anume Ghedeon. egumen de la Voronet. dupa dorinta cuviosului. Ghedeon. 1913. decembrie 4". 166. inca din anii 1450-1460.. cu binecuvantarea Cuviosului Daniil.118 PATERICUL ROMANESC 29. Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. I. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. Apoi. Doewnentele lui Stefan eel Mare. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. egumenul Mfmastirii Voronet.Aceste relieve le-arn ferecat eu. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. prin anul 1470. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. op. Urmand dascalului sau. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint..

SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. ~i a zeci de mii de moldoveni. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. ieromonahi. Stefan eel Mare 1-a chemat. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. Apoi. a purees la Putna. povatuind catre Hristos multe suflete. Stefan \' oda. Dupa anul 1480. arhimandritul Ioasaf. ~i chiar la dregatorii tarii. 1470. Pentru sfintenia vietii lui. care atunci se zidea. de asemenea. In jurul marii lavre se nevoiau. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. ctitoria marelui domn al Moldovei. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. s-a sfintit cu mare alai. In anul 1440. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. in prezenta ctitorului ei. unde a primit tunderea monahala. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. la 3 septembrie. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. manastirea savar~indu-se. . a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. iar altii erau buni caligrafi. sa fie egumen al Manastirii Putna. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. duhovnici ~i cativa caligrafi. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. Astfel. primind schima monahala. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. psalti. Auzind de nevointa lui. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. Teoctist. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Apoi. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. in anul 1468. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. caligrafi ~i duhovnici. mai traind putin. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil.

egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. vol. Bucure~ti.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. o vestita ~coala de calugari caligrafi. in ~coala de gramatici a marii lavre. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare.rugatorii" marelui ctitor. . De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. Maniistirea ~i comuna Putna. 1935 . Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. timp de 15 ani. I-II. Aici. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. cu numele de Iosif. mai ales la praznice. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. Calugarii. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. vestita in toata tara Moldovei. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. 148441 . A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. bineplacand lui Dumnezeu. Astfel. din porunca lui Stefan eel Mare. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie. Apoi. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. atat limbile greaca ~i slavona. Savar~ind toate bine. Dimitrie Dan. pentru invatatura ~i luminarea poporului. M. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. care impodobeau slujbele manastire~ti. 41 Prof. 1905. in ziua de 19 octombrie. pe masura celei de la Neamt. . Era cu metania din Manastirea Neamt. Costachescu. Documentele moldovene~ti.

. ~tefan Voda al Moldovei. Adormirea Maicii Domnului. nr. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. Dimitrie Dan. cu dirti de slujba. cu mana pacatosului Casian". a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. al doilea minei. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. Jomnul Tarii Moldovei. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. cu slujba ~ramului manastirii. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. 7-8.Mitropolia Moldovei". A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti. catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie. Mineiul a fost terminat de scris. pe luna noiembrie. CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. 69-81. Un an mai tarziu. pentru ctitoria sa. XLII (1966). adica in 1467. Miniaturi ~i manuscrise din . care atunci se zidea. cit. . se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile. care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. op. p. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. pentru a nu fi lipsiti .rugatorii" sai de un dar 42 Prof. in anul 1466.'vfanastirea Putna. la cererea marelui voievod. el insu~i fiind un profund isihast. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. Victor Bratulescu. probabil. p. 474-475 . in rev. Astfel. Scara Sfantului loan Sdirarul. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti.

Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti. a luat porunca de la . ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. cit. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. fiul lui Bogdan Voievod. domnul Tarii Moldovei. Legatura cartii uzandu-se cu timpul. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna.lata eu. Brlitulescu. mergand la Putna cu egumenul loasaf. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. Prof..Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. in timpul arhimandritului chir loasaf. in anul 1674. In anul 1470. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. ornamente ~i 43 Prof. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. art. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. El se indeletnicea. in aceasta manastire. 76-77. p. pe care il termina la 17 iunie. cit. bineplacand lui Dumnezeu. Acest cuvios ieromonah era. implinind porunca. 1473. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . in 13 zile". 460-510.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . egumenul Muntelui Sinai. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. p. in anul 1472". V. cu mana mult pacatosului monah Vasile. racand ascultare. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . Monahul Vasile.Cuvintele" Sfantului loan. Dimitrie Dan. luna august. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # . adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. atat cu nevointa vietii calugare~ti. de asemenea.Stefan Voievod. icoane. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna.. fiind mult citita de calugari. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt. am legat ~i am innoit aceasta scara (.leastvita"). Frumoasele miniaturi. op. robul Domnului Iisus Hristos. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura. Apoi.

Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. atat la biseriea. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. Ea se citea. in anul 1470. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. Brlitulescu. Analele Academiei Romane.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. mult paeatosul Chiriae. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. cit. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna. ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare. 1907.. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf. Prof. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . Io ~tefan Voievod. nu puteau fi luerate a~a de frumos. din 1473 ~i 1550. Bogdan. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I. Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. 460-510 .Eu. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. pe care le termina in cateva luni. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". de o mare valoare. p. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. art. Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . V. in smerenie ~i ascultare. pentru mfmgaierea fratilor. 647.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". indeletnicindu-se. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. cat ~i la ehilii. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. p.

cit. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati.. Prof. p. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. Biserica. Bratulescu. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. ajungand la sfar~itul vietii sale. inainte de anul 1465. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. ascultarea ~i dragostea de Hristos. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. Dimitrie Dan. egumeni. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. Deci. simtindu-§i sfar§itul aproape. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc. Pr. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. Bucure~ti. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. In anul 1465. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. doamna Oltea. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. cetati ~i sate. Miiniistirea ~i comuna Putna. Apoi. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. 1905. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. raposfmd in acela~i an. p. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. la indemnul egumenului Stahie. V. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. 460510. pe toti i-a deprins smerenia. art. 77-78 . a fast sfintita in prezenta domnului. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. mama voievodului.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. Iar pentru luminarea mintii. Evdochia. Apoi. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. destinata drept necropola voievodalli. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici.

fila 30 v. Deci. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. in marea lavra.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. 6 " Mss. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. Venind Ia Manastirea Putna. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. ascultarea §i rugaciunea. hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti. mai 20" 46 . in anul 1470. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. nr. ii deprindea mai ales smerenia. in anul 1474. ieromonahul Iacob scria: . 3115711551. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. Pe una din paginile cartii. pe care indata 1-a savar§it. Biblioteca Miinastirii Putna . cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. a fast secole de-a randul. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. fiullui Bogdan Voievod. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. alaturi de celelalte manastiri romane§ti. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord.. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod. Dandu-se pe sine pilda tuturor.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun.

Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. Apoi. Spre sfar~itul secolului XV. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. devenind duhovnic vestit in partea locului. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. egumenul Manastirii Humor. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. duhovnici. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i.Stefan eel Mare. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul. de asemenea. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . la 17 iunie. 1473. vazand viata egumenului Gherontie. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. Sub egumenia acestui cuvios parinte. vazand biserica lipsita de unele lucruri. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. dascali ~i caligrafi. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. din a doua jumatate a secolului XV. In ~coala acestei manastiri se pregateau. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. inainte de anul 1470. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. siha~tri ~i calugari iscusiJi. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. Cuviosul Gherontie. Domnul Moldovei. oferind Maicii Domnului dania sa. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. preoti ~i calugari. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. la porunca sa. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. Pe coperta acestei dirti. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. ~i . Apoi. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. dintre care unii erau buni nevoitori. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. Egumenul Gherontie. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul.

:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. 1963. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna. Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. monografie. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. privegherea de noapte. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie. Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. Intre anii 1462-1490. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i. invrednicindu-se de darul preotiei. 7-8. Nicolescu. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova.Mitropoha Moldovei".S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. de asemenea.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn.centru cultural important din perioada culturii romiine. Miinastirea Moldovita. nr. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor. in rev. De asemenea. Bucure~ti. dasdilul ~i egumenul. .:ativa siha~tri iubitori de Hristos. ~i bineplacand lui Dumnezeu. . cat mai ales buna nevoifl1a. in traditia locului se spune ca. ".XV 127 Originar din tinutul Sucevei. . Apoi.Ioan Iufu. postul. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. a luat din tinerete jugul lui Hristos.L' ~i C. Mfmastirea Moldovita . 428-455. A format. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. al tacerii ~i al smeritei cugetari. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. pe :a mijlocul secolului XV. St. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . 3-. 1958 _-::~a . ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. p. Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. mai multi ucenici caligrafi. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. in slavona (secolele XV -XVIII).

fericita aceasta s-a mutat la Hristos. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. inmultindu-se numarul siha~trilor. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. timp de 30 de ani. 1923. Pe cand biserica era deja zidita. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. risipindu-se aceasta sihastrie.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. impodobiJi cu multe fapte bune. Astfel. in locul celei de lemn. Ei coborau in schit numai Duminica. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. pentru a primi Sfintele Taine. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. Mai tarziu. p. tacerea ~i neincetata rugaciune. Milni'istirea SuceviJa. precum smerenia. 6-8 . Bucure~ti.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

. Astfel. Ioanichie Balan.. iar mai tarziu.CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita. Iar in acest an. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut . Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. s-a savar~it . la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. 315 1 . cu turcii. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. Sfinfi romani . lacrimile §i darul inaintevederii. care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. fugind in pacturi de frica paganilor. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. datorita luptelor de la Razboieni. Ierom.. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. multi oameni. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. a parasit schitul sau ~i.cenicii. laudand neincetat pe Dumnezeu. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. p. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. rugiHorul sau. . nr.::u pace acolo. Deci . __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. Dar. acest schit s-a numit . luandu-~i :. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau.Manastirea Pangarati". intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. op. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. cit. ali'ituri de chilia cuviosului.. Multa vreme. Apoi. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.Jace. mss. anul 1808. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. Carte cu multe adunaturi din scripturi. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei.:=t:Jdie.Schitul lui Simeon". auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. In anul 1461 .

cu cuviinta sfintita ~i cu cinste. La indemnul acestui egumen. pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. op. p. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita . Preacuvioase Parinte Simeon. Apoi. cautati. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini.. Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. Pentru sfintenia vietii sale. Era cinstit ~i cautat de toti. ". ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. cit. Alexandre! (1493). atat de calugari. in timpul egumeniei sale. le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita.132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. 274 . cat ~i de mireni. A incurajat mult viata isihasta din partea locului. le-a ingropat in cetatea Sucevei . luand o parte din sfintele lui moa~te. Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare. ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii.. egumeni ~i duhovnici buni. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale. atat pentru domnii Moldpvei. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna.. Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. I. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa.

cit. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. A dat ajutor. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. Apoi. in ob§te era iubit de toti.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V .. Bucure5ti. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. vol. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. la intemeierea Manastirii Tazlau. Ajungfmd la sfar§itul viejii. • Ht. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. Deci. stabilindu-se in sihastria Voronetului. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. Tot el s-a invrednicit. cit. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. de asemenea. 227-240 3 . I. 1913. loc. egumenul Misail. retragandu-se la lini§te. Dupa anul 1480. Petru Rezu. indemnfmd. prof. I. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem. in anul 1488. Pr. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. .ntul Daniil. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. Timp de aproape zece ani. las and in Voronet peste 60 de: monahi. Apoi. p. Docwnentele lui Stefan eel Mare. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul.. Bogdan.

fiind arhimandrit Paisie Scurtul. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. Si s-a inceput in luna septembrie 3. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. indata scriindu-1. adica . in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. egumenul Putnei. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn. Si era in toate intelept. Dimitrie Dan. De la el a invatat. Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. a racut. Domn a toata tara Moldovei. p. Chiriac ~i altii. ~i auzind despre nevointa lui.iute scriitor". 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. in anul 1488. formati in ~coala Manastirii Putna. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . catre inceputul secolului XVI. atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. Casian monahul.tahigraf". vestit tahigraf ~i miniaturist.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod. Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. La sfar~itul cartii. Iar Cuviosul Paladie. ctitorul manastirii. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos. cit. op. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. Astfel. in putina vreme. 70-71 . Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. i se spunea . prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. monahul Paladie face aceasta insemnare: . arhimandritul Ioasaf. Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti.

cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. iar in caligrafie era neintrecut. aducea cele de nevoie pentru hrana. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. Bogdan Voievod. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. care s-au instrainat in curgerea anilor. in primele decenii ale secolului XVI. care.. p. la rugaciune ~i post. Deci. in trezvie ~i in placere de Hristos. Auzind de aceasta. (1507. la tacere §i ascultare. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. Pr. Dar. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. Bogdan Voievod. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . La sfar~itul Evangheliei lui loan. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. in smerenie. venind de mic in manastire. Dimitrie Dan. in ultimul an al domniei sale . sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. cit. op.1504 -. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. 69-81 . dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. Deci dar fiul sau.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca.

se vedeau raclii multe aprinse. Dar. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri.. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te. . .. fiind iubit foarte cuviosului. Caci. adica la miezul noptii. Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. p. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. 8-9 ~i 101 . a fost racut calugar. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. Deci. cu invatatura mitropolitului Grigorie . am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte. p. cit. " 7 . ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. se numara ~i o carte cu continut patristic. numita a Sfantului Efrem.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. Dintre carjile copiate de monahul loan. "..cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou .. luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu.. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii. preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie.. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. In insemnarea de pe carte scrie: . retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani... cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. 235 Dimitrie Dan.. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570).. . caci erau saraci ~i departaji de sate. caci era un bun caligraf. op. Deci.

Petru Rezu~. cit. Scolile de la Manastirea Putna . adunand pe toti siha~trii din partea locului. p.:-:·-510.Paisie eel Scurt''.. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::. Costachescu. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. M. Manastirea ~i comuna Putna. . precum se vede ~i astazi. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. Victor Bratulescu. . 511-582 9 . Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586). facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova.. cit. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. Joe. de mana smeritilor calugari.. Prof.Jncesc al Maniistirii Putna. p . Atunci. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. alaturi de Neamt. Bistrita ~i Moldovita.. art. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. ~colile de caligrafi. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. spre sfar~itul secolului XV. Apoi. numit la inceput . Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. Aici se copiau ~i se i111podobeau.. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. Mai tarziu. in dragoste ~i ascultare. Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau.X V I 137 poienite". numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica. Apoi. in chip deosebit. numit . Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. De asemenea. cit.. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii. ieroschimonahul Calistrat. prof. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari.Sihastria lui Calistrat".S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . s-au dezvoltat aici. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani.:. a intemeiat Schitul Sucevija. fiind cinstit de toti ca racator de minuni. Dimitrie Dan. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. incepand din vara anului 1476. Bucure~ti. odata cu egumenul Ioasaf. op.

all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. Cuviosul Paisie. 1502. sub indrumarea egumenului Paisie. Negre~it. care functiona aici. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. ~i renumiti duhovnici. ajutat de insu~i domnul Moldovei. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan .138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). atilt episcopii. la 15 februarie. deprinzand. preotii ~i eredincio~ii de la sate. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. . Sub egumenia lui. pe langa dascali de teologie. Cuviosul Paisie. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. Mineiele eopiate . ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. arhimandritul Paisie. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. slujbele de la Putna. Ca. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. egumenul. La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. ajutat de duhovnicii. arzand manastirea . arhimandritul Paisie. Acum se aflau la Putna. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. caligrafi ~i protopsalti. timp de peste 26 de ani.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. a reinnoit acoperi~ul bisericii. Pe lilnga acestea. Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. in anul 1484. In ~eoala de gramatici. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai.permanenta a cuviosului egumen Paisie. egumenul Putnei. Cronica ~i Analele Putnene. de la dascalii mi'mastirii.eel Bun ~i Sfant". Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). s-au seris de calugari. la porunca lui Stefan eel Mare.de istov". Scara Sfantului loan Scararul. de monahul Vasile ( 14 71-14 72).

Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . C nele din cfmtari. care sunt compozitii personale. dascal ~i protopsalt". ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. Era inca ~i iscusit caligraf. 511-522 10 . a cantat slujba sfintirii bisericii. V. p. 1966. _\1nropolia Moldovei".M .. poarta titlul . Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. de asemenea. la 3 septembrie. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. marimuri. in biblioteca Manastirii Putna. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. in \I. Petru Rezu~..S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. Roman Melodul. ca: loan Damaschin. !jcolile de la Manastirea Putna. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi.Facerea lui Eustatie". Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna. in post.Eustatie de la Putna". care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. heruvice ~i axioane. venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf. Era cunoscut. p. fiind numit de ucenicii sai . Prof. in prezenta marelui ctitor. intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. art. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. nr.ritor. 1470. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri. cit. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. Pr. domesticus. Bratulescu. Apoi. El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. 460-510. cu numele de . 7-8. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. cunoscut in manastirile din Moldova. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. loan Cucuzel ~i multi altii. Prof.

Mai inainte de anul 1460. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. 1504. atat hrana ~i imbracamintea. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici. intemeindu-se Manastirea Putna. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. Din cartile scrise de el. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. la 2 iulie. Mai tarziu. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. Deci.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. Pe fila 181 scrie: . stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. s-a stramutat la cele ve~nice. poate la cererea marelui ctitor. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. Apoi. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna. se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . impreuna cu ucenicii sai. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. Din acestea i~i ca~tiga. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Deci. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. Dupa orele de rugaciune. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie.

Apoi. popular . Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. . a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. dupa aceea~i randuiaUi. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit.Chiriacu".-\ceasta se nume~te .Sihastria lui Chiriac". Numai in sarbatori.Poiana lui Eufrosin". ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus. Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni. al carui nume a ajuns pfma astazi. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus.Muntele lui Chiriac". La inceputul secolului XVI. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. adunand cativa ucenici in jurul sau. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . la sunetul unui clopot. Petrecerea lui . fiind iubit ~i cautat de multi. ucenicul Cuviosului Agapie. suferind multe ispite de la diavoli. risipite in tot muntele. care de atunci 1i poarta numele. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit . Mai tarziu. pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. in frig ~i osteneala. pustnicul Eufrosin. La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau.

Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. Marea Lavra ~i Dionisiu. care apoi i-au fost ucenici. .. Simtindu-~i sfar~itul aproape. 16-19. Peste saptamana. Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta. Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri.Livada Parintilor". cit. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas. unde se nevoiau in post ~i rugaciune. Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia. sihastria zisa . SfinJi romani .a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. Dupa ce invata carte. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei. 338 . calugarii se retrageau in munte. ~i mai ales in posturi. ci permanenta rugaciune. cit. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . Ia inceputul secolului XVI.. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . paza a gandurilor..Manastirea lui Eufrosin" sau . numita .Manastirea Sfantului Mihail". dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. p. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. p. in timpul acestui cuvios. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin. nici tulburare. lini~te duhovniceasca. op.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. nici grija de cele pamante~ti. bucurie ~i desavar~ita dragoste. op. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. tikere. mai ales pentru sfintirea vietii de aici. din parinti binecredincio~i. care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie..

moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. cand se praznuie~te in calendar. b. 1517. 1-a zis: . Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. a adormit in Damnul. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. pentru sfintenia vietii lui. Simtindu-~i aproape sfar~itul. mai-marele Muntelui. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. la Manastirea Vatopedu. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. manahi. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. ~i. iar la 16 august. in acela~i an. in anul 1505. Drept recuna~tinJa. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. sratuind. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. ca un necunoscut. care le depune la ctitoria sa. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. patriarhul Constantinapolului. indemnand. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. de la domn pana la credincio~ii de rand. dupa putin timp. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. la anul 1508. restaurata integral de Vasile Lupu. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. din cauza unei casatorii nelegitime. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. 1517.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. 11 august. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in jurul anului 1500. Imre anii 1515-1517. iar arhimandritul Daniil.

incat toti se minunau. fie voia Domnului. lenqul ~i pacatosul. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. a raspuns el. Iar el le-a zis: . a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea. precum hotarati. De aceea.Parinte Nifon. cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete.0. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. Te rugam.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. care i-a zis: . sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci. ca sa ne folosim cu totii. alti patru ani. Deci. i-au raspuns atonitii. murind mitropolitul Tesalonicului. 2.Cine sunt eu. in anul 1483. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . sa ne inveti pe noi. au raspuns tesalonicenii.Preacuvio~i parinti. lata.144 PATERICUL ROMANESC . Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare.Parintilor ~i fratii mei. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. supunandu-se poruncii ascultarii. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. . sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici. domnul Tarii Romane~ti. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. a raspuns Sfantul Nifon: . nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire. toti episcopii. deci. Cerfmd iertare de la ei. cinstite parinte. rugati-va Domnului pentru mine! 3. nici doctorilor iscusiti.Parinte.Du-te. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. te cer pe tine ale fi pastor. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. intr-un glas. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea. ca toti de ob~te. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. parinte Nifon. de pastori ~i invatatori. . Aici te vei . clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu.

Sa nu cauti la fata nici la mare. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. care ai stapanirea in mainile tale. care este de la Dumnezeu. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. Dar sa-ti aduci aminte de mine. fiul meu. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. in anul 1505. nici vreo cinste nu cer de la tine. nici haine. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: .Fiule Radu. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. le-a dat eel de pe urma . ll voi ruga pentru tine. caci. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege.Si-a varsat preasfantul Sau sange. Caci i-a adunat pe toti in biserica. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. iti laud socoteala cea buna. a zis: . Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. Neagoe Basarab. nici la mic ~i sa faci judecata dreapta. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. pe care il iubea foarte mult. Iar eu. dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. Atunci rna veti cauta.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. s-o primiti cu multumire. insa voi ve!i muri in raradelege. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi.Vad. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. Orice voi face spre indreptarea voastra. La urma i-a adaugat: Tu. pentru care Domnul meu . de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. se face mare cadere multora. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. parintele tau duhovnicesc. 4. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. Chiar tu. pentru ca nici o lege nu rna lasa. Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos. de vei gre~i.

fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. fugind de lauda. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat.Parinte Petronie. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi.Sa §tii. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. patronul Manastirii Dionisiu. in calea marturisirii. manastirea sa din tinerete. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. Macarie. fiule. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. Dupa putin timp. Ajungand Macarie in Tesalonic. 1uandu-§i ucenicii sai. 6. fiule. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer. ca sa nu va pagubiti mai multl . Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. Acesta i-a raspuns: . nu departe de el. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: . Dupa obiceiul acestei manastiri. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . petrecandu-1 pe ca1e. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. De aceea. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. i-a zis ucenicu1ui: . fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. Fiind in Manastirea Vatopedu. anume Petronie.Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu.Mergi. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu. in afara zidurilor ei. i s-a taiat capul. 5. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. dupa ce a fost inchis §i batut. Macarie §i Ioasaf. inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

~i in schima. Si. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. Si au vietuit staretul Amfilohie. care din schimnicie s-au numit Enoh. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. septembrie 8. dar la manastirea noastra Moldovita.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. Acest sfant staret al acelui loc. septembrie 7. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului.\fanastirea Agapia Veche in 1808. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. Enoh. 56 de ani (in calugarie). sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. de unde au luat chipul ingeresc. celor de mijloc. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup.. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. ca parintilor. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. 4 ani. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh. prin rugaciunile acestui sfant parinte. in zilele lui Bogdan voievod. Din toate. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. celor batrani. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. precum ne va invrednici Duhul Sfant. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. de monahul Metodie. parinti ~i frati. Amfilohie. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. ca fratilor. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti. la ~apte ceasuri din noapte. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. ziua ~i noaptea. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. care sunt turma lui Dumnezeu. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. pana la sfar~itul nostru.. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. Si de toti anii lui au avut 83 . Ci toate vor fi de fata. dupa biografia originalli a egumenului . ~i celor tineri. ca fiilor.

Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). sihastru ~i sfant moldovean. 23 Ibidem . randuiala slujbelor. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. din care unii erau duhovnici renumiti. tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca.Craiova. Tot prin grija sa. in anul 1546 i1 alege. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. atat in interior. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. ca . Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. Pentru viata sa imbunatatita. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. la indemnul sau. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. Vazand domnul Moldovei. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. cat a pastorit turma lui Hristos. altii rugatori iscusiti. Era originar din nordul Moldovei. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. zugravi de biserici. din neamul caruia se tragea. pe o Evanghelie daruita Voronetului. de asemenea. ascultarea. traducatori ~i buni caligrafi. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. A deprins. dascali de limbi straine. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. smerenia. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". Timp de 6 ani. mitropolit al Moldovei. cu sfat de ob~te. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime. iar altii. intreaga intelepciune. cat ~i pe dinafara.

ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. De asemenea. cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. Monahii de Ia Voronet. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. rudenia sa. Astfel. Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. . cu barbatia. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. mitropolitul Sucevei. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. oameni de rand ~i dregatori de tara. cu aureola de sfant. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. 1570. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 .Psaltirea Voronetiana". a randuit stareti vrednici. in anul 1551. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. Grigorie Ro~ca. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. insa. cu smerenia. vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. Ia 5 februarie. Timp de inca 19 ani de zile. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. . aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. Voronet. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara.Codicele Voronetian" ~i . Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. dintre care unii erau iscusiti cronicari. siha~tri. indeosebi in jurul Voronetului. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. au silit pe marele mitropolit. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet.

. Petru Rare~. insu§i a binevoit. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. lini~tea. in locul celei vechi. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc. metanii de lemn. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. ucenicii le cumparau paine. Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. Din banii obtinuti. in deplina lini~te §i tacere. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. in prima sa domnie (1527-1538). la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche. verdeturi. privegherea de toata noaptea. Deci. apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. situat pe obcina. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. pe la inceputul secolului XVI.Parintilor. croci ~i alte rucodelii calugare~ti. noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. le-au zis: . se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure.Scaunele". vazand asprimea vietii lor. un kilometru mai sus de Agapia Veche. care erau la vanatoare.Muntele Scaunele". Spre sarbatori. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune.La Scaune" sau . ascultau Sfanta Liturghie. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. unde raceau priveghere de toata noaptea.

Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. 56 24 . a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. prof. Era originardin satele de pe Valea Siretului. 16-19... p. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. Ierom. Astfel.. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. cit. cat ~i de oameni. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna. el insu~i fiind cu metania de la Probota. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti. Liviu Stan. cit. in putini ani. N. Acesta. op. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. atat de Dumnezeu. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui. Cuno~tea bine Pr. mss. Inochentie ~i Eustatie. p. op. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. fila 151-152. a strabatut multe osteneli calugare~ti. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. Pr. incetul cu incetul. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota. Desigur. Darangli.. Astfel. p. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. Ioanichie Balan. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. Apoi. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. op. cit.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului.

val. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. nr. 576. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. art. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. sub supravegherea egumenului Paisie. V. 1541-1546). la ~coala de muzica psaltica de la Putna. Bucure~ti.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie.. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. p. El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. cit. Tot 26 Prof. Deci. 1957 . Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. Tetraevanghelul de la Humor. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. Bratulescu. s-a invrednicit de darul preotiei. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. Intre anii 1546-154 7. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. ca in vremea Bizantului de altadata. ~i s-a sfar~it in acela~i an. Pentru o nevointa ca aceasta. monahul Antonie. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. I. biblioteca Manastirii Putna. Era inca duhovnic iscusit. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici. domnul Moldovei (1527-1538. mss. dascal ~i bun caligraf. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. dascalul sau. . iar biserica veche este neincapatoare. Petru Rare~. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. 463-46o.

1975. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. Astfel. s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica.. ". in anul 1535. p. cat ~i pe dinafara". mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. Neculce. din cauza groazei ce cuprinsese tara. Stefan Voievod eel Batran. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului. fiind el insu~i bun pictor miniaturist.S. . in zilele domnului Petru Voievod. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. (Extras din rev. . numita pana astazi .i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. lasand in urma numero~i ucenici.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. traditia !ocala.M. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI. iar noi. Cuviosul Paisie. 463-466) 28 I. situata l·a nord de actuala manastire. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. In anul 1538. nr. Si s-a inspaimantat toata tara.M. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii. 17. calugarii din Humor. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. p. luand din nou scaunul Moldovei. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. Dupa patru ani. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. comuna Slatina-Suceava. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. ce se chema Pahomie. El i~i avea chilia intr-o poiana mare.atat pe dinauntru. Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. s-a milostivit Dumnezeu . lini~tita. un sihastru sfant ~i racator de minuni. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei.Poiana lui Pahomie". zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau. impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. Cronica Tiirii Moldovei. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. 7-811%6. a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir.

s-a stramutat in ceata sfintilor. in anul 1553. dupa apusul soarelui.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. din ob~tea Manastirii Neam1. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Astfel. Deci. Aici. cand se fac slujbe in biserici. la cere~tile Hica~uri. de altfel. ca. foamea. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. Astfel. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. era cu metania din Manastirea Voronet. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. jos in poiana. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. frigul ~i toata nevoia firii. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. El venea. dupa traditie. . mai traind putin. desigur. rugandu-se cu lacrimi. binepHicand lui Dumnezeu. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. a zidit aici o frumoasa manastire. Apoi. Mancare nu primea. care nu seadi niciodaHi. decat lao zi sau doua. CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. Deci. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale.Izvorul Cuviosului Pahomie". Domnul Moldovei. iubind viata pustniceasca. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. la 20 de km mai sus de Slatina. nalucirile cele de noapte. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. Sfantul Pahomie Sihastrul. deja exista o mica sihastrie. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. care mai tarziu a disparut. intre anii 1553-1559.

Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. 1948. 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. 1559. numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. . p. iar din secolul XVII. Astfel. Iorga. apoi . a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale. Valea Siha~trilor". a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. Valea Sihastrului". VII. Monografia . s-a retras in munte. 1904. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. Protos. La 3 septembrie. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. mss. p. In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. Vale a Sihastriei". Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta.'vfiiniistirii Slatina. N. precum insu~i numele il arata. rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. ce ii poarta numele pana astazi. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. Apoi. cat a condus Mfmastirea Slatina. Bucure~ti. la izvoarele paraului . cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. 41-42. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de .SFINTI . lar ostenelile. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. Hrisostom Asavei. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos. Caci. Ajungand la adanci batraneti. numai singur Dumnezeu le ~tie. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. Timp de 15 ani. care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. mi. Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei.nilor. ca era mare duhovnic. 101 .

lacob eel Vrednic". De asemenea. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova.sfar~itul apropiat al voievodului. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult. Zosima . Vazand. dasclHi invatati in greaca ~i slavona. La toate acestea. trecand la cele ve§nice. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. Tazlau. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte. Astfel.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii". atat in tara. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. cum §i mai multe laca~uri atonite. cat §i in Muntele Athos. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. atat monahul Pahomie. in anul 1568. in tineretile sale. Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. pe care o reface in intregime. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. in frunte cu Manastirea Dochiaru. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate.. Pentru toate acestea. in anul 1572. Putin mai tarziu. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. in a doua jumatate a secolului XVI. punandu-i numele de Pahomie. Bogdana-Radauti.. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala. lar altii. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna.

267. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei. primind numele de Zosima. Duhovnicul Andronic. p. 3-4. Veacul XVI. Episcop Nestor Severineanul. 1974. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. . Astfel. Apoi.Mitropolia Moldovei". SPIRIDON. CHIRIAC.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". mss.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . . 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu.X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei.Istoria Mdniistirii Secu. PROHOR. precum: Prohor. Visarion. Alexandru Lapu§neanu. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. 53.Schitul lui Zosima". in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. Istoria Maniistirii Secu. Spiridon. VISARION. Atanasie §i altii. Prohor. intre anii 1555-1568. nr. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. Mai tarziu. in rev. Un manuscris necunoscut . mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. Nestor Severineanul. nr. Chiriac. Veniamin. auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. Valcea. cu hramul . 180-196 31 . aproape de Manastirea Neaml. Stefan. p. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. III. p. precum ieroschimonahul Dosoftei. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani.A. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii. sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise.. vol. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. Veniamin. Arhivele Statului din Rm. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca. VENIAMIN.. hirotonindu-se. Moldova.

o parte dintre ei au intrat in ob~te.Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac".chilii". .Chiliile lui Veniamin" ~i .Chiliile lui Prohor". luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. odata cu intemeierea schitului ( 1564). Astfel. Desigur. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca. intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. in post. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. ~tefan ~i Atanasie. Chiriac. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu.chilii" in padure. care a durat pana in zilele noastre. amintiti in actele vremii.chilii". adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. Visarion. primii vietuitori ai Schitului Zosin. sub ascultarea egumenului Dosoftei. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . p. in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea . cit. Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului. Toti ace~tia la un loc. inainte de intemeierea . Veniamin. 24. .Chiliile lui Moise".Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI).174 PATERICUL ROMANESC Spiridon.Paraului Sac". Nevointa lor a fost a~a de aleasa. incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici. Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. din afara zidurilor Manastirii Secu. raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri. impreuna cu alti siha~tri nenumiti. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. ascultau slujba. op. Deci. s-au racut pustnici vestiti pe valea . Cuvio~ii parinti Moise. traditia !ocala . Spiridon. Prohor. iar ceilalti au ramas mai departe la . Dupa multi ani de aspra nevointa. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). Apoi. in frunte cu egumenul Dosoftei. se imparta~eau cu Sfintele Taine. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere. 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. Visarion. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Chiriac. se face pomenire de . ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te..

egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. Bucure~ti. unde sihastreau numero~i pustnici. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. fiind ingropat de ucenici in pustie.eel Sfant" de la Ra~ca. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517). a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca.. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala. Repenoriu bibliografic.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . in putina vreme. p. ucenic al episcopului Macarie de Roman. In anii 1540-1542. N. FlUticeni. Stoicescu. 74. p. Dascal al rugaciunii. A~a petrecand. in acest an. Pana in vara anului 1542. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. Apoi. care s-a petrecut la anul 1574. Moldova. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. adunand in jurul sau peste 30 de calugari. 1901. pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. Utrenia la miezul noptii. Atunci. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. Sfanta Liturghie zilnica. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te. toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. 711 . CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. Locul acela se cheama pana azi . popular .Poiana lui Iov". el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti.!ova".Manastirea Ra~ca". caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca. cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. 1974. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem.

XCIII (1975). . Apoi. Polonia ~i Rusia. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. 3-4. una sarbeasca ~i alta bulgareasca. Bucure~ti. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. Pr. p. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. vol. in Transilvania. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. Cuviosul Silvan incuraja. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564.". s-a mutat la cele ve~nice. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. caligraf ~i vorbitor in limbi. lar ca sfetnic de taina al voievodului.B. Pe cand era ieromonah. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. intrecand pe toti dascalii sai. 322-355 . prof. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. 351. a scris o cronica putneana prescurtata. masa o data pe zi. nr. Mircea Pacurariu. p. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani.O. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. inainte de anul 1561. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. unde.R. De asemenea. Era cu metania din Manastirea Slatina. I. cu rugaciunea lui Iisus. in rev. in scrierile Sfintilor Parinti. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. 1957. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. iar intre anii 1561-1564. se nevoisera siha~tri sfinti. de asemenea. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. afara de zilele de sarbatoare. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. cu secole in urma. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu.

episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV.XV I 177 in anu1 1577. in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. el intrecu pe multi siha~tri. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. cu voia lui Dumnezeu. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568). Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. Teofan. sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. in anul 1568. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei.Piciorul Mitropolitului". mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. Aici. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. ~i era tuturor. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. in anu1 1581. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. El a supravegheat aceste lucrari. cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. Avfmd o traire aleasa. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti. pentru a treia oara. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. fiind izgonit din scaun. . ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. in aceasta vestitli vatra isihasta. MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. din cauza dese1or schimbari de domni. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. Mai tarziu. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. Aici a crescut duhovnice~te. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche. dasdil ~i parinte al parintilor.

Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. cat §i multor monahi din Athos. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa.178 PATERICUL ROMANESC Deci. il impodobe~te dupa cuviinta. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. pentru Dumnezeu. in anul 1598". ce mort ai? Spune-mi repede mie.0. pe cine ai? 0. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. sotia prea luminatului Jeremia. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . fiind fericita ca-i este ruda. straine. celui ce te intreaba. . Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. mormantule. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. al carui stralucit sicriu. de asemenea. de departe. Teofan". izgoniri ~i primejdii. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. eel drag tuturor. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. (il am) pe Teofan. Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. in anul 1598. Elisabeta. in anul 1587. Dupa cativa ani. aceste cuvinte: . fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru. cum se vede pana astazi.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. atat monahilor romani.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

Liviu Stan. 76-79 1 . a implinit ani indelungaJi. plin de blandete ~i smerenie. 3. Astfel. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. apoi episcop de Ractauti. ajungand la masura barbatului desavar~it. .SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. indeosebi. Ia~i. Invrednicindu-se de darul preotiei. f. care i-a fost egumen ~i duhovnic. SfinJii romilni . b. De la el a invatat cuno~tinta cartii. a ajuns purtator de Hristos. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. Viata sa. IV. VieJile SfinJilor. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. curatindu-~i mintea ~i inima. intre anii 1605-1608. Prin anul 1560 a intrat..arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. avand ca dascal ~i povatuitor pe. 1945. fiind ascunsa in Hristos. cit. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. Pr. op. 54-55. . in putina vreme. f. 1686. renuntand la scaun.. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. Cuviosul loan s-a Ia. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. 152. atat de sfanta. in ob~tea Manastirii Ra~ca. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. p. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. Cuviosul loan de la Ra~ca. episcopul Macarie de Roman. ne ramane in mare parte necunoscuta. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. Acest vas ales al Duhului Sfant avea. Sibiu. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. vol.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. El insa. 2. Arhiereul Narcis Cretulescu. care vin de la diavoli.. cand este ales mitropolit al Moldovei.

pana s-a lini§tit tara. blandul egumen i-a adapostit. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. pacato§ii! . in anul 1574. Caci. navalind paganii. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. Apoi. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. Sfinte lerarhe loane. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. lar in zorii zilei. Atunci. Apoi. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. de asemenea. 6. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. sarutandu-se unii cu altii. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. Din aceasta pricina. Aici. Asemenea §i odoarele ingropandu-le.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. Sub povatuirea acestui sfam egumen. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. cerandu-§i iertare. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. 5. mai ales in sfintele posturi. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. ii cereau sfintele rugaciuni. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. impotriva voii sale. s-au risipit in munti. in urma. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. 4. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. pe siha§trii din muntii Ra§clii. ingenunchind. patronul acestui sfant llica§ §i. binecuvantandu-i. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. Apoi. Cuviosul Arhiepiscop loan. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. Cerceta.

Apoi. ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. s-a retras in munte. numita pana azi . Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. ca de altfel pretutindeni. Aici avea cuviosul cativa ucenici. . un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. Deci. la 3 km mai sus de manastire. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. Apoi. ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani.SF I NTI . El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. dorind sa invete mai multa carte. dorind viata pustniceasca.S I C UVI0 . pe valea paraului Ra~cuta. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. apoi din nou se retrageau in manastire. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. in a doua jumatate a secolului XVI. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte.Poiana lui loan". Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . de frica turcilor. pe cand era egumen la Ra~ca.

iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale. jos. ravnind marilor siha~tri de demult.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti.184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei. Acolo. Preacuratele Taine le primea din manastire. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). Apoi. in semn de recuno~tinta. chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna".Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. . Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te.candu-~i o coliba. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Dupa multi ani de viata pustniceasca. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII. pe cand era pustnic. fiind bun caligraf. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. Tot pe prima fila. Reintors la Moldovita. Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. unde cobora la marile sarbatori. Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata. se nevoia ziua ~i noaptea in post. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. Ia. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. . pe langa limbile greadi ~i slavona. Apoi. iar de la . copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine.Eremia Movila Voievod. Caci. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii.stim Dragomirna. mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: .

duhovnic. ajutat de un alt iscusit dascal. unde s-a nevoit cativa ani. cat ~i in Muntele Athos. Deci. atat in Manastirea Putna. iscusiti caligrafi. ca la 50 de ani. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . Bogatele sale cuno~tinte teologice. Apoi. pentru care era numit de toti: .Antonie protopsaltul" (1589). dogmele. in semn de recuno§tinta: . Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . Suceava ~i numero~i tineri. marturisind dreapta credinta.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. Acesta. catehetice ~i chiar filozofice. A~a s-a nevoit acest mare dasdil. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. asceza. patristice. a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. dupa ce invata carte la Putna. 1776/687. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. Refuzand sa urce treapta arhieriei. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. retorica. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita.mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. . Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona.Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". sub nr. morala. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. Humor. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. Apoi. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. s-a intors la Manastirea Putna. . le-a primit. Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. pentru preoti la sate. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. dascal de limba romana ~i bun caligraf. Moldovita.

a adormit cu PIMEN. un cimitir in care se ingropau. CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE. Misail. In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului. Ei s-au nevoit la Agapia Veche. ca: Rusia. cat ~i in muntii din imprejurimi.186 PATERICUL ROMA. ". atat dHugarii din . ori pe o _ muchie . In aceasta livada exista. in . . intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. Grecia . sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre .Livada Parintilor". Pimen. la inceputul secolului XVII.Livada Parintilor". au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. s-au gasit in morminte.Muntele Scaunele" ~i . iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. Vasile ~i Paisie. cu numele mortului scris pe o latura. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna.. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar.Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . MISAIL. cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. prin secolele XVI-XVII. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte. Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei.Manastirea lui Agapie". anume: Evloghie. pana la jumatatea secolului XVIII.. ".NESC ~i cele ve~nice. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. ale caror tropuri. iar despre altii numai a auzit. Locul acesta se cheama pana astazi . prin sapaturi ocazionale.cu arbori batrani ~i roditori".se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta.. atat in ob~te. Aici.. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. mai ales de la Agapia Veche.Livada Parintilor". La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-. . ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din .

El invata pe toti frica de Dumnezeu. 1962. iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu. bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. Pentru aceea ~i dasdil sau . in rev . Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau.. pana la insu~i domnul tarii. cit.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. de asemenea. 9-12. ascultarea. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor. dogmele Bisericii Ortodoxe. singur Dumnezeu le ~tie. formata din peste 50 de siha~tri. uitate. p. in a doua jumatate a secolului XVI. nr. ca putini altii. 152 Alexandru I.. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa. Timp de 40 de ani. Se spunea despre dansul ca era. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc. mare dascal ~i povatuitor de suflete. in . op. . ciH a dainuit Schitul lui Zosima.Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale. 694-712 6 5 . a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima).nastavnic" era numit de cei din vremea sa. cu metania din Manastirea Neamt.inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului.Schitullui Zosin. Gonta. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. f. Mitropolitul Dosoftei. unde invatau calugari iubitori de carte. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii.Mitropolia Moldovei". Astazi. pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche.

cestui sfftnt munte romanesc. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. intre anii 1602-1606. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . La 21 august.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. ~i mancau o data pe zi. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii. unul din fiii sai duhovnicqti. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu. nevazand fata de om. dupa apusul soarelui. situate in apropierea <. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). iar el se muta in odihna lui Hristos. Apoi. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. CUVIOSII VUCOL. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. alaturi de Schitul lui Zosima. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. Totodata.paraului Sac". vestita in toata Tara Moldovei. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. 1606. Toata saptamana petreceau singuri in munte.

. cu binecuvantarea dascalului sau. 102 7 . p. Idem. Apoi. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. 9 Dimitrie Dan. C. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. 1939. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi.avand multa trecere in poporul de la sate". numit pana astazi . dibdand multe ispite de la diavolul. dupa cuvantul Sfintei Evanghelii.Pe~tera lui Ghedeon" §i . Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). Bucure§ti. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. Pr. care este maica tuturor faptelor bune. Aici. p. dilatoria acestei vieti. Savar~ind.Dealul lui Pangratie". p. Ca egumen. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . dintre care o parte traiau in obste. Bucure§ti. Palatul Cnejilor. caci se racuse vas curat al Duhului Stant. Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii. Manastirea Sucevifa. in post ~i in priveghere. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii.Pe§tera lui Gherman". 45. printre care §i .ncile Ceahlaului. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. pe un deal din apropierea manastirii.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I. 1923.Ceata pustnicilor fericita este.Pe§tera lui Vucol". 104. Bucure~ti. Matasa. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. ravnind vietii pustnice~ti. CQ/auza judefului Neamt. 1935. astfel. smerenia si neincetata rugaciune.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • . s-a facut sihastru. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. . iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. In anul 1610. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei.

In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau.clisiarnita". Spre sfar~itul secolului XVI. randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. Pentru intelepciunea vietii sale. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: . care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . Ieremia Movila.190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. care se pastreaza pana astazi. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . In aceasta vreme. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa.Anghelis" (Octoih). invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. La mfmastirea de metanie. Se ingrijea. Deci. de asemenea. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti.scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". de asemenea. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. o Psaltire (1614) ~i un . printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. iar cu locul na~terii din partile Sucevei. ~i anume un Evangheliar (1613). Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei. caligrafiate cu propriile sale maini. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba. Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti.

Sibiu. Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. Ve~nica lui pomenire. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. ctitorita de el in anul 1609. Bucure~ti. Apoi. 1957. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. Pr.M. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . nr. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. Mircea Pacurariu. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . p. 10 . la 19 ianuarie. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. 7-8. 1972. I. 105-107 ~M.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. renuntand la cele pamante~ti. I. in anul 1606 este ales episcop la Roman. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale. ". In timpul domniei lui Petru .::elor ee-l privesc. prof. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. ". Prof. episcop de Ractauti. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. p. 343-345. Zugrav. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Efrem.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. in rev. p. Din botez se chema Ilie. 1631. anume loan ~i Cristina. pregatindu-~i dinainte mormantul. vol. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu. Apoi. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. XXXIX (1963). Apoi. Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. pana in anul 1617. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a.. pe la jumatatea secolului XVI. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. din tinerete.. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. din parinti foarte iubitori de Hristos. in anul 1626". Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava.Schiopul (1582-1591). in anul 1626.Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem.

Dragomirna. la cererea voievodului. indata !-au hirotonit preot ~i. . Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici.192 PATERICUL ROMANESC b. cape un odor de mare pret. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. Aici. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. Astfel. Ramanand in oaste cativa ani. in tineretile sale. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. 6. care practau adesea satele ~i mfmastirile. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. in ~coala Mfmastirii Putna. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. Parintii sai. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. renuntfmd la cele pamante~ti. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. Deci. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. 3. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. 4. biruia cu multa u~urinta pe navalitori. in anul 1607. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. povatuind multe suflete catre Hristos. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. calugarindu-se cu numele de Anastasie. 5. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. in anul 1600. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Aici a zidit o mica biseridi. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. loan ~i Cristina. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. fiind osta~ in armata Moldovei. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. 2. Ca.

zugravi ~i miniaturi~ti. 10. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. Apoi.Popa Craciun. renumita in toata Moldova. cu hramul Pogorarea Duhului Stant. Biserica Manastirii Dragomirna. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. care au pictat altarul. o cruce mare imbracata in metal pretios. inca din viata. pe care ctitorul il doneaza manastirii . bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. bolta ~i naosul bisericii. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. 9. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. Este. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. In anul 1609. frumoasa Manastire Dragomirna. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. anume: . din care unii erau cinstiti de popor. arhimandritul Varlaam. un Apostol. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. Matie~ ~i Grigorie". cu adevarat. Miron Barnovschi. Acest fericit parinte al Moldovei. 8. Astfel. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. mitropolitul Anastasie inalta. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. Mai tarziu. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. loan ~i Cristina". doua Liturghiere. Inca din primii ani. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. rudenia mitropolitului. 7. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. un alt Evangheliar din anul 1614. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. cum au fost: Popa . Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. Ignatie. domnul Moldovei. De asemenea. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. ca sfinti ~i racatori de minuni. Caci in acela~i an.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). pe atat este de frumos pictata ~i in interior. cum nu sunt altele in tara noastra.

194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. prin negraita minune. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. intarindu-se astfel in dreapta credinta. atat calugari. mai ales vara. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. de inaltare duhovniceasca. 15. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. moa~tele s-au racut atat de grele. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . unde se ingrijeau. Pentru aceea. adaugand ~i alte innoiri. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. navalind t~Harii asupra Sucevei. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. 14. Dar. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. 12. in anul 1626. pentru impodobirea sfintelor biserici. unde se vindecau numero~i suferinzi. ajun~i sub ocupatie straina. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. Matie~. icoane. Grigorie. In fiecare vara. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. 13. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. Erau cele mai importante zile de rugaciune. Prin aceasta. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. mai ales la hramuri. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. lgnatie. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. Astfel. cat ~i mireni. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. 11. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. In anul 1621. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii.

ctitori. maranata. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. 1629. amin. tunzand-o in cinul monahal. ~i . sa aveti. acela sa fie proclet ~i triclet. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. pe care apoi a daruit-o lui Hristos. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. singura nedespartita. protectorul Moldovei. 16. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. 17. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. vreo nevoie sfintei manastiri. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. in oricare timpuri. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. anatema. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. pana Ia invierea cea de ob§te. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile".. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. Doamne. Osemintele sale se odihnesc. Cristina. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. mitropolitul Tarii Moldovei. Purtand o mare grija de bolnavi. boieri sau din neamul nostru. cum am spus mai sus. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe .SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh.Apostolul" de Ia Viena . adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. Troita Sfanta. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. o bolnita intretinuta din vistieria tarii. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru.

roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. 1638". s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit. U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. a fost Cuviosul schimonah loanichie. din cauza locului foarte abrupt. in primele decenii ale secolului XX. Apoi. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. intre Targovi~te ~i Campulung. Cu trecerea anilor. ale caror nume nu se mai cunosc. insa. Apoi. se afla un deal inalt numit . Erau galbene.Ioanichie Schimonah.Schitul Negru Voda" (Cetatuia).Dealul lui Negru Voda". Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. intre secolele XIII ~i XVIII. singur Dumnezeu ~tie. din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului.Dealul Cetatuia" sau . mai mult de 30 de ani. aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani . a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns. iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. ne~tiut de oameni. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. in partea de sud-est. cuviosul acesta. culcandu-se in mormant. ca ~i pe valea paraului Cetatuia. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. Preacuvioase Parinte Ioanichie. Vale a Chiliilor". binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen. Pe versantul abrupt al dealului. unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . dupa o nevointa atat de aspra. ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos.

unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. Ca fiu de domn. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. cu zi de praznuire 22 decembrie. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. la Suceava. greaca ~i latina. se muta la Domnul.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. iar dupa cateva luni a fost numit egumen. Sfinte Ierarhe Petru. poloneza. dupa incheierea pacii. in Paris. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. Galitiei ~i a toata Rusia. asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. care ii provocau rani ~i umflaturi. In acei ani. a intrat apoi in armata poloneza. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. Tot ei au ajutat mult ~i . la 22 decembrie 1646.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Timp de trei luni.Fratia Ortodoxa" din Lvov. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona. a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! .X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. In 1621. rara a fi atins de stricaciune. Tatal sau. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. franceza. lituaniana. Simeon. in Polonia. ucraineana. care-i sileau sa treaca la uniatie. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier.

intemeind astfel . Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. Dupa putina vreme. ~i. ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . mitropolitul Tarii Romane~ti. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate.Sihastria lui Daniil ~i Misail". la inceputul secolului XVII.Misail nacealnicul". sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. la inceputul secolului XVII. Varlaam.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului". iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos. Apoi. Apoi. . s-au retras peste Olt. Doi dintre ei. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676. au plecat la calugari din Manastirea Cozia. Pe la jumatatea secolului XVII.Misail nacealnicul" (egumen). iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase .Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. ucenicul sau Misail a devenit . s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. dorind sa urmeze sfintilor de demult.Daniil duhovnicul" ~i . Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui .nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. . Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . pe Muntele Stanisoara. sub Muntele Cozia. Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i.198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor. Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani.Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau.

ca sa se osteneasca.Izvorullui Meletie". nestiut de nimeni. la 1 km de Manastirea Stanisoara. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. nemaiputand cobori. 9-12 Ibidem. pe care. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. aducandu-le la Cozia. Sase zile se nevoia in pestera. p. Cu timpul. p. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. Dupa mai multi ani. 14-15 . si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. iar pestera se pastreaza pana astazi. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. Manastirea Stani$oara. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . ce se cheama pana astazi . La batranete. auzindu-se despre aceasta. El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. 1943. Astfel. Noaptea insa. Grigore Uritescu. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. Apoi. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. Ajungand la adancul batranetii. Bucure§ti. in pe~tera. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. osemintele lui au fost impartite peste tot. Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. Viata pustnicilor fericWi este. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii.

. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. in anul 1641. p. urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. Peste tot randuia preoti ravnitori. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. Iubind din copilarie pe Hristos. In Sfin(i romani . a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. cu voia lui Dumnezeu. In anul 1643. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. Dupa noua luni de zile. Ajungand din nou in Moldova. Vasile Lupu. bun caligraf ~i zugrav de icoane. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. patimind multe necinstiri. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. batai ~i acari. sfintea biserici ~i mergea prin sate. a ajuns monah iscusit. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. Pacurariu. M. prof. op. 385 . Sfinte Ierarhe Iorest. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. Pentru curatia inimii sale. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor.. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. . cit. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. cat a pastorit Biserica lui Hristos. Apoi. Iar sffmtul rabda mucenice~te. Timp de trei ani. Deci.. Sfantul lerarh !lie forest. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe.

fila 151-152 Manastirea Parto$.. op. p. 14 b. cit.. Unii traiau in chinovie. Ramanand orfan de mic. 76. Iosif eel Nou de la Parto~. Deci. In SfinJi Romani . s-a nascut pe la anul 1568. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. f.Patericul Sfintilor din Moldo-Romania".. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. op. 362 16 15 . Episcop Timotei a! Aradului.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. Timi~oara. loan B. 104-108. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. p. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. cit. . . In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. in ora~ul Raguza Dalmatiei. Pr. Sfantul Daniil Sihastrul. op. bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd.. Prof. Mitropolitul Dosoftei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. Mure~ianu. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice.biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". Din botez se numea Iacob. 21-34. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii. 1971. p. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului. 1976. Liviu Stan. mama sa Pr. cit. Iar in .. dintr-o familie de crestini valahi. Mfmastiri din Banal. 37. se spune ca a trait prin anii 1660. Era originar din partile Sucevei. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute. anume Cuviosul Epifanie. p. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete.

a ajuns la masura desavar~irii. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. Apoi. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. postul desavar~it. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. Caci. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. raposand mitropolitul Timi~oarei. Dar. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. Cuviosul schimonah Iosif . Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. romani ~i macedoneni. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. ascultarea ~i smerenia. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. Cand avea 15 ani. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. Aici. Aici. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. Caci era tare in credinta. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. intelept la cuvant. de~i avea 80 de ani. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. vindecand multe bali. racandu-1 preot. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. De asemenea. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. indeosebi pe cei ologi. In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. romanii din Banat. La Pantocrator. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. calauziti de Duhul Sfant. A racut ~i unele minuni. privegherea de toata noaptea. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i.

au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. Atunci. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. . navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. ranindu-se de frumusetea lui loan. tiranu1 voia sa-l sileasca. turcii au ajuns la Constantinopol. in toamna anului 1659. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. dar tanarul cre~tin. iubea mult pe Dumnezeu. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. intarit de ravna credintei in Hristos.. Bartolomeu V. Pe lfmga drumul greu. Pe dmd avea doar 15 ani. turcii ~i-au impartit robii. fiind in varsta de peste 85 de ani. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. drept pedeapsa. 399 . 1956. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul. ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia.. Trecand Dunarea. Aici. p. pe langa foame ~i osteneala. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. mai traind inca trei ani. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. 17 Arhim. in SfinJi romani . Acea femeie. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. 1-a lovit pe tiran. biserica. Anania. In anul 1653. mfmiindu-se. ca sa-i fie sluga pana la moarte. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. pe timpul domniei lui Matei Basarab. Crescut de mic in dreapta credinta. care indata a murit.

~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. vo\. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. arhimandritul Varlaam este ales. Atunci fericitul loan. 1972. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. a spus cu inddizneala: . dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. . Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. In rev. in anul 1580. p. Mircea Pacurariu. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. 3-4. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. In toamna anului 1632. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. 1974. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat. 180-196 18 . deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte. 139-147. din intreaga sa istorie. Care S-a rastignit pe cruce pentru noi.Mitropolia Moldovei". Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. la 12 mai. Episcop vicar Nestor Severineanul. egurnenul Dosoftei.Cred in adevaratul Dumnezeu. Din botez se chema Vasile. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. S-a nascut in judetul Vrancea. atunci raposat. Sfinte Mucenice loan. II. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. iar in anul 1608. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. Sibiu. p. Apoi. In anul 1606. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. p. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. Prof. 1662. 1958. 18-24. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. nr. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. Deci. Pr.

Mitrofan. ~i de la episcopul de Roman. Prin anii 1625-1630. Spiridon ~i Chiriac. in anul 1653 se retrage la metanie. precum ~i alte scrieri. Putna. la 19 decembrie. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. In ob~tea sa. Astfel. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. Prohor. Nestor Ureche. cu metania din Secu. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui. 6.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . Probota. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. egumenul . arhimandritul Varlaam traduce din slavona. Dogmele credintei ortodoxe. Slatina. De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. Prin aceasta. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau. rugaciunea lui Iisus. ca sa fie pe intelesul tuturor. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. de gandire ~i de traire ortodoxa. Moldovita ~i Dragomirna. . s-a racut parinte luminat al Moldovei. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. iar in 1657. Bistrita. 5. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. 2. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala.X V I I 205 Apasat de batranete. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. b. impreuna cu cativa ucenici. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. Veniamin. 4. In Schitul lui Zosima. la trapeza ~i la chilii. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. anume: Moise. ce se citeau zilnic la biserica. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. egumenul Dosoftei. Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc.Scara" Sfantului loan Scararul. Agapia. vestita in toaHi Moldova. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. 3. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. Ca egumen al Mfmastirii Secu. Dupa slujbele biserice~ti. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti.

buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. 10. 7. siha~tri. Teodorit. lar dintre egumeni. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. la Sihla ~i la Sihastria. intre anii 1660-1664. in toamna anulu! 1632. Pahomie. Ghedeon. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . apoi mitropolit. arhimandritul Varlaam. traducatori de carti in grai romanesc. Miron Barnovschi (1626-1629). le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. prin manastiri. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati. fost episcop Ia Hu~i. care il avea de duhovnic. De asemenea. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. se pot aminti ieromonahii Efrem. cu limba vorbita a poporului. intre anii 1653-1660. egumeni ~i dregatori de la la~i. Valea Siha~trilor". Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. Paisie. apoi mitropolit al Moldovei. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. Visarion ~i Stefan.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. prin sate ~i targuri. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. Ghenadie ~i altii. mai intai episcop Ia Hu~i. duhovnici diutati de multa lume. intre anii 1645-1653. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. egumenul Manastirii Secu. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. Ractauti si Roman. Zilnic alergau Ia el tarani. ucenici ai staretului Varlaam. greaca ~i slavona. ~i mitropolitul Sava. 8. calugari. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. Si a fost mare bucuria atunci peste . Serghie ~i loan. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. 9. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. la dregatori. La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. Gheorghe. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti.

de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. 12. 11. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. in anul1647. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an.Cazania lui Varlaam".X V II 207 toaHi Tara Moldovei. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi. mai ales in Transilvania. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. .Carte romaneasca de invatatura". cu 75 de predici in 500 de file. pentru toti credincio~ii romani. caci toti se foloseau de bli'indetea.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. tiparita in anul 1643 cu numele de . in romane~te. caci era adresata . Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. . trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri. . aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca. Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie. cu 339 file. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca. renumit pana in zilele noastre. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa.Raspunsulla Catehismul calvinesc.Sapte Taine ale Bisericii. In popor a fost numita eel mai obi~nuit . Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova.la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13.Carte romaneasca de invatatura". Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. de citire. pe limba ~i intelesul tuturor. mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi.Explicarea Evangheliilor la Duminici. Tocmai de aceea. tiparita tot la Ia~i. pe intelesul credincio~ilor. ~i anume: . Prin aceste trei carti. tiparita la Ia~i in anul 1644.

16. mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. intorcandu-se in Moldova. 18. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. care au aprobat . in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. In . declarandu-1 . Totodata.208 PATERICUL ROMANESC 14. dupa a sa putere. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. in anul 1642. in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Timp de 43 de zile. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. 15. Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul.Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. 17. a organizat la Ia~i. rusa ~i romana. Sapte Taine ale Bisericii". pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata .Raspunsul la Catehismul calvinesc". la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. in anul 1645. marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. Astfel. care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. Deci. sinod de ierarhi romani din ambele tari. atat in Tarile Romfme. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . astfel. Apoi a adunat la Ia~i.plin de otrava de moarte sufleteasca". membrii celor . mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. Prin aceasta carte. cat ~i in intreaga Ortodoxie. racandu-se vestit.Raspunsul la Catehismul calvinesc". Prin aceasta. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . unde s-au ~i raspandit eel mai mult. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe.plin de otrava de moarte sufleteasca". Inteleptul pastor al Moldovei.

Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. La indemnul mitropolitului Varlaam. Tazlau ~i mai ales Bisericani. spre mangaierea poporului binecredincios. fratele domnului. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . Iar in ziua de 13 iunie. Astfel. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. au discutat punct cu punct. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. prin dania hatmanului Gavril. Neamt. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. Moldovita.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. Secu. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. singura manastire din tara cu regula de . psalti. tipografi ~i traducatori de carti. duhovnici. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. Voronet. Manastirea Golia-Ia~i. 1639. Putna. biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. 21. sub mitropolitul Varlaam. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. 1641. Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. Agapia. prin grija bunului pastor al Moldovei. 22. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. cateheti. in ziua de 14 octombrie. Manastirea Hlincea-Ia~i. slavona ~i latina. Probata. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. slujitori. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. 19. sub conducerea mitropolitului Varlaam. Slatina. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. unde se raceau cursuri in greaca. Dragomirna. 20. insotite de mare multime de clerici. Sub pastoria acestui mare ierarh. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca. au intrat in Ia~i cu mult popor. Aici. biserica Stelea din Targovi~te. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. erau: Sfintii Trei Ierarhi. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644).

printre cei trei candidati. Ca semn al impacarii. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. 24.Dobromira". 23.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). de o limba ~i de un neam. fiind ales apoi Partenie. traduditori. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. In felul acesta. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. 9). Astfel. pe intelesul credincio~ilor. adica . dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. in vremea sa. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. 26. Inca pe cand era egumen la Secu. Iar . dupa a sa putere. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. 25. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. dupa a sa putere. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. de asemenea.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului. jertfindu-se. numita multa vreme Manastirea . invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos.Buna pace". a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. plini de frica de Dumnezeu. de patriarh ecumenic. care in fiecare sarbatoare citeaJ. Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. in anul 1639. calugarii. iar pe Matei Basarab. la domnul muntean Matei Basarab. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta. in fruntea unei alte solii de pace. Sinodul Marii Biserici 1-a propus. pentru intarirea ~i apararea credinte: . Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. cu care era de mult in neintelegere. predica zilei din cazanie. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori. miniaturi~ti ~i zugravi de icoane.muntii fo~neau de pustnici". de Biserica ~i de parinti. In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. ~i un iscusit racator de pace.

nu statea rara lucru. si a primit Preacuratele Taine. Ecaterina.orice agonisita dobandea. Era cu metania din Manastirea Neamt. fratele sau si nepotul sau. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. cat a trait la Secu. Dupa mai multi ani de . pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. anume ieroschimonahul Atanasie. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti.S I C U VI 0 . egumenul Manastirii Neamt. unde apoi s-a pierdut. Apoi. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu.S FIN T I . ducandu-1 in Muntele Athos. Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. Ca . tinutul Putnei. un sihastru vestit. o daruia Manastirii Secu". numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. mitropolitul Varlaam. La fel si sora sa dupa trup. preotul Ursul din satul Cofetesti. In toamna anului 1657. 29. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. Apoi. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. 27. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. simtindu-si aproape obstescul sfarsit. ci mereu se ruga. au racut pretioase danii Manastirii Secu. ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. traitori in codrii si manastirile Moldovei. metania sa. Mai tarziu. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. un calugar aghiorit 1-a instrainat. vase si alte obiecte bisericesti. marele ierarh si parinte al Moldovei.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. 28. citea. a impartit toata averea sa. cu Biserica si cu neamul sau. mergea la biserica. in prima jumatate a secolului XVII. impacat cu sine. unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. carti de cult. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

in cinstea Maicii Domnului. Iasand in urma numero~i ucenici. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei. de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. Ioanichie Balan. p. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica.. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant.Poiana Sihastrului" sau .212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te. Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana.. Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. 112. Prin anul 1650. In aceasta epoca. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. s-a retras cu totul departe de lume. valea Sihastriei. Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. spre mangaierea tuturor siha~trilor. La urma au pus acest legamant: . In anul 1655. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii. . Vetre de sihilstrie . Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . care se nevoiau in apropiere. ingenunchind in fata ei. marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. unii erau cu totul sporiti in post.Poiana lui Aftanas".Poiana lui Aftanas". au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. Dintre ei. Deci. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului. de primejdie.

Na~terii Maicii Domnului". p. 1945. Deci.. in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. cit. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. ca o adevarata oaza duhovniceasca.. N. in tacere ~i in neincetata rugaciune. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. loan Ivan Sfinfi romani . ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. Liviu Stan. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. i s-a racut ucenic. Sfinfi romfmi. Partenie ~i Pavel. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. 1908. Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . Diac. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit". . op. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. Toti petreceau in lini~te. incat a ajuns pe dascalul sau. p. 20 Pr. racandu-se calugar prin mainile lui. s-<~. 357 . a parasit cele pamante~ti ~i. cu ucenicii lor. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it. Pe ace~tia. Dupa ce luau masa impreuna. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. Aici. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. urcandu-se in munte. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. Pr. 22-41. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. Daranga.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. Sibiu. 48.. Istoria Manastirii Agapia. p. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. sihastriei intemeiate de ei.

s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate. 54. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. 152 Pr. cit. Dosoftei. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. Iar ir. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. dar a nu s-au cautat. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. cit. cat ~i celor din pustie.Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. racftndu-se pe sine pilda tuturor. " 21 • Mai tarziu. f.. Liviu Stan. op. Astfel. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i. op. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . f. Luand din tinerete jugul lui Hristos. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. Apoi. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. Apoi. zicfmd: . pe toP. Acolo. Caci izgonea duhurile necurate.. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. anul 1686. Apoi. datorita vitregiei vremurilor. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. s-a racut calugar :.. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. op. atilr celor din schit. 152 . s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. la inceputul secolului XVII.. Mitropolitul Dosoftei. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. Deci. prof. spre inchinarea tuturor. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. p. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica. insu~i a marturisit despre el.:: Manastirea Agapia Veche. cit.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. Si nu puiiD. Prea Cuvioase Parinte Rafail. urma multi ucenici. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol.. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~.

. ".. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac. p. si se serbeaza Ia 31 decembrie". N.. f. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie. Apoi..Livada Parintilor". slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. 152 . aprinzandu-se de dumnezeiescul dor. Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: .cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau.S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660. 41. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare. 54. 23 Pr.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. s-au nevoit in singuratate.. Daranga. El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani. gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani .. pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri.. neputintele firii si ispitele diavolului. cit. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia. din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo. p. op. in ger si in arderea soarelui. precum insusi scrie: . cu trupul gol. iar trupul sau a fost ingropat in . Mitropolitul Dosoftei. cu darul lui Hristos. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. op. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste.. cit. op. nestiute de nimeni pana in zilele noastre. Liviu Stan. care numara pe atunci peste 100 de calugari. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. in rugaciune curata. navalind turcii peste Tara ~oldovei. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau . prof. Apoi. moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo.n anul 1660. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. Mai tarziu. Pr. cit.

. Deci. Ivan. op.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. impreuna cu alti siha~tri. Pentru aceasta. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. Diac. 152. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. Apoi.. f. atat calugarii. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. op. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos. Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. Apoi. p. alaturi de chilia sa. nici diavolii nu-l vatamau. Pentru aceea.Magura Tazlaului" ~i acolo. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. cit.. I. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. fiind canonizat de popor. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. in golatate ~i in neincetata rugaciune. din cauza deselor tulburari din tara. un mic altar de rugaciune. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. nici foamea. Ajungand Ia masura desavar~irii. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . cit. incat nici frigul. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. Caci. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. .. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. 394 . cat ~i credincio~ii. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. in SfinJi romani . El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture.

dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Spre sfar~itul secolului XVII. moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. precum insu~i marturise~te: . Gh. mai sus de lavra. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. mss. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. din anul 1888. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. Astfel. numita pana astazi . Astfel. 25 Pr. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii. Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. Apoi. . ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta.Asemenea. se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". de la Schitul Tazlaul. Iar in Patericul Sfintilor moldoromani. dupa traditie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. se scrie despre acest cuvios: . invrednicindu-se de darul preotiei. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. tot intru aceasta vreme. Vartola§. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. Muntii TazH:iului. /storicul parohiei Tazliiu. Acesta.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele.Dealullui Onufrie". pentru a nu fi profanate de pagani. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile".

Caci. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. chemau ajutorul Stantului Chiriac. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. . pentru sfintenia vietii lui. in nadejdea vietii de veci. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. in rugaciune ~i smerenie. zicand: . Caci ~i frigul ii supara. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. Cuvio~ii Silvestru. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. Ace~ti cuvio~i.Magura Tazlaului". fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. Fiul lui Dumnezeu. sporind mult in post. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. la locul numit pana astazi . ~i foamea ii chinuia. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. rabdand grele ispite de la diavoli. Iisuse Hristoase. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni.Doamne. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui. printre care ~i Cuviosul Onufrie. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. Insa. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. Apoi. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. In acest munte.

op. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. primind din botez numele de Simeon. 406 . ramanfmd vaduv. Deci. in anul 1680 1-a scos din scaun. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. prof. Deci. Mitropolitul Transilvaniei. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. fiind hirotonit arhiereu. cu numele de Sava. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. iar mama sa imbracand haina monahala. cat a fost mitropolit. intarindu-i in credinta si nadejde. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. cit. batut cu toiege. Sfantul Sava. De asemenea. timp de trei ani de zile a fost persecutat. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. Apoi.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor.. Deci. Pacurariu. aruncand marturii nedrepte asupra lui. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. p. in Sfinfi romani . a combatut invataturile gresite calvine~ti. M. aruncandu-1 in temnita. in anul 1656. Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti.. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. Timp de 24 de ani. Apoi. Apoi. loan ~i Maria. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. Cuvio~ii Silvestru.. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal.

in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. dar. vol. Ia~i. Mitropolitul Dosofte: . Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. Dupa grele suferinte. latina. Aici a deprins rugaciunea. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. 1957. p. in anul 1693. unde a invatat lim bile greaca. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955.350 de ani de Ia nastere. slavona ~i polona. Bucure~ti. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. in anul 1683 a fost scos din temnita. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. b.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. precum ~i teologia ortodoxa. edit. Pentru sfintenia vietii lui. la Zolkiev. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. 1974. fiind silit la calvinism. 74-84. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. ascultarea. 1974 28 . Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali.Craiova. de Mitropolia Olteniei . Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. fiind in varsta de 34 de ani. blandetea. Sfinte Ierarhe Sava. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i. aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. Dosoftei .Psaltirea ir: versuri .editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. fiind slabit de chinuri. I. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1.

pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos. 3. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. 1-au racut calugar in anul 1649. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. 6. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. 4. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. latine~te. in aceasta tipografie. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . in limba romaneasca. Astfel.S FIN T I . mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia.1673). nu era om prost (simplu) de felul lui.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. 1975. Astfel. deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. Dar nemic de dansul nu s-a atins. zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. a versificat Psaltirea. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici. El traduce 29 Ion Neculce. multe limbi ~tia: eline~te.Acest Dosofteiu. marele ierarh a tiparit ~ase carti.. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . preainvatat. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . Si era neam de mazil. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. altii ii copiau pe manuscrise. 89 . Ed. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. mitropolit. 2. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. Timp de mai multi ani. Letopise[ul Tarii Moldovei. Deci. Prin aceste carti. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. Minerva. Bucure~ti. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. p. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5.S I C U VI 0 . Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . In putina vreme. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. De asemenea. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa..

1686.ii parinti din pustie. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. insu~i mitropolitul Dosoftei. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. . rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun. Redactata in patru volume in forma prescurtata. precum singur marturise~te: . in tara straina. pentru prima data in grai romfmesc... ".222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. Ia~i. dara nu s-au cautat. Psaltirea ~i Octoihul. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. Cel mai de pret odor al Moldovei. 30 Dosoftei. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. folosindu-se mult de smerenia.. in anii 1686-1687. la Zolkiev.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686). mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia. 10.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. Despre aceasta insu~i spunea: . in limba noastra strabuna. Mitropolitul Moldovei. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta. 152 . in timpul pastoriei sale. vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. VieJile Sfinfi/or.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9..i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. 7.. de asemenea. IV... !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. Astfel. f. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. Acolo. cartile de baza ale cultului ortodox. Pe acestea.. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. mutandu-le in catedrala de la la~i. vol. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. . dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. 8. pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor.i nu putini se vindecau :. o alta carte foarte pretuita la romani.

R. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. Ene lone!. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c.O.Studia his to rica et theologica. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. S-a retras atunci in locurile natale. foarte ravnitor pentru cele sfinte. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. mai mult silit. astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. Deci. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. 1986. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. care au lasat poporul . 5-6.numai cu sufletele. Teodosie at //-lea. in rev. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. 671-683. Grigore Popescu ~i Gion D.B. Tomosul Sinodal de canonizare. Trinitas. la~i. cum era mai rau ~i mai amar. . ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. 94-101. Ionescu. 2003. vietuind atat in manastirea Bogdana. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". Ed. in . 2003. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. p. Aici sta vreme de trei ani. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. cand.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. 31 . nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. nr. ce au avut". p. departe de tara. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. cum nu se poate nici a scrie. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. ". batuti ~i zdruncinati. unde era al doilea ctitor. pana in 1674. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. in 1671. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. in imprejurimile Panciului. ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. Erau vremuri foarte nestatornice. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea.

9 . Editura Episcopiei Romanului. Lavrentie. Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa. Ia. trecfmd peste toate incercarile. dar. cum §i ce am putut zidi. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte.. tasand §i o insemnare . episcopul Ractautilor. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani.cut felurite danii. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul). Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca . Mu§inoaiele.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. Manastirea Brazi . care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici. Mera. Aici s-a ostenit eel mai mult.. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde.i sau. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie. de langa ora§ul Panciu. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. 1998. Scanteia. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. Dupa intoarcerea sa in locurile natale. ajutat fiind §i de ucenicul sau. Bogdana.de la Cruce" -.Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie.ra a tine min~e raul. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca. Iar acesta. Lep~ Buluc. Trotu§anu.la terminarea de zidit a celui din urma. A§adar. Insa Dumnezeu.numita §i . a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. sau carora le-a Ia. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. Deci.::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia.. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. acest ierarh iubitor de viata calugareas. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. al treilea schit. p. pentru oranduiala vietii noastre.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. inainte de anul 17 41. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. Astfel. Deci. savar§ind dumnezeiasca Liturghie. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora. s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. Dupa pu1ini ani. cu numele . a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. Acolo.Sveti Teodora Carpatina".X V I I I 237 Prin anii 1830-1835.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I . a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. Ci. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. Iisus Hristos. unde se afla §i astazi. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi .Sfanta Teodora din Carpa!i". moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. Deci. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie. Mai tarziu. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. Apoi. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. iar in ruse§te . familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie.

Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. precum §i adancul Sfintei Scripturi. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. Apoi. II. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. Totodata. iar cu metania de la Manastirea Bisericani. intelept. Molitfelnicul (1699). episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau. invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. Intre anii 1673-1683. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. Triodul (1700). 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. p. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. In anul 1691 . vol. in anul 1683. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. ca: Mineiele pe tot anul (1698). Bucure~ti. de blandul mitropolit al Moldovei. Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate.238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. unde tipare§te numeroase carti de slujba. 113-114 . printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. Octoihul (1700). Iasand in urma multi ucenici. 1957. care a fost incredintata intru totul in mainile sale. In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile.

Apoi coborau iara~i in schit. Cuviosul Simeon. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata.S F I NT I . Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. indata.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului. Atunci. nu 1-au ascultat. pana la marile praznice. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. biserica ~i parintii.S I C U V I 0 . in posturi. unde se nevoiau singuri. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. smerita cugetare. anume ieroschimonahul Simeon. s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. postul ~i neincetata rugaciune. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal. in acest schit de lemn. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. intre anii 1650-1704. ca vine muntele peste noi! Ceilalti. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . ale caror nume sunt scrise in cartea vietii.Parintilor. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . crezand ca aiureaza. pe cand toti parintii erau la biserica. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. chiar in noaptea de inviere. Sufletul acestei sihastrii era. avalan~a de zapada a acoperit schitul. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude.Drago~ Voda. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte. dupa voia lui Dumnezeu. iar masa se dadea o data pe zi. desigur. schit situat aproape de varful muntelui. cu Utrenia la miezul noptii.

iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. citirea zilnica a Psaltirii. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. se intorceau sanato§i la casele lor. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. putin mai sus de Manastirea Durau. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. cit. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat.. p. cu darollui Hristos. ii marturisea. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. Deci. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . op. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. metanii §i priveghere de noapte. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. C. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. Matasa. unde s-a nevoit singur multi ani de zile.

104. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). Pacurariu. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). Idem. . ambele in~ limba romaneasca.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr.Parfml lui Patapie". Palatul cnejilor. .: ill: . M. spre mangaierea poporolui binecredincios. p. Luand din tinerete _rugul lui Hristos. vol. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. 60-64 . s-a calugarit in Manastirea Cozia.Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c. 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. 1-46 Pr. ajutfmdu-1 Dumnezeu. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu. De asemenea. II. Deci.. atat de domnii Tarii Romane~ti. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi.XV I I I 241 De. in grai popular. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. in locul raposatului mitropolit Stefan. . mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania.. cat ~i de tot poporol ortodox. CaliiuzajudeJului NeamJ . Matasa. Pentro toate acestea era iubit. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. C. 1708. arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. al caror sfetnic ~i duhovnic era. din anul 1688. 1980. silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani.Paraul lui Nicandro". prof. la 27 ianuarie.. Pentro nWe darori ca acestea. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. . Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. in anul 1668.. cuvios.. p. p. sa tamaduiasca neputintele poporolui.

Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. 1972. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. prof. p. la porunca turcilor. Timp de 15 ani. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. a stat multi ani in Constantinopol. G. cit. dintre care 7 in romane~te. Sfinfi romani . intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. araba ~i turca. Buc . b. langa Adrianopol. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. indeosebi carti de slujba. intemeind aici prima tipografie. Fapte §i cuvinte de folos 1. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. i-au pus din botez numele de Andrei. Ion Ionescu. 1650-1716) 9 a. . fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. Ajungand din tinerete rob la turci. iar celelalte in limbile greaca. al picturii ~i al broderiei. invatand limbile greaca. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. dovedindu-se eel 9 Pr. Antim lvireanul.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. Sibiu. loan ~i Maria. dintre care 12 carti in romane~te. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. precum ~i me~te~ugul sculpturii. slavona ~i araba.. Prof. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. Astfel. op. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. 1972. /storia Bisericii Ortodoxe Romane. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc. In toamna anului 1716 a fost inchis. Mircea Pacurariu. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. p. Pr. tiparind 15 carti. 193-201 . dintre care patru in limba romana. 640. 2. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. araba ~i slavona. aici ~i-a gasit a doua patrie. ~trempel. Parintii sai.. pana a fost racut episcop. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant.. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. greaca..

24 s-au tiparit in limba romana. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor.Didahii". Astfel. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii.spandit in toate provinciile romane~ti. De la dansul. 5. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. Pentru sfintenia vietii sale. Astfel. adauga ~i alte innoiri. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. in Siria ~i Iviria. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. 7. numite . Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii.credinta. spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. in Grecia. decat intoarcerea la patria sa? 8. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. 3. Ce lucru este mai iubit robului. Ca. spunea bunul pastor. ajungand pana in Athos. iscusit in cuvant.Antim". :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . tare in nadejde. insuflat de Duhul Sfant. lerusalim ~i Sinai. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. la Constantinopol. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. rara de mila Lui. statornic in credinta.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e.Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). astazi numita . a fondat din temelie Manastirea . smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. de la domn pana la credincios. fiind iscusit teolog. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. nadejdea ~i dragostea . Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. Era barbat intelept. 9. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre.nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. Caqile lui s-au :-a. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. 4. Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. Far a aceste trei bunatati . A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. 6. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana.

Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. care sunt credin}a. ca Dumnezeu este milostiv ~i. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. iubitii mei. 13. 11. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti.244 PATERICUL ROMANESC 10. 11). ~i va invat cu frica de Dumnezeu. mitropolitul Antim zicea: . ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. mila fl va fnconjura (Ps. 3). 15. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. ci sa fie incredintat ca va lua. sau alt bine ce voie~te si faca. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. nu ne bucuram de altcen. 14. ne va ierta. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . 145. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. 31. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici). a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. Alta data. Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. 22). 12.. smerindu-se. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. ~i acestea toate nu se trag din alta. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. prin pocainta. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. flira numai din necredinta noastra. Deci va zic. ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. fntru care nu este mantuire (Ps. fara imbracaminte ~i fara somn. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. nactejdea ~i dragostea. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. spre fiii oamenilor. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. Apoi adauga ~i acestea: .

rugaciunea. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . 18. 17). 17. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. ca in ce zi il va face. precum nu s-a folosit nici Adam.De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). eli zice loan: Cel ce face pacatul. parandu-ne pe noi in§ine. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul. 20. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. milostenia §i dragostea. 8). trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. Sa nu dam pricina pe altii. Ca mai rea moarte nu este alta.:::-edinili §i fapte bune. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im. ca inaintea lui Dumnezeu. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. in toate zilele ce sunt in grlidina anului.a:. precum a tacut Cain. cu moarte va muri. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. cu socoteala §i tara de vicle§ug. 4. 21. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. cu moarte va muri. 19. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. macar ca s-a . care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. ca nu ne vom folosi nimic. Precum cere imparatul dajdii de la noi. sa ne ierte pentru . fiecare sa se fereasca. cum ca ne va ierta Dumnezeu. a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . postul. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. 22. caci calca porunca lui Dumnezeu.arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. nimeni sa nu-l strice. de la diavolul este. pana cand va voi fi pastor. ca in ce zi i1 va strica.:a avem nevoi. nu este alta. a§a ne cere §i Dumnezeu . Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. iar nu cu deznlidejde.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta.nude la altii. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. Asemenea §i Iuda. 16.Jbiceiurile cele necuvioase. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. 13). . fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3. Aceste lucruri sunt: spovedania. ca §i Adam din rai. La inceputul Postului Mare.

Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. Ca faraon. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. Cu dragoste sane incredintam. 10. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. dar n-a folosit nimic. dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. din cei ce s-au indestulat cu mancari. strainilor. Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. dupa pofta lor. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. deci. Cu postul sa ne u~uram trupul. 26. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. 16). 16). Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. 28. 27. dupa porunca lui Dumnezeu. ca nu gandea a se parasi de diutati. Jar de vom da mila din jafuri. Jar noi sa avem nadejde buna. dupa cum zice David. Sane ostenim. patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. 7). Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. 29. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. 23. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. 13). Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. saracilor. mai multa osanda vom ca~tiga. dupa cum zice la cele zece fericiri. Ca.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. ca ne-o va da. din inima. nu vei muri (II Regi 12. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. ca era cu deznadejde. ca de vom iubi pe vecinii no~tri. Pentru aceea a ~i pierit. 24. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. a~a nici postul tara rugaciune. 25.

frumusetea ~i sanatatea. de unde §i este.tia). sa i le fure. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. Cfmd intram in sfftnta biserica. de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. 34. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. argint. 32. Dintre aceste bunatati. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. unde ii este matca. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. iara~i spunea: . 37. rezemandu-se pe dragoste. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. Precum maica pune multa nevointa. 33. 31. intelepciunea. toate sunt stricate. care se feresc de cele oprite. . diavolul. din fireasca dragoste ce are. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. 35. Zicea iara~i: Credinta. Alta data. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. nactejdea. dragostea ~i smerenia. in vazduh. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. 36. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. intregimea.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. ca sa primim. eli pamantul credintei este dragostea. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. cre~te. prin darul Duhului Sfant. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. dreptatea ~i curatenia. precum 1-a vazut Proorocul Ilie. Smerenia este sfar~itul. zicea marele ierarh. 26). toate sunt pierdute. ale sufletului ~i ale trupului. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria. 30. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. Precum un om are in casa lui aur.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus.

Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. ci e~ti singur satana. Ca zice Hristos: Mila voiesc. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. Caci. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. Caci. de am asculta pe Hristos. A treia. fiecare. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. 43. cand merge cineva de bunavoia sa. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. ca sa se paraseasca de pacate. macar dear face oricate alte bunatati. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. 7). A~a sa ducem ~i noi. 45. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. nici aceluia. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. zicea mitropolitul Antim: . tu. care este cuvantul lui Dumnezeu. cu infrangere de inima. sffmt. daca nu in toate zilele. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. ci sa facem cum face ariciul. dupa ce merge la vie. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc.248 PATERICUL ROMANESC 38. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. cu umilinta. Una. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. Pocainta atunci este pocainta. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. cu adevarat. 4. 40. nici om pe pamant. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. 41. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. eel ce para~ti pe fratele tau. iar nujertfa (Matei 12. Cand ie~im de la biserica. a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. ~i noi. 42. rara de nici un fel de pricina (sila). sa nu ie~im de~erti.Tu. pe la casele noastre. care a parat pe Dumnezeu la Adam. A doua. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. acum. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. 39. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. nu e~ti cre~tin. intai se satura el de struguri. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. 4). Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. Ca. Sa alergam la sfintele biserici. Luca 4.

ca. adica diaconii.zicea bunul pastor -. 7). in cetatea celor pamante~ti. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. ticalo~ii. Doamne. 49. 24. 28-29). Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. Iar gre~elile ce le facem.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. fiullui Dumnezeu. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. numai cu cuvantul. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. 52. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. eel ce cunoa~te mult. cu fapte rele ~i necuvioase. Se cade omului celui sufletesc. 50. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. de nu ne vom poclh. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. din pierdut aflat. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. 47. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. de se va pocai. Ei zic. de nu va intra prin calea smereniei. ~i. 48. mai mult decat cei simpli. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. caci Tatal se cheama atotputernic. din fiul neascultarii. multi se va cere (Luca 12. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. jos. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. ci se nevoiesc . Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. cei biserice~ti. vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. nu le pomeni (Ps. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. ca Duhul Sfant se cheama bun. preotii. de nu se va smeri cu duhul aici. 46. calugarii ~i arhiereii. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. 51. 48). ci mai vartos ~i noi. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer.X V II I 249 drn mort viu. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. adica bisericesc. mai mult prin ~tiinta le facem. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . iar nu sa faca pacat.

Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. 56. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. ce vin asupra oilor. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. adica cu invatatura. adica dojana ~i infruntarea. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. sa pedepseasca (mustre). .250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. credinta curaHi. 54. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. acela este iertator. cand nu vad toiag in mana pastorului. ~i a treia. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. Acela este intreg la minte. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. acela este smeriL acela este bland. 22. nu poate odihni. 53. _ 57. nici indrepta toate firile omene§ti. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. cu cat raman oile nepedepsite. sau. 55. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. in scurt. intelepciune intreaga. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. Asemenea ~i lupii. Cine are ascultare. cucernic. Iar cu toiagul ce tine in mana. apoi 1-a inviat. pa~nic ~i. alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. Cand a inviat Hristos pe Lazar. a doua. acestea m-au m{mgaiat (Ps. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. atat pe oi. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. cu adevarat. acela este dibdator. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. mai vartos sa zic. prin a lor voie. sa aiba toiag in mana. Caci. 5). cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. furi ~i talhari. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. acela este iubitor de stdlini.

59. toti sa cerem ajutor. . nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. 144. moartea. cu toate acestea. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. diavolul ~i trupul. ticalo~i ~i nenorociti. mantuie~te-ne. prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. 19). de nenorociri ~i. Ne va asculta pururea Dumnezeu. 4). Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. care s-a nascut din pacat. insa rara a-L ruga. fiii mei. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. cand era invaluWi de valuri. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor.X V II I 251 58. Iadul. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. Toti sa ne rugam. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. necazurile ~i scarbele. cu moartea Lui a omorat-o. care este plata cea desavar~ita a pacatului. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. precum au racut ~i Apostolii in corabie. Atunci. 62.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. Pierim de nevoi. 38). iadul. cii pierim! (Marcu 4. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. Pe diavolul. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. unul sa planga ~i altul sa radii. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. Moartea. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. Iar rrupul. nu ne asculta Dumnezeu. Va poftesc. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. 60. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. 61. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). Ia aminte sa auda glasurile noastre. cu adevarat. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate.

cu cate se infraneaza trupul. 66. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. iar nu mincinoasa. pentru ca sa-~i planga pacatele. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. 65. numai sa implineasca trebuinta. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. Tot a~a. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. 68. la auz. . iar nu a gurii. ramane mort. a~a mai fericit este acela ce. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. 67. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. precum este aur adevarat ~i aur mincinos. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. iar nu ~i din inima. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. se cuvine sa fie pocainta adevarata. Pipairea. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. iara~i. numai pentru noi a dat-o. Mort.252 PATERICUL ROMANESC 63. oamenii. a vrut sa fie pocainta in lume. afara de pamantul eel fericit al raiului. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. numai din gura. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. 64. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. la toate simturile. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. Mare este puterea pocaintei. il face mo~tean. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. la pipait ~i la gust. Ca. iar nu vicleana. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. cre~tinii. Mare este cu adevarat darul pocaintei. Cu mirosul sa nu miroase alta. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. ii deschide u~ile cerului. cu metanii ~i cu alte osteneli. Ochii lui sa verse lacrimi. Precum este mai fericit codibierul acela. in groapa ve~nicelor munci. fara vreme. Dupa ce face omul pacatul. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. la miros. pocainta curata. pe care i le-a inchis pacatul. il face sotie fericitilor ingeri. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. numai pentru noi. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. pocainta a inimii. mort.

In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. in fiecare an.X V I II 253 69. De asemenea. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori.Luni. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. a mortii. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. . mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. au imbracat pe cei goi.Miercuri. pentru binetacatori. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte.Marti. in anumite zile de peste an. Ca mare dobanda aduce omului moartea. tirnp de patru ani. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. au s~lturat pe cei flamanzi. Adica. precum ~i alte milostenii. . A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. 73. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . Sa se dea la saraci 40 de bani. marele ierarh Antim spunea: . ca se taie pacatul. Prima na~tere este trupeasca. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. pentru domn. zice Sfantul Grigorie Teologul. pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. au adapat pe cei insetati. cat va avea nevoie. 71. Iar a treia na~tere. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. Fiecare cre~tin are trei na~teri. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. 70. din tata ~i din mama. pe cei ce au miluit pe cei saraci. sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc. In A~ezamantul sau. este mantuitoare. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. cei morti. care sunt lipsiti. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. zidita de el in Bucure~ti. 72. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. . tara stricaciune ~i tara moarte. la 27 octombrie.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici.

b. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. cat ~i calugari. judetul Bistrita-Nasaud. sau ii voi fi grait de rau. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. este ales episcop de Roman. . se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. 74. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. Apoi. in anul 1717 pribege§te in Transilvania. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. 1707. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. fiind hranit permanent din . Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. mustrand §i mangaind pe toti. Din botez se chema Petru. Sfinte Ierarhe Antim. invatand.Acoperamanul Maicii Domnului" . Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. a fost greu chinuit §i inecat de turci. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos.Vineri. cat va sta biserica.254 PATERICUL ROMANESC . atat mireni. sau ii voi fi napastuit. fiind canonizat la 20 iunie. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. La 15 ianuarie. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca. timp de 26 de ani. cu zi de praznuire la 27 septembrie. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. cu hramul . Din cauza vitregiei vremurilor. 1992.Joi. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov.

cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . umbland prin paduri dupa vanat. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. A doua zi. Apoi. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. Astfel. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor.lugare~ti. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . 6. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. 5. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. Luand jugul lui Hristos. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . sa fii episcop ~i pastor de suflete. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit.Ei. Ca staret. fratilor. Pentru aceasta. ramanfmd peste noapte la chilia lui. Atunci. formand o ob~te de peste 300 de calugari. A doua zi. Deci. petrecandu-i.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. Apoi i-au adaugat: .Se cuvenea. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune. Dimitrie Cantemir. parinte. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. 4. 3. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca. Apoi a randuit duhovnici buni. In toamna anului 1706. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. 2. a fost ales staret al marii lavre. au aflat vanat din bel~ug. a raspuns sihastrul. rude ale domnului Moldovei.

