Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

De la Dunare Ia Mare. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. a fost Sffmtul Mucenic Efrem. prof. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. 517. fiind botezati de episcopul de Tomis. le ingropa in locuri tliinuite. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. episcopul Ierusalimului. Ramureanu. p. fericitul episcop Efrem a fost prins. latina. 3 . 1974. se spun urmatoarele: . 980-981. in timpul imparatiei lui Diocletian. col. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca. 29 ~i 39.O. p. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". iar la Chersones pe Pr. siriana. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. 7-8. convertind la cre~tinism numero§i daci.. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici. La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. Hermon. I. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. in rev.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI . Ins a. cit. 7 martie. sciti. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. ~i traca (besa). B. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). Mantuitorul lumii. in . dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. op. nr.R. Evanghelicus. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. besi. la 7 martie. pe care apoi ii cre~tina. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. romani. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani.. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. in timpul pastoriei acestui fericit episcop.. traci. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie. care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri.

Auzind de aceasta. Parat fiind la imparatul Liciniu.. cit. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie.Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. pe care scrie: .. Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. i s-a taiat fericitul cap . 36. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare.barbari". cit. 77. ele nu sunt intemeiate.18 PATERICUL ROMANESC Vasile". SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. Zotic. Helia. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. Lucian ~i Valerian.. chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. I. goti. a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine.. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. din anii 320-323. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. op. 29. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. cand i se face ~i pomeniiea. caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis. Filius).intr-o zi de 15 septembrie". Galeriu ~i Liciniu. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. ". Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). pana in anul 323. probabil. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. . in Scitia Mica. op. acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. un episcop Efrem. p. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. originari din Capadocia (Asia Mica). p. Filius). vol. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii). huni ~i besi.

1987. la 15 septembrie. 173. in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. intre Dunare §i Mare a Neagra. Adamclisi. care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. Iar altii. p. AT AL. . numindu-1 pe Sffmtul Gordian . pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). Niculitel §i Babadag. dregatori. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. Trupurile lor. se rugau §i aprindeau lurnanari. devenite sfinte moa§te. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. cunoscute numai de ei. care au dat cei mai multi mucenici. SFINTII MUCENICI ZOTIC. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti.episcop". erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. in Rasarit. Isaccea. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. poate sute dintre ei. prin decapitare. A§a luau na§tere actele rnartirice. Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. adica Dobrogea de astazi. le tarnaiau. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. osta§i. Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. Noaptea mergeau la mormintele lor. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV .4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). CAMASIE.

astazi Isaccea. impartita ~i ea in mici sectiuni. Toti martirii aveau capetele taiate. ca ni~te margaritare de mult pret.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. Ninita.30 m. numite . Julia. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. alaturi de cei patru amintiti mai sus. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. In anul 602. venind mare. in secolele IV-VII. pentru nevrednicia cre~tinilor. Cripta martirica de la Niculitel. Attalos. Saturninus. In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri. este impartita in doua mici incaperi supraetajate. majori- .50x2. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. Quirinus.martirioane". care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. luna septembrie. Cu randuiala lui Dumnezeu. din care trei erau a~ezate la locul lor. Mai tarziu. in~ira ~i alti martiri. Filippos". ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti).martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. care. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. probabil. numita Noviodunum. dupa traditia ortodoxa cunoscuta. in anul 1971. a descoperit. cu dimensiunile de 3. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu.Zoticos. probabil. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. In incaperea de jos. care navaleau mereu peste tarile cre~tine.70x3. avand deasupra crucea monogramata (Hr). peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. a~ezate intr-o racla comuna. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. Kamasis. Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: . care a servit. de lemn.Martirii lui Hristos".Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. iar pe peretele din dreapta scrie: . cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. paraul satului Niculitel-Tulcea. construita din caramida. ca: Eutihie. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. anume zidite de ei. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii.

cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. cu nume ~i fara nume. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. Din toamna anului 1971. de origine greci. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. la smerenie. dupa anul 324. traci. daci ~i capadocieni. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. Atal. in anii 319-324. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. ajutati de episcopii de la Tomis. Zotic. Sfintilor Mucenici. de la Isaccea-Niculitel. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. Atal. din tara noastra. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). in anii 303-304. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. Sfintii Mucenici de la Niculitel. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. prin rugaciunile sfintilor mucenici. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. credincios ~i atat de mult incercat. cu a celor patru fii ai sai. Camasie ~i Filip. la pocainta. Camasie ~i Filip. Atal. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. romani. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . au patimit pentru Hristos prin taierea capului. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. impreuna cu ceilalti 31 de martiri.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. pentru care laudam pe Tatal.

Viata fericitului imparat Constantin".R. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice. in rev. ~i Teofil al Gotiei. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa.nici schitanul nu lip sea din ceata". sau acei vestiti .. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). B. 7. bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta). vol. 985. p. nr. atat cu cuvantul vorbit ~i scris. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin.Constanfa. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. desigur. in locul episcopilor martiri. Sfinfi # martiri la Tomis. op. 1974. p. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Halmyris. Ramureanu. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii.O.. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. p. in lucrarea sa . Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). III. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. in aceasta epoca infloritoare.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. Si acesta era. A zidit. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau.calugari sciti''. I. episcopul Tomisului. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. cit. . se desra~ura deschis. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. Pr.7-8. Episcopul Eusebiu de Cezareea. De la Duni:ire la Mare. renumiti in tot imperiul. afirma ca . cit. nu ne este cunoscut. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. p. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. 29. loan Casian. Calatis (Mangalia).Bosporus". op. Axiopolis (Cernavoda). desigur. 133. I. din nefericire. care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. prof. Adamclisi. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. cerand condamnarea lui. Din marturiile pe care le avem. Histria (!stria). capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. cat ~i cu exemplul vietii lor.. 9-16. el era un mare aparator al Ortodoxiei.

de frica. Bucure~ti. iar alteori .got de neam §i traia in Gotia". 311-324. de teama . ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala. Acest mucenic era . p. barbari" inchinatori de idoli. in rev. probabil. Intre anii 370-372.. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. atat pe preotul Sansala. Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde.. Ramureanu. in Moesia §i Dacia Pontica. i-au legat §i i-au batut. bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. 98-102. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic. val. unica in Romania. Sfinfi romani.Tulcea.. Diefionar aglziografic. nr. probabil. cum se spune in actul sau martiric. idem. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului. Sfi'mtul Vasile eel Mare. noaptea. 1982. in rugaciune §i feciorie. nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. cit. p. I. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. in post. 740-742. batuti. descoperita in anul 1971. unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. I. de episcopul Gherasim Timu~. Coman. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. se refugiau in sudul Dunarii. regele gotilor. cit. 340. prof I. Pr. racandu-le multe rani pe trup. se spune ca in primavara anului 372. 385-393. prof. astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ .barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. Atat preotul Sansala. op. goti §i .. Athanaric. este Sfantul Mare Mucenic Sava. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. Atal. p. stabilit in Dacia norddunareana. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. a treia zi de Pa§ti. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. Camasie ~i Filip. au prins. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. 3/1981. Aetele martirice. 1979. osta§ii lui Athanaric. op. 0 asemenea cripUi martirica zidita.G. in vol.Gotul" (Geto-Dacul). intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. Ortodoxia. numit uneori . Atarid. 194 . cat §i pe fericitul Sava. op. probabil..SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. cit. cit. op. din parinti cre§tini ale~i. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor.Romanul". p. sub conducerea unui dregator. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. p. p. Altii. Atunci multi cre§tini au fost prin§i. ca sa se 7 Pr.. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie.

capadocian ~i el. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos.. poarta titlul . ". 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). a fost condamnat la moarte prin inecare. Pomenirea Sfa.Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu". Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. .au fost trecute din tara barbara in Romania" . nu numai celei din Capadocia. prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. Osta~ii voind sa-l elibereze. care ii era ruda. la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. de origine din Capadocia. a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti. deci.de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea. drept raspuns. Apoi. prin care nume~te pe Sfantul Sava . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 . fiind in varsta de 38 de ani. Sfantul Sava.un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii". la episcopul Ascholius al Tesalonicului. infruntandu-i cu barbatie. scrisa pe teritoriul tarii noastre. Iunius Soranus. elle-a raspuns: . Scrisoarea. de frica gotilor.ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. Ea a fost adresata. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava. Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu .. Iar catre episcopul amintit scrie: .atlet al lui Hristos". care este invecinat cu al vostru". 372. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. . Prin anii 373-374. dandu-i-se un caracter ecumenic. Apoi adauga: . insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. adica in Imperiul Roman. universal. poate. de Sfantul Bretanion de la Tomis. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). tuturor Bisericilor locale.Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". Marele ierarh al Cezareei Capadociei. Legandu-i un lemn greu de gat. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie.lmpliniti porunca ce vi s-a dat.24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor. Sfinte Mare Mucenice Sava. .

Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. dupa obiceiul gotilor. 1982. op. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica. este Sfantul Mare Mucenic Nichita. 312-313 9 . prof.Daco-romanul".S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor.\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. tanarul osta~ al lui Hristos. 312-313. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna. Sfintele sale moa~te. ~i ars de viu in fata sfantului altar. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. adica . unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. Actele martirice.. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. pe care il purtau intr-a caruta. Nichita.Romanul". Rlimureanu. in tinutul Buzaului. din anul 372. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. cate au mai ramas din foe. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. Actele martirice. 1982. p. Dicfionarul aghiograjic. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. alteori . 609. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului.. din parinti goti. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. in ziua de 15 septembrie. p. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau . pe cand slujea. cu numele Nichita. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului).mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). dupa anul 258. Cilicia. cit. prin sate. probabil. numit uneori .Biruitorul". I. a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. op. I. p. Sansala preotul s-a nascut. cinstindu-se ca . vol. adica Cilicia din Asia Mica. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. 99 10 Pr. dupa Sfantul ~1ucenic Sava. p. cit.

in sudul Dunarii. viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. Dupa anul 348. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). Despre preotul Sansala. parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. anume Sava Gotul. preotul fiind eliberat. Sfantul . la 12 aprilie. indeosebi goti. invrednicindu-se de darul preotiei. goti ~i alte neamuri . Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. 372. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. iar Sava inecat in raul Buzau. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. ca preot misionar.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. iar de aici in Capadocia. cfmtand psalmi. Aici. prof. Ramureanu. Apoi. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. Din tinerete. flicand multi cre~tini dintre pagani. cat ~i cantaretul bisericii sale. care migrau prin centrul Daciei. caruia ii era bine cunoscut. probabil.Vrancea. Eutihie. p. I. 1980. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. in tinutul Buzau . intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. despre evlavia. propovaduie~te Evanghelia. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. Sava. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare.barbare". atat preotul Sansala. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. in vol. cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. care il ajuta la slujbele din biserica. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. Din cele relatate de el. prin anii 373-374.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164.

Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . Auzind de aceasta. ca ~i ale atator calugari.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. 29. p. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV.R.. Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. cit. Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale.. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra. intr-adevar. 1982. cit. majoritatea capadocieni. op. Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare. idem. Astfel. 335-341. .. 7-8. preoti ~i episcopi misionari. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri. p. 160 12 . SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. prof. barbari". p.. p. vol. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . ca una care a crescut semintele credintei.Dacia carpatodunareana. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. ". 1001-1006. incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. p. Ramureanu. in B. Actele martirice.. I. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. an XCII. nr. episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana. SfinJi ~i martiri la Tomis. Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. I.. 1974. cit. op. 133-134. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. op. Pr. ne-ai bucurat de amintirea celor trecute.Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei).ConstanJa. Fericitul Eutihie era. 50-51. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor.. . Sfinfi romfmi . dar ne-ai intristat de cele ce vedem.O.. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor.

372. spune §i el: . din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). probabil. Imparatul. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa. Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul .. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. dar indata a revenit. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. spre nevointa monahala. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. ca sfant. El·a calauzit in copilarie. Iunius Soranus. a incercat sa-l exileze. bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i .a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. pe care nu le putea calca". Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. scitii" din Dacia Pontica. care era bun prieten §i. de teama sa nu se rascoale . fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). ". ". pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el. la 25 ianuarie. episcopul Cirului. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. precum marturisesc §i scitii in§i§i".. . la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. Cu putin inainte de anul 381. pe care ii simpatiza. el fiind. probabil. §i sa slujeasca impreuna cu ei.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului. a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel. Autorul spune in . martirizat de goti la 12 aprilie. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. de altfel. barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . lasfmd pe imparat singur. Apoi. impreuna cu . parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion..28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. Teodoret. ale carei ruine. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine.martirionul". au fost descoperite in anul 1971.. §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . cu calugari carturari §i teologi. Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . in anul 369.Iar Vetranion.Istoria bisericeasdi" a sa. mfmiinduse.

scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. 285-336. un alt ierarh devotat pentru Hristos. 134-135.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman. cu care era contemporan. op. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. I. prof. cit. Aceasta manastire. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. p. De la Duniire la Mare. 166 . de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie .. op. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. \'OI. cit. Actele manirice. p... p. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e. op. Deci. 1982. Ramureanu. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. Ramureanu..hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor".de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". cit. 29. p. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani. dupa o lista suwdala siriaca. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . cit. 50-51. op.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. De la Duniire la Mare. vol.. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. I.finJi romfmi . era o adevarata vatra 13 Pr. p. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti. 134 14 Pr. 1981. dupa sinod. 3. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius).. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. autohton din Dacia Pontica. palestinian ~i egiptean. 30. Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. p... op. I. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. 342-351. 381. in Ortodoxia. format in tinerete in aceea~i manastire din . ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me. cit.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c. I. prof. p. nr. S.

desigur. Gherman ~i Teotim I. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te). ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. ca . supranumit de istoricii paleocre~tini . pe la anii 385-390. in gi'mdirea sa a fost. Sfantul Teotim I este considerat . credincio~i ~i «barbari» .Filosoful". teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani .Paralele sfinte".pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. alt istoric paleocre~tin. ale caror ruine ~i astazi se vad. Roma ~i Africa.barbarilor" migratori. erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri. ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i. de Fericitul Ieronim (t 420). fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . confirmata de inaltul nivel spiritual. Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii.Aud ca scrie ~i alte lucrari". teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit. Ca misionar. Din aceasta pricina. Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). . din care reiese . despre care spune ca era pastor stralucit. Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. calugari.creatorul Filocaliei romfme~ti". cat ~i la sud pana la Ierusalim. Constantinopol.imparati. in stilul vechii elocinte".ca a scris omilii la unele texte Evanghelice".calugari sciti". Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. spune ca fericitul episcop Teotim I . raspandi!i. Sub pastoria lui Teotim I.a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri. Apoi.scit" (daco-roman) de neam.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli).De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri). Iar Socrate.loan Casian. influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni.Scitul" ~i . atat la nord de Dunare pana in Carpati. dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. in celebra sa lucrare .era cunoscut de toti . episcopi. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. greaca ~i latina. au trait o epoca de aur. paganii il numeau . cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. El afirma ca . Prin scrierile sale patristice. Bazilicile inaltate de el. mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV.30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. El avea mult de suferit din partea . Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai. .zeul romanilor".

In . pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. . ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti. cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie. calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada.Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. plangand amarnic pentru vieJile lor. pentru sfintenia §i minunile lui". cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi . caci multi dintre cre~tini. Pentru viaJa sa curata. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. In anul 400. in Scythia.La Tomis. ~i se speriara tare. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. caruia ii era prieten devotat. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur. §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor.durnnezeul romanilor". caci au crezut ca sunt pierduJi.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . adica pentru huni. Si. In anul 403. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. la cere§tile laca§uri. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . insa acest fericit §i mare intru sfinti.pentru nomazii sciti de la Istru". o. In anul 399. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. lata ca intr-o zi. Dar Sfantul Teotim. la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului.

nici nu toarce. (Matei 6.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos. De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. in vremea vietii sale.B. ~i pentru aceasta se apropie ~i. iar a-L uita inseamna a muri. 28-29) 6. ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. Este. ci sa suferi pe nedrept. tradusa de Preot Prof. 5). cu cele materialnice. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji. De aceea zice Jeremia in . cauta a-1 face prizonier. 20). 345-346 15 . prin insa~i iuteala gandului. care nici nu se ostene~te. el ~i neamul sau. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. ciici datorita grijilor se nimice~te. Iar Cuviosul Teotim. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. inti-adevar. 2. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. ~i indata i~i dobandi cererea. dar eel ce padituie~te cu gandul. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. 5. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. 4. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei. unul din ei. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. p. apoi ii slobozi. Ramureanu. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. atunci ne acoperim de gunoaie. intr-adevar. 3. ceea ce ei fagaduira. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. intitulata Paralele sfinte. 7. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. I. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. ca un crin in mijlocul spinilor. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin.S. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. faptuie§te pacatul desavar~it. atunci suntem imbracati in purpura. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. 11. In volumul Actele Martirice In colectia P.

idem. 1979. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau. B. in Dacia Pontica (Scythia Minor . 7-8. SF ANTUL lOAN CASIAN (c. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). sufletul. 246-249. nr. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. organizator de mfmastiri. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti.din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa.. p. Coman. Parintii sai.. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. 360-435) 16 Acest mare ascet. apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. De la Duniire la Mare. Pr. asceza. Hr. 1956. G. Histria. 1898. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. Fiind insetat pentru invatatura cartii. 776 . i-au dat fiului lor loan Casian (adica . Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat.Dobrogea de azi). Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. El s-a nascut pe Ia anul 360 d. ce functionau la Tomis. cre~tini evlavio~i ~i cu stare. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. 0. 158. 1981. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate. idem. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. lata ce ne spune el: . I. de episcopul Gherasim Timu~. prof.. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . dr. in rev. p. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. 1977. in rugaciune. dascal.. 217-250. R. era de neam daco-roman. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV. p.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. in .SFINTI .SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. teolog. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. din grija fata de ele. 65-70. p. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate.. In una din . p. anume in Eparhia Tomisului. IV-VI. .Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. care circulau in nord-estul lmperiului Roman. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los.Convorbirile" sale. Patrologia. an IC. din secolele IV-V.

ravna pentru Hristos ~i nevointa .inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari.sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. viata sa aleasa. IV) ~i Teotim I . il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. ruda ~i prietenul sau.Scitul" (c. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. 392-403). mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni. au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie". Dupa propria sa marturie. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii.34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem.Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec. rudenia ~i prietenul sau de toata viata. Aici. ravna pentru Dumnezeu. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi.lmpotriva a optzeci de erezii". . prin exemplul ~i indemnul nostru. Vazfmd sfintenia. Sfantul loan Casian. impreuna cu prietenul sau Gherman. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem. Bunul sau nume. in anul 380. nici de hrana..calugarilor sciti" din patria sa. patria monahismului cre~tin. cand avea doar 20 de ani.. Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa . 1-3). deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. poate. Sffmtul loan Casian .. In afara de a~ezarea locului. sute de calugari . Pe deasupra. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea".

Opera sa. egumeni.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. impreuna cu prietenul sau Gherman.:are il iubeau atat de mult. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt. Muntele Nitriei.. iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. !nchinata Sfantului Victor. Tcba. lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. precum ~i adanca sa cultura teologica. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. in anul 407. in rugaciune ~i smerenie. :nonahismul in Apus.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari. nu s-a mai imors in Rasarit. despre care auzisera ~i pe . eel dintai. . se juc Ia Constantinopol. in anul 404. Aici a intemeiat doua manastiri. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. Apoi. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. Bunii osta~i ai lui Hristos . in Rait ~i Muntele Sinai. cuprinde trei lucrari: 1. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. Sfantul loan Casian. una de calugari. Dupa o scurta revenire la Betleem. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J. adunand de la fiecare. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. Apoi. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei. cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. Ia Marsilia. in Schiteea. ca ::u~te albine. Sfantul loan Casian. Ia . Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I.x->poseau din loc in loc. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. iesavar~indu-se in sfintenie. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. organizand astfel. ~i alta de dilugarite. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. Ia Sfantul loan Gura de Aur. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. de la un sihastru la altul.

convorbirile 11-17. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. in anul 435. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. lar prin a treia sa lucrare. mania. Lucrarea este impartita in trei parti. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. Sinai ~i Palestina. Partea a doua cuprinde ~apte carti. Partea intai. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. iubirea de argint. pentru prima data. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. contra lui Nestorie. Partea a treia. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). Astfel. In primele patru carti. 2. In primele doua opere. pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. intristarea. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. Despre fntruparea Domnului. ~i anume: lacomia pantecelui. slava de~arta (trufia) ~i mandria. dedicata episcopului Leontie. regulile vietii monahale din Rasarit. din sudul Galiei. in zece carti. in ~apte carti. antiortodoxa a lui Nestorie. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. lenea (acedia). In celelalte opt carti. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. desfranarea. un frate al episcopului Castor. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. scrisa tot in sudul Galiei. ultimele ~apte carti. intre anii 429-430.gfmduri ale rautatii". Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). Totodata. numite de el . cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . a pelagianismului ~i suprematiei harului. 3. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori.

p. Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. in Dacia Pontica.. fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. Callatis sau Axiopolis.:ompatriotul sau. El s-a savar§it.ur. la 20-21 iunie. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V.Pe§teri". ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. cit. in anul 399. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV.. Pomenirea lui se face la 29 februarie. . spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil. Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. din Eparhia Tomisului.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. tot in . pe care il iubeau atat de mult. Fiind mai varstnic decat . cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . . iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare. 1992. nascut pe la jumatatea secolului IV. probabil. Pornenirea lui se face la 29 februarie.sciti" se nevoiau in pe§teri. El a fost considerat sfant inca din ··uJa.-\. Histria. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. 217-250 .Biserica Omului" etc. intrucat multi asceti . Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385). op. in preajma Sfantului loan Gura de . Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol.Pe§tera". la Marsilia. .Bisericuta". fie s-a reintors la manastirea din patria sa. in anul 404. in fata Papei lnocentiu I.

CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai. op. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. 35 p. de cativa egumeni ~i calugari . inca neconvertiti la cre~tinism. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. fericitul Timotei. op. 135 19 . numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. unde. scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica.sciti'' invatati. Aici a semnat cele . 30. In eparhia sa.nomazii sciti'' (goti ~i huni). pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. p. fiind eel de al 170-lea semnatar. Ca ~i inainta~ii sai. probabil. vol.. I. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. Vetranion. Gherontie ~i Teotim I. din anul 431. cit. anume Sfantul episcop loan. fiind insotit.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei. Ibidem p.. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. datorita Sfantului Vasile eel Mare. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. cit. 18 De la Duniire la Mare.

create de ereticul Eutihie. La marele Sinod ecumenic de la Calcedon.unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. tinut in anul 451. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. p. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. I.. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449.. pana la sfar~itul vietii sale. El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin.nomazi" in eparhia sa. capabil sa apere Ortodoxia. 20 De la Dum1re la Mare. Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu. in timpul marilor framantari hristologice monofizite. un devotat aparator al invataturii ortodoxe. prin dilugarii misionari daco-romani.. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. 30. p. cit. El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. dovedindu-se. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. fiind prezent adesea in Constantinopol. 136 . convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: . op. ca ~i toti ierarhii tomitani. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. vol. inainte de anul 449. cit. op.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". dar a semnat ulterior actele sinodului. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor .

vol. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. . care au dat in secolele IV-VII numero§i .Ortodoxia". supranumit §i . 70-72. fericitul Dionisie. probabil. egumenul manastirii dobrogene. 1979. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. cit. Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului.Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. se duce in Orient. pe care ni 1-a dat Dacia Pontica.Romanul". tradusa in latina. iar in limba latina . Sfinfi ronu1ni . cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos.. calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc. 268-280. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". op. Coman. Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. dupa Sffmtul loan Casian. idem. p. in anul 496.. Pr.. I. Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu. 234 .40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . p. p. op. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. · Unul din dascalii sai de tinerete. nici timpul n-o pot uita. Dionisie este trimis in Italia. nr. a fost un anume Petru. p. Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: . cit. pe care avea sa-l evoce mai tarziu in .SCITUL" ( c .. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. prof.Smeritul". Din Dobrogea.. p.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". ravna pe care nici spatiul. de smerenie §i duio§ie.Exiguul".5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. cunoscuti in intreg imperiul ca teologi. Acesta fusese. 141-142. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. I. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. ajuns la batranete episcop. an XXXIII. in revista . op. 344. cit. adica . 4 7 0 .calugari sciti". 3/1981. G.

atat de pastorii Romei. dreptcredincio~i ~i smeriti. Era. editeaza .SI CUVIO. ~i de compatriotii sai blanzi. loan ~i Leontiu": . fericitul Dionisie eel Mic . Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei. Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. centrul astronomiei antice.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. in locul erei pagane. iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina.Romanul" W aducea aminte din ltalia. de la Anastasie II pana la Vigiliu.SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . A scris in acest scop doua lucrari: . extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. bland. intitulat . incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . . Chiril al Alexandriei ~i Proclu. La batranete. rara sa osandeasdi pe cei care mancau". pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc.Exempla Sanctorum Patrum". el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. La Roma. postitor. de Dobrogea. iar nu de la imparatul Diocletian. patria sa natala. Apus ~i Africa. dar de obiceiuri intru totul romane.Argumente Pascale". de asemenea.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i . Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". Poate . adica Patimile Mantuitorului nostru". venerabilii domni ~i frati preaiubiti. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. Astfel. cat ~i de compatriotii sai. despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre .De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Viata Sfantului Pahomie". fericitul Dionisie . plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. cu vorba putina. feciorelnic. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". invatat ~i smerit. foarte priceput la ambele 1imbi. .SFINTI . ca pana atunci.intelept ~i simplu. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice. ~tiinta ce o invatase la Alexandria.Calabria. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. patria sa adoptiva. calugarii sciti. in doua editii. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana.Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: .Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . Fiind rugat. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice. cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi.

Ca lucrul sta a~a.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. este cinstit. cat ~i sudul Moldovei. p. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. ca un calugar desavar~it. cit. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. Pentru sfintenia vietii lui. Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. pana in inima Daciei Carpatice. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita.. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. in persoana episcopului Teotim II. caci. op. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). Oltenia ~i Transilvania. 30. calitati specifice milenare ale intregului popor roman. prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. Cuviosul Dionisie eel Mic. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe.. cit. ci mi 1-a aratat ~i experienta. cunoa~tere din na~tere. . a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. ascet ~i teolog de renume. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. intr-o comunitate pamanteasca deschisa.. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. atat in Rasarit. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. cat ~i in Apus. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. in ~tiinta nu erau nepriceputi. eu il ~tiu nu numai printr-o. vol. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. El era de neam trac. op. I. numit ~i . poate chiar din Dacia Pontica.Romanul". dqi erau simpli in cuvant. 136 . p. 20). in Banat. pe o arie ce cuprindea. ".

El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474). p. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. veniti din Eparhia Tomisului. 1981 . Capitole doctrinare. incununata de multa izbanda. . nr. Pr.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". Contra Nestorienilor.Ortodoxia". op. foarte ortodox ~i categoric. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. p. Miirturisire de credinJii ortodoxii. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. in 5eeolul IV.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani.VI) 23 Acest cuvios parinte era . a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. I. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. la una din manastirile Eparhiei Tomisului. Pe li'mga lucrarea sa misionadi. CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. iar in Muntii Buzaului. Vrancea. Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti .eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic. prof. Coman. 142. nascut in Dacia Pontica. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. Riispuns contra achefalilor.. Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. 344-345. pe la jumatatea secolului V. 3.. . Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup.libelli". op. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. Raspunsul sau in limba latina. cit. in revista . 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie. prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. vol. Riispuns la Epistola Papei Hormisda.. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). I. in ultimele decenii ale secolului V. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti.. Baragan ~i Moldova de sud. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. G. cit. Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II.

descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. p. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. 30. theopashita" ca . 1-2. 15-32 . dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). jud. I. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. El a ajuns pastor al Daciei Pontice. Constanta). cit. Troesmis (Iglita.. Callatis (Mangalia).Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. Constanta). calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. probabil. nr. in care se sustine formula teologica . CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era.. unul din Treime a patimit cu trupul" . adica daco-roman autohton. 24 De la DuiUire la Mare. Constanta). Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. jud. I. Dupa o indelungata osteneala. sub denumirea de .Notitia Episcopatuum". cit. Tropaeum Traiani (Adamclisi. Constanta). 136-137. prin scris ~i asceza.episcopus mitropolitanus". Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. Tulcea). Petru. I. jud. Leontiu ~i loan. jud. loan. jud. Histria (!stria. unde donatorul este intitulat . de origine latina. jud. Capidava (Capidava. Georgescu. Noviodunum (Isaccea. sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. Datin ~i Fortunat. p. p. op. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. Constanta). Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane. Constantiana Gud. adresata episcopilor africani. jud. in rev. existente la inceputul secolului VI. op. Carsium (Har~ova. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice.SanktPetersburg). 1962. Constanta). dupa nume. Intr-o .

sub :::nparatul Anastasie (491-518). misericordia Dei. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. in Dacia.din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. contemporani cu arhiepiscopul Paternus. creand formula teologica numita . Campia Baraganului. in urma unei legi a inainta~ului sau. recunoscuta peste tot.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. Tulcea). Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: . siha~tri. Tulcea). Tulcea). In anul 520. Codrii Vlasiei. Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ .unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). mitropolitul Paternus. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej. pe care ii trimite la nord de Dunare.. Sub mitropolitul Paternus. fiind la Constantinopol. cu sute de calugari. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. Astfel. jud.. cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate.clHugari sci!i''. Tulcea). venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos.. vestitii .::cea). calugarii sciti se due. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica.theopashita".. renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu.Paternus. Zaldapa Uud. Epifanie. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. tinutul Buzaului. In cadrul arhiepiscopiei sale.Carpatica. . ca . care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. imparatul Zenon (474-491). refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. Dionysopolis (Balcic ). mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. in anul 519. jud. Fericitul mitropolit Paternus. Salsovia (Mahmudia. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. HalmYTis Dunavatul de Jos. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica. De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu.polis" . Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. Aegyssus Uud. ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului.

in anul 544.O.. nascut ~i format in Eparhia Tomisului. Pulpea. considerate eretice. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. p. insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. I. 1947. cu vestite a~ezari monahale. .. cu biserici ~i preoti in fiecare sat. Dupa nume era latin. 550. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. a .Celor trei capitole". 25 Pr. La sfar~itul deceniului al ~aselea. Episcopul Valentinian de Tomis . Sub venerabilul mitropolit Valentinian. slavilor ~i bulgarilor din anul 602. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia... 200-212. p. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). adresandu-i-se: . inainte de marea migratie a avarilor. op. cit. 30. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului. Din motive necunoscute. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. episcopo de Tomis. vol.R. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica. prof. B. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. care ii raspunde la 18 martie. 553. 4-9. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. probabil. dupa o rodnica activitate evanghelica. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian.. De la Duniire la Mare. cit. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. p. probabil. la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. a fast arhiepiscopul Valentinian.Dilectissimo fratri Valentiniano. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. op. 138-139 . adica daco-roman. I. nr. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428).

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

din care cauza se nume~te pana asHizi . din parinti ortodoc~i devotati. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. anume Serghie ~i Maria. fericitul Grigorie.Ramnicu-Valcea. la batranete. banul Tarii Romane~ti. Racla de argint. DiCJionar aghiografic.. ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita. p. 339. la Roma ~i in Macedonia.Asia Mica. s-a nascut in jurul anului 780. Viata Sfantul Grigorie. Irinopolis. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. prin anul 1498. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. Mineiul pe luna noiembrie. le cumpara cu multi bani. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. cit. in 20 zile. Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata. a fost lucrata la Bra~ov. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini .Decapolitul". Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. vestind cele viitoare. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. 1 . p. aproape de Tesalonic. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. op..SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . 248. in Isauria . invrednicindu-se de harul preotiei. ctitoria sa. ajungand in mainile unui dregator turc. . moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. op. ~i le duce la Manastirea Bistrita . dupa terminarea studiilor. anul 842. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. de episcopul Gherasim Timus. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. In anul 1453. in anul 1656. unde se afla ~i astazi. din judetul Valcea. Vazand aceasta.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. in Asia Mica.. cazand Bizantul sub turci.. cit. Barbu Craiovescu. la 20 noiembrie.

iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. ci pe toti ii invata ca . Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. o inalta viata duhovniceasca. Ajutat de harul Duhului Sfant. de la Constantinopol in Asia Mica. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. Intrand in nevointa vietii monahale. 4. caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. 2. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. Apoi. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. prin smerenie §i iubire. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. 3. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1.rimit . Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. incat mergea din loc in loc. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. aparandu-le. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit. nici nu asculta hulele ereticilor. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. ajungand vas ales al Sfantului Duh. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol. prin post ~i priveghere. apoi la Roma. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. prin citirea Sfintei Scripturi. totodata.mai inainte de toti vecii". Adica.50 PATERICUL ROMANESC b. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. Pentru aceasta. invatand. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. a p. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. imbarbatand. numindu-le idoli. de la Decapole in Tesalonic. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. renuntand la disnicie. din manastire in manastire.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. mustrand §i uneori rabdand batai. De aceea. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. adica icoana Preasfintei Treimi. Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane.

pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. 0 femeie saraca §i vaduva. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". indata a fugit duhul diu din om. s-a rugat pentru el. a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. Ajungand la masura desavar§irii. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". au calatorit bine. Odata. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . 6. . Dupa aceste cuvinte.Doamne. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. 8. a izgonit diavolul din acel om. 9. pe care vanzand-o. vazand sfantul un om chinuit de diavol. pe cand se ruga. racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. rara nici o primejdie. inconjurand pe§tera §i locul din jur. dar stapanul ei nu voia sa plece. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. indata a fugit din locul acela. Altadata. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". Un monah sihastru din apropiere. Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. Astfel. cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. Dar fericitul. iar el i-a spus: . Iar Sfantul Grigorie. Dar. vaduva a gasit in pamant smoala. caci se temea de talhari. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. o femeie. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii.Femeie.Frate.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. Intr-adevar. intr-o noapte. i-a zis: . urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. Din ceasul acela. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. Altadata.lndrazniti. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului. 7. 5.Grigorie. Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. rugfmdu-se din inima. a auzit acest glas de sus: . avfmd duh necurat. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. du-te §i incepe lucrul. stricandu-i-se casa. zicand: .

Atunci. 11. Atunci. pe cand il scuturau frigurile. insa. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. cu mare credinta.Nu rna voi scula din patul tau. 12. precum a zis Hristos. cuviosul i-a zis sa piece de acolo.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. in patul Sfantului Grigorie. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. Dar batranul i-a raspuns: . Deci ~i tu. Altadata. ~i indata s-a facut sanatos. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. fiind foarte aproape de moarte. bolnavul s-a culcat pe ascuns. nu mai graie~te ernul. Cuviosul a zis clitre dansul: . care. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. insa el nu voia. Evlaviosul ban al Craiovei. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. cuviosul. fiule. Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant.52 PATERICUL ROMANESC 10. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. Care locuie~te in el. Sfantul Grigorie i-a spus: . Deci. parinte. Teodul. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. a cheltuit mari . fiule. Un ieromonah. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. atingandu-se de acel bolnav. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. Barbu Craiovescu. milostivindu-se spre el. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. 14. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. cazand ucenicul la picioarele sfantului. La plecare. ci Dumnezeu. 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci. batranul acela a adormit cu pace. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. atunci. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant. Gasindu-1 in a~ternutul lui. care ii lumina fata cu raze ca de scare. 13.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. 1-a vindecat. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. 15.

18. in anul 1920.X I II 53 sume de bani ~i. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. mai ales. care s-au uitat cu vremea. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. in vara anului 1913. vazandu-se amagit de cre~tini. Atunci. paralizata de ambele picioare. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. spre mangaierea tuturor. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . a~a cum dorea. . amintim cateva minuni savar~ite. ctitoria sa. ca un odor de mare pret. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. Apoi turcul. Facandu-i-se Sfantul Maslu. in anul 1498. Dar. Dupa o veche traditie ortodoxa. a jefuit manastirea ~i. a venit la manastire pe picioarele sale. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. dupa trei saptamani. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. 17. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. de hramul Manastirii Bistrita. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i.Valcea. unei femei numita Maria din satul Cacova . cunoscuta in Tara Romaneasca. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. la Sfantul Grigorie. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. a avut loc in vara anului 1765. pe timp de seceta. punandu-se la cantar. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. auzind de venirea turcului. cazand dintr-un prun. cu rugaciunile cuviosului. s-a dus in tara lui. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. Fiind atinsa de sfintele moa~te. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. se raceau procesiuni prin ora~e.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . dandu-i foe. fericitul ctitor. bolnava a deschis ochii mari. Moa~tele se scoteau de obicei vara. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. maniindu-se. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. ~i. Mai tarziu turcul. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor.Valcea. cu rugaciunile sfantului. Dintre cele putine care s-au scris. 16. in zilele noastre.

in anul 1932. cerand. in vara anului 1935. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. Scotand oamenii toata apa. a alergat la moa~tele lui. probabil. ce nu se mai vindeca. In dreptul unei fantani. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. cu mijlocirea cuviosului. Elena. Orle~ti. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. Ione~ti. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. 22. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. In satul Baile~ti .Valcea. In vara anului 1927. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . a venit o mama cu o fetita de 4 ani. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. Era. 24. cu multe lacrimi. In vara anului 1925. in aceea~i zi.Dolj. in satul Lunge~ti Valcea. Atunci. cre~tina Elena s-a rugat in taina. Ea se numea Elena SpaUitel. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. a devenit mama ~i o buna cre~tina. Sofia Patrichi. 21. Copila a crescut. 23. aruncat de o femeie uciga~a.un boier necredincios . Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. aruncau buchete de flori inaintea sfantului. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. sanatate ~i iertare. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. Dar. suspecta de cancer. au aflat un prune mic in ea. fiind seceta. s-a intors sanatoasa in familie. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. cu raclii aprinse in maini.ntului Grigorie s-a oprit brusc. racla Sfil. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. s-a atins . 20. care i~i pierduse mintea. Fiind seceta. paralizata din tinerete. o pensionadi din Bucure~ti. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. bolnava de epilepsie. sHipanit de un duh rau. s-a racut sanatoasa.54 PATERICUL ROMANESC 19. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. era o cre~tina. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni.

cit. format din ~ase bisericuJe rupestre. IV-XI). Arta cre$tina fn Romania. au fost . 1981.X I I l 55 .(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. cerandu-i sana tate.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. _-\ .Iosif preotul".lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. ci de . era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. care formau o adevaraHi . locul de na~tere al Sfantului loan Casian. au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972).Damian preotul" §i . II. I. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. pun lumanari pentru pacatele mele . un ansamblu monahal de siha~tri. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. unele deja distruse de vreme. .. op.Medgidia ~i Histria. Desigur. unice pana in prezent in tara noastra. 3 Barnea. De la Duniire la Mare. Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. p. stareta acestei manlistiri. astazi disparute. existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. in aceasta biseridi.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". Bucure~ti. omule. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. . altele inca nedescoperite. cand s-a de~teptat din somn. 153-156.ioua zi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . op. 2 ~fanlistirea .S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . vol. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de .::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult.prezbiteri". care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. Alta insemnare: . probabil. cit. 134-140. Amin. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. Dimian (luna) mai". t. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . 46-90. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. judeJul Constanta. recent descoperiti. slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. au fost mult mai multe bisericuJe ~i. credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi. se deduce ca in Eparhia Tomisului. p. nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie.. pe~teri pustnice~ti.

. care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi.56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. pe la inceputul secolului al XI-lea. Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva. in acest loc . simboluri paleocre~tine.Doamne.Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. 642.in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh.. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. luna ianuarie". . Ei savar~eau cele sfinte.. . p. primeau ~i formau pe calugari. numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. cruci. Cuvio~ii . ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". A venit la noi . apoi Iosif. sapate in stanca de creta. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . Cel dintai pare sa fi fost Damian. .Damian preotul" ~i . p.Anul 650" (992). Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau.. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam.. imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor. Scarlat Porcescu.a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice.Si alta: .. Alta inscriptie: . spovedeau. nu departe de Constantinopol.. de la Ia~i. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. Eftimie ~i Parascheva. 4. Pr. op.. era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. luna octombrie. au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. probabil. cit. pentru calugarii nevoitori. care. DiCJionar aghiografic. 31". multe nedescifrate. In limba greaca scrie: . cit. Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. probabil in secolele IX-X. Timu~. in luna august. 258. . am scris . ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. indictionul 10" (anul 982).cea Noua". Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. Cei doi copii. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a. numita . de episcopul Gherasim op. de forma dreptunghiulara. SfinJi romiini . figuri dacice traditional e. cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri.. s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. Doamne.Luna martie.

. unde diman 125 de ani. luand porunca de la ingerul Domnului. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. spre cinstire ~i inchinare. Apoi. in anul 1393. iubind mai mult decat orice pe Hristos. Pe la jumatatea secolului XI. domnul Tarii Romane§ti. Eftimie. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. la varsta de aproape 15 ani. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. Apoi. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. Vasile Lupu. domnului Moldovei. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. in urma unor minuni la mormantul ei. ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. la varsta de 27 de ani.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. Din a doua jumatate a secolului XIV. Mai tarziu.Adormirea Maicii Domnului". Mai tarziu. drept recuno~tinta. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. Epivat. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12. sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. care le stramuta la Belgrad. in anul 1223. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . fratele mai mare al cuvioasei. insa. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. Astfel. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. anul 1050. in anul 1521. fiind depuse in catedrala cu hramul . in cele trei tari romane. capitala Bulgariei. pentru sfintenia vietii lui. La fel ~i fericita Parascheva. La varsta de 25 de ani. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. Dupa trei ani. in anul 1641.

Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. care este inceputul tuturor bunatatilor. milostenia. date de parinti. ~i dumnezeiasca rugaciune. in zilele de post. Pentru aceasta. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. 4. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. cu chip luminat. fiica cea dintai a iubirii. . cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. in chip deosebit.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. cand se intorcea de la biserica. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. cand se face mare pelerinaj din toata tara. . Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. iar milostenia. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. Astfel. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu. Aici au stat pana la 26 decembrie. la 13 iunie. . 2. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. Odata. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. ascultand slujba in biserica. 1888. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea.Spune. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. Ingereasca feciorie. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. care cereau milostenie la u~a bisericii. iar in sarbatori. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. Dar. maica tuturor faptelor bune. adica lepadarea de cele pamante~ti.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. 3. Care este iubire. Din pruncie. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. imitand pe sfintii ingeri. sa se lepede de sine. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. Parascheva. mai intai prin sfanta rugaciune. b. Mirele ei. cand au fost scapate prin minune de un incendiu.

