Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

nr. prof. cit. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara. 1974. in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca. se spun urmatoarele: . 7-8.R. care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. traci. ~i traca (besa). op. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie. romani. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). fiind botezati de episcopul de Tomis. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici.O. B. SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. Ramureanu. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. col. 7 martie. fericitul episcop Efrem a fost prins.. 517. Evanghelicus. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. latina. La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. in . episcopul Ierusalimului. 3 . cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. la 7 martie. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). pe care apoi ii cre~tina. In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. p. p. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). De la Dunare Ia Mare. I. siriana. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI . 29 ~i 39. 980-981. Mantuitorul lumii. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. Ins a.. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. in timpul pastoriei acestui fericit episcop. in timpul imparatiei lui Diocletian.. le ingropa in locuri tliinuite. Hermon. a fost Sffmtul Mucenic Efrem. besi. convertind la cre~tinism numero§i daci. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". in rev. iar la Chersones pe Pr. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . sciti.

chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. ele nu sunt intemeiate. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii). Helia. Filius)...Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . Galeriu ~i Liciniu. Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare.. p. p. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. insu~i fericitul episcop Tit a fost prins.. 77. pana in anul 323. op.barbari". acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. din anii 320-323. Zotic. originari din Capadocia (Asia Mica). episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau.18 PATERICUL ROMANESC Vasile". i s-a taiat fericitul cap . probabil. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis. 36. Lucian ~i Valerian. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. cit. Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . Filius). Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). goti. pe care scrie: . care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. cand i se face ~i pomeniiea. cit. vol. . ". a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. Parat fiind la imparatul Liciniu. Auzind de aceasta. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. I. 29. un episcop Efrem. huni ~i besi. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. op. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. in Scitia Mica.intr-o zi de 15 septembrie".

care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. 173. la 15 septembrie. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. Niculitel §i Babadag. intre Dunare §i Mare a Neagra. Iar altii. devenite sfinte moa§te. . Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. AT AL. Trupurile lor. 1987. le tarnaiau. Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. p.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. adica Dobrogea de astazi. Noaptea mergeau la mormintele lor. A§a luau na§tere actele rnartirice.episcop".4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. prin decapitare. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. care au dat cei mai multi mucenici. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. numindu-1 pe Sffmtul Gordian . Adamclisi. SFINTII MUCENICI ZOTIC. in Rasarit. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. dregatori. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. poate sute dintre ei. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. cunoscute numai de ei. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). CAMASIE. Isaccea. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. se rugau §i aprindeau lurnanari. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. osta§i.

anume zidite de ei. Kamasis. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. Attalos.martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. care navaleau mereu peste tarile cre~tine. luna septembrie. cu dimensiunile de 3. in secolele IV-VII. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. Toti martirii aveau capetele taiate.martirioane".Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". venind mare. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. probabil. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. a~ezate intr-o racla comuna. Filippos". Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare.Martirii lui Hristos". In incaperea de jos. astazi Isaccea. a descoperit. pentru nevrednicia cre~tinilor. iar pe peretele din dreapta scrie: . s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte.70x3. care a servit. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. ca: Eutihie. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. alaturi de cei patru amintiti mai sus. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. de lemn. construita din caramida. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. Cu randuiala lui Dumnezeu. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii. este impartita in doua mici incaperi supraetajate. dupa traditia ortodoxa cunoscuta.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. Cripta martirica de la Niculitel. in anul 1971. Ninita. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte. din care trei erau a~ezate la locul lor. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: .Zoticos. Julia. ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. Saturninus.50x2. Quirinus. ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri. care. majori- . paraul satului Niculitel-Tulcea. Mai tarziu. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu. in~ira ~i alti martiri. probabil.30 m. ca ni~te margaritare de mult pret. avand deasupra crucea monogramata (Hr). numite . peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. In anul 602. impartita ~i ea in mici sectiuni. numita Noviodunum.

Atal. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. Atal. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. cu nume ~i fara nume. din tara noastra. Camasie ~i Filip. de la Isaccea-Niculitel. Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. Atal. Sfintilor Mucenici. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. cu a celor patru fii ai sai. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. traci. in anii 319-324. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. la smerenie. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). Zotic. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. credincios ~i atat de mult incercat. ajutati de episcopii de la Tomis. in anii 303-304. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. la pocainta. de origine greci. Sfintii Mucenici de la Niculitel. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. Din toamna anului 1971. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. Camasie ~i Filip.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. pentru care laudam pe Tatal. prin rugaciunile sfintilor mucenici. dupa anul 324. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. daci ~i capadocieni. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. romani. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. impreuna cu ceilalti 31 de martiri.

prof. loan Casian. profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. desigur. atat cu cuvantul vorbit ~i scris. Halmyris. B. I.calugari sciti''. De la Duni:ire la Mare. Histria (!stria). op. episcopul Tomisului. A zidit. ~i Teofil al Gotiei. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. p. el era un mare aparator al Ortodoxiei.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). desigur. p. cit. se desra~ura deschis. in lucrarea sa . 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului.. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. Pr. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa. nr. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta). op. afirma ca . care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara.Constanfa. cit. cat ~i cu exemplul vietii lor. 29. 133. capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. Si acesta era. Din marturiile pe care le avem. renumiti in tot imperiul. 9-16.R.O. sau acei vestiti . in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325).. in locul episcopilor martiri.7-8. Ramureanu. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. nu ne este cunoscut.nici schitanul nu lip sea din ceata". cerand condamnarea lui. Calatis (Mangalia). pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din .. p. Sfinfi # martiri la Tomis. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice. 985. Axiopolis (Cernavoda). Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. in aceasta epoca infloritoare. I. vol. . 1974. din nefericire. Adamclisi. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. in rev. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin. Viata fericitului imparat Constantin". Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. III.Bosporus". 7. Episcopul Eusebiu de Cezareea. p.

se refugiau in sudul Dunarii. cit. a treia zi de Pa§ti.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. Athanaric. op. 385-393. barbari" inchinatori de idoli. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. 311-324. probabil. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. 1982. Ortodoxia. I. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. 740-742. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. 1979. in Moesia §i Dacia Pontica.got de neam §i traia in Gotia". nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. prof I. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor. astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . op. p. regele gotilor. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. Coman. goti §i .. prof. ca sa se 7 Pr. cit.. probabil. Sfi'mtul Vasile eel Mare. Diefionar aglziografic. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. p. Acest mucenic era . cit. descoperita in anul 1971.G. sub conducerea unui dregator. i-au legat §i i-au batut. probabil. unica in Romania. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. Aetele martirice. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel. Bucure~ti.Gotul" (Geto-Dacul). numit uneori . idem.Tulcea. 194 . stabilit in Dacia norddunareana. Pr. cat §i pe fericitul Sava. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala. cum se spune in actul sau martiric. Atal.. p. Atat preotul Sansala. Altii.Romanul". Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. osta§ii lui Athanaric. de frica. Ramureanu. de teama . Atunci multi cre§tini au fost prin§i. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului. 0 asemenea cripUi martirica zidita. se spune ca in primavara anului 372. cit.. Camasie ~i Filip. p. in rugaciune §i feciorie. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. op. Atarid. iar alteori . unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. p. in rev. atat pe preotul Sansala. nr. au prins. 3/1981. de episcopul Gherasim Timu~. 340.. Sfinfi romani. 98-102. batuti. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. I. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. in post. val. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. Intre anii 370-372. op. p. in vol. racandu-le multe rani pe trup. noaptea.. este Sfantul Mare Mucenic Sava. din parinti cre§tini ale~i.

a fost condamnat la moarte prin inecare. insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. Sfinte Mare Mucenice Sava. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). 372.ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. poate..au fost trecute din tara barbara in Romania" . drept raspuns. . nu numai celei din Capadocia. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. deci. a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti. ".de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . . Scrisoarea. prin care nume~te pe Sfantul Sava . Pomenirea Sfa. care ii era ruda.Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu". capadocian ~i el. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). Apoi adauga: . Prin anii 373-374. poarta titlul . de frica gotilor. dandu-i-se un caracter ecumenic. care este invecinat cu al vostru". Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. scrisa pe teritoriul tarii noastre. fiind in varsta de 38 de ani. Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea. la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. Iunius Soranus. Sfantul Sava. Legandu-i un lemn greu de gat. Marele ierarh al Cezareei Capadociei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 .Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. adica in Imperiul Roman. . la episcopul Ascholius al Tesalonicului..lmpliniti porunca ce vi s-a dat.un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii". Osta~ii voind sa-l elibereze. Ea a fost adresata. elle-a raspuns: . infruntandu-i cu barbatie.atlet al lui Hristos". tuturor Bisericilor locale. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios).24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor. Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu . de Sfantul Bretanion de la Tomis. Apoi. Iar catre episcopul amintit scrie: . intocmita de un preot invatat din Dacia sau. prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei. universal. de origine din Capadocia. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava.

vol. Sansala preotul s-a nascut. din parinti goti. Cilicia. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor. cate au mai ramas din foe. a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. p. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului. prof. adica . Sfintele sale moa~te. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. este Sfantul Mare Mucenic Nichita.Daco-romanul". in tinutul Buzaului. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. adica Cilicia din Asia Mica. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. p. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. ~i ars de viu in fata sfantului altar. cit. in ziua de 15 septembrie. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. numit uneori . p. pe care il purtau intr-a caruta. cinstindu-se ca .. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna.Romanul". 609. p.\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. 312-313 9 . Dicfionarul aghiograjic. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. probabil. prin sate. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau . 1982. Nichita. din anul 372. Rlimureanu.Biruitorul". Actele martirice. 1982. I. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului).mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. dupa Sfantul ~1ucenic Sava. dupa anul 258.. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica. tanarul osta~ al lui Hristos.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . I. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. 312-313. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. Actele martirice. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. 99 10 Pr. alteori . op. cu numele Nichita. dupa obiceiul gotilor. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. pe cand slujea. cit. op.

iar Sava inecat in raul Buzau. Din cele relatate de el. Ramureanu. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. Aici. goti ~i alte neamuri . care il ajuta la slujbele din biserica. Din tinerete. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. la 12 aprilie. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. Dupa anul 348. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. anume Sava Gotul.Vrancea. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. caruia ii era bine cunoscut.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. in tinutul Buzau . Eutihie. care migrau prin centrul Daciei. in vol. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare. ca preot misionar. I. prof. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. Despre preotul Sansala. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. 1980. flicand multi cre~tini dintre pagani. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. invrednicindu-se de darul preotiei. propovaduie~te Evanghelia.barbare". cat ~i cantaretul bisericii sale. Sfantul . cfmtand psalmi. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. 372. iar de aici in Capadocia. preotul fiind eliberat. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. Sava. p. indeosebi goti. fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. despre evlavia. atat preotul Sansala. in sudul Dunarii. Apoi. cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. probabil. prin anii 373-374.

preoti ~i episcopi misionari. in B. 7-8. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra. episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana. SfinJi ~i martiri la Tomis. Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare. 133-134. . Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . cit. incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. Ramureanu. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. . ". majoritatea capadocieni. nr. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor. prof. Actele martirice. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri.. barbari". Pr. Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. I. I.Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei).... cit.. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . ne-ai bucurat de amintirea celor trecute. p. 1001-1006. 50-51. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. ca una care a crescut semintele credintei.O. op. p. ca ~i ale atator calugari. idem. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. cit. p. op.R. p. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor. Fericitul Eutihie era. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV. 1974..Dacia carpatodunareana. intr-adevar. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. 335-341. Auzind de aceasta. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. 1982. 29.ConstanJa. Astfel. SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). op. Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. an XCII. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . vol.. El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. Sfinfi romfmi . 160 12 . Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale.. p.

probabil. scitii" din Dacia Pontica. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. de teama sa nu se rascoale . pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el. Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . spre nevointa monahala. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). ". El·a calauzit in copilarie. fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica).Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . Iunius Soranus.. episcopul Cirului. parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. spune §i el: . Autorul spune in . bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis.Iar Vetranion. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa. a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel. Cu putin inainte de anul 381. pe care ii simpatiza. pe care nu le putea calca"..Istoria bisericeasdi" a sa. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine. Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. 372. in anul 369. probabil.. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. ale carei ruine. Imparatul. barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa. la 25 ianuarie. mfmiinduse. §i sa slujeasca impreuna cu ei. ". cu calugari carturari §i teologi. la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. precum marturisesc §i scitii in§i§i". dar indata a revenit. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. . care era bun prieten §i. Teodoret.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului.28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. lasfmd pe imparat singur. a incercat sa-l exileze. ca sfant. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice. el fiind. impreuna cu . martirizat de goti la 12 aprilie. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i .martirionul". au fost descoperite in anul 1971.a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. de altfel. Apoi..

1981.de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". op. Aceasta manastire. ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie.. Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. 342-351. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. cit. era o adevarata vatra 13 Pr. scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. 30. Actele manirice. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. cu care era contemporan.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius).. prof. op. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e. 381.. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. palestinian ~i egiptean.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman.. cit. op. Deci. op. 1982. p. 285-336.. I. 166 . format in tinerete in aceea~i manastire din . S. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. p. 3. vol. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti. prof..finJi romfmi . imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . unde se nevoiau ~i calugari daco-romani..hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". nr. p..SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. 134-135. De la Duniire la Mare. dupa sinod. p. Ramureanu. I. De la Duniire la Mare. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me. 29. I. in Ortodoxia. Ramureanu. cit. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. p. 134 14 Pr. autohton din Dacia Pontica. 50-51. cit. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. p. dupa o lista suwdala siriaca. p. I. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. un alt ierarh devotat pentru Hristos. cit. \'OI. op.

Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri. de Fericitul Ieronim (t 420). cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. credincio~i ~i «barbari» . devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). Din aceasta pricina. cat ~i la sud pana la Ierusalim.creatorul Filocaliei romfme~ti". Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392.barbarilor" migratori.Scitul" ~i . Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli). in celebra sa lucrare . Constantinopol. Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai. ca . greaca ~i latina. in stilul vechii elocinte". Roma ~i Africa. fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: .era cunoscut de toti . Sfantul Teotim I este considerat . Prin scrierile sale patristice. teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani . alt istoric paleocre~tin.Filosoful". desigur. Gherman ~i Teotim I.pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni. despre care spune ca era pastor stralucit. El avea mult de suferit din partea . paganii il numeau . . raspandi!i. Bazilicile inaltate de el. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. episcopi.30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . supranumit de istoricii paleocre~tini . au trait o epoca de aur. pe la anii 385-390.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice".a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri. in gi'mdirea sa a fost. teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te).calugari sciti". precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i.loan Casian. confirmata de inaltul nivel spiritual. spune ca fericitul episcop Teotim I .Paralele sfinte". din care reiese . El afirma ca . ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. Ca misionar.Aud ca scrie ~i alte lucrari". Sub pastoria lui Teotim I. ale caror ruine ~i astazi se vad.scit" (daco-roman) de neam. dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. atat la nord de Dunare pana in Carpati.zeul romanilor". calugari. Iar Socrate. Apoi. .imparati.De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri).

In . se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie. In anul 403. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. in Scythia. Dar Sfantul Teotim. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. . cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti.pentru nomazii sciti de la Istru". Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. caruia ii era prieten devotat. la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. o. Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. pentru sfintenia §i minunile lui". incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi . episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. insa acest fericit §i mare intru sfinti. Si. plangand amarnic pentru vieJile lor. In anul 399. dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei. la cere§tile laca§uri. caci multi dintre cre~tini. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi.La Tomis. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. Pentru viaJa sa curata.durnnezeul romanilor". adica pentru huni. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada.Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. In anul 400. Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. ~i se speriara tare. §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . caci au crezut ca sunt pierduJi. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. lata ca intr-o zi.

intr-adevar. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. In volumul Actele Martirice In colectia P. faptuie§te pacatul desavar~it. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. ~i indata i~i dobandi cererea. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. prin insa~i iuteala gandului. ceea ce ei fagaduira. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. nici nu toarce. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. atunci suntem imbracati in purpura. I. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. el ~i neamul sau. atunci ne acoperim de gunoaie. 7. 4. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. 5. Ramureanu. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. in vremea vietii sale. p. 345-346 15 . insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. 3. ~i pentru aceasta se apropie ~i. 5). A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. cu cele materialnice. 11. De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. intitulata Paralele sfinte.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. dar eel ce padituie~te cu gandul. 28-29) 6. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei. inti-adevar.B. ciici datorita grijilor se nimice~te. cauta a-1 face prizonier. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata.S. 20). care nici nu se ostene~te. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. Iar Cuviosul Teotim. ca un crin in mijlocul spinilor. (Matei 6. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. apoi ii slobozi. 2. tradusa de Preot Prof. ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. Este. iar a-L uita inseamna a muri. unul din ei. De aceea zice Jeremia in . cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos. ci sa suferi pe nedrept.

in Dacia Pontica (Scythia Minor . de episcopul Gherasim Timu~. an IC. in rev. idem.Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. Histria. asceza. 1979. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. .din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate.SFINTI . De la Duniire la Mare. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. El s-a nascut pe Ia anul 360 d. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. B. 158. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti..SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8.. Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV. in rugaciune. teolog. 7-8. p. 1898. in . Axiopolis sau la una din manastirile apropiate.Dobrogea de azi). ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . p. Fiind insetat pentru invatatura cartii. 360-435) 16 Acest mare ascet.. din secolele IV-V. Patrologia. 217-250. In una din . SF ANTUL lOAN CASIAN (c. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti. 0. cre~tini evlavio~i ~i cu stare.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. p. nr. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. 776 . ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru.. p. idem. R. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. organizator de mfmastiri. anume in Eparhia Tomisului. 1981.Convorbirile" sale. era de neam daco-roman. 1977. dr. sufletul. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. din grija fata de ele.. I. 246-249. i-au dat fiului lor loan Casian (adica . Parintii sai. Hr. Pr. prof. lata ce ne spune el: . apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. p. IV-VI. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. G. 65-70. care circulau in nord-estul lmperiului Roman. dascal. Coman. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. 1956. ce functionau la Tomis.

In afara de a~ezarea locului.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa . au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt.inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. 392-403). rudenia ~i prietenul sau de toata viata. ravna pentru Hristos ~i nevointa .calugarilor sciti" din patria sa. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. Dupa propria sa marturie. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. Pe deasupra. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre.34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. prin exemplul ~i indemnul nostru. viata sa aleasa. patria monahismului cre~tin. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea". impreuna cu prietenul sau Gherman. poate. il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. IV) ~i Teotim I . Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos.Scitul" (c. cand avea doar 20 de ani. sute de calugari .lmpotriva a optzeci de erezii". ravna pentru Dumnezeu. nici de hrana. cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem. .sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi. Bunul sau nume.. dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau. al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie".. Sffmtul loan Casian .. mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni. in anul 380. in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem. Aici. Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman.Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec. Vazfmd sfintenia. 1-3). ruda ~i prietenul sau. Sfantul loan Casian.

in anul 407. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. Tcba. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I. iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. Apoi. in anul 404. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. egumeni. Bunii osta~i ai lui Hristos . Opera sa. Ia . organizand astfel.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. Muntele Nitriei. nu s-a mai imors in Rasarit. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei. Ia Marsilia. . cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J. una de calugari. lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. Dupa o scurta revenire la Betleem. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. iesavar~indu-se in sfintenie. in Schiteea.x->poseau din loc in loc. Sfantul loan Casian. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. eel dintai. de la un sihastru la altul. despre care auzisera ~i pe . cuprinde trei lucrari: 1. Ia Sfantul loan Gura de Aur. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh. numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). impreuna cu prietenul sau Gherman. adunand de la fiecare. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti.:are il iubeau atat de mult.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. Apoi. cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. in rugaciune ~i smerenie. precum ~i adanca sa cultura teologica. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. !nchinata Sfantului Victor. Sfantul loan Casian. :nonahismul in Apus. ~i alta de dilugarite. Aici a intemeiat doua manastiri. ca ::u~te albine. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. in Rait ~i Muntele Sinai. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. se juc Ia Constantinopol. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos..

scrisa tot in sudul Galiei. Partea a doua cuprinde ~apte carti. In primele patru carti. ~i anume: lacomia pantecelui. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. ultimele ~apte carti. desfranarea. iubirea de argint. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . Partea a treia. din sudul Galiei.gfmduri ale rautatii". Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. mania. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. Partea intai. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. lar prin a treia sa lucrare. convorbirile 11-17. a pelagianismului ~i suprematiei harului. Sinai ~i Palestina. lenea (acedia). pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. in zece carti. Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. contra lui Nestorie. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. pentru prima data. in anul 435. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. intre anii 429-430. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. antiortodoxa a lui Nestorie. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. un frate al episcopului Castor. Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. 2. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. in ~apte carti. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. intristarea. Totodata. slava de~arta (trufia) ~i mandria. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. regulile vietii monahale din Rasarit. Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. Lucrarea este impartita in trei parti. 3. In primele doua opere. Despre fntruparea Domnului. In celelalte opt carti. dedicata episcopului Leontie. numite de el . Astfel.

217-250 . De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. in Dacia Pontica. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV.. Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol. probabil. . Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. in anul 399.Pe§tera". tot in .Biserica Omului" etc. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau.Pe§teri".ur. cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . in anul 404. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V. la 20-21 iunie. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. p. la Marsilia. Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385). pe care il iubeau atat de mult.. . Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. Callatis sau Axiopolis. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil. nascut pe la jumatatea secolului IV.:ompatriotul sau. din Eparhia Tomisului. op. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. 1992. spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. Pomenirea lui se face la 29 februarie. . intrucat multi asceti . Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. in fata Papei lnocentiu I. Fiind mai varstnic decat .-\. Histria. fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". El s-a savar§it. El a fost considerat sfant inca din ··uJa.Bisericuta". iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie.sciti" se nevoiau in pe§teri. Pornenirea lui se face la 29 februarie. Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. cit. fie s-a reintors la manastirea din patria sa. in preajma Sfantului loan Gura de .

Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. Ca ~i inainta~ii sai. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. 18 De la Duniire la Mare. unde. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. vol.nomazii sciti'' (goti ~i huni). op. 30.sciti'' invatati. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri. probabil. de cativa egumeni ~i calugari . cit. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. cit. 35 p. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei. pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. Vetranion. I. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. In eparhia sa. op. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. 135 19 . Aici a semnat cele . fericitul Timotei. din anul 431. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. datorita Sfantului Vasile eel Mare. p. Ibidem p.. Gherontie ~i Teotim I. anume Sfantul episcop loan. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai.. inca neconvertiti la cre~tinism. fiind insotit.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. fiind eel de al 170-lea semnatar.

Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . 136 . de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie. dar a semnat ulterior actele sinodului. un devotat aparator al invataturii ortodoxe. El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. cit. 20 De la Dum1re la Mare. ca ~i toti ierarhii tomitani. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. in timpul marilor framantari hristologice monofizite..unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . prin dilugarii misionari daco-romani. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu.. cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor . Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. I. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. capabil sa apere Ortodoxia. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. cit. inainte de anul 449. episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). create de ereticul Eutihie. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. pana la sfar~itul vietii sale.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae".nomazi" in eparhia sa. convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. op. sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. fiind prezent adesea in Constantinopol. dovedindu-se. vol.. tinut in anul 451.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). p. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. p. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. op. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu. 30. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: .

. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu. in anul 496. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. p. p. 70-72. vol.. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta.. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc.. 268-280. 3/1981. 4 7 0 . Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil.Ortodoxia". tradusa in latina. unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie. Sfinfi ronu1ni . p. Dionisie este trimis in Italia. op. dupa Sffmtul loan Casian. G. pe care ni 1-a dat Dacia Pontica. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". Coman. cit.40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . pe care avea sa-l evoce mai tarziu in . care au dat in secolele IV-VII numero§i . an XXXIII. op. adica . cit.Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. cit. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. idem. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. Pr. op. egumenul manastirii dobrogene.calugari sciti".SCITUL" ( c . Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. ajuns la batranete episcop. 141-142. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: .5 4 5) 21 Al doilea mare teolog..Exiguul". se duce in Orient. p. nr. prof. 1979. probabil. a fost un anume Petru. 344. de smerenie §i duio§ie. Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos. Acesta fusese. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. · Unul din dascalii sai de tinerete. in revista . asceti §i aparatori ai Ortodoxiei.. I. Din Dobrogea. fericitul Dionisie. I.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". nici timpul n-o pot uita. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme.Romanul". cunoscuti in intreg imperiul ca teologi.Smeritul". Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman. ravna pe care nici spatiul. 234 . iar in limba latina . supranumit §i . apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. p.

Exempla Sanctorum Patrum". ~tiinta ce o invatase la Alexandria. de la Anastasie II pana la Vigiliu. extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. Poate . invatat ~i smerit. iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina. cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. La batranete. loan ~i Leontiu": . centrul astronomiei antice.De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit.Argumente Pascale". postitor. cu vorba putina. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice. dar de obiceiuri intru totul romane. Era.Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: .SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". iar nu de la imparatul Diocletian. patria sa adoptiva. rara sa osandeasdi pe cei care mancau".Calabria. Fiind rugat. incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . patria sa natala. feciorelnic.SI CUVIO. fericitul Dionisie eel Mic . despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre . atat de pastorii Romei. Chiril al Alexandriei ~i Proclu. bland. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine".Romanul" W aducea aminte din ltalia. intitulat . in doua editii. pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc. calugarii sciti. La Roma. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. Apus ~i Africa. Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus.Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . . . Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei. de Dobrogea. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana.intelept ~i simplu. ca pana atunci.SFINTI . Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice. adica Patimile Mantuitorului nostru". foarte priceput la ambele 1imbi. venerabilii domni ~i frati preaiubiti. fericitul Dionisie . cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". dreptcredincio~i ~i smeriti. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i . editeaza . Viata Sfantului Pahomie". plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. A scris in acest scop doua lucrari: . cat ~i de compatriotii sai. ~i de compatriotii sai blanzi. Astfel. in locul erei pagane. de asemenea.

ascet ~i teolog de renume. calitati specifice milenare ale intregului popor roman.. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. 20). Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. intr-o comunitate pamanteasca deschisa. pana in inima Daciei Carpatice. poate chiar din Dacia Pontica. a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii.. cat ~i sudul Moldovei. cit. cit.Romanul". Cuviosul Dionisie eel Mic. pe o arie ce cuprindea. . op. in Banat. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. cunoa~tere din na~tere. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. Oltenia ~i Transilvania. prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. p. in ~tiinta nu erau nepriceputi. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. Ca lucrul sta a~a. numit ~i . ci mi 1-a aratat ~i experienta. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. vol. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. caci. 136 . op. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. Pentru sfintenia vietii lui. cat ~i in Apus. in persoana episcopului Teotim II. El era de neam trac. p. ca un calugar desavar~it..42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. ". care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. atat in Rasarit. dqi erau simpli in cuvant. eu il ~tiu nu numai printr-o. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. 30. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). I. este cinstit.

. vol. nr.libelli". . Coman.Ortodoxia". in revista . Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . Vrancea.. nascut in Dacia Pontica. Pe li'mga lucrarea sa misionadi. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474). a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II. lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. cit. Raspunsul sau in limba latina. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. in ultimele decenii ale secolului V. in 5eeolul IV. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. Riispuns la Epistola Papei Hormisda. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). la una din manastirile Eparhiei Tomisului.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie.eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic. 142. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. p. op. 344-345. 3. pe la jumatatea secolului V. Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. Capitole doctrinare.. Miirturisire de credinJii ortodoxii. 1981 . G. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti.. Pr. Riispuns contra achefalilor.VI) 23 Acest cuvios parinte era . incununata de multa izbanda. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". foarte ortodox ~i categoric. op. . Contra Nestorienilor. 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. p. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. prof. iar in Muntii Buzaului. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. veniti din Eparhia Tomisului. Baragan ~i Moldova de sud. cit. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. I. I.

Intr-o . fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. p. existente la inceputul secolului VI. Constanta). nr. Petru. probabil. op. jud. Tulcea). El a ajuns pastor al Daciei Pontice.SanktPetersburg). de origine latina. Constanta). descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . Datin ~i Fortunat. Constanta). Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit.episcopus mitropolitanus". cit. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era. Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. Constanta). I. dupa nume. op. Carsium (Har~ova. 1-2. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). jud. in care se sustine formula teologica . unul din Treime a patimit cu trupul" . p. Troesmis (Iglita. Tropaeum Traiani (Adamclisi. Georgescu. Callatis (Mangalia). Dupa o indelungata osteneala. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice. Leontiu ~i loan. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. Constantiana Gud. jud. 1962. publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. I. Histria (!stria. loan. p. sub denumirea de . 15-32 . racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. prin scris ~i asceza. calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. 136-137.Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica.Notitia Episcopatuum". Capidava (Capidava. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. theopashita" ca . I. in rev. Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. adresata episcopilor africani. Constanta). unde donatorul este intitulat . sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. jud. jud.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. 30.. jud. jud. adica daco-roman autohton.. 24 De la DuiUire la Mare. Constanta). cit. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. Noviodunum (Isaccea.

In cadrul arhiepiscopiei sale. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. jud. sub :::nparatul Anastasie (491-518).polis" .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. contemporani cu arhiepiscopul Paternus.. recunoscuta peste tot.clHugari sci!i''. Codrii Vlasiei. Tulcea). la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. imparatul Zenon (474-491). Sub mitropolitul Paternus. cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate. Campia Baraganului. Tulcea). creand formula teologica numita . refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. tinutul Buzaului. Salsovia (Mahmudia. ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului.Paternus. Fericitul mitropolit Paternus. fiind la Constantinopol.Carpatica. in anul 519. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica. Tulcea). in urma unei legi a inainta~ului sau.unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). cu sute de calugari. in Dacia. HalmYTis Dunavatul de Jos. mitropolitul Paternus. Dionysopolis (Balcic ). calugarii sciti se due. vestitii . misericordia Dei.. pe care ii trimite la nord de Dunare.::cea). ca .din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin.theopashita". cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. In anul 520. Epifanie.. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu. Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ .. siha~tri. Astfel. Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej. jud. Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: . renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. Zaldapa Uud. Tulcea). Aegyssus Uud. care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. .

care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. a fast arhiepiscopul Valentinian. I. 4-9. inainte de marea migratie a avarilor. la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. 553. episcopo de Tomis. probabil.O. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii.. vol. 200-212. nr. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. dupa o rodnica activitate evanghelica. p.R. Dupa nume era latin. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. op. a . cu vestite a~ezari monahale. epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. considerate eretice. care ii raspunde la 18 martie.. La sfar~itul deceniului al ~aselea.Dilectissimo fratri Valentiniano. Pulpea.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. op. prof. p. 550. I. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). 138-139 . adresandu-i-se: . probabil. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica.. B. cu biserici ~i preoti in fiecare sat.. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. . nascut ~i format in Eparhia Tomisului. adica daco-roman. slavilor ~i bulgarilor din anul 602.Celor trei capitole". provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. 30. p. Din motive necunoscute. cit. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428). Episcopul Valentinian de Tomis . insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. De la Duniire la Mare. 25 Pr. 1947. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia. cit. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. Sub venerabilul mitropolit Valentinian.. in anul 544. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie.Ramnicu-Valcea. invrednicindu-se de harul preotiei. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. la batranete. cit. dupa terminarea studiilor. unde se afla ~i astazi. In anul 1453. 1 . in 20 zile. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. in Asia Mica. ctitoria sa. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. 339. in anul 1656. anume Serghie ~i Maria. din care cauza se nume~te pana asHizi .Asia Mica. din judetul Valcea. in Isauria . Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini . ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. Racla de argint. op.. vestind cele viitoare.SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. ~i le duce la Manastirea Bistrita .. ajungand in mainile unui dregator turc.Decapolitul". s-a nascut in jurul anului 780. aproape de Tesalonic. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata. Viata Sfantul Grigorie. din parinti ortodoc~i devotati. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. 248. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. Irinopolis. Mineiul pe luna noiembrie. Barbu Craiovescu. p. Vazand aceasta. prin anul 1498. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. cazand Bizantul sub turci. la 20 noiembrie. p. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te.. a fost lucrata la Bra~ov. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. la Roma ~i in Macedonia. le cumpara cu multi bani. DiCJionar aghiografic. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. op. anul 842. banul Tarii Romane~ti. Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. . cit. fericitul Grigorie. de episcopul Gherasim Timus.. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui.

Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. 3. din manastire in manastire. Adica. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane. Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. Pentru aceasta. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. de la Decapole in Tesalonic. 2. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol. aparandu-le. mustrand §i uneori rabdand batai.mai inainte de toti vecii". iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. numindu-le idoli. invatand. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit. totodata. apoi la Roma. Apoi.rimit . adica icoana Preasfintei Treimi. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. incat mergea din loc in loc.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. imbarbatand. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1.50 PATERICUL ROMANESC b. nici nu asculta hulele ereticilor. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. Intrand in nevointa vietii monahale. renuntand la disnicie. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. Ajutat de harul Duhului Sfant. ajungand vas ales al Sfantului Duh. prin smerenie §i iubire. prin post ~i priveghere. De aceea. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. o inalta viata duhovniceasca. ci pe toti ii invata ca . 4. prin citirea Sfintei Scripturi. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. de la Constantinopol in Asia Mica. a p. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane.

7. Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. o femeie. 0 femeie saraca §i vaduva. Iar Sfantul Grigorie. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. i-a zis: .Doamne. rara nici o primejdie. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. Astfel. Intr-adevar. 8. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. iar el i-a spus: . dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". avfmd duh necurat. Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile.Grigorie. s-a rugat pentru el. 5. Odata. Din ceasul acela. zicand: . stricandu-i-se casa.Frate. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. pe care vanzand-o. . ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". au calatorit bine. indata a fugit din locul acela. Altadata. vaduva a gasit in pamant smoala. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". Dupa aceste cuvinte. Dar. caci se temea de talhari. Ajungand la masura desavar§irii. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. indata a fugit duhul diu din om.lndrazniti. intr-o noapte. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. a auzit acest glas de sus: . cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. a izgonit diavolul din acel om. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. 6.Femeie. dar stapanul ei nu voia sa plece. rugfmdu-se din inima. racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. 9. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. Un monah sihastru din apropiere. inconjurand pe§tera §i locul din jur. pe cand se ruga. vazand sfantul un om chinuit de diavol. Altadata. Dar fericitul. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. du-te §i incepe lucrul.

Deci. care. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. cu mare credinta. in patul Sfantului Grigorie. Altadata. insa. Un ieromonah. milostivindu-se spre el.Nu rna voi scula din patul tau. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. Sfantul Grigorie i-a spus: . iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. Dar batranul i-a raspuns: . bolnavul s-a culcat pe ascuns. 11. 12. 1-a vindecat.52 PATERICUL ROMANESC 10. a cheltuit mari . au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. Teodul. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. nu mai graie~te ernul. atingandu-se de acel bolnav. fiind foarte aproape de moarte. pe cand il scuturau frigurile. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. cazand ucenicul la picioarele sfantului. 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. parinte. batranul acela a adormit cu pace. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. 13. Gasindu-1 in a~ternutul lui. ci Dumnezeu. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. Care locuie~te in el. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. fiule. precum a zis Hristos. Evlaviosul ban al Craiovei. atunci. Atunci. La plecare. Deci ~i tu. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. ~i indata s-a facut sanatos. fiule. cuviosul. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. Cuviosul a zis clitre dansul: . care ii lumina fata cu raze ca de scare. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. Atunci. insa el nu voia. Barbu Craiovescu. 14. Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. 15.

cu rugaciunile cuviosului.X I II 53 sume de bani ~i. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. cunoscuta in Tara Romaneasca. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. fericitul ctitor. a venit la manastire pe picioarele sale. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . 16. Dintre cele putine care s-au scris. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. ca un odor de mare pret. vazandu-se amagit de cre~tini. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. . s-a dus in tara lui. paralizata de ambele picioare. a~a cum dorea. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte. cazand dintr-un prun. pe timp de seceta.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . in zilele noastre. dupa trei saptamani. spre mangaierea tuturor. care s-au uitat cu vremea. punandu-se la cantar. in vara anului 1913. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor. a jefuit manastirea ~i. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. Moa~tele se scoteau de obicei vara. la Sfantul Grigorie. auzind de venirea turcului. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. Dar. in anul 1498. 18. Facandu-i-se Sfantul Maslu. bolnava a deschis ochii mari. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. Atunci. unei femei numita Maria din satul Cacova . Dupa o veche traditie ortodoxa.Valcea. a avut loc in vara anului 1765. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. Apoi turcul. ~i. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. se raceau procesiuni prin ora~e. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. ctitoria sa. de hramul Manastirii Bistrita. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. Mai tarziu turcul. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. dandu-i foe. maniindu-se. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. mai ales. in anul 1920. 17.Valcea. cu rugaciunile sfantului. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. amintim cateva minuni savar~ite. Fiind atinsa de sfintele moa~te. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur.

cre~tina Elena s-a rugat in taina. probabil. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. Copila a crescut. Fiind seceta. cerand. in satul Lunge~ti Valcea. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. Era. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. in anul 1932. In dreptul unei fantani. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. cu multe lacrimi. sHipanit de un duh rau. racla Sfil. care i~i pierduse mintea. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. era o cre~tina. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi.ntului Grigorie s-a oprit brusc. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. Ea se numea Elena SpaUitel. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. au aflat un prune mic in ea. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. in vara anului 1935. Ione~ti. fiind seceta. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. 21. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. a devenit mama ~i o buna cre~tina. bolnava de epilepsie. paralizata din tinerete. Dar. In vara anului 1927. in aceea~i zi. Sofia Patrichi. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul. Atunci. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie.54 PATERICUL ROMANESC 19. Orle~ti. 24.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. cu mijlocirea cuviosului. Elena. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. s-a racut sanatoasa. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. sanatate ~i iertare. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. Scotand oamenii toata apa. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . a venit o mama cu o fetita de 4 ani. aruncat de o femeie uciga~a. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. o pensionadi din Bucure~ti. s-a intors sanatoasa in familie. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii.un boier necredincios . s-a atins . 23.Dolj. 20. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului.Valcea. In satul Baile~ti . a alergat la moa~tele lui. suspecta de cancer. cu raclii aprinse in maini. 22. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. In vara anului 1925. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie. ce nu se mai vindeca. aruncau buchete de flori inaintea sfantului.

care formau o adevaraHi . op. Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. De la Duniire la Mare. Bucure~ti. pe~teri pustnice~ti. 134-140. un ansamblu monahal de siha~tri.::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . au fost . Alta insemnare: . 153-156. lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . II.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". omule.prezbiteri". au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972). credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. au fost mult mai multe bisericuJe ~i. . Desigur. 46-90. din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec.Damian preotul" §i .ioua zi. I. op. Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. vol.X I I l 55 . Arta cre$tina fn Romania.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. recent descoperiti. in aceasta biseridi. p. p.. .Iosif preotul". ci de . iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti.(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. Amin. stareta acestei manlistiri. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. _-\ . altele inca nedescoperite. Dimian (luna) mai". era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. se deduce ca in Eparhia Tomisului. unele deja distruse de vreme. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. astazi disparute.Medgidia ~i Histria. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de . format din ~ase bisericuJe rupestre. cand s-a de~teptat din somn. IV-XI).S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . p. pun lumanari pentru pacatele mele . nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie. judeJul Constanta. 3 Barnea.. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . unice pana in prezent in tara noastra. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. 1981.lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. cerandu-i sana tate. cit.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi. t. probabil. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. 2 ~fanlistirea . cit.

. 258. care. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . 31". numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. de la Ia~i. era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. nu departe de Constantinopol. Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. in luna august.. cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri.56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. Ei savar~eau cele sfinte. cit.cea Noua".. care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi. p. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. primeau ~i formau pe calugari. figuri dacice traditional e. Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. DiCJionar aghiografic. spovedeau.Doamne.Si alta: . de episcopul Gherasim op. apoi Iosif. Cei doi copii. . indictionul 10" (anul 982). Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva. cit. de forma dreptunghiulara..Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i.in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh. Alta inscriptie: . SfinJi romiini .Anul 650" (992).a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. p. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. pe la inceputul secolului al XI-lea. Cuvio~ii . Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. .. sapate in stanca de creta. imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor.. luna octombrie. ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". Doamne. Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice. luna ianuarie". simboluri paleocre~tine.Damian preotul" ~i . numita .. 4. . Scarlat Porcescu. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. 642.Luna martie. cruci. pentru calugarii nevoitori. am scris . Timu~. probabil. . ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. in acest loc . A venit la noi . In limba greaca scrie: . probabil in secolele IX-X. Cel dintai pare sa fi fost Damian. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau. au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. op. Eftimie ~i Parascheva. Pr. multe nedescifrate...

patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. fratele mai mare al cuvioasei. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. in cele trei tari romane. spre cinstire ~i inchinare. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. in anul 1223. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. la varsta de aproape 15 ani. Pe la jumatatea secolului XI. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. anul 1050. in urma unor minuni la mormantul ei. ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. unde diman 125 de ani. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. Apoi. pentru sfintenia vietii lui. Mai tarziu. la varsta de 27 de ani. Apoi. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. capitala Bulgariei. Dupa trei ani. Astfel. Epivat. in anul 1641. La varsta de 25 de ani. luand porunca de la ingerul Domnului. care le stramuta la Belgrad. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. drept recuno~tinta. in anul 1393. domnul Tarii Romane§ti. . La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. insa. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. Eftimie. La fel ~i fericita Parascheva.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. domnului Moldovei.Adormirea Maicii Domnului". care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. iubind mai mult decat orice pe Hristos. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. Mai tarziu. in anul 1521. fiind depuse in catedrala cu hramul . Vasile Lupu. Din a doua jumatate a secolului XIV. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii.

~i dumnezeiasca rugaciune. cand se face mare pelerinaj din toata tara. cand se intorcea de la biserica. b. iar in sarbatori. mai intai prin sfanta rugaciune. la 13 iunie. 1888. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. in zilele de post. cand au fost scapate prin minune de un incendiu. 4. Odata. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. imitand pe sfintii ingeri. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. Parascheva. adica lepadarea de cele pamante~ti. Aici au stat pana la 26 decembrie. . ascultand slujba in biserica. sa se lepede de sine. fiind nelipsita de la sfintele slujbe.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. cu chip luminat. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. Care este iubire. Astfel. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. Dar. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. maica tuturor faptelor bune. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. Din pruncie. . a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. in chip deosebit.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. care cereau milostenie la u~a bisericii. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. 2. date de parinti.Spune. Pentru aceasta. . Mirele ei. iar milostenia. milostenia. fiica cea dintai a iubirii. care este inceputul tuturor bunatatilor. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. Ingereasca feciorie. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. 3. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1.

:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume. daca m-am intors . s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos.Preasfanta Stapana. 34). iar acum. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire. Cat m-am nevoit in pustie. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu.SI CUVIO. indata a parasit grijile vietii . Doamne. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne. dinindu-se la suflet . se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare. in patria ta. zicand: .Slava Tie.SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. 7. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. pe Care L-ai iubit! Deci. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. pe cand se ruga. Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. Deci.SFINTI . s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. luand o corabie. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani.Jamfmte~ti ~i. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. zicand: . Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. 5. un inger al Domnului i-a spus: . dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. intr-o noapte. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva. a ajuns la Constantinopol.

ne~tiind cine este. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. unde. acum. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. Atunci. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . de asemenea. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. . unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. insa. Iisuse Hristoase. in biserica satului meu. nici nu rna lasa. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. 10. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. in anul 1235. indura-Te. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it.Gheorghe.Doamne. Dar. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. Doamne. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat.Si.60 PATERICUL ROMANESC in lume. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. Dupa multi ani. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. 9. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: . Noaptea. capitala Imperiului Romano-Bulgar. inconjurata de ingeri. au racut multe minuni. Unul dintre ei ii zise: .Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. Murind. aproape de tarmul marii. impreuna cu altii.

Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. 13. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani. _. Deci. . la 13 iunie. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: . din Ia~i. domnul Moldovei. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. 11. s-a topit argintul care imbraca racla. Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. rugandu-se lui Dumnezeu.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. suferea la cap de o boala grea §i incurabila.0u Patriarhiei de Constantinopol. in vara anului 1641. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. fiind cinstite cu multli evlavie de . Sa amintim doar cateva dintre ele. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . au dimas intregi §i nevatamate. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi.\lergand la Sfflnta Parascheva. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. dar lemnul §i sfintele ei moa§te.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-. Pana la Galati au fost aduse cu corabia. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. Caci. In anul 1639. 1641. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva.Nu mai plange. 14. de§i erau invaluite in jaratic. in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti. sotia preotului Gheorghe Late§. din comuna Rilda§eni-Suceava. 12. iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici. Vasile Lupu.:redincio~i. anul 1888. Spre sfar§itul secolului XIX. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii. ca de acum te faci sanatoasa! .moa§tele Cuvioasei Parascheva. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie.