In anul 1714. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. Spune-ne. vrednic de a fi episcop. Acolo. cat a pastorit turma lui Hristos. oua §i lapte.Amin!" Atunci.Mergeti. nemaiputand scapa. iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti.256 PATERICUL ROMANESC . spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: . Timp de 7 ani. indata mitropolitul. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. 8. in post §i neincetata rugaciune. adunfmd pe sfetnicii sai. la inceputul anului 1707. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui. ~i-1 indemnati sa vina la la§i. 7. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov.Acoperamantul Maicii Domnului". a§adar. ulei. a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . In timpul . spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. parinte. branza. dar cum sa-l aducem aici. s-a retras din scaun la iubita lini~te.Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. dupa Boboteaza.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. ca fuge de orice dregatorie? .cand priveghere de toata noaptea. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman. arhimandritul Pahomie. cerceta pe toti. sane ajuti la apararea dreptei credinte. a Ia.Te-am chemat. in permanenta tacere. cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci. episcopul Pahomie. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia. 9. a zis mitropolitul. iar sambata §i Duminica se dezlega la vin.m in Dumnezeu ca va veni. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. Apoi scria ~i carti de invatatura. Ia. in Muntele Chiriacu.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . rara vin §i ulei.

la colibele lor.finJi romiini . Cuvioasa Mavra. in rev. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. in fiecare miez de noapte. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. aveau voie sa se retraga in padure. idem.. 663 11 Diacon loan Ivan. indeosebi schimonahii. se raceau sanato~i. . calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului.". CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. S. pana la ob~tescul sfar~it.. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie. XVIII. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. pe care il suna la vreme un calugar. 832. altii erau duhovnici buni. Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. nu departe de Muntele Ceahlau. 416 . Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. apoi se retrageau in padure.B.finJi romiini .. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana. p. idem.B..S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II . calugarii. in schit. . se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. nr.O.". Sofia. deprinzand-o cu rugaciunea. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. cu darul lui Hristos. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. zis 10 C. necoborand niciodata din schit. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. ca ~i in Muntele Chiriacu.R.. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. in rev. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. 611. p. .. 1972. iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului.R. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. in S. Schitullui Silvestro. XC. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. 1972. p. precum Casiana.. p. 7-8. op. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. dintre care unii erau renumiti postitori.O. Apoi. cit. op. nr. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. 5-6. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. exorci~ti ~i taumaturgi. Vara. .X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. Voicescu. mai ales. XC. cit.

s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. iubind eel mai mult tacerea. Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. De la Schitul lui Silvestro. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. pe Muntele Ceahlau. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. Si se nevoia fericita. intr-o poiana sub varful Ceahlaului.Schiti~or". ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. numWi Ponoare. rogandu-se ~i plangand impreuna. Dorind mai multa lini~te. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. dibdfmd cu tarie frigul iute.Schiti~or". manca o data pe zi. ca ~i focul ispitelor de tot felul. mancare o data pe zi. cu gandurile ~i cu neputintele firii. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. seara. vanturile ~i zapezile mari. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. Si erau toate un suflet ~i un cuget. Intre siha~trii romani cunoscuti. ~i mai ales la Durau. de rogaciune ~i despatimire. Dormea cateva ore pe scaun. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. o insotea. Aici era singura cu Dumnezeu.258 PATERICUL ROMANESC ~i . biserica ~i neincetata rogaciune. Apoi. parasind casa parinteasca. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. blanda ~i smerita. Numai iubita ei caprioara. Ucenicele ei. a renuntat la cele trecatoare ~i. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. cu o caprioara dupa ea. a ales pe cele ve~nice. ca o ucenica vrednica ce-i era. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. Maria. seara. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. Dupa cativa ani a luat schima monahala. cautand-o peste tot. numit ~i . facea sute de metanii. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. cu . pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. in locul celui de botez. primind numele de Mavra. care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. adidi viata smerita calugareasca. Cel mai mult o cinsteau caprioarele. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei.

De la ele. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . poiana aceasta se nume~te pana astazi .Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca. Ioanichie Balan. Caci nimeni. lucrand trei ani de zile. unde s-a nevoit in anii tineretii.. p. Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca. Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie.. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. apoi. Sfinfi romimi . iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom. cu binecuvantarea egumenului. chemfmd in jurul ei toate ucenicele. afara de siha~tri. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii. se afla tainuite aici in . 496 .X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. . numit de credincio~ii din partea locului . · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. prin jurul anului 1690. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma. sporind in rugaciune ~i smerenie.Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea. Ziua lucra.Schimbarea la Fata. s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere. a cerut Preacuratele Taine. varsand multe lacrimi. Apoi.Sfantul Antonie Sihastrul". plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. Moa~tele ei. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. ca ~i ale atator nevoitoare.Poiana Maicilor". in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare.

la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. se afla o mica poiana. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti.) = masa . ii odihnea. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. lini~tea. pana la mijlocul secolului XIX. prin anul 1714. fac rugaciuni ~i se inchina in . Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. Astfel. biserica. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. varsfmd multe lacrimi. neincetata rugaciune. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. generatii intregi de calugari isiha~ti. cunoscuta pana astazi cu numele de . fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. calugari. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni.Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. la numai 1 km in padure. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. in rugaciune. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. aprind lumanari. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. cum se vede pana astazi. Credincio~ii urea vara pana aici. singuratatea. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte.Pe~tera Sfantului Antonie". aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. chilia in piatra.

1966. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. 432-448 15 14 . privegheau la slujba pana dirnineata. adica . Vetre de sihdstrie romaneascii. invrednicmd. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). G.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. de unde ~i nurnele locului . Bulat. Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului.u-se Ierom. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. 56 T. nr. Ioanichie Balan. loan Arhimandritul. op. dand lauda lui Durnnezeu. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte.. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. care atunci se zidea. in rev.Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi. asernenea Mariei. vestit in toate satele din imprejurirni. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. cit. 5-6. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. asemenea Martei. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. p.Poiana Trapezei". in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei. Mitropoiia Olteniei. p.

colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania.. prin dania sotiei evlaviosului domn. 466 .. intr-o saptamana o data. ". paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. cit. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . pentru sfintenia vietii sale. in anul 1714.c. nascut in Bosnia.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. unde. totodata. prin trecerea fortata la 16 Pr. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor. dupa Dumnezeu..Stefan. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . Savar~ind bine calatoria acestei vieti. Ion B. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul . Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. peste apa Horezului. p. dobande~te darul facerii de minuni.Stefan. de asemenea. Cuviosul loan arhimandritul era.. precum: Polovragi (1703). ctitorita de doamna Maria (1706). ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. in vara anului 1726. care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma. Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. Dupa ce revine in Serbia. Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. precum singur spune: . Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698).262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor. . ramasa vaduva cu ~apte copii. Surpatele. A condus. era de origine sarb. op. sa nu lipseasca Sfanta Liturghie. ctitorita de . Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor.. Mure§ianu. se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. pe care apoi il inchina lavrei.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an. SfinJi rom{mi . eel mai apropiat sfetnic de taina. fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . al sotiei fericitului ctitor. in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta.

urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Pentru aceasta. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului.sfant marturisitor". alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama. a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . intre parintii Schitului Trestieni. le Acest cuvios ~i .Ramnicu-Sarat. din tinutul Poltavei. ca: Deva. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. 1950. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. declarandu-1 . Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. 1744. Deci. 1744. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i.~i in alte localitati.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. in Tara Romaneasca. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. dupa voia lui Dumnezeu. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. ~i. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. din porunca imparatesei Maria Tereza. iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. Deci. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. or~ul Re~etilovschi. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. in drum spre Sibiu.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c. La 26 aprilie. In ianuarie.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

Spunea. A aparat. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. zicand: . de asemenea. iara~i. pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. 13. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. venerabilul mitropolit s-a ingrijit. poruncile ~i tainele Bisericii. In aceasta ~coala . cititul. Ia~i. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos. De asemenea. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. Astfel. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. .Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare. Avfmd .280 PATERICUL ROMANESC 8.Cade-se voua.mare iubire de cultura teologhiceasca".pentru dragostea lui Hristos. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. Zicea iara~i: . randuind dascali din monahii cei mai luminati. care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti. pentru binele Bisericii. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau. mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului. Pentru credincio~ii de la sate. fila 1 v. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. 11. Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta. 1755. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat. Iar pentru copiii iubitori de carte. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . marele pastor a tiparit eel dintai . 9.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie.adevarata academie teologica . atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile.

de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti. Apoi adauga ~i aceasta: . Putina este tanguirea pe pamant. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte).talantul eel bisericesc.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". pentru ca sa va slaveasca in veci. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. Alta data invata. fratii mei cei iubiti. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare. de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. iar veselia nesfar~ita28 • 16. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. nr. dar ca~tigul este nenumarat. 9 . 1755. dar odihna este nesfar~ita.Adunarea de multe invataturi". Ci. Ia~i. to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare. numai intru Domnul 27 Din . Putina este truda. 15.ri !ipsa invataturii. de voie~ti a te mangaia. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. la venirea cea de a doua. parintilor. iara~i. Zicea. Urmand poruncii ~i invataturii noastre. pastorul eel bun: . Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti.Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua . ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri.XV II I 281 . a mitropolitului Iacob Putneanul. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . Lasati. zicand: . care curg din sfanta invatatura. 14. smeriti-va intru Domnul. ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina. 60: . cap. Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra. Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. zicand: .Rogu-va cu umilinta pe voi. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. 17. Mica este osteneala.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti.Vedeti. inv. pe toti.

iar bucuria Domnului ramfme in veci. Retdi. 78. despre Vartolomeu Mllzareanul. Pr. 543-549. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. la indemnul fiului. Uiudat. Elena. ca bucuria trupeasca degraba piere. marele ierarh. in rev. sanatate ~i viata. nr. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. Apoi. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. numai intru Domnul te bucudi. mo~ul sau. 20. Idem. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. Te folosqte. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. a imbdicat marea schima. a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici.M. dandu-ti tarie. Arhim. 19. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive. XLII (1966).". calugarindu-~i parintii. de voie~ti ate bucura. Maniistirea $i comuna Putna. cu numele de Eftimie. Astfel. nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. I. te apara. Vartolomeu Mazareanul.lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. Bucure~ti 1905. Apoi adauga ~i aceasta: . . a fost calugar la Mfmastirea Putna. sora sa.gandu-se la Manastirea Putna. 1911. s-a retras din scaun.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 . anume Ioanichie. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. 18. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. tatal sau. imbraca ~i Prof. Bucure~ti. p.282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. D. Dimitrie Nan.M. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . zicand: . ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. te acopera ~i intare~te sufletul tau.

cat ~i nevointa vieJii monahale. fiind hirotonit preN. pregatind sute de tineri. sub egumenia sa. Humor. biserica ~i citirea cartilor sfinte. El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. el a fost sufletul acestei ~coli. Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. care exista in manastire. egumeni. iar fratii sai. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. retorica ~i o limba straina. Apoi. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. un fel de academie teologica romaneasca. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala .cea mica". _\stfel. atat dogmele credintei ortodoxe. In anul 1750. atat pentru calugarie. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea. a~a-numita . intemeiaza. Intre anii 1740-1757. caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. care forrneaza ternelia rnantuirii. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. Voronet. rabdarea. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. pe lfmga vechea ~coala zisa . In acest timp. rara egal la acea vreme in Moldova. Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala.indrepHitor al ~coalelor domne~ti.cea mica".. intors din nou la Manastirea Putna. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. Acum. Aici invatau numero~i tineri. Nu ?U!ini duhovnici.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. srnerenia. psaltichia. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. in ob~tea Manastirii Putna. Apoi. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. Teodor ~i Nicolae. randuind bine slujbele bisericii. rugaciunea ~i ascultarea. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. . arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. ~coala cea mare". arhimandritul Vartolorneu este numit . cat ~i pentru preotie la sate. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova.

Ca neavand schitul nici un fel de avere. in anul 1712. ceara ~i untdelemn pentru biserica. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. mai traind putin. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. Timp de 30 de ani. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. schimonahul Sila se ostenea mult. Apoftegmata. Apoi. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. Apoi. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. Letopiseful Moldovei (1769). Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). in anul 1770. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. vin.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. Condica Manastirii Precista din Roman. ziua ~i noaptea. se intretinea numai din mila credincio~ilor. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. Era originar din judetul Boto~ani. I . Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. imbracaminte. iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. la Manastirea Solca. Jar dintre cartile compuse de el. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. numeroase vieti de sfinti. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). prin mainile Cuviosului Sila. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. 1490 etc. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei.

Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). iar . duhovnicul de la Pa~cani". in anul 1783. siha~tri. Pr. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". precum ~i de monahi. ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. livada de meri ~i zid de jur-imprejur. iar altii. in anul 1781. 1770. Pr. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753. Egumenul Sila.Scara Sfantului loan din Sinai". noua biserica cu hramul . ci~mea de apa. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. a impodobit biserica cu catapeteasma. Pentru toate acestea. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. zidind din piatra o biserica noua. precum ~i o lucrare originala intitulaHi . 1926. Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. In anul 1776. in anul 1756.. ieromonahul Dosoftei Herescu. In anul 1758. Cenlliuti. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . De asemenea. pivnite. Bucure~ti. Jacob Putneanul. Din Bucovina vremurilor grele .Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. Miinastirea ~i comuna Putna.Calugaria" (1770). cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. chilii. care se nevoia in aceasta sihastrie. nici descurajfmdu-i. la 1 martie. in locul bisericutei de lemn. care a scris cu binecuvantarea egumenului . cu icoane ~i cu toate . Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. El a innoit in intregime acest schit. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. fiind amenintata cu pustiirea. egumeni ~i arhierei. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. Simion Reli. Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. trapeza. Un alt sihastru a scris . ::p. cit. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna. Unul din ucenicii sai. 1905. Dimitrie Nan. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat.

§i-a dat sufletul in. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. a fost guvernator al unei provincii din Rusia.mainile Domnului. ucenicul sau. Cuviosul Natan. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. Apoi. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. la 26 decembrie. din 10 martie. descoperite recent. Inainte de a intra in nevointa monahala. in jurul anului 17 49. 1781. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. a luat conducerea acestei sihastrii. Cuviosul Natan. egumen. iar capul sau. poarta o cruce. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. Fiind batrfm ~i bolnav. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. . care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila. duhovnicul Paisie.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. schimonahul Avramie. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. ieroschimonahul Natan. De aceea. Sfintele sale moa~te. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. dupa trei ani de egumenie. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. in putina vreme. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. §i anume: ieroschimonahul Natan. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. in chip minunat. 1783. insa.

credincio~ii din partea locului il cinsteau . moa~tele . cu harul lui Hristos.::. se :aceau sanato~i. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. Mancare primea dupa apusul soarelui. Iar din anul 1856.irii. ajungand racator de minuni ~i inainte·. Invrednicindu-se de darul preotiei. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . pentru cuvant de folos. in tacere ~i neincetata rugaciune. Asemenea ~i alti bolnavi.·. Fapte §i cuvinte de invatatura 1. savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore.:easca. dupa voia lui Dumnezeu.:. un boier din sfatul .X V II I 287 b. Si era intelept :n cuvant. a intrat in ob~tea acestui schit. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . unde s-a nevoit. 5. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. azator. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie.. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. 3.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. in anul 1764. Deci.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. Astfel. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II .indecat de boala. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului. 6. Din acestea mancand acasa copila bolnava. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. fiindu-i sete. Cuviosul Onufrie. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . Din aceasta pricina. 4. Apoi. 2. Odata. mai mult de 25 de ani. care veneau Ia mormantul lui.. mergand la vanatoare in padurile Voronei. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei.:. s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. --\colo. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca. care avea o fiica bolnava de epilepsie. indata s-a ·. avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. in livada sub un mar.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona.

Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. era ucenicul Cuviosului Sila. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. domnitorul tarii. Deci. iar la 13 noiembrie. mai 9. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. scotandu-le afara. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. 24-25 . care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. In anul 1747. cand au venit inaltimea sa Mihail. apucandu-le rara evlavie. 1750. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. 1846. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. 1922. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. AI. la noi la manastire aici. Simionescu. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. de loc din Bucovina. In vremea egumeniei parintelui Rafail. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. Boto~ani. p. nascut in 1710. Mergand. Dar inteleptul episcop Dosoftei. ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu.288 PATERICUL ROMANESC . De atunci. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. pe mo~ia acestei manastiri. spre hotar in padure. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. este numit episcop al Bucovinei. Jstoricul Mtmastirii Vorona. ~i. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. Onufrie. impreuna cu tot poporul Moldovei. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. 1783. iar la 4 iulie. In zilele noastre. a fost ales episcop al Radautilor. In anul 1846. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. aducandu-le la manastire. era intristat ca 31 Pr. in fundul mo~iei. la cap am aflat o lespegioara de piatra.

de armatele lui loan Sobieski. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. Dosoftei Herescu. fiind luate. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. episcopul de Ractauti. Ucenic al aceluia§i egumen. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. cu mult popor. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. in post ~i in cugetarea la cele . evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. imparatul Austriei. anul mantuirii 1783. prin Suceava. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. la Zolkiev (Jolcova). Sila. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. in anul 1686. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. Ajungand la adanci batraneti. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. prin credinta §i curajul sau. de boli. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. trecand losif. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. in ziua de 14 septembrie. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. Se cuvine. ca ~i inainta§ii sai. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. deci. Din ziua aceea pana astazi. unde au stat pana la 8 septembrie. in Galitia poloneza. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. cu preoti ~i episcopi. langa Suceava. la data de 22 ianuarie. 1789. Cu voia lui Dumnezeu. luand sfintele moa~te.

1940. 1836 (reeditatli in 1935). SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . Fiul lui Dumnezeu. 1975. 162-191. in aceasHi casa binecuvantata. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. stareful Mimastirii NeamJ. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. p. Diac. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila.R. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. 1981 . 32 Viata. in rev. Sc. ed. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. Manlistirea Neamt. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. I. El s-a nascut la 21 decembrie. in Poltava. un desavlir~it monah roman.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu. an XCIII. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. cu o putere harica deosebita.B. ~i au diposat la valeatul 1790". ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. in fata prigoanei catolice. Cuviosul Paisie eel Mare. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. fiind sfintita la 29 septembrie. Platon. Cetvericov.O. pe a carui piatra de mormant scrie: . ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. 1996. Umbland din loc in loc. dar. Paisie ieroschimonahul. David. fiind inmormantat langa naos. din parinti foarte evlavio~i. prof. . P.1-2. poate chiar din neamul Cantemire~tilor.". Manlistirea Neamt. De aceea. Porcescu. Iisuse Hristoase. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. Paisie. Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. loan Ivan ~i Pr. nr. S. Manlistirea Neamt. D. 1722. Natan ~i Paisie. Doamne.1 7 9 4 ) 32 a.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. ed.

cand avea doar ~aptesprezece ani.numit in slavona Velicikovschi . Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. la Vecernie. Manastirea Neamt. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. stareti. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. In Manastirea Neamt. unde se nevoie~te 12 ani. in preajma Manastirii Pantocrator. dandu-i numele de Paisie. in fiecare an. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. de frica turcilor. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. 1775. In vara anului 1763. 1794. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. este dat de mama sa la studii. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. episcopi ~i dregatori.Ramnicu-Sarat. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. In vara anului 1746. . Apoi se muta la Schitul Carnul. pana la 14 octombrie. cum se vede pana astazi. insotit de 200 de calugari. marele stareJ al Manastirii Neamt. atat de necesar pentru sufletul sau. rasoforul Platon. Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. la Academia Movileana din Kiev.se muta la odihna cea ve~nica. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. Dupa patru ani de studii. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. Cuviosul Paisie . sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. In toamna anului 1775. In anul 1750. unde se afla ~i pustnicul Onufrie. duhovnici.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . Din acest an. pustnici. pe apa Buzaului. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. formand o ob~te de 350 de dilugari.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. in toamna anului 1739. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. in anul 1735. indemnat de Duhul Sfant. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . trece in Moldova in anul 1745. Pentru sfintenia vietii lui. printre care ~i Lavra Pecersca. in varsta de 72 de ani. Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. La 15 noiembrie. intr-o zi de miercuri.

anume Dosoftei. slujba era pe la jumatate. rasoforul Platon. toata ziua manca struguri. Atunci. a varsat din gre~eala mancarea toata.Fiilor. ca ~i eu am fost la fel. Mai tarziu. Atunci. Apoi. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. Platon. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. iar la masa nu mai gusta nimic. pentru care a plans mult. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. ci ~edea in chilie plangand. Dar ucenicul. a fost randuit de egumen la buditarie. Atunci Platon. aluatul n-a mai dospit. spunea ucenicilor sai: . ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. i-a adaugat batranul. ne~tiind sa potriveasca focul.292 PATERICUL ROMANESC b. Caci. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. 1-a framantat din nou. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare.Dumnezeu sa-ti ajute. mult slabind ca dupa o boala. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. de mare mahnire. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. Cand s-a de~teptat. 4. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie. cerandu-~i cu lacrimi iertare. a fost certat de egumen. cerandu-~i iertare. 2. . Ci. biruindu-se de lacomie. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. Platon a adormit a~a de tare. Atunci. 5. sa aiba rabdare ca. iar cand sa dea vasele jos de pe foe.Parinte Dosoftei. il va sili sa primeasca preotia. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. Intr-o toamna. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. Dar el. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. dar in cuptor. frate!. spre Duminica. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. multumindu-i. toata painea a ars pe vatra. i-a zis: . cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. . Un schimonah. Din ziua aceea. De aceea. ru~inandu-se. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. venindu-i un frate in ajutor. 3.

Odata. Traia numai din pomana. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. Duminici ~i praznice. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. afara de sambete. In acea vreme. 7. ca sa scape de hirotonie. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa. 8. s-a retras in pustie. a adaugat la urma ~i acestea: . Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. barbat ales ~i plin de dar. din dragoste catre Dumnezeu. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. ci ~ezand pe un sdiunel. Dar. De multe ori. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. cu smerenie ~i lacrimi. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. se ducea adesea in pustie. dupa cum singur marturisea mai tarziu. pentru a-i cere cuvant de folos. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu.X V I I I 293 multa vreme. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. staretul Vasile 1-a calugarit pe . 9.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. Avea doar o dulama ~i o rasa. din pricina lipsei. 6. a venit in Sfamul . ~i acelea foarte vechi. Caci. Iar la rugamintea lui. Iar saracia lui era covar~itoare. Sosind Platon in Muntele Athos. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. caci nu avea nimic intr-insa. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. . 10. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. precum .se bucura bogatul de bogatia lui. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. la Cuviosul Onufrie.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I .

avand toate in comun. spunea marele staret. Deci. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. Fiecare i§i face chilie unde ii place. al doilea petrecerea in doi sau in trei. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. Unii dintre ace§tia zic: . iar mandria. lepadand ascultarea ob§teasca. 11. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece.Eu de aceea traiesc singur. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie.294 PATERICUL ROMANESC Platon. 12. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. al treilea este nevointa de unul singur in pustie. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie. li se pare grea viata de ob§te. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. Dar §tii tu. Iara§i adauga staretul Vasile: . dupa porunca Domnului. sa te caie§ti. care. parerea de sine. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. punandu-i numele de Paisie. se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. de obicei. De aceea. 14. nici eu sa nu fiu suparat de altul. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. numita §i calea imparateasca sau de mijloc. ca sa nu supar pe fratele meu. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. in timpul de fata insa. prin harullui Hristos. da monahului ravna la tot lucrul. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. prietene. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. ci ni§te samavolnici. Paisie: . pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. iar cand Iucram pentru frati. Petrecerea in viata de ob§te.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. zicand: . Spunea iara§i staretul Vasile: I . de§i i se impotrive§te satana. 15. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13. Apoi.

19. De aceea. din iubire de Dumnezeu. socotindu-se nevrednic. in deplina dragoste. 16. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. :fara graba. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. 21. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. din iubire de sine. tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. 20. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. Atunci. Patriarhul Serafim.X V I II 295 . Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa.Sa nu zici. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. ziua la facerea de linguri. alta ii spune de ascultare. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . neputincio~ii. 17. Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. dar el nu voia. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. petrecand mai multi la un loc. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia. Deci. lata ce dispunde el staretului Atanasie. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . dupa sfatul staretului Vasile.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. ci din multe. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. Oare. de smerenie ~i rabdare. cu nespusa evlavie. 18. iar noaptea. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor. duceau mare lipsa de preot. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. se cuvine ca noi. parinte Atanasie. care petrecea in Manastirea Pantocrator. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. smerenie ~i tacere. sa tinem calea imparateasca.

datorita smereniei car.Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. care este ractacina vietii calugare~ti. s-o puna la picioarele staretului. Iara~i zicea staretul: . ii une~te a~a de mult prin dragoste. spunea cuviosul. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: .e se na~te din ascultare. incat toti devin un singur trup.Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. Ca una tara alta nu poate exista. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -. Zicea iara~i: . 26. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. cu trupul §i sufletul sau. el devine un dizvratit. pana la eel mai mic lucru. Apoi adauga ~i acestea: . nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. iar nu pustnic. avand un singur cap . tara deosebire de neam. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. supunandu-se unul altuia. 28. in ob§tea noastra. ocarile ~i ispitele. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie. t . din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie.Dumnezeiasca ascultare. purtand sarcinile unul altuia.Cu adevarat. o singura voie ~i un singur scop .Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. 27. 22. 23. Zicea Cuviosul Paisie: . indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. cum este legat sufletul de trup. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. A~adar. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul. este strans legata de viata de ob§te. 25. nimeni nu are nimic al sau personal.pe Hristos -. 24. Si aceasta. Nici o alta vietuire. un singur suflet. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. spunea fericitul Paisie.

am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine. al iubirii de oameni §i al ingactuintei. Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. urmatoarea regula de viata calugareasca: . fratii sunt datori. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator. ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau.:?iqile Sfintilor Parinti. de la i!gumen pana la eel din urma frate.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie. . . pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii. Apoi sa cante psalmi. sa citeasca Sfanta Scriptura §i . Sunt putini insa §i de aceia .:e rugaciunea lui Iisus.Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare.iupa tipicul Sfantului Munte Athos. Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot . Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie.X V I II 297 Al!ii. Iar de :. 29. . .care s-au predat in ascultarea mea.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile. din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna. gre§esc §i din nou se . Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . a randuit. ei.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. dupa ascultarea lui. mai mult decat orice a!Hi nevointa. mi§catoare ~i nemi§catoare.La chilii.:Jiirasirea cu totul a voii.Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. a cugetarii §i libertatii sale. de§i sunt nevrednic. .Am o necontenita intristare §i durere in inima mea. cad §i iara§i se scoala. Gavriil.x>caiesc.:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. prin . sa prac::. inca nu putini. 30. Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: . dar nu raman ca cei dintai. . pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. .:psi de Ia biserica. Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei. cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·.Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. cu greu rabda mustrarile §i ispitele. Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie.anastire. cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar. ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. .

dupa *stula sratuire. dandu-le tuturor pilda in toate.pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana. a fratilor ~i a treburilor manastire~ti.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti. blandete ~i intelepciune.In manastire sa fie un mic spital . egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. 31. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. sa-i indeparteze din manastire. de care nimeni nu era scutit. Apoi sa-i tunda in monahism. in care sa lucreze calugari priceputi.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. spre ispitire canonica. fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica.Pentru buna chivernisire a averilor. .bolnita . . Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. mitropolitul Anastasie Crimea. Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. dragoste. Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru. . cand parintii plecau sa lucreze lacamp. cu nadejdea indreptarii lor. fie la casa de oaspeti. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie. La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti. . sa-l trimita din nou in lume. Vara.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata. aceea~i . . precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. bautura ~i lini~te. afar a de cazuri de mare nevoie. sa-i duca. ca rasofori sau calugari in mantie. . El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare. care n-au unde sa-~i piece capul. .Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti. . . Pe cei saraci ~i bolnavi.298 PATERICUL ROMANESC . de la ~ase luni pana la trei ani.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti. . 32.

El numai atunci se intrista tare. cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca.. dupa cre~tineasca voastra ragactuinta. Daca vreunul din calugari. i~i paze~te sufletul de intristare.X V II I 299 33. cu buna mireasma. 37.Sa piara toate ale noastre. mai ales celor incepatori. il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului". sa faca adesea metanii cu lacrimi. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . dupa putere. 38. §i mai ales de bunavoie. Spunea unul din ucenicii sai. sa piara §i trupul nostru. Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. sufletele noastre! . fiind . intariti-va cu !emerea de Dumnezeu.:erea iertare. Pe unii ii mangaia. bunatate ~i dragoste.1uhovnice~ti.. Stapaniti-va limba. Unii ie~eau ~i al~ii intrau. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. De multe ori zicea staretul: . cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor. zicand: . lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . La chilii.ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte.:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. 34. sa practice rugaciunea mifllii ~i. 36. 39. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele.Fiilor. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit.pane~te limba. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor . Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. din lucrarea vrajma~ului. staretul il indeparta din sobor. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. pana nu se smerea ~i-§i . De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. 35. Cine i~i sta. iar cu altii se bucura.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . neprihanita. De aceea poruncea fratilor.

De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. boli grele ~i suferinte trecatoare. staretul Paisie se indeletnicea. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . de§ertaciunea. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. 45.300 PATERICUL ROMANESC 40. 44. se va aprinde in voi sfanta ravna.Fratilor. staretul sfatuia pe calugari. dupa masura varstei lui Hristos. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. in fiecare seara. 42. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde. Adeseori. Timp de doisprezece ani. de vointa voastra. tulburarea sufleteasca. cand incetau. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. zicand: . Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . 46. Fratii se adunau la trapeza. atunci veti cadea din pacea lui Hristos. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. iar mai ales catre cei nedreptatiti. mila ~i iubire catre toti. 41. pe langa toate acestea. spre mangaierea sufletului. Numai atunci. . indoiala. se aprindeau lumanari.Fratilor. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. AWl data. iara~i zicea cuviosul: . iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. slavi ~i greci. mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia.Dupa masura ostenelilor voastre. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. ~i cu traducerea cartilor patristice. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. prin harul lui Hristos. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. apoi venea staretul. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. bolnavi ~i batrani. cat a trait in Manastirea Dragomirna. in afara de sarbatori. 43. pe langa grija conducerii soborului. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. dezordinea.