Preasfanta Stapana. 5. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. 7. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva. zicand: . 34). precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat.SFINTI .Jamfmte~ti ~i. luand o corabie. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. Cat m-am nevoit in pustie.SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. daca m-am intors . intr-o noapte. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. indata a parasit grijile vietii . pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. Doamne.Slava Tie. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne. zicand: . s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu. Deci. plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. un inger al Domnului i-a spus: . pe Care L-ai iubit! Deci. Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. a ajuns la Constantinopol.SI CUVIO. iar acum. pe cand se ruga.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos. dinindu-se la suflet . se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. in patria ta.

au racut multe minuni. Atunci.Doamne. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. 9. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: . in anul 1235. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. impreuna cu altii. Dar.Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. 10. indura-Te.Si. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. capitala Imperiului Romano-Bulgar. acum. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat. insa. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. aproape de tarmul marii. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. . un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. Iisuse Hristoase. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din .60 PATERICUL ROMANESC in lume. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. Doamne. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. Noaptea. in biserica satului meu. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. nici nu rna lasa. Dupa multi ani. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . de asemenea. unde. inconjurata de ingeri. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului.Gheorghe. unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. ne~tiind cine este. Unul dintre ei ii zise: . iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. Murind. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi.

1641. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. In anul 1639. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. Sa amintim doar cateva dintre ele. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. din Ia~i. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani. iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici. Caci. Pana la Galati au fost aduse cu corabia. _. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. din comuna Rilda§eni-Suceava. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. suferea la cap de o boala grea §i incurabila.\lergand la Sfflnta Parascheva. s-a topit argintul care imbraca racla.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. dar lemnul §i sfintele ei moa§te. fiind cinstite cu multli evlavie de . 11. 12. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: . Spre sfar§itul secolului XIX. Vasile Lupu.Nu mai plange. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . domnul Moldovei. sotia preotului Gheorghe Late§. Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra. 14.0u Patriarhiei de Constantinopol. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. rugandu-se lui Dumnezeu. in vara anului 1641. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. ca de acum te faci sanatoasa! . in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. au dimas intregi §i nevatamate.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-.:redincio~i. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Deci.moa§tele Cuvioasei Parascheva. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. la 13 iunie. anul 1888. 13. . de§i erau invaluite in jaratic.

Mama. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. Mama ei o indemna: . s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos. 1889. Atunci. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. deodata copilul a strigat: . copila s-a intors sanatoasa acasa. mama! Aici este Doamne.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. 15. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. de hramul Cuvioasei Parascheva. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia.62 PATERICUL ROMANESC A doua zi.Fata. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna. Fiind internata pentru operatie. mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. du-te acasa ca nu ai nimic! 17.Mama. Intoarceti-va sanatos acasa. Dupa trei zile. In anul 1950. 16. La urma i-au spus medicii: . a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. Atunci au zis bolnavului: . in fiecare zi este cate un sfant. 18. Buc. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. In anul 1968. sa nu faci una ca aceasta.. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile.Femeie. femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . Apoi. Atunci.Domnule inginer' ati scapat de operatie. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. 5 . Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. a raspuns fiica.

caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte.Femeie. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. trupeasca ~i sufleteasca. in timpul razboiului.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". Caci. Apoi. . numita . Dar la orele 8 seara. 23. de caiete de ~coala ~i pomelnice. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. iar Catedrala mitropolitana. 21. imr-o seara. In anul 1955. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. in seara aceasta la ora 8. . De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. moa~tele Sfintei Parascheva. racla cuvioasei este alba de clirti. Mai ales in lunile de examene. nu a fost atinsa de nici un obuz. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. pe cand venea un tren cu viteza. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. calugarii ~i studentii. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. cand mureau oamenii ~i animalele de foame.Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid.Unde ai fost. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. dupa o ora bate cineva in u~a. taranii. pentru credinta fiilor ei! 22. de 350 de ani. aproape de gara Nicolina. Drept multumire. femeia disperata a parasit caminul. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. rara indoiala. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. In timpul marii secete din vara anului 1947. fiica noastra. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. vine la mine. fiica noastra era culcata. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. copila s-a culcat. Ajungfmd sotul acasa. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. . . imbracata in alb.

la 14 octombrie. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. veniti la rugaciune. adica a Cuvioasei Parascheva. . praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra.Ziua Sfintei Vineri".Parinte. in seara zilei de 14 octombrie. . mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania. patronul Sfintei Parascheva. cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. la Catedrala mitropolitana din la§i. Marturisesc parintii batrfmi. considerata . p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. se canta. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. care au fost martori oculari. tarziu. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. in mod deosebit in sarbatori. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. de dimineaja pana seara. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. in posturi §i in fiecare vineri. care dureaza pana la 3 zile. se face un mic pelerinaj local continuu.Dumnezeu sa va binecuvinteze. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. Arhimandritui Cleopa Ilie: . care. parach~ Sfintei Parascheva. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. tara sa mai stam la rand. eli suntem bolnave. Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. Vazand lume multa. timp de doua zile §i doua nopji. aducand flori.. 1952. . au zis preotului de garda. despre o minune petrecuta la racla sfintei. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national. credincio~ii stau la rand pentru inchinare. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. a zis Parintele Cleopa. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul.64 PATERICUL ROMANESC 24. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. ~u lumanari in m~in!. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. Dupa aceea. in fiecare zi. iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. De hram. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . din toate coljurile jarii.

smerenia ~i viata pustniceasea.. b.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. Dupa multi ani. inca de cand era mie la parinti. intr-un sat loeuit de vlahi. Apoi. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. de episcopul Gherasim op. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni. . pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. cit. DicJionarul aghiografic.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I .. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole.Basarabov". tacerea. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul.. p. spre mangaierea eredineio~ilor. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). Odata. Mai tarziu. insa. Auzind de minunile ee se flieeau aici. a calcat eu piciorul 6 Timu~. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. numit ~i . Mineiul pe luna octombrie. anume Basarabov. unde se afla ~i astazi. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. Sfinfi romani . domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. au fost duse la biseriea satului Basarabov. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. postul. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. in 27 zile. 209. . Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. nu departe de Basarabov. iubind mai ales biserica.. Hagi Dimitrie. p. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. Arhim. cit. 272. pe valea raului Lomul. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774). domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te. op. Chesarie Gheorghescu. Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti.

in foame. Uitat de fratii sai din manastire. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. 2.Copila. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. cu credinta. umbland cu el descult vara ~i iarna. decat trupul obosit de post ~i metanii. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. Astfel. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. . nu avea nici un fel de avere pamanteasca. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri. Mustrat de con~tiinta. intr-o pe~tera mica ~i umeda. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. dar n-au putut. dormea noaptea foarte putin. simtindu-~i sfar~itul aproape. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. de rna vor scoate parintii tai din apa. in sete ~i chin. 5. Din ziua aceea alergau. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. rabdand grele ispite de la diavoli. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. Apoi. in lipsuri. 4. luand binecuvantare de la egumen. cu racliile aprinse in maini. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. Apoi. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. 3. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. Cuviosul Dimitrie. Manca o data la doua sau trei zile. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. venind raul mare. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului.

Un episcop evlavios. fiind credincios.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. Aspra ~i Ecaterina. toata noaptea bulgarii. ca sa treaca Dunarea. s. din anul 1877. Femeia s-a intors acasa. inchinandu-se. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. Dupa terminarea razboiului. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat. cu scopul sa le duca peste Dunare. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. Nemaiputand ea suferi. numit Ioanichie. 9. toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. De aceea. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. au luat in taina o particica din ele. paralizat. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. in tara lor. prin minune. din satul Cernavoda. In anul 1955. in satul Basarabov. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. cu scopul sa o duca in biserica lor. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. au inconjurat strazile capitalei.Nu! i-a raspuns femeia. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. Dar. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . Dimineata au fost prin~i. 6. urcandu-se in caruta. 7. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. Tatal lor. Doua surori. .Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. In timpul Razboiului de Independenta. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul.

era casnica.Si te-a consultat? intreba femeia.68 PATERICUL ROMANESC .finJi romiini . Marie. in ora~ul Tarnovo. Mineiul pe luna decembrie. sarutau cu totii sfanta racla. mama se muta la viata ve~nica. Episcopul Gherasim de Rm. iar mama sa. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. Apoi.. purta in maini lumfmari aprinse. se rostea predica. In urma. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar. 1206). p. cruci ~i steaguri. lat cat ~oseaua... DicJionarul aghiografic. in 7 zile. In S. . iarta-ma. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. doi tineri purtau drapelul national. 297.tele moa~te. iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. cit. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos.. Dupa terminarea slujbei de ploaie. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. . ve~hea capitala a Bulgariei. p. alteori in timpul ei. in sunetul clopotelor.Cum nu? a zis sotul. de origine valaha. . nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos. Te rog. batranii purtau prapuri. In vreme de seceta. iar masa credincio~ilor. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. TaHH sau era lucrator de pamant. cit. 10. op. lasand copila 7 Timu~. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie. Valcea. cu voia lui Dumnezeu. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita. mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. ca rna vindec. 281 . busuioc §i flori. nici sa mai injur. de episcopul Gherasim op. urmati de sfip.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc.

dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. recasatorindu-se. din indemnul diavolului. . pe masura ce crqtea.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . Dar. caci trupul Sfintei Filoteia. copila era adeseori asuprita.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. care ii ie~eau in cale. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. iar acasa se ruga ~i postea mereu. Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. Apoi el. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti. pe care le invatase de la buna ei mama. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. cu ramaie ~i lumanari in maini. ~i-a certat femeia pentru aceasta. ticalosul tata. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. dimpotriva. Cuprins de frica ~i mustrare. dar n-a putut. Ci. fecioria ~i milostenia. pe motiv ca n-o asculta. ca de obicei. Intr-o zi. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. la amiaza. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. Astfel. maniindu-se pe fericita Filoteia. din cauza ranii. taind-o la picior. Atunci. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. dupa cuvantul Evangheliei. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. Cand avea numai 12 ani. pe cand el o pandea dintr-un desi~. Pentru aceasta era certata de tatal ei. marturisindu-~i pacatul. devenind racator de minuni. intr-un chip ca acesta.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. 21). ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. Iisus Hristos. se ingreuiase ca o piatra. iar ea i-a zis: . in putina vreme. i-a spus toate cele intamplate . Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. pornindu-se cu mfmie de fi~a. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura.

unde le-au a~ezat in biserica. Dar mai ales in judetele Arge§. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. in port national. Credincio~ii. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. Dar trupul ei nu se u~ura. avfmd in maini . trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. numind numeroase manastiri. cu rugaciunile ei. cand are lac praznuirea ei anuala. iar de aici le-au intampinat clericii. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. Pana nu demult. Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. pe timp de seceta. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. prin minune dumnezeiasca. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. iar Dumnezeu. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. impreuna cu preotul. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. la 7 decembrie. Dar cu randuiala divina. Astfel. la Manastirea Curtea de Arge~. Dambovita ~i Prahova. In trecut se fliceau vara. insa.

el formand pana la cliderea Constantinopolului . prof. care. Rlimureanu. procesiunea se continua pe camp. Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. semnfmd in acte . care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283. 146-169. I.un mic Bizant provincial". vaduvele. felinare ~i steagul tricolor. sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. Vicina era un ora~-cetate. ' . Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. tinut in biserica Vlaherne (adidi . in sunetul clopotelor. in De Ia Duniire Ia Mare. Mitropolitul Teodor de Vicina era. mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. De aici. cu scaun episcopal. Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328).a vlahilor"). 1979. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. toti satenii. Apoi. in scrierea numita . grec. p. nascut. prapuri. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului.. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. cu toti credincio~ii in genunchi. batranii. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). Buc. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. situat in nordul Dobrogei. probabil. dupa anul 971. in vatra satului.Alexiada" a Anei Comnena. unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. fie in Dacia Pontica. Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. busuioc ~i lumanari aprinse. de prin secolul IX. bolnavii. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. fie la Bizant. Dupa slujba.

. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. In anul 1292. Ajungand la adanci batrfmeti. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. Tomul sinodic contra latinilor". pe atunci destul de vestite. unde semneaza . precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina. fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. Apoi. DiCJionarul aghiografic.Mirautilor" din Suceava. s-a nascut in ora~ul Trapezunt. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. Noaptea. unde se afla pfma astazi. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. facand multe minuni ~i vindecari de boli. fiind in varsta de numai 30 de ani. evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj.:. . au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . moa~tele Sfantului loan . devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. cit. a fost dat la grele chinuri ~i batai. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia. Dar. In anul 1402. in jurul anului 1300. op. numit . p. S. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba. 1 Mineiul pe luna iunie. vechea capitala a Moldovei.finJi romani .. In doua zile. ca ~i tatal sau.. 435: Episcopul Pimen Suceveanul.eel ~ou". moa~tele Sfantului Mucenic loan. de Episcopul Gherasim Timu~. Aici au stat 70 de ani. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli. Sosind in Cetatea Alba. In anul 1589. Fiind negustor de marfuri. a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. Dar loan. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl. la 2 iunie. Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. op. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. . legat de coada unui cal neinvatat. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui.de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. p.. anume Reiz. 291 ~.

atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. acesta. ~i duse lfmga Liov. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. b. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . 2. i-a zis: . preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. clerici ~i osta~i.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. rascumparand sfintele . de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. prietene. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu. legandu-1 de coada unui cal. soarelui ~i celor create. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. maniindu-se. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. cu careta domneasca ~i. Iosif I Mu~at. Astfel. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. la 13 septembrie. Pentru aceasta. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. o. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. pe cand ii sap a mormantul. Hristoase. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. Auzind mitropolitul Moldovei. 1783. unde se afla ~i astazi. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. Dar. nu mai zabovi. Dupa 97 de ani de instrainare. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. ca sa fie de dilauza. 3. Mantuitorul meu. ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi.Scoala ~i alearga la biserica indata. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. luna ~i stelele.

::I:Oa~te. In luna mai. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava.. iar alta in cetatea Sucevei. la mijlocirea mucenicului Sau. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. Atunci. au fugit ru~inati peste Nistru.. Printre acestea ~i Ana. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. cazand in genunchi. 5. Dimineata. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate. incat carul nu se putea mi~ca din loc. Dar.aprinse in maini. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor.. le-a adus la Suceava. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. a trimis Dumnezeu. La ie~ire. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. Deci. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. locuitorii se ascundeau. In noaptea de 1 spre 2 iunie. Din anul 1686. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. 4. o parte prin paduri. o ploaie mare cu vant ~i tunete. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. cu tot clerul. Cfmd se apropiau de cetate. se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. De frica.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . loan eel Nou. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. sotia \-oievodului. in anul mantuirii 1402. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. s-au vindecat de suferintele lor. cu poporul ~i boierii sai. av[md raclii . ~i . 1622. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. Atunci paganii. la Zolkiev. infrico~andu-se. I' .

marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. Episcopul i-a zis: . Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. rasunau salve de tun. in frunte cu preotii in ve~minte.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. 1898. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. Toata Suceava era plina de credincio~i. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. Ca nimeni nu mai spera. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi.Doamna. timp de aproape trei luni. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. Apoi. dupa un secol. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. 6. Aceasta. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. se canta din buciume. dici numai a~a va putea pleca. Apoi a coborat din trasura. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. care a avut loc la 13 septembrie. cu raclii ~i flori in maini. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. La spovedanie. Astfel. Dar oricat lovea caii. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. dupa ce asculta slujba. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. incat femeia a fost cuprinsa de frica. cu copiii §i bolnavii sate lor. trasura nu se mi~ca din loc. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. 7. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. imbracati in haine nationale de sarbatoare. poate ai racut vreun pacat azi. . ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. 1783. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. este considerata o mare minune. se inchina la sfintele moa§te. la trecerea lor din Polonia in Moldova.

9. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. din satul CorniBoto§ani. 12.Matu§a. Dar. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. femeia s-a vindecat complet §i. . Maria. o cre§tina. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. 13.Sfinte Mare Mucenic loane. multumind mare lui mucenic. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. un om bolnav de minte. nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. bolnavul s-a racut sanatos. La urma. s-a rugat mult cu lacrimi. in urma unei spaime. In toamna anului 1969. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica.X V 79 8. pentru rugaciune.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. a fost adusa la Suceava. 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. 11. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. Noaptea. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. s-a intors vindecata la casa ei. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. o fetita de zece ani numita Ana. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. din satul Ciumule§ti-Suceava. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. In acela§i an. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune. Cazand in genunchi.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. fetita a strigat: . Pentru multa ei credinta. In anul 1969. apoi preotii i-au racut Sfil. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. zicand: . bolnava de ochi. In anul 1960. Auzind de Sfantul loan. nu vedea aproape deloc. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. 10. Parintii i-au racut Sfantul Maslu. auzind de minunile Sfantului loan. Aici s-au rugat amandoua. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. bolnavul a dormit Ia manastire. §i-a pierdut graiul. vact.

Sfinte Mucenice loane. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. La sfar~itul slujbei. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi.80 padito~ii. 14. cand se scot sfintele moa~te in procesiune. a cazut din nou la rugaciune. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. Apoi. cu daruri traditionale in maini.in frumosul port national. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. marturise~te bolnavul. Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor.in special bucovineni ~i maramure~eni . in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. spice de grau. grupati pe zone ~i sate. ~i mainile mele bolnave. ca: flori de camp. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou. rna rog. Ajuta-ma. prin traditie. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu. la 24 iunie. credincio~ii. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. i-a vindecat mainile paralizate. Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. stau de veghe pe iarba pana dimineata. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. Vindeca. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. Unii se roaga in biserica. in curte. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului. palmele ~i bratele pana sus. de Sanziene . . altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. in prezenta multimii de inchinatori. altii canta incet melodii religioase compuse de ei.

agheasma. p. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie. loan al XIV -lea Caleca. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. Intre anii 1341-1347. cit.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. alaturi de patriarhul ecumenic. arhiepiscopul Macarie. p. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. flori ~i haine binecuvantate. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. op. Sfinte Mucenice Ioane. op. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. de formatie isihasta atonita. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate.. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. untdelemn sfintit. 157-160. timp de 24 ore. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. arhiepiscopul Tesalonicului.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. atinse de sfintele moa~te.. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. care. cit. I. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. 222 . vol. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. cruciulite. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. semneaza al optulea. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. La primul sinod. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. mult patimitorule. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. ca: icoane. Mitropolitul Macarie. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. mitropolitul Macarie al Vicinei.

El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. cunoscuta sub numele de . Vladislav I (1364-1377). vol. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii. cat §i de Ia nordul Dunarii. cit. intemeietorul Tarii Romane§ti. hirotonea preoti. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. atat al romanilor de Ia sudul. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului. este arhiepiscopul Iachint. Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV.exarh al plaiurilor". p.. ajutat de domnultarii. carora le trimitea preoti §i calugari misionari. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei. reunita sub conducerea unui singur voievod. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. El sfimea biserici. 247- 248 . impartea binecuvantare poporului atat de credincios al .Mitropolia Ungrovlahiei". El era parinte sufletesc. Acest ierarh. fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. indeosebi din Transilvania. intemeietorul Manastirii Paroria. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. unde se nevoiau §i numero§i calugari . vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. I. al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. In anul 1347. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. 160-164. Astfel. Iar ca . MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. op.

Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana.~a~ii lui. Miinastirea Neamf. Curtea de Arge~. numarand pe la jumatatea secolului XIV . Deci.. 171.-\rhos. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. s-a savar~it cu pace in anul 1372. li s-au adaugat . Sihastria lui Gherman.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. N. Snagov.:. numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. ' Diacon loan Ivan ~i pr.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. Apoi. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. 1905. Scarlat Porcescu. dHugarii se formau duhovnice~te.:::. Dupa o pastorire atat de rodnica. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. El a trimis numero~i calugari . Campulung-Muscel. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. Cretulescu. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. 281-283. Cozia. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. Targovi~te. Cotrneana ~i altele. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos. fila 346 . nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de . Pomelnicul -=:. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt.::. ms. Tfmganu. p. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. in rugaciune ~i nadejde. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or. InscripJiile Manastirii Neamf. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. cat ~i in Muntele . In anul 1320. 1981. a fost :. care venea din Muntele Athos. unde au ajuns calugari \-estiti. Bolintinul din Deal ~i din Vale.-ana la 40 de calugari. avand toti un cuget 5: o voie.noita mai tarziu de Bogdan I.

cit. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. Ca egumen. op. . pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. p. deprinzandu-i pe toti cu smerenia. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. Scarlat Porcescu. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. Sub egumenia sa. rudenia domnilor mu~atini. raposand parintele sau duhovnicese. Cuviosul Gherman. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt. in posturi. Apoi. 282-283 .84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. eel dintai staret al Manastirii Neam!. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani. s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii.. siha~trii nu coborau deloc in lavra. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos.

domnul Tarii Romane§ti. 6 P. 1982. Apoi. ziua se nevoiau in chilii cu postul.nichie Blilan. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. In a doua jumatate a secolului XIV. Intre ace~tia. in preajma Cuviosului Agaton. Neagoe Basarab 11512-1521). cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. 187-188 . ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. auzind de sihlistria lui Agaton. insa. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. ba. a stralucit Cuviosul Agaton. La inceputul secolului XVI. rara untdelemn. apartinand de sihastria Fundatura. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. pentru care avea mare evlavie. Ucenicii sai. Bucure~ti. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. In sarbatori. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. Bucure~ti. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. Aceasta este sihastria lui Agaton. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. dupa traditia isihasta din partea locului. adunand mai multi ucenici in jurul sau. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. Alaturi de biserica. Vetre de sihiistrie romfmeascii. 241-243. p. care se pastreaza pana astazi. p. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. Chihaia. iar seara se adunau la trapeza. lerom. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . 1976. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. s-a invrednicit de darul preotiei. in numar de 12. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol.

Prin traditie i se spunea . p. CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. manastirea ajunge in paragina. Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. 190 . In pe~tera. deoarece se ocupa cu torsul lanii.Torcatorul". El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV. Vetre de sihi1strie romfmeasca. el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. La inceputul secolului XVII.manastirea lui Agaton". la 4 metri deasupra pamantului. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. Bucure~ti. 1976. dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. Vintila ~i sotia lui. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. Vlad. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . rabdand cu barbatie frigul iernii. Ierom. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. umezeala. 1982. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. In anul 1524. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. Chihaia. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. p. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. Bucure~ti. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. In a doua jumatate a secolului. ca: Moise. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. 241-243. Ioanichie Balan. Rada.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. din care i~i ca~tiga existenta. in care se vede absida altarului. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. ca 7 P.

CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif. chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. comuna Bozioru. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. 0 data pe saptamana. Chihaia. NevoinJa. 1982. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. Bucure~ti. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana. 241-243. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII. 1976. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. fiind folosita de cre~tini. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. pe timpul persecutiilor. Astfel. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. Ierom.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. in post. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. petrecand in neadormita rugaciune. ajungand mare dascal al lini~tii. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. spre Duminici. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare.. Vetre de sihiistrie romiineasca.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. preot ~i povatuitor de suflete.UJichie P. 191-192 . Bucure~ti. p. Balan. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura. p. Apoi iar urea in pe~tera. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre.XV 87 :. aproape de satul Nucu. al carui contur inca se distinge. situata pe Valea Bordeiului. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. aproape de alte pe~teri pustnice~ti.

Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. situate in jurul primei biserici mu~atine. Dupa doua zile. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . 24 mai. Numarul mare de morminte monahale. care se pastreaza in arhiva manastirii. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). unic de altfel in tara noastra. V alea Bordeiului" ~i . autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. Apoi. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. ceea ce este ~i mai concludent. Inainte de el. cu hramul Inal!area Domnului. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. in anul 1497.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. 26 mai. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. Ele s-au repetat pana luni. Paraul Bordeiului". 1986. 9 . despre care se ~tie foarte putin. Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. arhim. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. de~i s-au uitat de oameni. care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. sa se sape sub pavaj. sunt scrise in cartea vietii. majoritatea din secolul XIV. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. Altele sunt sub chiliile din incinta. In a doua jumatate a secolului XIV. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. iar altele. Numele ~i faptele tuturor. pe epoci. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. Efrem Chi~cariu.

venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . 26 mai. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. sub ascultarea staretului Ciprian. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. noaptea. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt.5 metri. Apoi. fiind chemati de Hristos. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. inca din seara zilei de luni. in sunetul clopotelor. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. Osemintele. Dupa deshumare. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. iar cu metania din Athos. Prin anul 1365. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. i s-au racut ucenici.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. Caci. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. 1986. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. tarani. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. galbene ~i binemirositoare. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. in chip miraculos. Sapandu-se cu atentie la 1. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica.

in Oltenia . 9-10 11 Stefan Ieromonahul. Viefile Sjin{ilor .90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377).Gura Motrului ~i Vi~ina. op. Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. 1904. loan Ivan ~i pr. p. in sudul Serbiei. C. Tomescu.luna decembrie. prin anul 1320. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza.primul staret al Manastirii Neamj". se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. s-au stramutat la cele ve~nice. Pimen ~i Siluan10 . Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Mineiul pe luna decembrie. ViaJa Sfiintului Nicodim. Cuvio~ii Sofronie. 1957. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. 281. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. p. 1935. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. Craiova. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. Astfel. sub domnia lui Roman I Mu~at. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. vol. Scarlat Porcescu. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. nascut la Prilep. Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. Nicolae Alexandru-Basarab. Vratna ~i Manastirija. Diac. I. spre sfar~itul secolului al XIV -lea. Pentru sfintenia vietii lor. 200-207. 1942. in 26 zile 10 . Bucure~ti. de Iorgu Dumitrescu. ziua mutarii sale la cele ve~nice. contribuind mult la innoirea manastirii. p. 1340-1344. Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402. Dupa ce invata carte. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV).. Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici. cit. Prof. p.

de asemenea. impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. sarbi.S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. in Muntele Maicii Domnului. Aici. Fiind in sudul Dunarii. rabdand grele ispite de la diavoli. . cu acela~i hram. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. macedoneni. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. Cascade". Pentru cinstea de care se bucura peste tot. romani ~i bulgari. Pe valea parfmlui Tismana. pe care o sfinte~te in anul 1369.Sfantul Antonie eel Mare". apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. Ajungand la Athos. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza.XV 91 b. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. Pentru aceea nu putini siha~tri. Deci. 5. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. Mfmastirea voievodaHi Tismana. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. Isaia ~i Partenie. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. impreuna cu ucenicii sai. Ca egumen al marii lavre Hilandar. in putina vreme s-a curatit de patimi. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti. Insa. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul .e\·oit mai intai in ob~te. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. nici arhiereul. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. fiind umbrit de darul lui Hristos. Cuviosul Nicodim a inaltat. dupa traditia :\funtelui Athos. 3. nici alt careva. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. greci. Cuviosul Nicodim. la rugamintea cneazului Lazar. 2. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos.dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul.. 4. ajungfmd vestit in tot muntele. cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului. Cuviosul Nicodim s-a :. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. la locul numit .

care era bolnava de epilepsie. ieromonahul Agaton. De aceea. binecuvantandu-~i ucenicii. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. 9. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. 1406. din nordul Maramure~ului. ucenicului sau. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. 8. Datorita vitregiei vremurilor. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. 7. sau numai cat se atingeau de rasa lui. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. La batranete. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. Vodita ~i Tismana.92 PATERICUL ROMANESC 6. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. Apoi manca la trapeza cu parintii. Pentru sfinJenia vietii sale. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. renumita in toata Peninsula Balcanica. era originar din Tara Oa~ului. ce se pastreaza pana astazi. in priveghere ~i neincetata rugaciune. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. la 26 decembrie. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. Ajungfmd la batranete. De aici. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . primul descalecl'itor al Moldovei. iar Duminica cobora in manastire. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. ruda a lui Drago~ Voda.

190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol .S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 .X V 93 existente in partea locului. Ugocea. in care se nevoiau zeci de calugari. Alma~. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. desigur. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. cand fiii lui Sas Voda. randuia preoti. Salaj. Ungura~ ~i Valea Bistrei. Barsana ~i Peri din Maramure~. In aceasHi calitate. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. Astfel. Cuviosul Pahomie de la Peri face. Barcau. In a doua jumatate a secolului XIV. De asemenea. sfintea biserici noi. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. astfel. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. Bucure§ti. Balita ~i Drag. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. mitropolitul Mu~at. vol. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432). El era din familia domnilor mu~atini. duhovnici pentru credincio~i. judeca neintelegerile biserice~ti. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. 1957. s-a savar~it cu pace. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. I. Cuviosul Pahomie de la Peri. invata ~i apara dreapta credinta. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. p. Arva. imblirbata pe tarani. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. Iar in anul 1391. In cursul primelor decenii ale secolului XV. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. Ciceu. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~.

1407. 1954. evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei.o manastire. randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. hirotonea preoti.A. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. Apoi. Apoi. Bistrita (1402) ~i Moldovita. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. p. veacul XIV-XV. in anul 1400. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. Mai pe urma se stabile~te la . in frunte cu insu~i voievodul. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. Neamt ~i Bistrita. la Boi~tea. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. Tot in ace~ti ani. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. La 26 iulie. a ajuns egumen la Neamt. De asemenea. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau. pe care o primise in dar din Bizant. . La 7 ianuarie. la locul numit . Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. langa Targu Neamt. Antonie. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. facandu-se preot. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. I. 1401.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. nepotul sau. De aici. cu preoti ~i cu mult popor. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. 15-16 . arhimandritul Dometian. Moldova. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". care 14 Documente privind Istoria Romaniei. vol.

c. In Manastirea Neamt. p. Scarlat Porcescu. Sibiu. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Episcopia Romanului. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386). losif eel dintai mitropolit . Pikurariu.ca un adevarat parinte al :ururor ce era. Apoi. staret al . vol.:iintai parinte al Moldovei. M. 219 17 C.. luand jugul lui Hristos din tineretile sale.de calugari. 1957. I.Mitropolia Moldovei". Costachescu. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. 3-4. Cuviosul Dometian a innoit in intregime. M. cat ~i Biblioteca Academiei Romane. 1972. p. cota 78 . . ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. Bucure~ti. arhimandritul Dometian a fost numit la. Sibiu. Bogdana ~i .in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. 1942. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. Documente moldovene$ti. Probata. 11-12.gzoscut al Moldovei. unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. 1407. cit. Tomescu. :~. p. 126-139. XL (1964). in revista . eel . Damian P. de srha~tri. 1935.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai . prof. in partea de sud a pronaosului. 158. nr. Bogdan.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. p. Pr.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". intaiul mare ierarh roman. vol. Pacurariu. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun. Pr. op. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. ajungand la adanci batraneti.SFINTI . in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. Iosif I Mu$at. invrednicindu-se de cinstea preotiei. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. pr. Arhim. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ. 1988. atat biserica ~i chiliile.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . 1940. p._-. de preoti. M. de popor ~i de tot sfatul tarii . 7 ianuarie. Diac. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. atat de soborul parintilor.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. 61-65. Pomelnicul Maniistirii BistriJa. Multi ani. p. Fiind calugar invatat ~i iubit. evlaviosul mitropolit Iosif. Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. la§i.an Ivan ~i pr. 86-87. in anul 1415. C1prian Zaharia. Scarlat Porcescu. p. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . 64-65 16 15 .\foldovita. Asemenea ~i la celelalte Manastiri. 1972. I.

o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice. fiind mult susJinut de acest mare staret. A intemeiat. 18 Ibidem. in Manastirea BistriJa. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. conducatorul acestui sfant lac a§". care adesea zabovea aici. duhovnicul Daniil.. Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. Gavriil Uric §i numero§i altii. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei". cota 78 . duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. cateheti. p. la fel. dascali. " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. fiul sau. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. Alexandru eel Bun. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . precum sihastria . de asemenea. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. ieromonahii Ioasaf. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . in timpul staretiei sale. Tot la Manastirea BistriJa. ca sa-§i marturiseasca pacatele . staretul Dometian a marit. iar . s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. In prefata pomelnicului. La porunca marelui staret. loan. monahii Paisie Uric. nemaicunoscuta pfma atunci. Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. Cornelie §i Timotei. 85. Tot la Manastirea Neamt.din Hang". §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. gramatici §i copi§ti. sub CeahUiu. de asemenea. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. sa se cureJe. manuscrise slave. condusa de ucenicul sau. dintre care multe erau copiate in lavra. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i.arhimandritul Dionisie..adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". adica Dometian.96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi.

cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet. . sihastria Tazlaului ~i altele.Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti.. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. Iar pentru vietuirea acestui laca§. oricate el va a~eza ~i va intemeia. .Targu Neamt. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea . Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri. in rugaciune. sihastria . Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. atat de dincoace. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. . . CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn.. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos. In anul 1388.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. toti petreceau in ascultare. Astfel. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare.. in anul mantuirii 1415. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului... care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: . Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. care se respecta cu mare sfintenie. . ". dupa a~ezamantul popei Gavriil.Nechidului". fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. intra in ob§tea Manastirii Tismana. Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte.

1-a randuit episcop al acestui scaun. Apoi. Petru Rezu~. Apoi. impreuna cu cativa ucenici. . invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. SfinJi romani. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. 14-20. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia. SfinJi romani .Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. dascal ~i ocrotitor...Mitropolia Moldovei". ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. de nevointa sa. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. Alexandru eel Bun. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. . op. Ioanichie Biilan. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. 5-6. sfetnic. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. Ierom. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. Deci. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. dr. Apoi. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. auzind domnul Moldovei. dr. ~i-a dat sufletul cu pace. Liviu Stan.. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. ce se chema. in Schitul Laura. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. Pr. 282-289. 1945. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul.X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. XL (1964). . p. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat.Schitul Laura" (Lavra) sau . lasand in urma multi ucenici. p. Mai tarziu. p. nr. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. Deci. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. Astfel. in rev. cit. dupa numele sau . Sibiu.

practandu-se biserica. Unii cred ca au fost luate de navalitori.Targu Neamt. 1974. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. p. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc.SI CUVIO. singur Dumnezeu il ~tie.\1oldova.. Repertoriu bibliograjic . Biserica cu hramul . ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile.. Grigora~. p.SFINTI . Capro~u. 60. I. a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). unde iernau vitele Manastirii Neamt. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste. fiind tot timpul locuita de calugarite. In anul 1639. unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te. Bucure~ti.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr. p.. in episcopie. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. luand cu ele :.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. Biserici din Moldova. odata cu desfiintarea mfmastirii. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti. in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt.SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. scria despre el: .in Ractauti. in anul 1783. locul unde se afla astazi. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:. Egumenul Dometian (1407-1415). i-a incredintat metocul de la Gra~i. cit. avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. Liviu Stan. Insa. biserica a devenit parohie. 17 I.. intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire. primind darul preotiei. Stoicescu.. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . Apoi. prof. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. Apoi. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 .at. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. De Ia Topolita. N. op.

~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. neadormi!i rugatori ai neamului. caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1. intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. al direi metoc era. . cunoscuta multa vreme sub numele de . in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. apoi s-a zidit din piatra. ~i era cuviosul bland. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. iar mai tarziu . s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare.Sihastria lui Iov". in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot. pana spre zilele noastre. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn.Poiana lova". a intemeiat in padure o midi sihastrie. Secole de-a randul. unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. care face unele danii pentru ctitoria sa. Apoi. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. smerit ~i foarte sporit in rugaciune.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. rabdand grele ispite de la diavolul. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. ieromonahul Macarie. Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui.

Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. 24. s-a numit . Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. Flilticeni. Mai tarziu.Sihastria lui Silvestru". Apoi. iar din secolul XVII. pe la jumatatea secolului XV. dupa numele sihastrului Peon.Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. Manastirea Pionul. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. era cu metania din Manastirea Neamt.XV 101 folos. Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. Cuvioase parinte Silvestre.u ~i de locurile singuratice de aici. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. apoi . schitul sau. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.Paraul Schitului". Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . 1901.Schitul Hangu". Cuvioase parinte Iov. Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. reinnoindu-se. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. urcand pe paraul care azi se numqte . apoi se intorceau la ale lor. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. lasand in urma numero~i ucenici. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. Mai tarziu. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. p.

. 306. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. . povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie. Liviu Stan. p. p. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. Apoi. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. prof. incat era cinstit ~i cautat..102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. Sfinfi romiini . s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa.. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. in Sfinfi rom{mi . atat de calugari. Alexandru eel Bun. Mai tarziu. Ivan. ~i la sfetnicii sai. op. iar trupul sau gasindu-se nestricat. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. 1415. Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. in anii 1621-1622. ~i toti se foloseau de cuvintele lui. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos... scria despre el: . 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui. 25 Diacon I. unde se afla ~i astazi. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace.. Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). Sfantul Vasile racatorul de minuni". cit. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. teologul ucrainean. pentru nevoile bisericilor de la sate. Pr. ieromonahul Zaharia Kopystenski. op.. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. XIV) ~i fiind chemat de Hristos. cit. intrecand pe multi cu smerenia.in Moldovita. Astfel. din cauza vitregiei vremurilor. . in manastire.

Sihastria lui Agapie". ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele. Istoricul Maniistirii Agapia. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. Doamne. Agapia Veche §i Agapia Noua. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. numele lui !acandu-se cunoscut. o mica biserica de lemn. A§a de vestit ajunsese numele lui. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri. Atunci Cuviosul Agapie a construit. faceau priveghere de toata noaptea. in poiana care ii poarta numele. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. 1908. impreuna cu ucenicii sai. 40 . iar spre sarbatori coborau in schit. N. s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. prin gura proorocului David.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV.Schimbarea Domnului la Fata". sub povatuirea acestui mare sihastru.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. Inmultindu-se numarul pustnicilor. p. la inceputul secolului al XV -lea. mult:i ani de zile. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. Tg. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. Poiana lui Agapie. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. muntele §i paraullui Agapie. Dlirangli. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. unde s-a invrednicit de darul preotiei. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. Apoi. Apoi. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. in post ~i rugaciune. cu hramul . i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. Frumos. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli.

Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. Tomescu. Apoi. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 . prin mana egumenului Gavriil. mss.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah .104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti. p. 1407. vol. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. Piru.pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. C. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. nr. cunoscut sub numele de Filos. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. .. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. 78. p. 1942. I. slave. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. op. 13 28 . Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf. care se canta la slujba privegherii in manastiri. ajunsa pana astazi. In anul 1392.Pripeale" (marimuri). Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. Singura opera scrisa de el. cit. lstoria literaturii romane. p. fila 6 r. AI. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. 216. Biblioteca Academiei Romane. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc. poarta numele de . deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. vol. I.XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. 1970.

Timp de aproape 40 de ani. in toate manastirile din Moldova.Pomene~te. mai ales sub domnia lui . Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. Probota. monahul Gavriil Scriitorul". Gavriil. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. . Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos. ca: Bistrita. Moldovi1a. in ob~tea Manastirii Neamt. Putna. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. Smeritul monah Gavriil. aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). sub egumenul Dometian.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. Tazlau ~i la cancelariile domne~ti..Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele.Stefan eel Mare. Ucenicii lui s-au raspandit. Apoi. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. Scara Sfantului loan Scararul. . sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti. formand numero~i dascali. s-a calugarit ~i fiul sau. Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. catre jumatatea secolului XV. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. .S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. scrie urmatoarele: . cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. cat ~i filocalice. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise. . atat aghiografice. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. Vorone1. Doamne. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. patru volume de . tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. in dragoste ~i smerenie. Scriitor ~i impreuna lucrator. sufletul robilor Tai. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. Pe fila 6 r.

Vieti de sfinti ~i altele. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. lnscripJiile Maniistirii Neamf. op. nr. mss. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. Vestitii protopsalti de la Neamt. In Manastirea Neamt. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. 340. cit. C. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. care ii poarta numele. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor.. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. Aici invatau carte multi gramatici. monahi ~i mireni. Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437). 1905. Tomescu. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit. cunoscuti in toata Moldova. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). renumit in toata tara. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. 12-13 . p. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. 171.Neamt ~i Bistrita. precum Scara Sfantului loan Scararul. El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . Biblioteca Maniistirii Neamf. Adunari de Cuvinte (Sbornice). Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. de cultura patristica. In anul 1422. f.. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. raposfmd egumenul Pimen. condusa de monahul Gavriil Uric. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. de iconografie ~i aghiografie.

in anul 1432. a impartit pe 31 Ierom. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai.. incat se flicuse flicator de minuni. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului. Odata. numita . a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari.S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. p. in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora. iubind lini~tea. cit. .Muntele lui Iosif". s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. Nevointa lor era neincetata rugaciune. Schitul acesta s-a numit multa vreme . ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor. cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba. ducandu-se la Mormantul Domnului. op. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. in post ~i rugaciune. Apoi. . in anul 1448.. Sfinfi romiini . la Manastirea Bistrita. dintre care 15 romani ~i doi greci. Iasfmd in urma numero~i ucenici. Ioanichie Balan. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. caci. Auzind calugarii din partea locului. Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc..achimita". ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie.Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. numit de atunci . Dar n-a stat mult aici. 311. navalind arabii in Tara Sfanta. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. Pomelnicul Miinastirii Bisericani . ale carei urme se cunosc pana astazi. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. iar mai tarziu. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun.Muntele Bisericanilor". Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. Astfel. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere.

Mai tarziu. iar Cuvio~ii Simon. Pentru o nevointa ca aceasta.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. PETRU. nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif.Muntele lui Simon". Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif.. cit. ale caror nume s-au uitat. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. Pr. cit. GHERMAN. p. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. A verchie.. Dupa intemeierea . cincisprezece erau romani. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. Astfel. Dintre ace~tia. cit. Liviu Stan. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. care de atunci ii poarta numele. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. 145 .Schitului lui losif". p. op. 79-80. unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . Stoicescu. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. 54. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. postul. C. Deci. cantarea psalmilor lui David. Catre sfar~itul secolului XV. PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri. Varnava.. op. VARNA VA. N. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. adica al . fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . METODIE.evlavio~ilor".Schitul Bisericani". op. Matasa. Urmand pe dascalul lor. avand fiecare pe~tera sa. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. AVERCHIE. desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. Metodie. 72. p. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului.