Apoi. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna.Fata.Domnule inginer' ati scapat de operatie. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora..· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. du-te acasa ca nu ai nimic! 17. precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile. 5 . 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. 1889. Dupa trei zile. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate.Mama. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. 18. sa nu faci una ca aceasta. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. mama! Aici este Doamne. Fiind internata pentru operatie. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia. s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. Buc. Mama ei o indemna: . femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . a raspuns fiica. Intoarceti-va sanatos acasa. de hramul Cuvioasei Parascheva. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. in fiecare zi este cate un sfant. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. Atunci. Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. In anul 1968. mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. 15. o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. deodata copilul a strigat: .62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. 16. copila s-a intors sanatoasa acasa. Atunci au zis bolnavului: .Femeie.Mama. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. In anul 1950. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. La urma i-au spus medicii: . Pe cand se ruga ea cu lacrimi. Atunci.

. iar Catedrala mitropolitana. pentru credinta fiilor ei! 22. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine.Femeie. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. de 350 de ani. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie.Unde ai fost. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. Caci.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. calugarii ~i studentii. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. vine la mine. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. in seara aceasta la ora 8. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. racla cuvioasei este alba de clirti. iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. 21. de caiete de ~coala ~i pomelnice. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. . In timpul marii secete din vara anului 1947. pe cand venea un tren cu viteza. . taranii. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor. 23. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. in timpul razboiului. trupeasca ~i sufleteasca. imbracata in alb. aproape de gara Nicolina. fiica noastra. rara indoiala.Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. numita . copila s-a culcat. caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. Drept multumire. Mai ales in lunile de examene. dupa o ora bate cineva in u~a. Apoi. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. Dar la orele 8 seara. In anul 1955. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. femeia disperata a parasit caminul. nu a fost atinsa de nici un obuz. Ajungfmd sotul acasa. fiica noastra era culcata. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. . moa~tele Sfintei Parascheva. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". imr-o seara. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii.

Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national.. . Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. se canta. care. avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. se face un mic pelerinaj local continuu. de dimineaja pana seara. Vazand lume multa. tarziu. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. veniti la rugaciune. care dureaza pana la 3 zile. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. la 14 octombrie. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. au zis preotului de garda. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. 1952. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. care au fost martori oculari. tara sa mai stam la rand. praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. patronul Sfintei Parascheva. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . la Catedrala mitropolitana din la§i. in posturi §i in fiecare vineri.Dumnezeu sa va binecuvinteze. din toate coljurile jarii. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. eli suntem bolnave. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra. aducand flori. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. credincio~ii stau la rand pentru inchinare. .Parinte. despre o minune petrecuta la racla sfintei. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. in mod deosebit in sarbatori. . lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. ~u lumanari in m~in!. p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. a zis Parintele Cleopa. timp de doua zile §i doua nopji. Marturisesc parintii batrfmi. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. in seara zilei de 14 octombrie.Ziua Sfintei Vineri". De hram.64 PATERICUL ROMANESC 24. parach~ Sfintei Parascheva. adica a Cuvioasei Parascheva. considerata . in fiecare zi. Arhimandritui Cleopa Ilie: . Dupa aceea. iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat.

numit ~i . Hagi Dimitrie. nu departe de Basarabov. smerenia ~i viata pustniceasea. postul. Dupa multi ani. DicJionarul aghiografic. Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie.. Arhim. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. Mai tarziu. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te. Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. Sfinfi romani . op. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). Apoi. iubind mai ales biserica. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. tacerea. . inca de cand era mie la parinti. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. p. in 27 zile. cit. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774). intr-un sat loeuit de vlahi. b. Chesarie Gheorghescu. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . unde se afla ~i astazi. Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. Odata.. . Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul.. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole.. cit. de episcopul Gherasim op. Mineiul pe luna octombrie. au fost duse la biseriea satului Basarabov. a calcat eu piciorul 6 Timu~. 209. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. spre mangaierea eredineio~ilor. insa. Auzind de minunile ee se flieeau aici. p. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. pe valea raului Lomul. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. anume Basarabov. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. 272.Basarabov".

simtindu-~i sfar~itul aproape. luand binecuvantare de la egumen.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. dormea noaptea foarte putin. Apoi. umbland cu el descult vara ~i iarna. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. Manca o data la doua sau trei zile. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . in foame. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. Din ziua aceea alergau. intr-o pe~tera mica ~i umeda. decat trupul obosit de post ~i metanii. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. in sete ~i chin. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. Apoi. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. 4. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. Uitat de fratii sai din manastire. venind raul mare. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. cu racliile aprinse in maini. 2. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului.Copila. Astfel. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. Mustrat de con~tiinta. rabdand grele ispite de la diavoli. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. cu credinta. dar n-au putut. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. 3. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri. 5. . in lipsuri. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. de rna vor scoate parintii tai din apa. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. Cuviosul Dimitrie. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti.

dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. . toata noaptea bulgarii. cu scopul sa le duca peste Dunare. in satul Basarabov. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. Aspra ~i Ecaterina. Femeia s-a intors acasa. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. Dupa terminarea razboiului. inchinandu-se. s. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala. 9. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. paralizat. Dimineata au fost prin~i.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. cu scopul sa o duca in biserica lor. 6. fiind credincios. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. au inconjurat strazile capitalei. Dar. a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. din anul 1877. prin minune. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului.Nu! i-a raspuns femeia. urcandu-se in caruta. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. ca sa treaca Dunarea. din satul Cernavoda. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. 7. numit Ioanichie. au luat in taina o particica din ele.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. Nemaiputand ea suferi. In timpul Razboiului de Independenta. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. Doua surori. Tatal lor. De aceea. in tara lor. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. In anul 1955. Un episcop evlavios.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole.

lat cat ~oseaua. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. TaHH sau era lucrator de pamant.68 PATERICUL ROMANESC . mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. Episcopul Gherasim de Rm. 297. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. 1206). p. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. Valcea. sarutau cu totii sfanta racla. Mineiul pe luna decembrie.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar.tele moa~te. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. alteori in timpul ei. cit. Apoi. nici sa mai injur. iar masa credincio~ilor. Marie. batranii purtau prapuri. ve~hea capitala a Bulgariei.. In urma. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. 10. in 7 zile. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. Dupa terminarea slujbei de ploaie. lasand copila 7 Timu~.. In vreme de seceta. busuioc §i flori. era casnica. . cit. se rostea predica. in ora~ul Tarnovo. mama se muta la viata ve~nica. In S. urmati de sfip. ca rna vindec. doi tineri purtau drapelul national. iar mama sa. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos.. .Cum nu? a zis sotul. cu voia lui Dumnezeu. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. de origine valaha. .Si te-a consultat? intreba femeia. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita.. iarta-ma. de episcopul Gherasim op. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. Te rog. purta in maini lumfmari aprinse. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. op. in sunetul clopotelor. cruci ~i steaguri. DicJionarul aghiografic.finJi romiini . ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. p. 281 . iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei.

caci trupul Sfintei Filoteia. dupa cuvantul Evangheliei. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. Ci. pe cand el o pandea dintr-un desi~. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. Cuprins de frica ~i mustrare. dimpotriva. Pentru aceasta era certata de tatal ei. maniindu-se pe fericita Filoteia. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. fecioria ~i milostenia. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. Astfel. ~i-a certat femeia pentru aceasta. Apoi el. pe masura ce crqtea. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. recasatorindu-se.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. copila era adeseori asuprita. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. iar acasa se ruga ~i postea mereu. Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. i-a spus toate cele intamplate . a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. la amiaza. marturisindu-~i pacatul. pornindu-se cu mfmie de fi~a. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. in putina vreme. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. pe care le invatase de la buna ei mama. ca de obicei. taind-o la picior. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. . Intr-o zi. iar ea i-a zis: . 21). devenind racator de minuni. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. ticalosul tata. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. care ii ie~eau in cale.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . intr-un chip ca acesta. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. se ingreuiase ca o piatra. din indemnul diavolului. din cauza ranii. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. Cand avea numai 12 ani. Atunci. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. pe motiv ca n-o asculta. Dar. dar n-a putut. cu ramaie ~i lumanari in maini. Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. Iisus Hristos. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci.

Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. cu rugaciunile ei. in port national. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. avfmd in maini . a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. Astfel. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. insa. Dambovita ~i Prahova. Dar trupul ei nu se u~ura. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. numind numeroase manastiri. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. pe timp de seceta. In trecut se fliceau vara. la Manastirea Curtea de Arge~. la 7 decembrie. Credincio~ii. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. cand are lac praznuirea ei anuala. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. Dar cu randuiala divina. impreuna cu preotul. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. unde le-au a~ezat in biserica. prin minune dumnezeiasca. iar Dumnezeu. Pana nu demult. Dar mai ales in judetele Arge§. iar de aici le-au intampinat clericii.

cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. p. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). fie la Bizant. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. in vatra satului. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). I. Mitropolitul Teodor de Vicina era. Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. Dupa slujba. cu scaun episcopal.. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. busuioc ~i lumanari aprinse. semnfmd in acte . In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). cu toti credincio~ii in genunchi. de prin secolul IX.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. bolnavii. Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. Buc. tinut in biserica Vlaherne (adidi . procesiunea se continua pe camp. care. unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului. prof. grec. in De Ia Duniire Ia Mare. dupa anul 971. Apoi.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. nascut.Alexiada" a Anei Comnena. in scrierea numita . vaduvele. Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. prapuri. fie in Dacia Pontica. el formand pana la cliderea Constantinopolului . ' . care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283. in sunetul clopotelor. probabil. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. Rlimureanu. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. batranii. Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor.a vlahilor"). toti satenii. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi.un mic Bizant provincial". felinare ~i steagul tricolor. Vicina era un ora~-cetate. Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. situat in nordul Dobrogei. De aici. 146-169. 1979.

fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. unde semneaza . A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. pe atunci destul de vestite. Tomul sinodic contra latinilor". Ajungand la adanci batrfmeti. A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. . In anul 1292.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

in jurul anului 1300. In anul 1402. unde se afla pfma astazi. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui. a fost dat la grele chinuri ~i batai. a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. Sosind in Cetatea Alba. . numit . Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. Fiind negustor de marfuri. . Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava.. au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. op.. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj. legat de coada unui cal neinvatat. 291 ~. S. In doua zile.finJi romani . ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra.de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. p. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor.Mirautilor" din Suceava. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia. evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. moa~tele Sfantului Mucenic loan. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. la 2 iunie. Noaptea. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. In anul 1589. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. anume Reiz. vechea capitala a Moldovei. Dar loan. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. s-a nascut in ora~ul Trapezunt. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli.eel ~ou".:. de Episcopul Gherasim Timu~. Dar. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. facand multe minuni ~i vindecari de boli. fiind in varsta de numai 30 de ani. DiCJionarul aghiografic. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. 435: Episcopul Pimen Suceveanul.. p. Aici au stat 70 de ani. 1 Mineiul pe luna iunie. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba. op. cit. Apoi. ca ~i tatal sau. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. moa~tele Sfantului loan .-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl.

i-a zis: . Dar. ca sa fie de dilauza.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. acesta. de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. luna ~i stelele. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. legandu-1 de coada unui cal. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. ~i duse lfmga Liov. b. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. pe cand ii sap a mormantul. rascumparand sfintele . Auzind mitropolitul Moldovei. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. Mantuitorul meu. Astfel. Dupa 97 de ani de instrainare. nu mai zabovi. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu. o.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. Hristoase. unde se afla ~i astazi. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. maniindu-se. 3. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. Iosif I Mu~at. 1783. la 13 septembrie. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. clerici ~i osta~i. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: .Scoala ~i alearga la biserica indata. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . prietene. cu careta domneasca ~i. 2. Pentru aceasta. soarelui ~i celor create.

::I:Oa~te. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. 4.aprinse in maini. De frica. o parte prin paduri. Dar.. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. ~i . Cfmd se apropiau de cetate. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. s-au vindecat de suferintele lor. a trimis Dumnezeu. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. 5. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. cazand in genunchi. 1622. au fugit ru~inati peste Nistru. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. loan eel Nou. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . In luna mai. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. Dimineata. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. incat carul nu se putea mi~ca din loc. infrico~andu-se. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor. la mijlocirea mucenicului Sau. La ie~ire. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. iar alta in cetatea Sucevei. Atunci. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate. le-a adus la Suceava.. Printre acestea ~i Ana. locuitorii se ascundeau. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. Atunci paganii. cu tot clerul. se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. in anul mantuirii 1402. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. Deci. o ploaie mare cu vant ~i tunete. sotia \-oievodului. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. In noaptea de 1 spre 2 iunie. la Zolkiev. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. cu poporul ~i boierii sai. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor.. av[md raclii . Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. I' . moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. Din anul 1686. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi.

timp de aproape trei luni. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. dici numai a~a va putea pleca. rasunau salve de tun. la trecerea lor din Polonia in Moldova. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. Apoi a coborat din trasura. imbracati in haine nationale de sarbatoare. Aceasta. 1898. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. este considerata o mare minune. dupa ce asculta slujba. Toata Suceava era plina de credincio~i. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. Episcopul i-a zis: .Doamna. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. 6. . sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. care a avut loc la 13 septembrie. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. dupa un secol. incat femeia a fost cuprinsa de frica. 1783. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. Astfel. Ca nimeni nu mai spera. se canta din buciume. se inchina la sfintele moa§te. 7. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. Dar oricat lovea caii.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. poate ai racut vreun pacat azi. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. Apoi. cu copiii §i bolnavii sate lor. cu raclii ~i flori in maini. trasura nu se mi~ca din loc. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. La spovedanie. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. in frunte cu preotii in ve~minte. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor.

In toamna anului 1969. din satul Ciumule§ti-Suceava. In anul 1969.Sfinte Mare Mucenic loane. 10. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te. 9. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. pentru rugaciune. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. Cazand in genunchi. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune. 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. apoi preotii i-au racut Sfil. La urma. o cre§tina. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. Aici s-au rugat amandoua. vact. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. multumind mare lui mucenic. In acela§i an. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. 12. nu vedea aproape deloc. bolnavul s-a racut sanatos. auzind de minunile Sfantului loan. in urma unei spaime. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. din satul CorniBoto§ani. Parintii i-au racut Sfantul Maslu.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. bolnava de ochi. s-a rugat mult cu lacrimi. Maria. 13. 11. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. fetita a strigat: .Matu§a. In anul 1960. s-a intors vindecata la casa ei. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . Auzind de Sfantul loan. Noaptea. a fost adusa la Suceava. bolnavul a dormit Ia manastire. o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. . Dar.X V 79 8. Pentru multa ei credinta. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. o fetita de zece ani numita Ana. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. femeia s-a vindecat complet §i. §i-a pierdut graiul. un om bolnav de minte. zicand: . nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane.

multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. Unii se roaga in biserica. in prezenta multimii de inchinatori. i-a vindecat mainile paralizate. spice de grau. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. prin traditie. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii.in special bucovineni ~i maramure~eni . Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. stau de veghe pe iarba pana dimineata. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. grupati pe zone ~i sate. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare. in curte. a cazut din nou la rugaciune. Vindeca. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. cu daruri traditionale in maini. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. marturise~te bolnavul. . Ajuta-ma. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. rna rog. Sfinte Mucenice loane. credincio~ii. palmele ~i bratele pana sus. 14.in frumosul port national. La sfar~itul slujbei. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. ~i mainile mele bolnave. Apoi. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi.80 padito~ii. de Sanziene . la 24 iunie. Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . ca: flori de camp. cand se scot sfintele moa~te in procesiune. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. altii canta incet melodii religioase compuse de ei. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu.

iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. 222 . p. timp de 24 ore. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. flori ~i haine binecuvantate.. op. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. care. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. cruciulite. ca: icoane. vol. La primul sinod.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. untdelemn sfintit. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. mitropolitul Macarie al Vicinei. alaturi de patriarhul ecumenic. op. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. semneaza al optulea.. mult patimitorule. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. agheasma. Sfinte Mucenice Ioane. cit. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. Intre anii 1341-1347. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. cit. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. arhiepiscopul Tesalonicului. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. loan al XIV -lea Caleca. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343. de formatie isihasta atonita. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. Mitropolitul Macarie. p. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. 157-160. I. arhiepiscopul Macarie. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie. atinse de sfintele moa~te. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol.

247- 248 . El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. intemeietorul Manastirii Paroria. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. In anul 1347. Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. 160-164. fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii. unde se nevoiau §i numero§i calugari . Iar ca . Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. indeosebi din Transilvania. carora le trimitea preoti §i calugari misionari. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. hirotonea preoti. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. p. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei. Acest ierarh. ajutat de domnultarii. vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. Vladislav I (1364-1377). a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. intemeietorul Tarii Romane§ti. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. reunita sub conducerea unui singur voievod.Mitropolia Ungrovlahiei". El sfimea biserici. vol. cunoscuta sub numele de .82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. p. cit. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. Astfel. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. atat al romanilor de Ia sudul. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului.. cat §i de Ia nordul Dunarii. op. El era parinte sufletesc. impartea binecuvantare poporului atat de credincios al .exarh al plaiurilor". este arhiepiscopul Iachint. I.

' Diacon loan Ivan ~i pr. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. El a trimis numero~i calugari . s-a savar~it cu pace in anul 1372. InscripJiile Manastirii Neamf.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. Cozia. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana.::. a fost :. unde au ajuns calugari \-estiti.. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. Curtea de Arge~.:::.noita mai tarziu de Bogdan I. 1981. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul.-\rhos. Apoi. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. Deci. Cotrneana ~i altele. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. Campulung-Muscel. dHugarii se formau duhovnice~te. Snagov. avand toti un cuget 5: o voie. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul.-ana la 40 de calugari. in rugaciune ~i nadejde. Scarlat Porcescu. ms. In anul 1320.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. fila 346 . Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or. p. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de . Sihastria lui Gherman.~a~ii lui. nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. Dupa o pastorire atat de rodnica. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos. 1905. numarand pe la jumatatea secolului XIV .: timpul ~i alti iubitori de lini~te. Tfmganu. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. Bolintinul din Deal ~i din Vale. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. care venea din Muntele Athos. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. Miinastirea Neamf. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. Pomelnicul -=:. N.:. 171. li s-au adaugat . Cretulescu. Targovi~te. 281-283. cat ~i in Muntele . Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana.

deprinzandu-i pe toti cu smerenia. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. Scarlat Porcescu. povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. 282-283 . devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. in posturi. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. p. rudenia domnilor mu~atini. op. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. Ca egumen. Cuviosul Gherman. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt.84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. raposand parintele sau duhovnicese. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. Apoi. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. siha~trii nu coborau deloc in lavra. . s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). Sub egumenia sa.. cit. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. eel dintai staret al Manastirii Neam!.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

187-188 . adunand mai multi ucenici in jurul sau. 1982. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. s-a invrednicit de darul preotiei. dupa traditia isihasta din partea locului. lerom. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. 241-243. Ucenicii sai. ba. 6 P. Bucure~ti. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. care se pastreaza pana astazi. domnul Tarii Romane§ti.nichie Blilan. apartinand de sihastria Fundatura. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. Apoi. auzind de sihlistria lui Agaton. Neagoe Basarab 11512-1521). a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. p. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. rara untdelemn. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. Intre ace~tia. Aceasta este sihastria lui Agaton. La inceputul secolului XVI. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. In sarbatori. insa. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. In a doua jumatate a secolului XIV. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. in numar de 12. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui. 1976. ziua se nevoiau in chilii cu postul. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. Alaturi de biserica. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. Chihaia. Bucure~ti. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. p. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. iar seara se adunau la trapeza.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. pentru care avea mare evlavie. in preajma Cuviosului Agaton. a stralucit Cuviosul Agaton. Vetre de sihiistrie romfmeascii.

ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon.manastirea lui Agaton". In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. 190 . ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. Chihaia. Ierom. Bucure~ti. Vlad. care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. Prin traditie i se spunea . Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. 1976. Vintila ~i sotia lui. In a doua jumatate a secolului. In pe~tera.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. 1982. p. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. la 4 metri deasupra pamantului. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. La inceputul secolului XVII. p. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. manastirea ajunge in paragina. rabdand cu barbatie frigul iernii. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . deoarece se ocupa cu torsul lanii. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. In anul 1524. El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV.Torcatorul". dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. ca 7 P. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. Rada. umezeala. ca: Moise. 241-243. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. in care se vede absida altarului. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. Vetre de sihi1strie romfmeasca. din care i~i ca~tiga existenta. Ioanichie Balan. CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. Bucure~ti. el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri.

Astfel.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. Chihaia. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. situata pe Valea Bordeiului. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. 191-192 . in post. Vetre de sihiistrie romiineasca.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. aproape de satul Nucu. 241-243. petrecand in neadormita rugaciune. 1976. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab.UJichie P. chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. preot ~i povatuitor de suflete. aproape de alte pe~teri pustnice~ti.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana.. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. 0 data pe saptamana. fiind folosita de cre~tini. ajungand mare dascal al lini~tii. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII.XV 87 :. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. Ierom. Apoi iar urea in pe~tera. Balan. Bucure~ti. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif. spre Duminici. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. al carui contur inca se distinge. pe timpul persecutiilor. p. Bucure~ti. p. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. NevoinJa. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. comuna Bozioru. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura. 1982. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi.

de~i s-au uitat de oameni. unic de altfel in tara noastra. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. Numele ~i faptele tuturor.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. sunt scrise in cartea vietii. majoritatea din secolul XIV. 26 mai. 24 mai. despre care se ~tie foarte putin. Numarul mare de morminte monahale. Paraul Bordeiului". Inainte de el. Efrem Chi~cariu. este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. ceea ce este ~i mai concludent. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. Ele s-au repetat pana luni. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. In a doua jumatate a secolului XIV. arhim. Dupa doua zile. pe epoci. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. 9 . 1986. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. situate in jurul primei biserici mu~atine. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. Altele sunt sub chiliile din incinta. cu hramul Inal!area Domnului. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. sa se sape sub pavaj. care se pastreaza in arhiva manastirii. V alea Bordeiului" ~i . Apoi. in anul 1497. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. iar altele. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut.

in chip miraculos. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. Dupa deshumare. sub ascultarea staretului Ciprian. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. tarani. iar cu metania din Athos. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. 1986. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. Osemintele.5 metri. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. fiind chemati de Hristos. Apoi. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. Prin anul 1365. galbene ~i binemirositoare. inca din seara zilei de luni. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. noaptea. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . Sapandu-se cu atentie la 1. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. in sunetul clopotelor. 26 mai. i s-au racut ucenici. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. Caci.