S I C U V I 0 . ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. .ieznadejdea. ruga. 49. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. ducea mintea fratelui departe de intristare. mustra. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca. Atunci se va destrama soborul vostru. sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia.:onvinge. Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa.:and se smerea ~i se podiia. alunga de la sine.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. Impotriva unora. Odata unul din frati i-a spus: . dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare. De asemenea. 47. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel. 48. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare.X V I II 301 . fie din sfanta ascultare. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie.S I D I N S E C 0 L E L E X V II . fie din iscusinta sa. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti.Fratilor. pana . deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. Alteori graia staretul ~i aces tea: . incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. potrivit cu starea lui. amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . Iar unde trebuia. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. inaintea altora trebuie sa plang. adica a rna arata maniindu-ma. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia. i-a raspuns cuviosul. ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. 51. 50. indeparta. daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine.S F I N T I . Apoi 11 mangaia. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura.Iubite frate.Parinte. pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. ci sa rna iubiti ca pe un parinte. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . indelung rabda ~i cand nu izbutea. cugetul imi spune ca rna ura~ti.

scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . lar dupli ce plecati top din chilie. Cu cuviintli dar. 55.Fiilor. precum adunarea serafimilor". despre tainica lor lucrare. . zambind: . trecand cu vederea sfanta ascultare. zicand: . Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. nu numai in chilie. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. 53. ca o roadli a Duhului Stant. Ca oamenii. care grliie~te: .A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. luarea aminte de sine. sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. frica de Dumnezeu. ~i in vremea ascultlirii. ca ~i cu ni~te arme. 52. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul. adicli: infrangerea inimii. ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. Eu toati ziua vorbesc cu voi.Plirinte. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti.Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. cu altii rna bucur. acum este ziua mantuirii. Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. prin limbile lor. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. ci ~i in bisericli. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. impotriva acelora care o defliimau. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. spune Sfantul Pavel.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. di mai mare decat aceasta nu poate fi. tinfmd la voia lor. cu unii plang. lata inceputul epistolei sale: . Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. smerenia adancli. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus.

58. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. asemenea lor. staretul Paisie spunea: . prieteni. zicand: . in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. traind rara ascultare ~i supunere. Apoi adauga. in Muntele Nitriei. spunea staretul Paisie: . rara un iscusit povatuitor. ~i eu zic.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune.. Prin aceasta lucrare a mintii. in Schiteea Egiptului. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56. . s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. o. Mai departe.Vedeti. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele. patima~ ~i neputincios. Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: . 57.:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie. In continuare. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . adauga: . iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. rara un dascal. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui.Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu . acela cu adevarat. lar catre impotrivitorii sai. atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. in Ierusalim. ci toti s-au :. fiind inca mandru. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa .

acala straluce~te lumina. cantinufmd sa ramana sub ascultare. Apai adauga ~i acestea: . acala satana nu-~i . acala se arata pacea.304 PATERICUL ROMANESC 62. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. salvand multi aameni de la maarte. dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. 65. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . 64. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci. nu este cu putin1a mantuirea. care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. Apai. prin care se risipe~te taata ispita diavalului. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. ca ~i adihna trupeasca. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu. paparului infrigurat. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima. Astfel. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. Apai dlidu parunca chelarului. 63. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. pentru a grai de~ertaciuni. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. Ci.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar.Daca cineva va trai sub ascultare. de asemenea. sa nu cada in deznlidejde. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. ~i iara~i spunea: . citili scrierile Sfintilar Parinti. Unde este sarguinta. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. batrani ~i a mamelor cu capii. Iarna. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. marturisili-va regulat cugetele. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. in lacul parintelui sau duhavnicesc. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. 66. zicea marele stare1: . Ca numai prin credinta rara fapte. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine.

. mergea la Manastirea Secu. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita. paine alba ~i vin. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. dand din maini }i privind incoace §i incolo. sa le dea mancare cat mai buna. Se spunea iara~i despre marele staret ca. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital. staretul le zicea: . incredintandu-i fratelui Onosie. dar la mine nu vine sa rna vesteasca.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. Hristos. . Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4. intra diavolul.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. Cu acest ~Jej.MJi. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . . 72. este intuneric. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii. Iar unde nu este sarguinta. ca toti sa se invete din gre§eala lor.11::. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. 67.S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . 68.a. El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. in locul . sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. in loc de lumina. . de acolo fug patimile.a:easta carte~te ~i se necaje~te. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul. in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. este rau. ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox".:.X V II I 305 loc. . impreuna suferea §i suspina cu ei.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru . in loc de bine. Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate.A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata. 70. acolo toate sunt Smlpotriva. 69. 71. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. unii chiar pana la moarte".Astfel. umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza. in Manastirea Neamt.. eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. bolnicerul :nimastirii. 0rice ora. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi.

acela~i Teofan scrie: . iar de mandrie cu totul fugeau. . tinea cuvant de folos in biserica. ca al doilea Avraam. in afara de icoane. . La intalnire. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. Valahia ~i din alte tari. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. carti ~i unelte pentru lucru manual. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. 73. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. raceau metanii. indata era oprit. nimeni nu indraznea sa faca ceva. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. Prin chilii. cand se adunau la ascultare. atat in biserica ~i in chilii. anume Teo fan: . 74. iar seara pe cele racute ziua. altii impleteau. Apoi. timp de patru zile. iar dupa hramul manastirii. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. era alungat din manastire. 76.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. nu mai era nimic. . In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. nici macar sa manance un fruct. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. unde il a~tepta tot soborul. 75. sa se adune multa lume din Moldova. se grabea numaidecat sa se impace. aliii coseau camilafce ~i potcapuri. mangaia pe frati. Mersul calugarilor era modest. cat ~i in afara. cate o suta sau o suta cincizeci de frati. De ura ~i de zavistie nu ~tiau. Acolo petrecea doua saptamani. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. teseau stofe pentru rase ~i mantii. Fara binecuvantarea duhovnicului.inaltarea Domnului". altii torceau lana. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca.Prin chilii unii scriau carti. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. . Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt.In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. Daca se supara pe cineva. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet.

79.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". Apoi adauga ucenicul sau: . Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J. Iar el. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. 33 .0.fare ~i altele. tiparit la Ia~i. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . tiparit in Bucure~ti. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. precum: arhimandritul Macarie. tiparita la Ia~i. Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. nepatima~ ~i sfant barbat! 0. cartea din care racea talmacirea ~i. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. al Fericitului Augustin. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . de grelele sale dureri ~i osteneli. ca un prune mic. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti. intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. lucrator ~i plin de dar. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului.xespondenta. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. 80. precum . tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. uitand de neputinta trupului. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. in mijloc. Cazania Ia toate Duminicile. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. mare protopsalt. Cuviosul monah Gherontie. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. lumanarea. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul.Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. Kiriacodromionul. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. mare elenist. din limba slavona. 78. Kecagrarion.

Pe mine rna uimi fata lui.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt.Odata. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. am batut ~i am intrat. dojenea ~i invata cu dragoste. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. cu nlidejde de indreptare. filele 16 ~i 17 . cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. rara pic de sange.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta.rintelui nostru Paisie. Ca pe toti ii iubea. nu-l intorcea de~ert. ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. Pentru fiecare simtea durere. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. Mitropolitul Grigorie Dascalul. 81. Platon. am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. Constantin Caragea. 85. caci. 84. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. adauga ucenicul. Acela~i ucenic continua: . luminoasa ~i palida. ajungand la Manastirea Neamt. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. fiind cu totul revarsat spre milostivire. Pe tot omul ce venea la dansul. 83. lucitoare ca argintul. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. Un pelerin grec. . Era inainte de Vecernie. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. o barba mare ~i alba. Parintele era culcat. Fata lui era aprinsa ca de foe.Era in el dragoste infocata. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. 1817. pe cand eram noi in Dragomirna. Ucenicul·sau. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. marturie fiind lacrimile. Mustra ~i certa cu blandete. M-rea Neami. pe toti ii atragea la sine. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . Miluia ~i indelung rabda. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava).Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. prin dragostea sa. continua ucenicul sau. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. privirea lina.

sa nu aiba ceva al lor. fratele acela s-a inecat. De multe ori -. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. Apoi. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit. parinte!". Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. 88.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. sa fie bland. Numai atat va pot spune ca. dupa uei zile. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . de lacomie ~i toate celelalte patimi. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. Apoi.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: . nu dupa multe zile.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica.Frate. ci singur sa se conduca.Binecuvinteaza. de iubirea de argint. 89. Mai zabovind putin. ca sa poata . ii zicea cuviosul. rabdator. sratuindu-1 pentru indreptare. Dar fratele nu asculta. Ca. care ii cereau un preot: . numai de un singur fir de par. . ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. 90. noul \OStru egumen. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. Apoi. dupa regulile Sfintilor Parinti. calugari ~i egumeni. liber de manie. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa. Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. dupa Sfintii Parinti. de mandrie. preoti.-edea in vis o sabie spanzurand. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. ascu1ta-ma. schitul \ ostru. deasupra . sa nu fie supus altei manastiri. ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. oriunde s-ar afla. nici nu ~tim ce sa va raspundem. din porunca sultanului . fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. dar nu mi-a raspuns.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. ci toate.lor. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. Sa nu faca nimic rara binecuvantare. smerit. bland. iar egumenul prin Domnul. Intr-adevar. pa~nic. . Nici un raspuns. 87. rara rautate. mireni. :urcii i-au Hiiat capul. in stare sa sufere orice ispita. Am repetat a doua oara. 86. . Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. Ma cuprinse frica.Si mult a plans staretul pentru aceasta.

Si iara~i zicea: . 93.Va spun ~i aceasta. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. sau nu poate? . Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. spre paguba fratilor. dar n-am putut gasi. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. acolo petrece ~i Hristos. 94. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui. pazindu-~" sanatatea.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i. acela se va mantui. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare. sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . pentru neputinta sa sa-i dea. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . 95. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire.Urmand blandetii lui Hristos. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie. Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. a raspuns cuviosul. Aceasta este a~a de trebuincioasa. Sfintele Taine. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. nu este nici Hristos.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. caci canonul este a treia parte a pocaintei. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . Pe amandoi. Zicea iara~i marele staret: . 92. 91. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. dar de se caie~te. rara canon. Daca insa poate face canon. ci pana la moarte.

Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. marti. 113-116 . de unele ca acestea. cum este respiratia pentru viata omului. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. sambata. dar fara smerenie.. nr. miercuri. 1794. p. Noemvri 5 zile. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. ci numai cauta frumos. ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii. 3-4. joi. lara miercuri n-au vorbit nimica. 1987. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. vineri. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. . ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. De aceea. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. au tocat de Vecernie . lara joi s-au mai ridicat. cu bucurie §i vesal.Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. inchinandu-se pe la sfintele icoane. miercuri au fost bolnav. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu .. iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev.O. marti. Duminica au mers la biserica.R. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. luni. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji. Luni. Duminica. marti. ci.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. luni. cand am ie~it de la vicernie.". ~i unii plangea. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica.B. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. in luna lui octombrie 4 zile. iar nu pe altii. tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine.

0. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. preoti ~i diaconi. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. de-a dreapta. vai mie. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. lara a doua zi dupa rapausare. de ar fi fost cineva deoparte. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. ci tanguire intre parinli. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. Si invalind cinstitul trup. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. . lara celalalt sobor cu amara plangere. lara la Utrenie. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. ca sa priveasca. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. ci jale. lara cu mai multa plangere ~i tanguire. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. Oara a traia zi. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. au inceput a sapa groapa in pomelnic. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. Liturghii. Iacrimi varsand. lara cand au fost dupa evanghelie. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. Si puind nasalia in mijlocul bisericei. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. joi. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. pana la Vecernie. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. vineri.

: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul..2<.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere. Noule .Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin... Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i. in genunchie. au ridicat preoJii nasalia.area cea impreuna cu Parintele nostru.: caramizi. Liturghii. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: . ) . fiindca a doao zi. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant. lara dupa ~-. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie.:.. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire.: ?ezut toata privegherea. ~-oravnice Preaosfintite Stapane. =. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. dimpreuna . ca nu era cu putinJa a mai a§tepta.±r-se toJi. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1. lara luni dupa Utrenie. dimpreuna cu sobor. noemvri 20 de zile. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J. ~i nesfar§in... ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand.::. a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor. sHivind bunatatea §i milostivirea ta. marti. au pardosit parintii mormantul :-.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice.. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in . adeca parintele Sava ~i parintele Liontie. inca noapte fiind. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin. E~1scopul Hu~ului".olifia Preaosfintia Sa. ~i a§a era o -.::ul Parintelui staretului. fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . apoi indata ar fi rasturnat-o..bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune.b-re.rimelui. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. deasupra mormantului. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K. lara dupa cuvant. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::. trecatoa( re) ~i nestatornice ( .!~aware sau nemi~catoare.

aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. cu alt Iosif. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. Ca iata. pre toate impedicarile. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. nu inca triste sa arata. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. ca nu inca posomorate. ce vesele lumina.314 PATERICUL ROMANESC Daniile. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. pre toata osteneala detaimand-o. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. cat nici de greutatea caii. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. pre toate nelesnirile. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre . nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. Si prea cuviosul parintele nostru. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. nici de vremea cea umizicioasa. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. cu totul ii tampi. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse. ci pre toate greotatile. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. urmatoriu adevarat acelui. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. Cu pofta am poftit.

1998 . gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. intru imparatia Sa te va odihni. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. cu Patriar~ii te va randui. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. 0.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. Cu toata acestea. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. multa ti se cade ~i plata. lauda de mintea noastra ajunsa. necovar~ita cinstea. Sale. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. amin. mare iti iaste ~i osteneala. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. Si racand scrisori.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. I. caruia slava in veci. adunati fiind parintii toti. cu Arhierei te va insoti. Chi~inau. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. ce semuire a lucrurilor. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. lara dupa liturghie. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. Tale cu ingerii te va inceti. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. in vremea priceasnii. Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. de la domnie ~i de la Mitropolitul. nemasurata rasplatirea.

Timp de trei ani. Retragandu-se din egumenie. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. La ~coala se invatau scrisul. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. cititul. Cuviosul Lazar a fast propus. de asemenea. ceaslovul. ajungfmd ales povatuitor de suflete. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale.ceau saptamanal. A ocrotit. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. candidat la scaunul episcopal de Radauti. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. tipicul. duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. calugarindu-se. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. a marit numarul calugarilor. Apoi. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. al caror duhovnic era. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. El 1-a adus de mic la manastire. Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. a reorganizat ~coala monahala din lavra. smerindu-se.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. in anul 1750. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. Pentru o nevointa ca aceasta. . Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. s-a invrednicit de darul preotiei. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. cat a fast intaistatator al ob~tii. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. El insa.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. Apostolul (1795) ~i altele. _Geografia moldoveneasca" ~i . Diac. p. II. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei. Intemeind la Ia~i o buna tipografie. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. Figuri de ierarhi moldoveni . care ~tia multa carte. colectiv. a innoit mai multe biserici ~i schituri. Astfel a tiparit Evanghelia. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. 267-269 1 . dezvolta Academia din Ia~i. Iar din dirtile didactice pentru copii. la§i.:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. marele pastor al Moldovei . Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. Invrednicindu-se de darul preotiei. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. Ciurea. a tiparit .Aritmetica" (1795?). a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. 1946. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt. a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. mitropolitul Jacob II . De asemenea.Mitropolia Moldovei. In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). dand burse ~i carti de ~coala celor saraci.lacob alII-lea Stamati. iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. I. In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. pentru alinarea suferintelor omene~ti. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. dr. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor. carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu.Gramatica teologhiceasca". in anul 1774 ajunge slujitor la . AI. a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. val. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724). milostenia. Timp de 10 ani. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud.

2 Monahul Casian Cernicanul. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie.omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. tipari la Ja§i. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. in SfinJi romiini . .. pentru folosul de ob§te al tuturor. 500 . Bucure~ti. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . rara aceste fapte bune. Dar.. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. . Ia Manastirea Dragomirna. 1870. De aceea. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. spunea el. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. Cuviosul Paisie il calugare~te.Jar acei care refuza sa se spovedeasca. 1-84. pe la jumatatea secolului XVIII. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. in anul 1763 se stramuta in Moldova. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. cit. Iar preotilor duhovnici . op. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. faptele # cuvintele starefului Gheorghe. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. p. sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". daca avea peste 40 de ani. ViaJa. Murind acolo dasdilul sau. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon.320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. in drum spre Muntele Athos. din parinti binecredincio~i. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca. in anul 1752. Arhim. in anul 1730. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. Chesarie Gheorghescu.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. . p.. in anul 1799.

Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.-\poi. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. adormind putin de osteneala. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. Deci. insa. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. La 3 decembrie. lasa a~ezamant scris.:are a condus ~i organizat. cele doua mari ob~ti calugare~ti .C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau . b. inmultindu-se fratii in jurul sau. _. i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt.diata". punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. imbolnavindu-se.:onducerea sa. Pentru intelepciunea cu . Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica. 1806. . zicfmd: . Apoi. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. timp de 25 de ani. La reintoarcere. Ca staret al celor Joua manastiri. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. .Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. impreuna cu 200 de calugari. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. . din anul 1793.:u aproape 200 de monahi. ~i Manastirea Caldaru~ani. mitropolitul Grigorie i-a dat sub . a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. in anul 1775. Atanasie ~i Serafim. A randuit la biserica pravila zilnica. ucenicilor sai.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. pustie ~i plina de ~rpi. ascultare ~i masa de ob~te. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. In acela~i an. cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica. postind cateva zile. dimas de multi ani in parasire. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. Cernica ~i Caldaru~ani. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. din Manastirea Neamt. spovedanie deasa. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti.

In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. Atunci staretul. cand se sculau. disparand in pacturile din imprejurimi. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. La urma atipeau iara~i pana in zori. insemnandu-se cu semnul crucii. 4. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. Apoi a hirotonit trei preoti . In trei ani. 5. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. Auzind de aceasta.322 PATERICUL ROMANESC 2. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. numarul ucenicilor a sporit la 33. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata.Ganul (dragul) tatei. de ferestre ~i de cele necesare. pana acum ai locuit tu aici. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. 7. iar in anul 1786. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. de rugi ~i de spini. petreceau in ob~te Duminica. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. iar sambata veneau in ostrovul mare. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. dand lauda lui Dumnezeu. ca sa deschida poiana. Acum sa te duci din locul acesta. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. In primavara anului 1784. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. i-a zis cu glas bland: . Biserica era parasita de multi ani. In anul 1788. lipsita de u~i. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. 3. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. primeau Sfintele Taine. Chiliile erau vechi ~i toate daramate. 6. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. Aici se marturiseau.

macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. 12. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . apoi le-a spus. fiii mei. 9). Deci.. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps.ci urma care cum vrea". ascultati-L pe Hristos.0. cand zacea in pat.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura. . neviclean intru petrecere. totu~i. se vor adauga voua. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. pana la venirea acestui cuvios. blandul staret a lasat ucenicilor sai un . Deci. 113.. Astfel. toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. ". le-a citit molitfa de iertare. Ci. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. parinte preadulce. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra.. nerntarnic incepator. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. i-a sfatuit zicand: . nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. implinindu-I toate poruncile. cu dreapta credinta.Copiii tatei. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. .C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. negre~it. o. dragoste sa aveti intre voi. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. 9. cazand ~i sculandu-ne. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. nu noua. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. care zic: .Parasiti. ~i toate celelalte. 11. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. 8. lacrimand: . Doamne. a adunat pe toti fratii in biserica.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. ace~tia mai tineri. a poruncit sa traga clopotul mare. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare.

6J. Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea.Odihne~te. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte. zicand: .Fiii mei. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. 10).324 PATERICUL ROMANESC 13. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint.Cu voi graiesc. sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. iubindu-va pe toti deopotriva. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. . n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. 18. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. Intru numele Duhului Stant. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara. Zicea staretul ucenicilor sai: . Zicea iara~i ucenicilor sai: . m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. care rna intare~te a va incredinta. 16. prin adevar. Ci. unde se face ~i litie la cei raposati. o. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. cu dreptii pe adormitul robul Tau". fiii mei cei saraci cu duhul. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. Doamne. spre mancarea fiarel6r.Fiilor. 15. ca ni~te buni osta§i. toti sa se umileasca.Cat despre viermanosul meu trup.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. Spunea staretul Gheorghe: . vazandu-ma fratii intrand ~i iqind. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia. vrand a va lupta. 14. intru numele Fiului. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. care scot din iad pe patima~ul suflet. ca. 17. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni. Apoi iara~i le-a zis: . elle-a raspuns: . intru numele Tatalui.Fratilor. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele.

Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta. acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. martor sunt pentru voi.Fiii mei. Insa. mama. 24.Sa ~titi. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup. ci pentru singur folosul aproapelui.zicea batranul . fratilor. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. 23. Fiilor. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. 9). Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. cata vreme am trait impreuna cu voi. Zicea iara§i staretul Gheorghe: . nici veti ramane rara cercetare de sus. spunea cuviosul. 22. 21.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. pizmuirea. pomenirea de rau ~i trufia. Iara~i invata pe fiii sai: . Iar . alta grija nu am avut.Fiilor. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. Zicea iara~i catre ucenicii sai: . nevrednicul. Deci. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode.Intru nevointele voastre. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase. fiii mei. 12). Iar eu. cu duhul blfmdetilor . cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. 20. iar nu intru nebagare de seama. Alteori adauga staretul ~i acestea: . 2. 6. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. vicle~ugul. Iara~i. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti. cea mai cuprinzatoare porunca. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. ca zavistia. lacomia. fiii mei. 25. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. Uneori spunea ucenicilor sai: .

in scurt. nestatornici ~i de-a pururea cartitori. povara). tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul. 30. unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. 28. dupa ravna inimii voastre. ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug. sa fie primiti. intai sa faca toate cu binecuvantare. batjocoritori de chipul ingeresc. tatarnici intru spovedanie.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. nici sa va intindeti. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. adica. sau. sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). nimic mustrandu-i pentru cele trecute.Sau. 16). 27. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. ~i mai bine. avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. atunci vor putea omori toate patimile limbii. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la . Monahilor ~i clericilor invrajbitori. 29. dar pufini ale# (Matei 20. Apoi. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. sa-i lasati a se duce unde vor vrea. intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. apoi sa se spovedeasca adesea. staretul meu eel din chinovie. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi. sa va cautati alt laca~. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: .326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. sau. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. mancatori pe ascuns. 26. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. Dar. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie.Nicidecum. cunoscandu-va neputintele. Spunea cuviosul ca. cercand alte vieti.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi.

afara de alte neocolite pricini. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste.a ramane intru voi. Despre a treia porunca a dreptei socoteli. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. 33. spunea fiilor sli. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . zicand: . apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. Iar neflicand a~a. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. paziti calea de mijloc. Ci. care pe multi din calugari. 10). ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. iubitii mei fii. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. Macar trei zile de rand postindu-va.. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. Ci.De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. sflituia pe ucenicii sai: . Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: . precum de multe ori v-am zis.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. ce se tineau a fi prea isteti. apoi singuri va pricinuiri groaznice di. indata sa alergati la egumen. Fiecare. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. Unul ca acesta. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine.Vi se innoie§te aceasta tare porunca. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. Despre Taina Spovedaniei.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. unde va fi randuit de intaistatatorul. Pentru ca altfel. apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu . sau mai sfinti ~i cuvio~i. 32. 35. Iar netacand a§a. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. Iar de veti schimba porunca. 34. Eu va sflituiesc. Iar despre smerita intelepciune poruncea. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. Iar neflicand a§a.i: . 31. orice sfat veJi sfatui.

insa. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara.328 PATERICUL ROMANESC . care este mai presus de cinul vostru. arhimandritul Gheorghe. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta.Feriti-va. iara~i. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. 36. ce este numai rasofor. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. Marele staret. o. pe eel ce este de neam mare. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. pe eel foarte invatat ~i nesupus. pe schimnic. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. fiii mei.

Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. 41. nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare.Calugarul eel de bun neam ~i cinstit. Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . te vor ru~ina. 44. dupa trup. ci mai ales cu multa milostivire.La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba. Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste .:onomul manastirii: . Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa. 38. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. dupa . 42. Ca. Zicea iara~i: . 43. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele. fiul meu. . ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta. precum deodata a parasit lumea. Ca zice Hristos: MiUi voiesc. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. sa nu calci J. dimpreuna cu parasirea de toate. iar nu jertfa (Matei 9.iuh.De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. prea iubite fiul meu iconoame. Iar despre taierea voii zicea: . intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. pentru ca. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: .De~i multe cacteri vor patimi fratii. nici ~-i osande~ti dupa obicei. a nu ~e judeca numai cu asprime. ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. tu. ajutandu-se unul cu altul. Iar intru ascultarile mai grele. mult.otarul.0. putin ce a actus cu sine. ci sa intrebi ~i pe duhovnici. ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. cu nedumeriri de taina.zicea batranul -. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor. Iara~i zicea iconomului: . 39.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. fiule . 40. ca atunci mai putin vei gre~i. ca ni~te oameni cu neputinte. Ci. nu-i mustra cu patima. :1egre~it. Ci. sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. 13). sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae.:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. Zicea ~i acestea: .Fiule iconoame.

330 PATERICUL ROMANESC 45. ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. Biserica. Zicea iara~i: . nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. . 51. Spunea staretul ucenicilor sai: . sa impliniti locul ~i numarul.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. dupa cuvantul ce zice: . sa nu se vatame fratii. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". Pentru ca nefiind bine iscusiti. Fratilor.Sa ~tii. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. 47. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. Cea de a doua odrasla. degraba vei umple jitnitele faptelor bune. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. ce este Hiinuit de furii cugetelor. Deci. Ci. cercand taina acestei lucrari. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. apropiindu-se de tine ca sa ia folos. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi.Fiilor. 49. Adidi rugaciunea lui lisus. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. 46. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. Numai prin harul acesta. Kir Paisie. fiul meu prea iubite. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii.Se cuvine a nu tainui voua. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre. 48. saturand din destul adunarea ob~tii.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. 50. Altadata iara~i invata pe iconom. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. La urma adauga ~i aceste cuvinte: . adauga batranul. care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. fiilor mei. zicand: . continua staretul.

Apoi continua stare1Ul: . sa nu clilcati hotarul. 58.Iubitilor. Drept aceea. Alteori. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52.Nici intre voi. zicand: eli eu sunt pamantean. 54. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. Ci. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. apoi sa ~titi. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. Zicea ~i acestea marele staret: . aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. atat pentru alinarea maririi de~arte. romanii. fratilor. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. Cea de a treia odrasla. 55. pentru numele Preasfintei Treimi. adica al lucrarii mintii.Parinte~te va rog. 57. caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul.Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. Ci. Zicea iara~i: . Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. sa nu faceti prigoniri. fiii mei. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. ci mai degraba faptele credintei cercam.Harul acestor trei bunaHiti. spre ajutor la greutatea vietii. sratuia cu staruinta pe ucenici: . 56. ori de alta limba. Deci. ori greci. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor. a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . Pentru privegherile cele de peste an. eli multa plangere veti mo~teni. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. in loc de pace. dupa numarul ce sunteti adunati aici. 53. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea. caci ~i psalmistul zice: . nu multora s-a dat de la Dumnezeu. in aceasta vreme.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc.

Pentru canonul ~i pravila de la chilii. acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. spre ziua hramului. a doua. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. sa-l aveti intru pomenire. 5). La urma. Iar de~teptandu-va din somn. Ci mai ales voi. vrand de cu seara a va odihni. iar a treia. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. afara doar de sambete. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. la 6 decembrie. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. 59. de Ob§te. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu.La inchinaciuni dam voie. fiii mei. la intai martie.332 PATERICUL ROMANESC . 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. cu foarte mare paza sa umblati. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . Zicea iara§i staretul: . de Duminici §i praznice cu dezlegare. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. 62. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. 61. 26). fiii mei. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. 3 privegheri de toata noaptea. o. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. sau 300 metanii mari. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. 63. nu se fncununeazii (II Timotei 2. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. Adica de-a . Apoi zicea: . Socotiti. punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. Sa faca deci. sau 300 de cele mai mici sa faceti. sau 700 inchinaciuni mici.Cei ce ~titi carte. la toate praznicele ei. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. clericii. De se afla cineva ravnitor. de cate douasprezece ceasuri. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. sau 100 de metanii pana la pamant. ca atunci metanii mari nu se fac.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. toti. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari. 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. 60.

:!uhul in mainile Domnului. Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . pacatosul". a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: . ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. . spunea marele staret: . oi. sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului. 65. dandu-~i . citind multe scripturi. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret.Fiilor.:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor.Doamne. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. F:ullui Dumnezeu. 66. fratilor.:easuri.Copiii tatei. Astfel ~i -. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei. miluie~te-ma pe mine.:. Macar sa nu . 164). Ia 3 decembrie. ci. veti . Apoi. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi. cine la ce vreme a :ntrat.Sa nu va obi~nuiti. a umbla din loc in loc. numit ~i moarte . sa duca marturia Ia egumen. Adica.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . Sosind vremea cantarii de noapte. sarguiti-va fiecare cat poate. Jar pentru masura somnului. 67. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. 118. 69. sa-i lasam daraua numai intru a :. In anul 1806. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. macar numai sa fiti cucernici. Jar parasind voi laca~ul acesta. Doamne (Ps. sau pleca. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. imbolnavindu-se de moarte. Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: . ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie.ndu-i va face metanii. 68. fiii mei. 64.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. in acela~i chip se . cat aveti inca vreme. Jar vara. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri.:adea sub grea epitimie (canon). Jar dupa sfar~it. Iisuse Hristoase.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. La urma adauga staretul ~i acestea: .Jatra parte de masura. pe cat va socoti. ~i numai atat. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. iar de aici Dumnezeu ~tie.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. Zicea iara~i fiilor sai: . dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. drept cumpanindu-1. sufletului.

pentru folosul sufletului". pe la sfar~itul secolului XVIII. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. cat ~i episcopilor de la Buzau. Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. La intoarcere. fiind iscusit la rninte. Dupa terrninarea ~colii. in anul 1812. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. peste Dunare. vol. Tomescu. C. cad intre talhari la Filipopoli. Bucure~ti. din care cele rnai rnulte au fost tiparite. Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. Apoi. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. colectiv. . 1958. ierodiaconul Grigorie. insa. 1942 . rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. II. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Originar din Moldova. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834).sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. Manllstirea Neam{.

Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. Manastirea Seamt. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. :fara sa fie observati de austrieci. vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. impreuna cu tot soborul. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. cum se vede pana astazi.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii. a ramas din tinerete vaduva. aproape de locul numit . in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. :faca. adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte.Piatra Zimbrului". manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. murindu-i sotul. Dar. Apoi. cu ··oia lui Dumnezeu. Deci. au trecut noaptea frontiera. i-au murit ~i copiii.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor.Adormirea Maicii Domnului". cartile de cult ~i putina avere a schitului. Era de loc din Bra~ov. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . lstoria Miiniistirii Varatec. in vara anului 1800. a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. odoarele. Auzind de nevointa lui. Nu dupa multi ani. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. care apartinea de Moldova. Evghenie Ungureanu. Apoi. protectoarea schitului. scotandu-1 de sub ocupatie straina. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. 1923 4 . A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus.

dupa intemeierea Manastirii Varatec. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. Astfel. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. 1870 j . unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. smerita ~i inteleapta.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. pentru a lua plata ostenelilor sale. din anul 1788 pana in anul 1814. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. devenind egumena a acelei alese sihastrii. In anul 1784. in post. Astfel. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. smerita mireasa a lui Hristos. in rugaciune ~i ascultare. in tacere. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. Si era a~a de blanda. se face incepatoare unei ob~ti noi. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. protectoarea manastirii. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. parasind lini~tea. In anul 1788. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. Bucure~ti. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. sub Muntele Ceahlau. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul.

1958. smerit.episcop al Sevastiei". lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. In anul 1813. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. in locul vechii biserici distruse de cutremur. a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. unde se calugare~te. 255-263 . in padurile din apropiere. Pe lfmga aceste innoiri. ca un adevarat parinte duhovnicesc. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. In anul 1809. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. abia reinfiintata.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. fiind preot. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. La 3 martie. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. 1816. II. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. in jurul anului 1750. Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. ascultator in toate ob~te. 1807. 1-a invatat carte din copiHirie. colectiv. vol. staretul era iubit ~i respectat de toti. fiind blfmd. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. la 5 aprilie. Tatal sau. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. Pentru viata lui aleasa. pe parintele Timotei ieromonahul. p. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. mai ales. A marit numarul fratilor din ob~te. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau.

In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. A reparat. tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e.338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. Iar dintre cartile traduse la cererea lui. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . de asemenea. dupa doua luni de rezistenta ~i de . in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . 699 preoti de mir. Octoihul. 250 biserici de lemn.uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. 30 ieromonahi. impodobind-o cu picturi ~i odoare. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt . Astfel. Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale.1811. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti. Slujba Sfantului Nifon . Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. Urmarea lui Hristos . manastiri ~i schituri din eparhia sa. cautand sa izgoneasca pe rasculati. au asediat manastirea. Ajungand la adanci batraneti.calugari. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici. ierodiaconi ~i ieromonahi . impotriva eteri~tilor greci.1793. Turcii. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. 445 diaconi. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. Apoi. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme.1774 ~i 1794. s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. impotriva uniatiei din Transilvania.1792 ~i Comoara dreptei credinJe . precum ~i altele. 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala.1806. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805.

Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in . 1942. • Arhiereul Narcis Cretulescu. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. In . C. :. Despre acest .3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . Sihastria ~i Slhla.Jadurile din imprejurimi.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era .::nic in istoria monahismului nostru. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. Pe atunci.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. mss. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt.:. om impodobit .5-91-5696/BAR. in secolele ~--VI.ari 339 sacrificii. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. . pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari. in acel :::'.-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani. martiri ~ nume.:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. :<lyna pentru biserica. Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi.. Cu ingaduinta lui Dumnezeu. dar. p . murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. . Tomescu. Se cuvine. mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange. un mare sihastru de 2 Pocrov.:u multe fapte bune. Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::.:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. fiind unul din duhovnicii .drept moldovean. ·. pentru rugaciune. manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile.:::-13 ~!inasrirea .

Vazand aceasta. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. Evghenie Ungureanu. staretul a intemeiat Schitul Icoana. in cea· mai aleasa editie. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. Sfanta Evanghelie (1821). ~i anume. numit de toti . Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. Istoria Maniistirii Viiratec. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. fiind insuflat de Dumnezeu.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). fiind plans de tot soborul. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. Staretul Ilarie. Mai tarziu. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. Iubind pe Hristos. Manastirea . Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. in anul 1822. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. Viata Ieroschimonahul Iosif .Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. cand s-a lini~tit Moldova.Pustnicul". cum se vede pana astazi. din a doua jumatate a secolului XVIII. precum ~i tipografia. 1923 Racle~ ~i Arhim. Apoi. ravnind marilor parinji. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. cand ob§tea se intemeiase din nou. preot §i duhovnic renumit. piatind o suma de bani. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. pana la inceputul secolului trecut. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. in locul unde a fost ascunsa icoana. in cinstea Maicii Domnului. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah.

De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in .::-. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--.. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria.rctiferi. 5. Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif". S:hla.gaciune.:::torita de el.Jwvniceasca. Chiliile lui Iosif". pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman.:0bora din pustie foarte rar.Jutul Neamt.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig.. Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor. in anul 1780. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca. 4. ii marturisea ~i. impreuna cu doi ucenici ai sai.:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. La rugamintea staretului Paisie. ~i este inmormantat in biserica mare .rage iara~i la lini~te in padurile Varatec.:ll acela~i nume.c lemn ~i pamant..:uhurilor necurate. in 1785 se ~:. cum putini erau in vremea sa. t asculta. alaturi de un mic paradis. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :.1lei ~i din padurile Agapiei. Pfma astazi.hlei. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata . Cuviosul Iosif Pustnicul se r. Caci.:na in odihna lui Hristos.. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. Batranul . Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca . 2. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J. :. a~ezate intr-o poiana. ii libera cu pace la chiliile lor. 3. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :. Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt... Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. Toti trei impreuna se rugau. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici . impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S.. ajutand la intemeierea manastirii .C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii . De aceea. in anul 1828. locul acela poarta mmele de . Pocrov ~i Manastirea Neamt.iririle lui Dumnezeu. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului. langa Ceahlau. b. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:.

iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. Intre anii 1790-1800. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati. iar celelalte . Cuviosul Iosif. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos. ca ucenic al staretului Gheorghe. in ascultare §i necontenita rugaciune. in anul 1762. De§i petrecea in ob§te. Durau §i Manastirea Varatec. 9. 7. CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. ca singur ajuta pe lucratori. cunoscand pricina. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. Satele §i manastirile vor fi jefuite.. 6. nisip §i apa §i le urea pe schela. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. var. vindeca pe toti cu rugaciunile sale. Sihastria §i Varatec . 10 Monahul Casian Cernicanul. op. De aceea.Agapia. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. 86-110 . Secu. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. numai cat privea pe cineva in fata. S-a nascut in Bucure§ti. cit. Fiind inaintevazator. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. p. Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. in timpul rascoalei eteriste. duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra. cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. Astfel. In 1784 a intrat in viata monahala. care traiau in multa dragoste. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei.vor fi arse de foe. Dupa trei ani a fost calugarit. 8.Adormirea Maicii Domnului". Manastirea Neamt va ramane un timp pustie.

cand se duce la Sfantul Munte. Ascultarea lui cea mai aleasa. biruind ispitele vrajma~ului. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . i1 cheama la metanie. . s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. om cu viata inalta. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. 2. La 29 august. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. prin cuvant ~i prin exemplu. 5. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. in priveghere. bland. Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. staretul Cernicai. 1831. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. 3. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. . Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. cand batranul se muta la cele ve~nice. Damaschin. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . randuita de Sfantul Calinic. ci ~i mireni.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei. intr-un loc pustiu. Iar dupa intoarcerea in tara. b.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. 4. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te.

mi-a zis: . Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. indata luandu-~i rasa. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra. intrand in chilie. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. Iar batranul i-a raspuns: . Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. intr-o noapte de iulie.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui. fiule. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat. m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie. sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. La biserica.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. ucenicul sau. 9. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. incepatorul acestei ob~ti". pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i. 7.Fiule Pimen. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: . pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. ~i rn-a furat somnul. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji. in anul 1829.Nu este. Atunci. 8. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. Permanent Iuera cu mainile.Bine petrece pana acum. De aceea. cu rugaciunile preasfintiei tale". Dupa Utrenie am venit la chilie ~i.344 PATERICUL ROMANESC 6. Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. parintii din Cernica . zicandu-mi: . nalucire diavoleasca. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. Dupa ce mi-am facut canonul. ~i parintii de aici.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . A zis arhiereul ditre staret: . i-a spus vedenia. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale.Fiule Pimen. in vremea canoanelor. Dupa intoarcerea batranului din Athos. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. in vremuri de primejdie ~i nedumerire. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. insu~i Sfflntul Calinic. ca se va defaima chipul monahicesc. ~ezand pe acest scaun. fiind foarte ostenit. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te.

anume Nectarie schimonahul. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. iubite fiule. Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . Cum vorbeau ei intre dan~ii.Si.: imparateasa stralucind ca soarele. au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. :J. 1-au apucat ni~te calduri ~i. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: . a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. Alaturi. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. Eu. cum se vede pana astazi. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. adunandu-se parintii. intr-acel camp. rna rog sa mai ramana acesta acum. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. . in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul.\poi. fiind slujba la canoane. . Deci. 10. a vazut ca era ~i staretul Calinic.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 .Si a~a s-a scris altul. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic. \·enind staretul.indca are sa faca ceva bun. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. dandu-i o hartie in mana. Era anul 1831. i-a pus o cruce ?C piept ~i. ~ezand amandoi pe doua scaune. 11. ~ezand pe un scaun. la urma tuturor. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara. era . a slujit liturghia ~i. langa dansa. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant. cu duhul voi fi cu tine. ~i acolo. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . august 29. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. Cand s-au implinit 40 de zile. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i. Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin. . vino aproape de mine! .Fiule Calinic. apropiindu-se.Fiule Pimen. de~i rna voi Jesparti cu trupul. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul. :lind foarte ostenit.Imparateasa ingerilor ~i a lumii. Te rog. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. iar in locul lui ia pe altul! . impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. venind :a chilie. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul.

lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. Pentru hrana. A raposat parintele Pimen. de Ia muzeul Manastirii Cernica. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. mai mult alba ~i scurta. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. cu neamul pamantean. cam oache~. printre care ~i ieroschimonahul losif. om cuvios. raceau ascultare batranului. Ia statui trupului de mijloc. Apoi le-a randuit rugaciune. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. a slujit Sfanta Liturghie. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. ascultare ~i nevointa cu masura. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. Din padure adunau lemne de foe. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. duhovnic. bureti ~i alune. 1831. . august 30. ieroschimonah. stand in pat rezemat de paretele chiliei. de patruzeci de ani in ob~te. barba inspicata.346 PATERICUL ROMANESC 12. in a doua jumatate a secolului XVIII. alaturi de chilia sa. arhim. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. august 29. A doua zi. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi. Deci. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca.Cernica. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. dupa adormirea Cuviosului Pimen. iar paine primeau din manastirile dimprejur. de varsta ca la 55 de ani sau 60. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. Aici se nevoiau nu putini pustnici. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. sambata. Duminica. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. Staref. Mai tarziu. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica.

Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. sarutandu-se in Domnul. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. se desparteau. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. Avea inca .\ici. _. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere.Poiana lui Iosif" pana la moarte. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. batranul a fost trimis duhovnic la maici. in post. dupa traditia locului. Dupa mai multi ani de nevointa. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. primind ~i ei ucenici. Apoi. apoi pleca fiecare la ale sale. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. au petrecut in . Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. Mai tarziu. Deci. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. Mai tarziu. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau. Gherontie ~i Gherman. Dar. unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Atunci. Apoi.

pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor. Plangerea Manastirii Secu. De asemenea.Ba nu. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. Apoi. Cuviosul Zosima. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. Bistrita ~i Sihastria. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. . plangea de jalea sfintei manastiri. ~ezand eu. frate. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . adresate manastirilor jefuite ~i profanate. prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. Astfel. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu.~tii. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". Apoi. izgoniti din sala~urile lor. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. s-a furi~at noaptea. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: . Ce sa ~tiu eu? Atunci. Intr-adevar. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. Privind batranul de pe culmea dealului. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. Varatec. spre ~tiinta celor ce vor urma. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. am raspuns. care apoi se cantau de calugari ~i mireni.Plangeri" frumos versificate. a scris toate acestea. Insa. monahul Zosima. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire. Plangerea Manastirii Agapia. din cauza rascoalei eteriste. a spart zidul. a scris Plangerea Manastirii Varatec. Plangerea Manastirii Slatina.. Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. afland ca tezaurul. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. indemnat de Duhul Sfant. a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea.

ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. Astfel. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici.Filiala Neamt. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. Din tara. spovedanie saptamanala. apoi calugari greci. mai ales in Transilvania.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. Iar in anul 1823. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. Apoi a randuit duhovnici ale~i. Serbia ~i Bulgaria. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. invrednicindu-se de harul preotiei. Iar de peste hotare veneau. ravnitor la cele dumnezeie~ti. simtindu-~i sfar~itul aproape. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. Grecia. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc.1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. Apoi. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. la vite ~i la biserica. iubitor de frati ~i de invatatura. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. devenind un calugar intelept ~i ascultator. 1-au ales staret. De la inceput. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). Apoi a lucrat in tipografie. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. la Nearn!. Fond Manastirea Neamt. vlahi" din Tara Romaneasca. indeosebi. Acest venerabil staret era transilvanean. ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. Monahul Dometian a Ia. Sub staretul Dometian.cut ascultare mai intai la bucatarie. calugari din Ucraina ~i Rusia. din tinutul Bra~ovului. chivernisitor in cele mfmastirqti. pe anii 1800-1834. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. ca ~i din Rusia. in acea vreme. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. Faima marelui staret Paisie. .

in anul 1765. 13 . Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. intre 1823-1834. Bucure~ti. de asemenea. precum ~i Manastirea Secu. Apoi este randuit. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. la traducerea operelor Sfintilor Pr. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. peste Carpati. vol. ~i tipografia Mfmastirii Neamt. schituri ~i la bisericile sarace. Muntii Apuseni ~i Maramure~. dupa terminarea studiilor. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. cu porunca staretului. caruia ii devine ucenic. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Staretul Dometian a dezvoltat. La varsta de ~apte ani. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. N. M. Nasaud. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. din parinti iubitori de Dumnezeu. 403-415. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. aproape in intregime mistuita de foe. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. Din botez se chema Gheorghe Miculescu. la fratii romani din Transilvania.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. Popescu. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava.1 8 3 4) 13 a. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. 1943. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. p. S-a nascut in Bucure~ti. Bucure~ti. 1958. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. II colectiv.

3.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. La intoarcere. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 5. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. supranumit . La traducerea cartilor din limba greaca. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. Se spunea iara~i. ca. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. indrepta ce1alalt. . uparit la Bucure~ti in anul 1828. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere.mul. s-a ~a. tiparita :m la Manastirea Neamt. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816.cut ~i el calugar. 1823. Ei au tractus impreuna multe caqi.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani. Dupa ~apte ani. ca. tiparite 1a Manastirea Neamt. intre anii 1807-1815 ~i la . blandetea cu ascultarea".:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii.. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. Tot ce talmacea . cele 12 mineie. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. Gheorghe. dupa terminarea ~colii.Dascalul". ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. moare . este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. mitropolitul Grigorie. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. 1834. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. b. :n post. smerenia ~i intelepciunea. VieJile SfinJilor. impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie. tiparite la Buda in anii 1804:805. 1817. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. pana la moarte.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. in anul 1820. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. Octoihul.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana.. iar in . 4. 2. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. Se mai spunea despre dansul ca. La 22 iunie. precum: Patericul. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri.mul Munte. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. Iar la 10 ianuarie. De asemenea.

pun in randuiala biblioteca. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. s-a intors la Manastirea Neamt. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. parintele Moldovei.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". Voda. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. la metania lor. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. Dupa putin timp. Numai . crezand ca este vreun calugar hoinar. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura. preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. ramas in manuscris. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. Talcul Evangheliei. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. nici celui ce s-a rugat.Nu te teme. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. 8. zambind. 9. hirotonindu-se. Car]i de fnvafatura. apoi se intorc iara~i in Moldova. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. Cilauzit de harul Duhului Sfant. afara de zidul manastirii. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. rna cheama. incat toata noaptea priveghea.Ca maria sa. a zis el. Iar blandul pastor. intr-o chilie foarte saraca. 7. peste Dunare. A doua zi. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836. Dupa trei zile. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . i-a zis: . dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. nevrednicul. Deci. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. parinte. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. voi veni. 6. ingropandu-1 acolo. 10.352 Bucure~ti. la o manastire ~i plangand mult pentru el.Nici celui care a alergat. prin anul 1820. Apoi. numai de gandul acesta rna cutremur.

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

ctitorul Schitului Prodromui-Athos . Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901).Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898).

adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . putine legume ~i poame. fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. Apoi manca. insa darnic cu saracii ~i vaduvele. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. Ramnic ~i Arge~ . apoi sa invatati de naravuri. 16.Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca.Mitropolitul Grigorie Dascalul". Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie.Buzau. La Colegiul . pentru care i se spunea . inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. urmatoarele carti: . precum se nume~te pana astazi. dar sarac de armele credintei. o data pe zi. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. le spunea: . mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12. in cele trei eparhii . 15. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. 14. nu precupetea banii.teologul Grigorie. precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. atat Ia Bucure~ti. S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. 17. Vazand acest mare ierarh . caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. sa dobanditi naravuri bune.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. 13. Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit.a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. Era inca foarte bun chivernisitor. Noaptea dormea foarte putin. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati.

21. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. Apoi adauga: . lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. zicand: . ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. Altadata iara~i spunea: . Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama. Precum nici carmaciului. cu dreptate ~i cu buna-credinta. singuri cei ce le vor citi vor marturisi. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ.Ce vom face dar. loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog.354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. a dispuns: . 22. 20. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. ramase in manuscris. intre anii 1832-1833. cu . atunci voi lasa eparhia. Teodorit. Si auzind sfaturile lor. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. sa lucdim cele bune. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. a~a ~i dupa ce m-am suit. Atanasie de Paros ~i altii. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. cand imi va ie~i sufletul. A§a. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. dupa ce se va ineca corabia. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. ajutand El. pe Sfintii Parinti. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. dupa ce va muri bolnavul.Precum nu am incetat. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. cu infranare. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. sa le punem la ranile noastre.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. i s-a cerut demisia. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. Ca dupa ce ne vom duce de aici. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. 18. Fericitul Augustin. Teofilact al Ohridei.Cat avem vreme. sa rna silesc spre folosul neamului. Ca eu nu indraznesc a zice ceva. 19. lar el. spunea: . va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. Pe cand era in surghiun (1829-1833). imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. nici doctorului.

a raspuns el. vazandu-1 slab ~i :rimin. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834". Dar cei din jurul sau. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. 1956.era de loc din Bucure~ti. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca . a inceput ~atia catedralei mitropolitane. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: .Inalt Preasfintite.Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea.cele r. fiica de parinti credincio~i. osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. 23.x sfar~i-o. Cred ca urma~ii neaparat ·r. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor. la 22 iunie. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: . Dintre toate cartile. 1834. dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. Deci. Bucure~ti.mmezeu sa se zica. llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti. Din botez se . Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834. p.mama Sfantului Calinic de la Cernica . ~i aici. 24.Imi ajunge sa incep lucrarea . iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti. Ca numai atat voiesc sa traiesc.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor.:hema Floarea. Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit. a fost ingropat sub strea~ina catedralei. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. decat carti randuite sa se dea in dar. l-2 . Dupa ~apte ani. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. fiind plans de tot ?Qporul. SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia .Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. 1-au intrebat: . Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i). 25.

cu randuiala lui Dumnezeu. inainte de anul 1840. in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. Ialomita. Vaduva Floarea. nascut in jurul anului 1770. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . Auzind de numele ~i talentul sau.1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. 1936. Cel mai mare a ajuns preot de mir. M. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. cu sfatul fiului ei. Apoi 1-a hirotonit preot. Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". Nifon M. Apoi. a fost eel mai vestit . Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. Ploe~teanu. Dar. In anul 1820. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. au dat na~tere la patru copii. mitropolitul Dionisie Lupu. · 1908. cu numele de schimonahia Filoteia. Apoi. la Manastirea Viforata. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. 1902 . N. a deprins muzica psaltica . Carte de muzica bisericeasca. Apoi. Bucure~ti. ramasa flira sot ~i flira copii.dascal de musichie". Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. Popescu. Justina. Bucure~ti. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. iar sora sa. Idem. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. Copilul eel mai mic. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. au intrat in nevointa calugareasca.din mica sa copilarie". a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. impreuna cu sora sa. Era originar din satul Perieti. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti. Bucure~ti.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. vazand ca ieromonahul Macarie . anume Antonie. din cartierul Sfantul Visarion. numit din botez Constantin. arhimandritul Calinic. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. infiintata 15 Pr. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor.

il nume~te . ~i Irmologhionul. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca.Yeau ~coli de muzica in limba poporului.nationalizat" muzica psaltica. ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara . a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. . timp de trei ani de zile. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova. Pentru toate acestea._:rijire de sora sa. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . Pana in anul 1829. Iustina. Ea curge lin. Apoi se duce la Manastirea ~earn!. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua. nesilita ~i potrivita. intre anii 1822-1823. unde.::~ el la mitropolie. to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . Melodia cantarilor ::ii este lini~tita.intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti. din \1oldova. . Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul. N-a sacrificat nici melodia ~nmita. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . in acest scop a tiparit la Viena. .patriot ravnitor". El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti. Transilvania ~i Banat. in anul 1829.cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului.dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. ieromonahul Macarie a inceput opera .. Poposind in Moldova. :ara a se departa de textul original. nici limba romaneasca. imbolnavindu-se. . bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. Apoi. stareta Manastirii Viforata.:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie.2J. in anul 1833. Adica a curatat-o de influentele straine.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 . Sunt vestite catavasiile sale de Florii. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. ~i i-a dat ve~mant nou.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi.::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru. mergand din loc in loc. in graiul ?3-triei. La porunca mitropolitului Dionisie. Atat :..ca un apostol ravnitor" ce era.sistema -. :·:-ientale. ca un izvor curat de apa. dupa metoda ieromonahului \1acarie. ieromonahul Macarie este considerat . prin biserici ~" manastiri. este luat in '. El a .iuhovnice~ti. . In toamna anului ~ S36.t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani.imarea. in tara. Dupa intoarcerea S. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un . pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Anastasimatarul.:. prin ora~e. Renuntand la . trei carti de cantari Jlserice~ti . u~or de invatat pentru toti. eche" ~i greoaie.:erotectorul sau. autohton.

Bucure~ti. Din aceasta pricina i se spunea . adevarate imne ~i cantari de bucurie. ingrijirea bisericii. Parintii. Apoi. impartite in mici grupe sau . cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus.racatoarea de stihuri".1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. iar . de Ia Arhivele Statului . Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. a venit ~i tanara nevoitoare. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. Ascultarea ~ era cantarea la strana. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. intrand in viata calugareasca. schimonahia Xenia. Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor.stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. precum singudi autoarea le nume~te. pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita. Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". 4720. Versurile sale. pc. Caci. 16 . cu privegherea de noapte. in noua manastire. insotite de o frumoasa prefata. stihuri". Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici. . au dat-o la invatatura.-nii 1800 . in post. Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca. cu numele de schimonahia Xenia. voind sa o casatoreasca. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. ducand o viata cu totul aleasa. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. crescand-o in frica de Dumnezeu. schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. s-a racut mireasa lui Hristos. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. Apoi. Astfel. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i.

nr.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti.(. p. ieromonahul Ilarion. cartile Sfantului Efrem Sirul. incat . in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi. schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. Din limba slavona. toti romani de neam.. 359 17 .f. monahul Gherontie ~i altii. Din limba greaca. parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . Paisie. Cin care multe s-au pierdut. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a.laturi de arhimandritul Macarie. 1846.ai multe carti care. graiul atat de dulce. 82 v. _. SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut. Iisus Hristos. netiparindu-se. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de .al Sfantului Sava". ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei. ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. in neincetata rugaciune. Dupa anul 1800. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. Biblioteca Manastirii Neamt. mss. au circulat in manuscris prin manastiri. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. Octoihul Maicii Domnului. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). stareful Maniistirii Neamf. a. zis . reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . De asemenea. a :ntrat din tinerete in marea lavra. tiparit la Ia~i in anul 1816. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. Cetfericov. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca".I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul.elinie". in timpul staretiei Cuviosului Paisie. Originar din partea locului.Athos. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. 1940. Aici a continuat sa traduca ::l.

Apoi avea cuget smerit. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. cu citirea . cum i se spunea in manastire. 29 v . Sub staretul Paisie. ieroschimonahul Iosif . Originar din partea locului. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. Si atat de frumos canta la biserica. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. /storia Mllniistirii Neamf. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. schimonahul Isaac Dascalul. f. incat multi veneau sa-l asculte. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. mss. incat. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. Indeosebi se nevoia cu postul. schimonahul Isaac Dasdilul scrie.Nemteanu". in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. prin anii 1790. iar la stanga se canta muzica psaltica veche. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. 1863. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. in putini ani. Invrednicindu-se de darul preotiei. traducator ~i scriitor de carti patristice. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari. ca o adevarata alauta duhovniceasca. 161. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. cu tacerea.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. a 18 Andronic Duhovnicul. ~i bine savar~indu-~i calatoria. la rugamintea calugarilor din manastire. dupa obiceiul bisericilor slave. nr. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). M-rea Neamt. iar glasul sau umplea biserica. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. Deci. cu rugaciunea.

nr. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. Acolo a fost facuta rasofora. 82 v. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . 190 din anul 1846. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. fie din Muntele Athos. unde sa se nevoiasca in tacere. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). 103 Mss. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. raposand sotul ei. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. care i-a poruncit. sa caute. impreuna cu Schimonahia Nazaria. un loc de manastire. Biblioteca Miiniistirii Neamt. a venit la Staretul Paisie. De aceea. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. se insemneaza urmatoarele despre el: . impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. fie direct din Bizant. mss. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. primind numele de Olimpiada. in rugaciune ~i in taierea voii.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). prin intermediul calugarilor. f. adusa. La varsta legiuita s-a casatorit. luand binecuvantare. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. lasand in urma numero~i ucenici. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. in urma unei descoperiri avute. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu.· Biblioteca Miinastirii Neamt . in loc de Bala~a.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. 164-1907. p. Dar. nr. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului.

Toata viata sa a construit biserici prin sate. ea n-a primit. Evghenie Ungureanu. in anul 1808. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. pentru ea ~i pentru ucenicele ei. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. 342-353 . Ia ascultare. iar pravila ~i canonul le tacea regulat. ManastiretJ NeamJ.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata. socotindu-se nevrednica. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. Se indeletnicea.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. prin ora~e ~i manastiri. ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. care numara peste 300 de calugarite. Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. Istoria Mfmastirii Varatec. biserica cu hramul . cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. 1923. 1975. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. iar biserica de lemn este neincapatoare. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. mai ales noaptea. cea dintai. Totu~i. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. La slujbele bisericii era nelipsita. caci in Moldova .362 PATERICUL ROMANESC 1785. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. p. Apoi. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842.Marta" manastirii. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. Ia~i.