Muntele lui Varnava". Apoi. Pr. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. in numele Preasfintei Treimi. De asernenea.Muntele Chiriac" ~i . 1957.Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei. Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . Sibiu. pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. luand jugul lui Hristos. .S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV . Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui . Iar cand domnul pleca la lupHi.Direptate.Stefan eel Mare.Muntele lui ~1etodie". cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452. cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul". Ioanichie Balan. rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. Pacurariu. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. cu ingaduinta lui Dumnezeu. p. 82. precum a fost la Razboieni (1476). p. Tot el este acela care 1-a sratuit pe . mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc. cit. Din tinerete. In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . op. Caci.1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . pe preoti ~i pe credincio§i. Vetre de sihiistrie.Muntele Simon".Muntele Grecu". adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit .Muntele Averchie". Bucure~ti. I. Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. vol..La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . . viteaz intru razboaie. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. 233-238. Jar in primavara anului 1457.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului .Stefan. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. M. iar din secolul XVII. Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. cand . . Cand tara era amenintata de razboaie.Muntele Pir" ~i . 1972. p. cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX. . aparator al credintei. . prof. cfmd .Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom. cu el se sratuia intai. se intorcea invins de la lupta. invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei.Stefan eel Mare.

ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. Pr.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. de broderie. Antonia la Horodnic ~i altii. eel dintai egumen la Putna. Evstatie la Bistrita. nr. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. 227-240. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. Putna. Moldovita. 1477. de sculptura. in rev. Gherontie la Humor. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. p. in . a Bisericanilor. 3-4. 1966. 1956. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti.Studii Teologice". a Tazlaului ~i altele. Cu indemnul lui. p. 7-8. s-a tacut Pr. primind la botez numele de Dumitru. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. altii stareti iscusiti. Ioasaf. p. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. De asemenea. Humor ~i Probota. Nestor Vornicescu. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. 29-43. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). Liviu Stan. prof. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. Arhim. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. odata cu viata duhovniceasca. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. Apoi. la inceputul secolului al XV-lea. fiind chemat la ve~nica odihna. precum Sihastria Putnei. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. Cand avea 16 ani. . de pictura. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. 1470. nr. SfinJi romiini. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. Sihastria Voronetului. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i. 566-573 35 . Petru Rezu!?. In Manastirile Neamt.Mitropolia Moldovei". Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. de miniatura ~i de muzica. prof. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu.

Sfantul Daniil Sihastrul.Lavrentie" sau de Ia . inainte de anul 1450. 4. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. s-a dovedit batran cu inJelegerea. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. §i ajunge egumen al acestei manastiri. sub stanca . apoi pe valea paraului Putna. Ci. 2. nici se juca cu ceilalti copii. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. Pentru aceasta. unde se afla pfma astazi. mai intai in preajma Manastirii Neamt. postul §i rugaciunea. copilul Dumitru. Cel mai mult iubea lini§tea. In ascultare era tacut. In anul 1488. precum §i nevointa cea duhovniceasca. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. Ca niciodata nu lipsea de la biserica. fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. unde §i-a sapat chilie in piatra. Cand avea varsta ca de 10 ani. de§i tanar cu varsta. . Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni.lavra". Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti.Soimului. . s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. nici nu cauta odihna §i mancare. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. derivat de Ia . cu numele de monahul David. avand peste 80 de ani. mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. Dupa cinci ani de ucenicie. 3. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. pe valea paraului Secu. b. primind numele marelui prooroc §i imparat David . intr-o mica chilie sapata in piatra. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar.

egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. 9. ziua Ia. cum se vede pana . Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret. smerindu-se ieromonahul David. iar noaptea priveghea. tainuindu-se de lume. Multi bolnavi. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. vazandu-se inconjurat de lume. s-a retras in nordul Moldovei. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. aproape de sihastria Putna. Apoi. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. insa. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. Apoi. cu putin inainte de anul 1450. ~i-a implinit cu bucurie canonul. 6. inconjurandu-1 credincio~ii. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. a zabovit cuviosul o zi. afland o stanca mare in apropiere. drept paraclis de rugaciune. Iar dintre carti. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. Acolo.cut vas al Sffmtului Duh. Deci.ceau prin rugaciunile lui. Cuviosul David s-a Ia. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. Altii veneau sa-i ceara sfat. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. auzind de minunile ce se Ia. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). Cuviosul David. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. Atunci. 8. 5. Deci. temandu-se de duhul slavei de~arte. cat sa poata incapea. Calauzit de Dumnezeu.112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. 7. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. Apoi.cea ascultare ~i statea intre oameni. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. schimbandu-~i numele din David in Daniil. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele.

Pentru aceea. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. il numeau . a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. Dar cuviosul. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. de la mic pana la mare.Sfftntul Daniil Schimonahul". toate cursele diavolului le biruia. s-a rugat pentru dansul. Pentru sfintenia vietii sale. postind pana la asfintitul soarelui. Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. 13. indeosebi calugarii. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. caci era plin de darul Duhului Sfftnt. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. Deci. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. iar poporul. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. era numit in popor . iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. 12. Aici. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. 11. Apoi. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie.Sfantul Daniil eel Nou". . a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. Bogdan Voievod. In anul 1451. In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. lini~tindu-i sufletul. 10. Sihastrul eel Batran". Iar dupa mutarea sa din trup. Pentru ni~te daruri ca acestea. Altii. Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. radacini ~i ierburi. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. poposind cateva zile. Cei mai multi il numeau . in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor.Sfantul Daniil.

ascultandu-1. in toate razboaiele va birui. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. 16. pentru multa vreme. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. in primavara anului 1457. aproape rara egal. ajungfmd pe scaunul Moldovei. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei. 17. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. Din anul acela. in felul acesta. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. Dar cuviosul. . i~i marturisea pacatele. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. il aveau de parinte duhovnicesc. Adeseori. Se mai spunea despre dansul ca. Iar in anul 1470. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. innoind astfel. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. Odata. Urmand exemplul vietii sale. aproape o jumatate de secol. 15. De aceea. ca ~i dregatorii din sfatul tarii.114 PATERICUL ROMANESC 14. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. voievodul poposea la chilia lui. Astfel. catre care avea mare evlavie. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. dupa sfatul sau. Stefan eel Mare. 18. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. Astfel. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. Pentru sfintenia vietii sale. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. Deci. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului.

Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. ii sratuia. Deci. in toamna anului 1477. iar cuviosul cobora noaptea. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. 0 samd de cuvinte. incat veneau la el tot felul de bolnavi. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. neputand ajunge la chilia lui. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. ca razboiul este al lui. 20.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. 107 . ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. numai dupa ce va izbavi. le spunea pricina suferintei. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. Raposand mitropolitul Teoctist. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. sa faca o manastire acolo. Dupa anul 1470. auzind de aceasta. Credincio§ii. oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. p. Dar cuviosul. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. a§teptau jos in manastire. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. Deci. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. 19. Deci. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. In vara anului 1476. 21. vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. paralizati. afland un loc retras in preajma manastirii. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. 37 Ion Neculce. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. se ruga pentru ei. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. . ~tefan eel Mare.

la Manastirea Voro net. 23. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. Toti monahii din ob~te. fie in codrii Voronetului. 25. 24. clerici ~i dregatori de tara. de~i batran. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. monahul caligraf loan. postul ~i tacerea. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. adeseori cobora in ob~te. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. Sfantul Daniil. in vara anului 1488 a zidit din temelie. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. fiind foarte iubitor de lini~te. iara~i se retragea la chilia sa. in locul vechii biserici de lemn. ai Raraului ~i Stani~oarei. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii.116 PATERICUL ROMANESC 22. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. in acela~i an. fie in Muntii Raraului. In aceasta zi. Apoi. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. Caci. unii mai nevoitori decat altii. egumeni. cu sfat de ob~te. egumenul Paisie. fiind buni caligrafi. Timp de aproape 10 ani. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. toti din Manastirea Voronet. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. care se osteneau. monahi. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. siha~tri ~i dregatori de tara. La 14 septembrie. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. In timpul egumeniei sale. iar altii. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. calugari. in prezenta fericitilor ei ctitori. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. episcopi. practicau rugaciunea lui lisus. ucenici ai Sfantului . Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. Altii citeau zilnic Psaltirea. ~i a zeci de mii de credincio~i. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. marturisea soborul.

27. Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547. Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. 1-au trecut in ceata sfintilor. s-a intors fiecare la ale sale. de acela~i mitropolit.Sfantul Staret Daniil". prof. de rna ascultati. vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. " .. p. Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet.. Cuviosul Parintele nostru Daniil. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. Veniti. pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut. . impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. numindu-1 . sau mai ales . dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori. ~i la 14 decembrie. op. in Polonia. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). Petru Rezu~. a treia zi. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . la inceputul secolului al XVII-lea. dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. Dupa traditie.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil.. 26. Ob~tea Manastirii Voro net. . 235. 38 Pr. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete. Dupa savar~irea sa. in Transilvania. in Sfantul Munte.Acesta este mormantul parintelui nostru David. punand deasupra o piatra cu inscriptia: .Sfantul Daniil Sihastrul".Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . Apoi.Sihastrul eel Batrfm". ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). fratilor. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev. in sicriu frumos impodobit. in stanga u~ii de intrare in pridvor. Va voi invata frica Domnului. Astfel. ucenicul sau. 28. Cine este omul .Sfantul Daniil eel Nou. cum se vede pana astazi. pentru inchinare. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. la 23 aprilie. sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. in Moldova. Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. au pus acestei lavre. facatorul de minuni". . plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani.Sfantului Daniil eel Nou". hramul Manastirii Voronet. tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . cit. schimonahul Daniil". Ajungand vas ales al Duhului Sfant. secole de-a randul. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te. al doilea hram in cinstea .

decembrie 4". Deci. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. I. in anul 1775. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. cit. Moa~tele poarta inscriptia: . Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. randuindu-i ucenici.. 43 ~ . cu binecuvantarea Cuviosului Daniil. Urmand dascalului sau. Nestor Vornicescu. cu toata cheltuiala mea. anume Ghedeon. dupa dorinta cuviosului. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul .. Arhim. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil.. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. 1913. p. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. In anul 17 49. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. Invrednicindu-se de darul preotiei. se stabileau in ob~tea de la Voronet. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. prin anul 1470. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. p. In anul 1471. in anul 1749. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova. inca din anii 1450-1460. vol. Doewnentele lui Stefan eel Mare. sub ascultarea Cuviosului Misail. egumen de la Voronet. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. op. Apoi. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. 166. egumenul Mfmastirii Voronet. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. . unde se pastreaza pana astazi. pe cand se nevoia in chilia de la Putna. Bogdan. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet.118 PATERICUL ROMANESC 29. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. Ghedeon.Aceste relieve le-arn ferecat eu. sihastrind pe valea Putnei. 40 I. Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. Bucure~ti.

la 3 septembrie. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. povatuind catre Hristos multe suflete. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. iar altii erau buni caligrafi. arhimandritul Ioasaf. caligrafi ~i duhovnici. Apoi. unde a primit tunderea monahala. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. in prezenta ctitorului ei. manastirea savar~indu-se. . mai traind putin. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil. psalti. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. s-a sfintit cu mare alai. in anul 1468. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. In anul 1440. ctitoria marelui domn al Moldovei. Apoi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. ieromonahi. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Pentru sfintenia vietii lui. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. In jurul marii lavre se nevoiau. de asemenea. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. Stefan \' oda. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Auzind de nevointa lui. a purees la Putna. sa fie egumen al Manastirii Putna. Dupa anul 1480. ~i a zeci de mii de moldoveni. Stefan eel Mare 1-a chemat. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. primind schima monahala. 1470. ~i chiar la dregatorii tarii. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. Teoctist. Astfel. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. care atunci se zidea. duhovnici ~i cativa caligrafi. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea.

Aici. atat limbile greaca ~i slavona. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. 148441 . pentru invatatura ~i luminarea poporului.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. Maniistirea ~i comuna Putna. vestita in toata tara Moldovei. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. care impodobeau slujbele manastire~ti.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. M. bineplacand lui Dumnezeu. din porunca lui Stefan eel Mare. 1935 . precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. Dimitrie Dan. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. Costachescu. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. Astfel. in ziua de 19 octombrie. Savar~ind toate bine. I-II. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. 1905. Bucure~ti. Era cu metania din Manastirea Neamt. pe masura celei de la Neamt. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. vol. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie. timp de 15 ani. Apoi. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. cu numele de Iosif. . Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova.rugatorii" marelui ctitor. in ~coala de gramatici a marii lavre. o vestita ~coala de calugari caligrafi. 41 Prof. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. Calugarii. Documentele moldovene~ti. . Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. mai ales la praznice.

se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile. Adormirea Maicii Domnului. Un an mai tarziu.Mitropolia Moldovei". fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. Astfel. cu dirti de slujba. probabil. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august. p.. El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. Miniaturi ~i manuscrise din . pe luna noiembrie. . adica in 1467. pentru ctitoria sa. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf.rugatorii" sai de un dar 42 Prof. Mineiul a fost terminat de scris. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. 69-81. Dimitrie Dan. incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. al doilea minei.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. p. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. in anul 1466. 7-8. Scara Sfantului loan Sdirarul. nr. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici. 474-475 . CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. la cererea marelui voievod. care atunci se zidea.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. Victor Bratulescu. el insu~i fiind un profund isihast. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. XLII (1966). Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie. pentru a nu fi lipsiti . mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti. catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire.'vfanastirea Putna. ~tefan Voda al Moldovei. op. cu mana pacatosului Casian". Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . Jomnul Tarii Moldovei. in rev. cu slujba ~ramului manastirii. cit. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn.

s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna. adauga pe fila 269 aceasta insemnare: .Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. Prof. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt. pe care il termina la 17 iunie. bineplacand lui Dumnezeu. fiind mult citita de calugari. atat cu nevointa vietii calugare~ti. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. op. ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor.leastvita").lata eu.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. a luat porunca de la . in 13 zile". domnul Tarii Moldovei. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. in anul 1674. El se indeletnicea. luna august. Dimitrie Dan. p.Stefan Voievod. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. robul Domnului Iisus Hristos.. cu mana mult pacatosului monah Vasile. mergand la Putna cu egumenul loasaf. implinind porunca. cit.Cuvintele" Sfantului loan. de asemenea. racand ascultare. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. Apoi. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. V. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . p. Monahul Vasile. in anul 1472". In anul 1470. cit.. art. fiul lui Bogdan Voievod. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti. vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete. 76-77. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # . Frumoasele miniaturi. icoane. Legatura cartii uzandu-se cu timpul. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. 460-510. in timpul arhimandritului chir loasaf. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. in aceasta manastire. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna. Brlitulescu. ornamente ~i 43 Prof. am legat ~i am innoit aceasta scara (. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. 1473. Acest cuvios ieromonah era. egumenul Muntelui Sinai.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo .

atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. nu puteau fi luerate a~a de frumos. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. art. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". Ea se citea. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. V. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. mult paeatosul Chiriae. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. Prof. Brlitulescu. in smerenie ~i ascultare.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I. p. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. indeletnicindu-se. pentru mfmgaierea fratilor. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". 1907. 460-510 . Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt. cit. de o mare valoare. pe care le termina in cateva luni. p. Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. Analele Academiei Romane. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna. cat ~i la ehilii. Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf.Eu. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. atat la biseriea. Bogdan. in anul 1470. din 1473 ~i 1550. Io ~tefan Voievod. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. 647. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna.. ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare.

a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. In anul 1465. Apoi. Miiniistirea ~i comuna Putna. Pr. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. Bratulescu. simtindu-§i sfar§itul aproape. Iar pentru luminarea mintii. Evdochia. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. p. ascultarea ~i dragostea de Hristos. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. Bucure~ti. 460510. destinata drept necropola voievodalli. Apoi. 77-78 . 1905. la indemnul egumenului Stahie. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc. pe toti i-a deprins smerenia. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. cetati ~i sate. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. egumeni.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. cit. Biserica. Prof. art. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei.. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. raposfmd in acela~i an. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. mama voievodului. doamna Oltea. a fast sfintita in prezenta domnului. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. Dimitrie Dan. V. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. ajungand la sfar~itul vietii sale. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. Deci. inainte de anul 1465. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. p. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna.

alaturi de celelalte manastiri romane§ti. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. mai 20" 46 . in anul 1474. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. in anul 1470. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. ii deprindea mai ales smerenia. zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod.. nr. fiullui Bogdan Voievod. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. ieromonahul Iacob scria: . 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. Pe una din paginile cartii.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. a fast secole de-a randul. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti. Venind Ia Manastirea Putna. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. in marea lavra. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. pe care indata 1-a savar§it. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. Dandu-se pe sine pilda tuturor. fila 30 v. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. 6 " Mss. §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. Deci. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. 3115711551. ascultarea §i rugaciunea. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. Biblioteca Miinastirii Putna .

~i .126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul. duhovnici. preoti ~i calugari. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. Pe coperta acestei dirti. dintre care unii erau buni nevoitori. la 17 iunie. din a doua jumatate a secolului XV. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. In ~coala acestei manastiri se pregateau. vazand viata egumenului Gherontie. Egumenul Gherontie. devenind duhovnic vestit in partea locului. de asemenea. Apoi. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. Spre sfar~itul secolului XV. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. 1473. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. egumenul Manastirii Humor. Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. siha~tri ~i calugari iscusiJi. Sub egumenia acestui cuvios parinte. Cuviosul Gherontie. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii.Stefan eel Mare. vazand biserica lipsita de unele lucruri. oferind Maicii Domnului dania sa. Apoi. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. dascali ~i caligrafi. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. inainte de anul 1470. la porunca sa. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. Domnul Moldovei.

Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita".Ioan Iufu. in rev. Miinastirea Moldovita. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. 428-455. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. de asemenea. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. 1958 _-::~a . . a luat din tinerete jugul lui Hristos. 7-8. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. pe :a mijlocul secolului XV. 3-. ~i bineplacand lui Dumnezeu. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor. p.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. postul. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. ". dasdilul ~i egumenul. nr. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i. in traditia locului se spune ca. invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. Intre anii 1462-1490. 1963. Mfmastirea Moldovita . De asemenea. invrednicindu-se de darul preotiei. Apoi. ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. monografie. mai multi ucenici caligrafi. A format. privegherea de noapte. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . in slavona (secolele XV -XVIII). Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus.Mitropoha Moldovei". Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. cat mai ales buna nevoifl1a. .XV 127 Originar din tinutul Sucevei. al tacerii ~i al smeritei cugetari. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. .centru cultural important din perioada culturii romiine. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie.:ativa siha~tri iubitori de Hristos.L' ~i C. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn. St. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. Bucure~ti. Nicolescu. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova.

Astfel. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. Bucure~ti. Ei coborau in schit numai Duminica. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. precum smerenia. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. pentru a primi Sfintele Taine. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. Mai tarziu. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. Pe cand biserica era deja zidita. Milni'istirea SuceviJa. in locul celei de lemn. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. impodobiJi cu multe fapte bune. 1923. tacerea ~i neincetata rugaciune. inmultindu-se numarul siha~trilor. 6-8 . apoi se urcau din nou la bordeiele lor. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. timp de 30 de ani. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. risipindu-se aceasta sihastrie. p.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

iar mai tarziu. nr. ali'ituri de chilia cuviosului. la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. datorita luptelor de la Razboieni. op. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. cit. .Jace. cu turcii. p. anul 1808. luandu-~i :. Deci . acest schit s-a numit .. rugiHorul sau. care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii. lacrimile §i darul inaintevederii. . multi oameni. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii.::u pace acolo. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul.. Sfinfi romani . nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. Ioanichie Balan. vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. Ierom. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <.. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. mss. s-a savar~it . laudand neincetat pe Dumnezeu. In anul 1461 . Apoi.:=t:Jdie. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. Dar. fugind in pacturi de frica paganilor. Carte cu multe adunaturi din scripturi. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania. Multa vreme.Manastirea Pangarati". a parasit schitul sau ~i. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. Iar in acest an. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. 315 1 . auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai.Schitul lui Simeon".CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita.cenicii.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut . Astfel.

Apoi. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. op. le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie. cat ~i de mireni. Preacuvioase Parinte Simeon. Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. cautati. atat de calugari. Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. I. ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). le-a ingropat in cetatea Sucevei .. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita . fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. ". 274 . Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare.. in timpul egumeniei sale. cu cuviinta sfintita ~i cu cinste.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. p. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre.. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. Alexandre! (1493). pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. A incurajat mult viata isihasta din partea locului. Pentru sfintenia vietii sale. La indemnul acestui egumen. luand o parte din sfintele lui moa~te. Era cinstit ~i cautat de toti. ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). atat pentru domnii Moldpvei. egumeni ~i duhovnici buni. cit. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna.132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei).

las and in Voronet peste 60 de: monahi. la intemeierea Manastirii Tazlau. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem. prof. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. • Ht. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. . inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. Apoi. Ajungfmd la sfar§itul viejii. cit. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. Bucure5ti. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. retragandu-se la lini§te. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul. loc. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii. in ob§te era iubit de toti. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. Apoi. Dupa anul 1480. cit. egumenul Misail. Timp de aproape zece ani. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. vol. Petru Rezu. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. 1913. I.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. de asemenea. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul.. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. 227-240 3 . Tot el s-a invrednicit.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . A dat ajutor.. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. in anul 1488. indemnfmd. Docwnentele lui Stefan eel Mare. Pr.ntul Daniil. I. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. Deci. Bogdan. stabilindu-se in sihastria Voronetului. p.

Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. Dimitrie Dan. adica . Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. Astfel. Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . formati in ~coala Manastirii Putna. atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. p. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. Si s-a inceput in luna septembrie 3. Si era in toate intelept. ctitorul manastirii. in anul 1488. De la el a invatat.iute scriitor". 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. egumenul Putnei. a racut. cit. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn. Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. op.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. Domn a toata tara Moldovei. monahul Paladie face aceasta insemnare: . catre inceputul secolului XVI. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. Casian monahul. Iar Cuviosul Paladie. in putina vreme. Chiriac ~i altii.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod.tahigraf". 70-71 . smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. arhimandritul Ioasaf. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. ~i auzind despre nevointa lui. indata scriindu-1. Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. La sfar~itul cartii. i se spunea . vestit tahigraf ~i miniaturist.

cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei.1504 -. venind de mic in manastire. raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. 69-81 . care s-au instrainat in curgerea anilor. unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. in ultimul an al domniei sale . Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. iar in caligrafie era neintrecut. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. Dar. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . in smerenie. (1507. Auzind de aceasta. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei.. care. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. op. aducea cele de nevoie pentru hrana. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna. Deci dar fiul sau. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. La sfar~itul Evangheliei lui loan. Dimitrie Dan. in primele decenii ale secolului XVI. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. Bogdan Voievod.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca. la rugaciune ~i post. cit. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. Pr. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. in trezvie ~i in placere de Hristos. la tacere §i ascultare. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. p. Deci. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. Bogdan Voievod.

. p.. In insemnarea de pe carte scrie: . 235 Dimitrie Dan. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata.. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. adica la miezul noptii.. cu invatatura mitropolitului Grigorie . ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. Deci. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. p. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. Caci.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. numita a Sfantului Efrem. " 7 . cit... s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem. a fost racut calugar. Dintre carjile copiate de monahul loan. monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. op. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570). luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . Deci. Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. ". cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . 8-9 ~i 101 .. Dar. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie.. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri.. fiind iubit foarte cuviosului. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii. caci erau saraci ~i departaji de sate. se vedeau raclii multe aprinse.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani..cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou . .. caci era un bun caligraf. se numara ~i o carte cu continut patristic. .

CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. op. s-au dezvoltat aici. Bistrita ~i Moldovita. cit. cit. Apoi. Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita.X V I 137 poienite". spre sfar~itul secolului XV..:-:·-510. in dragoste ~i ascultare. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. in chip deosebit. Dimitrie Dan. p. . cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. ~colile de caligrafi. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii... Bucure~ti. Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau. incepand din vara anului 1476. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586). Aici se copiau ~i se i111podobeau. Mai tarziu. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. Scolile de la Manastirea Putna . Prof. precum se vede ~i astazi. Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::. Victor Bratulescu. alaturi de Neamt. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV .:. Manastirea ~i comuna Putna. 511-582 9 . adunand pe toti siha~trii din partea locului. Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. ieroschimonahul Calistrat. Atunci. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. numit la inceput ..Paisie eel Scurt''. Joe. Apoi. De asemenea. art. cit. Costachescu. . M... p . a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. numit . de mana smeritilor calugari. prof. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.Jncesc al Maniistirii Putna. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Petru Rezu~. a intemeiat Schitul Sucevija. fiind cinstit de toti ca racator de minuni.Sihastria lui Calistrat". odata cu egumenul Ioasaf. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica. facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni.

la 15 februarie. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. care functiona aici. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. arzand manastirea .138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). Cuviosul Paisie. egumenul. care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. slujbele de la Putna. Cronica ~i Analele Putnene. la porunca lui Stefan eel Mare. ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna.de istov". cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . 1502. Cuviosul Paisie. In ~eoala de gramatici. ajutat de insu~i domnul Moldovei. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). a reinnoit acoperi~ul bisericii. . all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet.eel Bun ~i Sfant". Negre~it. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. de la dascalii mi'mastirii. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. Sub egumenia lui. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. atilt episcopii. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. Ca. deprinzand. preotii ~i eredincio~ii de la sate. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. arhimandritul Paisie. Predicile Sfantului loan Gura de Aur.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467).permanenta a cuviosului egumen Paisie. caligrafi ~i protopsalti. ~i renumiti duhovnici. Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. s-au seris de calugari. Mineiele eopiate . eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. egumenul Putnei. Scara Sfantului loan Scararul. in anul 1484. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. timp de peste 26 de ani. dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. pe langa dascali de teologie. Acum se aflau la Putna. ajutat de duhovnicii. Pe lilnga acestea. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. arhimandritul Paisie. sub indrumarea egumenului Paisie.

a cantat slujba sfintirii bisericii. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. heruvice ~i axioane. Pr.. V. _\1nropolia Moldovei". intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. Era cunoscut. Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . p. Bratulescu. in prezenta marelui ctitor. art. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV.. poarta titlul . loan Cucuzel ~i multi altii. 460-510.Facerea lui Eustatie". in biblioteca Manastirii Putna. in post. la 3 septembrie. 7-8. care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. C nele din cfmtari. Apoi. de asemenea. Roman Melodul. care sunt compozitii personale. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. Era inca ~i iscusit caligraf. fiind numit de ucenicii sai . dar ~i compunea personal pe note unele stihuri. domesticus. !jcolile de la Manastirea Putna. 511-522 10 . El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf. 1470.ritor.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. p. Prof. cunoscut in manastirile din Moldova. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. dascal ~i protopsalt". ca: loan Damaschin. Prof. cu numele de . Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. 1966. in \I. nr. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi.M . Petru Rezu~. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol.Eustatie de la Putna". marimuri. cit.

slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. la 2 iulie. Deci. poate la cererea marelui ctitor. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. 1504. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . Apoi. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. Mai tarziu. Mai inainte de anul 1460. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. s-a stramutat la cele ve~nice. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. impreuna cu ucenicii sai. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. Dupa orele de rugaciune. Deci. Din cartile scrise de el. se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. intemeindu-se Manastirea Putna. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. Din acestea i~i ca~tiga. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. Pe fila 181 scrie: . Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna. atat hrana ~i imbracamintea. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti.

fiind iubit ~i cautat de multi.Sihastria lui Chiriac". inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit . Apoi. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus. iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . risipite in tot muntele. popular .Poiana lui Eufrosin". Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. ucenicul Cuviosului Agapie. La inceputul secolului XVI. . contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. Mai tarziu. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. la sunetul unui clopot. Petrecerea lui . care de atunci 1i poarta numele. in frig ~i osteneala. pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul. suferind multe ispite de la diavoli.Muntele lui Chiriac". se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. dupa aceea~i randuiaUi. al carui nume a ajuns pfma astazi.-\ceasta se nume~te . pustnicul Eufrosin. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit.Chiriacu". ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. Numai in sarbatori. adunand cativa ucenici in jurul sau. Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni.

. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei. mai ales pentru sfintirea vietii de aici. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. bucurie ~i desavar~ita dragoste..a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. Ia inceputul secolului XVI.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. 16-19. Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. unde se nevoiau in post ~i rugaciune. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas.. cit. p. op.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". calugarii se retrageau in munte. numita . ~i mai ales in posturi. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin. din parinti binecredincio~i. op. Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia. paza a gandurilor. 338 . care apoi i-au fost ucenici. .Manastirea Sfantului Mihail". Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . Simtindu-~i sfar~itul aproape.Livada Parintilor". lini~te duhovniceasca.Manastirea lui Eufrosin" sau . biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren. p. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. Dupa ce invata carte. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . Marea Lavra ~i Dionisiu. SfinJi romani . Peste saptamana. cit. nici grija de cele pamante~ti. tikere. in timpul acestui cuvios. ci permanenta rugaciune. Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta.. Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. nici tulburare. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. sihastria zisa . in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a.

Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. iar la 16 august. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. iar arhimandritul Daniil. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. indemnand. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. restaurata integral de Vasile Lupu. a adormit in Damnul. 11 august. cand se praznuie~te in calendar. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. din cauza unei casatorii nelegitime. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. dupa putin timp. care le depune la ctitoria sa. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. 1517. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. sratuind. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. in acela~i an. mai-marele Muntelui. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. in anul 1505. in jurul anului 1500. la Manastirea Vatopedu. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. Imre anii 1515-1517. 1517. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. manahi. patriarhul Constantinapolului. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. ca un necunoscut. ~i. la anul 1508. b. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. Simtindu-~i aproape sfar~itul. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. pentru sfintenia vietii lui. Drept recuna~tinJa. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. 1-a zis: . de la domn pana la credincio~ii de rand.

. rugati-va Domnului pentru mine! 3. lenqul ~i pacatosul. sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici. de pastori ~i invatatori. Aici te vei . alti patru ani. 2. ca toti de ob~te. a raspuns Sfantul Nifon: . cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia.0. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu. a raspuns el. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea.Parinte Nifon. precum hotarati. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. incat toti se minunau. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. cinstite parinte. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. sa ne inveti pe noi.Cine sunt eu.144 PATERICUL ROMANESC . murind mitropolitul Tesalonicului. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci.Preacuvio~i parinti. supunandu-se poruncii ascultarii. . i-au raspuns atonitii. in anul 1483. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea. Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. Te rugam. De aceea.Du-te. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. Cerfmd iertare de la ei. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. deci. Iar el le-a zis: . fie voia Domnului. domnul Tarii Romane~ti. parinte Nifon. nici doctorilor iscusiti. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire. te cer pe tine ale fi pastor. a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. care i-a zis: . insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. Deci. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . lata. au raspuns tesalonicenii. intr-un glas.Parintilor ~i fratii mei. caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. ca sa ne folosim cu totii.Parinte. toti episcopii.

S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. nici vreo cinste nu cer de la tine. de vei gre~i. Sa nu cauti la fata nici la mare. care ai stapanirea in mainile tale. Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos. Neagoe Basarab. pe care il iubea foarte mult. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. se face mare cadere multora.Fiule Radu. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. fiul meu. Iar eu. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. ll voi ruga pentru tine. Chiar tu. 4.Si-a varsat preasfantul Sau sange. in anul 1505. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: . ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. Atunci rna veti cauta. pentru care Domnul meu . nici la mic ~i sa faci judecata dreapta. Orice voi face spre indreptarea voastra. care este de la Dumnezeu. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. insa voi ve!i muri in raradelege.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. caci. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie. La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. le-a dat eel de pe urma . Dar sa-ti aduci aminte de mine. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. iti laud socoteala cea buna. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. La urma i-a adaugat: Tu. Caci i-a adunat pe toti in biserica. parintele tau duhovnicesc. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. pentru ca nici o lege nu rna lasa. nici haine. a zis: .Vad.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. s-o primiti cu multumire.

ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah.Sa §tii. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. Macarie §i Ioasaf. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. Ajungand Macarie in Tesalonic. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. dupa ce a fost inchis §i batut. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. Acesta i-a raspuns: . Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i.Mergi. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. 5. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. fiule. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer. Fiind in Manastirea Vatopedu. Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. anume Petronie. ca sa nu va pagubiti mai multl . Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. nu departe de el. Macarie. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. fugind de lauda. manastirea sa din tinerete. in calea marturisirii. Dupa obiceiul acestei manastiri. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: .Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. in afara zidurilor ei. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. petrecandu-1 pe ca1e.Parinte Petronie. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. De aceea. Dupa putin timp. 1uandu-§i ucenicii sai. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. patronul Manastirii Dionisiu. i s-a taiat capul. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. i-a zis ucenicu1ui: . fiule. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. 6.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

Ci toate vor fi de fata. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. celor batrani. la ~apte ceasuri din noapte. pana la sfar~itul nostru. in zilele lui Bogdan voievod. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. Si de toti anii lui au avut 83 . in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. Enoh. celor de mijloc. ca fratilor. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti. care din schimnicie s-au numit Enoh. ca parintilor. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. ~i celor tineri. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. Din toate. parinti ~i frati. de monahul Metodie. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. Si. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu.. 4 ani. care sunt turma lui Dumnezeu. 56 de ani (in calugarie). prin rugaciunile acestui sfant parinte. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . precum ne va invrednici Duhul Sfant. Amfilohie. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului. ~i in schima. sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. de unde au luat chipul ingeresc. septembrie 8. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. ca fiilor. ziua ~i noaptea. Acest sfant staret al acelui loc. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. dupa biografia originalli a egumenului .\fanastirea Agapia Veche in 1808.. dar la manastirea noastra Moldovita. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. septembrie 7. Si au vietuit staretul Amfilohie.

Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. atat in interior. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. traducatori ~i buni caligrafi. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. intreaga intelepciune. Pentru viata sa imbunatatita. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . sihastru ~i sfant moldovean. iar altii. in anul 1546 i1 alege. cat ~i pe dinafara. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. din care unii erau duhovnici renumiti. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. pe o Evanghelie daruita Voronetului. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. ascultarea. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. din neamul caruia se tragea. A deprins. smerenia. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. zugravi de biserici. la indemnul sau. mitropolit al Moldovei. Tot prin grija sa. Era originar din nordul Moldovei. randuiala slujbelor. Timp de 6 ani. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. dascali de limbi straine. Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna. altii rugatori iscusiti. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. de asemenea. cu sfat de ob~te. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. Vazand domnul Moldovei.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. 23 Ibidem .Craiova. cat a pastorit turma lui Hristos. ca . scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita.

mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. . cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. dintre care unii erau iscusiti cronicari. De asemenea. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara. a randuit stareti vrednici. mitropolitul Sucevei. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. rudenia sa. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. indeosebi in jurul Voronetului. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 . 1570. oameni de rand ~i dregatori de tara. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. siha~tri. cu barbatia. Monahii de Ia Voronet. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. au silit pe marele mitropolit. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. in anul 1551. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. . cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura.Codicele Voronetian" ~i . unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. Voronet. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. insa. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. Astfel.Psaltirea Voronetiana". vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. cu smerenia. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. cu aureola de sfant. Ia 5 februarie. cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. Timp de inca 19 ani de zile. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. Grigorie Ro~ca. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet.

pe la inceputul secolului XVI. lini~tea. in deplina lini~te §i tacere. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului.La Scaune" sau . care erau la vanatoare. Spre sarbatori. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. croci ~i alte rucodelii calugare~ti. Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. insu§i a binevoit. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . un kilometru mai sus de Agapia Veche. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. unde raceau priveghere de toata noaptea. in locul celei vechi. apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii.Muntele Scaunele". privegherea de toata noaptea. situat pe obcina. in prima sa domnie (1527-1538). ucenicii le cumparau paine. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. verdeturi. . ascultau Sfanta Liturghie. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. vazand asprimea vietii lor. la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche. le-au zis: .Scaunele". Petru Rare~. metanii de lemn.Parintilor. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. Din banii obtinuti. Deci. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc.

cit. mss. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. p. Ierom. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. op. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. cit. Liviu Stan. Desigur. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti.. p. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. atat de Dumnezeu. Cuno~tea bine Pr. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. op.. Inochentie ~i Eustatie. Acesta. Pr. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. incetul cu incetul. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota.. prof. 56 24 . Astfel. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. Darangli.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. cat ~i de oameni. Ioanichie Balan. fila 151-152. a strabatut multe osteneli calugare~ti.. 16-19. cit. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. Astfel. in putini ani. el insu~i fiind cu metania de la Probota. Era originardin satele de pe Valea Siretului. p. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. Apoi. N. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. op.

El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. Pentru o nevointa ca aceasta. la ~coala de muzica psaltica de la Putna. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. val. ca in vremea Bizantului de altadata. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. mss. Petru Rare~. I. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. nr. biblioteca Manastirii Putna. Bucure~ti. p. iar biserica veche este neincapatoare. Tot 26 Prof. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. monahul Antonie. art. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani.. dascal ~i bun caligraf. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. cit. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. domnul Moldovei (1527-1538. 463-46o. sub supravegherea egumenului Paisie. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. Era inca duhovnic iscusit. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. V. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Deci. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. 576. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. 1957 . Bratulescu. dascalul sau. ~i s-a sfar~it in acela~i an. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. 1541-1546). adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. Intre anii 1546-154 7.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. . ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. Tetraevanghelul de la Humor. s-a invrednicit de darul preotiei. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528.

(Extras din rev. calugarii din Humor. luand din nou scaunul Moldovei. lini~tita. ". s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica. Dupa patru ani. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei. Cronica Tiirii Moldovei. 1975. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. s-a milostivit Dumnezeu . in anul 1535. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. Stefan Voievod eel Batran. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. traditia !ocala. mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. in zilele domnului Petru Voievod. cat ~i pe dinafara". . Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. situata l·a nord de actuala manastire.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. . numita pana astazi . 7-811%6. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. din cauza groazei ce cuprinsese tara. iar noi. lasand in urma numero~i ucenici. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". Cuviosul Paisie.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului.S. In anul 1538. comuna Slatina-Suceava. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova.atat pe dinauntru. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. 463-466) 28 I. impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale.. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. un sihastru sfant ~i racator de minuni.M. fiind el insu~i bun pictor miniaturist. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir. 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. p. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI.Poiana lui Pahomie". il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. Si s-a inspaimantat toata tara. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. Astfel. p. el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. nr. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau. Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . El i~i avea chilia intr-o poiana mare. ce se chema Pahomie.M. 17. Neculce.

Deci. CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. era cu metania din Manastirea Voronet. Apoi. a zidit aici o frumoasa manastire. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. iubind viata pustniceasca. ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. din ob~tea Manastirii Neam1. care nu seadi niciodaHi. Astfel. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. nalucirile cele de noapte.Izvorul Cuviosului Pahomie". Sfantul Pahomie Sihastrul. . care mai tarziu a disparut. in anul 1553. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. jos in poiana. Aici. foamea. ca. s-a stramutat in ceata sfintilor. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. binepHicand lui Dumnezeu. cand se fac slujbe in biserici. dupa traditie. de altfel. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. biruind cuviosul cursele vrajma~ului.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. deja exista o mica sihastrie. intre anii 1553-1559. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. El venea. la cere~tile Hica~uri. Domnul Moldovei. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. rugandu-se cu lacrimi. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. desigur. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. Deci. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. frigul ~i toata nevoia firii. Mancare nu primea. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. decat lao zi sau doua. mai traind putin. la 20 de km mai sus de Slatina. Astfel. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. dupa apusul soarelui. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu.

care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. s-a retras in munte. numai singur Dumnezeu le ~tie. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului. apoi . p. Bucure~ti. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. iar din secolul XVII. mi. La 3 septembrie. N.SFINTI . Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei. ce ii poarta numele pana astazi. la izvoarele paraului . Valea Siha~trilor". VII. Ajungand la adanci batraneti. Timp de 15 ani. el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. p. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt. Astfel. Vale a Sihastriei".'vfiiniistirii Slatina. . Hrisostom Asavei. mss. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. 1948. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. cat a condus Mfmastirea Slatina. Iorga.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. Monografia . Apoi.nilor. egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. lar ostenelile. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. Valea Sihastrului". 41-42. 101 . 1904.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. Caci. cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale. rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. 1559. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de . numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . Protos.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. precum insu~i numele il arata. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. ca era mare duhovnic.

in a doua jumatate a secolului XVI. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii". Astfel. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu.. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. in anul 1572. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. in anul 1568. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. lar altii. pe care o reface in intregime. punandu-i numele de Pahomie.lacob eel Vrednic". buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. dasclHi invatati in greaca ~i slavona. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala.sfar~itul apropiat al voievodului. Tazlau. De asemenea. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. Zosima . precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte. Vazand. in tineretile sale. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. trecand la cele ve§nice. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. Bogdana-Radauti.. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu. cat §i in Muntele Athos. in frunte cu Manastirea Dochiaru. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. La toate acestea. Putin mai tarziu. atat in tara. atat monahul Pahomie. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. Pentru toate acestea. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. cum §i mai multe laca~uri atonite.

Nestor Severineanul. p. 180-196 31 . 3-4. intre anii 1555-1568. PROHOR.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . Istoria Maniistirii Secu. 1974. primind numele de Zosima. SPIRIDON. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". p. vol. in rev. Astfel.Schitul lui Zosima". 53. sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise. Apoi. auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. Veniamin. VISARION. Valcea. in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. Prohor. mss. VENIAMIN. Atanasie §i altii. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. precum ieroschimonahul Dosoftei. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . Arhivele Statului din Rm. Moldova. Veacul XVI. Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei.. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. Mai tarziu. Stefan. p. mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. Duhovnicul Andronic. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. . Spiridon.Mitropolia Moldovei". hirotonindu-se. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani. III.A. Veniamin. nr. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice.. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii. Visarion. 267. CHIRIAC. .X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. aproape de Manastirea Neaml. nr. Un manuscris necunoscut . cu hramul . a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. Alexandru Lapu§neanu. precum: Prohor. Chiriac.Istoria Mdniistirii Secu. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. Episcop Nestor Severineanul.