1942. p. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. p. op. C. 200-207. Pimen ~i Siluan10 . nascut la Prilep. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. Mineiul pe luna decembrie. Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. Diac. in sudul Serbiei. I. Astfel.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). Tomescu. 1957. p. contribuind mult la innoirea manastirii. 1935. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza. Cuvio~ii Sofronie. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici.. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . Nicolae Alexandru-Basarab.primul staret al Manastirii Neamj". spre sfar~itul secolului al XIV -lea. in Oltenia . Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. prin anul 1320. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. Vratna ~i Manastirija. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. 1904. unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. loan Ivan ~i pr. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. 281.luna decembrie. Viefile Sjin{ilor . Scarlat Porcescu. 1340-1344. cit. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377). p. Dupa ce invata carte. Prof.Gura Motrului ~i Vi~ina. Craiova. sub domnia lui Roman I Mu~at. ViaJa Sfiintului Nicodim. s-au stramutat la cele ve~nice. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. in 26 zile 10 . Bucure~ti. ziua mutarii sale la cele ve~nice. de Iorgu Dumitrescu. Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. Pentru sfintenia vietii lor. 9-10 11 Stefan Ieromonahul. vol. ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt.

nici alt careva. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . Ca egumen al marii lavre Hilandar. ajungfmd vestit in tot muntele.Sfantul Antonie eel Mare". Cascade". impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. 2. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. 4. Pentru aceea nu putini siha~tri. fiind umbrit de darul lui Hristos. Pentru cinstea de care se bucura peste tot. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. dupa traditia :\funtelui Athos. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe.XV 91 b. macedoneni.. sarbi. Mfmastirea voievodaHi Tismana. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. rabdand grele ispite de la diavoli. Cuviosul Nicodim a inaltat.dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. Cuviosul Nicodim s-a :. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Pe valea parfmlui Tismana. Isaia ~i Partenie. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti. Ajungand la Athos. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. Aici. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . in putina vreme s-a curatit de patimi.S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. Cuviosul Nicodim. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. Fiind in sudul Dunarii. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. pe care o sfinte~te in anul 1369. cu acela~i hram. impreuna cu ucenicii sai. . vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. la rugamintea cneazului Lazar. romani ~i bulgari. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". 5. in Muntele Maicii Domnului. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. greci.e\·oit mai intai in ob~te. Insa. Deci. nici arhiereul. 3. la locul numit . de asemenea. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului.

Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. primul descalecl'itor al Moldovei. 7. care era bolnava de epilepsie. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. 1406. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. 8. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. era originar din Tara Oa~ului. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. din nordul Maramure~ului. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. renumita in toata Peninsula Balcanica. binecuvantandu-~i ucenicii. La batranete. ieromonahul Agaton. iar Duminica cobora in manastire. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. Ajungfmd la batranete. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. 9. De aici. Datorita vitregiei vremurilor. Vodita ~i Tismana. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. Pentru sfinJenia vietii sale. sau numai cat se atingeau de rasa lui. in priveghere ~i neincetata rugaciune. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. ucenicului sau. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. De aceea.92 PATERICUL ROMANESC 6. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. la 26 decembrie. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. ruda a lui Drago~ Voda. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. ce se pastreaza pana astazi. Apoi manca la trapeza cu parintii.

marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. cand fiii lui Sas Voda. Balita ~i Drag. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. invata ~i apara dreapta credinta. duhovnici pentru credincio~i.S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V .X V 93 existente in partea locului. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. randuia preoti. Iar in anul 1391. vol. p. Alma~. s-a savar~it cu pace. Cuviosul Pahomie de la Peri face. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. Bucure§ti. Ugocea. Ungura~ ~i Valea Bistrei. Arva. desigur. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432). in care se nevoiau zeci de calugari. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. imblirbata pe tarani. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. In cursul primelor decenii ale secolului XV. De asemenea. Astfel. El era din familia domnilor mu~atini. I. Salaj. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. In a doua jumatate a secolului XIV. sfintea biserici noi. Ciceu. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. judeca neintelegerile biserice~ti. mitropolitul Mu~at. In aceasHi calitate. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . 1957. astfel. Barsana ~i Peri din Maramure~. Barcau. Cuviosul Pahomie de la Peri.

Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun.o manastire. . Neamt ~i Bistrita. Apoi.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. langa Targu Neamt. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. la locul numit . De aici.A. facandu-se preot. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. Tot in ace~ti ani. Bistrita (1402) ~i Moldovita. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. 1954. Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. veacul XIV-XV. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. Moldova. evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. p. in frunte cu insu~i voievodul. pe care o primise in dar din Bizant.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. La 7 ianuarie. Mai pe urma se stabile~te la . mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. Antonie. nepotul sau. vol. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau. 15-16 . I. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. De asemenea. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. La 26 iulie. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. hirotonea preoti. 1401. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. Apoi. in anul 1400. cu preoti ~i cu mult popor. la Boi~tea. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. a ajuns egumen la Neamt. 1407. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. arhimandritul Dometian. care 14 Documente privind Istoria Romaniei.

luand jugul lui Hristos din tineretile sale. Pr. ajungand la adanci batraneti. Cuviosul Dometian a innoit in intregime. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ. eel . p. de preoti.SFINTI . p.c. 1957. 7 ianuarie. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. 1942. 64-65 16 15 . implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. Bogdana ~i . prof.gzoscut al Moldovei. Costachescu. Bucure~ti. 3-4. ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. Sibiu. vol. 1972. Tomescu. Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. Pr. C1prian Zaharia. 11-12. Probata. Pacurariu. in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. Arhim. in partea de sud a pronaosului. atat biserica ~i chiliile. Multi ani. Iosif I Mu$at. 61-65. cota 78 . de srha~tri.\foldovita. M. Sibiu. M.ca un adevarat parinte al :ururor ce era. Damian P. Fiind calugar invatat ~i iubit. p. vol. 86-87. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at.:iintai parinte al Moldovei.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . 1940. la§i. nr. Scarlat Porcescu. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386). Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. 219 17 C. staret al . Pomelnicul Maniistirii BistriJa. Documente moldovene$ti.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai . invrednicindu-se de cinstea preotiei.an Ivan ~i pr. p. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . cit. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun.. atat de soborul parintilor. I. XL (1964).\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. p. in anul 1415. . pr. M. Apoi. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. Pikurariu.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". de popor ~i de tot sfatul tarii . 1972. 1988. :~. op. I. cat ~i Biblioteca Academiei Romane. arhimandritul Dometian a fost numit la.Mitropolia Moldovei". p. Bogdan. intaiul mare ierarh roman. unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. 1935. in revista . 126-139. 1407. Asemenea ~i la celelalte Manastiri.in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane._-. 158. Episcopia Romanului. In Manastirea Neamt. Scarlat Porcescu. losif eel dintai mitropolit .de calugari. Diac. evlaviosul mitropolit Iosif.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita.

§i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . care adesea zabovea aici. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. In prefata pomelnicului. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. dintre care multe erau copiate in lavra. gramatici §i copi§ti. de asemenea. adica Dometian. in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. 85. iar . o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice. La porunca marelui staret. monahii Paisie Uric. A intemeiat. fiul sau. sa se cureJe.. Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii.adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. Gavriil Uric §i numero§i altii.. dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri.96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. sub CeahUiu. dascali. fiind mult susJinut de acest mare staret. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. de asemenea. Tot la Manastirea Neamt. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. duhovnicul Daniil. p. conducatorul acestui sfant lac a§". manuscrise slave. Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. la fel. ieromonahii Ioasaf. Cornelie §i Timotei. 18 Ibidem.arhimandritul Dionisie. cateheti. Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. precum sihastria . stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i.din Hang". neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. Tot la Manastirea BistriJa. Alexandru eel Bun. staretul Dometian a marit. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei". " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. in timpul staretiei sale. condusa de ucenicul sau. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. in Manastirea BistriJa. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti. ca sa-§i marturiseasca pacatele . cota 78 . nemaicunoscuta pfma atunci. loan.

unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri.. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. sihastria . precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: .Targu Neamt. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu. . Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. in rugaciune. toti petreceau in ascultare. sihastria Tazlaului ~i altele. . intra in ob§tea Manastirii Tismana. ". §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. care se respecta cu mare sfintenie. in anul mantuirii 1415. CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit. cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala.Nechidului". fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea . .. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului. Astfel.. In anul 1388. Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte. cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet.. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. . Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos.. atat de dincoace. dupa a~ezamantul popei Gavriil. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn. . Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen .Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. oricate el va a~eza ~i va intemeia. Iar pentru vietuirea acestui laca§. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil.

cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. dascal ~i ocrotitor. ~i-a dat sufletul cu pace. ce se chema. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos.. dr. Liviu Stan. Sibiu. Ioanichie Biilan. 14-20. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte.. Pr. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. 1945. 282-289. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. Apoi. cit. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. Deci.X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. p. XL (1964). 1-a randuit episcop al acestui scaun. p. ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. nr. in rev. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. 5-6. . dr. . Apoi. Astfel. lasand in urma multi ucenici. sfetnic. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. Apoi.Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. Mai tarziu. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. SfinJi romani. Ierom. Alexandru eel Bun. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. SfinJi romani . Deci. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. op.Mitropolia Moldovei". dupa numele sau . spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului.Schitul Laura" (Lavra) sau . auzind domnul Moldovei. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. de nevointa sa. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. p. . intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. impreuna cu cativa ucenici.. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. Petru Rezu~. in Schitul Laura.

pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. op. Unii cred ca au fost luate de navalitori.Targu Neamt.at. p. In anul 1639. i-a incredintat metocul de la Gra~i. Stoicescu. odata cu desfiintarea mfmastirii. Apoi. unde iernau vitele Manastirii Neamt. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. fiind tot timpul locuita de calugarite. I. singur Dumnezeu il ~tie.. p.SFINTI . in anul 1783. in episcopie.\1oldova. locul unde se afla astazi. practandu-se biserica. Egumenul Dometian (1407-1415). iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. 1974. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . luand cu ele :. Liviu Stan. N. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste.. Repertoriu bibliograjic . biserica a devenit parohie. Apoi. Insa.. De Ia Topolita. 17 I. scria despre el: . avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc. Biserica cu hramul . ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. prof. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 .Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr. primind darul preotiei. Capro~u.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev.SI CUVIO. Grigora~. Biserici din Moldova. 60. cit.in Ractauti. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea.. p. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg .SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt. unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te. Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean.. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti. Bucure~ti. intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire.

in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. a intemeiat in padure o midi sihastrie.Poiana lova". Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. ieromonahul Macarie. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. . intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. care face unele danii pentru ctitoria sa. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. neadormi!i rugatori ai neamului. s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. al direi metoc era. rabdand grele ispite de la diavolul.Sihastria lui Iov". unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. cunoscuta multa vreme sub numele de . Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. apoi s-a zidit din piatra. Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. iar mai tarziu . iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. Secole de-a randul. Apoi. in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. ~i era cuviosul bland. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. pana spre zilele noastre. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1.

Mai tarziu. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. apoi se intorceau la ale lor. Cuvioase parinte Silvestre. care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. urcand pe paraul care azi se numqte . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru.Schitul Hangu". Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . Manastirea Pionul. s-a numit . Flilticeni. 1901. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . p.XV 101 folos. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. apoi . Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere.Paraul Schitului". primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. schitul sau. Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. pe la jumatatea secolului XV. reinnoindu-se.u ~i de locurile singuratice de aici. era cu metania din Manastirea Neamt. Apoi. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. Cuvioase parinte Iov. 24. Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . dupa numele sihastrului Peon. Mai tarziu. lasand in urma numero~i ucenici. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca.Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. iar din secolul XVII.Sihastria lui Silvestru". Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te.

cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. iar trupul sau gasindu-se nestricat. atat de calugari. pentru nevoile bisericilor de la sate. Pr. din cauza vitregiei vremurilor. Astfel. ~i toti se foloseau de cuvintele lui. . Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie.. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi. s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala.in Moldovita. in manastire. Sfantul Vasile racatorul de minuni". cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. p.. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. Mai tarziu.102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. Sfinfi romiini . Ivan. intrecand pe multi cu smerenia. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. p. . 306. cit. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. . XIV) ~i fiind chemat de Hristos. Liviu Stan. scria despre el: . in Sfinfi rom{mi . unde se afla ~i astazi. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui.. Alexandru eel Bun. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). op.. op. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. 1415. povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. incat era cinstit ~i cautat.. 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita. Apoi. ieromonahul Zaharia Kopystenski.. ~i la sfetnicii sai. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. prof. Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. cit. teologul ucrainean. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa. 25 Diacon I. in anii 1621-1622.

muntele §i paraullui Agapie. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. Apoi. Frumos. iar spre sarbatori coborau in schit. savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. in poiana care ii poarta numele. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. p. sub povatuirea acestui mare sihastru. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. Inmultindu-se numarul pustnicilor. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. Doamne. cu hramul . Apoi. ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele.Schimbarea Domnului la Fata". 40 . Atunci Cuviosul Agapie a construit. numele lui !acandu-se cunoscut. in post ~i rugaciune. s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. N. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . la inceputul secolului al XV -lea. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. o mica biserica de lemn. mult:i ani de zile. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. prin gura proorocului David.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. impreuna cu ucenicii sai. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. 1908. Tg. unde s-a invrednicit de darul preotiei. Dlirangli. faceau priveghere de toata noaptea. A§a de vestit ajunsese numele lui. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. Poiana lui Agapie. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. Istoricul Maniistirii Agapia.Sihastria lui Agapie". Agapia Veche §i Agapia Noua. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri.

Biblioteca Academiei Romane. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm.Pripeale" (marimuri). Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. op. 13 28 . ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. Piru.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah . care se canta la slujba privegherii in manastiri. 216. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. vol. I. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona.. AI. deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. poarta numele de . prin mana egumenului Gavriil. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. cunoscut sub numele de Filos. In anul 1392. Tomescu. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. p. Apoi. I. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. vol.XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. p. cit. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. lstoria literaturii romane. 78.104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti. C. . ajunsa pana astazi. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului. slave. 1942. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. fila 6 r. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. Singura opera scrisa de el. p. 1407. mss. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 . nr. 1970.pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V.

Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos. Doamne. catre jumatatea secolului XV. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. cat ~i filocalice. gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. in ob~tea Manastirii Neamt. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. Scara Sfantului loan Scararul. Probota. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. .Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. Vorone1. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. monahul Gavriil Scriitorul".. Moldovi1a. in dragoste ~i smerenie. . in toate manastirile din Moldova. dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii.Pomene~te. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. Pe fila 6 r. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. Smeritul monah Gavriil. Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal.Stefan eel Mare.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. s-a calugarit ~i fiul sau. Ucenicii lui s-au raspandit. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. Scriitor ~i impreuna lucrator. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. . Timp de aproape 40 de ani. Apoi. aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). sub egumenul Dometian. formand numero~i dascali.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. atat aghiografice. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. scrie urmatoarele: . Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. Putna. . patru volume de . Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise. sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti. Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. mai ales sub domnia lui . ca: Bistrita. sufletul robilor Tai. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. Gavriil.

renumit in toata tara. Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437). rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). cunoscuti in toata Moldova. nr. In Manastirea Neamt. 1905. cit. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. 340. 12-13 . Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. condusa de monahul Gavriil Uric. monahi ~i mireni. 171. mss. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. f. Biblioteca Maniistirii Neamf. In anul 1422. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. precum Scara Sfantului loan Scararul. Aici invatau carte multi gramatici. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. p. raposfmd egumenul Pimen. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit.. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. care ii poarta numele. Vieti de sfinti ~i altele. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic.Neamt ~i Bistrita. Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. Tomescu. op. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult. de iconografie ~i aghiografie.. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. de cultura patristica. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. Vestitii protopsalti de la Neamt. Adunari de Cuvinte (Sbornice). El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . C. lnscripJiile Maniistirii Neamf.

a impartit pe 31 Ierom. numita .S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii.Muntele lui Iosif". Odata. caci. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului. in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora.Muntele Bisericanilor". incat se flicuse flicator de minuni. ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie. . CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. numit de atunci .. cit. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor. dintre care 15 romani ~i doi greci. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. Sfinfi romiini . ducandu-se la Mormantul Domnului. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. navalind arabii in Tara Sfanta. 311. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. ale carei urme se cunosc pana astazi. Auzind calugarii din partea locului. Iasfmd in urma numero~i ucenici. in anul 1448. iar mai tarziu.achimita". Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. Schitul acesta s-a numit multa vreme . p. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. Ioanichie Balan. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. Astfel. iubind lini~tea. Nevointa lor era neincetata rugaciune. Dar n-a stat mult aici.Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. op. Pomelnicul Miinastirii Bisericani . s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari.. la Manastirea Bistrita. in post ~i rugaciune. Apoi.. cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. in anul 1432. . Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba.

unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te. care de atunci ii poarta numele. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. Liviu Stan. 79-80. PETRU. ale caror nume s-au uitat. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii.Muntele lui Simon". p. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult.Schitul Bisericani". cit. iar Cuvio~ii Simon. Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. cincisprezece erau romani. Mai tarziu. 54. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. cantarea psalmilor lui David. avand fiecare pe~tera sa. Astfel. AVERCHIE. VARNA VA. Deci. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. Matasa. Pr. cit. op. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . N. GHERMAN. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. Metodie. nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif.. 72. 145 . C. fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. cit. METODIE. Pentru o nevointa ca aceasta. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. p.. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . A verchie. desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. postul. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. Catre sfar~itul secolului XV. Dintre ace~tia. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. Varnava. Dupa intemeierea .evlavio~ilor". Urmand pe dascalul lor. adica al . PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri.. op. Stoicescu.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. op. p. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata.Schitului lui losif". iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului.

cfmd .Stefan eel Mare. 82. .1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . prof.Muntele Averchie". adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. aparator al credintei.Muntele lui ~1etodie". s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. I.Muntele Pir" ~i . cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul". . .parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului . precum a fost la Razboieni (1476).La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 .Stefan eel Mare. op. in numele Preasfintei Treimi. Caci.. se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. Pr. luand jugul lui Hristos. invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei. Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist.Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei. . Pacurariu. cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX. Ioanichie Balan. In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . .Muntele Grecu". Tot el este acela care 1-a sratuit pe . p. 1972. De asernenea. iar din secolul XVII.Direptate. Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. vol. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. p.Stefan. Iar cand domnul pleca la lupHi. Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui . 1957. pe preoti ~i pe credincio§i. mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc.S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV . Jar in primavara anului 1457. cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452. Din tinerete. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. Vetre de sihiistrie. 233-238.Muntele Chiriac" ~i . Sibiu. cu ingaduinta lui Dumnezeu. cand . cu el se sratuia intai. Cand tara era amenintata de razboaie.Muntele Simon".Muntele lui Varnava". Apoi. pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. Bucure~ti. s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. viteaz intru razboaie. se intorcea invins de la lupta. p.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai. cit. M.

fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. Cand avea 16 ani. Apoi. a Tazlaului ~i altele.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. s-a tacut Pr. Moldovita. p. Liviu Stan. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. eel dintai egumen la Putna. nr. de pictura. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. SfinJi romiini. 227-240. 3-4. Nestor Vornicescu. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. Antonia la Horodnic ~i altii. odata cu viata duhovniceasca. Evstatie la Bistrita. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. Humor ~i Probota. Arhim. 1956. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. prof. Putna. Pr. precum Sihastria Putnei. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu. Sihastria Voronetului. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. la inceputul secolului al XV-lea. . Ioasaf. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i. fiind chemat la ve~nica odihna. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. nr. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a.Mitropolia Moldovei". ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. p. in rev. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). p. a Bisericanilor. Gherontie la Humor. Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. 7-8. In Manastirile Neamt. 29-43. de sculptura. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. prof. in . pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. de miniatura ~i de muzica. 1966. 1477. De asemenea. 1470. 566-573 35 . Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. primind la botez numele de Dumitru. Petru Rezu!?. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor.Studii Teologice". Cu indemnul lui. de broderie. altii stareti iscusiti.