Langa biserica.lzvorul lui lsaia". acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. calugarit de marele staret Paisie.Schitul Romanesc Prodromul". Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. Apoi. A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. care avea ~i o mica biserica cu hramul . pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. Patapie ~i Grigorie. bucatarie. CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova. bolnita ~i egumenie. s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. arhondaric. sapand putin. . A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. pentru ei ~i pentru gradina. Dupa cativa ani. Gradina Maicii Domnului". Precum reiese din inscriptii. jupan Nicolae Cerneschi".incintei. Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian. crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului.prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. cand a ars acoperi~ul bisericii. cele mai multe biserici au fost construite gratuit. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. Intre anii 1841-1842. Spun parintii batrani ca in anul 1941. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . Do rind sa petreaca restul vietii in . nu li . Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita . duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. dandu-i numele de Nicanor. iar cu metania din Manastirea Neamt. in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . Auzind de aceasta monahii romani. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. trapeza. Vigla lanicopoli". Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. retragandu-se la Schitul Sihastria.cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. in partea de sud a .C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. Intre anii 1823-1824 a zidit din nou .

ctitor de ~coli ~i biserici. vazand aceasta minune. 383-387. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. timp de o jumatate de secol (1792-1842). Insa Dumnezeu. Ploie~ti. neobosit tradudltor de carti. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. 1907.Chir Isaia". Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846). 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. Pr. V. s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. racftnd aghiasma. Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. au zis: . Mare carturar. Pentru sfintenia vietii lui. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. Lacustele distrugeau totul. 280-288. II colectiv. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. prof. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. 1958. Dupa anul 1820. in singuratate. in post. vol. Sibiu. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. Pr. 1941. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit .Cu adevarat. Pr. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. 1972. Bucure§ti. Cuviosul Iustin egumenul. M. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. prof. ierarh plin de curaj. 22 .Parintilor. p. Parintii lavrioti. in aspra nevointa. Pacurariu.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. Acolo. Bucure~ti. p. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. Arhiereul Veniamin Pocitan. care este ~i duhovnicul nostru. Sfantul Munte al Athosului. Ilie Gheorghita. Atunci unul dintre ei a zis: . vazfmd rabdarea smeritilor calugari. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. M-rea Neamt. asemenea cuvio~ilor de demult. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. vazandu-~i schitul bine intemeiat. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine. Apoi. Auzind aceasta. Nicolau.

schimonahia Elisabeta. 1796. La 10 martie. din parinti credincio~i de bun neam .. primind numele de Chesarie.at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i. se muta la cele ve~nice. la studii peste hotare. in satul ~o~ie~ti-Falciu. sustine zidirea din nou a zeci de biserici la . copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Dupa cateva zile.Mfmastirea Agapia 32 de ani.i. . 1803. AI doilea frate.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. Multe ~i grele au fost necazurile . o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . Constantin. organizeaza numeroase . . Matei.trunul seminar de preoti din tara noastra. Totodata. dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor. in 1784. atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. sfetnic ~i calugar devotat. AI patrulea. mitropolitul Iacob Stamati. ?etru ~i Gheorghe Asachi. 1-94. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei.anastiri ~i schituri din eparhie. a fost mare postelnic.c raram cultural.i:illovnicesc. este dilugarit cu numele de Veniamin. In noiembrie.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. 1789. De mic.xtor pentru bolnavi. social ~i patriotic. De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. mitrqpolitul Iacob Stamati. Din cei cinci frati.Serban. totu~i de Ia inceput s-a dovedit . Vasile.arinte sufletesc al Moldovei. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i. La 1 iunie. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. 1768. unde pastore~te inca ~apte ani. dascal. Aici fondeaza un spital. Avea numai 20 de ani. .-reot ~i numit eclesiarh mare. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc. Dupa inca un an este racut . Ultimul frate. in acela~i an. AI treilea copil. a fost stareta in .ales slujitor al Bisericii lui Hristos. Tot atunci trimite doi fii de preot. Cel dintai. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. Dupa un an. patru au imbrati~at viata calugareasca. calugarindu-se cu numele de Sofronie. cat ~i . In anul 1793. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt.ljarute asupra marelui mitropolit. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J. a fost consilier al =utropolitului Veniamin. s-a facut calugar.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 . venerabilul sau parinte .

compusa din opt puncte. 1842. morala. facute de el ~i de . Cele doua tipografii. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. liturgica. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. Secu. 1886. da o Carte PastoraUi ditre preoji.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. peste Prut. b. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. La 18 decembrie. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. Face numeroase vizite canonice la biserici. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. 1846. ~coli ~i mai ales la seminar. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. In anul 1833. In anul 1821. traie~te un timp la Colincauji. manastiri. . mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. Agapia Varatec. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. aghiografica ~i istorica. Intre anii 1808-1812. din cauza rascoalei eteriste. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai.dasdilii" de la Neamtu. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. la 30 decembrie. Jar in ianuarie. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. In acest scop. iar nu prin turnare. Dupa inca patruzeci de ani. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator.

in lunga sa pastorie. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e.C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. pe cele douasprezece luni ale anului. in anul 1805. . fondata in 1833. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. . daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. biserica Manastirii Sihastria. biserica Mfmastirii Vorona. pana la mutarea din viata a mitropolitului. .~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. in 1805. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. Schitul Durau. 5. in anul 1803. in anul 1834.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. in acela~i an. pe langa cele amintite. nici ar fi departe de adevar. in anul 1828. Rarau ~i altele. Astfel. precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. Astfel.~coala incepatoare.~coli publice in toate ora~ele din Moldova.Nu ar gre~i cineva. . peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca. cea mai mare ctitorie a sa. a fondat primul seminar din tara. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. dupa 1834. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. rai impodobit cu tot felul de pomi. dascali ~i ierarhi ale~i. . Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: . Manastirea Horaita. insa. Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. 6. . cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803).Seminarul de la Mfmastirea Socola. 4. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . . dar ramasa neterminata in timpul vietii sale.Academia Mihaileana din Ia~i. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei. . 3. in 1834. in anul 1841.

ci moare. Precum trupul. pe minte o lumineaza. nu poate fi viu nicidecum. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta.. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. 11. cu frumusetea.Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare.368 PATERICUL ROMANESC 7. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza . Pe suflet il stralucesc. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor. 9. lipse~te pe cre~tini de folos. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . fac vesel sufletul privitorului. Ca. dupa o vreme nu mai poate fi viu. ci este mort.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. viu. Zicea iara~i: . Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. pe eel ratacit il intoarce. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. 1.·. pentru imbracamintea. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. 8. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: .Precum . Ca. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu. cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. 10. pe eel neplecat il pleaca. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor. nemancand bucatele cele potrivite lui. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. zicea: . desrateaza gustul.stea de stea se deosebe~te in slava". din mort. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. Ca. a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. veselesc ochii. mfmgaie pe eel necajit. tot a~a ~i vietile sfintilor.Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. din vechi il fac nou. simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc.. cu starea ~i cu deosebirea. Zicea ~i acestea marele ierarh: . dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. pentru podoaba ~i pentru hrana lui.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor. precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. . . 12. tot a~a. iar pe om. marea o lumineaza.

in loc de mila. cand tu nu pofte~ti. . zice Ecleziastul.0. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. Ziditorul nostru. zicand: . imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi. Apoi zicea: . Alteori. nu se caie~te de pacatele sale. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga. o. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. iara~i invata poporul. sufletul tau nu se smere~te.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. omule. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi. nu se umile~te. sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. mintea se va lumina. prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti. cu evlavie ~i cu luare-aminte. 17. Cand tu nu te parase~ti de rautati.Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. nici de doua ori. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui.pentru care.continua mitropolitul Veniamin . pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii . ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor. Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . nu o data. la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. 16. bunatatea.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. zicfmd: . Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. rape~ti cele ale saracului. cand nu cercetezi bolnavii. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. . 15. Pentru aceasta .:::atre Dumnezeu. 14. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti.dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". ci de multe ori. nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. facerea de bine catre aproapele. ci zavistuie~ti sporirea lui ~i.

aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. pe care o am primit? 21. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci.Vai mie. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. tartarul atat de rece. prea iubite cititorule.Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. 3. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: . 10).Deci. o. vai mie. cu care suflet ~i cu care inima. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . Doamne. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. eel rara de minte. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. haine aurite. am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. Doamne. foarte am gre~it. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. focul gheenei arzator ~i cumplit. 4. argint cu foe lamurit. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. ci a~a prost. care ne zidesc. Ah. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe.370 PATERICUL ROMANESC 18. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. ticalosul.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. oare. lucrurile potrivnice. 19. pacatele multe. viata omului scurta. Langa acestea. eu. muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept. nici apa in sange nu am preracut-o. 20. Zise ~i acestea: . 13). La urma adauga ~i acestea: . ca Moise. piei gandite ale cortului marturiei. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. moartea se apropie.

mai de nevoie trupului. §i tara de primejdie o veti trece. 27. . ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt. Este liman care izbave§te pe .intru care Dumnezeu este ::nurit . se K:. 23. Scara Sfantului loan.:ei ce scapa Ia citirea ei. incat le recomanda tuturor zicand: . adica pe .a.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. acolo izbavirea de tirania lui Faraon. Apoi adauga §i cuvintele acestea: . ca. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. ~i precum luna pe stele. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te.Primiti cartea aceasta cu dragoste. §i cititi-o des §i cu :uare-aminte. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. 24.Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . decat toate celelalte bucate.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. darurile cele minunate ale acestei carti. Iara§i zicea: . al carei capat ajunge pana Ia cer . ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate. Prin invataturile ei cele intelepte. iubiti cititori. dupa vrednicie. continua bunul pastor. mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti.Precum painea este. aici fugirea de pacat. intru dansa il veti vedea cufundat. ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul. prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare. negre§it. ea este oarecare toiag allui Moise. iar pe faraon eel' gandit. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. 26. celui ce pofte§te mantuirea s. iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase.§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. o. Zicea iadi§i: . 25.Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi. este nu numai monahilor.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu.:!lavolul. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. ca §i Israel eel de demult pe egipteni. .

pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor.Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala. 33. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! . place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. cu intelegere ~i cu dreapta credinta. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului.in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. a neintelegerii.Ceea ce place lui Dumnezeu. spre mai lesne-intelegerea cititorului. chemfmdu-i pe dan~ii: . place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Tipicul. La urma. Iar pentru folosul tipicului zicea: . 31. adica pe sufletele credincio~ilor.Pe cat de cu osardie. 30. Apoi adauga ~i acestea. place ~i lui Dumnezeu. apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". 32. 29. Zicea iara~i bunul pastor: . pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui.372 PATERICUL ROMANESC 28. . sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . adauga mitropolitul Veniamin: . Iar ceea ce place sfintilor Lui. Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. Veniti. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. spunea mitropolitul Veniamin. cum sa va purtati intru cele sfinte. ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. ~i luminat striga. Ca nu din pricina aceasta.

iubitorilor de Hristos cre~tini. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului.Omul. a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. 18. zicftnd: . rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: .Nu ar fi gre~it cineva. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. 1. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. . cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. Ca. rara indoiala. 3).Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. Si crede!i. Daca a~a va ve1i sftrgui. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a. Iar despre importan1a Ceaslovului invata. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. nici de ar fi numit-o cer. 37. de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. 36. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. nici departe de adevar ar fi stat. a~a invata marele mitropolit: . adauga mitropolitul. dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face. dupa vedenia Proorocului Zaharia.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om. 103).fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. 35. 39. tot a~a Ceaslovul. Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: . zicftnd: . pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. Alteori indemna parinte~te pe to!i. aduc. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. 38. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. 11 ~i 118. 40.

prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. ~i pe trup il despart de suflet. se insarcinau sa catehizeze poporul. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. adica sa aiba faptele credintei. se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. le socotesc ca de la intamplare. incat.Uciga~i de fii. s-a . care inca urmeaza acum. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. ~i amar voua. imputinandu-se credinta. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. in lumea aceasta. de la treapta arhiereilor. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica).Biserica. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. 43. 30). Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . 41. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. zicea: . incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte. 20). 44. in veacurile de mai inainte. ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu. Vai. tot clerul. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. parintilor. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. atat se ingrijea pentru invatatura credintei. mai tot tineretul veacului acestuia. adevarul graind.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. Apoi sa aiba praxis. Deci. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. ~i pe suflet de Dumnezeu". imputinandu-se invatatura credintei. Nici de alta rasplatire vrednic. pana ~i anagno~tii.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. continua mitropolitul Veniamin. 45. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor. nu se poate socoti vrednic de alta numire. Ba inca ~i mai rai decat aceia. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. decat de sluga vicleana ~i lene~a. ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. cu adevarat. In zilele de acum. deca. zicand: . lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. deci.

Zis-a iara~i bunul pastor: . mbitilor patrioti.sa se citeasca sfintele carti. zicea marele ierarh: .Mintea este intocmai ca ~i stomacul. decat pentru inse~i pacatele mele. daca nu eu. Apoi indemna pe cititori. astfel invata: . zicand: . in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . adauga mitropolitul. ca nu toata trecand-o cu ochii. nu putina ratacire pricinuiesc. 46.turma" de la ni~te caderi ca acestea. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei.Fiti. m-am sarguit. asemenea este ~i mintea. pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. Dar ~i ortodoqilor. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. din care multe stau netiparite pentru neinlesnire. Ca prin acestea. la basme ~i la tot felul de zadarnicii. ~i prin indemnare. Iar despre felul cum trebuie . dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma. Iar pentru folosul cartilor. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna.Socotind eu nevrednicul ca.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . 49. in multe parti ale Europei. turnul credintei. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire. iubitilor. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. 47. Cand cineva o incarca cu multa citire. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei. 50. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . 48.

sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. cape ni~te strune. Zicea iara~i: . Nu pierde1i vremea in zadar. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. iubitori de Dumnezeu. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. 54. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte. ca. 52. 51. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta.ai inainte. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. Altadata iara~i ii indemna: . Fili blanzi. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. dupa ce va citi in lini~te. o incheiere a unei pricini. Iubililor. cu evlavie catre cele sfinte. a~teptand intoarcerea voastra. Pentru ca nu cumva. a uitat tot ce a citit. cucernici. dimpreuna cu citirea acestei carticele. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. cu buna luare-aminte. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. . pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. cat va socoti ca ii poate mistui mintea.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. le am intinse. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa.Lepadali tot vicle~ugul. A~adar. sa urmeze iara~i inainte. iubililor. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. ruga1i-va ~i pentru mine.Fiilor. Apoi adauga ~i aceasta: .Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. In acest chip se folose~te cu adevarat. fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali. Adica. sa soseasca ~i judecata.Primili cu dragoste osardia mea. care la vedere de~i se arata mica. 53.

Ci.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna.im nimic pe toate le-a actus intru a fi.:bitor de oameni nu ne pedepse~te. Ci.0. Apoi adaug.a spre pocainta. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii. In prefata . Mai mult. zicand: . dupa datoria pe care o aveti. de Dumnezeu placute ~i folositoare.Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. Precum ~i pe a noastra limba. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . vine ziua Domnului .Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire. totdeauna indelung rabda. trecandu-ne vremea in zadar. Tu. ca .:.Veniti sa ne bucuram de Domnul. .i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu.:. Ca va veni. 59. ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui.zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor .:~a mare ~i infrico~ata.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune. :. de ob~te. 57. aratandu-te. atat de !mpresurata de multe altele.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55. 58. . risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire. cereri ~i :::mltumiri. Tu pe toti credincio~ii ii chemi. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine. Zicea ~i acestea: . Tu. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. cum . a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie. ivindu-te. precum !nsu~i ragactuie~te. 56. pe care Dumnezeu ne-o .:Cc ob~te sa se veseleasca. incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. spre toate invataturile cele iinatoase. 60. carte aurita! Tu.:: ~i Imparatiei Sale.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste . Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. ~i ca un bun ~i ::. . a~teptand ?LXainta sa ne ierte. Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: . ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . avand plata Sa cu Sine.

64. Si precum credinta invie prin fapte bune. supus credincios domnitorului. ~i insumi. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni. 66. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. fnw1Jafi toate neamurile. parinte duios al familiei.378 PATERICUL ROMANESC 61. spre a putea ajunge catre mantuire. Apoi continua. cuno~tinta. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. Si. trimitand pe apostolii Sai in lume. Ceaslovul. cu care sufletele cele evlavioase. de la eel mai mic pana la eel mare. zicand: . lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc. de asemenea. care na~te pe credinta. Adica de cuno~tinta ~i de credinta. zicea marele ierarh: .Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. 15). al patriei ~i al omenirii. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra. le-a zis: Mergand.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. sarguincios lucrator al pamfmtului.lstoriei biserice~ti". ~i prin altii. 63.Citind lstoria bisericeasdi. Pentru ca. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. nu va pieri cetatea noastra. zicea mitropolitul Veniamin. popor ales ~i bineplacut. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. am pus tot felul de silinta.. caci altfel este moarta. in prefata . 65. de la preot ~i pana la profetul . in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . invatatorii fire~ti ai moralei. 67. cetatean folositor al societatii. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. Zicea iara~i: . toti au tacut tarlidelegi. Doamne! 62. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. cu un cuvant. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului.De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. Zicea iara~i: .Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii.De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: . mlidular ravnitor al statului ~i. ca sa zic a~a.

70. Dupa cincizeci de ani de jertra. uniti prin dragostea evanghelica. ce se surpa ~i nu tin? . ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. Spunea marele ierarh ~i acestea: . chiar din inima lui. Apoi. lata mijlocul prin care sa putem vietui. 69.Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. folositoare lumii. 1.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. nu prin arme ~i putere lumeasca. mai mare. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: .CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. doresc viata. o. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). 71. temandu-se de moarte. in care sta ingramadita spuza patimilor. unde a mai trait inca patru ani ca . tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. iubitilor. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei. 72. sa :.)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. nu avem nevoie de diademe.:ele dumnezeie~ti. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . a~a in nevoie. mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. mai puternic.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie. 1). Prin virtute ~i prin credinta.Fiii veacului acestuia.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. adevarata marue sta numai in virtute. sfintii toti au ::. 68. 16). ca. dar cu nemurire.Nimic nu este. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi . ziua # noaptea? (Ier. se poate numi viata. nu avem lipsa de sceptre. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. Apoi continua. Altfel trupul nostru. mai stralucit.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei. mitropolitul Veniamin C. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. nu avem trebuinta de tronuri. nu indelung. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. Zicea iara~i: . Dumnezeule.

a. . iata.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. cu mila lui Dumnezeu. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. rara arhierei.smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei".Insarcinez pe fiul meu Meletie ca. preote. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. numai cu parintii din manastire. preote. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut. cit. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. 238-250. 74. Dator e~ti. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori. din afara de sfanta biserica. 25 . inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: .Las.. Ia anul 1796) Veniamin. Iar pentru inmormantarea sa. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche.. ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. pentru dragostea Domnului. pentru luminarea poporului nostru ortodox. Smerit Episcop Romanului26 . o. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. dupa cum i-am iertat ~i eu. Mi~cat de harul Duhului Sfant. 73. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi. p. op. Drept aceasta. . inainte de ob~tescul sau sfar~it.

iu. c. ori rob. cu neoranduialli. baierile ~i altele asemenea acestora. de judecati. sa arati la protopopul tinutului. cristelnita pentru Sfantul Botez. '·e~minte. 5. de mimdrie. descantecele. . Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. b. e. cu toate faptele ~i urmarile tale. spalat ~1 pieptanat. a fi cinsti1i ~i ascultatori. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta. dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. . ca. de cuvinte de~arte.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. icoane. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. care le fac cei mai multi prin casele lor. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. cu indeletnicire Ia rugaciuni. 15).:urat atat la cele din launtru ale tale. care este incepatura tuturor rautatilor. a pazi curatenia. rara de pecetluit cu pecetea noastra. . ferindu-se de adunari necuviincioase. sfinte vase. atat inauntru. ori slobod. grijit la haine. cum ~i pe dinafara. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. iara cand va fi lipsita de ceva. d. o data ~i de doua ori. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . farmecile. iar nu in turnari sau in alt . ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. carti. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. Si sa fii . Sa nu fii volnic a cununa. neurmand sfatul tau. de sudalmi. sa poste~ti cu o zi mai inainte. g. (adica) de betie. nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. de galcevi. cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. de zavistie. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. lara. f.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini.

dorind sa se roage in pustie. Dupa cativa ani. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. ~i de vei pazi intocmai neaparat. cu iubirea lui de oameni in veci. Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. fiind preot. in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. carele. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. Numai ursul. prive~te-le. sa fii indatorit a veni la noi. o. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. ~i cum pandeau ei in apropiere. numita pana astazi . preote.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te.Pe~tera Mica". ca sa te punem la cale. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. h. Aceste mai sus aratate. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. . bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. in desi~ul codrilor. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. cand vei avea vreo suparare de judecata. Ci. s-au imprietenit unul cu altul. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. ca ucenic credincios. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. Amin". Sau cand vei avea pricina de galceava. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. De te va supara cineva. Pustnicul nv. cu randuiala lui Dumnezeu. iar ziua ursul pleca in plidure. ale pazi neaparat. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. Se mai spune din batrani eli. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. odata. ci singur ~i-o agonisea din plidure. Dar.

El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. smerenie ~i pricepere.Cum va este voia.§i te roaga pentru noi! . fratilor. Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. Insa. pe piatra.cuns aici in pe§tera. fratilor. Cand au ajuns la gura pe§terii. Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. vom mai veni prin locurile acestea.Sa ne iertati. Urmarim un urs. fratilor. in anul 1825 este hirotonit episcop la .Pe§tera Mica". Din ziua aceea. credincio~ii intra in .Lasati-o acolo. ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor. parinte.Ce cautati. prin anul 1784. mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa.Izvorul Pustnicului".C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . iar aHituri. suntem vanatori. unde o fi raposat §i ~are ii era numele.Iarta-ne. . se roaga §i iau apa din . ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti.s. \'rei s-o prime§ti? .Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! . In anul 1820. Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? . La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului.Parinte. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon.Dumnezeu sa va binecuvinteze. avem ceva de mancare la noi. cu numele de Constantin Cipatana. parinte . Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. Parca s-a a. Mergeti in pace.au zis vanatorii . au vazut un :ucru infrico~at. . nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul.Parinte. care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. oricata apa ar lua. izvorul nu se imputineaza niciodata. Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa. pe piatra. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut. in pustiul acesta? . Pana astazi. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera. am vrea s-o lasam sfintiei tale.

in anul 1830. ~coala de muzica bisericeasdi. spre neuitata pomenire. in anul 1846. Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). Iar ca ucenic al unui mare episcop . preoti ~i dascali ale~i. timp de 21 de ani. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. Agheasmatar (1845) ~i altele. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti. Aici . infiin~ in anul 1836. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. devenind astfel ur:. Acatistier (1836). in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori.. venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. Ceaslovul bogat. Molitfelnic bogat. episcopul Chesarie. metoace ~i biserici -. dandu-le preoJi buni. Alcatuire aurita (1837). schituri. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . trecatorule. rugaciune ~i viata morala desavar~ita. in anul 1833 ~i altele.sacrul mormant.manastiri. episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. Psaltirea (1841). sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu.384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. Chiriacodromion (18391 ~i altele. a raposat cu pace. la 30 noiembrie. cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. zeci de carti patristice ~i de cult.Iosif al Arge~ului . pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. mare ctitor al acestei eparhii.Opre~te-ti. Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). a reinnoii zeci de laca~uri . Octoih ~i Catavasier (1839). unde s-au tiparit. imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833). Sfintele Liturghii (1840). a intemeiat mai multe ~coli. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. ~coala de picturi bisericeasdi. din care au ie~it episcopi. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. precum: Seminarul eparhial.a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. zidindu-le laca~uri. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. raspandite in cea mai mare parte gratuit. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). precum ~i pictori renumiti. Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834).

Voiculescu. Cuviosul Calinic avea. Batranii spun ca era preot. p. D. ViaJa # activitatea lui Chesarie. mare evlavie la Maica Domnului. sa mori la manastire. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. Furtunli. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. rna cobor singur! ~i indata. 57 ~rie. s-a marturisit la duhovnic. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. a cazut bolnav la pat. II colectiv. teza de . G. luand icoana Preasfintei Fecioare. vol. Oriunde se ducea. 1897. 28 . . . 419-422.. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. (Noiemvrie 30. Bucure~ti. jertfiri spre gloria Domnului. alunga fiarele salbatice din gradina sa. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. in putin timp.C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele.:eTJ!a. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi .Parinte Calinic. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. a raspuns batranul. Bucure~ti. de asemenea. Apoi s-a inchinat in biserica. a Patriei ~i eternei sale memorii. a cerut Preacuratele Taine ~i. am venit sate coboram de vale. ca s-a nevoit aici 40 de ani. sub varful Muntelui Horaiciorul. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. Bucure~ti.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. 1913. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. Poiana lui Calinic". a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. pruni ~i nuci.Cu ajutorul Maicii Domnului. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. episcopul Buzaului.. Veneau la el oameni bolnavi de prin sate. p. Ajungand la adanci batraneti. 1958.. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. 5peCifice. fiind incredintat unchiului sau. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . din Manastirea Neamt. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~.:ulturala. Ortodoxiei romane~ti. .caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit".u credincios al neamului. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. arhimandritul Ilarie. Parintii sai. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. . este schimbat din staretie. de~i suferind. iar mai tarziu. i-au dat o cre~tere aleasa. In aceasta scurta perioada. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. Intre anii 18321834.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. hirotonit diacon ~i preot. a neamului ~i a aproapelui. Staret ~i duhovnic ales. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. In urma unor intrigi din afara. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. de~i saraci. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. In anul 1802. de altfel. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. Dupa moartea staretului Dometian (1834). slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. cand avea numai 12 ani. Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. iconom devotat a. In anul 1843. a intrat in viata monahala. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. calugar invatat ~i scriitor iscusit. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit. In anul 1808 a fost calugarit. in anul 1789. apoi reales intre anii 1838-1839. Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX.

plfms de tot soborul. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. impacat cu sine. cat a fost preot la catedrala. Ia 16 octombrie. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. luand porunca de la staret. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. . cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. Deci. 5. Dupa aproape doi ani de zile. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. Mai ales la Ia~i. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. precum se vede pana astazi. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. 4. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. Bogati ~i saraci. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. parintele Neonil. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. tarani ~i ora~eni.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. vazfmd parintele saracia datornicului. in acela~i an ( 1821). atat domnitorului ~i mitropolitului. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui. a intocmit . salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. Se spunea despre dansul. 2. 3. marele staret Neonil Buzila. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. in toata viata sa. arhimandritul Ilarie. Arhimandritul Neonil. 1853.000 lei. invatati ~i oameni simpli. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. Deci. 6. in anul 1821. se muta in odihna lui Hristos. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. b. mireni ~i calugari. ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare.

viata duhovniceasca ~i . fixate de staretul ~eonil. .interzicerea mancarii de carne in ob~te. iar imparta~irea sa se faca saptamanal. Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. afara de cei bolnavi. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: . Prin aceasta. din Yeniturile manastirii. . Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. infiintarea unor . inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. zidirea de spitale ~i ~coli publice. 8. erau acestea: . participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura.marturisirea zilnica a soborului.zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. Toate acestea au fost in intregime realizate. . Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii.petrecerea soborului in desavar~ita armonie. cat ~i pentru cei din pustie. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire.veniturile manastirii vor fi folosite. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti. lucrul mainilor ~i slujirea.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor.interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. ca: zidirea de biserici noi in satele sarace. unitate ~i smerenie. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. . cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie. tara voia soborului.deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori. in iiecare seara.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni. ~i altele: . Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca.participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii. .servirea mesei numai la trapeza. 7. .CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. De asemenea.indeletnicirea la chilii cu pravila. . . . indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir. Iar pentru abateri mai grave. .

A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. copiii invaJau gratuit.chilii. arhimandritul Neonil.bolniceri" ~i un medic. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ. multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. Staretul Neonil. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. pe cheltuiala manastirii. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . ~i altele. 11. Gramatica. in timpul staretiei sale. lar pentru calugari.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. in ambele ~coli. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite.cum nu era alta in Moldova". Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. 10. in locul celei arse in 1841. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. biserica Schitului Vovidenia din apropiere. biserici. 9. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. Astfel. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. Regulile vieJii monahale. cu paraclis la mijloc. 1 . in anul 1852. lar la Targu Neamt zide~te. in aceste doua spitale. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. de doua ori mistuita de foe.se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. cu paraclisul Buna-Vestire. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. Mai zide~te o farmacie mare . Muzica psaltica. trapeza ~i aripa de sud a incintei. ambele inzestrate de stareJ personal. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. cu medic platit de manastire. Marele stare!. Tipicul. pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. spitale ~i ~coli . Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. incinta Manastirii Secu. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii.

Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa. in anul 1847. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. La Manastirea NeamJ. . Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. Pocrov. Basarabia ~i Bale ani. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. Astfel. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. culegeau textul. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. la ascultare. 16. corectau paginile tiparite. ~i se vindeca. Cum se imbolnavea cineva. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. Unii traduceau din limba greaca. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. 13. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. lucrau la teascuri. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. Se spunea despre dansul ca. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. Sihla. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. la trapeza. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. la tipografie. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. secerand pe cei lipsiti de ajutor. 14. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. Iar de la Utrenie. Pe langa cartile care se citeau la chilii. 15. din Sihastria. dandu-le mancare ~i chilii. iar altii turnau litere. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. raceau cerneluri naturale. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. la bolnita. la episcopul Andrei ~aguna. o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. cat ~i in Muntele Athos. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire.

miros de buna mireasma. fratilor. adica sfanta noastra maica. zicea el. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. prin cuvantul arhanghelului. 20. 1. atat prin viu grai. 22. se strliduia sa conduca ob~tea manastirii.Fratilor. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. AWi data iara~i invata. Pe acestea. 18. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. cu toate schiturile ~i metoacele sale. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. a oamenilor. spre a le aduce lui Hristos. . niciodata n-a cartit intru inima sa. trup spre mantuirea noastra. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. de pe patul suferintei. dezbracandu-ne. dupa cuvantul Apostolului. va rog. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. Zicea staretul Neonil ~i acestea: . zicand: . Mirelui sau eel adevarat. Zilnic veneau la el parintii din consiliu.Pe florile acestea duhovnice~ti. lar dintre toti. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator.Fratilor. Zicea iara~i: . De pe patul suferintei.394 PATERICUL ROMANESC 17. 19. primiti. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. Biserica Rasaritului. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. 21. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846. ~i sa ne imbracam iD . ca pe ceea ce negrait. Ci de acolo. adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti.Sa ne innoim. care numara pana la 600 de calugari. Zicea iara~i: . le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. 7). staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii.Fratilor. cat ~i prin scris. egumenii. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant.

dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. ci tara incetare.Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. Lui sa-l aducem. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. in toamna anului 1852. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. Amin".Hin glasul trambitei celei de apoi. Iisus Hristos. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. staretul Neonil. Dupa trei zile. 13. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. iertati-ma. spre urmarea petrecerii lor. Adica. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. inca ~i pe preacuvio~ii parinti. ci nestricacioase ~i cere~ti. ca. marele staret Neonil. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. Apoi adauga: . NEONIL. 1853. Domnul nostru. insotit de aceste ultime cuvinte: . 25. 24. a trecut cu pace la ve~nica odihna. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. octombrie. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. 23. Ca. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant.:el nou prin lucrarea faptelor bune. . Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea. Zis-a iara~i staretul Neonil: . tacand aceasta. pe cat ne va fi cu putinta. praznuind nu o data in an. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma.

1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici. ~i. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. iar in casa a fost crescuta de mama sa. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa. De mica a fost data la invatatura. deprinzand bine limba greaca. iubind pe Hristos. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. Apoi. ieroschimonahul Gherasim Popescu. iar Duminica venea la schit. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. Noaptea. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. a auzit un glas: . s-a retras mai sus de schit. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. TFeci. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. Deci. nici daruri de la oameni nu lua. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. cu cartofi ~i pesmeti. pana la ob~tescul sfar~it. prin anii 1815-1820. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. caimacamul Moldovei. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. ieroschimonahul Gherasim. cum se ruga pentru cineva. . luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. in Muntele Batrana. asculta slujba. laudand pe Dumn. i~i marturisea gandurile la staretul sau.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. prohodindu-1. egumenul Pe~terii. indata i se implinea cererea. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. Deci.l~u. La chilie se hranea numai cu urzici. Elisabeta. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. ajungand renumit prin satele din jur. Pentru multa lui osteneala.

In Bucure~ti. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. ~i a fost inmormantata . duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX. Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. carti. 7. la biserici ~i manastiri. 603-632. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei. . 1857. :::: casa parinteasca. mare dregator al Tarii Romane~ti. a racut numeroase donatii de bani. acoperaminte de fir. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. Buc.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. Idem.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. pe toate le-a impartit :a saraci. -.O. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i. Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal. nr. Elisabeta.:-rimind schima monahala. De asemenea. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi.. Inca pe . 770-791.C U V I 0 .ilrele. ajungand la adanci batraneti. Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B.Hituri de mormantul mamei sale. lstoricul M-rii Horaita. staret. la Manastirea Varatec. Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. Viata Acest cuvios arhimandrit. dar nu avu copii. in acela~i an.:. .:andele. ::dita de fiica marelui voeivod. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. e~minte. cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. ". sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. Nectarie Banul. 1898 3 iok. a restaurat biserica Domnita Bala~a. de asemenea. imbracaminte la icoane. carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. ctitorite de Constantin Brancoveanu. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. schimonahia Elisabeta Bal~. Apoi. logodindu-se cu Hristos ~i .R. a daruit ve~minte. Viafa unui fmbunataJit calugar roman. p. 1898. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. urmand exemplul inainta~ilor ei. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. Deci. Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii.. sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. carti de cult ~i multe .. Arhim. Apoi.

pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. tanarul loan. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. cuviosul arhimandrit. Apoi. pe ascuns. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. tinutul Neamt. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. Dupa cativa ani. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. La 26 decembrie. alaturi de ctitoria sa. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. Intr-o noapte. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. Nicolae ~i Pelaghia. dar nu reu~e~te s-o termine.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. numita Roseti. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. dar el. a pornit spre Manastirea Neamt. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. parintii voiau sa-l casatoreasca. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. . lasand staret pe unul din ucenici. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. a ie~it afara. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. dupa obiceiul vremii. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. pe cand erau cu totii la nunta. dezgustat de cele pamante~ti. b. de curand infiintata. de mitropolitul Veniamin Costachi. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. La varsta de douazeci de ani. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. mitropolitul Grigorie. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. regretat de fiii sai duhovnice~ti. Parintii sai. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. 1859. ca sa-i organizeze tipografia. din vestita familie de dregatori moldoveni. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc.