Nevointa lor a fost a~a de aleasa. ~tefan ~i Atanasie. op. Visarion.Chiliile lui Prohor". Spiridon. Chiriac. sub ascultarea egumenului Dosoftei. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. Astfel. Apoi.Chiliile lui Veniamin" ~i . ascultau slujba. adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri. in frunte cu egumenul Dosoftei. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. s-au racut pustnici vestiti pe valea .174 PATERICUL ROMANESC Spiridon. primii vietuitori ai Schitului Zosin. . o parte dintre ei au intrat in ob~te. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te. 24. . din afara zidurilor Manastirii Secu. Deci. Cuvio~ii parinti Moise. Desigur. Chiriac. iar ceilalti au ramas mai departe la . din care batranii erau socotiti superiorii acestor . care a durat pana in zilele noastre. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. in post. se imparta~eau cu Sfintele Taine. ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. inainte de intemeierea . traditia !ocala . in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Visarion. Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului.chilii". odata cu intemeierea schitului ( 1564). Toti ace~tia la un loc. cit. luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. 33 Arhiereul Narcis Cretulescu.Chiliile lui Moise". incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici. impreuna cu alti siha~tri nenumiti.Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI). amintiti in actele vremii.Paraului Sac". intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). Prohor. Dupa multi ani de aspra nevointa. se face pomenire de . in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea . p. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. Veniamin.chilii" in padure.chilii".Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca..

innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. Pana in vara anului 1542. ucenic al episcopului Macarie de Roman. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor.eel Sfant" de la Ra~ca. FlUticeni. pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. adunand in jurul sau peste 30 de calugari. 74. 711 . Dascal al rugaciunii. In anii 1540-1542. au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti. in acest an. popular . a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. Apoi. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. Stoicescu. 1974. N. p.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. Repenoriu bibliografic. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517). Utrenia la miezul noptii. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. p. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. fiind ingropat de ucenici in pustie. A~a petrecand.Manastirea Ra~ca". Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. Sfanta Liturghie zilnica. La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . Locul acela se cheama pana azi . Atunci. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te. toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. Moldova. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. in putina vreme. unde sihastreau numero~i pustnici. Bucure~ti. care s-a petrecut la anul 1574. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI..Poiana lui Iov".!ova". 1901. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala.

Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. De asemenea. nr. intrecand pe toti dascalii sai. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. de asemenea. 1957. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. masa o data pe zi. cu secole in urma.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani.O. se nevoisera siha~tri sfinti. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. cu rugaciunea lui Iisus. unde. . Era cu metania din Manastirea Slatina. in scrierile Sfintilor Parinti. 351.B. Apoi. s-a mutat la cele ve~nice. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar. prof. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. caligraf ~i vorbitor in limbi. a scris o cronica putneana prescurtata. 3-4. vol. 322-355 . Polonia ~i Rusia. Pr. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. in Transilvania. in rev. XCIII (1975). Bucure~ti. Mircea Pacurariu.R. p. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. Pe cand era ieromonah. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. inainte de anul 1561. afara de zilele de sarbatoare. I. iar intre anii 1561-1564. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. una sarbeasca ~i alta bulgareasca.". Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. lar ca sfetnic de taina al voievodului. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. p. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. Cuviosul Silvan incuraja.

Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. Aici a crescut duhovnice~te. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. din cauza dese1or schimbari de domni.Piciorul Mitropolitului". Teofan. Aici. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei. MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. in anul 1568. in aceasta vestitli vatra isihasta. devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV.XV I 177 in anu1 1577. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. dasdil ~i parinte al parintilor. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. in anu1 1581. ~i era tuturor. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . fiind izgonit din scaun. Mai tarziu. . pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. el intrecu pe multi siha~tri. sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. El a supravegheat aceste lucrari. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. cu voia lui Dumnezeu. Avfmd o traire aleasa. pentru a treia oara. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568).

. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru.0. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. mormantule. de departe. in anul 1598". Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. pe cine ai? 0. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . Dupa cativa ani. de asemenea. cum se vede pana astazi. eel drag tuturor. aceste cuvinte: . Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. atat monahilor romani. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. cat §i multor monahi din Athos. sotia prea luminatului Jeremia. il impodobe~te dupa cuviinta. in anul 1598. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. (il am) pe Teofan. pentru Dumnezeu. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. ce mort ai? Spune-mi repede mie. al carui stralucit sicriu. fiind fericita ca-i este ruda. straine. izgoniri ~i primejdii. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. celui ce te intreaba.178 PATERICUL ROMANESC Deci. Elisabeta. Teofan". in anul 1587.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. in putina vreme. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. in ob~tea Manastirii Ra~ca.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. Liviu Stan. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. ajungand la masura barbatului desavar~it. cit. renuntand la scaun. SfinJii romilni . curatindu-~i mintea ~i inima. IV. Acest vas ales al Duhului Sfant avea.. El insa. a ajuns purtator de Hristos. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. Sibiu. VieJile SfinJilor. b. 3. plin de blandete ~i smerenie. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i.. 1686. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. p. Astfel.arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". ne ramane in mare parte necunoscuta. f. care i-a fost egumen ~i duhovnic. apoi episcop de Ractauti. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1.. 1945. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. Prin anul 1560 a intrat. . . avand ca dascal ~i povatuitor pe. Ia~i. atat de sfanta. op. Arhiereul Narcis Cretulescu. 54-55. intre anii 1605-1608. Cuviosul loan s-a Ia. episcopul Macarie de Roman. Cuviosul loan de la Ra~ca. De la el a invatat cuno~tinta cartii. fiind ascunsa in Hristos. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. cand este ales mitropolit al Moldovei. 2. f. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. a implinit ani indelungaJi. 152. Viata sa. Invrednicindu-se de darul preotiei. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. vol. care vin de la diavoli. 76-79 1 . Pr. indeosebi.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei.

le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. Atunci. navalind paganii. 4. mai ales in sfintele posturi. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. Apoi. Din aceasta pricina. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. sarutandu-se unii cu altii. Cerceta. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. ingenunchind. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. pacato§ii! . Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. Sub povatuirea acestui sfam egumen. binecuvantandu-i. pe siha§trii din muntii Ra§clii. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. Apoi. 5. Apoi. 6. patronul acestui sfant llica§ §i. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. pana s-a lini§tit tara. Sfinte lerarhe loane. s-au risipit in munti. Aici. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. in anul 1574. Caci. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. ii cereau sfintele rugaciuni. Cuviosul Arhiepiscop loan. de asemenea. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. blandul egumen i-a adapostit. cerandu-§i iertare. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. lar in zorii zilei. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. impotriva voii sale. in urma.

Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). apoi din nou se retrageau in manastire. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. la 3 km mai sus de manastire. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. in a doua jumatate a secolului XVI. Deci. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa.SF I NTI . numita pana azi . El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . Apoi. Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. dorind viata pustniceasca. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor. ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti.S I C UVI0 . de frica turcilor. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. Aici avea cuviosul cativa ucenici. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. . un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. ca de altfel pretutindeni. pe cand era egumen la Ra~ca.Poiana lui loan". pe valea paraului Ra~cuta. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. s-a retras in munte. Apoi. dorind sa invete mai multa carte.

Apoi. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. Apoi. pe langa limbile greadi ~i slavona. pe cand era pustnic. se nevoia ziua ~i noaptea in post.stim Dragomirna.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii. Ia. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. Caci. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. jos. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. ravnind marilor siha~tri de demult. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. fiind bun caligraf. Dupa multi ani de viata pustniceasca. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). unde cobora la marile sarbatori.Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. Acolo. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine. Tot pe prima fila. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. iar de la .Eremia Movila Voievod. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. Reintors la Moldovita. .candu-~i o coliba. unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII.184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata. iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale. chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. . Preacuratele Taine le primea din manastire. in semn de recuno~tinta.

Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. Moldovita. unde s-a nevoit cativa ani. Acesta.Antonie protopsaltul" (1589). le-a primit. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . Apoi.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. pentru care era numit de toti: .Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. sub nr. morala. Apoi. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui.mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. dupa ce invata carte la Putna. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. . 1776/687. luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. iscusiti caligrafi. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. s-a intors la Manastirea Putna. A~a s-a nevoit acest mare dasdil.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. pentru preoti la sate. Bogatele sale cuno~tinte teologice. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. Suceava ~i numero~i tineri. patristice. duhovnic. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. asceza. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. dogmele. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. . in semn de recuno§tinta: . Deci. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. ca la 50 de ani. atat in Manastirea Putna. ajutat de un alt iscusit dascal. Humor. Refuzand sa urce treapta arhieriei. dascal de limba romana ~i bun caligraf. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. marturisind dreapta credinta. cat ~i in Muntele Athos. ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. retorica. catehetice ~i chiar filozofice.

prin sapaturi ocazionale.186 PATERICUL ROMA. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . Grecia .. atat in ob~te. ". intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche.Muntele Scaunele" ~i . Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. . cat ~i in muntii din imprejurimi.. atat dHugarii din .. In aceasta livada exista. in . cu numele mortului scris pe o latura. . MISAIL. Locul acesta se cheama pana astazi .se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta. In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului. ori pe o _ muchie .. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE. La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-. ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din .Manastirea lui Agapie". Misail. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. mai ales de la Agapia Veche. ale caror tropuri.Livada Parintilor".cu arbori batrani ~i roditori". Ei s-au nevoit la Agapia Veche. la inceputul secolului XVII. un cimitir in care se ingropau. ca: Rusia. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. s-au gasit in morminte. iar despre altii numai a auzit. Vasile ~i Paisie. Pimen. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte. a adormit cu PIMEN.Livada Parintilor". cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna. Aici. pana la jumatatea secolului XVIII. ". anume: Evloghie.Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. prin secolele XVI-XVII.Livada Parintilor".NESC ~i cele ve~nice. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra.

1962. op. in rev .Mitropolia Moldovei". . smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale. p. unde invatau calugari iubitori de carte. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc.. ciH a dainuit Schitul lui Zosima. iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata. 9-12. Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. Se spunea despre dansul ca era. Pentru aceea ~i dasdil sau . singur Dumnezeu le ~tie. in a doua jumatate a secolului XVI. ascultarea. 694-712 6 5 .Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa.nastavnic" era numit de cei din vremea sa. mare dascal ~i povatuitor de suflete. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. pana la insu~i domnul tarii.. in .S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. Mitropolitul Dosoftei. nr. Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. Astazi. fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche. cu metania din Manastirea Neamt. Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor. 152 Alexandru I. f. formata din peste 50 de siha~tri.Schitullui Zosin. uitate. El invata pe toti frica de Dumnezeu. dogmele Bisericii Ortodoxe. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. cit.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu.inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima). ca putini altii. Timp de 40 de ani. de asemenea. Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. Gonta.

Apoi. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. vestita in toata Tara Moldovei. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. intre anii 1602-1606. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. nevazand fata de om. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. alaturi de Schitul lui Zosima.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. situate in apropierea <. iar el se muta in odihna lui Hristos.paraului Sac". dupa apusul soarelui. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. Toata saptamana petreceau singuri in munte. 1606.cestui sfftnt munte romanesc. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. La 21 august. ~i mancau o data pe zi. Totodata. unul din fiii sai duhovnicqti. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. CUVIOSII VUCOL.

dintre care o parte traiau in obste. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. p. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. astfel.Pe~tera lui Ghedeon" §i . caci se racuse vas curat al Duhului Stant. 104. s-a facut sihastru. ravnind vietii pustnice~ti. CQ/auza judefului Neamt. 1923. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. 1939. 45.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I. Bucure§ti. 1935. . Savar~ind. 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie.ncile Ceahlaului. dilatoria acestei vieti.Pe§tera lui Gherman". Pr. 9 Dimitrie Dan. p. care este maica tuturor faptelor bune. smerenia si neincetata rugaciune. iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. Bucure§ti. pe un deal din apropierea manastirii. cu binecuvantarea dascalului sau. Idem.Dealul lui Pangratie". p. in post ~i in priveghere. Bucure~ti. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei.Pe§tera lui Vucol". pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). Aici. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. Palatul Cnejilor. printre care §i .Ceata pustnicilor fericita este. Manastirea Sucevifa. C.avand multa trecere in poporul de la sate". a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. . pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. Ca egumen. In anul 1610. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • . s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . dibdand multe ispite de la diavolul. Apoi. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii. Matasa. 102 7 . unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. dupa cuvantul Sfintei Evanghelii. numit pana astazi .

In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. de asemenea. invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. Se ingrijea. Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. ~i anume un Evangheliar (1613). ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii.clisiarnita". episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. Spre sfar~itul secolului XVI. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. In aceasta vreme. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: . Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti. caligrafiate cu propriile sale maini. Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti.scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". Deci. Ieremia Movila. precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui.Anghelis" (Octoih). de asemenea. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm .190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. care se pastreaza pana astazi. iar cu locul na~terii din partile Sucevei. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei. care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . o Psaltire (1614) ~i un . randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. La mfmastirea de metanie. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. Pentru intelepciunea vietii sale. printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba.

Apoi. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . 105-107 ~M. 1972. ". in anul 1626". in anul 1606 este ales episcop la Roman. unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. in anul 1626. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. nr. renuntand la cele pamante~ti. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. Prof. XXXIX (1963). 10 . prof. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. 1631. anume loan ~i Cristina. Pr. Din botez se chema Ilie. 1957. p. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. Apoi. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . I. in rev. I. Zugrav. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. din parinti foarte iubitori de Hristos. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine.. pregatindu-~i dinainte mormantul. episcop de Ractauti.M. pana in anul 1617. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. In timpul domniei lui Petru . ". iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. Mircea Pacurariu. din tinerete. vol. p. ctitorita de el in anul 1609. Apoi.Schiopul (1582-1591). Sibiu. Ve~nica lui pomenire. 343-345. 7-8. Efrem.::elor ee-l privesc. p.. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . la 19 ianuarie. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. pe la jumatatea secolului XVI. Bucure~ti. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh.Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna.

Dragomirna. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. . calugarindu-se cu numele de Anastasie. indata !-au hirotonit preot ~i. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. Deci. in anul 1607. in ~coala Mfmastirii Putna. povatuind multe suflete catre Hristos. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici. tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. 5. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. 3. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. Parintii sai. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti.192 PATERICUL ROMANESC b. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. care practau adesea satele ~i mfmastirile. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. in anul 1600. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. Aici a zidit o mica biseridi. 4. loan ~i Cristina. Aici. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. in tineretile sale. Ca. Ramanand in oaste cativa ani. renuntfmd la cele pamante~ti. cape un odor de mare pret. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. Astfel. la cererea voievodului. 6. fiind osta~ in armata Moldovei. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. 2. biruia cu multa u~urinta pe navalitori.

in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. De asemenea. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. din care unii erau cinstiti de popor. Apoi. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. rudenia mitropolitului. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. un Apostol. mitropolitul Anastasie inalta. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. domnul Moldovei. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. Acest fericit parinte al Moldovei. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. un alt Evangheliar din anul 1614. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. bolta ~i naosul bisericii. cum au fost: Popa . mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. cu adevarat. Caci in acela~i an. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. Este. 8. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. inca din viata. o cruce mare imbracata in metal pretios. Ignatie. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. Matie~ ~i Grigorie". arhimandritul Varlaam. 10. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. In anul 1609. anume: .Popa Craciun. Astfel. renumita in toata Moldova. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. cu hramul Pogorarea Duhului Stant. ca sfinti ~i racatori de minuni. Inca din primii ani. pe atat este de frumos pictata ~i in interior. Miron Barnovschi. Mai tarziu. doua Liturghiere. cum nu sunt altele in tara noastra. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). pe care ctitorul il doneaza manastirii . din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. 7. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. loan ~i Cristina". 9. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. frumoasa Manastire Dragomirna. Biserica Manastirii Dragomirna. zugravi ~i miniaturi~ti. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. care au pictat altarul.

ajun~i sub ocupatie straina. mai ales vara. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. Pentru aceea. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. unde se vindecau numero~i suferinzi. Matie~.194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. atat calugari. adaugand ~i alte innoiri. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. de inaltare duhovniceasca. In anul 1621. Astfel. Grigorie. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. mai ales la hramuri. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. Prin aceasta. moa~tele s-au racut atat de grele. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. lgnatie. In fiecare vara. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. 15. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. 12. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. cat ~i mireni. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. navalind t~Harii asupra Sucevei. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. icoane. Dar. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. in anul 1626. prin negraita minune. 11. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . pentru impodobirea sfintelor biserici. 14. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. intarindu-se astfel in dreapta credinta. Erau cele mai importante zile de rugaciune. 13. unde se ingrijeau.

Osemintele sale se odihnesc. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. in oricare timpuri. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile". sa aveti. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . anatema. 1629. 17. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. pana Ia invierea cea de ob§te. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna. protectorul Moldovei. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. maranata. amin. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara..Apostolul" de Ia Viena . o bolnita intretinuta din vistieria tarii. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. boieri sau din neamul nostru. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra. 16. Cristina. Doamne. cum am spus mai sus. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. pe care apoi a daruit-o lui Hristos. tunzand-o in cinul monahal. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan.SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. vreo nevoie sfintei manastiri. mitropolitul Tarii Moldovei. ~i . inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh. Troita Sfanta. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. ctitori. Purtand o mare grija de bolnavi. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. singura nedespartita. acela sa fie proclet ~i triclet. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa.

Dealul lui Negru Voda". iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. ne~tiut de oameni. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . in partea de sud-est. in primele decenii ale secolului XX.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. se afla un deal inalt numit . a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani . Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. Pe versantul abrupt al dealului. intre Targovi~te ~i Campulung. cuviosul acesta. culcandu-se in mormant.Schitul Negru Voda" (Cetatuia). aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta. unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. mai mult de 30 de ani. Apoi. dupa o nevointa atat de aspra. 1638". a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. Vale a Chiliilor". coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. intre secolele XIII ~i XVIII. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. din cauza locului foarte abrupt. ca ~i pe valea paraului Cetatuia. din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. ale caror nume nu se mai cunosc. pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. singur Dumnezeu ~tie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen. s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit.Dealul Cetatuia" sau .Ioanichie Schimonah. a fost Cuviosul schimonah loanichie. Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. Preacuvioase Parinte Ioanichie. Cu trecerea anilor. ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. Apoi. insa. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. Erau galbene. Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns.

cu zi de praznuire 22 decembrie.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. Simeon. a intrat apoi in armata poloneza. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier. Galitiei ~i a toata Rusia. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. Tatal sau. Timp de trei luni. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. ucraineana. poloneza. franceza. iar dupa cateva luni a fost numit egumen. In 1621. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. Tot ei au ajutat mult ~i . in Paris. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona. unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. dupa incheierea pacii. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. in Polonia. care ii provocau rani ~i umflaturi. Sfinte Ierarhe Petru. rara a fi atins de stricaciune. lituaniana. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. care-i sileau sa treaca la uniatie. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. greaca ~i latina. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. la 22 decembrie 1646. la Suceava. In acei ani. Ca fiu de domn.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. se muta la Domnul. unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -.Fratia Ortodoxa" din Lvov.

la inceputul secolului XVII. adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor. Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit.Misail nacealnicul" (egumen). Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. ~i. s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase .Sihastria lui Daniil ~i Misail". Apoi. s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . Varlaam. sub Muntele Cozia. Doi dintre ei.Daniil duhovnicul" ~i .Misail nacealnicul". Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. au plecat la calugari din Manastirea Cozia.198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. . mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos.Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. s-au retras peste Olt. ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . Pe la jumatatea secolului XVII. la inceputul secolului XVII.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului". iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. pe Muntele Stanisoara. .Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. Apoi.nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Dupa putina vreme. mitropolitul Tarii Romane~ti. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. ucenicul sau Misail a devenit . Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. dorind sa urmeze sfintilor de demult. Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. intemeind astfel .

auzindu-se despre aceasta. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. p. in pe~tera. Ajungand la adancul batranetii. nemaiputand cobori. 14-15 . aducandu-le la Cozia. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. iar pestera se pastreaza pana astazi. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. La batranete. El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. la 1 km de Manastirea Stanisoara. ca sa se osteneasca. Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. Manastirea Stani$oara. p. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. Viata pustnicilor fericWi este. Apoi. osemintele lui au fost impartite peste tot. 9-12 Ibidem. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. Dupa mai multi ani. nestiut de nimeni. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. Noaptea insa. Cu timpul. Sase zile se nevoia in pestera. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui. Bucure§ti.Izvorullui Meletie". asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. ce se cheama pana astazi . Astfel. 1943. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. Grigore Uritescu. pe care. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe.

batai ~i acari. Apoi. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. Dupa noua luni de zile. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale... Deci. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. Peste tot randuia preoti ravnitori. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. In Sfin(i romani . bun caligraf ~i zugrav de icoane. Timp de trei ani. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. a ajuns monah iscusit. cat a pastorit Biserica lui Hristos. patimind multe necinstiri.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. cu voia lui Dumnezeu. Pacurariu. In anul 1643. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. sfintea biserici ~i mergea prin sate. Sfantul lerarh !lie forest. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei. Ajungand din nou in Moldova. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. p. Vasile Lupu. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. Iubind din copilarie pe Hristos. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. in anul 1641. 385 . M. Iar sffmtul rabda mucenice~te. . Pentru curatia inimii sale. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. prof.. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. Sfinte Ierarhe Iorest. op. cit.

cit. cit. p. Mure~ianu. Iosif eel Nou de la Parto~. 76. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. Iar in . Din botez se numea Iacob. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd.Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". 14 b. Episcop Timotei a! Aradului. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. 104-108. Pr. Mitropolitul Dosoftei.. Prof. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. Mfmastiri din Banal. in ora~ul Raguza Dalmatiei. 362 16 15 . tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute. Liviu Stan. 21-34. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. . cit. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii.. op. se spune ca a trait prin anii 1660.. op. In SfinJi Romani . 1971.. f. 37. dintr-o familie de crestini valahi. Ramanand orfan de mic. p. op. mama sa Pr. Unii traiau in chinovie. s-a nascut pe la anul 1568. 1976. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret.biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". Sfantul Daniil Sihastrul. loan B.. fila 151-152 Manastirea Parto$. . anume Cuviosul Epifanie. Deci. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului. Timi~oara. Era originar din partile Sucevei. p. p.

privegherea de toata noaptea. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. a ajuns la masura desavar~irii. Cuviosul schimonah Iosif . ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. ascultarea ~i smerenia. Apoi. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. Aici. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. indeosebi pe cei ologi. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. Aici. raposand mitropolitul Timi~oarei. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. A racut ~i unele minuni. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. romani ~i macedoneni. De asemenea. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. La Pantocrator. intelept la cuvant. racandu-1 preot. Caci era tare in credinta. calauziti de Duhul Sfant. Dar. Caci. romanii din Banat. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. postul desavar~it.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. de~i avea 80 de ani. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. vindecand multe bali. Cand avea 15 ani.

mai traind inca trei ani.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi. in SfinJi romani . rugaciunea ~i ascultarea de parinti. in toamna anului 1659. pe timpul domniei lui Matei Basarab. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. Atunci. dar tanarul cre~tin. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. ca sa-i fie sluga pana la moarte. Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. 1956. drept pedeapsa. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. In anul 1653. Aici. Acea femeie. Trecand Dunarea. care indata a murit. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. Anania. p. 17 Arhim. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. turcii au ajuns la Constantinopol. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. 1-a lovit pe tiran. biserica. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. 399 . navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. Pe dmd avea doar 15 ani. pe langa foame ~i osteneala. Crescut de mic in dreapta credinta. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. Pe lfmga drumul greu. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. turcii ~i-au impartit robii. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul... Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. iubea mult pe Dumnezeu. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. ranindu-se de frumusetea lui loan. . intarit de ravna credintei in Hristos. Bartolomeu V. mfmiindu-se. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. tiranu1 voia sa-l sileasca. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. fiind in varsta de peste 85 de ani.

pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. In anul 1606. In toamna anului 1632. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. 1972. 1662. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. atunci raposat. p. arhimandritul Varlaam este ales.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. egurnenul Dosoftei. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. vo\. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. Deci. Episcop vicar Nestor Severineanul. Atunci fericitul loan. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte. iar in anul 1608. nr. Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. 1958. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat.Cred in adevaratul Dumnezeu. 3-4. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. din intreaga sa istorie. 1974. p. p. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. Mircea Pacurariu. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. Pr. II. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. in anul 1580. Prof. 18-24. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. S-a nascut in judetul Vrancea. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. 180-196 18 .Mitropolia Moldovei". dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. la 12 mai. . Din botez se chema Vasile. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. In rev. Sfinte Mucenice loan. Sibiu. a spus cu inddizneala: . lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. Apoi. 139-147.

Agapia.Scara" Sfantului loan Scararul. In Schitul lui Zosima. 2. Spiridon ~i Chiriac. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. impreuna cu cativa ucenici. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. 4. Slatina. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. Nestor Ureche. iar in 1657.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. in anul 1653 se retrage la metanie. Prohor. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. Bistrita. vestita in toaHi Moldova. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. ca sa fie pe intelesul tuturor. Probota. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. Prin aceasta. 5. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui. precum ~i alte scrieri. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau.X V I I 205 Apasat de batranete. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. . incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. de gandire ~i de traire ortodoxa. Ca egumen al Mfmastirii Secu. rugaciunea lui Iisus. la trapeza ~i la chilii. Prin anii 1625-1630. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. Veniamin. De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. 6. Dogmele credintei ortodoxe. la 19 decembrie. Moldovita ~i Dragomirna. b. Astfel. In ob~tea sa. Dupa slujbele biserice~ti. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. egumenul . Putna. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. cu metania din Secu. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. egumenul Dosoftei. s-a racut parinte luminat al Moldovei. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. 3. ce se citeau zilnic la biserica. anume: Moise. Mitrofan. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. ~i de la episcopul de Roman.

a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. Ractauti si Roman. siha~tri. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. Paisie. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. care il avea de duhovnic. traducatori de carti in grai romanesc. 10. la dregatori. egumenul Manastirii Secu. in toamna anulu! 1632. calugari. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. Miron Barnovschi (1626-1629). cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. fost episcop Ia Hu~i. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati. apoi mitropolit al Moldovei. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti. Ghenadie ~i altii. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. Serghie ~i loan. la Sihla ~i la Sihastria. 7. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. arhimandritul Varlaam. Gheorghe. ~i mitropolitul Sava. se pot aminti ieromonahii Efrem.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. 9. cu limba vorbita a poporului. duhovnici diutati de multa lume. lar dintre egumeni. Zilnic alergau Ia el tarani. egumeni ~i dregatori de la la~i. Visarion ~i Stefan. intre anii 1653-1660. prin sate ~i targuri. ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. Ghedeon. De asemenea. ucenici ai staretului Varlaam. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. Si a fost mare bucuria atunci peste . egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. prin manastiri. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. 8. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. mai intai episcop Ia Hu~i. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. Teodorit. greaca ~i slavona. Valea Siha~trilor". apoi mitropolit. intre anii 1660-1664. intre anii 1645-1653. Pahomie. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului.

. Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. caci toti se foloseau de bli'indetea.Carte romaneasca de invatatura".S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . .la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi. Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. pe limba ~i intelesul tuturor. pe intelesul credincio~ilor. mai ales in Transilvania. tiparita in anul 1643 cu numele de . intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca.Sapte Taine ale Bisericii. Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca. De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. in romane~te. Tocmai de aceea. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. cu 75 de predici in 500 de file. mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. ~i anume: . Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. caci era adresata . 11.Explicarea Evangheliilor la Duminici. aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. de citire. In popor a fost numita eel mai obi~nuit . tiparita tot la Ia~i. 12. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie. trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri.Carte romaneasca de invatatura". Prin aceste trei carti. tiparita la Ia~i in anul 1644.X V II 207 toaHi Tara Moldovei. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. cu 339 file. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. . la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul.Cazania lui Varlaam". Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. in anul1647. pentru toti credincio~ii romani. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . renumit pana in zilele noastre.Raspunsulla Catehismul calvinesc.

dupa a sa putere.Raspunsul la Catehismul calvinesc". 17.208 PATERICUL ROMANESC 14. racandu-se vestit. mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. 18. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe.Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc.plin de otrava de moarte sufleteasca". marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. membrii celor . atat in Tarile Romfme. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului.plin de otrava de moarte sufleteasca". apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. cat ~i in intreaga Ortodoxie. Deci. sinod de ierarhi romani din ambele tari. in anul 1645. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. declarandu-1 . a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. Prin aceasta carte. in anul 1642. astfel. Apoi a adunat la Ia~i. care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. Inteleptul pastor al Moldovei. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . Astfel. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . rusa ~i romana. 15. In . in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. unde s-au ~i raspandit eel mai mult. intorcandu-se in Moldova. 16. a organizat la Ia~i. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. Timp de 43 de zile. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh.Raspunsul la Catehismul calvinesc". Prin aceasta. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. Totodata. care au aprobat . Sapte Taine ale Bisericii".

Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. Voronet. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. prin dania hatmanului Gavril. erau: Sfintii Trei Ierarhi. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. 1641. Iar in ziua de 13 iunie. unde se raceau cursuri in greaca. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. Putna. Astfel. Aici. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. insotite de mare multime de clerici. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. Agapia. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. La indemnul mitropolitului Varlaam. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. au discutat punct cu punct. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. Dragomirna. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). 19. singura manastire din tara cu regula de . In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. Moldovita. Tazlau ~i mai ales Bisericani. in ziua de 14 octombrie. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. psalti. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. Slatina. sub mitropolitul Varlaam. Manastirea Golia-Ia~i. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. 22. sub conducerea mitropolitului Varlaam. fratele domnului. au intrat in Ia~i cu mult popor. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. tipografi ~i traducatori de carti. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca. spre mangaierea poporului binecredincios. slujitori. Sub pastoria acestui mare ierarh. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. Probata. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. Neamt. prin grija bunului pastor al Moldovei. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. slavona ~i latina. duhovnici. 21. 20. biserica Stelea din Targovi~te. Secu. cateheti. Manastirea Hlincea-Ia~i. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. 1639.

predica zilei din cazanie.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului. de o limba ~i de un neam. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. adica . Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. jertfindu-se. 9). Ca semn al impacarii. iar pe Matei Basarab. In felul acesta. in fruntea unei alte solii de pace. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. la domnul muntean Matei Basarab. de patriarh ecumenic. miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. Iar . Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. calugarii. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta.Dobromira". Sinodul Marii Biserici 1-a propus. 25. numita multa vreme Manastirea . In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori. pentru intarirea ~i apararea credinte: . Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos. 24. pe intelesul credincio~ilor.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). de Biserica ~i de parinti. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. printre cei trei candidati. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos.muntii fo~neau de pustnici". ~i un iscusit racator de pace. Astfel. dupa a sa putere. traduditori. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. Inca pe cand era egumen la Secu. fiind ales apoi Partenie. dupa a sa putere. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. cu care era de mult in neintelegere. in vremea sa. care in fiecare sarbatoare citeaJ. 23. plini de frica de Dumnezeu.Buna pace". In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. de asemenea. 26. precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. in anul 1639.

cat a trait la Secu. si a primit Preacuratele Taine. au racut pretioase danii Manastirii Secu. citea. simtindu-si aproape obstescul sfarsit. Ecaterina. impacat cu sine. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. egumenul Manastirii Neamt. metania sa.orice agonisita dobandea. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. un calugar aghiorit 1-a instrainat. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. 29. traitori in codrii si manastirile Moldovei. nu statea rara lucru. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. ci mereu se ruga. tinutul Putnei.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. mitropolitul Varlaam. Dupa mai multi ani de . Apoi. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. fratele sau si nepotul sau. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei.S FIN T I . in prima jumatate a secolului XVII. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei.S I C U VI 0 . Mai tarziu. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. ducandu-1 in Muntele Athos. 28. Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. carti de cult. marele ierarh si parinte al Moldovei. In toamna anului 1657. La fel si sora sa dupa trup. Apoi. Ca . vase si alte obiecte bisericesti. mergea la biserica. a impartit toata averea sa. anume ieroschimonahul Atanasie. o daruia Manastirii Secu". 27. cu Biserica si cu neamul sau. Era cu metania din Manastirea Neamt. unde apoi s-a pierdut. preotul Ursul din satul Cofetesti. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu. un sihastru vestit.

muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. Dintre ei. au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. Prin anul 1650.Poiana lui Aftanas". care se nevoiau in apropiere. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. in cinstea Maicii Domnului. Ioanichie Balan. Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana. de primejdie.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom.212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te.Poiana lui Aftanas". PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei.. ingenunchind in fata ei. Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 1655.Poiana Sihastrului" sau . pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu. In aceasta epoca. Vetre de sihilstrie . de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. unii erau cu totul sporiti in post. Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe. valea Sihastriei. Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. 112. p.. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului. La urma au pus acest legamant: . unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. Deci. . spre mangaierea tuturor siha~trilor. Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. s-a retras cu totul departe de lume. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu.

Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. Aici. loan Ivan Sfinfi romani . sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. in tacere ~i in neincetata rugaciune. Pe ace~tia. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. p..S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti. Diac. In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. 1945. racandu-se calugar prin mainile lui. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. Istoria Manastirii Agapia. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit". in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. op. sihastriei intemeiate de ei. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin.. cit. Deci. 48. . ca o adevarata oaza duhovniceasca.Na~terii Maicii Domnului". Toti petreceau in lini~te. Pr. urcandu-se in munte. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. Daranga. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. Partenie ~i Pavel. Liviu Stan. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. s-<~. 357 . p. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. Dupa ce luau masa impreuna. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. 22-41. 1908. p. cu ucenicii lor. incat a ajuns pe dascalul sau. Sfinfi romfmi. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. a parasit cele pamante~ti ~i. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. i s-a racut ucenic. Sibiu. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. N.. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. 20 Pr.

Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. op. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica. anul 1686. 152 Pr. racftndu-se pe sine pilda tuturor. Caci izgonea duhurile necurate. atilr celor din schit. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. Iar ir. dar a nu s-au cautat. Deci. zicfmd: . mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. la inceputul secolului XVII..Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. op. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. insu~i a marturisit despre el.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi.. f. Si nu puiiD. Luand din tinerete jugul lui Hristos. pe toP. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~. f. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. op. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. Acolo. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. datorita vitregiei vremurilor. s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate. s-a racut calugar :. Astfel. Dosoftei.. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . urma multi ucenici. " 21 • Mai tarziu. Mitropolitul Dosoftei.:: Manastirea Agapia Veche. Prea Cuvioase Parinte Rafail. cit. Apoi. Apoi. p. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. Liviu Stan. cit. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. 152 .. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. cit. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. prof.. Apoi. spre inchinarea tuturor. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. cat ~i celor din pustie. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. 54. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i.

. cit. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste. Apoi.. in ger si in arderea soarelui. gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani .. Pr. p. 152 . op. pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. precum insusi scrie: . cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia... roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. ".Livada Parintilor".S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac. aprinzandu-se de dumnezeiescul dor. s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: . moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. p.. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau . iar trupul sau a fost ingropat in . s-au nevoit in singuratate. prof. cit. cu trupul gol. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie.n anul 1660. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri. cu darul lui Hristos. Mai tarziu. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare.cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau.. Apoi. 54. Liviu Stan. op. Mitropolitul Dosoftei. f. cit. 41. Daranga. op. nestiute de nimeni pana in zilele noastre. N. navalind turcii peste Tara ~oldovei. in rugaciune curata. 23 Pr. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. neputintele firii si ispitele diavolului. din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. care numara pe atunci peste 100 de calugari. si se serbeaza Ia 31 decembrie". El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani.. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit.

El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati.Magura Tazlaului" ~i acolo. Apoi. I. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. un mic altar de rugaciune.. 394 . nici foamea. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult. p. . Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. Apoi. cit. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. 152. atat calugarii. cit. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. fiind canonizat de popor. Caci. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie.. Ivan. incat nici frigul. op. Ajungand Ia masura desavar~irii. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. nici diavolii nu-l vatamau. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia. Pentru aceea. alaturi de chilia sa. Pentru aceasta. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. din cauza deselor tulburari din tara. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. f. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. in golatate ~i in neincetata rugaciune. impreuna cu alti siha~tri. Deci. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. op. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. Diac. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture.. cat ~i credincio~ii. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos.. in SfinJi romani .

dupa traditie. mai sus de lavra.Dealullui Onufrie". numita pana astazi . pentru a nu fi profanate de pagani. se scrie despre acest cuvios: . tot intru aceasta vreme. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. . /storicul parohiei Tazliiu. de la Schitul Tazlaul.Asemenea. dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. invrednicindu-se de darul preotiei. Astfel. 25 Pr. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile". Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. Gh. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. Astfel. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. mss. Spre sfar~itul secolului XVII. Vartola§. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. Acesta. Iar in Patericul Sfintilor moldoromani. precum insu~i marturise~te: . Muntii TazH:iului. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. Apoi. din anul 1888. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova.

chemau ajutorul Stantului Chiriac.Doamne. printre care ~i Cuviosul Onufrie. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. Caci ~i frigul ii supara. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. in nadejdea vietii de veci. . sporind mult in post. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri.Magura Tazlaului". caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. In acest munte. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. la locul numit pana astazi . ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. Fiul lui Dumnezeu. Apoi. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. Caci. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. Cuvio~ii Silvestru. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui. in rugaciune ~i smerenie. rabdand grele ispite de la diavoli.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. zicand: . ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. pentru sfintenia vietii lui. Ace~ti cuvio~i. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. Iisuse Hristoase. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. ~i foamea ii chinuia. Insa. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau.

Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. Apoi.. Deci. in anul 1680 1-a scos din scaun. Sfantul Sava. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. ramanfmd vaduv. aruncandu-1 in temnita. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. primind din botez numele de Simeon. timp de trei ani de zile a fost persecutat. prof. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. cit.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. Mitropolitul Transilvaniei. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. M. Apoi. op. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. fiind hirotonit arhiereu. De asemenea. cu numele de Sava.. Deci. loan ~i Maria. 406 . Apoi. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. batut cu toiege. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. Timp de 24 de ani. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. intarindu-i in credinta si nadejde.. in Sfinfi romani . fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. Pacurariu. cat a fost mitropolit. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. Deci. in anul 1656. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. aruncand marturii nedrepte asupra lui. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. Cuvio~ii Silvestru. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. iar mama sa imbracand haina monahala. a combatut invataturile gresite calvine~ti. p.

latina. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955. slavona ~i polona. I. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i.Craiova. ascultarea. Aici a deprins rugaciunea. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. Sfinte Ierarhe Sava. 1974. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. fiind slabit de chinuri. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. p. in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. 1957. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. 1974 28 . lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. Pentru sfintenia vietii lui. Bucure~ti. Dosoftei .Psaltirea ir: versuri . Ia~i. edit. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. 74-84. vol.350 de ani de Ia nastere. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. de Mitropolia Olteniei . fiind silit la calvinism. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. in anul 1683 a fost scos din temnita. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. b. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. unde a invatat lim bile greaca. fiind in varsta de 34 de ani. blandetea. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. Dupa grele suferinte. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. dar. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. Mitropolitul Dosofte: . Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. precum ~i teologia ortodoxa. la Zolkiev. in anul 1693.

zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos.Acest Dosofteiu. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . Bucure~ti.. 2. Prin aceste carti. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. altii ii copiau pe manuscrise. Minerva. mitropolit. Deci.S FIN T I . Si era neam de mazil. 89 . pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. Astfel. preainvatat. 4. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. 3. Ed. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. 1975. deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . in aceasta tipografie. 1-au racut calugar in anul 1649. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. in limba romaneasca. El traduce 29 Ion Neculce.S I C U VI 0 .. Dar nemic de dansul nu s-a atins. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. Timp de mai multi ani. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . multe limbi ~tia: eline~te. a versificat Psaltirea. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . In putina vreme. De asemenea. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. Letopise[ul Tarii Moldovei. marele ierarh a tiparit ~ase carti. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. nu era om prost (simplu) de felul lui. Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. Astfel. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. p. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia. 6. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. latine~te. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i.1673).

Mitropolitul Moldovei. ". Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. Psaltirea ~i Octoihul. 8. precum singur marturise~te: . in timpul pastoriei sale. 7. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. . de asemenea..Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. mutandu-le in catedrala de la la~i. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava.... dara nu s-au cautat.. folosindu-se mult de smerenia. insu~i mitropolitul Dosoftei. rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun. mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia. vol. in anii 1686-1687. . Pe acestea. f. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit. in tara straina. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. 10. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. in limba noastra strabuna..i nu putini se vindecau :. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. pentru prima data in grai romfmesc. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686).ii parinti din pustie. 152 . Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune. 30 Dosoftei. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te.. IV.. Acolo. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. cartile de baza ale cultului ortodox. Despre aceasta insu~i spunea: . de rabdarea ~i sfintenia vietii lor. Redactata in patru volume in forma prescurtata. 1686. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. o alta carte foarte pretuita la romani. Astfel.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . Ia~i. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe. VieJile Sfinfi/or.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. Cel mai de pret odor al Moldovei. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. la Zolkiev.

5-6. ce au avut". in 1671.B. in . Ed. care au lasat poporul .S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. la~i. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. mai mult silit.Studia his to rica et theologica. batuti ~i zdruncinati. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". Aici sta vreme de trei ani. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. Grigore Popescu ~i Gion D. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. Trinitas. p. cand. Tomosul Sinodal de canonizare. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. 2003. in rev. nr. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. Deci.R. cum era mai rau ~i mai amar. departe de tara. ". de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino.O. Ionescu. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. S-a retras atunci in locurile natale. 2003. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. foarte ravnitor pentru cele sfinte. in imprejurimile Panciului. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. cum nu se poate nici a scrie. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. Ene lone!. . unde era al doilea ctitor. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. 1986. Erau vremuri foarte nestatornice. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. vietuind atat in manastirea Bogdana. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. 671-683. p. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. 31 . Teodosie at //-lea. 94-101. pana in 1674.numai cu sufletele.

a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie.i sau. Aici s-a ostenit eel mai mult.. Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. Manastirea Brazi . ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. 1998. Bogdana..Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca . al treilea schit.numita §i . cum §i ce am putut zidi. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. Lep~ Buluc. Mu§inoaiele..ra a tine min~e raul. de langa ora§ul Panciu. Mera. Editura Episcopiei Romanului. Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. acest ierarh iubitor de viata calugareas.la terminarea de zidit a celui din urma. ajutat fiind §i de ucenicul sau. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. A§adar. dar. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. Insa Dumnezeu. episcopul Ractautilor. tasand §i o insemnare . Ia. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. trecfmd peste toate incercarile. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul). §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti.::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte. 9 . fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca.de la Cruce" -. Scanteia. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. p. Iar acesta. Lavrentie. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia. sau carora le-a Ia. Deci. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. Dupa intoarcerea sa in locurile natale. pentru oranduiala vietii noastre.cut felurite danii. Trotu§anu.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza. mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie. unde se afla §i astazi.Sfanta Teodora din Carpa!i". Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. Dupa pu1ini ani. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. Iisus Hristos. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla.Sveti Teodora Carpatina". §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. cu numele . savar§ind dumnezeiasca Liturghie. inainte de anul 17 41. familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. Mai tarziu. Apoi. Deci. Deci. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. iar in ruse§te .S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I .X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. Acolo. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. Astfel. in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. Ci. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi .

Iasand in urma multi ucenici. unde tipare§te numeroase carti de slujba. Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate. intelept. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. vol. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. Molitfelnicul (1699). Apoi. episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau.238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. precum §i adancul Sfintei Scripturi. care a fost incredintata intru totul in mainile sale. printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. Intre anii 1673-1683. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. Bucure~ti. Octoihul (1700). eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. 1957. 113-114 . invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. iar cu metania de la Manastirea Bisericani. in anul 1683. In anul 1691 . Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. ca: Mineiele pe tot anul (1698). II. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. de blandul mitropolit al Moldovei. Totodata. p. printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. Triodul (1700).

Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. nu 1-au ascultat. iar masa se dadea o data pe zi. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. in posturi.S I D I N S E C 0 L E L E XV II .S I C U V I 0 . smerita cugetare. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. in acest schit de lemn. indata. unde se nevoiau singuri.S F I NT I . intre anii 1650-1704. pana la marile praznice. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului. biserica ~i parintii. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . postul ~i neincetata rugaciune. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. cu Utrenia la miezul noptii. chiar in noaptea de inviere. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. ca vine muntele peste noi! Ceilalti.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului. Cuviosul Simeon. ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. desigur. dupa voia lui Dumnezeu. crezand ca aiureaza. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului.Parintilor. schit situat aproape de varful muntelui. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. avalan~a de zapada a acoperit schitul. Atunci. Sufletul acestei sihastrii era. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. Apoi coborau iara~i in schit. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal. anume ieroschimonahul Simeon. pe cand toti parintii erau la biserica. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude.Drago~ Voda.

s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. putin mai sus de Manastirea Durau.. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. C. Deci.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. metanii §i priveghere de noapte. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. citirea zilnica a Psaltirii. Matasa. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. cu darollui Hristos. p. dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. se intorceau sanato§i la casele lor. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . unde s-a nevoit singur multi ani de zile. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. ii marturisea. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. op. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. cit. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani.

cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. . . cuvios. p. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. 60-64 .. p.Poiana lui Nicandro" 7 JOW.XV I I I 241 De. s-a calugarit in Manastirea Cozia. mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania. din anul 1688. De asemenea. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu. ..Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c.. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. 104. 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~.: ill: . silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta. Pentro nWe darori ca acestea. in anul 1668. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi. CaliiuzajudeJului NeamJ . M. ambele in~ limba romaneasca. Palatul cnejilor.. II. Pacurariu. Luand din tinerete _rugul lui Hristos. . arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani.Paraul lui Nicandro". Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. Pentro toate acestea era iubit. 1708. ajutfmdu-1 Dumnezeu. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. sa tamaduiasca neputintele poporolui. vol. cat ~i de tot poporol ortodox. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. in locul raposatului mitropolit Stefan. la 27 ianuarie. atat de domnii Tarii Romane~ti. Matasa. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.Parfml lui Patapie". in grai popular. p. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). C. 1-46 Pr. 1980. al caror sfetnic ~i duhovnic era. prof.. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. Idem.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. spre mangaierea poporolui binecredincios. Deci. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati.

242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. intemeind aici prima tipografie. 1972. dintre care 12 carti in romane~te. al picturii ~i al broderiei. 1972. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. 2. Antim lvireanul. tiparind 15 carti. indeosebi carti de slujba. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. greaca. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. 640.. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. . In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. pana a fost racut episcop. a stat multi ani in Constantinopol. Astfel. op. i-au pus din botez numele de Andrei. ~trempel.. Sibiu. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. cit. 193-201 . Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. araba ~i turca. invatand limbile greaca. Ajungand din tinerete rob la turci. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. precum ~i me~te~ugul sculpturii. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc.. Buc . prof. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. Pr. b. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. Timp de 15 ani. Fapte §i cuvinte de folos 1. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. Mircea Pacurariu. Prof. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. p. araba ~i slavona. dintre care 7 in romane~te. la porunca turcilor. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti.. dovedindu-se eel 9 Pr. slavona ~i araba. Ion Ionescu. iar celelalte in limbile greaca. 1650-1716) 9 a. loan ~i Maria. dintre care patru in limba romana. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. G. In toamna anului 1716 a fost inchis. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. aici ~i-a gasit a doua patrie. Sfinfi romani . /storia Bisericii Ortodoxe Romane. Parintii sai. p. langa Adrianopol.

ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. statornic in credinta. smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. spunea bunul pastor.spandit in toate provinciile romane~ti. adauga ~i alte innoiri. Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. iscusit in cuvant. 24 s-au tiparit in limba romana.nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. Far a aceste trei bunatati .Didahii". 3.credinta. insuflat de Duhul Sfant. de la domn pana la credincios. 7. tare in nadejde.Antim". incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. 9. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. fiind iscusit teolog. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. rara de mila Lui. Era barbat intelept. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. 4. Ce lucru este mai iubit robului.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII.Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). Ca. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii. decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. Pentru sfintenia vietii sale. Caqile lui s-au :-a. Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. Astfel. Astfel. De la dansul. decat intoarcerea la patria sa? 8. astazi numita . a fondat din temelie Manastirea . 5. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. numite . racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. 6. in Siria ~i Iviria. lerusalim ~i Sinai. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e. la Constantinopol. ajungand pana in Athos. nadejdea ~i dragostea . spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . in Grecia. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana.

fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. smerindu-se.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. nactejdea ~i dragostea. 11. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. ca Dumnezeu este milostiv ~i. mila fl va fnconjura (Ps.. nu ne bucuram de altcen. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. 3). flira numai din necredinta noastra. 22). 11). ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. spre fiii oamenilor. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. 15. care sunt credin}a. ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. Alta data. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu.244 PATERICUL ROMANESC 10. mitropolitul Antim zicea: . 14. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. iubitii mei. ~i acestea toate nu se trag din alta. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. sau alt bine ce voie~te si faca. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. Deci va zic. 13. Apoi adauga ~i acestea: . ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . ne va ierta. Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. prin pocainta. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. fara imbracaminte ~i fara somn. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici). ci sa fie incredintat ca va lua. 31. fntru care nu este mantuire (Ps. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. 145. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . 12. ~i va invat cu frica de Dumnezeu. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna.

Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. ca §i Adam din rai. sa ne ierte pentru . rugaciunea. caci calca porunca lui Dumnezeu. cum ca ne va ierta Dumnezeu. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. milostenia §i dragostea. Asemenea §i Iuda. Ca mai rea moarte nu este alta. precum a tacut Cain. Precum cere imparatul dajdii de la noi. 19. 22. 21. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. 4.nude la altii. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. in toate zilele ce sunt in grlidina anului. . Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. Sa nu dam pricina pe altii. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. ca in ce zi il va face. precum nu s-a folosit nici Adam. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie.arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. nimeni sa nu-l strice.De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). cu moarte va muri. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. 18. parandu-ne pe noi in§ine. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . ca in ce zi i1 va strica. fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie.:a avem nevoi.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:. pana cand va voi fi pastor. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. nu este alta. 17. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. cu socoteala §i tara de vicle§ug. eli zice loan: Cel ce face pacatul.:::-edinili §i fapte bune. de la diavolul este. fiecare sa se fereasca. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. 16. macar ca s-a . 13).Jbiceiurile cele necuvioase. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im. iar nu cu deznlidejde. a§a ne cere §i Dumnezeu . 20. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. 17). ca nu ne vom folosi nimic. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. postul. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3. ca inaintea lui Dumnezeu. Aceste lucruri sunt: spovedania. 8). a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . cu moarte va muri. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul.a:. La inceputul Postului Mare.

Sane ostenim. deci. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. 28. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. 23. Pentru aceea a ~i pierit. 25. din cei ce s-au indestulat cu mancari. Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. dupa cum zice la cele zece fericiri. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. 27. 16). vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. dupa porunca lui Dumnezeu. strainilor. Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. ca de vom iubi pe vecinii no~tri. dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. Ca faraon. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . saracilor. 7). iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. ca nu gandea a se parasi de diutati. dupa cum zice David. Cu postul sa ne u~uram trupul. Jar de vom da mila din jafuri. ca ne-o va da. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. Jar noi sa avem nadejde buna.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. ca era cu deznadejde. Ca. 29. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. dar n-a folosit nimic. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. 24. 16). Cu dragoste sane incredintam. patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. mai multa osanda vom ca~tiga. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. 26. a~a nici postul tara rugaciune. 13). dupa pofta lor. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. 10. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. din inima. nu vei muri (II Regi 12. Ca rugaciunea ce se face cu caldura.

Cfmd intram in sfftnta biserica. 36. Precum un om are in casa lui aur. unde ii este matca. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. toate sunt pierdute. ca sa primim. toate sunt stricate. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. 35. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. diavolul. nactejdea. eli pamantul credintei este dragostea. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. Dintre aceste bunatati. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. iara~i spunea: . ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. din fireasca dragoste ce are. 32. 31. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. in vazduh. care se feresc de cele oprite.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. argint. dreptatea ~i curatenia. Alta data.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. Precum maica pune multa nevointa. de unde §i este. rezemandu-se pe dragoste. frumusetea ~i sanatatea. intelepciunea. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. intregimea. 33. Zicea iara~i: Credinta.tia). zicea marele ierarh. ale sufletului ~i ale trupului. cre~te. sa i le fure. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . precum 1-a vazut Proorocul Ilie. . 37. 30. prin darul Duhului Sfant. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. Smerenia este sfar~itul. 26). de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. 34. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. dragostea ~i smerenia. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria.

eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. nici om pe pamant. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. nici aceluia. 4. ci sa facem cum face ariciul. Ca. 41.Tu. Caci. daca nu in toate zilele. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. cand merge cineva de bunavoia sa. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. rara de nici un fel de pricina (sila). acum. eel ce para~ti pe fratele tau. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. care a parat pe Dumnezeu la Adam.248 PATERICUL ROMANESC 38. ci e~ti singur satana. Luca 4. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. 42. iar nujertfa (Matei 12. A treia. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. A doua. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. zicea mitropolitul Antim: . sffmt. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. dupa ce merge la vie. 40. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. pe la casele noastre. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. cu umilinta. Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. sa nu ie~im de~erti. ~i noi. care este cuvantul lui Dumnezeu. macar dear face oricate alte bunatati. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. 39. Cand ie~im de la biserica. intai se satura el de struguri. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. A~a sa ducem ~i noi. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. 43. Una. a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. Ca zice Hristos: Mila voiesc. ca sa se paraseasca de pacate. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. cu adevarat. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. tu. fiecare. de am asculta pe Hristos. 4). ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. Caci. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. 45. cu infrangere de inima. nu e~ti cre~tin. 7). Sa alergam la sfintele biserici. Pocainta atunci este pocainta.

7).X V II I 249 drn mort viu. 28-29). de nu ne vom poclh. preotii. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. 50. in cetatea celor pamante~ti. vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. eel ce cunoa~te mult. din pierdut aflat. calugarii ~i arhiereii. mai mult decat cei simpli. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. nu le pomeni (Ps. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. 48). ca. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. ~i. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. 52. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. Se cade omului celui sufletesc. Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. 47. caci Tatal se cheama atotputernic. multi se va cere (Luca 12. adica diaconii. 49. 24. 48. jos. de se va pocai. numai cu cuvantul. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. Doamne. Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. cu fapte rele ~i necuvioase. de nu se va smeri cu duhul aici. ca Duhul Sfant se cheama bun. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. adica bisericesc. ci mai vartos ~i noi. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. de nu va intra prin calea smereniei. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or. Iar gre~elile ce le facem. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. mai mult prin ~tiinta le facem. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. ticalo~ii. cei biserice~ti.zicea bunul pastor -. 51. ci se nevoiesc . Ei zic. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. din fiul neascultarii. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. 46. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. fiullui Dumnezeu. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . iar nu sa faca pacat.

Caci. prin a lor voie. nu poate odihni. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. adica dojana ~i infruntarea. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. ~i a treia. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. atat pe oi. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. Asemenea ~i lupii. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. sau. acela este iertator. acela este iubitor de stdlini. Cine are ascultare. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. credinta curaHi. adica cu invatatura. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. intelepciune intreaga. 5). cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. 22. _ 57. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. a doua. 55. cucernic. . 54. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. acela este dibdator. furi ~i talhari. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. sa pedepseasca (mustre). ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. pa~nic ~i. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. 53. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. Iar cu toiagul ce tine in mana. acela este smeriL acela este bland. nici indrepta toate firile omene§ti. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. sa aiba toiag in mana. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. apoi 1-a inviat. mai vartos sa zic. 56. cand nu vad toiag in mana pastorului. cu adevarat. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. Cand a inviat Hristos pe Lazar. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. cu cat raman oile nepedepsite. Acela este intreg la minte. alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. in scurt. acestea m-au m{mgaiat (Ps. ce vin asupra oilor. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura.

prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. . nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. 19). 4). nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. Ne va asculta pururea Dumnezeu. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. 62. cu adevarat. insa rara a-L ruga. nu ne asculta Dumnezeu. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. Iar rrupul. cu toate acestea. mantuie~te-ne. diavolul ~i trupul. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. unul sa planga ~i altul sa radii.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. cand era invaluWi de valuri. fiii mei. ticalo~i ~i nenorociti. 60. care este plata cea desavar~ita a pacatului. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. Va poftesc. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. 38). precum au racut ~i Apostolii in corabie.X V II I 251 58. toti sa cerem ajutor. Iadul. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta. cii pierim! (Marcu 4. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. Pe diavolul. 59. 61. 144. de nenorociri ~i. necazurile ~i scarbele. Atunci. cu moartea Lui a omorat-o. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. care s-a nascut din pacat. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. iadul. Moartea. Pierim de nevoi. Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). Toti sa ne rugam. moartea. Ia aminte sa auda glasurile noastre. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate.

cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. iar nu mincinoasa. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. la pipait ~i la gust. numai sa implineasca trebuinta. cu metanii ~i cu alte osteneli. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. Ochii lui sa verse lacrimi. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. cu cate se infraneaza trupul. il face mo~tean. Precum este mai fericit codibierul acela. Mare este cu adevarat darul pocaintei. 65. iar nu ~i din inima. la toate simturile. la auz. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. se cuvine sa fie pocainta adevarata. a~a mai fericit este acela ce. iar nu vicleana. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. ii deschide u~ile cerului. Dupa ce face omul pacatul. 68. ramane mort. 64. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. cre~tinii. in groapa ve~nicelor munci. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. iar nu a gurii. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. Cu mirosul sa nu miroase alta. a vrut sa fie pocainta in lume. il face sotie fericitilor ingeri. numai pentru noi. pocainta a inimii. oamenii. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. . precum este aur adevarat ~i aur mincinos. mort. la miros. 67. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. pocainta curata. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. Tot a~a. pe care i le-a inchis pacatul. Ca. Mort. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. Pipairea. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. iara~i. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. numai pentru noi a dat-o. Mare este puterea pocaintei. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. fara vreme.252 PATERICUL ROMANESC 63. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. pentru ca sa-~i planga pacatele. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. 66. afara de pamantul eel fericit al raiului. numai din gura. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate.

. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. in anumite zile de peste an. in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. Fiecare cre~tin are trei na~teri.Luni.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici. Iar a treia na~tere. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. 70.X V I II 253 69. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. tirnp de patru ani. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. Prima na~tere este trupeasca. ca se taie pacatul. la 27 octombrie. din tata ~i din mama. 73. A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. zice Sfantul Grigorie Teologul. a mortii. pentru domn.Marti. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. pe cei ce au miluit pe cei saraci. In A~ezamantul sau. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte. De asemenea. au s~lturat pe cei flamanzi. Sa se dea la saraci 40 de bani. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. in fiecare an. este mantuitoare. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. 71. tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. care sunt lipsiti. cei morti. precum ~i alte milostenii.Miercuri. cat va avea nevoie. . pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. Adica. . zidita de el in Bucure~ti.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. tara stricaciune ~i tara moarte. marele ierarh Antim spunea: . pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. au imbracat pe cei goi. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . pentru binetacatori. au adapat pe cei insetati. 72. Ca mare dobanda aduce omului moartea.

Joi. La 15 ianuarie. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. fiind canonizat la 20 iunie. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. Din cauza vitregiei vremurilor. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre.254 PATERICUL ROMANESC . timp de 26 de ani. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca.Vineri. 1992. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Apoi. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. cu zi de praznuire la 27 septembrie. Sfinte Ierarhe Antim. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. cat va sta biserica. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. invatand. sau ii voi fi grait de rau. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. a fost greu chinuit §i inecat de turci. judetul Bistrita-Nasaud. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. cu hramul . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. . atat mireni. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. mustrand §i mangaind pe toti. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. Din botez se chema Petru. se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. fiind hranit permanent din . 1707. b. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. in anul 1717 pribege§te in Transilvania. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov. sau ii voi fi napastuit. este ales episcop de Roman. 74.Acoperamanul Maicii Domnului" . cat ~i calugari.

formand o ob~te de peste 300 de calugari. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala.Ei. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca.Se cuvenea. sa fii episcop ~i pastor de suflete. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. a raspuns sihastrul. 6. Deci. rude ale domnului Moldovei. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. Dimitrie Cantemir. In toamna anului 1706. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. Luand jugul lui Hristos. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. petrecandu-i. 2. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu. ramanfmd peste noapte la chilia lui. a fost ales staret al marii lavre. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. parinte. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. Ca staret. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. Pentru aceasta. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. Apoi i-au adaugat: . umbland prin paduri dupa vanat.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. Apoi. 4. Astfel. au aflat vanat din bel~ug. 3. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. Apoi a randuit duhovnici buni. Atunci. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt. 5. A doua zi.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . A doua zi. fratilor.lugare~ti. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune.

spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. in post §i neincetata rugaciune. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. oua §i lapte. cat a pastorit turma lui Hristos. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete.cand priveghere de toata noaptea. Acolo. adunfmd pe sfetnicii sai.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. 8.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . dar cum sa-l aducem aici. Apoi scria ~i carti de invatatura. In timpul . cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci.Acoperamantul Maicii Domnului". Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. cerceta pe toti.Mergeti. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui. episcopul Pahomie. ulei. nemaiputand scapa. a§adar. dupa Boboteaza. branza. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia. Ia. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. vrednic de a fi episcop. a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: . iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . Timp de 7 ani. arhimandritul Pahomie. a Ia. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. rara vin §i ulei. la inceputul anului 1707. iar sambata §i Duminica se dezlega la vin.256 PATERICUL ROMANESC . Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. in Muntele Chiriacu. indata mitropolitul. indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman. ca fuge de orice dregatorie? . In anul 1714. parinte. a zis mitropolitul.Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov.m in Dumnezeu ca va veni. sane ajuti la apararea dreptei credinte. s-a retras din scaun la iubita lini~te. ~i-1 indemnati sa vina la la§i. Spune-ne. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor. 7. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri.Amin!" Atunci.Te-am chemat. 9. in permanenta tacere.

se raceau sanato~i. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. XVIII. p. 663 11 Diacon loan Ivan. nr. iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. precum Casiana. op. p.R. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. . calugarii. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. 1972. in rev. mai ales.finJi romiini . in rev. XC. . necoborand niciodata din schit. idem. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. p. in fiecare miez de noapte. zis 10 C. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana.finJi romiini . 832. Vara. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe... dintre care unii erau renumiti postitori. Apoi. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. 7-8. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. in schit. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. pe care il suna la vreme un calugar. pana la ob~tescul sfar~it. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. deprinzand-o cu rugaciunea. apoi se retrageau in padure.. Cuvioasa Mavra. idem. 5-6. in S. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt.R. sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. cit. la colibele lor.". caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. op. indeosebi schimonahii.S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II .". cit. nu departe de Muntele Ceahlau. 1972.. 416 . p. 611. Schitullui Silvestro. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. Voicescu.. CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. aveau voie sa se retraga in padure. S.B. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie. nr. ca ~i in Muntele Chiriacu. cu darul lui Hristos. .O.. Sofia.B.. XC.O. . lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. exorci~ti ~i taumaturgi. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. altii erau duhovnici buni.

Dorind mai multa lini~te. De la Schitul lui Silvestro. ca o ucenica vrednica ce-i era. Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice.Schiti~or". iubind eel mai mult tacerea. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. biserica ~i neincetata rogaciune. adidi viata smerita calugareasca. cu o caprioara dupa ea. numit ~i . care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. cu gandurile ~i cu neputintele firii. seara. Aici era singura cu Dumnezeu. ~i mai ales la Durau. in locul celui de botez. vanturile ~i zapezile mari. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. cautand-o peste tot. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. Intre siha~trii romani cunoscuti. manca o data pe zi.258 PATERICUL ROMANESC ~i . Cel mai mult o cinsteau caprioarele. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. a renuntat la cele trecatoare ~i. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. blanda ~i smerita. cu . ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. a ales pe cele ve~nice. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. de rogaciune ~i despatimire. Dupa cativa ani a luat schima monahala. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. seara. numWi Ponoare. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. o insotea. Si se nevoia fericita. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. mancare o data pe zi. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. Numai iubita ei caprioara. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. Maria. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. primind numele de Mavra. parasind casa parinteasca. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. Ucenicele ei. Si erau toate un suflet ~i un cuget. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii.Schiti~or". Dormea cateva ore pe scaun. rogandu-se ~i plangand impreuna. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. dibdfmd cu tarie frigul iute. ca ~i focul ispitelor de tot felul. facea sute de metanii. pe Muntele Ceahlau. Apoi.

Sfinfi romimi . lucrand trei ani de zile. Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. prin jurul anului 1690. chemfmd in jurul ei toate ucenicele.. afara de siha~tri. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul. poiana aceasta se nume~te pana astazi .S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. cu binecuvantarea egumenului. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. numit de credincio~ii din partea locului .Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca. Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie.X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. se afla tainuite aici in .Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. Ziua lucra. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma. Ioanichie Balan. apoi.Sfantul Antonie Sihastrul". Apoi. . Moa~tele ei. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii.Schimbarea la Fata. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra. s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere.Poiana Maicilor". Caci nimeni.. unde s-a nevoit in anii tineretii. iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. De la ele. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . 496 . sporind in rugaciune ~i smerenie. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare. Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca. p. a cerut Preacuratele Taine. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. ca ~i ale atator nevoitoare. varsand multe lacrimi.

neincetata rugaciune. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie.) = masa . aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. la numai 1 km in padure. Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. varsfmd multe lacrimi. Astfel. fac rugaciuni ~i se inchina in . Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. in rugaciune. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti. cunoscuta pana astazi cu numele de . Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. aprind lumanari. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. se afla o mica poiana. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. chilia in piatra. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni. ii odihnea. lini~tea. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie.Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. prin anul 1714. la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. Credincio~ii urea vara pana aici. calugari. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie. biserica. generatii intregi de calugari isiha~ti. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. pana la mijlocul secolului XIX. singuratatea. cum se vede pana astazi.Pe~tera Sfantului Antonie". Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia.

Bulat. se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. asernenea Mariei. Ioanichie Balan. de unde ~i nurnele locului .u-se Ierom. in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. 1966. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura.. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. invrednicmd.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului. p. Mitropoiia Olteniei. in rev. care atunci se zidea. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. privegheau la slujba pana dirnineata. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). vestit in toate satele din imprejurirni. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi.Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. loan Arhimandritul. op. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi. cit. G. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. 432-448 15 14 . nr. 56 T. p. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte. adica . Vetre de sihdstrie romaneascii. dand lauda lui Durnnezeu. Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei. 5-6. asemenea Martei.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul.Poiana Trapezei".

nascut in Bosnia. in vara anului 1726. paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. prin trecerea fortata la 16 Pr. Surpatele. care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma.c. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. cit. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). ramasa vaduva cu ~apte copii. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. dobande~te darul facerii de minuni.Stefan. op. peste apa Horezului. eel mai apropiat sfetnic de taina. pentru sfintenia vietii sale. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . Ion B.. ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. p. de asemenea. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . A condus. Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor. 466 . Savar~ind bine calatoria acestei vieti. Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. totodata. Dupa ce revine in Serbia. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor.. prin dania sotiei evlaviosului domn.. dupa Dumnezeu. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. pe care apoi il inchina lavrei. in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. precum singur spune: . . era de origine sarb. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . SfinJi rom{mi . precum: Polovragi (1703). unde.. in anul 1714. ctitorita de . Mure§ianu. fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). intr-o saptamana o data. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). ".Stefan. A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul .262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an.. sa nu lipseasca Sfanta Liturghie. Cuviosul loan arhimandritul era. al sotiei fericitului ctitor. Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. ctitorita de doamna Maria (1706).

a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. intre parintii Schitului Trestieni. Pentru aceasta. din porunca imparatesei Maria Tereza. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. La 26 aprilie. 1744. ca: Deva. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. declarandu-1 . Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. or~ul Re~etilovschi.sfant marturisitor". iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. 1744. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. In ianuarie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi. Deci. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama. ~i. Deci. in drum spre Sibiu.~i in alte localitati. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. 1950.Ramnicu-Sarat. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. le Acest cuvios ~i . a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. in Tara Romaneasca. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. dupa voia lui Dumnezeu. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . din tinutul Poltavei.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

randuind dascali din monahii cei mai luminati. care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . pe langa tiparirea de dirti in limba neamului. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos. cititul. fila 1 v. Pentru credincio~ii de la sate. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. In aceasta ~coala .mare iubire de cultura teologhiceasca".Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare.Cade-se voua. Avfmd . A aparat. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile. zicand: . pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". poruncile ~i tainele Bisericii. venerabilul mitropolit s-a ingrijit. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. Astfel. Zicea iara~i: . sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina.280 PATERICUL ROMANESC 8. marele pastor a tiparit eel dintai . 11. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. de asemenea. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul.pentru dragostea lui Hristos. 9. Spunea. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. 1755. De asemenea. pentru binele Bisericii. . care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti. a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul.adevarata academie teologica . Iar pentru copiii iubitori de carte. Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. 13. Ia~i. iara~i. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau.

pe toti. iara~i.ri !ipsa invataturii. 60: . pastorul eel bun: . Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. nr.Adunarea de multe invataturi". Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. Putina este truda. pentru ca sa va slaveasca in veci.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. Ci.Rogu-va cu umilinta pe voi.talantul eel bisericesc. 9 .Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti. Apoi adauga ~i aceasta: . de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. Ia~i. parintilor. iar veselia nesfar~ita28 • 16. a mitropolitului Iacob Putneanul. smeriti-va intru Domnul. 1755. Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. zicand: . la venirea cea de a doua. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul.XV II I 281 . ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . 15.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). inv. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri. fratii mei cei iubiti. dar ca~tigul este nenumarat. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra. Urmand poruncii ~i invataturii noastre. Alta data invata. zicand: . 17. Lasati. de voie~ti a te mangaia. 14. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine. Putina este tanguirea pe pamant. cap.Vedeti. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. care curg din sfanta invatatura. Zicea. numai intru Domnul 27 Din . to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare. dar odihna este nesfar~ita. Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. Mica este osteneala.Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua .

1911. calugarindu-~i parintii.M. Te folosqte. tatal sau. Dimitrie Nan. te acopera ~i intare~te sufletul tau. 20. imbraca ~i Prof. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. despre Vartolomeu Mllzareanul. . a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici. nr. I. Vartolomeu Mazareanul. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. p. Maniistirea $i comuna Putna. Elena. 543-549. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. numai intru Domnul te bucudi. sora sa. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos.M. 78. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie.gandu-se la Manastirea Putna. Bucure~ti.". mo~ul sau.lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. 19. anume Ioanichie. Arhim. la indemnul fiului. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. zicand: . Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive. CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . in rev.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. ca bucuria trupeasca degraba piere. dandu-ti tarie.282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. a imbdicat marea schima. te apara. Apoi adauga ~i aceasta: . marele ierarh. Apoi. sanatate ~i viata.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 . Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. Pr. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind. D. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. Retdi. Uiudat. de voie~ti ate bucura. Bucure~ti 1905. s-a retras din scaun. cu numele de Eftimie. 18. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. a fost calugar la Mfmastirea Putna. nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. iar bucuria Domnului ramfme in veci. XLII (1966). Idem. Astfel.

pe lfmga vechea ~coala zisa . randuind bine slujbele bisericii. iar fratii sai. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. Acum. egumeni.indrepHitor al ~coalelor domne~ti. rugaciunea ~i ascultarea. Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. atat pentru calugarie. intors din nou la Manastirea Putna.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi.cea mica". Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. in ob~tea Manastirii Putna. rabdarea. retorica ~i o limba straina. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . srnerenia. cat ~i nevointa vieJii monahale. Voronet. arhimandritul Vartolorneu este numit . In anul 1750. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. Aici invatau numero~i tineri. intemeiaza.cea mica". _\stfel. care forrneaza ternelia rnantuirii. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete.. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. Apoi. Apoi. a~a-numita . In acest timp. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. Nu ?U!ini duhovnici. . caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. atat dogmele credintei ortodoxe. ~coala cea mare". psaltichia. Intre anii 1740-1757. care exista in manastire. fiind hirotonit preN. biserica ~i citirea cartilor sfinte. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. sub egumenia sa. pregatind sute de tineri. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. cat ~i pentru preotie la sate. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. Humor. el a fost sufletul acestei ~coli. arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. rara egal la acea vreme in Moldova. Teodor ~i Nicolae. un fel de academie teologica romaneasca.

se intretinea numai din mila credincio~ilor. Timp de 30 de ani.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. imbracaminte. vin. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. Apoi. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. prin mainile Cuviosului Sila. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). ceara ~i untdelemn pentru biserica. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. Apoftegmata. Apoi. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. la Manastirea Solca. Condica Manastirii Precista din Roman. I . tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. numeroase vieti de sfinti. Era originar din judetul Boto~ani. mai traind putin. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. Letopiseful Moldovei (1769). dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. in anul 1712. ziua ~i noaptea. 1490 etc. acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. in anul 1770. Ca neavand schitul nici un fel de avere. Jar dintre cartile compuse de el. Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. schimonahul Sila se ostenea mult. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele.

trapeza. 1926. in anul 1756. 1770. nici descurajfmdu-i. precum ~i o lucrare originala intitulaHi . Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. zidind din piatra o biserica noua. Bucure~ti. care se nevoia in aceasta sihastrie. a impodobit biserica cu catapeteasma. Pr. egumeni ~i arhierei. la 1 martie. in anul 1781.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. ieromonahul Dosoftei Herescu. Un alt sihastru a scris . iar . iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului.. Unul din ucenicii sai. In anul 1758. Pentru toate acestea. cit.Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). In anul 1776. in locul bisericutei de lemn. El a innoit in intregime acest schit. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. ci~mea de apa. Pr. Egumenul Sila. Miinastirea ~i comuna Putna. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate. 1905. in anul 1783.Calugaria" (1770). Cenlliuti. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. Jacob Putneanul.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. care a scris cu binecuvantarea egumenului . Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . chilii. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. duhovnicul de la Pa~cani". iar altii. noua biserica cu hramul . Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. livada de meri ~i zid de jur-imprejur. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. pivnite. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i. De asemenea. Simion Reli. Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. siha~tri.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. Dimitrie Nan. precum ~i de monahi.Scara Sfantului loan din Sinai". moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. cu icoane ~i cu toate . Din Bucovina vremurilor grele . ::p. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. fiind amenintata cu pustiirea.

mainile Domnului. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. Inainte de a intra in nevointa monahala. ieroschimonahul Natan. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. . §i anume: ieroschimonahul Natan. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. 1781. dupa trei ani de egumenie. a luat conducerea acestei sihastrii. Sfintele sale moa~te. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. insa. Cuviosul Natan. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. De aceea. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. la 26 decembrie. poarta o cruce. in jurul anului 17 49. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. Apoi. Fiind batrfm ~i bolnav. descoperite recent. duhovnicul Paisie. Cuviosul Natan. §i-a dat sufletul in. Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. a fost guvernator al unei provincii din Rusia. in putina vreme. iar capul sau. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. ucenicul sau. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. egumen. din 10 martie. schimonahul Avramie. 1783. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. in chip minunat. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila.

3. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui.:. Deci.irii. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. Din acestea mancand acasa copila bolnava.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II . in anul 1764. in livada sub un mar. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant. cu harul lui Hristos. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. Invrednicindu-se de darul preotiei. moa~tele . Asemenea ~i alti bolnavi. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. azator.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. 5. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. indata s-a ·. se :aceau sanato~i. Apoi. a intrat in ob~tea acestui schit. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. fiindu-i sete. dupa voia lui Dumnezeu. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. Fapte §i cuvinte de invatatura 1.indecat de boala. Si era intelept :n cuvant. Iar din anul 1856.:. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i. ajungand racator de minuni ~i inainte·. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. unde s-a nevoit. --\colo. savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului. Cuviosul Onufrie. 4. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . pentru cuvant de folos. Mancare primea dupa apusul soarelui. 2. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . in tacere ~i neincetata rugaciune.::. Odata. avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. care avea o fiica bolnava de epilepsie. Din aceasta pricina.X V II I 287 b.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei. mai mult de 25 de ani. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului..·. un boier din sfatul . mergand la vanatoare in padurile Voronei. credincio~ii din partea locului il cinsteau . 6.:easca. Astfel. care veneau Ia mormantul lui..

aducandu-le la manastire. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. Onufrie. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. Mergand. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. In vremea egumeniei parintelui Rafail. 24-25 . unde s-au nevoit multi din parintii calugari. iar la 4 iulie. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. Boto~ani. Deci. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. In anul 1846. In anul 1747. la cap am aflat o lespegioara de piatra. Dar inteleptul episcop Dosoftei. a fost ales episcop al Radautilor. ~i. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. scotandu-le afara. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. AI. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. spre hotar in padure. iar la 13 noiembrie. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. de loc din Bucovina. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. Jstoricul Mtmastirii Vorona. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. 1846. cand au venit inaltimea sa Mihail. 1783. 1750. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. 1922. in fundul mo~iei. era intristat ca 31 Pr. pe mo~ia acestei manastiri. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. De atunci. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. este numit episcop al Bucovinei. nascut in 1710.288 PATERICUL ROMANESC . ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. impreuna cu tot poporul Moldovei. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. la noi la manastire aici. mai 9. domnitorul tarii. p. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. apucandu-le rara evlavie. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. In zilele noastre. Simionescu. era ucenicul Cuviosului Sila.

Sila. Cu voia lui Dumnezeu. Ajungand la adanci batraneti. Se cuvine. luand sfintele moa~te. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. langa Suceava. cu mult popor. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. episcopul de Ractauti. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. fiind luate. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. anul mantuirii 1783. unde au stat pana la 8 septembrie. de armatele lui loan Sobieski. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. imparatul Austriei. in ziua de 14 septembrie. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. prin credinta §i curajul sau. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. Dosoftei Herescu. in Galitia poloneza. deci. in anul 1686. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. la Zolkiev (Jolcova). trecand losif. prin Suceava. la data de 22 ianuarie. in post ~i in cugetarea la cele . la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. 1789. ca ~i inainta§ii sai. Din ziua aceea pana astazi. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. cu preoti ~i episcopi. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. Ucenic al aceluia§i egumen. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. de boli. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre.

S. 1836 (reeditatli in 1935). Diac. Manlistirea Neamt. nr. 1975. Porcescu. pe a carui piatra de mormant scrie: . din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. Platon.B. P. ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. De aceea. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. 1722. ed. in fata prigoanei catolice. David.O. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. I. din parinti foarte evlavio~i. Fiul lui Dumnezeu. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. un desavlir~it monah roman.R. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. Manlistirea Neamt. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. an XCIII. D. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. fiind inmormantat langa naos. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . in rev. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. loan Ivan ~i Pr. Paisie ieroschimonahul. in aceasHi casa binecuvantata. ed. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. 162-191. Cuviosul Paisie eel Mare.1-2. ~i au diposat la valeatul 1790". Natan ~i Paisie. dar. Umbland din loc in loc. Doamne.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu. fiind sfintita la 29 septembrie.1 7 9 4 ) 32 a. El s-a nascut la 21 decembrie. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. Cetvericov. Iisuse Hristoase. ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. 1981 . Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. prof. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. p. stareful Mimastirii NeamJ. Sc. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. . in Poltava. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. 1940. Paisie.". 1996. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. poate chiar din neamul Cantemire~tilor. 32 Viata. cu o putere harica deosebita. Manlistirea Neamt.

intr-o zi de miercuri. cand avea doar ~aptesprezece ani. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. indemnat de Duhul Sfant. de frica turcilor.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . este dat de mama sa la studii.numit in slavona Velicikovschi . Manastirea Neamt. in preajma Manastirii Pantocrator.se muta la odihna cea ve~nica. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. 1775. Dupa patru ani de studii. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. . Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. trece in Moldova in anul 1745. la Vecernie.Ramnicu-Sarat. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. Pentru sfintenia vietii lui. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. marele stareJ al Manastirii Neamt. pana la 14 octombrie. episcopi ~i dregatori. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. rasoforul Platon. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. duhovnici. atat de necesar pentru sufletul sau. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. In vara anului 1746. insotit de 200 de calugari. Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti. Cuviosul Paisie . in varsta de 72 de ani. in fiecare an. in anul 1735. cum se vede pana astazi. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . unde se afla ~i pustnicul Onufrie. Apoi se muta la Schitul Carnul. pustnici. 1794. In anul 1750. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. stareti.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. dandu-i numele de Paisie. La 15 noiembrie. printre care ~i Lavra Pecersca. In vara anului 1763. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. Din acest an. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. In Manastirea Neamt. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. in toamna anului 1739. formand o ob~te de 350 de dilugari. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. In toamna anului 1775. unde se nevoie~te 12 ani. pe apa Buzaului. la Academia Movileana din Kiev.

egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. Din ziua aceea.Fiilor. 2. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. toata painea a ars pe vatra. venindu-i un frate in ajutor. Apoi.Dumnezeu sa-ti ajute. cerandu-~i cu lacrimi iertare. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. spunea ucenicilor sai: . sa aiba rabdare ca. Dar ucenicul. de mare mahnire. slujba era pe la jumatate. Mai tarziu. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. ru~inandu-se. rasoforul Platon. frate!.Parinte Dosoftei. 3. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. Platon a adormit a~a de tare. toata ziua manca struguri. 5. i-a adaugat batranul. a fost certat de egumen. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. . mult slabind ca dupa o boala. a varsat din gre~eala mancarea toata. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. Atunci. ne~tiind sa potriveasca focul. Platon. Intr-o toamna. ci ~edea in chilie plangand. dar in cuptor. 1-a framantat din nou. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. ca ~i eu am fost la fel. Atunci. Cand s-a de~teptat. spre Duminica. Caci. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. Dar el. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. pentru care a plans mult. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. i-a zis: . Un schimonah. multumindu-i. anume Dosoftei. cerandu-~i iertare. Atunci. a fost randuit de egumen la buditarie. iar la masa nu mai gusta nimic. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie. De aceea. aluatul n-a mai dospit. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. biruindu-se de lacomie. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. Ci. . Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. 4. il va sili sa primeasca preotia. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Atunci Platon. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte.292 PATERICUL ROMANESC b.

Iar la rugamintea lui. In acea vreme. Duminici ~i praznice. a venit in Sfamul .\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. din pricina lipsei. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". afara de sambete. Iar saracia lui era covar~itoare. Odata. Caci. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa. din dragoste catre Dumnezeu. ca sa scape de hirotonie. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I . Avea doar o dulama ~i o rasa. De multe ori.X V I I I 293 multa vreme. 9. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. pentru a-i cere cuvant de folos. precum . Sosind Platon in Muntele Athos. la Cuviosul Onufrie. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. a adaugat la urma ~i acestea: . Dar. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. barbat ales ~i plin de dar. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. caci nu avea nimic intr-insa. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. 7. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. 6. 8. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. Traia numai din pomana. dupa cum singur marturisea mai tarziu. se ducea adesea in pustie. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. ci ~ezand pe un sdiunel. s-a retras in pustie. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa.se bucura bogatul de bogatia lui. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. staretul Vasile 1-a calugarit pe . 10. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. ~i acelea foarte vechi. cu smerenie ~i lacrimi. .

zicand: . 14. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. nici eu sa nu fiu suparat de altul. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. al doilea petrecerea in doi sau in trei. 12. da monahului ravna la tot lucrul. avand toate in comun. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate.Eu de aceea traiesc singur. care. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. iar cand Iucram pentru frati. Spunea iara§i staretul Vasile: I . numita §i calea imparateasca sau de mijloc. ci ni§te samavolnici. Deci. punandu-i numele de Paisie. De aceea. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". parerea de sine. sa te caie§ti. in timpul de fata insa. ca sa nu supar pe fratele meu.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. Iara§i adauga staretul Vasile: . lepadand ascultarea ob§teasca. Petrecerea in viata de ob§te. dupa porunca Domnului. 15. iar mandria. Fiecare i§i face chilie unde ii place. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. Apoi. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. al treilea este nevointa de unul singur in pustie.294 PATERICUL ROMANESC Platon. se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. spunea marele staret. Paisie: .Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. prietene. li se pare grea viata de ob§te. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. 11. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. Unii dintre ace§tia zic: . Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. de§i i se impotrive§te satana. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece. de obicei. Dar §tii tu. prin harullui Hristos.