3. le-a spus: .:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. :ubind toata viata saracia lui Hristos. 6.:a ~i-a ales partea cea buna. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. Aici s-a . nu departe de schitul cu acela~i nume. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: .Vrei sate faci monah? . un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: .Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt.:cei paduri.A-i faceti di s-a facut monah. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. 1-au cautat parintii peste tot. loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului. Dar smeritul nevoitor. Deci. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca. unul din casnicii tatalui sau. Dupa plecarea sa la manastire. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. Apoi. Abia dupa doi ani de zile. 5. Si iata. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i . ca ajutor primului tipograr. fnvatand me~te~ugul tipografiei. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa. Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. care ii 5ehimbase hainele la plecare. Dar acum nu aveti ce s. intorcan.:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. daca o vrea Dumnezeu. . 4. 7. 1-a gasit la Manastirea Neamt. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti. Murind tatal sau.ajutat de inca 30 de monahi". Sa nu te lbati nici la dreapta. Mergand pe jos toata noaptea. nici la stanga. . .C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2. aici sa te sui.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. a raspuns loan.A~a. pana ~i la Sffmtul Munte. dar nu 1-au ~it.:u-se. in acela~i . 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie.

gasind bradul. a plecat la Ierusalirn. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. pana in anul 1843. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . Deci. insa. din cauza deselor tulburari. 4 diaconi. deasupra unui brad. dintre care 12 erau preoti. Apoi.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. 1-a slobozit cu pace. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. Si indata a vazut o lumina. Apoi. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca. au luat ve~rnintele ~i. 10. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. cu banii adunati de la credincio~i. Dar. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. Sea. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. . Apoi a plecat la Sfftntul Munte. Dar. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. Si s-au adunat in jurul lui. 12. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el. 4 cantareti ~i restul ascultatori. in prirnavara anului 1830. ca o vapaie de foe. In Bucure~ti. a zis: . langa Muntele Horaita. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. apropiindu-se. pana la 70 de rnonahi. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. preot ~i arhirnandrit. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. Apoi. Astfel.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. a hotarat sa zideasca jos. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. 11. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. in ca1iva ani. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita. Apoi. drept loc pentru altar. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. ca un adevarat parinte.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. Spunea acela~i ucenic ca. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. irnpotriva vointei sale. 8.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. 9.

Apoi a zis batranul catre ucenic: .Dupa credinta voastra. s-au urcat amandoi pe Tabor. distrusa in secolul XIII. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. au pregatit var. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. ca locuitorii din partile Nazaretului. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. ca sa §edem acolo in pustie. ii binecuvanta §i le zicea: . 16. 17.C U VI0 . tacand ucenicul. pentru ca §edea in pustie. sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. la Mormantul Domnului. nu aveau copii. fiilor. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. un me§ter zidar din 'Nazaret. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata.Parinte. il va pazi . anume Iosif. rabdand multe ispite. Apoi au adunat piatra de zidarie. 14. foame. dupa opt ani de casnicie. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. caci este bogat. pe Tabor. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13.Fiule.Fiule. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . ruinate. a zis ucenicul. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. sete. ierodiaconul Nectarie Banul. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. tocme~te un om cu doi asini. din Cana Galileii. cu sotia. ucenicul sau. . El nevada altul in loc. Dupa aproape un an de zile. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. Ducem bagajul in mainile talharilor. caci aveau pe staret la mare evlavie. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. 15. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. pana au deprins limba araba. Atunci. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. se racea sanatos. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. pentru citit §i spovedanie. care. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. Toti alergau la el pentru sfat. daca citea la vreun bolnav.

De unde e~ti. o femeie mahomedana din satul Daburia. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. iata. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. parinte.utand sa-l ucida. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . femeie.Nu rna due la nimeni altul. apoi a stropit copilul. insa. omule al lui Dumnezeu. Dumnezeu sa te ierte. spus. parinte. Spunea iara~i ucenicul ca.Fa mila cu mine. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. vei vedea. cu darul lui Dumnezeu. omule. lJi multumesc. De bucurie. se va face sanatos. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. cum a ajuns acasa. ca fiul tau se face sanatos. Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i. §i pe cine cauti? . AWi data. de la marginea muntelui. Intalnindu-1. Iar parintele. parintele 1-a intrebat: . ca ii-am gre§it. Dar batranul se ruga in padure. ~i cite~te copilului meu. ie§ind afara. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. urcand pe Tabor. de acum. copilul s-a racut sanatos. dl. milostivindu-se spre el.Crede in Dumnezeu. i-a furat un mic vas cu . Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. Deci. nu gasea cararea sa coboare. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: . Atunci cuviosul. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. rn-a pedepsit.Vino sa-Ji arat eu cararea ca. i-a citit cateva rugaciuni. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. 19.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. 18. . am orbit ~i nu vact pe unde sa merg. a zis: . vazand credinta ei.De ce vii la mine. §i mergi cu pace. apropiindu-se de batranul. plangand: . Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. i-c. a binecuvfmtat §i a sfintit apa.IarHi-ma. de vei citi fiului meu. i-a zis el. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. omul. ca este bolnav de moarte! . maniindu-se. Intr-adevar. Iar unul din ei. mergi in pace. ca. 1-a luat de mana §i i-a zis: . Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid.

Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . unde ai vazut balaurul. maniindu-se. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor.Taci. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit.m. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . a raspuns parintele. nici altuia vreun rau. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. Iar batrfmul i-a zis: . ascultand sfatul cuviosului. cerandu-i darul rugaciunii minJii. dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus .Batra. grqesc inaintea lui Dumnezeu. . dar nu faceti bine. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. au zis ei . s-au intors la Nazaret.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. taind copacul. 21.nd Cuviosul Irinarh in pestera. cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. parinte. l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. sa nu-i faceJi nici un rau. taci. pe cfmd il coborau de pe munte. ~i s-a potolit fiara. i-au zis: . Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. Atunci au scos copacul acela. nu cumva. crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: . intra. Atunci parintele le-a zis: . Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . ~i cereau copacul. arhimandritul Irinarh. . se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. Dadi va voi da voie sa-l ucideti. precum nici el nu mi-a racut mie. ca am venit sa-limpu§ca. Apoi. fiilor. Ci lasati-1 . . nu te mania. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau.nule. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator. Din intamplare.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. Auzind de balaur. ca este lfmga biserica noastra. cum ca stare}ul sau. ca ne este de trebuinta . 22. a dat peste el. ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. Deci. lasa-ne sa taiem copacul acesta. Atunci s-au linistit oamenii ~i. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra.Toata padurea este a voastra. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . a dispuns cuviosul . Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului.Taiati-1. ca eu am facut pace cu el. 20. Apoi 1-au pus pod la casa.Spune-ne. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace.Ba nu.

Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. numai sa voiasca sa o ceariL 25. ~tia taina.Cinstite parinte. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. iar daca simtea ca rna uit Ia el. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca. ~ezand in scaun. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. m-am lasat de rugaciune. nu i-o da iara§i? . dar nu rna ardea. indata inceta din buze. vezi mai sus p. vazand ca nu pot. ca sa nu cada in mandrie. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828).Fiule. dar am Jasat-o. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. Dar mi-a spus mie a§a acoperit.Cinstite parinte. din Muntii Neamtului. miluie~te-ma pe mine. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. acei 12 ani.Ba i-o da iara§i. dar nu am putut. pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. sihastrul de Ia Dalhauti. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. Ia miezul noptii. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. Iisuse Hristoase. Numai duhovnicul lui.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. Intorcandu-ma la chilia mea. 340. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. ~i m-am marturisit. mi-a spus biitranul Gherasim. Caci pe cand ~edeam in pustie. 1-a intrebat: . ca fugea de slava oamenilor. cu adevarat am avut-o putina vreme. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . 26. 24. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. Fiul lui Dumnezeu. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. 23. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. a raspuns biitrilnul. ci. parintele losif'. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . Atunci. indraznind. . de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera.

la manastire . s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea.. arhimandritu :.Cinstite parinte. iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl. 28. . . vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta. Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav. . .:.:.--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata.::... simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. . sa.:. ci pentru acest loc sfant a1 Sau. -Temea lor. p1angand: . ca se va fac' . E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului .u. daca te vei duce din viata aceasta. pana va obtin' .::. anume Nifon. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. .::astire. Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :.=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ .Fiule. el a prezis rna :.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra.sfintit. dupa cum s-a implinit. ca eu sunt on :. . care. de asemenea.ermina biserica inceputa de el.erminata. =plinit. A mai prezis pentru un monah critean.::ril. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai.::mnezeiasca Sa putere.::. minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine.2.Fiu1e. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1...-'?a marturia ucenicu1ui sau. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata.:.~i aratt :. strainii §i saracii. Dumnezeu. s-. ierodiaconul Nectarie Banu1. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai. 'Tico§eze sa nu ne supere. 2Jebat...Cinstite parinte. Sfintia ta ai avut dar dt . 27. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.. eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa.man de la Constantinopol.Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul. ca a§a a binevoit ca prin noi. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine.catos. Astfel. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. eu nu am darul sfintiei tale. ca lnsu§i Hristos 1-. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :. batranul.

1859. staret ~i parinte. Timp de aproape douazeci de ani. vaz3. Apoi. indata ce a raposat staretul. 29. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. Dup2. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. unii rupeau. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. .::: seculare din preajma schitului. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. s-a auzit vestea aceasta peste tot. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. barbati ~i femei. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria.c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului.. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. In anul 1821. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. revenind in schit. Dorind sa slujeasca lui Hristos.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. Preacuvioase Parinte Irinarh. In acea vreme. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului . arhimandritul Silvestru. viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov.c. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el.N eamt (1790 . Apoi. din evlavie. a ajutat la innoirea chiliilor. cinci ani de ucenicie. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. Mai traind putine ceasuri. Mitropolitul Veniamin Costachi. a primit schima monahala in 1810. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova.. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. Iar tand sa-l ingroape. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . la 26 decembrie. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. 30. trecand Carpa}ii. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci.

Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. Sub conducerea sa. Apoi. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. Astfel. p. marturii istorice. Timp de aproape 20 de ani. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. 1914. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX .255 . Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. Gherontie ~i Isaia. s-au stabilit aici. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca. un corp de chilii. iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . 6 De la Dunare la mare. de altfel. Miinlistirile dobrogene. 1977. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. Stefan Mete~. In aceasta parte a Dobrogei a existat. iar alat\}ri. Arhim. Celicul Mare. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel. Deci. inainte de secolele IX-XII. 175. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. 184-202.gara~ului. Bucure~ti. Taita. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. p. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. Galati. Roman Sorescu. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. datand din secolele IV. 253.VI. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. Invrednicindu-se de darul preo}iei. impreuna cu ucenicii sai.

Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. aproape de comuna Niculitel. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. pana §i din Ardeal.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". pentru dragostea lui Hristos. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. Insa§i Manastirea CoCO§. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. in vara anului 1862. in lipsa. cu randuiala de viata atonita. cu hramul . Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. vorbea rara randuiala. caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. il pre}uiau §i urmau sfatul lui.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". umbla rara indiltaminte. inainte de sfar§itul sau. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. . in anul 1833. staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. a inceput a se preface ca este nebun. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. mai sus de Schitul Vovidenia. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. mai mult de 20 de ani. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. El venea din marea lavra a Neamtului . Dupa o nevointa ca aceasta. Se imbraca diu. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . invatfmd. din Moldova ~i din Transilvania . adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. Vazand viata lui. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. siha§tri.

Slava Tie. fiind petrecut de tot soborul. cautand sa-l ridice de jos. Pe ha. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit. apoi iar i~i continua nevoinla sa. La fel.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. au gasit pe pustnicul Gherasim. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. nici in ziua urmatoare. au observat ca avea o hartie in mana sa. Doamne. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. care se preracea ca este nebun. . ~i pe oameni sa nu-i smintesc. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. Deci. caci u~a era incuiata. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. Mancarea o primea de Ia ob~te. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. parin{ilor ~i fra!ilor. Apoi. adormit in mijlocul chiliei. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. in rugaciune ~i lini~te. care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. in a doua jumatate a secolului XIX. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu. stare{ul manastirii a zis: . intrand pe fereastra inauntru. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post.Ierta{i-ma. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. Auzind toate acestea. Gherasim pacatosul". dupa obiceiul locului. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza.

Bolnavul racnea. diavol necurat.Nu rna frige. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri.Te leg pe tine. silit de rugaciunile lui.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. a raspuns: . lovea ~i fugea ca un ie§it din minti. caine. pana cand le-a omorat.Teme-te. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. a cazut in genunchi ~i. apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav. a zis: . Deci. s-a spovedit. pleaca.Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. iara~i s-a rugat cuviosul.Nu rna frige . egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. caine. iar femeia §i copiii plangeau. In prima noapte. fugi. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . iar diavolul. i s-a racut Sfantul Maslu.Nu rna frige. caine. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. ne§tiind ce sa faca. a zis: . di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte. ~i era mare durere in casa aceea. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. infrico~at . intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. iar el ii citea in fiecare miez de noapte.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. duhul eel rau a fugit . a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. s-a imparta§it. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. departeaza-te. Dupa mai multe zile. satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. rugandu-se. rugandu-se . duh necurat. iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . venind batranul in schit. a zis: . cu lacrimi in ochi.

La 13 februarie. De asemenea. 1868. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. aIl-a 8 . Istoria Mdniistirii Cemica.nd carte in Bucure~ti.". In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare.B. La 14 decemhrie. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. A. ieroschimonahul Pimen. pe care o pastore~te timp de 17 ani. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic.. la 9 aprilie. intrand in viala monahala. Bucuresti. 1867. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir.si Ciildiirusani. sub ascultarea cuviosului starel. 12/1898. nr. 1893. Idem. 1808. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. arhimandritul Timotei. 1820. 1813. Viafa Ji nevoinfele D. Calinic. a fost hirotonit ierodiacon. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. iar la 11 aprilie. La 12 noiembrie. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin. 1808. 1870. in aproape de biserica Sfantul Visarion. se muta la cere§tile laca§uri. impreuna cu duhovnicul san. 1787. Nectarie. Bucure~ti. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. s-a calugarit cu numele de Acachie. a fost hirotonit ieromonah. in . 1850. La 3 decembrie. ~i mama Sfantului Calinic. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. cu numele de schimonahia Filoteia. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. formand o aleasa ob~te monahala. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. dupa ce ~i-a crescut copiii.D. 1870. 1815. Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. se retrage din scaun la manastirea de metanie. s-a retras in Miinastirea Pasarea.R. La 14 septembrie. fericita Floarea. inval3.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. 1818. Monahul Casian Cernicanul. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . Buc. eel mai mic dintre copii. Tanarul Constantin. apoi. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. La 24 mai.O. Arhim. 1995. iar Ia 20 septembrie. ed. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. primind marele ~i ingerescul chip. Baldovin.

Dormea numai trei ceasuri pe noapte. Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. impreuna cu el se intrista. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. 4. iube§te §i tu pe tori". Cuviosul Calinic. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. iar pe siiraci mereu ii miluia. dupii miirturia biitrfmului Hariton. postea foarte mult. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. 3. in anul 1813. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. 26). dupii cuvantul Domnului. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. De vedea pe cineva scarbit. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. a primit Taina Sfintei Preo!ii. 1955. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. ieroschimonahul Pimen. cii. 5. insa nu intins pe pat. Dupa primirea darului preoriei. 6. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. b.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. pentru cii toli se . stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. 7. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. 2. dupii cuvimtul ce zice: . iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala.Daca vrei sa te iubeasca toJi. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi.

s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. Din ceasul acela. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. Dar. insa . facand ascultare . Deci. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. spre bucuria staretului §i a tot soborul. pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. ori de cate ori era ocarat de cineva. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. fn primavara anufui HH7. apoi. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. Fericitul parinte Calinic. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. Dorotei. Pentru aceasta. Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. Deci. din postirea cea de 40 de zile. . din !ipsa dreptei socoteli . . crezand ca nu va mai scapa cu viara. ca veneau la spovedanie nu numai monahii. graia d1 ?ine. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. cand. Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. 8. Spuneau parintii ca in chilia sa. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. inca din anii tinerejii. incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. adica. IZ. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. luand binecuvantare de la staretul manastirii. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. Cu toate acestea. 9. cuviosul era atat de Iini§tit. 11. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. tara numai un ulcior cu apa. pana la Sfintele Pa§ti . slabind foarte tare. asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . starerul Dorotei era foarte mahnit. cu darul lui Dumnezeu. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . 10.C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. cand a mancat o jumatate de prescura. Dar. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic.

§tiind ca . ci atipea cateva ceasuri pe un scaun.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". arhimandritul Anastasie Baldovin. Era ca o adevarata santinela. 17. manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude.moartea sufletului". 16. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . nici legume fierte la foe. in sfanta ascultare. 21. Numai seara. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. dupa porunca apostolului . Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. Dupa ce a fost randuit stareJ. timp de 40 de zile. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. 14. atat calugarii ~i mirenii. marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. 19. il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. imbracat ~i incins cu o curea lata de piele. cuviosul se silea. Astfel. 15. Ucenicul sau. 20. Caci o socotea . Spuneau parintii ~i aceasta. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. fie prin trup. viata de ob~te . veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. nu numai cu viata sa. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. fie prin gfmduri. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. prin pilda vietii Sale pamante§ti". -~ . ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. gata oricand de lupta. De aceea toti il iubeau. iar nu un om pamantesc. In vara aceluia~i an.414 PATERICUL ROMANESC 13. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. dupa apusul soarelui. el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . 18.Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. ca sa nu vaHime ~i pe altii. In locul multei vorbiri. Uneori zicea catre ucenici: . sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te.

pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . _:i::ld putin pe ganduri. pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar. Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae... Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . care i§i avea tabara in satul ? antelimon.illugari in biserica. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii. s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte.pit o calugarita din Manastirea Pasarea . 23. 26. pe stdimo§u-tu. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . pe . pline cu pesmeti de paine. in timpul rascoalei din anul 1821 . 24. In acele zile de grea incercare pentru tara. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi.::f-1-tu. Se hranea numai cu verdeturi.. :.Na. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae. ~u stramo§ul. ~i astfel. pe mama-ta . Ca pe toti ii imbarbata. drept ostatica. prin chiliile calugarilor.:.:. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim. trimise de pa~a .Am venit ~i cu tata. §i cu mo~ul. care aveau solzi mai mari.. Atunci el. a zis: . cu multa infranare. Dar .:a~ " Apoi tot el raspundea: . Intr-o :. cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. zicea: . auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune.-:'mastire. ~i cu mama. a ra. na! De ce n-ai adus pe tata-tu. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga.arele turcilor din tabara alaturata. -::J. In primavara aceluia§i an.:n calugar tanar. 25.d-o cu cutitul.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. mai-marele turcilor din tabara apropiata. calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete. a inceput a carti ~i. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe. ~i acelea o data :=e zi .i:!apostit la M~mastirea Cernica. multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . un alt pa§a. indata a fost ascultat. Tot in anul 1821. Deci.. multi locuitori din Bucure§ti s-au ::. ca nu rna necajeam . curatind de solzi o caracuda mica. cu rugaciunile Sfantului Calinic.

eli:: care. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. .Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui"..:.416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic. de asemenea. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: . Snagov. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii.:. auzind de razbunarea turcului. Dec suparandu-se cumplit. ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul.Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" .= toata noaptea. aceste cuvinte: . o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. astazi cu numele de . a~a cum se vede pana astazi.Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. apoi. dupa porunca cuviosului. Cand a intrat stare}. marele staret a. Cernica avea doar . 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica.Pasarea. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. Mai inainte insa de inceperea bisericii. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" .o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri . s-a flicut la intrare o fantana. dupa exemph. Caldaru~ani. pe cand pa~a lua cafeaua. 27. ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. Deci.care erau sub administratia sa. cunoscuta pfrti.. Iar staretul Gheorghe i-a zis: . Marele Mucenic i-a adaugat. telegu}a._ . r Atunci Sfantul Calinic. In anul 1832 a inceput noua biserica. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor. iar dupa patru an: a fost zidita din nou. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti .". i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae.Hmtana turcului". In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. Cutremurat C= aceasta minune. ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. 28. Sfantul Calinic a fost. cerand ajutorul lui Dumnezeu.. A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale. chiar in noaptea aceea. turcul a scapat cu viata. inainta~ilor sai. primejdie. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica. Caci. a flicut priveghere ::. Astfel.Sfantulu' Nicolae. _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. a terminat de pictat biserica din insula .

intrand in chilie. a plantat vii ~i :Uuri . Drept recuno§tin}a. in anul 1850.:. a ridicat case §i adaposturi pentru . Apoi. vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete.Sfinte arhiereule al lui Hristos. unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant". marele stare} a adunat soborul in biserica §i. Apoi. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale. ascultand rugaciunea placutului sau. Apoi.ameni §i vite. Pe cand era starer.Doamne. trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . ca era miezul noptii . Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. a :l. Astfel. indemnat de zavistnici.. Scoala-te ~~ fi i sanatos. au cantat acatistul Sfantului Nicolae. Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". binecuvantand raina. dupa Vecernie. Erau doi oameni necunoscuti. Nicolae. ". Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. dupa ce au descarcat povara. afara de tine . cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie. b umbra noptii. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina.Valcea. s-a rugat lui Dumnezeu. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. din marea lui smerenie. a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . In ceasul acela. nu a primit. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte. 29. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. care. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau..Valcea. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti. zicand: . un glas de taina i-a raspuns: . dupa Pavecernita. i-a dat otrava. Atunci. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . zicand: . .C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. incat se mirau toti de priceperea lui. 31. Sfantul Ierarh Nicolae.Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi.Nu vei muri de otrava. indata au plecat. Iar el a raspuns : . incat nu mai incapeau in amandoua insulele. 30. Dumnezeul mfmtuirii mele . ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu.·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. Sfi'mtul Calinic.

cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: . In anul 1829. Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . tot nu este ca unde §i-a pus metania .ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. Deci. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: .§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i .Ah. in dimineata unei zile de praznic.§ade cu posadnica". Spunea ucenicul sau. 33. a §i inceput a da porunci la protopopi. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . a zis in sine: . 37. Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . " . statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare. fiindca inima lui nu este in pace. fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. . 37) . tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. . cautand la dan§ii cu durere de inima. Apoi a plecat.A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei. aproape de arhondaric . dar n-am avut. Dumnezeule. Ca.ascultatorii din arhondarie". a§a §i Iuera.Iubitii mei fra1i §i fii. parinte Calinic. duhovnicul sau. 35. lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma.domnul Tarii Romane§ti . Anastasie. ca. a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. 34. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. nu (Matei 5. Deci. 1850. iar pe bietii calugari. a vazut multime de musafiri care atunci venisera. pe cand vorbea cu parintele Pimen. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. Barbu Dimitrie ~tirbei . ~i ceea ce este nu. lar el i-a dat 50 de lei.Parinte. a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . 38. ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. In alta zi. luna iulie .Calugarul. Alta data iara§i le spunea: . da. . la 14 septembrie. . Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da.418 PATERICUL ROMANESC 32. ca nu ii am acum". privind pe fereastra . cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand. dupa cum invata. 36.Ce cugetai.

era rezemat de zidul . 43 .Fiul meu.serica.:. :nilostivindu-se de ei. ?::easfintitul Calinic: . Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant. In vara anului 1854. multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini. insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori.Avea obicei fericitul ca.. la . imi zicea: . _::e anii 1854-1856. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii. Acela§i ucenic spunea: .. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata.:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. dupa rugacmnea de seara.:. rna tinea lang a . casele episcopale §i seminarul.Ma minunam de a§a viata mai presus de fire. pe . Si bunul pastor.>reasfintia sa mai mult timp . pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare . . 42. Odata cu -. al carui acatist il citea zilnic. Trupul raposatului. i-a ascultat. mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu.:nnic. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca.. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor ..Nu este acum timpul pentru . 41. fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti. care fusesera distruse de incendiul din 1847.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. 40..:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. De aceea. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea. protectorul sau. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -.Dumnezeu §i al marelui ierarh. Iar daca . Si iata.. :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. Deci._aintam cu intrebarile mai departe. L-au dezgropat de trei ori. a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu. Cu ajutorul . Adeseori imi zicea fericitul: .Semenea intrebari". dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39.::. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. intreg §i nevatamat. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca.:.

Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica. cumplit chinuita de un duh necurat. . multumind binefikatorului ei. Deci. plecand insotitorii sai inainte.. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. . intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. a inceput a plfmge cu multe lacrimi . Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. saruta cu lacrimi sfintele icoane. scoala-te! In clipa aceea. caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. 46 . Odata. . Dupa citirea rugaciunii. staretul Cernicai.De ce plangi . bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu.fratii lui Hristos". a murit! . de Ia picioare spre cap. La sfar~itul rugaciunilor. sculandu-se sanatoasa de jos. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. . Te doare stomacul? . Deci. au poposit putin intr-o poiana. Spunea parintele Anastasie. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . o. Nicandru. Si iata. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. !neat. Uimiti toti de aceasta. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic. Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. fiul meu. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul.in numele Domnului nostru Iisus Hristos. cand nu avea ce sa dea milostenie. Apoi . a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. 45. fiul meu . 44. Si. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. plangand. minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor.Era atat de milostiv. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. La sfar~itul slujbei.Nu am nimic. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. ca sa aiba sa dea la . ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici . Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: . ucenicul Sffmtului Calinic.. Apoi.ntul Calinic: .420 PATERICUL ROMANESC bisericii.De ce plfmgi . a raspuns el.Nu. Dar nu credeam sa mai traiesc. intrand Sfantul Calinic in chilia sa. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. au dat slava lui Dumnezeu.

Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . Deci. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba.Dil. l - .nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere. cu voce inalta a strigat: ~ . ca episcop. epitropul i-a dat ~ase galbeni. daca ai mancat ieri.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic.PreasfiUlite. ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva. episcopnl Ramnicului. Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. chemand pe parintele Anastasie.Mai Scarlat. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. en darul §i cu blande!ea sa. Dupa trei zile. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare .Dar cuvio~ia ta.s-a intil. ucenicul sau. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte.spunea ucenicul Sfantului Calinic . Odata.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa. Apoi. iar daca nu. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza. At1i'md de aceasta. Ia o biserica din Craiova. milostenie femeii de afara. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica. este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor. Scarlat Cretulescu. invaJatura. a raspuns el. . a potolit acea tulburare. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. milostenie.Maria Ta.Demisia dnmitale pot sa o primesc. [ 49. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum. 48. ministrnl s-a suparat §i. Iar in ograda episcopiei. caqi de preo!ie ~i alte car!i de . astazi nu mai miin:l. Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic.pentru ca eu. Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . acela. i-a spus: J . sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. in timpul domniei lui Cuza Voda . i-a poruncit zicand: .a zis Sf1mtul Calinic . . nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. o femeie :o~imdu-i milostenie. \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor. Calinic.Cand hirotonea preo!i. sa-mi primiti demisia.

i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. ca la 1866. Sfantul Calinic. Dupa aceea. La rugamintea parintilor ei. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . ianuarie. avfmd darul inaintevederii.422 PATERICUL ROMANESC 50. cu ajutorul lui Dumnezeu. parte femeiasca. Deci. intr-una din zile a spus ucenicului sau. copila s-a imbolnavit de epilepsie. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . Amin. de aceea. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. Calinic. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . De aceea. alergand dupa vite. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. Dupa zidirea Manastirii Frasinei. sub nici un chip. In vara aceluia§i an. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:. Ramnic. sa se bata cu turcii. sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. 1867.Calinic. gubavia ~i tot felul de pedepse . Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. numaidecat. dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei.Si iara~i. n-au putut sa se adune prea multi parinti. precum: saracia. 17''. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. 53. Dupa acest razboi sangeros. Calinic. adica cu diplomatia. spre a fi chinovie de parinli monahi . Anastasie: . . fiul meu. pentru asprimea locului. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. o copila din satul Muereasca. unde s-au adunat vreo cativa calugari . §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. In ceasul acela . ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. . cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. are sa fie un razboi cu condeiul.Sa §tii. au sa fadi romanii mari victorii. lnsa. 51. cum nu a fost de cand pamantul. inainte de retragerea sa din scaun. 52.

nd era episcop de Ramnic. a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei. mangaind-o. Vestea acestei minuni s-a . Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf.:::hinuia tot mai cumplit. Iar unt.:::1 adevarat sfant §i racator de minuni.. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune. fara numai verdeturi . din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. ai sa te faci sanatoasa.:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda. §i te roaga Maicii Dornnului. Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava.Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic.G. 57. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El.Ai sa te faci sanatoasa. dupa porunca Preasfintitului Calinic. . Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: . 54.>ila zacea in pat in grea suferin}a. o data pe zi . cand a decedat. ~2. ~i pana in anul 1868. sa ~e sarute copilul. Spunea iara§i ucenicul sau ca. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat. Sa mergem sa ne rugam dansa. Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11 cunoa~te. me~tere Costache. da. Apoi. . Dupa o zi. oua. Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850. . Cum a intrat in casa. i-a citit rugaciunea de iertare. a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: . ~i acelea rara untdelemn. branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin.Da. a zis blandul episcop. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica. 55 . da. dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe .Ce trista intamplare. a zis copilul. i-a zis Preasfin}itul. rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului. da.Du-te acasa. s-a imbolnavit de epilepsie. Boala il .Fiul rne~terului Costache. ca sa biruiasca mandria. 56. Deci. Pe d. cand a fost ales episcop. tatal §i-a gasit feciorul sanatos.spandit in toate partile. Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. pe~te n-a mancat. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic. -~:::ru . Mercurie. cerandu-i . copila s-a sculat sanatoasa din pat. care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 . i-a zis: .Rugati-va §i voi Maicii Domnului.

Se mai spunea despre dansul un fapt vrednic de ~tiut. spre sfar~itul lunii martie. Deci. Te rog. Dupa §aptesprezece ani de rodnica pastorie a tunnei lui Hristos. Plecand mitropolitul Nifon. cum nu mai fusese in toata viata lui. a intrat inauntru . fra1ii Baldovini. ~i de aici n-a mai ie~it pana la sfar~itul sau. a ie§it de la el a§a de vesel ~i luminat la chip. catre iubitul sau ucenic. anul 1868. zicand: . Pe urma a mers in chili a sa. Sffmtul Calinic a chemat la chilia sa §apte preoti de au slujit Sfiintul Maslu. 58. Nifon mi-a spus totul §i cred ca este speranta de mantuirea lui. un lighean de tabla gol. in dreptul cartii. cuviosul era permaneL. a inceput sa-l mustre cu asprime. Dupa ce mitropulitul a intrat la Sfantul Calinic ~i s-a marturisit lui. ati servit cu frica de Dumnezeu pe episcopul vostru. Dupa ce a batut la u~a . Indata ce Sfantul Calinic