S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . se cuvine ca noi. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. care petrecea in Manastirea Pantocrator. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. lata ce dispunde el staretului Atanasie. dupa sfatul staretului Vasile. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. smerenie ~i tacere. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti.Sa nu zici. petrecand mai multi la un loc. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . Patriarhul Serafim. Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. din iubire de Dumnezeu. 16. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. Atunci. socotindu-se nevrednic. sa tinem calea imparateasca. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. ziua la facerea de linguri. dar el nu voia. 18.X V I II 295 . A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. cu nespusa evlavie. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. neputincio~ii. alta ii spune de ascultare. 17. De aceea. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. parinte Atanasie. de smerenie ~i rabdare. iar noaptea. :fara graba. 19. duceau mare lipsa de preot. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. din iubire de sine. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . Oare. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . in deplina dragoste. Deci. 20. ci din multe. 21.

care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. ocarile ~i ispitele. Nici o alta vietuire.Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. 25. iar nu pustnic. 24. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. 27.Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. Iara~i zicea staretul: . nimeni nu are nimic al sau personal. 23. spunea fericitul Paisie. Zicea iara~i: . Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: . o singura voie ~i un singur scop . nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. Ca una tara alta nu poate exista.e se na~te din ascultare. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul. 22. Zicea Cuviosul Paisie: .Dumnezeiasca ascultare. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. spunea cuviosul. incat toti devin un singur trup. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti.Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. un singur suflet. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. s-o puna la picioarele staretului. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. el devine un dizvratit. 26. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. cu trupul §i sufletul sau. avand un singur cap . supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -. ii une~te a~a de mult prin dragoste. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. A~adar. 28. datorita smereniei car. in ob§tea noastra. Apoi adauga ~i acestea: . Si aceasta. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. cum este legat sufletul de trup.pe Hristos -. este strans legata de viata de ob§te. pana la eel mai mic lucru.Cu adevarat. t . tara deosebire de neam. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. purtand sarcinile unul altuia. care este ractacina vietii calugare~ti. supunandu-se unul altuia.

pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu. Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. Gavriil. cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau. inca nu putini.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . . sa prac::. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator.:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava.Am o necontenita intristare §i durere in inima mea. Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: .care s-au predat in ascultarea mea. urmatoarea regula de viata calugareasca: .Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare. de§i sunt nevrednic.iupa tipicul Sfantului Munte Athos. . dupa ascultarea lui.Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. cad §i iara§i se scoala. 29. . . ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie. ei.:Jiirasirea cu totul a voii. cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti. 30. . Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie. al iubirii de oameni §i al ingactuintei. Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot .Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. Sunt putini insa §i de aceia . sa citeasca Sfanta Scriptura §i . din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna. am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine. a cugetarii §i libertatii sale. fratii sunt datori. Apoi sa cante psalmi._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. . cu greu rabda mustrarile §i ispitele. Iar de :.x>caiesc.X V I II 297 Al!ii.:psi de Ia biserica. Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei. .:e rugaciunea lui Iisus.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I.La chilii. dar nu raman ca cei dintai.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie. mi§catoare ~i nemi§catoare. .anastire. pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. a randuit.:?iqile Sfintilor Parinti. prin . de la i!gumen pana la eel din urma frate. gre§esc §i din nou se . mai mult decat orice a!Hi nevointa.

precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. mitropolitul Anastasie Crimea. cu nadejdea indreptarii lor.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii. bautura ~i lini~te.Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti. dandu-le tuturor pilda in toate. . . La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. dupa *stula sratuire. Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. . Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru. . mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. Apoi sa-i tunda in monahism.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. sa-i duca. cand parintii plecau sa lucreze lacamp. egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. in care sa lucreze calugari priceputi. . Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. sa-i indeparteze din manastire. sa-l trimita din nou in lume.Pentru buna chivernisire a averilor. blandete ~i intelepciune.In manastire sa fie un mic spital .298 PATERICUL ROMANESC . fie la casa de oaspeti. . a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. 31. ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare. spre ispitire canonica. dragoste. . aceea~i . ca rasofori sau calugari in mantie. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste. de la ~ase luni pana la trei ani. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie. Vara.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti. de care nimeni nu era scutit.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. . in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. Pe cei saraci ~i bolnavi. 32. care n-au unde sa-~i piece capul. afar a de cazuri de mare nevoie.bolnita . . .pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste.

Cine i~i sta. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . i~i paze~te sufletul de intristare.X V II I 299 33. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. Pe unii ii mangaia. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. Daca vreunul din calugari. 35. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte. 34. La chilii. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit. De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. mai ales celor incepatori. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu.Fiilor. sufletele noastre! . De aceea poruncea fratilor. 39. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca.:erea iertare. neprihanita. El numai atunci se intrista tare. zicand: . din lucrarea vrajma~ului. Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp.. fiind .. 37. dupa putere. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor . Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela. 38. il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. Stapaniti-va limba.:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. pana nu se smerea ~i-§i .ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . 36. sa faca adesea metanii cu lacrimi. §i mai ales de bunavoie. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu. iar cu altii se bucura. Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului".pane~te limba. Spunea unul din ucenicii sai. cu buna mireasma. dupa cre~tineasca voastra ragactuinta.1uhovnice~ti. sa piara §i trupul nostru. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. bunatate ~i dragoste. staretul il indeparta din sobor. De multe ori zicea staretul: . sa practice rugaciunea mifllii ~i.Sa piara toate ale noastre. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. Unii ie~eau ~i al~ii intrau.

mila ~i iubire catre toti. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. zicand: . Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. de vointa voastra. spre mangaierea sufletului. Timp de doisprezece ani.Fratilor. apoi venea staretul.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. AWl data. cat a trait in Manastirea Dragomirna. prin harul lui Hristos. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. staretul sfatuia pe calugari. 45. staretul Paisie se indeletnicea. bolnavi ~i batrani. in afara de sarbatori. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. iara~i zicea cuviosul: . 43. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana.300 PATERICUL ROMANESC 40. dezordinea. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. ~i cu traducerea cartilor patristice. cand incetau. iar mai ales catre cei nedreptatiti. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. Numai atunci. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. atunci veti cadea din pacea lui Hristos. . mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. indoiala. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. pe langa toate acestea. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. Fratii se adunau la trapeza. 46. boli grele ~i suferinte trecatoare. se aprindeau lumanari. 44. slavi ~i greci. de§ertaciunea. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. se va aprinde in voi sfanta ravna. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. 42. Adeseori. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna. pe langa grija conducerii soborului. 41. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna.Fratilor. dupa masura varstei lui Hristos. in fiecare seara. tulburarea sufleteasca.Dupa masura ostenelilor voastre.

Apoi 11 mangaia. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel.ieznadejdea. Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. indeparta. indelung rabda ~i cand nu izbutea. Atunci se va destrama soborul vostru. Odata unul din frati i-a spus: . adica a rna arata maniindu-ma. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia. inaintea altora trebuie sa plang. ruga.Iubite frate. sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. De asemenea. 48.:onvinge. 51. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. 47. Impotriva unora. 49. indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. fie din iscusinta sa. ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: .Fratilor.Parinte. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . 50. dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare.S I C U V I 0 . pana . Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios.S F I N T I .:and se smerea ~i se podiia. daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. potrivit cu starea lui. Iar unde trebuia. mustra. deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. ducea mintea fratelui departe de intristare. alunga de la sine. cugetul imi spune ca rna ura~ti. incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. ci sa rna iubiti ca pe un parinte. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca. amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare. Alteori graia staretul ~i aces tea: .X V I II 301 . . Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti.S I D I N S E C 0 L E L E X V II .Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. fie din sfanta ascultare. ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. i-a raspuns cuviosul.

Eu toati ziua vorbesc cu voi. acum este ziua mantuirii. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti. cu unii plang. Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. smerenia adancli. Cu cuviintli dar. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. luarea aminte de sine. sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau.Plirinte. prin limbile lor. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu. cu altii rna bucur. zicand: . scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . ci ~i in bisericli. Ca oamenii. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. ca o roadli a Duhului Stant. 52. spune Sfantul Pavel. lar dupli ce plecati top din chilie. 53. adicli: infrangerea inimii. ca ~i cu ni~te arme. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. care grliie~te: . precum adunarea serafimilor". trecand cu vederea sfanta ascultare.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. . ~i in vremea ascultlirii. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. lata inceputul epistolei sale: .Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. tinfmd la voia lor.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. di mai mare decat aceasta nu poate fi. 55.A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul. zambind: . ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. nu numai in chilie. frica de Dumnezeu. impotriva acelora care o defliimau. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima.Fiilor. despre tainica lor lucrare.

57. patima~ ~i neputincios. ci toti s-au :.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui. Apoi adauga. acela cu adevarat. ~i eu zic. adauga: . spunea staretul Paisie: . in Schiteea Egiptului. o. ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. zicand: . atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. rara un iscusit povatuitor. lar catre impotrivitorii sai. prieteni.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56. Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu .Vedeti. . a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. in Muntele Nitriei.. asemenea lor. in Ierusalim. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. 58.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai. staretul Paisie spunea: . Mai departe. Prin aceasta lucrare a mintii. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune.Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61.:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti. traind rara ascultare ~i supunere. In continuare. rara un dascal. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. fiind inca mandru. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa . Apoi spunea ~i acestea cuviosul: .

sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. zicea marele stare1: . Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. paparului infrigurat. ca ~i adihna trupeasca. Ca numai prin credinta rara fapte. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. 64. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. acala se arata pacea. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. batrani ~i a mamelor cu capii. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci. sa nu cada in deznlidejde.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. Ci. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. Apai. 66. pentru a grai de~ertaciuni. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. 65.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima. nu este cu putin1a mantuirea. 63.Daca cineva va trai sub ascultare. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu. acala straluce~te lumina. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. ~i iara~i spunea: . Astfel. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. salvand multi aameni de la maarte. marturisili-va regulat cugetele. de asemenea. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. Iarna. cantinufmd sa ramana sub ascultare. citili scrierile Sfintilar Parinti. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar. Apai dlidu parunca chelarului. acala satana nu-~i . nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. Unde este sarguinta. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. Apai adauga ~i acestea: . decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. in lacul parintelui sau duhavnicesc. prin care se risipe~te taata ispita diavalului.304 PATERICUL ROMANESC 62.

El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul. de acolo fug patimile. incredintandu-i fratelui Onosie. Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an. . ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox". in loc de lumina. .S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . staretul le zicea: . umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza.11::. Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. dar la mine nu vine sa rna vesteasca.Astfel. Se spunea iara~i despre marele staret ca. mergea la Manastirea Secu.A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata. unii chiar pana la moarte".MJi. Hristos. . 67. 72. 68. 70. este intuneric. . Cu acest ~Jej. .X V II I 305 loc. eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital. 71. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4. intra diavolul. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. sa le dea mancare cat mai buna. in loc de bine.. paine alba ~i vin.a. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. 0rice ora. in Manastirea Neamt. bolnicerul :nimastirii.a:easta carte~te ~i se necaje~te.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau.:. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. Iar unde nu este sarguinta. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. este rau. in locul . ca toti sa se invete din gre§eala lor. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii. impreuna suferea §i suspina cu ei. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . dand din maini }i privind incoace §i incolo. 69. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . acolo toate sunt Smlpotriva.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru .

.Prin chilii unii scriau carti. 75.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. 76. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. Prin chilii. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. Mersul calugarilor era modest. . in afara de icoane. era alungat din manastire. In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. nici macar sa manance un fruct. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca.In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. Acolo petrecea doua saptamani. aliii coseau camilafce ~i potcapuri. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt. altii torceau lana. carti ~i unelte pentru lucru manual. . Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". Apoi. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. se grabea numaidecat sa se impace. Daca se supara pe cineva. Valahia ~i din alte tari. nimeni nu indraznea sa faca ceva. raceau metanii. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. mangaia pe frati. indata era oprit. acela~i Teofan scrie: . Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. iar dupa hramul manastirii. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. cat ~i in afara.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. Fara binecuvantarea duhovnicului. Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. 74. nu mai era nimic. anume Teo fan: . ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. De ura ~i de zavistie nu ~tiau. unde il a~tepta tot soborul. tinea cuvant de folos in biserica. sa se adune multa lume din Moldova. timp de patru zile. atat in biserica ~i in chilii. . 73. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. cate o suta sau o suta cincizeci de frati. La intalnire.inaltarea Domnului". Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. ca al doilea Avraam. iar de mandrie cu totul fugeau. iar seara pe cele racute ziua. cand se adunau la ascultare. altii impleteau. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. teseau stofe pentru rase ~i mantii.

ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". Apoi adauga ucenicul sau: . Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic.fare ~i altele. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. 78. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. din limba slavona. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . 79. precum: arhimandritul Macarie. Kiriacodromionul. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. ca un prune mic. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J. al Fericitului Augustin. lucrator ~i plin de dar. tiparita la Ia~i.Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. tiparit in Bucure~ti. 80. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul.0.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. Kecagrarion. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. tiparit la Ia~i. precum . care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . uitand de neputinta trupului. lumanarea. cartea din care racea talmacirea ~i. mare protopsalt. tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. Cazania Ia toate Duminicile. intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul. in mijloc. de grelele sale dureri ~i osteneli. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. nepatima~ ~i sfant barbat! 0. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele.xespondenta.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. 33 . Iar el. mare elenist. Cuviosul monah Gherontie. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani.

Pe tot omul ce venea la dansul. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. Ca pe toti ii iubea. rara pic de sange. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. 83. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. caci. 84. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava).Odata. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. lucitoare ca argintul. adauga ucenicul. pe cand eram noi in Dragomirna. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. dojenea ~i invata cu dragoste.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. 85. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. . 1817. Parintele era culcat. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. continua ucenicul sau. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. filele 16 ~i 17 . iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. Platon. Pe mine rna uimi fata lui. Miluia ~i indelung rabda. cu nlidejde de indreptare. Mustra ~i certa cu blandete.rintelui nostru Paisie. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. Constantin Caragea. Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. Acela~i ucenic continua: . Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. nu-l intorcea de~ert. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. Era inainte de Vecernie. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . ajungand la Manastirea Neamt.Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate. o barba mare ~i alba.Era in el dragoste infocata. pe toti ii atragea la sine. Ucenicul·sau. Fata lui era aprinsa ca de foe. Mitropolitul Grigorie Dascalul. luminoasa ~i palida. Un pelerin grec. marturie fiind lacrimile. fiind cu totul revarsat spre milostivire. M-rea Neami. 81. privirea lina. am batut ~i am intrat. Pentru fiecare simtea durere. prin dragostea sa. cuvantul smerit ~i strain de indrazneala.

Numai atat va pot spune ca. ci singur sa se conduca. deasupra . ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. 86. sa nu aiba ceva al lor. 89. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. parinte!". Sa nu faca nimic rara binecuvantare. ci toate. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. Dar fratele nu asculta.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te.-edea in vis o sabie spanzurand.Binecuvinteaza. de lacomie ~i toate celelalte patimi. Nici un raspuns. Ca. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa. . noul \OStru egumen. ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. de mandrie. dupa Sfintii Parinti. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. dupa regulile Sfintilor Parinti. nu dupa multe zile. sratuindu-1 pentru indreptare. 90. oriunde s-ar afla. de iubirea de argint. schitul \ ostru.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. fratele acela s-a inecat. 88. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica. liber de manie. dar nu mi-a raspuns. dupa uei zile. Mai zabovind putin. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. iar egumenul prin Domnul. Apoi. numai de un singur fir de par.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: . Ma cuprinse frica. rabdator. :urcii i-au Hiiat capul. smerit. sa fie bland. din porunca sultanului . mireni. rara rautate.Si mult a plans staretul pentru aceasta. Am repetat a doua oara. bland. nici nu ~tim ce sa va raspundem. Apoi. ca sa poata . calugari ~i egumeni. in stare sa sufere orice ispita. Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . sa nu fie supus altei manastiri. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca. ii zicea cuviosul. care ii cereau un preot: . ascu1ta-ma. . .Frate. De multe ori -. Intr-adevar.lor. preoti. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. pa~nic. Apoi. 87.

Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. Si iara~i zicea: . caci canonul este a treia parte a pocaintei. pazindu-~" sanatatea. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. nu este nici Hristos. sau nu poate? . Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare. Zicea iara~i marele staret: . Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. Aceasta este a~a de trebuincioasa. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui. dar de se caie~te. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. 94. Sfintele Taine. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. Nu va tulburati ca el este slab cu trupul.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i. rara canon. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui. ci pana la moarte.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . 91. acolo petrece ~i Hristos. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon. pentru neputinta sa sa-i dea. Pe amandoi. dar n-am putut gasi. 93.Va spun ~i aceasta.Urmand blandetii lui Hristos. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. acela se va mantui. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. 92.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. 95. Daca insa poate face canon. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. a raspuns cuviosul. spre paguba fratilor. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine.

ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. miercuri. iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica.. Duminica. p.B. inchinandu-se pe la sfintele icoane. iar nu pe altii. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. luni. nr. de unele ca acestea. lara joi s-au mai ridicat. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. 1794. luni. sambata. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin.R. 113-116 . ci numai cauta frumos. Duminica au mers la biserica. marti. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. marti. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. Luni. cum este respiratia pentru viata omului. . 1987. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul..Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. cu bucurie §i vesal. in luna lui octombrie 4 zile. miercuri au fost bolnav. lara miercuri n-au vorbit nimica. Noemvri 5 zile. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. ~i unii plangea. dar fara smerenie. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. cand am ie~it de la vicernie.O. ci. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. De aceea. marti. joi. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. au tocat de Vecernie . ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. 3-4. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji.". 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. vineri.

ci tanguire intre parinli. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. Si invalind cinstitul trup. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. preoti ~i diaconi. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. lara celalalt sobor cu amara plangere. Iacrimi varsand. Si puind nasalia in mijlocul bisericei.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. au inceput a sapa groapa in pomelnic. ci jale. lara a doua zi dupa rapausare. lara cand au fost dupa evanghelie. lara cu mai multa plangere ~i tanguire. de-a dreapta. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. ca sa priveasca. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». Liturghii. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. Oara a traia zi. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. de ar fi fost cineva deoparte. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. joi. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. vai mie. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. . au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii. pana la Vecernie. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. lara la Utrenie. 0. vineri. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul.

a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor. ~i nesfar§in. E~1scopul Hu~ului". fiindca a doao zi. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul.2<. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: . lara luni dupa Utrenie.: caramizi.:. au pardosit parintii mormantul :-..:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere.Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin. Noule . noemvri 20 de zile. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . in genunchie.±r-se toJi. adeca parintele Sava ~i parintele Liontie.. lara dupa cuvant. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in . apoi indata ar fi rasturnat-o.: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. ) ..b-re.area cea impreuna cu Parintele nostru. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K. =.. trecatoa( re) ~i nestatornice ( . Liturghii. ~i a§a era o -.. ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. dimpreuna . ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant. Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. au ridicat preoJii nasalia.. deasupra mormantului.olifia Preaosfintia Sa.bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune. lara dupa ~-.::ul Parintelui staretului.. marti. ~-oravnice Preaosfintite Stapane.::.!~aware sau nemi~catoare. sHivind bunatatea §i milostivirea ta. inca noapte fiind. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::.rimelui. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf.. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie. dimpreuna cu sobor. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i.: ?ezut toata privegherea. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire. au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin.

pre toata osteneala detaimand-o. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. urmatoriu adevarat acelui. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. Si prea cuviosul parintele nostru. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. Cu pofta am poftit. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina.314 PATERICUL ROMANESC Daniile. cu totul ii tampi. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. nu inca triste sa arata. nici de vremea cea umizicioasa. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. cu alt Iosif. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre . au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. cat nici de greutatea caii. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. pre toate impedicarile. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. ca nu inca posomorate. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. Ca iata. ci pre toate greotatile. ce vesele lumina. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul. pre toate nelesnirile. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba.

lauda de mintea noastra ajunsa. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. caruia slava in veci. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. de la domnie ~i de la Mitropolitul. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. mare iti iaste ~i osteneala. cu Arhierei te va insoti. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. Si racand scrisori. cu Patriar~ii te va randui. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. adunati fiind parintii toti. 1998 . mare iaste milostivirea cea catra aproapele. nemasurata rasplatirea. I. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. Cu toata acestea. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. 0.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. Tale cu ingerii te va inceti. Chi~inau. Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. ce semuire a lucrurilor. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. in vremea priceasnii. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". Sale. multa ti se cade ~i plata. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica. lara dupa liturghie. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. necovar~ita cinstea. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. amin. intru imparatia Sa te va odihni. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea.

ajungfmd ales povatuitor de suflete. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. Retragandu-se din egumenie. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. in anul 1750. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. cititul. Timp de trei ani. calugarindu-se. ceaslovul. s-a invrednicit de darul preotiei. El 1-a adus de mic la manastire. a reorganizat ~coala monahala din lavra. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. tipicul. cat a fast intaistatator al ob~tii. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. La ~coala se invatau scrisul.ceau saptamanal. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. smerindu-se. candidat la scaunul episcopal de Radauti. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. Pentru o nevointa ca aceasta. de asemenea. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti. Cuviosul Lazar a fast propus. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. Apoi. . Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. al caror duhovnic era. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. A ocrotit. El insa. Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. a marit numarul calugarilor.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

dr. la§i. a tiparit . dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. val. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. in anul 1774 ajunge slujitor la . In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. _Geografia moldoveneasca" ~i . I. carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. mitropolitul Jacob II . Iar din dirtile didactice pentru copii. In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. marele pastor al Moldovei . Liturghierul ~i Psaltirea (1794). Invrednicindu-se de darul preotiei. dand burse ~i carti de ~coala celor saraci. II.Aritmetica" (1795?). pentru alinarea suferintelor omene~ti. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei.:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. 267-269 1 . Timp de 10 ani. De asemenea. milostenia. a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. Figuri de ierarhi moldoveni . Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor.Gramatica teologhiceasca". a innoit mai multe biserici ~i schituri. Apostolul (1795) ~i altele. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. Astfel a tiparit Evanghelia.Mitropolia Moldovei. care ~tia multa carte. traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu. Diac. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt.lacob alII-lea Stamati. Ciurea. Intemeind la Ia~i o buna tipografie. p. colectiv. AI. dezvolta Academia din Ia~i.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud. 1946. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724). racand un mare pas spre innoirea invatamantului. iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i.

Ia Manastirea Dragomirna. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. cit. sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. in anul 1730.. p. Cuviosul Paisie il calugare~te.320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. in anul 1763 se stramuta in Moldova. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. Iar preotilor duhovnici . Arhim. 500 . op. . Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. . 1870. Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. . Murind acolo dasdilul sau. 1-84. in drum spre Muntele Athos. in anul 1752. rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. 2 Monahul Casian Cernicanul. Bucure~ti. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie.. pentru folosul de ob§te al tuturor. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". tipari la Ja§i. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). spunea el. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. in anul 1799. De aceea. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. ViaJa. din parinti binecredincio~i. Dar. daca avea peste 40 de ani. Chesarie Gheorghescu. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. pe la jumatatea secolului XVIII.. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca. in SfinJi romiini . faptele # cuvintele starefului Gheorghe. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. rara aceste fapte bune. Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei.omene§ti §i racand multe milostenii la saraci.Jar acei care refuza sa se spovedeasca. p.

:u aproape 200 de monahi. spovedanie deasa.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. timp de 25 de ani. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. insa. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. .:are a condus ~i organizat. Cernica ~i Caldaru~ani. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. in anul 1775. a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. _. adormind putin de osteneala. A randuit la biserica pravila zilnica. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica. din Manastirea Neamt. zicfmd: . b. postind cateva zile. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. Apoi. din anul 1793. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau . iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. impreuna cu 200 de calugari. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. ascultare ~i masa de ob~te. ucenicilor sai. Ca staret al celor Joua manastiri. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. Atanasie ~i Serafim. In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. In acela~i an. cele doua mari ob~ti calugare~ti . pustie ~i plina de ~rpi. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.:onducerea sa. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. La 3 decembrie. Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. imbolnavindu-se. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. dimas de multi ani in parasire. inmultindu-se fratii in jurul sau. 1806. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti.diata". ~i Manastirea Caldaru~ani.-\poi. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. Deci.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica. . mitropolitul Grigorie i-a dat sub . Pentru intelepciunea cu . . lasa a~ezamant scris. La reintoarcere.

Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. La urma atipeau iara~i pana in zori. Biserica era parasita de multi ani. Apoi a hirotonit trei preoti . insemnandu-se cu semnul crucii. de rugi ~i de spini. 3. 5. Aici se marturiseau. petreceau in ob~te Duminica. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. Chiliile erau vechi ~i toate daramate. i-a zis cu glas bland: . Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. 4.322 PATERICUL ROMANESC 2. lipsita de u~i. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. primeau Sfintele Taine. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. disparand in pacturile din imprejurimi. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. Atunci staretul. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. In primavara anului 1784. numarul ucenicilor a sporit la 33. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. dand lauda lui Dumnezeu. Acum sa te duci din locul acesta. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. In trei ani. iar sambata veneau in ostrovul mare. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. ca sa deschida poiana. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. de ferestre ~i de cele necesare. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. Auzind de aceasta. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. 6. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. cand se sculau. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. In anul 1788. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul. 7. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. pana acum ai locuit tu aici.Ganul (dragul) tatei. iar in anul 1786.

Deci.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. 9.Parasiti. se vor adauga voua. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. o. care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. implinindu-I toate poruncile. pana la venirea acestui cuvios. cu dreapta credinta. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . parinte preadulce. . i-a sfatuit zicand: .ci urma care cum vrea". toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. fiii mei. cazand ~i sculandu-ne. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul. a poruncit sa traga clopotul mare.. a adunat pe toti fratii in biserica. lacrimand: . care zic: . ...C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. nerntarnic incepator. Astfel. 9). Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. apoi le-a spus.0. ". 8. neviclean intru petrecere. Doamne. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. dragoste sa aveti intre voi. ascultati-L pe Hristos. Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. 113. 12. 11. Deci. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. ~i toate celelalte. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. totu~i. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. Ci. nu noua. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. le-a citit molitfa de iertare. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. ace~tia mai tineri. negre~it.Copiii tatei. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. blandul staret a lasat ucenicilor sai un .De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura. cand zacea in pat.

Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara.Odihne~te.Cat despre viermanosul meu trup. fiii mei cei saraci cu duhul. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. . Intru numele Duhului Stant. Doamne. 17. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte. intru numele Tatalui. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului.Fiilor. 18. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. 6J. vrand a va lupta. ca. spre mancarea fiarel6r.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. Apoi iara~i le-a zis: . 10). ca ni~te buni osta§i. toti sa se umileasca. prin adevar. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. cu dreptii pe adormitul robul Tau". 14. elle-a raspuns: . apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. care scot din iad pe patima~ul suflet. vazandu-ma fratii intrand ~i iqind. iubindu-va pe toti deopotriva. o. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. zicand: .Fiii mei. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila.324 PATERICUL ROMANESC 13. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . care rna intare~te a va incredinta. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge. Zicea staretul ucenicilor sai: . m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. 16. 15. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni. intru numele Fiului. Ci. Zicea iara~i ucenicilor sai: .Cu voi graiesc. Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. unde se face ~i litie la cei raposati.Fratilor. Spunea staretul Gheorghe: .

nici veti ramane rara cercetare de sus.Sa ~titi. cu duhul blfmdetilor . cea mai cuprinzatoare porunca. pomenirea de rau ~i trufia. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. fratilor. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. Zicea iara§i staretul Gheorghe: . Uneori spunea ucenicilor sai: . fiii mei. Fiilor. Iar . Iara~i invata pe fiii sai: . vicle~ugul. 6. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19.zicea batranul . 21. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase. alta grija nu am avut. 23. ci pentru singur folosul aproapelui. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. lacomia. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. 24.Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta. nevrednicul. 25. 12). iar nu intru nebagare de seama.Intru nevointele voastre.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup. pizmuirea. Insa. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. 20. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. Zicea iara~i catre ucenicii sai: .Fiii mei. mama. 2. Iar eu. 22. cata vreme am trait impreuna cu voi. martor sunt pentru voi. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti. spunea cuviosul. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti. ca zavistia. Deci. fiii mei. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode.Fiilor. Iara~i. Alteori adauga staretul ~i acestea: . Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. 9).

sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). 29.Sau. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . cunoscandu-va neputintele. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. nici sa va intindeti. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. 28.Nicidecum. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. 27. atunci vor putea omori toate patimile limbii. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul. sau. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug. sau. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. nestatornici ~i de-a pururea cartitori. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. staretul meu eel din chinovie. nimic mustrandu-i pentru cele trecute. batjocoritori de chipul ingeresc. adica. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. cercand alte vieti. unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la .326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. mancatori pe ascuns. sa fie primiti. povara). Dar. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie. 16).De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. 30. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). apoi sa se spovedeasca adesea. dupa ravna inimii voastre. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. ~i mai bine. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. sa-i lasati a se duce unde vor vrea. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. dar pufini ale# (Matei 20. 26.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. tatarnici intru spovedanie. in scurt. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. Apoi. sa va cautati alt laca~. intai sa faca toate cu binecuvantare. Spunea cuviosul ca.

CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. precum de multe ori v-am zis. Iar de veti schimba porunca. Despre Taina Spovedaniei.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. unde va fi randuit de intaistatatorul. sau mai sfinti ~i cuvio~i. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. Iar neflicand a§a. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. care pe multi din calugari. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine. Iar neflicand a~a. Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: . Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . Pentru ca altfel. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. paziti calea de mijloc. 31. 35. zicand: . sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. orice sfat veJi sfatui. Iar netacand a§a. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul.. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. 10). apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu . socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. afara de alte neocolite pricini. 34. Ci.i: . ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. Iar despre smerita intelepciune poruncea. Eu va sflituiesc. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. Ci. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. Unul ca acesta. ce se tineau a fi prea isteti.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. spunea fiilor sli. 32. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. iubitii mei fii. Fiecare. indata sa alergati la egumen.a ramane intru voi. sflituia pe ucenicii sai: . apoi singuri va pricinuiri groaznice di. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. 33.De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. Macar trei zile de rand postindu-va. Despre a treia porunca a dreptei socoteli.Vi se innoie§te aceasta tare porunca.

insa. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. arhimandritul Gheorghe. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. pe eel foarte invatat ~i nesupus. fiii mei. o. care este mai presus de cinul vostru. pe eel ce este de neam mare.328 PATERICUL ROMANESC . iara~i. Marele staret. pe schimnic.Feriti-va. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. ce este numai rasofor. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea. 36. dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte.

prea iubite fiul meu iconoame. nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare. nu-i mustra cu patima. Iar despre taierea voii zicea: . la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. Zicea iara~i: .:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor. Iar intru ascultarile mai grele. putin ce a actus cu sine. intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta. nici ~-i osande~ti dupa obicei. precum deodata a parasit lumea. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele. 13). ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. 38. ci sa intrebi ~i pe duhovnici. dupa trup. sa nu calci J. ci mai ales cu multa milostivire. imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae. Ca. dimpreuna cu parasirea de toate.zicea batranul -. sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. 42. Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste .De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. 43. cu nedumeriri de taina. Ca zice Hristos: MiUi voiesc. fiul meu. Ci. tu.:onomul manastirii: . fiule .iuh.Fiule iconoame. 44. iar nu jertfa (Matei 9. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta.La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. Zicea ~i acestea: . Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: .Calugarul eel de bun neam ~i cinstit. ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. 41. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. a nu ~e judeca numai cu asprime. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: . 40. ca atunci mai putin vei gre~i.0. 39. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa. .otarul. Ci.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. Iara~i zicea iconomului: . ajutandu-se unul cu altul. :1egre~it.De~i multe cacteri vor patimi fratii. ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. pentru ca. ca ni~te oameni cu neputinte. mult.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. te vor ru~ina. dupa .

pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre. zicand: .330 PATERICUL ROMANESC 45. Pentru ca nefiind bine iscusiti. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. . Kir Paisie. ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. 48. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. Spunea staretul ucenicilor sai: . Biserica. cercand taina acestei lucrari.Sa ~tii. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. saturand din destul adunarea ob~tii. 46. Numai prin harul acesta. dupa cuvantul ce zice: . ce este Hiinuit de furii cugetelor. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. Zicea iara~i: .Se cuvine a nu tainui voua. Ci. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. Deci. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii.Fiilor. La urma adauga ~i aceste cuvinte: . 50. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. adauga batranul. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. sa nu se vatame fratii. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul. sa impliniti locul ~i numarul. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. Altadata iara~i invata pe iconom. degraba vei umple jitnitele faptelor bune. 49. Fratilor.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. continua staretul. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. fiilor mei. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. apropiindu-se de tine ca sa ia folos. 47. Cea de a doua odrasla. nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. Adidi rugaciunea lui lisus. care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. fiul meu prea iubite. 51.

atat pentru alinarea maririi de~arte. 57. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea.Parinte~te va rog. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. Zicea ~i acestea marele staret: . a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. 54. zicand: eli eu sunt pamantean. Zicea iara~i: . Drept aceea. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire.Harul acestor trei bunaHiti.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. 55. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor. Ci. in aceasta vreme. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc. Ci. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. ori de alta limba. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. spre ajutor la greutatea vietii. Pentru privegherile cele de peste an. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . Alteori. adica al lucrarii mintii.Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. fratilor. ci mai degraba faptele credintei cercam. 56. eli multa plangere veti mo~teni. caci ~i psalmistul zice: .Nici intre voi. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. in loc de pace. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. apoi sa ~titi. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. sa nu clilcati hotarul. 53. 58. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. sa nu faceti prigoniri. sratuia cu staruinta pe ucenici: . iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. romanii. ori greci. nu multora s-a dat de la Dumnezeu. Apoi continua stare1Ul: . Cea de a treia odrasla. fiii mei. dupa numarul ce sunteti adunati aici.Iubitilor. Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul. pentru numele Preasfintei Treimi. Deci.

La urma. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. 26). de cate douasprezece ceasuri. la toate praznicele ei. 61. de Duminici §i praznice cu dezlegare. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari. clericii. fiii mei. acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . Pentru canonul ~i pravila de la chilii. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. 59. dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat. sau 300 de cele mai mici sa faceti. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. de Ob§te. Socotiti.Cei ce ~titi carte. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. nu se fncununeazii (II Timotei 2.332 PATERICUL ROMANESC . Zicea iara§i staretul: . Apoi zicea: . punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. iar a treia. 5). toti. fiii mei. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. 62. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. Iar de~teptandu-va din somn. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. sau 100 de metanii pana la pamant. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. cu foarte mare paza sa umblati. la 6 decembrie. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. sau 700 inchinaciuni mici. 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. De se afla cineva ravnitor. la intai martie. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . 3 privegheri de toata noaptea. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. a doua. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. Adica de-a . 63. o.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. ca atunci metanii mari nu se fac. 60. pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit.La inchinaciuni dam voie. afara doar de sambete. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. Sa faca deci. spre ziua hramului. sau 300 metanii mari. sa-l aveti intru pomenire. vrand de cu seara a va odihni. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. Ci mai ales voi.

Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi. Apoi. Jar vara. pe cat va socoti. Astfel ~i -. sau pleca. In anul 1806. Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: . 68. numit ~i moarte .Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. sa duca marturia Ia egumen. miluie~te-ma pe mine. Doamne (Ps. fratilor. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. iar de aici Dumnezeu ~tie.:. ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie. Adica.Sa nu va obi~nuiti. dandu-~i . Jar dupa sfar~it. spunea marele staret: . 64. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. Sosind vremea cantarii de noapte. sarguiti-va fiecare cat poate.Jatra parte de masura. Ia 3 decembrie. drept cumpanindu-1. ~i numai atat.ndu-i va face metanii. 164). a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica. veti . sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului. F:ullui Dumnezeu. Jar pentru masura somnului. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. in acela~i chip se . Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . La urma adauga staretul ~i acestea: . Iisuse Hristoase. . fiii mei.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. pacatosul".C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine.:!uhul in mainile Domnului. sufletului. oi.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. Zicea iara~i fiilor sai: . 118. Macar sa nu .Copiii tatei. 65. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. 66. macar numai sa fiti cucernici. a umbla din loc in loc. cat aveti inca vreme. sa-i lasam daraua numai intru a :. citind multe scripturi.Fiilor.:easuri. 67.Doamne. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret. cine la ce vreme a :ntrat. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. 69. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: .:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. Jar parasind voi laca~ul acesta. ci. imbolnavindu-se de moarte. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi.:adea sub grea epitimie (canon).

Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. insa. din care cele rnai rnulte au fost tiparite. Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. 1942 . in anul 1812. rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. cad intre talhari la Filipopoli. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. colectiv. Dupa terrninarea ~colii. Apoi. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. 1958. II. fiind iscusit la rninte. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. Bucure~ti. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. pentru folosul sufletului". Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). pe la sfar~itul secolului XVIII. pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. cat ~i episcopilor de la Buzau. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. La intoarcere.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. Tomescu. . peste Dunare. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. C. ierodiaconul Grigorie. Originar din Moldova. Manllstirea Neam{. vol.

au trecut noaptea frontiera. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Era de loc din Bra~ov. Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. impreuna cu tot soborul. 1923 4 . adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. Apoi.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. protectoarea schitului. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau. Evghenie Ungureanu. :faca. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. cartile de cult ~i putina avere a schitului. care apartinea de Moldova. i-au murit ~i copiii. cum se vede pana astazi. aproape de locul numit . lstoria Miiniistirii Varatec. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. Deci.Adormirea Maicii Domnului". in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. Apoi. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. Nu dupa multi ani. Auzind de nevointa lui. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. Manastirea Seamt. :fara sa fie observati de austrieci.Piatra Zimbrului". cu ··oia lui Dumnezeu. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. scotandu-1 de sub ocupatie straina. odoarele. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. Dar. in vara anului 1800. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. a ramas din tinerete vaduva. in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. murindu-i sotul.

ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. in post. protectoarea manastirii. Astfel. devenind egumena a acelei alese sihastrii. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. pentru a lua plata ostenelilor sale. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. smerita mireasa a lui Hristos. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. Astfel. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. 1870 j .336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. In anul 1788. in rugaciune ~i ascultare. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. parasind lini~tea. In anul 1784. din anul 1788 pana in anul 1814. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. dupa intemeierea Manastirii Varatec. se face incepatoare unei ob~ti noi. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. in tacere. Si era a~a de blanda. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. sub Muntele Ceahlau. Bucure~ti. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. smerita ~i inteleapta.

1807. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. p. fiind preot. fiind blfmd. Pentru viata lui aleasa. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. abia reinfiintata. pe parintele Timotei ieromonahul. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. 1816. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. A marit numarul fratilor din ob~te. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. in padurile din apropiere. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. In anul 1809.episcop al Sevastiei". smerit. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . colectiv. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. in jurul anului 1750. la 5 aprilie. 1-a invatat carte din copiHirie. ascultator in toate ob~te. Pe lfmga aceste innoiri. ca un adevarat parinte duhovnicesc. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. mai ales. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. unde se calugare~te.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. In anul 1813. Tatal sau. a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. 1958. staretul era iubit ~i respectat de toti. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. vol. II. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. in locul vechii biserici distruse de cutremur. 255-263 . La 3 martie. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos.

tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. 250 biserici de lemn. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. de asemenea. au asediat manastirea. manastiri ~i schituri din eparhia sa. cautand sa izgoneasca pe rasculati. Urmarea lui Hristos . In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti. tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. dupa doua luni de rezistenta ~i de . s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. Turcii. Apoi. Ajungand la adanci batraneti. impotriva eteri~tilor greci. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt . indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale. 30 ieromonahi.1806. Octoihul. Iar dintre cartile traduse la cererea lui. impodobind-o cu picturi ~i odoare. 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri. ierodiaconi ~i ieromonahi .338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos.1792 ~i Comoara dreptei credinJe . Slujba Sfantului Nifon . s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . 699 preoti de mir. 445 diaconi. precum ~i altele.uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821.1793. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme.1811. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici.calugari. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805. au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. impotriva uniatiei din Transilvania. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos.1774 ~i 1794. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. A reparat. Astfel.

care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos.drept moldovean. in secolele ~--VI. Se cuvine. om impodobit . 1942. Tomescu. fiind unul din duhovnicii .-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani. Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf.::nic in istoria monahismului nostru.5-91-5696/BAR.Jadurile din imprejurimi. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era . dar. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare.:u multe fapte bune.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. Despre acest . Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in . Pe atunci. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. ·. . ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. mss. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava. un mare sihastru de 2 Pocrov. :. :<lyna pentru biserica. manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile.. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti.ari 339 sacrificii.:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie. Sihastria ~i Slhla. . Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi. p . Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . martiri ~ nume.:.:::-13 ~!inasrirea .:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. In .3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". in acel :::'. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. Cu ingaduinta lui Dumnezeu. • Arhiereul Narcis Cretulescu. C. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::. pentru rugaciune. murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti.

Apoi. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. Manastirea . a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. 1923 Racle~ ~i Arhim. Viata Ieroschimonahul Iosif . in anul 1822. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. Iubind pe Hristos. Istoria Maniistirii Viiratec. din a doua jumatate a secolului XVIII. Staretul Ilarie. Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. ~i anume. preot §i duhovnic renumit. cand ob§tea se intemeiase din nou.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah. cum se vede pana astazi. Evghenie Ungureanu. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. precum ~i tipografia. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. ravnind marilor parinji.Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. Vazand aceasta. cand s-a lini~tit Moldova. Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. staretul a intemeiat Schitul Icoana. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte.Pustnicul". in locul unde a fost ascunsa icoana. numit de toti . Sfanta Evanghelie (1821). Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). in cea· mai aleasa editie. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. Mai tarziu. fiind insuflat de Dumnezeu. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. pana la inceputul secolului trecut. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. piatind o suma de bani. Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. fiind plans de tot soborul. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. in cinstea Maicii Domnului. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria.

~i este inmormantat in biserica mare .:ll acela~i nume. ii libera cu pace la chiliile lor. in 1785 se ~:. ii marturisea ~i. S:hla. a~ezate intr-o poiana.rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif".C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:.Jutul Neamt. Cuviosul Iosif Pustnicul se r. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani. 4. 3. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici .:::torita de el.:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii .. in anul 1780. Pocrov ~i Manastirea Neamt. Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata . Batranul . cum putini erau in vremea sa. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :.. Toti trei impreuna se rugau.Jwvniceasca..c lemn ~i pamant. Pfma astazi. Caci. locul acela poarta mmele de . b. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. La rugamintea staretului Paisie. 5. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman. Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca . Chiliile lui Iosif".1lei ~i din padurile Agapiei... privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J. De aceea. De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului. t asculta.:uhurilor necurate.:na in odihna lui Hristos.gaciune. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ajutand la intemeierea manastirii ... langa Ceahlau. impreuna cu doi ucenici ai sai.hlei.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig. 2. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :.rctiferi. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S.iririle lui Dumnezeu.::-. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--. in anul 1828.:0bora din pustie foarte rar. Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt. alaturi de un mic paradis. :. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in .

in ascultare §i necontenita rugaciune.vor fi arse de foe. in timpul rascoalei eteriste. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. 9. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos. duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra. Astfel. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati.Agapia. Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. ca ucenic al staretului Gheorghe.Adormirea Maicii Domnului". Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. in anul 1762. p. cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . Dupa trei ani a fost calugarit. Cuviosul Iosif. op. ca singur ajuta pe lucratori. 6. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii. Intre anii 1790-1800. De aceea. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. numai cat privea pe cineva in fata. cit. Durau §i Manastirea Varatec. 8. De§i petrecea in ob§te. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a.. iar celelalte . nisip §i apa §i le urea pe schela. cunoscand pricina. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. In 1784 a intrat in viata monahala. care traiau in multa dragoste. 10 Monahul Casian Cernicanul. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. Fiind inaintevazator. Sihastria §i Varatec . 86-110 . vindeca pe toti cu rugaciunile sale. Satele §i manastirile vor fi jefuite. Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. S-a nascut in Bucure§ti. var.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. Secu. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. 7. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune.

Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. 2. bland. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. b. intr-un loc pustiu. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . Damaschin. Iar dupa intoarcerea in tara.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. . biruind ispitele vrajma~ului. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. Ascultarea lui cea mai aleasa. La 29 august. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. prin cuvant ~i prin exemplu. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. . 4. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. cand batranul se muta la cele ve~nice. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. om cu viata inalta. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. cand se duce la Sfantul Munte. unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. staretul Cernicai.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. 3. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. ci ~i mireni. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. in priveghere. i1 cheama la metanie. 1831. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte .fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. randuita de Sfantul Calinic. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 5.

in anul 1829.344 PATERICUL ROMANESC 6. De aceea. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te. La biserica. intr-o noapte de iulie. venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie. nalucire diavoleasca. fiule. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. ~i parintii de aici. zicandu-mi: . in vremea canoanelor. fiind foarte ostenit. A zis arhiereul ditre staret: .Fiule Pimen. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. parintii din Cernica . mi-a zis: . ucenicul sau. indata luandu-~i rasa.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . Iar batranul i-a raspuns: . ca se va defaima chipul monahicesc. 9. Dupa intoarcerea batranului din Athos. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat. insu~i Sfflntul Calinic.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine. Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. Permanent Iuera cu mainile. Dupa ce mi-am facut canonul. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: . Atunci. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. 7. intrand in chilie. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. ~i rn-a furat somnul.Fiule Pimen.Nu este. i-a spus vedenia. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. ~ezand pe acest scaun. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus.Bine petrece pana acum. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra. cu rugaciunile preasfintiei tale". ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. in vremuri de primejdie ~i nedumerire. incepatorul acestei ob~ti". pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. 8. Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji.

a vazut ca era ~i staretul Calinic. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831.: imparateasa stralucind ca soarele. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. 1-au apucat ni~te calduri ~i. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . i-a pus o cruce ?C piept ~i. Eu. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. venind :a chilie. ~i acolo. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. iubite fiule. adunandu-se parintii. la urma tuturor.indca are sa faca ceva bun. Cum vorbeau ei intre dan~ii. . 10.Imparateasa ingerilor ~i a lumii.Si. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. dandu-i o hartie in mana. cu duhul voi fi cu tine. in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul. Cand s-au implinit 40 de zile. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant. au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. :J. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i.\poi. rna rog sa mai ramana acesta acum. ~ezand pe un scaun. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina. era . august 29. Era anul 1831. :lind foarte ostenit. Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin. a slujit liturghia ~i. .Fiule Calinic. langa dansa. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. de~i rna voi Jesparti cu trupul. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. 11. vino aproape de mine! . anume Nectarie schimonahul. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . apropiindu-se.Si a~a s-a scris altul. iar in locul lui ia pe altul! . Alaturi. fiind slujba la canoane. \·enind staretul. ~ezand amandoi pe doua scaune. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. Deci. . cum se vede pana astazi.Fiule Pimen. intr-acel camp. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic. Te rog.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: .

Pentru hrana. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. duhovnic. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. iar paine primeau din manastirile dimprejur. in a doua jumatate a secolului XVIII. Din padure adunau lemne de foe. a slujit Sfanta Liturghie. 1831. de patruzeci de ani in ob~te. om cuvios. august 30. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . de varsta ca la 55 de ani sau 60. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. arhim. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. Ia statui trupului de mijloc. bureti ~i alune. . Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. Apoi le-a randuit rugaciune. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. ascultare ~i nevointa cu masura. cu neamul pamantean. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. Aici se nevoiau nu putini pustnici. stand in pat rezemat de paretele chiliei.Cernica. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. Staref. Mai tarziu. raceau ascultare batranului. mai mult alba ~i scurta. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. cam oache~. de Ia muzeul Manastirii Cernica. Duminica. printre care ~i ieroschimonahul losif. dupa adormirea Cuviosului Pimen. A doua zi. A raposat parintele Pimen. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. Deci. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. sambata.346 PATERICUL ROMANESC 12. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi. barba inspicata. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. august 29. iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. ieroschimonah. alaturi de chilia sa.

unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului.Poiana lui Iosif" pana la moarte.\ici. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. Dupa mai multi ani de nevointa. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. Apoi. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. se desparteau. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. au petrecut in . auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. Avea inca . primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. Gherontie ~i Gherman. dupa traditia locului. Deci. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. Atunci. in post. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. sarutandu-se in Domnul. _. apoi pleca fiecare la ale sale. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. batranul a fost trimis duhovnic la maici. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. Dar. Mai tarziu. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. primind ~i ei ucenici. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. Apoi. Mai tarziu. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri.

Ba nu. Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire.Plangeri" frumos versificate. plangea de jalea sfintei manastiri.~tii. adresate manastirilor jefuite ~i profanate. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . a spart zidul. afland ca tezaurul. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. din cauza rascoalei eteriste.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . monahul Zosima. Insa. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor. care apoi se cantau de calugari ~i mireni. a scris toate acestea. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. Intr-adevar. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". Varatec. Astfel. s-a furi~at noaptea. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. Bistrita ~i Sihastria. ~ezand eu. Cuviosul Zosima. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. a scris Plangerea Manastirii Varatec. Privind batranul de pe culmea dealului. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. . Plangerea Manastirii Agapia. Plangerea Manastirii Secu. Apoi. Ce sa ~tiu eu? Atunci. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. indemnat de Duhul Sfant. frate. am raspuns. izgoniti din sala~urile lor. Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: . a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. spre ~tiinta celor ce vor urma. Apoi. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. De asemenea. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. Plangerea Manastirii Slatina. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei..

prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. Apoi. Acest venerabil staret era transilvanean. ca ~i din Rusia. Apoi a lucrat in tipografie. apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . invrednicindu-se de harul preotiei. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. Astfel. . De la inceput. mai ales in Transilvania. Serbia ~i Bulgaria. Fond Manastirea Neamt. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". la Nearn!. ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. 1-au ales staret. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. pe anii 1800-1834. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. iubitor de frati ~i de invatatura. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. din tinutul Bra~ovului. apoi calugari greci. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. Iar de peste hotare veneau. Grecia. Iar in anul 1823. ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. ravnitor la cele dumnezeie~ti. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc. atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. simtindu-~i sfar~itul aproape.1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. Din tara. s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. devenind un calugar intelept ~i ascultator. Sub staretul Dometian. spovedanie saptamanala. vlahi" din Tara Romaneasca. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. Monahul Dometian a Ia. indeosebi.Filiala Neamt. chivernisitor in cele mfmastirqti.cut ascultare mai intai la bucatarie. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. Apoi a randuit duhovnici ale~i. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . calugari din Ucraina ~i Rusia. la vite ~i la biserica. Faima marelui staret Paisie. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului. in acea vreme.

ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. p. Bucure~ti. caruia ii devine ucenic. 403-415. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. S-a nascut in Bucure~ti. schituri ~i la bisericile sarace. de asemenea. Popescu. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. vol. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. 1958. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. la traducerea operelor Sfintilor Pr. M.1 8 3 4) 13 a. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. peste Carpati. din parinti iubitori de Dumnezeu. Muntii Apuseni ~i Maramure~. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. aproape in intregime mistuita de foe. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . N. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. in anul 1765. 13 . la fratii romani din Transilvania. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. Bucure~ti. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. dupa terminarea studiilor. ~i tipografia Mfmastirii Neamt. Nasaud. II colectiv. Staretul Dometian a dezvoltat. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Din botez se chema Gheorghe Miculescu.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. La varsta de ~apte ani. intre 1823-1834. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. Apoi este randuit. cu porunca staretului. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. precum ~i Manastirea Secu. 1943.

La traducerea cartilor din limba greaca. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. . Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. dupa terminarea ~colii. blandetea cu ascultarea".:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. intre anii 1807-1815 ~i la . mitropolitul Grigorie. s-a ~a. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani. :n post. 4. cele 12 mineie. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. De asemenea. 3. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. Se spunea iara~i.Dascalul". tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. Ei au tractus impreuna multe caqi. 1823. moare . nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. Octoihul. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. 2. VieJile SfinJilor. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. supranumit . 1817. 1834.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana. tiparita :m la Manastirea Neamt. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. b. tiparite la Buda in anii 1804:805. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ca. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. in anul 1820. uparit la Bucure~ti in anul 1828. indrepta ce1alalt.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani.cut ~i el calugar. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. La 22 iunie.mul. La intoarcere.. impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie. Gheorghe. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. pana la moarte. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. smerenia ~i intelepciunea.. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. Tot ce talmacea . tiparite 1a Manastirea Neamt. iar in .mul Munte. ca. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. Se mai spunea despre dansul ca. 5. Iar la 10 ianuarie. precum: Patericul.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. Dupa ~apte ani. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816.

sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. a zis el. Talcul Evangheliei.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie".Ca maria sa. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. la o manastire ~i plangand mult pentru el. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. Cilauzit de harul Duhului Sfant. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . Dupa trei zile. intr-o chilie foarte saraca. Iar blandul pastor. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. 6.352 Bucure~ti. apoi se intorc iara~i in Moldova. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. peste Dunare. Numai . ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. zambind. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. Car]i de fnvafatura. 8. s-a intors la Manastirea Neamt. parinte. ramas in manuscris. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. nevrednicul. la metania lor. 7. ingropandu-1 acolo. 10. preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . voi veni.Nici celui care a alergat. rna cheama. pun in randuiala biblioteca. A doua zi.Nu te teme. prin anul 1820. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! .Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . Apoi. 9. numai de gandul acesta rna cutremur. nici celui ce s-a rugat. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. i-a zis: . incat toata noaptea priveghea. Dupa putin timp. afara de zidul manastirii. parintele Moldovei. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. Voda. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. Deci. crezand ca este vreun calugar hoinar. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836. hirotonindu-se.

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901).Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898). ctitorul Schitului Prodromui-Athos .

atat Ia Bucure~ti. nu precupetea banii. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. putine legume ~i poame. Ramnic ~i Arge~ . La Colegiul . 14. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. urmatoarele carti: .Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. in cele trei eparhii . Apoi manca. dar sarac de armele credintei. s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani. sa dobanditi naravuri bune. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. pentru care i se spunea . punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. o data pe zi.a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i .teologul Grigorie.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. precum se nume~te pana astazi. 16. Era inca foarte bun chivernisitor. Noaptea dormea foarte putin. Vazand acest mare ierarh .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12. insa darnic cu saracii ~i vaduvele. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. 13.Mitropolitul Grigorie Dascalul". 15.Buzau. apoi sa invatati de naravuri.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc. Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". 17. fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. le spunea: . Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca. Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie.

singuri cei ce le vor citi vor marturisi. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. 20. sa le punem la ranile noastre. zicand: . toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. intre anii 1832-1833. Teodorit. Apoi adauga: . i s-a cerut demisia. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. Ca eu nu indraznesc a zice ceva. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. dupa ce se va ineca corabia. pe Sfintii Parinti. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. sa lucdim cele bune. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. 21. ajutand El. a~a ~i dupa ce m-am suit. Teofilact al Ohridei. nici doctorului. atunci voi lasa eparhia. Precum nici carmaciului.Precum nu am incetat. Pe cand era in surghiun (1829-1833). dupa ce va muri bolnavul. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. cu .Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. lar el.Ce vom face dar. Fericitul Augustin. Ca dupa ce ne vom duce de aici. spunea: . loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. cand imi va ie~i sufletul. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie. 19. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. sa rna silesc spre folosul neamului.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor. cu dreptate ~i cu buna-credinta. lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun.Cat avem vreme. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. A§a. cu infranare. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. a dispuns: .354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. 18. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. ramase in manuscris. Altadata iara~i spunea: . una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. 22. Atanasie de Paros ~i altii. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. Si auzind sfaturile lor. Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama.

tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. l-2 . fiind plans de tot ?Qporul. 23. Din botez se .a raspuns el. llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti. Dintre toate cartile. Bucure~ti. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834.cele r. 1956. cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. Deci. dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. Ca numai atat voiesc sa traiesc. fiica de parinti credincio~i. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . p. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. Cred ca urma~ii neaparat ·r. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. a inceput ~atia catedralei mitropolitane.mmezeu sa se zica. 1-au intrebat: . Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: .x sfar~i-o. vazandu-1 slab ~i :rimin.Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze.mama Sfantului Calinic de la Cernica .era de loc din Bucure~ti. 25. ~i aici. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834".Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea. 1834. Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor. Dar cei din jurul sau. decat carti randuite sa se dea in dar.Inalt Preasfintite.Imi ajunge sa incep lucrarea . 24. Dupa ~apte ani. a fost ingropat sub strea~ina catedralei.:hema Floarea. SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia . la 22 iunie. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i). in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca .

arhimandritul Calinic. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. In anul 1820. vazand ca ieromonahul Macarie . Apoi 1-a hirotonit preot. cu randuiala lui Dumnezeu.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. Popescu. Justina. din cartierul Sfantul Visarion. a fost eel mai vestit . cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. ramasa flira sot ~i flira copii. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. Auzind de numele ~i talentul sau. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. inainte de anul 1840. au dat na~tere la patru copii. numit din botez Constantin. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti. cu sfatul fiului ei. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . Bucure~ti. N. cu numele de schimonahia Filoteia. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. Idem. Apoi. in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. Cel mai mare a ajuns preot de mir. Ialomita. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. iar sora sa. au intrat in nevointa calugareasca. Bucure~ti. infiintata 15 Pr. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor.dascal de musichie". sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. Nifon M. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. Bucure~ti. Dar. la Manastirea Viforata.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. 1902 . · 1908. nascut in jurul anului 1770. M. Apoi. Copilul eel mai mic. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. impreuna cu sora sa. a deprins muzica psaltica .1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. Vaduva Floarea. Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. mitropolitul Dionisie Lupu. anume Antonie. Era originar din satul Perieti. Ploe~teanu. Carte de muzica bisericeasca. a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. 1936. Apoi.din mica sa copilarie".

La porunca mitropolitului Dionisie. Renuntand la . Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . in anul 1833. :ara a se departa de textul original. El a .intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. Transilvania ~i Banat. il nume~te . . bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. ieromonahul Macarie este considerat . Apoi se duce la Manastirea ~earn!. eche" ~i greoaie. dupa metoda ieromonahului \1acarie. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. ~i Irmologhionul. Pentru toate acestea. In toamna anului ~ S36. trei carti de cantari Jlserice~ti . Pana in anul 1829. in tara. imbolnavindu-se. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. in acest scop a tiparit la Viena. unde. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu._:rijire de sora sa.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi. stareta Manastirii Viforata.sistema -. .t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani. Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri. ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara . El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti. to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova. Dupa intoarcerea S. u~or de invatat pentru toti. autohton. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul..dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". timp de trei ani de zile. nici limba romaneasca. .nationalizat" muzica psaltica. prin ora~e. ~i i-a dat ve~mant nou. a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca. ca un izvor curat de apa.ca un apostol ravnitor" ce era.:erotectorul sau.2J. Iustina.Yeau ~coli de muzica in limba poporului. Adica a curatat-o de influentele straine.patriot ravnitor". este luat in '. s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. mergand din loc in loc. N-a sacrificat nici melodia ~nmita.iuhovnice~ti. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un . Ea curge lin. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . . Apoi.:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. Melodia cantarilor ::ii este lini~tita. Sunt vestite catavasiile sale de Florii.::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru. .cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului. intre anii 1822-1823.::~ el la mitropolie.. Poposind in Moldova. ieromonahul Macarie a inceput opera . in anul 1829. prin biserici ~" manastiri. nesilita ~i potrivita.imarea.:. :·:-ientale. Atat :. Anastasimatarul. in graiul ?3-triei. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua. din \1oldova.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 .

dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. precum singudi autoarea le nume~te. ducand o viata cu totul aleasa. Apoi. Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui. sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. voind sa o casatoreasca.Bucure~ti. cu numele de schimonahia Xenia. Din aceasta pricina i se spunea . pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. 16 . pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici. schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti. adevarate imne ~i cantari de bucurie. in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. in noua manastire. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca.stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. pc. Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". insotite de o frumoasa prefata. Caci.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria.-nii 1800 . stihuri". ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. . Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. 4720.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita. crescand-o in frica de Dumnezeu. schimonahia Xenia. ingrijirea bisericii. in post. Apoi. au dat-o la invatatura. Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. Parintii. Astfel.racatoarea de stihuri". Ascultarea ~ era cantarea la strana. Versurile sale. de Ia Arhivele Statului . impartite in mici grupe sau . intrand in viata calugareasca. iar . iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. s-a racut mireasa lui Hristos. cu privegherea de noapte. cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus. a venit ~i tanara nevoitoare.

:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut. Cetfericov.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . Din limba greaca.al Sfantului Sava". de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi. Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti. graiul atat de dulce. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog. Biblioteca Manastirii Neamt.. Cin care multe s-au pierdut. Octoihul Maicii Domnului. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. toti romani de neam.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. a :ntrat din tinerete in marea lavra. mss. SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. Paisie. schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. _. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de .ai multe carti care. Originar din partea locului. in timpul staretiei Cuviosului Paisie. ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei. netiparindu-se. Din limba slavona. Aici a continuat sa traduca ::l. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. zis .laturi de arhimandritul Macarie. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. incat . tiparit la Ia~i in anul 1816.Athos. in neincetata rugaciune. 82 v. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). nr. p.elinie". C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. 1940. ieromonahul Ilarion. a. 359 17 . stareful Maniistirii Neamf. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare.f. au circulat in manuscris prin manastiri. reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . Dupa anul 1800. 1846. De asemenea.(. monahul Gherontie ~i altii. cartile Sfantului Efrem Sirul. Iisus Hristos.

~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari. /storia Mllniistirii Neamf. cu tacerea. M-rea Neamt. incat. 1863. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. iar glasul sau umplea biserica. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. la rugamintea calugarilor din manastire. f. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. 29 v . 161. cu citirea . Indeosebi se nevoia cu postul.Nemteanu". iar la stanga se canta muzica psaltica veche. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. Apoi avea cuget smerit. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. Originar din partea locului. schimonahul Isaac Dascalul. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. cum i se spunea in manastire. schimonahul Isaac Dasdilul scrie. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. dupa obiceiul bisericilor slave. Invrednicindu-se de darul preotiei. mss. socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. prin anii 1790. traducator ~i scriitor de carti patristice. ca o adevarata alauta duhovniceasca. in putini ani. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. a 18 Andronic Duhovnicul. incat multi veneau sa-l asculte.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. Si atat de frumos canta la biserica. Deci. ~i bine savar~indu-~i calatoria. nr. Sub staretul Paisie. cu rugaciunea. ieroschimonahul Iosif .

primind numele de Olimpiada. nr. lasand in urma numero~i ucenici. sa caute. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. nr. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. a venit la Staretul Paisie. La varsta legiuita s-a casatorit. unde sa se nevoiasca in tacere. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. un loc de manastire. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. impreuna cu Schimonahia Nazaria.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. De aceea. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. Biblioteca Miiniistirii Neamt. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. 190 din anul 1846. fie direct din Bizant. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. 82 v. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. raposand sotul ei. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: .in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). se insemneaza urmatoarele despre el: . in loc de Bala~a.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. in rugaciune ~i in taierea voii. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. fie din Muntele Athos. Dar. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. luand binecuvantare. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. 164-1907. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. care i-a poruncit. adusa. prin intermediul calugarilor.· Biblioteca Miinastirii Neamt . in urma unei descoperiri avute. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica. p. mss. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. Acolo a fost facuta rasofora. 103 Mss. f.

362 PATERICUL ROMANESC 1785. Evghenie Ungureanu.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". socotindu-se nevrednica. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. 1975. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. caci in Moldova . Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. iar biserica de lemn este neincapatoare.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. prin ora~e ~i manastiri. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. Istoria Mfmastirii Varatec. mai ales noaptea. p. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842.Marta" manastirii. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. 1923. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . Apoi. Toata viata sa a construit biserici prin sate. care numara peste 300 de calugarite. pentru ea ~i pentru ucenicele ei. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. Ia~i. iar pravila ~i canonul le tacea regulat. 342-353 . La slujbele bisericii era nelipsita. ManastiretJ NeamJ. biserica cu hramul . cea dintai. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. Totu~i. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. ea n-a primit. in anul 1808. ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. Se indeletnicea. Ia ascultare. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec.

Auzind de aceasta monahii romani. Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian. Patapie ~i Grigorie. Do rind sa petreaca restul vietii in . Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. jupan Nicolae Cerneschi". in partea de sud a . Apoi. A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. bucatarie. bolnita ~i egumenie. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita . CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova. cele mai multe biserici au fost construite gratuit. trapeza. duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. nu li . Dupa cativa ani. s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. .cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos. Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . iar cu metania din Manastirea Neamt.incintei. calugarit de marele staret Paisie. care avea ~i o mica biserica cu hramul . retragandu-se la Schitul Sihastria.lzvorul lui lsaia". A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri.prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. pentru ei ~i pentru gradina. dandu-i numele de Nicanor.Schitul Romanesc Prodromul".C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. Spun parintii batrani ca in anul 1941. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . Intre anii 1841-1842. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. Vigla lanicopoli". Gradina Maicii Domnului". crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. Langa biserica. Precum reiese din inscriptii. arhondaric. cand a ars acoperi~ul bisericii. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. sapand putin. in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el.

M-rea Neamt. Bucure~ti. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. p. ctitor de ~coli ~i biserici.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine. Dupa anul 1820. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. Ilie Gheorghita. Lacustele distrugeau totul. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. Mare carturar. 383-387. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. 1958. prof. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. Pr. Cuviosul Iustin egumenul. s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. Atunci unul dintre ei a zis: . p. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. Pr. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. Apoi. care este ~i duhovnicul nostru. M. in aspra nevointa. Sibiu. neobosit tradudltor de carti. II colectiv. Nicolau. in post. Pr. Pacurariu. prof.Cu adevarat.Chir Isaia". Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . V. Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846). vol. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. au zis: . 1941. asemenea cuvio~ilor de demult. 1907. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. 22 . dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. Acolo. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. Sfantul Munte al Athosului. vazandu-~i schitul bine intemeiat. Parintii lavrioti. in singuratate. timp de o jumatate de secol (1792-1842).Parintilor. Insa Dumnezeu. 280-288. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. Ploie~ti. Auzind aceasta. Arhiereul Veniamin Pocitan. Bucure§ti. ierarh plin de curaj. vazand aceasta minune. racftnd aghiasma. Pentru sfintenia vietii lui. 1972.

organizeaza numeroase . dascal. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. mitropolitul Iacob Stamati. este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. se muta la cele ve~nice. In noiembrie. cat ~i .C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 . Dupa un an. De mic. La 10 martie.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos.ljarute asupra marelui mitropolit. dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. 1803. calugarindu-se cu numele de Sofronie. in satul ~o~ie~ti-Falciu. mitrqpolitul Iacob Stamati. la studii peste hotare. 1796. Cel dintai. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. unde pastore~te inca ~apte ani. venerabilul sau parinte .at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i. Tot atunci trimite doi fii de preot. in acela~i an. . .-reot ~i numit eclesiarh mare. AI treilea copil.arinte sufletesc al Moldovei. Dupa inca un an este racut . Aici fondeaza un spital. atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. a fost stareta in . Dupa cateva zile.i. De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei.Serban. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i.i:illovnicesc. 1768. din parinti credincio~i de bun neam .xtor pentru bolnavi.Mfmastirea Agapia 32 de ani.trunul seminar de preoti din tara noastra. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola.. 1-94. ?etru ~i Gheorghe Asachi.anastiri ~i schituri din eparhie. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc. schimonahia Elisabeta. o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . sustine zidirea din nou a zeci de biserici la . Vasile. In anul 1793. 1789. Ultimul frate. este dilugarit cu numele de Veniamin.c raram cultural. La 1 iunie. AI patrulea. Constantin.ales slujitor al Bisericii lui Hristos. AI doilea frate. a fost consilier al =utropolitului Veniamin. Avea numai 20 de ani. social ~i patriotic. sfetnic ~i calugar devotat. copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Multe ~i grele au fost necazurile . primind numele de Chesarie. . totu~i de Ia inceput s-a dovedit . Din cei cinci frati. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. Totodata. s-a facut calugar. patru au imbrati~at viata calugareasca. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J. a fost mare postelnic. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor. Matei. in 1784.

mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. din cauza rascoalei eteriste.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. peste Prut. b. Cele doua tipografii. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. In anul 1821. . Face numeroase vizite canonice la biserici. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. Secu. 1842. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. da o Carte PastoraUi ditre preoji. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. manastiri. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana. 1886. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj.dasdilii" de la Neamtu. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. la 30 decembrie. ~coli ~i mai ales la seminar. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. Jar in ianuarie. morala. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. Dupa inca patruzeci de ani. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. aghiografica ~i istorica. iar nu prin turnare. Intre anii 1808-1812. traie~te un timp la Colincauji. compusa din opt puncte. In anul 1833. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. 1846. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. La 18 decembrie. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios. In acest scop. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. liturgica. Agapia Varatec. facute de el ~i de .

5. Manastirea Horaita.Academia Mihaileana din Ia~i. in anul 1834. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. dar ramasa neterminata in timpul vietii sale. .Seminarul de la Mfmastirea Socola. .~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. . in acela~i an. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. in anul 1805. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. pana la mutarea din viata a mitropolitului. a fondat primul seminar din tara. biserica Mfmastirii Vorona. . in anul 1841. fondata in 1833. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. 4. in lunga sa pastorie.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova. in 1834. insa. peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca. Rarau ~i altele. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. 6. Astfel. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. pe cele douasprezece luni ale anului. . gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. . in 1805. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). in anul 1803. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. Astfel.Nu ar gre~i cineva.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. dascali ~i ierarhi ale~i.~coli publice in toate ora~ele din Moldova.~coala incepatoare. cea mai mare ctitorie a sa. biserica Manastirii Sihastria. . daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. in anul 1828. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: . nici ar fi departe de adevar. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. dupa 1834. 3. rai impodobit cu tot felul de pomi.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i.C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2. cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e. Schitul Durau. . pe langa cele amintite. precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti.

a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu. precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. pentru imbracamintea. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. pe eel ratacit il intoarce.Precum .·. marea o lumineaza. dupa o vreme nu mai poate fi viu. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor. Zicea ~i acestea marele ierarh: . tot a~a ~i vietile sfintilor. . dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast.Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare. Pe suflet il stralucesc. pe minte o lumineaza. 1. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. 10. cu starea ~i cu deosebirea.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor.. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . pe eel neplecat il pleaca. 11. lipse~te pe cre~tini de folos. din vechi il fac nou. 12. tot a~a.Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. fac vesel sufletul privitorului.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. nemancand bucatele cele potrivite lui. simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. cu frumusetea. din mort. ci este mort. 9. cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. zicea: . Precum trupul. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . mfmgaie pe eel necajit. precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor. iar pe om. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta. Ca. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. . Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor. ci moare. desrateaza gustul. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. pentru podoaba ~i pentru hrana lui. nu poate fi viu nicidecum. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor.. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. Ca. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. veselesc ochii. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc.stea de stea se deosebe~te in slava". 8. Zicea iara~i: . pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza . viu. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit.368 PATERICUL ROMANESC 7. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. Ca.

pentru care. . nu o data. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. iara~i invata poporul. nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. Pentru aceasta . Apoi zicea: . ci zavistuie~ti sporirea lui ~i. 14.0. mintea se va lumina. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. in loc de mila.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat".CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. rape~ti cele ale saracului. cu evlavie ~i cu luare-aminte.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor. imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi.continua mitropolitul Veniamin .:::atre Dumnezeu.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. o. sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. nu se caie~te de pacatele sale. Alteori. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi. 16. nici de doua ori. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . nu se umile~te.Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. cand nu cercetezi bolnavii. . prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti. Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. cand tu nu pofte~ti. sufletul tau nu se smere~te. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii .dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . bunatatea. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . zicand: . Ziditorul nostru. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. 17. zice Ecleziastul. ci de multe ori. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator. 15. facerea de bine catre aproapele. Cand tu nu te parase~ti de rautati. zicfmd: . omule.

Zise ~i acestea: . care ne zidesc. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. 19. 20. pe care o am primit? 21. Doamne. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti.Vai mie. ci a~a prost. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. vai mie. ticalosul. Langa acestea. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. nici apa in sange nu am preracut-o. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. o. foarte am gre~it. 13). Doamne. 4. funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. pacatele multe. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate.370 PATERICUL ROMANESC 18. moartea se apropie. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . cu care suflet ~i cu care inima. piei gandite ale cortului marturiei. viata omului scurta. ca Moise. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. La urma adauga ~i acestea: . 3. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. Ah. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. eu. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe. prea iubite cititorule. tartarul atat de rece. Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: .Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate.Deci. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. 10). muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. argint cu foe lamurit.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. eel rara de minte. focul gheenei arzator ~i cumplit. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. haine aurite. oare. lucrurile potrivnice. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare.

se K:. §i cititi-o des §i cu :uare-aminte. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te. mai de nevoie trupului. Zicea iadi§i: . o. 27. incat le recomanda tuturor zicand: . Iara§i zicea: . care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. acolo izbavirea de tirania lui Faraon. prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare. . al carei capat ajunge pana Ia cer . ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu.a. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. Scara Sfantului loan. ca. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt.:!lavolul. iar pe faraon eel' gandit. 25. .Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. 23. Este liman care izbave§te pe .C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . darurile cele minunate ale acestei carti.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca. ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare. Prin invataturile ei cele intelepte.Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi.§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea.Precum painea este.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. Apoi adauga §i cuvintele acestea: . iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa. ea este oarecare toiag allui Moise. ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul. adica pe . celui ce pofte§te mantuirea s. aici fugirea de pacat. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul.:ei ce scapa Ia citirea ei. 24. mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti. iubiti cititori. negre§it. dupa vrednicie. intru dansa il veti vedea cufundat.intru care Dumnezeu este ::nurit . 26. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei. §i tara de primejdie o veti trece. ~i precum luna pe stele. decat toate celelalte bucate. continua bunul pastor. este nu numai monahilor. ca §i Israel eel de demult pe egipteni. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului.Primiti cartea aceasta cu dragoste.

Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! .in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. 29. cum sa va purtati intru cele sfinte. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui.Ceea ce place lui Dumnezeu. 33. La urma. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. 31. Veniti. place ~i lui Dumnezeu. Tipicul. apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: .Pe cat de cu osardie. 30. sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. Apoi adauga ~i acestea. pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. Iar pentru folosul tipicului zicea: . sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. 32. adauga mitropolitul Veniamin: .Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala. spunea mitropolitul Veniamin. Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti. chemfmdu-i pe dan~ii: . urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. Iar ceea ce place sfintilor Lui. ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. . Zicea iara~i bunul pastor: . ~i luminat striga. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. Ca nu din pricina aceasta. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. cu intelegere ~i cu dreapta credinta. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului. spre mai lesne-intelegerea cititorului.372 PATERICUL ROMANESC 28. adica pe sufletele credincio~ilor. a neintelegerii. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui.

dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. 40. nici departe de adevar ar fi stat. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. Iar despre importan1a Ceaslovului invata. 37. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. 39.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om.Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor.Omul.Nu ar fi gre~it cineva. zicftnd: . Alteori indemna parinte~te pe to!i. mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face. 35. rara indoiala. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. 1. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . Si crede!i. iubitorilor de Hristos cre~tini. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: . mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. a~a invata marele mitropolit: . 103).fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului. 38. . ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. Daca a~a va ve1i sftrgui. tot a~a Ceaslovul. 36. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. 11 ~i 118. adauga mitropolitul. nici de ar fi numit-o cer. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . dupa vedenia Proorocului Zaharia.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. 18. de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. Ca. aduc. a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. zicftnd: . zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. 3). pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a.

20). 43. 41. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca. se insarcinau sa catehizeze poporul. in lumea aceasta. 30). Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). pana ~i anagno~tii. s-a . se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. in veacurile de mai inainte. continua mitropolitul Veniamin. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. ~i amar voua. decat de sluga vicleana ~i lene~a. le socotesc ca de la intamplare. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. adevarul graind. Apoi sa aiba praxis. Nici de alta rasplatire vrednic. 44. zicand: . de la treapta arhiereilor.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. atat se ingrijea pentru invatatura credintei. parintilor. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei.Uciga~i de fii. nu se poate socoti vrednic de alta numire. adica sa aiba faptele credintei. incat.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. deci. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte. deca. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . ~i pe suflet de Dumnezeu". lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. mai tot tineretul veacului acestuia. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor. Ba inca ~i mai rai decat aceia. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. Deci.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. imputinandu-se credinta. In zilele de acum.Biserica. imputinandu-se invatatura credintei. cu adevarat. Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . 45. Vai. zicea: . ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu. ~i pe trup il despart de suflet. tot clerul. care inca urmeaza acum. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei.

decat pentru inse~i pacatele mele. ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma. Iar pentru folosul cartilor. Iar despre felul cum trebuie . Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala.Fiti. 46. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. 50. mbitilor patrioti. Ca prin acestea. Cand cineva o incarca cu multa citire. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. 49.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. ~i prin indemnare. asemenea este ~i mintea. nu putina ratacire pricinuiesc. zicand: . indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . 48. iubitilor.turma" de la ni~te caderi ca acestea. Dar ~i ortodoqilor. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi. Apoi indemna pe cititori. m-am sarguit. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna.sa se citeasca sfintele carti.Mintea este intocmai ca ~i stomacul. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei. la basme ~i la tot felul de zadarnicii. daca nu eu. adauga mitropolitul. mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. astfel invata: . din care multe stau netiparite pentru neinlesnire. zicea marele ierarh: . luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia. ca nu toata trecand-o cu ochii. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte.Socotind eu nevrednicul ca. Zis-a iara~i bunul pastor: . mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. 47. turnul credintei. in multe parti ale Europei.

eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. Zicea iara~i: . care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte. pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor. Nu pierde1i vremea in zadar. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. cat va socoti ca ii poate mistui mintea. 53. Altadata iara~i ii indemna: . Pentru ca nu cumva. dupa ce va citi in lini~te. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. a uitat tot ce a citit. cucernici. sa urmeze iara~i inainte. dimpreuna cu citirea acestei carticele.ai inainte. In acest chip se folose~te cu adevarat. 51. Apoi adauga ~i aceasta: . fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a.Lepadali tot vicle~ugul. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. Fili blanzi. care la vedere de~i se arata mica. A~adar. iubililor. sa soseasca ~i judecata. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. cu evlavie catre cele sfinte. a~teptand intoarcerea voastra. 52.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea.Primili cu dragoste osardia mea. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. cu buna luare-aminte. Iubililor.Fiilor. o incheiere a unei pricini. ca. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. Adica. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. 54. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. ruga1i-va ~i pentru mine. le am intinse. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. . cape ni~te strune. iubitori de Dumnezeu.

57. zicand: . Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au .Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. Mai mult. vine ziua Domnului . Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: . a~teptand ?LXainta sa ne ierte. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie.zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor . Ca va veni. 58. risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire. pe care Dumnezeu ne-o .:: ~i Imparatiei Sale. cum . In prefata .:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste . Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh. 59. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine. 60. totdeauna indelung rabda. de ob~te. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. ~i ca un bun ~i ::. :. Tu pe toti credincio~ii ii chemi. ivindu-te. carte aurita! Tu. . ca . Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: .i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune. spre toate invataturile cele iinatoase. inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta. Zicea ~i acestea: .im nimic pe toate le-a actus intru a fi.Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. Tu. cereri ~i :::mltumiri.:Cc ob~te sa se veseleasca.:. de Dumnezeu placute ~i folositoare. Ci.Veniti sa ne bucuram de Domnul. trecandu-ne vremea in zadar.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55.a spre pocainta. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre. incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. atat de !mpresurata de multe altele. Tu. avand plata Sa cu Sine. Apoi adaug.:~a mare ~i infrico~ata. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit.:. aratandu-te. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii. . 56. dupa datoria pe care o aveti.0. precum !nsu~i ragactuie~te. Precum ~i pe a noastra limba.:bitor de oameni nu ne pedepse~te.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire. Ci. . Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim.

popor ales ~i bineplacut. care na~te pe credinta. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. le-a zis: Mergand. mlidular ravnitor al statului ~i. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. Doamne! 62. nu va pieri cetatea noastra.Citind lstoria bisericeasdi. Si precum credinta invie prin fapte bune. trimitand pe apostolii Sai in lume. ~i insumi. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. sarguincios lucrator al pamfmtului. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. de asemenea. 67. de la eel mai mic pana la eel mare. zicand: .De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. ca sa zic a~a. 15). 66. am pus tot felul de silinta. cu un cuvant.lstoriei biserice~ti". supus credincios domnitorului. Apoi continua. spre a putea ajunge catre mantuire. Zicea iara~i: . al patriei ~i al omenirii. zicea mitropolitul Veniamin. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. caci altfel este moarta. cu care sufletele cele evlavioase. Adica de cuno~tinta ~i de credinta. zicea marele ierarh: . 63. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. in prefata . incet aprinzandu-se catre Dumnezeu.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii. Si. lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. toti au tacut tarlidelegi. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . 64.De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. cetatean folositor al societatii. 65.378 PATERICUL ROMANESC 61. cuno~tinta. Ceaslovul. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului. Pentru ca. de la preot ~i pana la profetul . Zicea iara~i: . parinte duios al familiei. invatatorii fire~ti ai moralei.. ~i prin altii. fnw1Jafi toate neamurile. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: .

se poate numi viata. folositoare lumii. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei. dar cu nemurire. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. a~a in nevoie. Dumnezeule. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. adevarata marue sta numai in virtute. uniti prin dragostea evanghelica.Nimic nu este. mai stralucit. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). 70. tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. Spunea marele ierarh ~i acestea: . mai puternic. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei. nu avem trebuinta de tronuri. 16). Dupa cincizeci de ani de jertra. Altfel trupul nostru. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. nu prin arme ~i putere lumeasca. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. ca. nu indelung. ce se surpa ~i nu tin? . nu avem lipsa de sceptre.:ele dumnezeie~ti. doresc viata. chiar din inima lui. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi .zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. ziua # noaptea? (Ier. in care sta ingramadita spuza patimilor. sa :.Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. iubitilor. Prin virtute ~i prin credinta. 1). o.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie. 72. Apoi. 68. lata mijlocul prin care sa putem vietui. 1. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. Apoi continua. Zicea iara~i: . unde a mai trait inca patru ani ca .)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. 71. mitropolitul Veniamin C. mai mare.Fiii veacului acestuia. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. temandu-se de moarte. nu avem nevoie de diademe. sfintii toti au ::. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. 69. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: .CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos.

dupa cum i-am iertat ~i eu. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: . ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori. 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. Ia anul 1796) Veniamin. Smerit Episcop Romanului26 . Mi~cat de harul Duhului Sfant. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. . o. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului.. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat.. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. 238-250. 74. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. p. preote. 25 . inainte de ob~tescul sau sfar~it. Iar pentru inmormantarea sa. din afara de sfanta biserica.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca. pentru dragostea Domnului. a. rara arhierei. Drept aceasta. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. Dator e~ti. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut.Las.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. pentru luminarea poporului nostru ortodox. . 73. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi. cit. iata. numai cu parintii din manastire. cu mila lui Dumnezeu. op. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. preote.smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei".

de zavistie. cu indeletnicire Ia rugaciuni. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. rara de pecetluit cu pecetea noastra. grijit la haine. de galcevi. o data ~i de doua ori. cu toate faptele ~i urmarile tale. Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. cristelnita pentru Sfantul Botez. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. g. . Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini. ferindu-se de adunari necuviincioase.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. de mimdrie. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. atat inauntru. d. neurmand sfatul tau. dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac. farmecile. . 15). nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. a fi cinsti1i ~i ascultatori. 5. care le fac cei mai multi prin casele lor. sfinte vase. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. c. baierile ~i altele asemenea acestora.iu.:urat atat la cele din launtru ale tale. spalat ~1 pieptanat. cum ~i pe dinafara. Si sa fii . f. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. ori rob. a pazi curatenia. sa poste~ti cu o zi mai inainte. carti. iar nu in turnari sau in alt . '·e~minte. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti. e. de judecati. sa arati la protopopul tinutului. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. b. descantecele. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. . de sudalmi. iara cand va fi lipsita de ceva. lara. ori slobod. de cuvinte de~arte. cu neoranduialli.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. icoane. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. care este incepatura tuturor rautatilor. (adica) de betie. ca. Sa nu fii volnic a cununa.

ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. Pustnicul nv. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. . preote. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. ca ucenic credincios. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. o. ca sa te punem la cale. De te va supara cineva. Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. Dupa cativa ani. Ci. s-au imprietenit unul cu altul. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. Dar. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. cu iubirea lui de oameni in veci.Pe~tera Mica". odata. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. fiind preot. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. numita pana astazi . ale pazi neaparat. Numai ursul. cu randuiala lui Dumnezeu. ~i de vei pazi intocmai neaparat. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. h.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. sa fii indatorit a veni la noi. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. prive~te-le. Se mai spune din batrani eli. Amin". iar ziua ursul pleca in plidure. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs. Aceste mai sus aratate. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. ~i cum pandeau ei in apropiere. in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. ci singur ~i-o agonisea din plidure. Sau cand vei avea pricina de galceava. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. dorind sa se roage in pustie. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. carele. cand vei avea vreo suparare de judecata. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. in desi~ul codrilor.

Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera. Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? . Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai.s. \'rei s-o prime§ti? .Parinte. .C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti. Urmarim un urs. parinte . smerenie ~i pricepere. Din ziua aceea. suntem vanatori. iar aHituri. unde o fi raposat §i ~are ii era numele. in pustiul acesta? . avem ceva de mancare la noi. pe piatra. ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor.Dumnezeu sa va binecuvinteze.Pe§tera Mica". Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa.Sa ne iertati. se roaga §i iau apa din . mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. fratilor. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon.Iarta-ne. Insa. parinte. Parca s-a a. Cand au ajuns la gura pe§terii.§i te roaga pentru noi! . care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. oricata apa ar lua. pe piatra. Mergeti in pace. izvorul nu se imputineaza niciodata. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut. am vrea s-o lasam sfintiei tale. au vazut un :ucru infrico~at. vom mai veni prin locurile acestea. fratilor.Cum va este voia. .Izvorul Pustnicului". El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul.Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! .Parinte. credincio~ii intra in .au zis vanatorii . prin anul 1784.Lasati-o acolo. In anul 1820. Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. Pana astazi. cu numele de Constantin Cipatana.cuns aici in pe§tera. fratilor. in anul 1825 este hirotonit episcop la .Ce cautati. La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului.

Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. precum ~i pictori renumiti. plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica.manastiri. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. ~coala de picturi bisericeasdi. in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. a raposat cu pace. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). Octoih ~i Catavasier (1839). Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834). in anul 1833 ~i altele. din care au ie~it episcopi. pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . mare ctitor al acestei eparhii. la 30 noiembrie. Sfintele Liturghii (1840). schituri. Molitfelnic bogat.Iosif al Arge~ului . fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). Psaltirea (1841). trecatorule. dandu-le preoJi buni. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. Agheasmatar (1845) ~i altele. rugaciune ~i viata morala desavar~ita. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. Aici . Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. infiin~ in anul 1836. in anul 1846. devenind astfel ur:.. zeci de carti patristice ~i de cult. ~coala de muzica bisericeasdi. preoti ~i dascali ale~i. in anul 1830. Acatistier (1836). timp de 21 de ani. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. Ceaslovul bogat. Iar ca ucenic al unui mare episcop . Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca.a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu. unde s-au tiparit. episcopul Chesarie. zidindu-le laca~uri.384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. metoace ~i biserici -. venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. Chiriacodromion (18391 ~i altele. precum: Seminarul eparhial. spre neuitata pomenire.Opre~te-ti. raspandite in cea mai mare parte gratuit.sacrul mormant. a reinnoii zeci de laca~uri . imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833). Alcatuire aurita (1837). episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. a intemeiat mai multe ~coli. in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori.

Oriunde se ducea. vol. Poiana lui Calinic". a cerut Preacuratele Taine ~i. luand icoana Preasfintei Fecioare. am venit sate coboram de vale. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. 1913. pruni ~i nuci. p. Cuviosul Calinic avea. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. a cazut bolnav la pat. Voiculescu.. (Noiemvrie 30. a Patriei ~i eternei sale memorii. ca s-a nevoit aici 40 de ani. s-a marturisit la duhovnic.Parinte Calinic. rna cobor singur! ~i indata. in putin timp. Veneau la el oameni bolnavi de prin sate.Cu ajutorul Maicii Domnului. 1958. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul. Bucure~ti. 419-422. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. II colectiv.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. de asemenea. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. 57 ~rie. Furtunli. jertfiri spre gloria Domnului. a raspuns batranul. Bucure~ti. Batranii spun ca era preot. iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. Bucure~ti. sa mori la manastire.. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. episcopul Buzaului. Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . p.:eTJ!a. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. sub varful Muntelui Horaiciorul. G. alunga fiarele salbatice din gradina sa. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. ViaJa # activitatea lui Chesarie. . . a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. D. 1897. mare evlavie la Maica Domnului.. teza de . 28 .C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. Ajungand la adanci batraneti. Apoi s-a inchinat in biserica.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

cand avea numai 12 ani. a intrat in viata monahala. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. de altfel. In urma unor intrigi din afara. In anul 1802. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. In anul 1843. In aceasta scurta perioada. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . de~i saraci. i-au dat o cre~tere aleasa.:ulturala. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. este schimbat din staretie. Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit. iar mai tarziu. 5peCifice.u credincios al neamului. slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. Ortodoxiei romane~ti. . arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. iconom devotat a. din Manastirea Neamt. hirotonit diacon ~i preot.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. Intre anii 18321834. a neamului ~i a aproapelui. . · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. arhimandritul Ilarie. Staret ~i duhovnic ales. de~i suferind. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. calugar invatat ~i scriitor iscusit. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. in anul 1789. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. Parintii sai. Dupa moartea staretului Dometian (1834). Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". apoi reales intre anii 1838-1839. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). In anul 1808 a fost calugarit. fiind incredintat unchiului sau.

ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani.000 lei. atat domnitorului ~i mitropolitului. vazfmd parintele saracia datornicului. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. marele staret Neonil Buzila. in toata viata sa. salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. b. precum se vede pana astazi. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. impacat cu sine. Dupa aproape doi ani de zile. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. plfms de tot soborul. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 2.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". 4. Deci. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. 5. 1853. arhimandritul Ilarie. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. Bogati ~i saraci. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. invatati ~i oameni simpli. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. tarani ~i ora~eni. luand porunca de la staret. se muta in odihna lui Hristos. Mai ales la Ia~i. Se spunea despre dansul. Arhimandritul Neonil. 3. mireni ~i calugari. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. in acela~i an ( 1821).390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. parintele Neonil. Ia 16 octombrie. . ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui. Deci. cat a fost preot la catedrala. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire. in anul 1821. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. a intocmit . Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. 6. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova.

Prin aceasta. . cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie. . lucrul mainilor ~i slujirea. 7. fixate de staretul ~eonil. Iar pentru abateri mai grave. infiintarea unor .interzicerea mancarii de carne in ob~te. cat ~i pentru cei din pustie. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti. unitate ~i smerenie. . 8.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. ~i altele: .indeletnicirea la chilii cu pravila. De asemenea.zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt. atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: . . atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura. . Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. din Yeniturile manastirii. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic. zidirea de spitale ~i ~coli publice.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca.servirea mesei numai la trapeza. . vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire. care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. Toate acestea au fost in intregime realizate.interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. . participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie.marturisirea zilnica a soborului. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. ca: zidirea de biserici noi in satele sarace. viata duhovniceasca ~i . tara voia soborului. erau acestea: .spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni.participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii.veniturile manastirii vor fi folosite. . afara de cei bolnavi. in iiecare seara. .deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori.CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. . iar imparta~irea sa se faca saptamanal. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii.petrecerea soborului in desavar~ita armonie.

arhimandritul Neonil. 10. de doua ori mistuita de foe. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. in locul celei arse in 1841. Mai zide~te o farmacie mare . Astfel. in timpul staretiei sale. A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. ambele inzestrate de stareJ personal. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. in aceste doua spitale. in anul 1852. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. lar la Targu Neamt zide~te. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. Muzica psaltica. 1 .se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. Tipicul. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. trapeza ~i aripa de sud a incintei. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. 9. in ambele ~coli. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. Marele stare!. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. Regulile vieJii monahale. copiii invaJau gratuit. cu medic platit de manastire. Staretul Neonil. cu paraclisul Buna-Vestire. 11. cu paraclis la mijloc. incinta Manastirii Secu. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. Gramatica. lar pentru calugari. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. biserica Schitului Vovidenia din apropiere.cum nu era alta in Moldova". a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. biserici.chilii.bolniceri" ~i un medic. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. pe cheltuiala manastirii. spitale ~i ~coli . a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. ~i altele. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ.

Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. in anul 1847. Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. Iar de la Utrenie. Pocrov. Se spunea despre dansul ca. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa. la ascultare. o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. la bolnita. Pe langa cartile care se citeau la chilii. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. ~i se vindeca. 15. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. la episcopul Andrei ~aguna. din Sihastria. Astfel. 16. iar altii turnau litere. la tipografie. Unii traduceau din limba greaca. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. la trapeza. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . corectau paginile tiparite. atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. culegeau textul. 13. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. secerand pe cei lipsiti de ajutor. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. dandu-le mancare ~i chilii. Cum se imbolnavea cineva. Sihla. raceau cerneluri naturale. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. 14. Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. . Basarabia ~i Bale ani. lucrau la teascuri. La Manastirea NeamJ. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. cat ~i in Muntele Athos. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc.

Zicea staretul Neonil ~i acestea: . datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. dezbracandu-ne. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846.Pe florile acestea duhovnice~ti. de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. cu toate schiturile ~i metoacele sale. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat. a oamenilor. 21. Pe acestea. ~i sa ne imbracam iD . zicea el. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. Zicea iara~i: . spre a le aduce lui Hristos.394 PATERICUL ROMANESC 17. cat ~i prin scris. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. AWi data iara~i invata. prin cuvantul arhanghelului. Zicea iara~i: .Sa ne innoim. fratilor. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. adica sfanta noastra maica. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta. De pe patul suferintei.Fratilor. care numara pana la 600 de calugari. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. . 1.Fratilor. Biserica Rasaritului. adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti. de pe patul suferintei. 22. 20. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. niciodata n-a cartit intru inima sa. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. zicand: . ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui. Mirelui sau eel adevarat. primiti. 18. va rog. ca pe ceea ce negrait. Zilnic veneau la el parintii din consiliu. atat prin viu grai.Fratilor. lar dintre toti. 7). Ci de acolo. se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. egumenii. dupa cuvantul Apostolului. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. miros de buna mireasma. trup spre mantuirea noastra. 19.

spre urmarea petrecerii lor. pe cat ne va fi cu putinta. ca. 1853. Lui sa-l aducem. cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. . a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. Iisus Hristos. octombrie. ci nestricacioase ~i cere~ti. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. 25. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . ci tara incetare. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea.:el nou prin lucrarea faptelor bune. a trecut cu pace la ve~nica odihna.Hin glasul trambitei celei de apoi. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. staretul Neonil. Adica. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. 24. Dupa trei zile. 13. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. Amin". inca ~i pe preacuvio~ii parinti. dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. Zis-a iara~i staretul Neonil: . marele staret Neonil. insotit de aceste ultime cuvinte: .Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . Domnul nostru. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant. tacand aceasta. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. NEONIL. praznuind nu o data in an. Ca. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. Apoi adauga: . ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. in toamna anului 1852.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru. 23. iertati-ma.

cu cartofi ~i pesmeti. laudand pe Dumn. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. ieroschimonahul Gherasim. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. asculta slujba. prin anii 1815-1820. Deci. pana la ob~tescul sfar~it. iar Duminica venea la schit. Elisabeta. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. egumenul Pe~terii. De mica a fost data la invatatura. ajungand renumit prin satele din jur. i~i marturisea gandurile la staretul sau. in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici. caimacamul Moldovei. 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Pentru multa lui osteneala. prohodindu-1. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. Apoi. ieroschimonahul Gherasim Popescu. .l~u. a auzit un glas: .396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. Noaptea. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. iubind pe Hristos. iar in casa a fost crescuta de mama sa. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. TFeci. s-a retras mai sus de schit. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. La chilie se hranea numai cu urzici. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. Deci. in Muntele Batrana. deprinzand bine limba greaca. indata i se implinea cererea. cum se ruga pentru cineva. nici daruri de la oameni nu lua. ~i.

:.:andele. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. De asemenea. icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. Viata Acest cuvios arhimandrit. duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX.. -.Hituri de mormantul mamei sale. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. Elisabeta. dar nu avu copii. a daruit ve~minte. carti. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. staret. sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. schimonahia Elisabeta Bal~. Idem.C U V I 0 . pe toate le-a impartit :a saraci. Apoi.R.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. 7. imbracaminte la icoane. Apoi. 1898 3 iok. logodindu-se cu Hristos ~i . acoperaminte de fir. ::dita de fiica marelui voeivod. carti de cult ~i multe . In Bucure~ti. 770-791. la Manastirea Varatec. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei. Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal. la biserici ~i manastiri. . cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. 1857.. Nectarie Banul. ctitorite de Constantin Brancoveanu.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi. Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B. ~i a fost inmormantata . Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. Arhim.:-rimind schima monahala. p.. nr. Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. a racut numeroase donatii de bani. ajungand la adanci batraneti. . Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. :::: casa parinteasca. lstoricul M-rii Horaita. 1898. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i. in acela~i an. mare dregator al Tarii Romane~ti. Buc. Inca pe . de asemenea. ". precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. Deci. 603-632. Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. e~minte. carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. a restaurat biserica Domnita Bala~a.O.ilrele. Viafa unui fmbunataJit calugar roman. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. urmand exemplul inainta~ilor ei.

dar el. dupa obiceiul vremii. tanarul loan. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. dezgustat de cele pamante~ti. alaturi de ctitoria sa. parintii voiau sa-l casatoreasca. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. 1859. din vestita familie de dregatori moldoveni. Nicolae ~i Pelaghia. numita Roseti. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. ca sa-i organizeze tipografia. a ie~it afara. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. lasand staret pe unul din ucenici. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. . La varsta de douazeci de ani. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. Dupa cativa ani. Intr-o noapte. de mitropolitul Veniamin Costachi. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. Parintii sai. b. regretat de fiii sai duhovnice~ti. pe ascuns. cuviosul arhimandrit. tinutul Neamt. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. dar nu reu~e~te s-o termine. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. a pornit spre Manastirea Neamt. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. La 26 decembrie. de curand infiintata. pe cand erau cu totii la nunta. Apoi. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. mitropolitul Grigorie.

ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. 7. Abia dupa doi ani de zile. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i . daca o vrea Dumnezeu. pana ~i la Sffmtul Munte.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca. Deci. trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. le-a spus: . . Aprins de dorul vietii pustnice~ti.:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. fnvatand me~te~ugul tipografiei. in acela~i . care ii 5ehimbase hainele la plecare. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. Dupa plecarea sa la manastire. unul din casnicii tatalui sau. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: . dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. dar nu 1-au ~it.A-i faceti di s-a facut monah. 1-au cautat parintii peste tot.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. . Murind tatal sau.A~a. 3. . 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. Si iata. 6. 1-a gasit la Manastirea Neamt. 5.:u-se. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului.Vrei sate faci monah? . ca ajutor primului tipograr. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: . Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. :ubind toata viata saracia lui Hristos. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. nu departe de schitul cu acela~i nume. 4. intorcan. a raspuns loan. Apoi. Dar acum nu aveti ce s.C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2.:cei paduri.:a ~i-a ales partea cea buna. aici sa te sui. Aici s-a . Sa nu te lbati nici la dreapta. Mergand pe jos toata noaptea. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. Dar smeritul nevoitor. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti. nici la stanga. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura.ajutat de inca 30 de monahi". un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807.

a plecat la Ierusalirn. 12. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . a zis: . La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. din cauza deselor tulburari. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca. a hotarat sa zideasca jos. 8. dintre care 12 erau preoti. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. in ca1iva ani. Apoi.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. Apoi. In Bucure~ti. drept loc pentru altar. in prirnavara anului 1830. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. .Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. Apoi. Si indata a vazut o lumina. apropiindu-se. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. 4 cantareti ~i restul ascultatori. ca un adevarat parinte. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. Dar. gasind bradul. Dar. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. au luat ve~rnintele ~i. Apoi. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. ca o vapaie de foe. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. 11. 1-a slobozit cu pace.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. deasupra unui brad. irnpotriva vointei sale. pana in anul 1843. preot ~i arhirnandrit. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. 4 diaconi. Spunea acela~i ucenic ca. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. insa. pana la 70 de rnonahi. Si s-au adunat in jurul lui. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. 10. Deci. Sea. 9.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. cu banii adunati de la credincio~i. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. langa Muntele Horaita. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. Astfel. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el.

fiilor. ruinate. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. Ducem bagajul in mainile talharilor. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri.C U VI0 . Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. .Parinte. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. din Cana Galileii. pana au deprins limba araba. ierodiaconul Nectarie Banul. ca sa §edem acolo in pustie. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. s-au urcat amandoi pe Tabor. cu sotia. ucenicul sau. El nevada altul in loc. distrusa in secolul XIII. pentru citit §i spovedanie. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. a zis ucenicul. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. ii binecuvanta §i le zicea: . din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. nu aveau copii. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. au pregatit var. Apoi a zis batranul catre ucenic: . pentru ca §edea in pustie. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. tocme~te un om cu doi asini. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. caci este bogat. 14. caci aveau pe staret la mare evlavie. Atunci. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. 16.Fiule. 15. 17. acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. pe Tabor. il va pazi . anume Iosif. rabdand multe ispite. tacand ucenicul. Apoi au adunat piatra de zidarie. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. se racea sanatos. Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei.Dupa credinta voastra. dupa opt ani de casnicie. daca citea la vreun bolnav. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. la Mormantul Domnului. Toti alergau la el pentru sfat. foame. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. sete. ca locuitorii din partile Nazaretului.Fiule. un me§ter zidar din 'Nazaret. Dupa aproape un an de zile. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . care.

spus. rn-a pedepsit. 1-a luat de mana §i i-a zis: . Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i.utand sa-l ucida. parintele 1-a intrebat: .De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. Dumnezeu sa te ierte. Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid. a zis: . milostivindu-se spre el. 18.IarHi-ma. ie§ind afara. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. ca este bolnav de moarte! . plangand: . Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . vazand credinta ei. §i mergi cu pace. Atunci cuviosul. i-c. Dar batranul se ruga in padure. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. insa. nu gasea cararea sa coboare. Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i.Nu rna due la nimeni altul. urcand pe Tabor. omule. i-a furat un mic vas cu . Intr-adevar. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. copilul s-a racut sanatos. am orbit ~i nu vact pe unde sa merg.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. Deci. Iar unul din ei. 19. Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. mergi in pace. de acum. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. vei vedea. omul. ca fiul tau se face sanatos. §i pe cine cauti? . parinte. De bucurie. se va face sanatos. de la marginea muntelui. cum a ajuns acasa. cu darul lui Dumnezeu. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos.Fa mila cu mine. ~i cite~te copilului meu. dl.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi.De unde e~ti. iata. ca. apoi a stropit copilul. AWi data. . Intalnindu-1. a binecuvfmtat §i a sfintit apa. Spunea iara~i ucenicul ca. apropiindu-se de batranul. lJi multumesc. o femeie mahomedana din satul Daburia.Vino sa-Ji arat eu cararea ca. ca ii-am gre§it. i-a citit cateva rugaciuni. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: .De ce vii la mine. de vei citi fiului meu. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. Iar parintele. i-a zis el. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne. omule al lui Dumnezeu. maniindu-se. femeie. parinte.Crede in Dumnezeu.

maniindu-se. arhimandritul Irinarh. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. unde ai vazut balaurul. taci.Taci. intra. Apoi 1-au pus pod la casa.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. au zis ei . Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. . sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . nu cumva. Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator. a dat peste el. ~i s-a potolit fiara. parinte. 21. ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. fiilor. s-au intors la Nazaret. Ci lasati-1 . si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . precum nici el nu mi-a racut mie. Atunci au scos copacul acela.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. ~i cereau copacul. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . taind copacul.Ba nu. crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: . lasa-ne sa taiem copacul acesta. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. ca eu am facut pace cu el.Spune-ne. Iar batrfmul i-a zis: . Atunci s-au linistit oamenii ~i. . Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . Atunci parintele le-a zis: .m. cerandu-i darul rugaciunii minJii. sa nu-i faceJi nici un rau. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. Apoi. a dispuns cuviosul . ca ne este de trebuinta . cum ca stare}ul sau. a raspuns parintele. ascultand sfatul cuviosului. i-au zis: . ca am venit sa-limpu§ca. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. Din intamplare. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. grqesc inaintea lui Dumnezeu. dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. . nici altuia vreun rau.nule. se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. nu te mania.Toata padurea este a voastra. 20.Taiati-1. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace. Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. 22. Auzind de balaur. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. Deci.nd Cuviosul Irinarh in pestera. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. Dadi va voi da voie sa-l ucideti.Batra. dar nu faceti bine. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. ca este lfmga biserica noastra. cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. pe cfmd il coborau de pe munte.

ca fugea de slava oamenilor. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. . Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera. 26. Atunci. dar nu am putut. ci. parintele losif'. sihastrul de Ia Dalhauti. 340.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. Dar mi-a spus mie a§a acoperit. dar am Jasat-o.Ba i-o da iara§i. cu adevarat am avut-o putina vreme. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. mi-a spus biitranul Gherasim. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . 23. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . m-am lasat de rugaciune. Fiul lui Dumnezeu. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. 24. Ia miezul noptii. Numai duhovnicul lui. iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. acei 12 ani. ~tia taina. a raspuns biitrilnul. din Muntii Neamtului. de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca. Caci pe cand ~edeam in pustie.Cinstite parinte. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. ~i m-am marturisit. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. 1-a intrebat: . A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. miluie~te-ma pe mine.Cinstite parinte.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. numai sa voiasca sa o ceariL 25. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu. Intorcandu-ma la chilia mea. dar nu rna ardea. ~ezand in scaun. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828). rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. ca sa nu cada in mandrie.Fiule. iar daca simtea ca rna uit Ia el. Iisuse Hristoase. indata inceta din buze. vezi mai sus p. indraznind. nu i-o da iara§i? . vazand ca nu pot.

. arhimandritu :. 27.-'?a marturia ucenicu1ui sau. 2Jebat. . . anume Nifon.Fiu1e.Cinstite parinte. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1.Fiule. pana va obtin' . -Temea lor.:. Dumnezeu. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc..sfintit.u.Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul. . E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului .. care. ca se va fac' .:.:. Astfel. el a prezis rna :. =plinit. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai. minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. dupa cum s-a implinit.. Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai. de asemenea. iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata.. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.erminata.::astire. .--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata. ierodiaconul Nectarie Banu1. ci pentru acest loc sfant a1 Sau. strainii §i saracii. Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor. simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :. A mai prezis pentru un monah critean. batranul.::.::ril.:. s-. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. p1angand: . Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav. ca lnsu§i Hristos 1-.man de la Constantinopol. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta.::.. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. ca a§a a binevoit ca prin noi. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. . eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte.Cinstite parinte.2. daca te vei duce din viata aceasta.::mnezeiasca Sa putere. la manastire . s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea. 28..catos. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra.::. ca eu sunt on :. eu nu am darul sfintiei tale.~i aratt :. sa.. .=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta. .ermina biserica inceputa de el. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa. Sfintia ta ai avut dar dt . 'Tico§eze sa nu ne supere.

Iar tand sa-l ingroape. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. Dup2. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. 29. revenind in schit. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. a primit schima monahala in 1810. Dorind sa slujeasca lui Hristos.c. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. barbati ~i femei. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov. la 26 decembrie.. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. s-a auzit vestea aceasta peste tot. Preacuvioase Parinte Irinarh. 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. . In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. Timp de aproape douazeci de ani. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani. staret ~i parinte.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. indata ce a raposat staretul. cinci ani de ucenicie.. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca.N eamt (1790 . fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. 1859. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. 30. Apoi. trecand Carpa}ii. a ajutat la innoirea chiliilor. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh. unii rupeau. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. arhimandritul Silvestru. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului . a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el. Mai traind putine ceasuri. In acea vreme.c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. Apoi.::: seculare din preajma schitului. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. Mitropolitul Veniamin Costachi. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. din evlavie. In anul 1821. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. vaz3.

egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. p. 253. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. iar alat\}ri. Timp de aproape 20 de ani. Galati. 184-202. impreuna cu ucenicii sai. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. p. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. un corp de chilii. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. Stefan Mete~. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos.255 . Invrednicindu-se de darul preo}iei.gara~ului. Arhim. 1914. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Taita. s-au stabilit aici. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . Miinlistirile dobrogene. 6 De la Dunare la mare. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. marturii istorice. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. datand din secolele IV. 1977. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. Celicul Mare. Astfel. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. de altfel. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel.VI. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. Apoi. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. Roman Sorescu. Deci. Gherontie ~i Isaia. In aceasta parte a Dobrogei a existat. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. inainte de secolele IX-XII.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . Bucure~ti. 175. Sub conducerea sa. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism.

staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. Se imbraca diu. mai mult de 20 de ani. mai sus de Schitul Vovidenia. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. Vazand viata lui. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. din Moldova ~i din Transilvania . Dupa o nevointa ca aceasta. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. invatfmd. Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. cu hramul . Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. El venea din marea lavra a Neamtului . pana §i din Ardeal. a inceput a se preface ca este nebun. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. in anul 1833. umbla rara indiltaminte.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". Insa§i Manastirea CoCO§. Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. in lipsa. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. aproape de comuna Niculitel. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. vorbea rara randuiala. siha§tri. . caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. pentru dragostea lui Hristos. cu randuiala de viata atonita. inainte de sfar§itul sau. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. in vara anului 1862. adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. il pre}uiau §i urmau sfatul lui.

cautand sa-l ridice de jos. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. in rugaciune ~i lini~te. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. care se preracea ca este nebun. fiind petrecut de tot soborul. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. Auzind toate acestea. in a doua jumatate a secolului XIX. La fel. . Pe ha. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. dupa obiceiul locului. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. stare{ul manastirii a zis: . nici in ziua urmatoare. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. Mancarea o primea de Ia ob~te. apoi iar i~i continua nevoinla sa. intrand pe fereastra inauntru. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. Gherasim pacatosul". iar mirenii pentru vindecarea bolilor. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. au gasit pe pustnicul Gherasim. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. Deci. au observat ca avea o hartie in mana sa. Apoi. Doamne. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. caci u~a era incuiata. adormit in mijlocul chiliei.Ierta{i-ma. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. parin{ilor ~i fra!ilor. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in.Slava Tie.

egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. iar el ii citea in fiecare miez de noapte. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti. Bolnavul racnea.Nu rna frige. duhul eel rau a fugit . rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. In prima noapte.Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. i s-a racut Sfantul Maslu. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte. ~i era mare durere in casa aceea. rugandu-se . s-a spovedit. departeaza-te. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . a zis: . Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. caine. s-a imparta§it. caine.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri.Teme-te. caine. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. Dupa mai multe zile. a zis: . intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. pleaca. pana cand le-a omorat.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. cu lacrimi in ochi. duh necurat.Te leg pe tine. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. a cazut in genunchi ~i. infrico~at . a raspuns: . fugi. venind batranul in schit. iar diavolul. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: .Nu rna frige . s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. Deci. a zis: . apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav. ne§tiind ce sa faca.Nu rna frige. diavol necurat. iar femeia §i copiii plangeau. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. silit de rugaciunile lui. rugandu-se. iara~i s-a rugat cuviosul. Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: .

Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. 1808. se muta la cere§tile laca§uri. Calinic. ~i mama Sfantului Calinic. cu numele de schimonahia Filoteia. iar Ia 20 septembrie. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. fericita Floarea. 1870. Tanarul Constantin. 1787. a fost hirotonit ieromonah. in . a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic. 1820. primind marele ~i ingerescul chip.". impreuna cu duhovnicul san. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. La 13 februarie. 1867. Nectarie. 1995. dupa ce ~i-a crescut copiii.si Ciildiirusani. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti.B. formand o aleasa ob~te monahala. 1818. s-a retras in Miinastirea Pasarea. 1868. inval3. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. Bucure~ti. La 12 noiembrie. 1893. nr. la 9 aprilie. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. Idem. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin. 1813. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte.nd carte in Bucure~ti. intrand in viala monahala. Buc. aIl-a 8 . s-a calugarit cu numele de Acachie. 1850. La 14 septembrie. apoi. Viafa Ji nevoinfele D. a fost hirotonit ierodiacon. eel mai mic dintre copii. Nu avea atunci deci\t 31 de ani.O. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . Istoria Mdniistirii Cemica. sub ascultarea cuviosului starel. 12/1898. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. Bucuresti. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. Monahul Casian Cernicanul. 1808. A. La 24 mai. pe care o pastore~te timp de 17 ani.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. La 14 decemhrie..D. 1815. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. arhimandritul Timotei.R. in aproape de biserica Sfantul Visarion. Arhim. ieroschimonahul Pimen. 1870. La 3 decembrie. iar la 11 aprilie. De asemenea. ed. se retrage din scaun la manastirea de metanie. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. Baldovin.

cii. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. pentru cii toli se . a primit Taina Sfintei Preo!ii. Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. Cuviosul Calinic. 4. iube§te §i tu pe tori". Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. impreuna cu el se intrista. 26). Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. dupii cuvantul Domnului. b. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. Dupa primirea darului preoriei. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. 5. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori.Daca vrei sa te iubeasca toJi. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. in anul 1813. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. postea foarte mult. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. 2. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. 3. 1955. iar pe siiraci mereu ii miluia. 7. insa nu intins pe pat. dupii cuvimtul ce zice: . dupii miirturia biitrfmului Hariton. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. ieroschimonahul Pimen. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. 6. De vedea pe cineva scarbit. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui.

cand. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. din !ipsa dreptei socoteli . Pentru aceasta. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. ca veneau la spovedanie nu numai monahii. din postirea cea de 40 de zile. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei.C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic. slabind foarte tare. 8. fn primavara anufui HH7. cand a mancat o jumatate de prescura. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. inca din anii tinerejii. Dorotei. facand ascultare . Deci. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. 10. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. IZ. Spuneau parintii ca in chilia sa. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. crezand ca nu va mai scapa cu viara. Cu toate acestea. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. 9. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. ori de cate ori era ocarat de cineva. luand binecuvantare de la staretul manastirii. insa . apoi. . incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. tara numai un ulcior cu apa. . asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. Fericitul parinte Calinic. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . Din ceasul acela. Dar. Deci. graia d1 ?ine. starerul Dorotei era foarte mahnit. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. 11. spre bucuria staretului §i a tot soborul. cuviosul era atat de Iini§tit. Dar. cu darul lui Dumnezeu. pana la Sfintele Pa§ti . pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. adica.

Uneori zicea catre ucenici: . 19. 18. nici legume fierte la foe. Spuneau parintii ~i aceasta. imbracat ~i incins cu o curea lata de piele. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. 16. el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . dupa apusul soarelui. cuviosul se silea. atat calugarii ~i mirenii. iar nu un om pamantesc. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. fie prin trup. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau.Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere.moartea sufletului". 21. incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. De aceea toti il iubeau. manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. -~ . viata de ob~te . in sfanta ascultare. Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. gata oricand de lupta.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". Caci o socotea . ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. 15. 17. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. Dupa ce a fost randuit stareJ. Ucenicul sau. fie prin gfmduri. Numai seara. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. Era ca o adevarata santinela. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. 20. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. ci atipea cateva ceasuri pe un scaun. ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. 14. veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. dupa porunca apostolului . timp de 40 de zile. arhimandritul Anastasie Baldovin. In vara aceluia~i an. §tiind ca . ca sa nu vaHime ~i pe altii. nu numai cu viata sa. Astfel. il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. In locul multei vorbiri.414 PATERICUL ROMANESC 13. prin pilda vietii Sale pamante§ti". marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat.

:n calugar tanar.d-o cu cutitul. pe stdimo§u-tu.::f-1-tu. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe. in timpul rascoalei din anul 1821 . pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. ~i astfel. cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. drept ostatica. Intr-o :.Na. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga.. Tot in anul 1821.:. cu rugaciunile Sfantului Calinic.:a~ " Apoi tot el raspundea: . a zis: . prin chiliile calugarilor.. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim.arele turcilor din tabara alaturata. In primavara aceluia§i an. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. cu multa infranare. zicea: . pe . s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte. indata a fost ascultat.i:!apostit la M~mastirea Cernica. _:i::ld putin pe ganduri. auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae. In acele zile de grea incercare pentru tara. trimise de pa~a . a ra. Atunci el. Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe .pit o calugarita din Manastirea Pasarea . 26.illugari in biserica.. care aveau solzi mai mari. -::J.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar.Am venit ~i cu tata. multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . curatind de solzi o caracuda mica. ~i acelea o data :=e zi . calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . a inceput a carti ~i. ~i cu mama. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. na! De ce n-ai adus pe tata-tu. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . Deci. care i§i avea tabara in satul ? antelimon.. Dar . pe mama-ta .:. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi. Ca pe toti ii imbarbata. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune. 24. Se hranea numai cu verdeturi. un alt pa§a. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae. ~u stramo§ul. mai-marele turcilor din tabara apropiata. 23. ca nu rna necajeam . :.-:'mastire. 25. pline cu pesmeti de paine. multi locuitori din Bucure§ti s-au ::.. §i cu mo~ul.

Astfel.". pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. Cernica avea doar . s-a flicut la intrare o fantana. Mai inainte insa de inceperea bisericii. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. . aceste cuvinte: .Hmtana turcului". de asemenea.416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic. i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae. dupa porunca cuviosului. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor.Pasarea. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. cerand ajutorul lui Dumnezeu. Deci.. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti . cunoscuta pfrti. a flicut priveghere ::. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni.:. 28. primejdie.Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe.. a terminat de pictat biserica din insula . marele staret a. Caci.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". Sfantul Calinic a fost. astazi cu numele de . iar dupa patru an: a fost zidita din nou. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica. Marele Mucenic i-a adaugat.:. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma._ .Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" . _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. turcul a scapat cu viata. r Atunci Sfantul Calinic.Sfantulu' Nicolae. Cutremurat C= aceasta minune. Iar staretul Gheorghe i-a zis: . In anul 1832 a inceput noua biserica. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: .o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" . chiar in noaptea aceea. pe cand pa~a lua cafeaua. dupa exemph. ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul. Cand a intrat stare}. In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. inainta~ilor sai.= toata noaptea. ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri .. eli:: care. auzind de razbunarea turcului. Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. 27. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica. A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale. telegu}a. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. Dec suparandu-se cumplit.care erau sub administratia sa. ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. Caldaru~ani. a~a cum se vede pana astazi. Snagov. apoi.

Doamne. Sfi'mtul Calinic. vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. ca era miezul noptii . Pe cand era starer.. trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor .·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. i-a dat otrava. afara de tine . in anul 1850. Atunci. dupa ce au descarcat povara. Sfantul Ierarh Nicolae. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa. incat se mirau toti de priceperea lui. a :l. un glas de taina i-a raspuns: .Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie. marele stare} a adunat soborul in biserica §i.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov.Valcea. s-a rugat lui Dumnezeu. zicand: .Sfinte arhiereule al lui Hristos. ". din marea lui smerenie. care. indemnat de zavistnici. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau. In ceasul acela.Nu vei muri de otrava. binecuvantand raina. Apoi. a plantat vii ~i :Uuri . unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant". ascultand rugaciunea placutului sau. Apoi. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. Nicolae.Valcea.C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale. b umbra noptii. 30. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. . Iar el a raspuns : . Dumnezeul mfmtuirii mele . intrand in chilie. dupa Vecernie.ameni §i vite. indata au plecat. au cantat acatistul Sfantului Nicolae. incat nu mai incapeau in amandoua insulele. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . a ridicat case §i adaposturi pentru . ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. dupa Pavecernita. Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic. nu a primit. 31. Astfel. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte. a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . 29. Erau doi oameni necunoscuti. Acolo cre§tea manastirea cirezi -=.:. Scoala-te ~~ fi i sanatos. Drept recuno§tin}a. zicand: .. Apoi. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica.

aproape de arhondaric . cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand.Ah. In anul 1829.Calugarul. lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma. ca. a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. 38. parinte Calinic. dupa cum invata. cautand la dan§ii cu durere de inima. In alta zi. Alta data iara§i le spunea: . Deci. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. Anastasie. pe cand vorbea cu parintele Pimen. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: .domnul Tarii Romane§ti . l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. " . luna iulie . Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . a§a §i Iuera. cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. Apoi a plecat. 1850.§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . 36. ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. nu (Matei 5. dar n-am avut. Deci. statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare.Ce cugetai.§ade cu posadnica". duhovnicul sau. 37) .A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei.Parinte. a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. Barbu Dimitrie ~tirbei . privind pe fereastra . Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da. cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: . Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . fiindca inima lui nu este in pace. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. tot nu este ca unde §i-a pus metania . ~i ceea ce este nu. . ca nu ii am acum". tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. lar el i-a dat 50 de lei. da. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. 34. a zis in sine: . a vazut multime de musafiri care atunci venisera. Ca. iar pe bietii calugari.ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. Spunea ucenicul sau. fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc.Iubitii mei fra1i §i fii.ascultatorii din arhondarie". la 14 septembrie. 35. . ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i . 33.418 PATERICUL ROMANESC 32. a §i inceput a da porunci la protopopi. Dumnezeule. in dimineata unei zile de praznic. . . Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . 37.

mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu. 42. ?::easfintitul Calinic: .Ma minunam de a§a viata mai presus de fire. insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. _::e anii 1854-1856. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor . al carui acatist il citea zilnic. Si bunul pastor. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau.. L-au dezgropat de trei ori.serica. imi zicea: . protectorul sau. In vara anului 1854.Nu este acum timpul pentru . Si iata.:nnic. . Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare .:. Adeseori imi zicea fericitul: . Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant. rna tinea lang a ..._aintam cu intrebarile mai departe. 43 .Semenea intrebari".avie catre Sfantul Ierarh Nicolae.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39. Acela§i ucenic spunea: . a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea..:. Iar daca .. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare. 41. casele episcopale §i seminarul. pe .::. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. care fusesera distruse de incendiul din 1847. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti. dupa rugacmnea de seara. Cu ajutorul .Dumnezeu §i al marelui ierarh. Odata cu -. De aceea. la . sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant. :nilostivindu-se de ei.Avea obicei fericitul ca.:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i.. era rezemat de zidul . fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea.:.Fiul meu. Deci.>reasfintia sa mai mult timp . Trupul raposatului. i-a ascultat. pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu.:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa. :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii. intreg §i nevatamat. multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata. 40.

Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. Si. saruta cu lacrimi sfintele icoane. ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. Apoi.ntul Calinic: . Nicandru. sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori. a inceput a plfmge cu multe lacrimi . sculandu-se sanatoasa de jos. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. scoala-te! In clipa aceea. multumind binefikatorului ei. Si iata. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici . La sfar~itul slujbei. Spunea parintele Anastasie.De ce plfmgi . cand nu avea ce sa dea milostenie.420 PATERICUL ROMANESC bisericii. fiul meu . trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. Te doare stomacul? . Apoi . 45. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. ca sa aiba sa dea la . a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. staretul Cernicai. 46 . Dupa citirea rugaciunii. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. Uimiti toti de aceasta. . Deci.. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. au poposit putin intr-o poiana. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. a raspuns el. Odata.Era atat de milostiv. .fratii lui Hristos". caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. intrand Sfantul Calinic in chilia sa.Nu am nimic. 44.De ce plangi . La sfar~itul rugaciunilor. !neat. au dat slava lui Dumnezeu. ucenicul Sffmtului Calinic. fiul meu.Nu. plecand insotitorii sai inainte. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati.in numele Domnului nostru Iisus Hristos. cumplit chinuita de un duh necurat. Dar nu credeam sa mai traiesc. . Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: . o. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. de Ia picioare spre cap. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic. . Deci. a murit! .. plangand. minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor.

i-a poruncit zicand: . \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor.Demisia dnmitale pot sa o primesc. milostenie. Scarlat Cretulescu. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare .a zis Sf1mtul Calinic . caqi de preo!ie ~i alte car!i de . i-a spus: J . At1i'md de aceasta. Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. ca episcop.Maria Ta. milostenie femeii de afara. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza. ucenicul sau.Mai Scarlat. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica. Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . daca ai mancat ieri. cu voce inalta a strigat: ~ . Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. sa-mi primiti demisia. Calinic. Deci.Dil. epitropul i-a dat ~ase galbeni. 48. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte.PreasfiUlite. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic. astazi nu mai miin:l. a potolit acea tulburare. iar daca nu. en darul §i cu blande!ea sa. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. Odata.Dar cuvio~ia ta. chemand pe parintele Anastasie. aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. l - . in timpul domniei lui Cuza Voda . a raspuns el. acela.pentru ca eu.s-a intil. intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. Iar in ograda episcopiei.spunea ucenicul Sfantului Calinic . sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47. [ 49. o femeie :o~imdu-i milostenie.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa. . ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva. Dupa trei zile. Apoi. Ia o biserica din Craiova. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum. . este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. episcopnl Ramnicului. invaJatura. dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. ministrnl s-a suparat §i. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba.Cand hirotonea preo!i.

Sa §tii. sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. Ramnic. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. . cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . Calinic. inainte de retragerea sa din scaun.422 PATERICUL ROMANESC 50. gubavia ~i tot felul de pedepse . Dupa acest razboi sangeros. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. Anastasie: . 1867. unde s-au adunat vreo cativa calugari . Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. pentru asprimea locului. 51. 53. Deci. numaidecat. lnsa. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . sub nici un chip. o copila din satul Muereasca. avfmd darul inaintevederii. sa se bata cu turcii. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. ca la 1866. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. Amin. de aceea. au sa fadi romanii mari victorii. La rugamintea parintilor ei. adica cu diplomatia. Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. parte femeiasca. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . . §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie.Calinic. Sfantul Calinic. Dupa zidirea Manastirii Frasinei. precum: saracia. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica. In vara aceluia§i an. Calinic. !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. cu ajutorul lui Dumnezeu. spre a fi chinovie de parinli monahi . care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. intr-una din zile a spus ucenicului sau. 17''. fiul meu. dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. De aceea. 52. Dupa aceea. In ceasul acela . alergand dupa vite. ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. cum nu a fost de cand pamantul. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. copila s-a imbolnavit de epilepsie. n-au putut sa se adune prea multi parinti. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin.Si iara~i. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. are sa fie un razboi cu condeiul. ianuarie. a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:.

Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf. Apoi. a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: .:::hinuia tot mai cumplit.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 . ~i acelea rara untdelemn.Ai sa te faci sanatoasa.Du-te acasa.. . a zis blandul episcop. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava. obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda. care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei. Vestea acestei minuni s-a .Fiul rne~terului Costache. sa ~e sarute copilul. Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: .:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune. Dupa o zi. da. rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului. fara numai verdeturi . ~2. a zis copilul. din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic. Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. dupa porunca Preasfintitului Calinic. ca sa biruiasca mandria. branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin. oua. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica. 54. s-a imbolnavit de epilepsie. i-a zis: . cerandu-i . o data pe zi . Pe d.G. Sa mergem sa ne rugam dansa. mangaind-o. i-a citit rugaciunea de iertare. dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe . cand a decedat. Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850. i-a zis Preasfin}itul. .Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic. Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11 cunoa~te. 56. -~:::ru . ai sa te faci sanatoasa. a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei.nd era episcop de Ramnic. pe~te n-a mancat. Spunea iara§i ucenicul sau ca. ~i pana in anul 1868. Mercurie. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. Boala il . Deci. Iar unt. Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. 55 .Rugati-va §i voi Maicii Domnului. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El. copila s-a sculat sanatoasa din pat. . da. me~tere Costache.spandit in toate partile. 57.Ce trista intamplare. da.:::1 adevarat sfant §i racator de minuni. tatal §i-a gasit feciorul sanatos. Cum a intrat in casa.Da.>ila zacea in pat in grea suferin}a. cand a fost ales episcop. §i te roaga Maicii Dornnului.

Se mai spunea despre dansul un fapt vrednic de ~tiut. dactuse porunca parin!ilor de la episcopie sa nu manance nici ei carne. Indata ce Sfantul Calinic se ingreuia de somn ~i i~i pierdea echilibrul. adica la 24 mai. cum nu mai fusese in toata viata lui. i-a venit de departe un miros de carne fripta. 62. a zis Sfantul Calinic. Manastirea Cernica. Anastasie: . Atunci a porni: lncet dupa miros ~i a ajuns la chilia unui calugar. dupa randuiala vietii monahale. de inaltarea Dornnului. stand in cerdacU: casei episcopate. spre sfar~itul lunii martie. cand vei vedea ca este greu bolnav. Intr-o zi. 59. ucenicul Sfantului Calinic: . anul 1868. Calugarul tocmai frigea o bucata de carne. maniindu-se Preasfintitul de aceasta. Dupa ce a batut