Cel mai mult iubea lini§tea. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. pe valea paraului Secu. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. b. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. unde §i-a sapat chilie in piatra. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. Ca niciodata nu lipsea de la biserica. iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. In anul 1488. 4. avand peste 80 de ani. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. precum §i nevointa cea duhovniceasca. copilul Dumitru. intr-o mica chilie sapata in piatra. In ascultare era tacut. fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. postul §i rugaciunea. mai intai in preajma Manastirii Neamt. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. 3. . Sfantul Daniil Sihastrul. Pentru aceasta. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). Dupa cinci ani de ucenicie. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel.lavra". Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. Ci. unde se afla pfma astazi. cu numele de monahul David. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. apoi pe valea paraului Putna. sub stanca . Cand avea varsta ca de 10 ani. nici se juca cu ceilalti copii. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. 2. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. s-a dovedit batran cu inJelegerea. . nici nu cauta odihna §i mancare.Soimului. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. §i ajunge egumen al acestei manastiri.Lavrentie" sau de Ia . derivat de Ia . Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. inainte de anul 1450.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar. de§i tanar cu varsta. primind numele marelui prooroc §i imparat David .

neputfmd a se intoarce la timp in manastire. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. Altii veneau sa-i ceara sfat. 9. aproape de sihastria Putna. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. 8. Deci. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. 5. drept paraclis de rugaciune. 6. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. insa. tainuindu-se de lume. Calauzit de Dumnezeu. temandu-se de duhul slavei de~arte. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. smerindu-se ieromonahul David. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. vazandu-se inconjurat de lume. cum se vede pana . 7. ziua Ia. iar noaptea priveghea. Acolo. Apoi. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. cu putin inainte de anul 1450. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. inconjurandu-1 credincio~ii. auzind de minunile ce se Ia. ~i-a implinit cu bucurie canonul. Deci. Iar dintre carti. Atunci.cea ascultare ~i statea intre oameni. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator.cut vas al Sffmtului Duh. schimbandu-~i numele din David in Daniil. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). a zabovit cuviosul o zi. Apoi. Multi bolnavi. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. Cuviosul David. s-a retras in nordul Moldovei. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. Apoi. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. afland o stanca mare in apropiere. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. cat sa poata incapea. Cuviosul David s-a Ia.112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel.ceau prin rugaciunile lui.

pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. Pentru aceea. radacini ~i ierburi. 12. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. Cei mai multi il numeau . indeosebi calugarii. 13. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie. In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor.Sfantul Daniil. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. Altii. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. 10. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. postind pana la asfintitul soarelui. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. lini~tindu-i sufletul. Pentru ni~te daruri ca acestea. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. toate cursele diavolului le biruia.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. iar poporul. s-a rugat pentru dansul. de la mic pana la mare. auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. Apoi. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. 11. era numit in popor . intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. Dar cuviosul.Sfftntul Daniil Schimonahul". Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana.Sfantul Daniil eel Nou". . In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. Sihastrul eel Batran". al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. In anul 1451. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. Pentru sfintenia vietii sale. Aici. Bogdan Voievod. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. Iar dupa mutarea sa din trup. caci era plin de darul Duhului Sfftnt. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. poposind cateva zile. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. il numeau . Deci. Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos.

a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. i~i marturisea pacatele. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. 17. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. Urmand exemplul vietii sale. in felul acesta. catre care avea mare evlavie. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. De aceea. Astfel. il aveau de parinte duhovnicesc. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. 15. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. Stefan eel Mare. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. Se mai spunea despre dansul ca. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. aproape o jumatate de secol. Adeseori. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. aproape rara egal. Din anul acela. . in primavara anului 1457. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. Iar in anul 1470. in toate razboaiele va birui. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. dupa sfatul sau. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. pentru multa vreme. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. voievodul poposea la chilia lui. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei.114 PATERICUL ROMANESC 14. Odata. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. 18. Pentru sfintenia vietii sale. 16. ajungfmd pe scaunul Moldovei. Deci. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. Astfel. ascultandu-1. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. Dar cuviosul. innoind astfel.

a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. Dupa anul 1470. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. sa faca o manastire acolo. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. . vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. Credincio§ii. 20. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. 107 . le spunea pricina suferintei. neputand ajunge la chilia lui. ca razboiul este al lui. in toamna anului 1477. auzind de aceasta. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. p. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. 19.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. Deci. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. se ruga pentru ei. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. Deci. a§teptau jos in manastire. 0 samd de cuvinte. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . In vara anului 1476. numai dupa ce va izbavi. 37 Ion Neculce. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. 21. Dar cuviosul. afland un loc retras in preajma manastirii. incat veneau la el tot felul de bolnavi. Deci.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. paralizati. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. iar cuviosul cobora noaptea. A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. Raposand mitropolitul Teoctist. ~tefan eel Mare. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. ii sratuia.

a fost numit egumen al Manastirii Voronet. La 14 septembrie. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. postul ~i tacerea. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. Caci. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. Toti monahii din ob~te. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. in vara anului 1488 a zidit din temelie. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. in prezenta fericitilor ei ctitori. In aceasta zi. monahul caligraf loan. iara~i se retragea la chilia sa. 25.116 PATERICUL ROMANESC 22. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. fiind foarte iubitor de lini~te. monahi. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. egumenul Paisie. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. clerici ~i dregatori de tara. fiind buni caligrafi. care se osteneau. episcopi. cu sfat de ob~te. ~i a zeci de mii de credincio~i. toti din Manastirea Voronet. In timpul egumeniei sale. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. unii mai nevoitori decat altii. la Manastirea Voro net. de~i batran. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. marturisea soborul. ucenici ai Sfantului . tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. egumeni. 23. adeseori cobora in ob~te. iar altii. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. 24. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. in acela~i an. practicau rugaciunea lui lisus. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. Timp de aproape 10 ani. in locul vechii biserici de lemn. calugari. Altii citeau zilnic Psaltirea. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. fie in Muntii Raraului. siha~tri ~i dregatori de tara. ai Raraului ~i Stani~oarei. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. Apoi. Sfantul Daniil. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. fie in codrii Voronetului. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova.

Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet. de rna ascultati. facatorul de minuni". impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te. punand deasupra o piatra cu inscriptia: .Sfantului Daniil eel Nou". Ajungand vas ales al Duhului Sfant. 27. 26. a treia zi. Va voi invata frica Domnului. Astfel.. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. secole de-a randul..Sfantul Daniil eel Nou. hramul Manastirii Voronet. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev. cit. op. in Moldova. in Transilvania. in stanga u~ii de intrare in pridvor. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. in Sfantul Munte. pentru inchinare.Sihastrul eel Batrfm". in sicriu frumos impodobit. p. de acela~i mitropolit. dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. 1-au trecut in ceata sfintilor. Dupa traditie.Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete. . s-a intors fiecare la ale sale. prof. au pus acestei lavre. pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut. ucenicul sau. la 23 aprilie. Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547. dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. numindu-1 .Sfantul Staret Daniil". Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet.Acesta este mormantul parintelui nostru David. Cuviosul Parintele nostru Daniil. pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori.. . 28. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). Ob~tea Manastirii Voro net. in Polonia. schimonahul Daniil". sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). 38 Pr. " . al doilea hram in cinstea . Apoi. fratilor.Sfantul Daniil Sihastrul". ~i la 14 decembrie. cum se vede pana astazi. Cine este omul . . pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. Petru Rezu~. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. la inceputul secolului al XVII-lea. tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . Veniti. 235. sau mai ales . Dupa savar~irea sa.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau .

prin anul 1470. Nestor Vornicescu. egumen de la Voronet. 1913. 43 ~ .. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . pe cand se nevoia in chilia de la Putna. se stabileau in ob~tea de la Voronet. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. In anul 17 49. unde se pastreaza pana astazi.. p. Urmand dascalului sau. 166. Bucure~ti. Arhim. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. cu binecuvantarea Cuviosului Daniil. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. . Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. egumenul Mfmastirii Voronet. p. op. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. dupa dorinta cuviosului. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. Deci. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova.. inca din anii 1450-1460. randuindu-i ucenici.118 PATERICUL ROMANESC 29. Moa~tele poarta inscriptia: . Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. Bogdan. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. 40 I. In anul 1471. Invrednicindu-se de darul preotiei. I. Doewnentele lui Stefan eel Mare. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. sub ascultarea Cuviosului Misail.Aceste relieve le-arn ferecat eu. anume Ghedeon. Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. Ghedeon. decembrie 4". in anul 1749. in anul 1775. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. vol. cit. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. sihastrind pe valea Putnei. cu toata cheltuiala mea. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. Apoi.

de asemenea. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. s-a sfintit cu mare alai. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. a purees la Putna. In jurul marii lavre se nevoiau.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. . manastirea savar~indu-se. mai traind putin. caligrafi ~i duhovnici. In anul 1440. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil. ~i a zeci de mii de moldoveni. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. Apoi. 1470. Stefan \' oda. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. psalti. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. primind schima monahala. care atunci se zidea. ctitoria marelui domn al Moldovei. in anul 1468. la 3 septembrie. Apoi. ieromonahi. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. duhovnici ~i cativa caligrafi. Dupa anul 1480. unde a primit tunderea monahala. iar altii erau buni caligrafi. ~i chiar la dregatorii tarii. Auzind de nevointa lui. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. povatuind catre Hristos multe suflete. Pentru sfintenia vietii lui. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. arhimandritul Ioasaf. sa fie egumen al Manastirii Putna. Teoctist. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. in prezenta ctitorului ei. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. Stefan eel Mare 1-a chemat. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. Astfel.

iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. Maniistirea ~i comuna Putna. vol. 148441 . a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. 1905. 1935 . aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. in ziua de 19 octombrie. A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti.rugatorii" marelui ctitor. Era cu metania din Manastirea Neamt. timp de 15 ani. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. in ~coala de gramatici a marii lavre. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. Apoi.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. Aici. Costachescu. mai ales la praznice. Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. pe masura celei de la Neamt. care impodobeau slujbele manastire~ti. o vestita ~coala de calugari caligrafi. . Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. Dimitrie Dan. M. vestita in toata tara Moldovei. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. Savar~ind toate bine. din porunca lui Stefan eel Mare. Astfel. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. Bucure~ti. Documentele moldovene~ti. 41 Prof. cu numele de Iosif. . unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. bineplacand lui Dumnezeu. Calugarii. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. pentru invatatura ~i luminarea poporului. atat limbile greaca ~i slavona. I-II.

El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. pentru ctitoria sa. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. Victor Bratulescu. la cererea marelui voievod. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici. cu slujba ~ramului manastirii. Adormirea Maicii Domnului. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. in rev. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. pentru a nu fi lipsiti . Mineiul a fost terminat de scris. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. nr. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. . cu mana pacatosului Casian". El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. 69-81. Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . adica in 1467. Un an mai tarziu. p.. probabil. el insu~i fiind un profund isihast. in anul 1466. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. Dimitrie Dan. care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire.Mitropolia Moldovei". Miniaturi ~i manuscrise din . catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . cit. 474-475 . op. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. p. care atunci se zidea. 7-8.rugatorii" sai de un dar 42 Prof. Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie. Scara Sfantului loan Sdirarul. CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna.'vfanastirea Putna. XLII (1966). incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. Astfel. A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. al doilea minei. se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. pe luna noiembrie. mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf. ~tefan Voda al Moldovei. cu dirti de slujba. Jomnul Tarii Moldovei.

pe care il termina la 17 iunie. p.. in anul 1674. in 13 zile". cit. Brlitulescu. fiind mult citita de calugari.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . Acest cuvios ieromonah era.leastvita"). Monahul Vasile. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna. atat cu nevointa vietii calugare~ti.lata eu. Dimitrie Dan. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. op. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt.. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # .Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. 1473. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. robul Domnului Iisus Hristos. cit. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti.Cuvintele" Sfantului loan. domnul Tarii Moldovei. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. luna august. a luat porunca de la . V. egumenul Muntelui Sinai. adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . ornamente ~i 43 Prof. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. de asemenea. art.Stefan Voievod. bineplacand lui Dumnezeu. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. In anul 1470. Legatura cartii uzandu-se cu timpul. vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete. 460-510. Prof. fiul lui Bogdan Voievod. El se indeletnicea. mergand la Putna cu egumenul loasaf. implinind porunca. 76-77. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. p. cu mana mult pacatosului monah Vasile. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. Frumoasele miniaturi. racand ascultare. Apoi. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna. ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. in timpul arhimandritului chir loasaf. in aceasta manastire. in anul 1472". am legat ~i am innoit aceasta scara (. icoane.

pe care le termina in cateva luni. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. 1907. Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. mult paeatosul Chiriae. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . in smerenie ~i ascultare. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti. 647. p. A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. de o mare valoare. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. V. in anul 1470. indeletnicindu-se. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. atat la biseriea. din 1473 ~i 1550. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. 460-510 . ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare. cat ~i la ehilii. p.. Ea se citea. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. Io ~tefan Voievod. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. pentru mfmgaierea fratilor. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. nu puteau fi luerate a~a de frumos. Bogdan. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. cit. Prof. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti.Eu. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. art. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. Brlitulescu. Analele Academiei Romane. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: .

simtindu-§i sfar§itul aproape. Apoi. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. V. cetati ~i sate. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. Bucure~ti. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. mama voievodului. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. p. In anul 1465. ascultarea ~i dragostea de Hristos. destinata drept necropola voievodalli. Apoi. Biserica. cit. Miiniistirea ~i comuna Putna.. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. Evdochia. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. Dimitrie Dan. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. Prof. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. raposfmd in acela~i an. Pr. 77-78 . inainte de anul 1465. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. ajungand la sfar~itul vietii sale. pe toti i-a deprins smerenia. p. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. 460510. la indemnul egumenului Stahie. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. art. Deci. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. egumeni. a fast sfintita in prezenta domnului. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. 1905. Bratulescu. doamna Oltea. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. Iar pentru luminarea mintii.

. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. nr.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. 3115711551. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. fiullui Bogdan Voievod. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. in anul 1474. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. in anul 1470. Venind Ia Manastirea Putna. ieromonahul Iacob scria: . hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod. a fast secole de-a randul. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. Biblioteca Miinastirii Putna . Pe una din paginile cartii. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. mai 20" 46 . fila 30 v. alaturi de celelalte manastiri romane§ti. Dandu-se pe sine pilda tuturor. §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun. pe care indata 1-a savar§it. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. Deci. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. 6 " Mss. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. ascultarea §i rugaciunea. in marea lavra. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. ii deprindea mai ales smerenia. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob.

din a doua jumatate a secolului XV. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris.Stefan eel Mare. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. Apoi. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. Pe coperta acestei dirti. ~i . vazand viata egumenului Gherontie. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. In ~coala acestei manastiri se pregateau. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. Spre sfar~itul secolului XV. dascali ~i caligrafi. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. la 17 iunie. la porunca sa. preoti ~i calugari. vazand biserica lipsita de unele lucruri. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. Apoi. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. oferind Maicii Domnului dania sa. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. devenind duhovnic vestit in partea locului. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. de asemenea.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . a ajuns egumen al acestui sfant laca~. Domnul Moldovei. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. dintre care unii erau buni nevoitori. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. siha~tri ~i calugari iscusiJi. inainte de anul 1470. duhovnici. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul. Sub egumenia acestui cuvios parinte. 1473. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. Cuviosul Gherontie. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. egumenul Manastirii Humor. Egumenul Gherontie. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul.

in rev. invrednicindu-se de darul preotiei.XV 127 Originar din tinutul Sucevei. pe :a mijlocul secolului XV. 1958 _-::~a . alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna. Intre anii 1462-1490. Mfmastirea Moldovita . . Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. nr. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i. . Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus. postul. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. in slavona (secolele XV -XVIII). cat mai ales buna nevoifl1a. a luat din tinerete jugul lui Hristos. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. A format.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. privegherea de noapte.Mitropoha Moldovei". ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. De asemenea. Miinastirea Moldovita. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune.L' ~i C. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . ~i bineplacand lui Dumnezeu. invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. ". Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. de asemenea. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie.:ativa siha~tri iubitori de Hristos.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". 428-455. . p.Ioan Iufu. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. Nicolescu. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. monografie. al tacerii ~i al smeritei cugetari. mai multi ucenici caligrafi. Apoi. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova.centru cultural important din perioada culturii romiine. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn. in traditia locului se spune ca. 1963. 3-. 7-8. St. dasdilul ~i egumenul. Bucure~ti. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor.

pentru a primi Sfintele Taine. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. risipindu-se aceasta sihastrie. Bucure~ti. Pe cand biserica era deja zidita. in locul celei de lemn. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. Mai tarziu. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. Ei coborau in schit numai Duminica. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. timp de 30 de ani. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. 1923. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. 6-8 . inmultindu-se numarul siha~trilor. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. Milni'istirea SuceviJa. p. inalJata in a doua jumatate a secolului XV.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. precum smerenia. Astfel. impodobiJi cu multe fapte bune. tacerea ~i neincetata rugaciune.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

Multa vreme. fugind in pacturi de frica paganilor. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. rugiHorul sau. . auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. a parasit schitul sau ~i. ali'ituri de chilia cuviosului. Carte cu multe adunaturi din scripturi. s-a savar~it . atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. acest schit s-a numit . scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <. 315 1 . vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. p. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. iar mai tarziu. luandu-~i :. Deci .. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. multi oameni. cit. . mss. op. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania. Iar in acest an. Astfel.Jace. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. Apoi. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. Dar. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau. anul 1808. Sfinfi romani . Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu.CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. datorita luptelor de la Razboieni..Manastirea Pangarati".cenicii.Schitul lui Simeon".dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut . cu turcii. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. nr. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. In anul 1461 . Ioanichie Balan. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. lacrimile §i darul inaintevederii. care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a.::u pace acolo. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. laudand neincetat pe Dumnezeu..:=t:Jdie. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei. Ierom. la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici.

". A incurajat mult viata isihasta din partea locului. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. La indemnul acestui egumen. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. egumeni ~i duhovnici buni. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. cit. ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii. atat pentru domnii Moldpvei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita . pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult.. cat ~i de mireni. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. luand o parte din sfintele lui moa~te. atat de calugari. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. le-a ingropat in cetatea Sucevei . cautati. Alexandre! (1493). le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie. Era cinstit ~i cautat de toti. Apoi. Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. 274 .132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. I.. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). cu cuviinta sfintita ~i cu cinste. in timpul egumeniei sale. p.. Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare. Preacuvioase Parinte Simeon. op. Pentru sfintenia vietii sale.

Ajungfmd la sfar§itul viejii. in ob§te era iubit de toti. Apoi. egumenul Misail. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. cit. 227-240 3 . in anul 1488. I. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. de asemenea. Bogdan.. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. vol. Dupa anul 1480.. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. las and in Voronet peste 60 de: monahi. 1913. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. I. A dat ajutor. la intemeierea Manastirii Tazlau. Pr. stabilindu-se in sihastria Voronetului. p. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. indemnfmd. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. Bucure5ti. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. .ntul Daniil. retragandu-se la lini§te. prof. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii. Apoi. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul. loc. Tot el s-a invrednicit. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. cit. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. Timp de aproape zece ani. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. Petru Rezu. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. Docwnentele lui Stefan eel Mare. Deci. • Ht.

vestit tahigraf ~i miniaturist. Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod. Si s-a inceput in luna septembrie 3. smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. cit. 70-71 . Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. catre inceputul secolului XVI. in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. indata scriindu-1. adica . Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. Iar Cuviosul Paladie. in putina vreme.iute scriitor". arhimandritul Ioasaf. Si era in toate intelept. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. ctitorul manastirii. monahul Paladie face aceasta insemnare: . op. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. Dimitrie Dan. De la el a invatat. La sfar~itul cartii. Astfel. in anul 1488. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . formati in ~coala Manastirii Putna. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. p. a racut. egumenul Putnei. 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. i se spunea . Casian monahul. ~i auzind despre nevointa lui. Domn a toata tara Moldovei. Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare.tahigraf". Chiriac ~i altii.

Deci. Pr. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. in smerenie. iar in caligrafie era neintrecut. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. la tacere §i ascultare. implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. care. cit. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. La sfar~itul Evangheliei lui loan. in ultimul an al domniei sale . raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. Deci dar fiul sau. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui.1504 -. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. la rugaciune ~i post. aducea cele de nevoie pentru hrana. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. in primele decenii ale secolului XVI. in trezvie ~i in placere de Hristos. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Dimitrie Dan. Bogdan Voievod. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca. Dar. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. Bogdan Voievod. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. p. (1507. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. op. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. venind de mic in manastire. cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. 69-81 .. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. Auzind de aceasta. care s-au instrainat in curgerea anilor.

monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti.. caci erau saraci ~i departaji de sate. ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. Caci.. op. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570). Deci. a fost racut calugar. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie.. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte.cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou . . adica la miezul noptii. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. cu invatatura mitropolitului Grigorie . preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem. ".. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii. Dintre carjile copiate de monahul loan. Dar. Deci.. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. " 7 . se numara ~i o carte cu continut patristic. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. fiind iubit foarte cuviosului. In insemnarea de pe carte scrie: . ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. ... cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil.. Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . 235 Dimitrie Dan. cit. p. .. se vedeau raclii multe aprinse. caci era un bun caligraf. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. 8-9 ~i 101 . numita a Sfantului Efrem.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te.. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. p.

al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586). Atunci. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. Joe. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani. Aici se copiau ~i se i111podobeau. prof.:.. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. op. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. incepand din vara anului 1476. numit . Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii. facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. M. in dragoste ~i ascultare. Petru Rezu~. . Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului.Paisie eel Scurt''.:-:·-510. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::. art. cit. Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita. cit.Sihastria lui Calistrat". Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau. De asemenea. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Prof.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . Mai tarziu. Manastirea ~i comuna Putna. fiind cinstit de toti ca racator de minuni.. cit. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. Costachescu. spre sfar~itul secolului XV. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. Apoi. Victor Bratulescu.. de mana smeritilor calugari. . p. 511-582 9 .Jncesc al Maniistirii Putna. alaturi de Neamt. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. ~colile de caligrafi. Dimitrie Dan. ieroschimonahul Calistrat. Apoi. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. Scolile de la Manastirea Putna .. odata cu egumenul Ioasaf.X V I 137 poienite". cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. a intemeiat Schitul Sucevija.. precum se vede ~i astazi. Bistrita ~i Moldovita. p . adunand pe toti siha~trii din partea locului. s-au dezvoltat aici. numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica. in chip deosebit. Bucure~ti.. numit la inceput .

a reinnoit acoperi~ul bisericii. Acum se aflau la Putna. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. Pe lilnga acestea.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. Cuviosul Paisie. arhimandritul Paisie. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. deprinzand.permanenta a cuviosului egumen Paisie. In ~eoala de gramatici. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. egumenul. 1502. Ca. s-au seris de calugari. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. ~i renumiti duhovnici. la porunca lui Stefan eel Mare. caligrafi ~i protopsalti. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna. Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. Cronica ~i Analele Putnene. dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. in anul 1484. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . Sub egumenia lui. Mineiele eopiate . la 15 februarie. timp de peste 26 de ani. ajutat de insu~i domnul Moldovei. Cuviosul Paisie.de istov". egumenul Putnei. care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. pe langa dascali de teologie.eel Bun ~i Sfant". sub indrumarea egumenului Paisie. slujbele de la Putna. atilt episcopii. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. Scara Sfantului loan Scararul. arzand manastirea .138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). Tot in aceasHi ~coaHi invatau. ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. ajutat de duhovnicii. de la dascalii mi'mastirii. preotii ~i eredincio~ii de la sate. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. care functiona aici. Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. Negre~it. arhimandritul Paisie. .

in \I. marimuri. El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. Prof. care sunt compozitii personale.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. nr. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. de asemenea. Era cunoscut.M . Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. 1966. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. cit. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i.Eustatie de la Putna". poarta titlul . Petru Rezu~. 511-522 10 .Facerea lui Eustatie". ca: loan Damaschin. Prof. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. Roman Melodul. cunoscut in manastirile din Moldova. in biblioteca Manastirii Putna. cu numele de . 7-8. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. art. a cantat slujba sfintirii bisericii. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. in post. heruvice ~i axioane. Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna. C nele din cfmtari. 1470. in prezenta marelui ctitor. venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf. loan Cucuzel ~i multi altii. 460-510. fiind numit de ucenicii sai . p. domesticus. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant.. dascal ~i protopsalt". Apoi. !jcolile de la Manastirea Putna. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. Pr. la 3 septembrie. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri. V. care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi. Era inca ~i iscusit caligraf.. Bratulescu. p. _\1nropolia Moldovei".ritor.

s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. poate la cererea marelui ctitor. se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. intemeindu-se Manastirea Putna. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Din cartile scrise de el. 1504. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. atat hrana ~i imbracamintea. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". s-a stramutat la cele ve~nice. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. Apoi. Dupa orele de rugaciune. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. Deci. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna. Din acestea i~i ca~tiga. Mai inainte de anul 1460.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. impreuna cu ucenicii sai. Pe fila 181 scrie: . 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . Deci. la 2 iulie. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. Mai tarziu. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI.

in frig ~i osteneala. pustnicul Eufrosin. ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. Mai tarziu. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. la sunetul unui clopot. Apoi. Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. Petrecerea lui . Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit. Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni. Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . care de atunci 1i poarta numele. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus.Chiriacu". La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). . al carui nume a ajuns pfma astazi. suferind multe ispite de la diavoli.Poiana lui Eufrosin". risipite in tot muntele. ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). dupa aceea~i randuiaUi. se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. Numai in sarbatori. fiind iubit ~i cautat de multi. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. adunand cativa ucenici in jurul sau. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit .Muntele lui Chiriac". popular .-\ceasta se nume~te . ucenicul Cuviosului Agapie. La inceputul secolului XVI.Sihastria lui Chiriac".

. biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. Peste saptamana. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas. Dupa ce invata carte. cit. p. 338 . 16-19. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. p. Ia inceputul secolului XVI. Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia. care apoi i-au fost ucenici. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin.a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. SfinJi romani . care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie. in timpul acestui cuvios. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. unde se nevoiau in post ~i rugaciune. nici tulburare. din parinti binecredincio~i.Livada Parintilor". op. ~i mai ales in posturi. .. cit. Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. bucurie ~i desavar~ita dragoste. calugarii se retrageau in munte. sihastria zisa . numita . Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". lini~te duhovniceasca. Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. Simtindu-~i sfar~itul aproape.Manastirea Sfantului Mihail". Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei.. paza a gandurilor. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~.Manastirea lui Eufrosin" sau . Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta. op. nici grija de cele pamante~ti.. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . mai ales pentru sfintirea vietii de aici. tikere. Marea Lavra ~i Dionisiu. ci permanenta rugaciune. In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia.

Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. ~i. manahi. indemnand. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. cand se praznuie~te in calendar. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. Imre anii 1515-1517. la Manastirea Vatopedu. sratuind. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. mai-marele Muntelui. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. 1-a zis: . in anul 1505. dupa putin timp. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. din cauza unei casatorii nelegitime. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. patriarhul Constantinapolului. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. b. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. iar arhimandritul Daniil. a adormit in Damnul. care le depune la ctitoria sa. pentru sfintenia vietii lui.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. 11 august. de la domn pana la credincio~ii de rand. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in acela~i an. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. Drept recuna~tinJa. in jurul anului 1500. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. 1517. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. restaurata integral de Vasile Lupu. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. la anul 1508. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. ca un necunoscut. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. iar la 16 august. Simtindu-~i aproape sfar~itul. 1517.

Deci. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. murind mitropolitul Tesalonicului. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. fie voia Domnului.Parinte Nifon. ca toti de ob~te. Iar el le-a zis: .Parintilor ~i fratii mei. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. a raspuns el.Preacuvio~i parinti. care i-a zis: . cinstite parinte. toti episcopii. 2. incat toti se minunau. Cerfmd iertare de la ei. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. lenqul ~i pacatosul. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete. rugati-va Domnului pentru mine! 3. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon.Cine sunt eu. au raspuns tesalonicenii.0. lata. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. a raspuns Sfantul Nifon: .Parinte. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. in anul 1483. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. Aici te vei . parinte Nifon. sa ne inveti pe noi. sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. i-au raspuns atonitii.144 PATERICUL ROMANESC . De aceea. caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. . Te rugam. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. domnul Tarii Romane~ti. deci.Du-te. nici doctorilor iscusiti.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. alti patru ani. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire. precum hotarati. Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu. supunandu-se poruncii ascultarii. de pastori ~i invatatori. te cer pe tine ale fi pastor. . a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea. sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci. ca sa ne folosim cu totii. intr-un glas.

nici vreo cinste nu cer de la tine. Dar sa-ti aduci aminte de mine. care ai stapanirea in mainile tale. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: . Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege.Si-a varsat preasfantul Sau sange. fiul meu. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. ll voi ruga pentru tine. Sa nu cauti la fata nici la mare. pentru care Domnul meu . dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. s-o primiti cu multumire. Iar eu. care este de la Dumnezeu. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. Chiar tu. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. 4. iti laud socoteala cea buna.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. La urma i-a adaugat: Tu.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . le-a dat eel de pe urma . La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. de vei gre~i. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. se face mare cadere multora. Orice voi face spre indreptarea voastra. Neagoe Basarab. insa voi ve!i muri in raradelege. a zis: . Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos. pentru ca nici o lege nu rna lasa. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. parintele tau duhovnicesc. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie.Fiule Radu. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. Atunci rna veti cauta.Vad. caci. nici la mic ~i sa faci judecata dreapta. nici haine. in anul 1505. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. pe care il iubea foarte mult. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. Caci i-a adunat pe toti in biserica.

Fiind in Manastirea Vatopedu. patronul Manastirii Dionisiu.Mergi. 5. Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. 6. nu departe de el. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: .Sa §tii. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. manastirea sa din tinerete. Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. dupa ce a fost inchis §i batut. 1uandu-§i ucenicii sai. Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. i-a zis ucenicu1ui: . Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. fiule. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: . De aceea. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. ca sa nu va pagubiti mai multl .Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. Macarie. petrecandu-1 pe ca1e. in calea marturisirii. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. fugind de lauda. in afara zidurilor ei.Parinte Petronie. anume Petronie. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. Dupa obiceiul acestei manastiri.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer. fiule. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. i s-a taiat capul. Dupa putin timp. Macarie §i Ioasaf. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. Acesta i-a raspuns: . ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu. fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. Ajungand Macarie in Tesalonic. inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

pana la sfar~itul nostru. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. care din schimnicie s-au numit Enoh. ~i celor tineri. septembrie 8. in zilele lui Bogdan voievod. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. dupa biografia originalli a egumenului . ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. ziua ~i noaptea. 56 de ani (in calugarie). Amfilohie. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. Din toate.\fanastirea Agapia Veche in 1808. ~i in schima. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh. la ~apte ceasuri din noapte. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. ca fratilor. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. celor de mijloc. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. 4 ani. septembrie 7.. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. prin rugaciunile acestui sfant parinte. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. parinti ~i frati. ca fiilor. s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. precum ne va invrednici Duhul Sfant. Acest sfant staret al acelui loc. Si de toti anii lui au avut 83 . luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. dar la manastirea noastra Moldovita. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti.. Si. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. de unde au luat chipul ingeresc.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. Enoh. Si au vietuit staretul Amfilohie. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. care sunt turma lui Dumnezeu. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. Ci toate vor fi de fata. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. ca parintilor. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . celor batrani. de monahul Metodie.

de asemenea. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. din neamul caruia se tragea. sihastru ~i sfant moldovean. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. ca . Era originar din nordul Moldovei. atat in interior. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou".Craiova. din care unii erau duhovnici renumiti. zugravi de biserici. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. cu sfat de ob~te. randuiala slujbelor.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. cat ~i pe dinafara. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. mitropolit al Moldovei. la indemnul sau. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . Pentru viata sa imbunatatita. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. ascultarea. in anul 1546 i1 alege. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. dascali de limbi straine. Vazand domnul Moldovei. intreaga intelepciune. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. Timp de 6 ani. pe o Evanghelie daruita Voronetului. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. Tot prin grija sa. smerenia. 23 Ibidem .din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. cat a pastorit turma lui Hristos. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. A deprins. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. iar altii. traducatori ~i buni caligrafi. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. altii rugatori iscusiti.

cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. De asemenea. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. au silit pe marele mitropolit. rudenia sa. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet. . insa. mitropolitul Sucevei. 1570. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. Ia 5 februarie. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 . cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. in anul 1551. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. . Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. cu smerenia. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. dintre care unii erau iscusiti cronicari.Psaltirea Voronetiana". Timp de inca 19 ani de zile. aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. oameni de rand ~i dregatori de tara. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. Astfel. a randuit stareti vrednici. siha~tri. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. indeosebi in jurul Voronetului. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. Monahii de Ia Voronet. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. Grigorie Ro~ca. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. cu barbatia. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. cu aureola de sfant. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona.Codicele Voronetian" ~i . Voronet. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara.

noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. vazand asprimea vietii lor. in locul celei vechi. verdeturi.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche. un kilometru mai sus de Agapia Veche. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. .Muntele Scaunele". in prima sa domnie (1527-1538). le-au zis: .La Scaune" sau . sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. Deci. insu§i a binevoit. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. ucenicii le cumparau paine. unde raceau priveghere de toata noaptea. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. metanii de lemn. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii. Spre sarbatori. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. Din banii obtinuti. se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. ascultau Sfanta Liturghie. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc. Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. in deplina lini~te §i tacere. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune. situat pe obcina.Parintilor. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii. croci ~i alte rucodelii calugare~ti. la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. privegherea de toata noaptea.Scaunele". iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. pe la inceputul secolului XVI. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. care erau la vanatoare. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . Petru Rare~. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. lini~tea.

Cuno~tea bine Pr. cat ~i de oameni. cit. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. Liviu Stan. Ierom. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti.. 56 24 . a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. op. Apoi. Inochentie ~i Eustatie. op. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. mss. Darangli. Ioanichie Balan. incetul cu incetul. Astfel. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna. 16-19. fila 151-152. cit. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui. p. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii.. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. a strabatut multe osteneli calugare~ti. Era originardin satele de pe Valea Siretului. N. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. Acesta. Astfel. p. p. el insu~i fiind cu metania de la Probota. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota. prof. Pr.. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. op. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit..S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. Desigur. cit. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. atat de Dumnezeu. in putini ani.

val. 576.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. Bratulescu. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani. Pentru o nevointa ca aceasta. art. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. Era inca duhovnic iscusit. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. I. Bucure~ti. El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. Intre anii 1546-154 7. iar biserica veche este neincapatoare. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici. Tetraevanghelul de la Humor. cit. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. Tot 26 Prof. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. . ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. p. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. 1957 . CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. nr. V. la ~coala de muzica psaltica de la Putna. Petru Rare~. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. ~i s-a sfar~it in acela~i an. dascalul sau. mss. sub supravegherea egumenului Paisie.. 1541-1546).prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. Deci. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. monahul Antonie. domnul Moldovei (1527-1538. 463-46o. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. ca in vremea Bizantului de altadata. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. dascal ~i bun caligraf. biblioteca Manastirii Putna. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. s-a invrednicit de darul preotiei. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii.

situata l·a nord de actuala manastire. fiind el insu~i bun pictor miniaturist. in anul 1535. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei. Si s-a inspaimantat toata tara. 1975. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. numita pana astazi . Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. . 17.atat pe dinauntru. Dupa patru ani. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir.M. traditia !ocala. p. in zilele domnului Petru Voievod. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul.S. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. din cauza groazei ce cuprinsese tara. 7-811%6. s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica.. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale.Poiana lui Pahomie". comuna Slatina-Suceava. s-a milostivit Dumnezeu . am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului.M. il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. Astfel. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. ". impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. Cronica Tiirii Moldovei. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI. luand din nou scaunul Moldovei. p. lini~tita. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. cat ~i pe dinafara". egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii. 463-466) 28 I. calugarii din Humor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. Stefan Voievod eel Batran. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. Neculce. 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. Cuviosul Paisie. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. El i~i avea chilia intr-o poiana mare. ce se chema Pahomie. nr. el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. lasand in urma numero~i ucenici. iar noi. (Extras din rev. In anul 1538. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. un sihastru sfant ~i racator de minuni. mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. .

la 20 de km mai sus de Slatina.Izvorul Cuviosului Pahomie". era cu metania din Manastirea Voronet. Mancare nu primea. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. mai traind putin. Apoi. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. jos in poiana. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. Aici. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . iar deasupra lui auzea cor lngeresc. Domnul Moldovei. foamea. Astfel. CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. iubind viata pustniceasca. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. El venea. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. dupa traditie. care mai tarziu a disparut. dupa apusul soarelui. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. intre anii 1553-1559. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. deja exista o mica sihastrie. de altfel. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. a zidit aici o frumoasa manastire. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. cand se fac slujbe in biserici.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. . decat lao zi sau doua. din ob~tea Manastirii Neam1. la cere~tile Hica~uri. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. nalucirile cele de noapte. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. ca. Deci. Deci. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. s-a stramutat in ceata sfintilor. desigur. care nu seadi niciodaHi. rugandu-se cu lacrimi. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. frigul ~i toata nevoia firii. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. in anul 1553. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. Astfel. Sfantul Pahomie Sihastrul. binepHicand lui Dumnezeu.

Valea Siha~trilor". apoi . a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. Iorga. a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale. 1904. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . N. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. ce ii poarta numele pana astazi. Timp de 15 ani. 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina.'vfiiniistirii Slatina. VII. 41-42. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. Astfel. Protos. 1559. s-a retras in munte. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos. p. Ajungand la adanci batraneti. numai singur Dumnezeu le ~tie. 1948. La 3 septembrie. mi. Caci. el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. la izvoarele paraului . Hrisostom Asavei.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. . rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. 101 . In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. precum insu~i numele il arata. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. Apoi.nilor. cat a condus Mfmastirea Slatina. p. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de .SFINTI . lar ostenelile. iar din secolul XVII. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. ca era mare duhovnic. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului. Bucure~ti. mss. Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei. Monografia . cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. Vale a Sihastriei". Valea Sihastrului".

De asemenea. Vazand. Astfel. in a doua jumatate a secolului XVI. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult. punandu-i numele de Pahomie. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. atat monahul Pahomie. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii".lacob eel Vrednic". dasclHi invatati in greaca ~i slavona. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. La toate acestea. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. Tazlau. Putin mai tarziu. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. Pentru toate acestea. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . trecand la cele ve§nice. Bogdana-Radauti. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. cat §i in Muntele Athos.. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu. in frunte cu Manastirea Dochiaru. in anul 1572. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. in tineretile sale. in anul 1568. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. atat in tara. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. cum §i mai multe laca~uri atonite. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala. caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. lar altii.sfar~itul apropiat al voievodului. pe care o reface in intregime.. Zosima . egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice.

auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. Istoria Maniistirii Secu. III. Apoi. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani. precum ieroschimonahul Dosoftei. Episcop Nestor Severineanul. p.Istoria Mdniistirii Secu. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. PROHOR. Stefan. CHIRIAC. Mai tarziu. Un manuscris necunoscut . Veniamin. VENIAMIN. Veniamin. vol. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea.A. hirotonindu-se. 53. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei .. Atanasie §i altii. nr. nr. in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. 3-4. intre anii 1555-1568. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. mss. primind numele de Zosima. Duhovnicul Andronic. Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei.. SPIRIDON.Mitropolia Moldovei". din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. Visarion. Astfel. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. . p. cu hramul . Moldova. Spiridon. Alexandru Lapu§neanu. in rev. mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. p. 267. . 180-196 31 . Valcea. Veacul XVI. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . Arhivele Statului din Rm. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu. VISARION. 1974.Schitul lui Zosima". Prohor. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". Chiriac. aproape de Manastirea Neaml. Nestor Severineanul. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V .X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. precum: Prohor.

Astfel. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). odata cu intemeierea schitului ( 1564). ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani.Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te.Chiliile lui Moise". 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. Spiridon. op. se imparta~eau cu Sfintele Taine. . Cuvio~ii parinti Moise. Apoi. sub ascultarea egumenului Dosoftei. Desigur. Chiriac. Visarion.chilii". se face pomenire de . Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt.Chiliile lui Veniamin" ~i . traditia !ocala . 24. Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului. Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. care a durat pana in zilele noastre. Dupa multi ani de aspra nevointa. Prohor. primii vietuitori ai Schitului Zosin. s-au racut pustnici vestiti pe valea . Deci. amintiti in actele vremii. ~tefan ~i Atanasie. ascultau slujba. o parte dintre ei au intrat in ob~te. intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. in frunte cu egumenul Dosoftei. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere.174 PATERICUL ROMANESC Spiridon. ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te. Veniamin. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . Visarion.chilii" in padure. Chiriac. din afara zidurilor Manastirii Secu. raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri.. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. inainte de intemeierea . iar ceilalti au ramas mai departe la . in post. p. . Toti ace~tia la un loc. in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea .Paraului Sac". lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie.Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI). impreuna cu alti siha~tri nenumiti. cit. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. Nevointa lor a fost a~a de aleasa. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca.Chiliile lui Prohor".chilii". incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici.

adunand in jurul sau peste 30 de calugari. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova.Poiana lui Iov". popular . pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. p. Pana in vara anului 1542. Repenoriu bibliografic. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. Apoi. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517).SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. p. el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor.eel Sfant" de la Ra~ca. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. 1974. Sfanta Liturghie zilnica. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. Stoicescu. 1901. Moldova.!ova".. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti. in acest an. toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. Utrenia la miezul noptii. CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI. unde sihastreau numero~i pustnici. Locul acela se cheama pana azi . in putina vreme. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala. 74. 711 . au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca. N. Atunci. fiind ingropat de ucenici in pustie. In anii 1540-1542. Dascal al rugaciunii. La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan .Manastirea Ra~ca". ucenic al episcopului Macarie de Roman. FlUticeni. A~a petrecand. care s-a petrecut la anul 1574. Bucure~ti.

Bucure~ti. se nevoisera siha~tri sfinti. 322-355 . in scrierile Sfintilor Parinti. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. s-a mutat la cele ve~nice. in Transilvania. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii.R. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. Cuviosul Silvan incuraja. inainte de anul 1561. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar.". p. cu secole in urma.B. prof. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. 1957. I. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. Pr. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. De asemenea. . dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. afara de zilele de sarbatoare. intrecand pe toti dascalii sai. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. p.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. a scris o cronica putneana prescurtata. lar ca sfetnic de taina al voievodului. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. cu rugaciunea lui Iisus. 3-4. unde. Pe cand era ieromonah. XCIII (1975). lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti. 351. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. nr. masa o data pe zi. Mircea Pacurariu. una sarbeasca ~i alta bulgareasca. caligraf ~i vorbitor in limbi.O. vol. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. Apoi. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. Polonia ~i Rusia. de asemenea. in rev. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. Era cu metania din Manastirea Slatina. iar intre anii 1561-1564. ~i ascultare in desavar~ita dragoste.

dasdil ~i parinte al parintilor.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. el intrecu pe multi siha~tri. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. in aceasta vestitli vatra isihasta. in anul 1568. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti. mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. din cauza dese1or schimbari de domni.XV I 177 in anu1 1577. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. Mai tarziu. Aici. pentru a treia oara. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . Teofan. cu voia lui Dumnezeu. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. El a supravegheat aceste lucrari. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. ~i era tuturor.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV. devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. Aici a crescut duhovnice~te. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. Avfmd o traire aleasa. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu.Piciorul Mitropolitului". in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. . unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568). MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. fiind izgonit din scaun. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei. in anu1 1581. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei.

Elisabeta. de departe. sotia prea luminatului Jeremia. in anul 1598".Stralucitul pastor al Moldovlahiei. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. mormantule. in anul 1598. atat monahilor romani. ce mort ai? Spune-mi repede mie. pe cine ai? 0. aceste cuvinte: . de asemenea. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. straine. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. cat §i multor monahi din Athos. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa. Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. Teofan". izgoniri ~i primejdii.0. celui ce te intreaba. cum se vede pana astazi. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. eel drag tuturor. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. fiind fericita ca-i este ruda. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. . Dupa cativa ani. pentru Dumnezeu. il impodobe~te dupa cuviinta.178 PATERICUL ROMANESC Deci. in anul 1587. (il am) pe Teofan. al carui stralucit sicriu.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

op. f.. episcopul Macarie de Roman. VieJile SfinJilor. El insa. f. 152. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. SfinJii romilni . curatindu-~i mintea ~i inima. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte.arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". cand este ales mitropolit al Moldovei. apoi episcop de Ractauti. Astfel. 2. a implinit ani indelungaJi. renuntand la scaun.. indeosebi. Cuviosul loan s-a Ia. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. a ajuns purtator de Hristos. vol. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. Arhiereul Narcis Cretulescu. plin de blandete ~i smerenie. 1686. fiind ascunsa in Hristos. Ia~i. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. De la el a invatat cuno~tinta cartii. avand ca dascal ~i povatuitor pe.. Pr. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. Sibiu. ne ramane in mare parte necunoscuta. . Acest vas ales al Duhului Sfant avea. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei. in ob~tea Manastirii Ra~ca. 3. p. Liviu Stan. Invrednicindu-se de darul preotiei. ajungand la masura barbatului desavar~it. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. 76-79 1 . 54-55. Viata sa. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. . 1945. atat de sfanta. Cuviosul loan de la Ra~ca. in putina vreme. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. care vin de la diavoli. cit. intre anii 1605-1608. IV. Prin anul 1560 a intrat. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. care i-a fost egumen ~i duhovnic. b.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca.

pana s-a lini§tit tara. mai ales in sfintele posturi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. 5. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. Apoi. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. Cuviosul Arhiepiscop loan. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. Caci. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. Din aceasta pricina. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. Cerceta. Sub povatuirea acestui sfam egumen. in anul 1574. Atunci. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. cerandu-§i iertare. ingenunchind. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. Apoi. sarutandu-se unii cu altii. ii cereau sfintele rugaciuni. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. Apoi. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. patronul acestui sfant llica§ §i. pacato§ii! . binecuvantandu-i. blandul egumen i-a adapostit. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. in urma. lar in zorii zilei. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. impotriva voii sale. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. 4. s-au risipit in munti. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. pe siha§trii din muntii Ra§clii. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. Aici. 6. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. de asemenea. Sfinte lerarhe loane. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. navalind paganii. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale.

. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. pe valea paraului Ra~cuta.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . pe cand era egumen la Ra~ca. Apoi. Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna.SF I NTI . ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani. Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. Deci. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. dorind viata pustniceasca. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor. Apoi. Aici avea cuviosul cativa ucenici. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. dorind sa invete mai multa carte. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402).S I C UVI0 . pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. ca de altfel pretutindeni. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. de frica turcilor.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. in a doua jumatate a secolului XVI. apoi din nou se retrageau in manastire. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte.Poiana lui loan". ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. numita pana azi . s-a retras in munte. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. la 3 km mai sus de manastire. un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti.

unde cobora la marile sarbatori. Acolo. iar de la . chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. Apoi. iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. pe langa limbile greadi ~i slavona. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". Caci. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. pe cand era pustnic. se nevoia ziua ~i noaptea in post.Eremia Movila Voievod. Preacuratele Taine le primea din manastire. in semn de recuno~tinta. Ia. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII. Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata. Apoi.candu-~i o coliba. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). Reintors la Moldovita. mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. ravnind marilor siha~tri de demult. fiind bun caligraf. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . Tot pe prima fila. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. . jos. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine.Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. Dupa multi ani de viata pustniceasca. . unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii.stim Dragomirna. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna.184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei.

luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. Deci. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. duhovnic.Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". A~a s-a nevoit acest mare dasdil. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. le-a primit. Acesta. sub nr. . Unul dintre ucenicii sai a fost §i . a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. catehetice ~i chiar filozofice. ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. ca la 50 de ani. asceza. ajutat de un alt iscusit dascal. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. dogmele. . patristice. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. Suceava ~i numero~i tineri. marturisind dreapta credinta. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . unde s-a nevoit cativa ani. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. retorica.Antonie protopsaltul" (1589). in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. morala. Bogatele sale cuno~tinte teologice. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. dupa ce invata carte la Putna.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna. Refuzand sa urce treapta arhieriei. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. Moldovita. cat ~i in Muntele Athos. Apoi. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. atat in Manastirea Putna. in semn de recuno§tinta: . 1776/687. Humor. Apoi. Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. iscusiti caligrafi.mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. pentru care era numit de toti: . filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. s-a intors la Manastirea Putna. pentru preoti la sate. dascal de limba romana ~i bun caligraf.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei.

cu arbori batrani ~i roditori". Grecia . cat ~i in muntii din imprejurimi. In aceasta livada exista. iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. Aici. ori pe o _ muchie . Misail. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte.Livada Parintilor". ca: Rusia. prin secolele XVI-XVII.Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana .. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna. . Ei s-au nevoit la Agapia Veche. anume: Evloghie. La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-.Muntele Scaunele" ~i . atat in ob~te. iar despre altii numai a auzit. atat dHugarii din . a adormit cu PIMEN. ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din . la inceputul secolului XVII. pana la jumatatea secolului XVIII. ". Pimen. ". Locul acesta se cheama pana astazi . s-au gasit in morminte. sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare..Manastirea lui Agapie". cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. ale caror tropuri. au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari. cu numele mortului scris pe o latura. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. mai ales de la Agapia Veche. prin sapaturi ocazionale. Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei.186 PATERICUL ROMA.se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta... un cimitir in care se ingropau. Vasile ~i Paisie. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. MISAIL.Livada Parintilor".Livada Parintilor". in . In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului.NESC ~i cele ve~nice. intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. .

in . 694-712 6 5 . Astazi.inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche.Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. 1962. Mitropolitul Dosoftei.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu. iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu.. Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. . bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. 152 Alexandru I. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc. Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. formata din peste 50 de siha~tri. de asemenea. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. cu metania din Manastirea Neamt. ascultarea. dogmele Bisericii Ortodoxe. in rev . ca putini altii. ciH a dainuit Schitul lui Zosima. op.Mitropolia Moldovei". mare dascal ~i povatuitor de suflete. singur Dumnezeu le ~tie. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata. uitate. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. Se spunea despre dansul ca era. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. Timp de 40 de ani. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . in a doua jumatate a secolului XVI. Gonta. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. unde invatau calugari iubitori de carte. a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima). El invata pe toti frica de Dumnezeu. Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor.Schitullui Zosin. p. f. 9-12. smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale. cit. pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea.. pana la insu~i domnul tarii.nastavnic" era numit de cei din vremea sa. Pentru aceea ~i dasdil sau . nr.

Toata saptamana petreceau singuri in munte. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii.cestui sfftnt munte romanesc.paraului Sac". in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. alaturi de Schitul lui Zosima. Apoi. situate in apropierea <. Totodata. A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. nevazand fata de om. dupa apusul soarelui. iar el se muta in odihna lui Hristos. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. intre anii 1602-1606. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. 1606. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. La 21 august. vestita in toata Tara Moldovei. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. unul din fiii sai duhovnicqti. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. CUVIOSII VUCOL. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. ~i mancau o data pe zi.

pe un deal din apropierea manastirii. 45. . care este maica tuturor faptelor bune. Bucure§ti. ravnind vietii pustnice~ti.Pe~tera lui Ghedeon" §i . a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. p. 102 7 . 1939. 1923. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. dupa cuvantul Sfintei Evanghelii. unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. Ca egumen. in post ~i in priveghere. Apoi. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. smerenia si neincetata rugaciune. C. dilatoria acestei vieti. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. Matasa. . printre care §i . In anul 1610.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I.Dealul lui Pangratie". p.Ceata pustnicilor fericita este. Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. Bucure~ti. 1935. Idem. p. dibdand multe ispite de la diavolul. 9 Dimitrie Dan.Pe§tera lui Gherman". Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie. Manastirea Sucevifa. iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • .ncile Ceahlaului. 104. CQ/auza judefului Neamt. numit pana astazi . s-a facut sihastru. pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. Pr. dintre care o parte traiau in obste. astfel. Bucure§ti.avand multa trecere in poporul de la sate". Savar~ind. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. Palatul Cnejilor. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. Aici. cu binecuvantarea dascalului sau.Pe§tera lui Vucol". caci se racuse vas curat al Duhului Stant. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau.

Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. de asemenea. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita.Anghelis" (Octoih). Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti.clisiarnita". Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: . ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba. printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. Deci. La mfmastirea de metanie. episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. Pentru intelepciunea vietii sale. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. ~i anume un Evangheliar (1613). randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. care se pastreaza pana astazi. Ieremia Movila. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . caligrafiate cu propriile sale maini. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei.scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". iar cu locul na~terii din partile Sucevei. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. de asemenea.190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. Se ingrijea. In aceasta vreme. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). o Psaltire (1614) ~i un . povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. Spre sfar~itul secolului XVI.

Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. 1631. ". Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. Mircea Pacurariu. Sibiu.Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari. Apoi. Ve~nica lui pomenire. pana in anul 1617. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu.Schiopul (1582-1591). tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. in anul 1626. ". renuntand la cele pamante~ti. in anul 1626". Prof.M. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. 1972. prof. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. Apoi. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. XXXIX (1963). in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. p. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. 105-107 ~M. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . Efrem. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. in rev. din parinti foarte iubitori de Hristos.::elor ee-l privesc. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . episcop de Ractauti. din tinerete. Apoi. Pr. 7-8. ctitorita de el in anul 1609. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: .. 10 . Din botez se chema Ilie. pe la jumatatea secolului XVI. 1957. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. in anul 1606 este ales episcop la Roman. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. pregatindu-~i dinainte mormantul.. In timpul domniei lui Petru . I. I. la 19 ianuarie. Zugrav. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. p. vol.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. anume loan ~i Cristina. 343-345. p. nr. Bucure~ti. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat.

tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. la cererea voievodului. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. povatuind multe suflete catre Hristos. biruia cu multa u~urinta pe navalitori. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. 3. 4. fiind osta~ in armata Moldovei. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici.192 PATERICUL ROMANESC b. cape un odor de mare pret. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. Deci. Aici a zidit o mica biseridi. 5. Ca. calugarindu-se cu numele de Anastasie. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. Parintii sai. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. Astfel. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. 2. in ~coala Mfmastirii Putna. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. in anul 1600. Aici. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. care practau adesea satele ~i mfmastirile. in tineretile sale. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. indata !-au hirotonit preot ~i. renuntfmd la cele pamante~ti. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. in anul 1607. . 6. Ramanand in oaste cativa ani. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. Dragomirna. loan ~i Cristina. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna.

sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. un Apostol.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. 8. care au pictat altarul. Caci in acela~i an. doua Liturghiere. Biserica Manastirii Dragomirna. bolta ~i naosul bisericii. mitropolitul Anastasie inalta. din care unii erau cinstiti de popor. arhimandritul Varlaam. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. 10. inca din viata. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. rudenia mitropolitului. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. Ignatie. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. Miron Barnovschi. Matie~ ~i Grigorie". domnul Moldovei. zugravi ~i miniaturi~ti. anume: . mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. Inca din primii ani. Este. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. Acest fericit parinte al Moldovei. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. cum nu sunt altele in tara noastra. renumita in toata Moldova. 9. 7. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. De asemenea. Astfel. Apoi. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. cu hramul Pogorarea Duhului Stant. o cruce mare imbracata in metal pretios. loan ~i Cristina". mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. ca sfinti ~i racatori de minuni. cum au fost: Popa . In anul 1609.Popa Craciun. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. pe care ctitorul il doneaza manastirii . din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). pe atat este de frumos pictata ~i in interior. cu adevarat. un alt Evangheliar din anul 1614. Mai tarziu. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. frumoasa Manastire Dragomirna.

194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. cat ~i mireni. mai ales vara. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. moa~tele s-au racut atat de grele. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. Pentru aceea. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. 11. de inaltare duhovniceasca. unde se vindecau numero~i suferinzi. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. icoane. ajun~i sub ocupatie straina. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. In anul 1621. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. lgnatie. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . navalind t~Harii asupra Sucevei. Dar. Erau cele mai importante zile de rugaciune. prin negraita minune. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. adaugand ~i alte innoiri. mai ales la hramuri. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. 15. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. in anul 1626. unde se ingrijeau. Astfel. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. intarindu-se astfel in dreapta credinta. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. 13. In fiecare vara. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. 14. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. Prin aceasta. atat calugari. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. 12. Grigorie. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. pentru impodobirea sfintelor biserici. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. Matie~.

pe care apoi a daruit-o lui Hristos. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. tunzand-o in cinul monahal. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. 17. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna.. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru. Cristina. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. Doamne. ctitori. boieri sau din neamul nostru. 1629. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. Osemintele sale se odihnesc. pana Ia invierea cea de ob§te. cum am spus mai sus. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh.SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. singura nedespartita. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan. acela sa fie proclet ~i triclet. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. vreo nevoie sfintei manastiri. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. sa aveti. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile". maranata. mitropolitul Tarii Moldovei. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. o bolnita intretinuta din vistieria tarii. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. protectorul Moldovei. Purtand o mare grija de bolnavi. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . anatema. in oricare timpuri. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. ~i . Troita Sfanta. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. amin. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. 16. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina.Apostolul" de Ia Viena .

iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani . Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. mai mult de 30 de ani. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. Cu trecerea anilor. s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . Preacuvioase Parinte Ioanichie. a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. dupa o nevointa atat de aspra. Pe versantul abrupt al dealului. Erau galbene. Apoi. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. singur Dumnezeu ~tie. a fost Cuviosul schimonah loanichie. 1638". in primele decenii ale secolului XX. se afla un deal inalt numit . ca ~i pe valea paraului Cetatuia. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns.Ioanichie Schimonah. insa. intre Targovi~te ~i Campulung. in partea de sud-est. din cauza locului foarte abrupt. a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. ne~tiut de oameni. intre secolele XIII ~i XVIII. Vale a Chiliilor". Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. culcandu-se in mormant. cuviosul acesta. Apoi.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. ale caror nume nu se mai cunosc. binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen.Dealul Cetatuia" sau .Dealul lui Negru Voda". U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta.Schitul Negru Voda" (Cetatuia). din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici.

Galitiei ~i a toata Rusia. Simeon. In acei ani. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. a intrat apoi in armata poloneza. Timp de trei luni. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. la 22 decembrie 1646. In 1621. greaca ~i latina. lituaniana. ucraineana. asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. Ca fiu de domn. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. in Paris. care-i sileau sa treaca la uniatie. se muta la Domnul. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. Sfinte Ierarhe Petru. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). invatfmd mai multe limbi straine: slavona. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. Tatal sau. la Suceava. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). cu zi de praznuire 22 decembrie. unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . poloneza. franceza. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. rara a fi atins de stricaciune. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. in Polonia. El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev.Fratia Ortodoxa" din Lvov. dupa incheierea pacii. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. care ii provocau rani ~i umflaturi. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. Tot ei au ajutat mult ~i . mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . iar dupa cateva luni a fost numit egumen.

la inceputul secolului XVII.198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri.nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. pe Muntele Stanisoara. . s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. ~i.Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. s-au retras peste Olt. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase . Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului".Daniil duhovnicul" ~i . Varlaam. Dupa putina vreme. la inceputul secolului XVII. Apoi. . Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . Doi dintre ei. ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. mitropolitul Tarii Romane~ti.Sihastria lui Daniil ~i Misail". adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor. intemeind astfel . Apoi. ucenicul sau Misail a devenit .Misail nacealnicul". s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676.Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos. sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. sub Muntele Cozia. Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. Pe la jumatatea secolului XVII.Misail nacealnicul" (egumen). s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. dorind sa urmeze sfintilor de demult. au plecat la calugari din Manastirea Cozia.

El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. Bucure§ti. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. ce se cheama pana astazi . Ajungand la adancul batranetii. La batranete. Grigore Uritescu. Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . Manastirea Stani$oara. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. osemintele lui au fost impartite peste tot. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. la 1 km de Manastirea Stanisoara. nestiut de nimeni. p. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. 1943. asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. Noaptea insa. 14-15 . pe care. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. auzindu-se despre aceasta. aducandu-le la Cozia. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. p. Sase zile se nevoia in pestera. Astfel. Apoi. in pe~tera. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. Dupa mai multi ani. 9-12 Ibidem. ca sa se osteneasca. nemaiputand cobori. Cu timpul. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui.Izvorullui Meletie". si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. iar pestera se pastreaza pana astazi. Viata pustnicilor fericWi este.

roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. M. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei. 385 . Dupa noua luni de zile. a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. in anul 1641. In Sfin(i romani . Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. Sfinte Ierarhe Iorest. p. Iubind din copilarie pe Hristos. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. Ajungand din nou in Moldova. Apoi. prof. cu voia lui Dumnezeu. batai ~i acari.. Timp de trei ani. Sfantul lerarh !lie forest.. Deci. Pentru curatia inimii sale.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. patimind multe necinstiri. sfintea biserici ~i mergea prin sate. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah. a ajuns monah iscusit. op. cat a pastorit Biserica lui Hristos. urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. Iar sffmtul rabda mucenice~te. Pacurariu. In anul 1643. Peste tot randuia preoti ravnitori. Vasile Lupu. cit. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. bun caligraf ~i zugrav de icoane. .

14 b. op. 21-34. Era originar din partile Sucevei. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. 1976. p. dintr-o familie de crestini valahi. Sfantul Daniil Sihastrul. 1971. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. In SfinJi Romani . cit.Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". cit. anume Cuviosul Epifanie. Mfmastiri din Banal. s-a nascut pe la anul 1568.. Mure~ianu. p... In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. p. mama sa Pr. cit. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. fila 151-152 Manastirea Parto$. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. Pr. f... bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. Prof. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului.biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". Din botez se numea Iacob. Deci. p. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. Iar in . Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete. Ramanand orfan de mic. 37. op. Unii traiau in chinovie. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. 362 16 15 . caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. 104-108. Liviu Stan. loan B. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii. . Iosif eel Nou de la Parto~. 76. Timi~oara. Mitropolitul Dosoftei. Episcop Timotei a! Aradului. . in ora~ul Raguza Dalmatiei. se spune ca a trait prin anii 1660. op.

bland la inima ~i neadormit in rugaciune. calauziti de Duhul Sfant. ascultarea ~i smerenia. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. Apoi. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. Dar. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. racandu-1 preot. La Pantocrator. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. romani ~i macedoneni. vindecand multe bali. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. A racut ~i unele minuni. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. indeosebi pe cei ologi. Aici. privegherea de toata noaptea. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. Caci. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. Caci era tare in credinta. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. Cand avea 15 ani. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. a ajuns la masura desavar~irii. postul desavar~it. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. Aici. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. De asemenea. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. Cuviosul schimonah Iosif . racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. romanii din Banat. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. intelept la cuvant. raposand mitropolitul Timi~oarei. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. de~i avea 80 de ani.

Aici. 17 Arhim. in toamna anului 1659. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos.. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. tiranu1 voia sa-l sileasca.. in SfinJi romani . ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. mai traind inca trei ani. fiind in varsta de peste 85 de ani. mfmiindu-se. biserica. intarit de ravna credintei in Hristos. p. care indata a murit. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. In anul 1653. Pe lfmga drumul greu. 399 . Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. pe langa foame ~i osteneala. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi. Atunci. turcii ~i-au impartit robii. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. . Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. pe timpul domniei lui Matei Basarab. iubea mult pe Dumnezeu. 1-a lovit pe tiran. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. Anania. ranindu-se de frumusetea lui loan. Bartolomeu V. dar tanarul cre~tin. au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. Acea femeie. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. Pe dmd avea doar 15 ani. turcii au ajuns la Constantinopol. Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. 1956. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. Trecand Dunarea. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. Crescut de mic in dreapta credinta. ca sa-i fie sluga pana la moarte. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. drept pedeapsa.

Sibiu. a spus cu inddizneala: . p. la 12 mai. atunci raposat. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. II. 180-196 18 . Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. vo\. Deci. egurnenul Dosoftei. in anul 1580. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. din intreaga sa istorie. Prof. Apoi. 1972. S-a nascut in judetul Vrancea. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. Din botez se chema Vasile. p. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. In toamna anului 1632. In rev.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. iar in anul 1608. In anul 1606. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. 1662. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. Sfinte Mucenice loan. 18-24. 1974. 1958.Mitropolia Moldovei". Mircea Pacurariu. . p. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat. 139-147. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. nr. 3-4. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. Atunci fericitul loan. deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. arhimandritul Varlaam este ales. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. Episcop vicar Nestor Severineanul. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. Pr.Cred in adevaratul Dumnezeu.

In Schitul lui Zosima. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. Prin aceasta. Putna. Dupa slujbele biserice~ti. la 19 decembrie. Veniamin. Astfel. Nestor Ureche. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. Spiridon ~i Chiriac. 2. Slatina. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. In ob~tea sa.X V I I 205 Apasat de batranete. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. ca sa fie pe intelesul tuturor. Mitrofan. rugaciunea lui Iisus. 6. egumenul . cu metania din Secu. Agapia. precum ~i alte scrieri. Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. la trapeza ~i la chilii. Moldovita ~i Dragomirna. vestita in toaHi Moldova. Ca egumen al Mfmastirii Secu. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. Dogmele credintei ortodoxe. Prin anii 1625-1630. Probota. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. Prohor. 5. anume: Moise. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui. . invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. ce se citeau zilnic la biserica. 3. impreuna cu cativa ucenici. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau.Scara" Sfantului loan Scararul. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. egumenul Dosoftei. s-a racut parinte luminat al Moldovei. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. b. in anul 1653 se retrage la metanie. 4.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . ~i de la episcopul de Roman. iar in 1657. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. de gandire ~i de traire ortodoxa. Bistrita. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica.

cu limba vorbita a poporului. ucenici ai staretului Varlaam. siha~tri. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. Ghedeon. apoi mitropolit al Moldovei. 9. Pahomie. lar dintre egumeni. duhovnici diutati de multa lume. mai intai episcop Ia Hu~i. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. Serghie ~i loan. Ghenadie ~i altii. greaca ~i slavona. Paisie. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. la Sihla ~i la Sihastria. Valea Siha~trilor". care il avea de duhovnic. egumeni ~i dregatori de la la~i. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. prin sate ~i targuri. calugari. De asemenea. la dregatori. 8. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Visarion ~i Stefan.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. intre anii 1645-1653. arhimandritul Varlaam. se pot aminti ieromonahii Efrem. fost episcop Ia Hu~i. Zilnic alergau Ia el tarani. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. 7. intre anii 1653-1660. La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. in toamna anulu! 1632. apoi mitropolit. prin manastiri. Miron Barnovschi (1626-1629). a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. Gheorghe. traducatori de carti in grai romanesc. intre anii 1660-1664. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . egumenul Manastirii Secu. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. ~i mitropolitul Sava. 10. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. Si a fost mare bucuria atunci peste . ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti. Teodorit. Ractauti si Roman.

inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . caci toti se foloseau de bli'indetea.Carte romaneasca de invatatura". In popor a fost numita eel mai obi~nuit . scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi. 11. Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. pe limba ~i intelesul tuturor.la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. caci era adresata . .Explicarea Evangheliilor la Duminici. Tocmai de aceea.Cazania lui Varlaam". renumit pana in zilele noastre. tiparita in anul 1643 cu numele de . . in anul1647. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti. Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. ~i anume: . mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. pe intelesul credincio~ilor. tiparita tot la Ia~i. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. mai ales in Transilvania. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. de citire. cu 75 de predici in 500 de file. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie.Sapte Taine ale Bisericii. tiparita la Ia~i in anul 1644.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I .Carte romaneasca de invatatura".X V II 207 toaHi Tara Moldovei. intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca. . Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca. trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. pentru toti credincio~ii romani. in romane~te.Raspunsulla Catehismul calvinesc. aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri. cu 339 file. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. Prin aceste trei carti. De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. 12. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. Aici a tiparit mitropolitul Varlaam.

Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. dupa a sa putere. marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. Sapte Taine ale Bisericii". Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. declarandu-1 . Inteleptul pastor al Moldovei.plin de otrava de moarte sufleteasca". 16. in anul 1645. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. In . mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . astfel. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. care au aprobat . Deci. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . Apoi a adunat la Ia~i. a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . a organizat la Ia~i.Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. Prin aceasta carte. Prin aceasta. in anul 1642. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. 17. mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe. 18.208 PATERICUL ROMANESC 14.plin de otrava de moarte sufleteasca". cat ~i in intreaga Ortodoxie. pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. Totodata. Timp de 43 de zile. unde s-au ~i raspandit eel mai mult. intorcandu-se in Moldova. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit.Raspunsul la Catehismul calvinesc". membrii celor . in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe.Raspunsul la Catehismul calvinesc". care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. 15. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. Astfel. racandu-se vestit. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. atat in Tarile Romfme. sinod de ierarhi romani din ambele tari. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. rusa ~i romana.

au intrat in Ia~i cu mult popor. sub conducerea mitropolitului Varlaam. La indemnul mitropolitului Varlaam. psalti. 20. tipografi ~i traducatori de carti. erau: Sfintii Trei Ierarhi. Tazlau ~i mai ales Bisericani. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. Neamt. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. slavona ~i latina. slujitori. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. prin grija bunului pastor al Moldovei. in ziua de 14 octombrie. unde se raceau cursuri in greaca. Probata. 1641. 1639. Agapia. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. Astfel. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). Secu. Slatina. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. insotite de mare multime de clerici. Aici. 21. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. cateheti. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. Iar in ziua de 13 iunie. fratele domnului. Voronet. sub mitropolitul Varlaam. Manastirea Golia-Ia~i. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. spre mangaierea poporului binecredincios. prin dania hatmanului Gavril. singura manastire din tara cu regula de . biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. Moldovita. Manastirea Hlincea-Ia~i. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. Putna. au discutat punct cu punct. Sub pastoria acestui mare ierarh. 19. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. biserica Stelea din Targovi~te. 22. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. Dragomirna. duhovnici.

precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. la domnul muntean Matei Basarab. adica . 25. in fruntea unei alte solii de pace. numita multa vreme Manastirea . in anul 1639. 26. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. de asemenea. fiind ales apoi Partenie. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. traduditori. predica zilei din cazanie. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. Sinodul Marii Biserici 1-a propus.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. care in fiecare sarbatoare citeaJ. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului.Dobromira". dupa a sa putere. In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. ~i un iscusit racator de pace. Iar . calugarii. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. printre cei trei candidati. in vremea sa. de Biserica ~i de parinti. Inca pe cand era egumen la Secu. iar pe Matei Basarab. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. In felul acesta. 24. dupa a sa putere. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. jertfindu-se. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. de o limba ~i de un neam. Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i.Buna pace". plini de frica de Dumnezeu.muntii fo~neau de pustnici". miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. Astfel. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. pentru intarirea ~i apararea credinte: . dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. cu care era de mult in neintelegere. Ca semn al impacarii. 9). 23. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. pe intelesul credincio~ilor. de patriarh ecumenic. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri.

marele ierarh si parinte al Moldovei. egumenul Manastirii Neamt. o daruia Manastirii Secu". Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. fratele sau si nepotul sau. 28. carti de cult. Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. Apoi. tinutul Putnei. cat a trait la Secu. 29. impacat cu sine. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. ci mereu se ruga. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. La fel si sora sa dupa trup.S FIN T I . ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit.S I C U VI 0 .orice agonisita dobandea. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu. Era cu metania din Manastirea Neamt. vase si alte obiecte bisericesti. in prima jumatate a secolului XVII. si a primit Preacuratele Taine. traitori in codrii si manastirile Moldovei. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. metania sa. unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. unde apoi s-a pierdut. a impartit toata averea sa. mitropolitul Varlaam. Ecaterina. un sihastru vestit. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. anume ieroschimonahul Atanasie. 27. mergea la biserica. nu statea rara lucru. au racut pretioase danii Manastirii Secu. un calugar aghiorit 1-a instrainat. Apoi. ducandu-1 in Muntele Athos. simtindu-si aproape obstescul sfarsit. Ca . intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. Dupa mai multi ani de . In toamna anului 1657. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. cu Biserica si cu neamul sau. preotul Ursul din satul Cofetesti. Mai tarziu. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. citea.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme.

la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. In anul 1655. unii erau cu totul sporiti in post..212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te. ingenunchind in fata ei. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei. spre mangaierea tuturor siha~trilor. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. 112. marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii.Poiana lui Aftanas". La urma au pus acest legamant: . Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. care se nevoiau in apropiere. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. in cinstea Maicii Domnului. s-a retras cu totul departe de lume. Iasand in urma numero~i ucenici. valea Sihastriei. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. Prin anul 1650. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. Deci. tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. Dintre ei.. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. .Poiana Sihastrului" sau . Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana.Poiana lui Aftanas". s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu. Ioanichie Balan. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. de primejdie. p. izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe. Vetre de sihilstrie . In aceasta epoca.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului.

cu ucenicii lor. in tacere ~i in neincetata rugaciune. op. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . Aici. 1945. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. . este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. Pe ace~tia. incat a ajuns pe dascalul sau. 20 Pr. Daranga. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. p. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it.. loan Ivan Sfinfi romani . Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. racandu-se calugar prin mainile lui. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. Pr. 357 . N.. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. Toti petreceau in lini~te. 22-41. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. p. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu.. Partenie ~i Pavel. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. Deci. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. ca o adevarata oaza duhovniceasca. urcandu-se in munte. p. sihastriei intemeiate de ei. a parasit cele pamante~ti ~i. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit". sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. i s-a racut ucenic. Sfinfi romfmi. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. 1908. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. Dupa ce luau masa impreuna. Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. Diac. cit. Liviu Stan. Sibiu. s-<~.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti.Na~terii Maicii Domnului". 48. Istoria Manastirii Agapia.

s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~. Apoi. insu~i a marturisit despre el.. Si nu puiiD. Mitropolitul Dosoftei. Apoi. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i. cit. cit. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. f. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. f. anul 1686. 152 Pr. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. Prea Cuvioase Parinte Rafail. racftndu-se pe sine pilda tuturor. Liviu Stan. Astfel. datorita vitregiei vremurilor. cat ~i celor din pustie. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. Acolo.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. Luand din tinerete jugul lui Hristos. Deci. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . p. s-a racut calugar :. s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. urma multi ucenici. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. Dosoftei. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. pe toP. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. Caci izgonea duhurile necurate. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie... 152 .. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. prof. zicfmd: . Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. op.. dar a nu s-au cautat. Iar ir. spre inchinarea tuturor.Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima.:: Manastirea Agapia Veche. Apoi. op. cit. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. atilr celor din schit. " 21 • Mai tarziu. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica. op. la inceputul secolului XVII. 54.

gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani . Apoi. Apoi.S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660. neputintele firii si ispitele diavolului. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. Mai tarziu. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. N. f.. cit. s-au nevoit in singuratate.n anul 1660. nestiute de nimeni pana in zilele noastre. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste.. Pr. si se serbeaza Ia 31 decembrie". cit. 41.Livada Parintilor". aprinzandu-se de dumnezeiescul dor. pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. op. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau .. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac. cu trupul gol. care numara pe atunci peste 100 de calugari.. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri. 54. p.. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. ". din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie.. cu darul lui Hristos. in ger si in arderea soarelui. precum insusi scrie: . moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. Mitropolitul Dosoftei. op. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare. 23 Pr. op. prof. iar trupul sau a fost ingropat in . s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo. p. in rugaciune curata. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie.cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau. Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: ... 152 . navalind turcii peste Tara ~oldovei. El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia. Daranga. Liviu Stan. cit.

nici foamea. Ajungand Ia masura desavar~irii. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. alaturi de chilia sa. in SfinJi romani . Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. Apoi. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos. 394 . Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture. nici diavolii nu-l vatamau. I. op. Deci. Apoi. p. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. Ivan. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. un mic altar de rugaciune. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni.. fiind canonizat de popor. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. Caci. cit.Magura Tazlaului" ~i acolo. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. in golatate ~i in neincetata rugaciune. . care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. Pentru aceea.. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. op. din cauza deselor tulburari din tara. Diac. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. Pentru aceasta. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. impreuna cu alti siha~tri. 152. f. cit... atat calugarii. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. incat nici frigul.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. cat ~i credincio~ii. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau.

Asemenea. Vartola§. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. invrednicindu-se de darul preotiei. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. Acesta. mss.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii. Apoi. Astfel. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. Gh.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. de la Schitul Tazlaul. din anul 1888. dupa traditie. se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte. 25 Pr. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. precum insu~i marturise~te: . dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. numita pana astazi . /storicul parohiei Tazliiu. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i.Dealullui Onufrie". Iar in Patericul Sfintilor moldoromani. Muntii TazH:iului. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. . Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. pentru a nu fi profanate de pagani. tot intru aceasta vreme. Spre sfar~itul secolului XVII. Astfel. mai sus de lavra. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. se scrie despre acest cuvios: . ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile". slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII.

218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Caci ~i frigul ii supara. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. zicand: . ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. chemau ajutorul Stantului Chiriac. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. Iisuse Hristoase. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui.Doamne. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. printre care ~i Cuviosul Onufrie. la locul numit pana astazi . pentru sfintenia vietii lui. Apoi. in nadejdea vietii de veci. sporind mult in post. Cuvio~ii Silvestru. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie.Magura Tazlaului". rabdand grele ispite de la diavoli. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. In acest munte. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. ~i foamea ii chinuia. Insa. fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. in rugaciune ~i smerenie. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. Ace~ti cuvio~i. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. Caci. Fiul lui Dumnezeu. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. . caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU.

in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. intarindu-i in credinta si nadejde.. in anul 1656. 406 . a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. Sfantul Sava. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. in Sfinfi romani . Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. Apoi. Cuvio~ii Silvestru. prof. M.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. iar mama sa imbracand haina monahala. Deci. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. op. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana.. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. Deci. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. cat a fost mitropolit. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. aruncandu-1 in temnita. cit. primind din botez numele de Simeon. Apoi. p. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. ramanfmd vaduv. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. De asemenea. a combatut invataturile gresite calvine~ti.. fiind hirotonit arhiereu. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. aruncand marturii nedrepte asupra lui. loan ~i Maria. timp de trei ani de zile a fost persecutat. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. Pacurariu. batut cu toiege. Mitropolitul Transilvaniei. Apoi. cu numele de Sava. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. Deci. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. in anul 1680 1-a scos din scaun. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. Timp de 24 de ani.

De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. Aici a deprins rugaciunea. precum ~i teologia ortodoxa. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. 1974. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. I. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. unde a invatat lim bile greaca. 1957. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana.Psaltirea ir: versuri . fiind silit la calvinism. Dupa grele suferinte. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. Sfinte Ierarhe Sava. in anul 1693. b.Craiova. ascultarea. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. slavona ~i polona. de Mitropolia Olteniei . Mitropolitul Dosofte: . Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. in anul 1683 a fost scos din temnita.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. Dosoftei . Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. Bucure~ti. 74-84. vol. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i. fiind in varsta de 34 de ani. dar. p. edit. blandetea. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. latina. 1974 28 . la Zolkiev. Ia~i.350 de ani de Ia nastere. fiind slabit de chinuri. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. Pentru sfintenia vietii lui.

deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia. 2.1673). nu era om prost (simplu) de felul lui. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. in limba romaneasca. 6. a versificat Psaltirea. mitropolit. multe limbi ~tia: eline~te. Ed.S I C U VI 0 . Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. in aceasta tipografie. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. marele ierarh a tiparit ~ase carti. Minerva. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici. El traduce 29 Ion Neculce. Bucure~ti. preainvatat. Deci. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. altii ii copiau pe manuscrise. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. Astfel. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. In putina vreme. Letopise[ul Tarii Moldovei. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. 89 . latine~te.S FIN T I .Acest Dosofteiu. pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa.. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . De asemenea. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. Astfel. Dar nemic de dansul nu s-a atins. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . 1975. marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi.. 3.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Si era neam de mazil. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. p. 1-au racut calugar in anul 1649. Prin aceste carti. Timp de mai multi ani. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. 4.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti.

i nu putini se vindecau :. 1686. Psaltirea ~i Octoihul. 152 . Acolo.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686). rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. la Zolkiev.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. Redactata in patru volume in forma prescurtata. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. 8.. in limba noastra strabuna.ii parinti din pustie. precum singur marturise~te: . 30 Dosoftei.. VieJile Sfinfi/or... . . pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. dara nu s-au cautat. in timpul pastoriei sale. 10. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. mutandu-le in catedrala de la la~i. f. ". vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune. Despre aceasta insu~i spunea: .. de asemenea. Pe acestea.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. pentru prima data in grai romfmesc. Cel mai de pret odor al Moldovei. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. in tara straina. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :.. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor. Mitropolitul Moldovei. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor. in anii 1686-1687. Astfel. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. insu~i mitropolitul Dosoftei. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. Ia~i. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit. o alta carte foarte pretuita la romani.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . folosindu-se mult de smerenia.. vol. 7. IV. cartile de baza ale cultului ortodox..

nr. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. care au lasat poporul . 5-6. Erau vremuri foarte nestatornice.B. la~i. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. Trinitas. 1986. mai mult silit. departe de tara.R. cand. Tomosul Sinodal de canonizare. S-a retras atunci in locurile natale. astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. p. 2003. Ene lone!. in rev. Aici sta vreme de trei ani. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. cum era mai rau ~i mai amar. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani.O. Ionescu. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. Teodosie at //-lea. ce au avut". 2003. pana in 1674. p. Grigore Popescu ~i Gion D. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. 671-683. in imprejurimile Panciului. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. cum nu se poate nici a scrie. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. Deci. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. in 1671. ". ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. vietuind atat in manastirea Bogdana. foarte ravnitor pentru cele sfinte. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. in . insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. Ed. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane.Studia his to rica et theologica. . 94-101. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. batuti ~i zdruncinati. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara.numai cu sufletele. 31 . unde era al doilea ctitor. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea).

Scanteia. Editura Episcopiei Romanului. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici.. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . 1998. Mu§inoaiele. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi.de la Cruce" -. al treilea schit. episcopul Ractautilor. Lep~ Buluc. trecfmd peste toate incercarile.ra a tine min~e raul. ajutat fiind §i de ucenicul sau. Ia.numita §i . In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca . iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. Insa Dumnezeu. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. Aici s-a ostenit eel mai mult. a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. sau carora le-a Ia. Dupa intoarcerea sa in locurile natale. Manastirea Brazi . A§adar.la terminarea de zidit a celui din urma. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte. dar. acest ierarh iubitor de viata calugareas.::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu.Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul). §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti.. tasand §i o insemnare . a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui.cut felurite danii. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. Iar acesta. Bogdana. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie. Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu.. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde. Lavrentie. Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. Trotu§anu. 9 . Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa. Mera.i sau. p. pentru oranduiala vietii noastre. de langa ora§ul Panciu. Deci. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. cum §i ce am putut zidi. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

Deci. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. inainte de anul 17 41. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora. Iisus Hristos. Deci. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. Apoi. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza.X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. Mai tarziu. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail.Sfanta Teodora din Carpa!i". Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi . cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. unde se afla §i astazi. in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. iar in ruse§te . Ci. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. cu numele . Acolo. a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora.Sveti Teodora Carpatina". Astfel. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. savar§ind dumnezeiasca Liturghie. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. Dupa pu1ini ani. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I . mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie.

unde tipare§te numeroase carti de slujba. Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). iar cu metania de la Manastirea Bisericani. ca: Mineiele pe tot anul (1698). a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. Totodata. Molitfelnicul (1699). p. de blandul mitropolit al Moldovei. printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). care a fost incredintata intru totul in mainile sale. Triodul (1700). eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. vol. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. 113-114 . ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. in anul 1683. episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. II. Bucure~ti. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. 1957. invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. Octoihul (1700). Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. Iasand in urma multi ucenici. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. Apoi. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. precum §i adancul Sfintei Scripturi. intelept. In anul 1691 . de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. Intre anii 1673-1683.238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt.

cu Utrenia la miezul noptii.S I C U V I 0 . Cuviosul Simeon. iar masa se dadea o data pe zi. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . schit situat aproape de varful muntelui.Drago~ Voda. anume ieroschimonahul Simeon. unde se nevoiau singuri. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. biserica ~i parintii. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. avalan~a de zapada a acoperit schitul. Sufletul acestei sihastrii era. Apoi coborau iara~i in schit. in posturi. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. desigur. pe cand toti parintii erau la biserica. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. indata.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . ca vine muntele peste noi! Ceilalti. ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . chiar in noaptea de inviere. dupa voia lui Dumnezeu. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude. Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. nu 1-au ascultat. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704. in acest schit de lemn. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. Atunci. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului.Parintilor. intre anii 1650-1704. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. pana la marile praznice. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. smerita cugetare. crezand ca aiureaza. postul ~i neincetata rugaciune.S F I NT I . calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte.

A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada.. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. Deci. cit. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. citirea zilnica a Psaltirii. Matasa. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. cu darollui Hristos. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. metanii §i priveghere de noapte. dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. putin mai sus de Manastirea Durau. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. p. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. se intorceau sanato§i la casele lor. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. unde s-a nevoit singur multi ani de zile. op. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. ii marturisea. C.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau.

XV I I I 241 De. Deci. . De asemenea. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta.Parfml lui Patapie". Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu.Paraul lui Nicandro".: ill: . prof. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. al caror sfetnic ~i duhovnic era. Palatul cnejilor. 104. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. ambele in~ limba romaneasca. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani.. in locul raposatului mitropolit Stefan. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati. C. Pentro nWe darori ca acestea. . p. din anul 1688. mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. atat de domnii Tarii Romane~ti. II.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani. Pacurariu. vol. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). M. . 1708.. cuvios. Pentro toate acestea era iubit.. CaliiuzajudeJului NeamJ . in grai popular. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. in anul 1668. 1980. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. 1-46 Pr. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi.Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. cat ~i de tot poporol ortodox. spre mangaierea poporolui binecredincios. p. Matasa. ajutfmdu-1 Dumnezeu. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). s-a calugarit in Manastirea Cozia. . sa tamaduiasca neputintele poporolui. p. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. la 27 ianuarie. 60-64 . 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. Idem. Luand din tinerete _rugul lui Hristos.. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~.. arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti.

Ion Ionescu. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti. Parintii sai. Mircea Pacurariu. dintre care 7 in romane~te. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana.. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. 1972. la porunca turcilor. a stat multi ani in Constantinopol. langa Adrianopol. p. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. Sibiu. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. Prof. ~trempel. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu.. Fapte §i cuvinte de folos 1. . aici ~i-a gasit a doua patrie. prof. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti.. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc. pana a fost racut episcop. dovedindu-se eel 9 Pr. precum ~i me~te~ugul sculpturii. Timp de 15 ani.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. araba ~i turca. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. indeosebi carti de slujba. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. dintre care 12 carti in romane~te. Sfinfi romani . caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant. 1650-1716) 9 a. dintre care patru in limba romana. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. Ajungand din tinerete rob la turci. Pr. In toamna anului 1716 a fost inchis. Antim lvireanul. Buc . p. op. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. slavona ~i araba. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea.. b. intemeind aici prima tipografie. Astfel. 193-201 . 640. i-au pus din botez numele de Andrei. al picturii ~i al broderiei. 1972. araba ~i slavona. greaca. G. tiparind 15 carti. cit. invatand limbile greaca. loan ~i Maria. iar celelalte in limbile greaca. /storia Bisericii Ortodoxe Romane. 2.

5.Didahii".Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. Caqile lui s-au :-a. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre. a fondat din temelie Manastirea . Ce lucru este mai iubit robului.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. in Siria ~i Iviria. spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. de la domn pana la credincios.credinta. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. lerusalim ~i Sinai. iscusit in cuvant. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. astazi numita . Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. statornic in credinta. Astfel. tare in nadejde. ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. in Grecia. 4. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . Era barbat intelept. fiind iscusit teolog.spandit in toate provinciile romane~ti. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii. adauga ~i alte innoiri. decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. la Constantinopol.Antim". rara de mila Lui. 6. Ca. 24 s-au tiparit in limba romana. Astfel. numite . De la dansul. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. ajungand pana in Athos. insuflat de Duhul Sfant. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. 3.nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. Far a aceste trei bunatati . Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. 7. 9. spunea bunul pastor. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. nadejdea ~i dragostea . Pentru sfintenia vietii sale. decat intoarcerea la patria sa? 8.

14.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. sau alt bine ce voie~te si faca. 145. Apoi adauga ~i acestea: . ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. care sunt credin}a. prin pocainta. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. 11). Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. 12. ca Dumnezeu este milostiv ~i. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. mitropolitul Antim zicea: . Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. ~i va invat cu frica de Dumnezeu. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici).Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. mila fl va fnconjura (Ps. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . spre fiii oamenilor. 31. 13. ~i acestea toate nu se trag din alta. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. fara imbracaminte ~i fara somn. ci sa fie incredintat ca va lua. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. 22). flira numai din necredinta noastra. ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. Alta data.. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. Deci va zic. nactejdea ~i dragostea. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. 3). nu ne bucuram de altcen. fntru care nu este mantuire (Ps. 11. smerindu-se. ne va ierta. 15. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt. iubitii mei.244 PATERICUL ROMANESC 10. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea.

Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. nimeni sa nu-l strice. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3.Jbiceiurile cele necuvioase. macar ca s-a . a§a ne cere §i Dumnezeu . 19. precum nu s-a folosit nici Adam. La inceputul Postului Mare. .:::-edinili §i fapte bune. 16.:a avem nevoi. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. parandu-ne pe noi in§ine. caci calca porunca lui Dumnezeu. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. 13). 20. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. ca inaintea lui Dumnezeu. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. ca nu ne vom folosi nimic. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul. de la diavolul este. ca in ce zi i1 va strica. sa ne ierte pentru . in toate zilele ce sunt in grlidina anului. rugaciunea. 17. cu socoteala §i tara de vicle§ug.arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. 21. Aceste lucruri sunt: spovedania. nu este alta. cum ca ne va ierta Dumnezeu. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. postul.De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. 4. precum a tacut Cain. cu moarte va muri. Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. 8). Asemenea §i Iuda.nude la altii.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. fiecare sa se fereasca. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. iar nu cu deznlidejde. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. milostenia §i dragostea.a:. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. ca in ce zi il va face.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:. ca §i Adam din rai. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . eli zice loan: Cel ce face pacatul. cu moarte va muri. 22. Ca mai rea moarte nu este alta. Sa nu dam pricina pe altii. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. 18. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. Precum cere imparatul dajdii de la noi. 17). pana cand va voi fi pastor. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac.

Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. 29. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. ca de vom iubi pe vecinii no~tri. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. Ca faraon. dupa cum zice David. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. 7). Cu dragoste sane incredintam.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. saracilor. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. 27. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. 16). ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. a~a nici postul tara rugaciune. din inima. din cei ce s-au indestulat cu mancari. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. dupa pofta lor. mai multa osanda vom ca~tiga. ca era cu deznadejde. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . dupa cum zice la cele zece fericiri. deci. 26. Pentru aceea a ~i pierit. Jar noi sa avem nadejde buna. Ca. patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. 23. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. Sane ostenim. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. 10. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. Cu postul sa ne u~uram trupul. dupa porunca lui Dumnezeu. 25. dar n-a folosit nimic. strainilor. 24. 13). iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. ca nu gandea a se parasi de diutati. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. 28. 16). a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. Jar de vom da mila din jafuri. nu vei muri (II Regi 12. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. ca ne-o va da.

ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. Dintre aceste bunatati. Smerenia este sfar~itul. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. Precum maica pune multa nevointa. 30. toate sunt pierdute. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. in vazduh. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. argint. zicea marele ierarh.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria. cre~te. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. frumusetea ~i sanatatea. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. intregimea. rezemandu-se pe dragoste. unde ii este matca. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. dreptatea ~i curatenia. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor. intelepciunea. 32. 36. 33. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. Alta data. dragostea ~i smerenia. care se feresc de cele oprite. Zicea iara~i: Credinta. diavolul. ale sufletului ~i ale trupului. prin darul Duhului Sfant.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. din fireasca dragoste ce are. 37. 26). de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. nactejdea. toate sunt stricate.tia). . 31. iara~i spunea: . legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. 35. ca sa primim. 34.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Precum un om are in casa lui aur. Cfmd intram in sfftnta biserica. eli pamantul credintei este dragostea. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. precum 1-a vazut Proorocul Ilie. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. de unde §i este. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. sa i le fure.

Tu. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. Pocainta atunci este pocainta. nici aceluia. Caci. 43. Una. 4. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. A~a sa ducem ~i noi. Cand ie~im de la biserica. ci sa facem cum face ariciul. Ca zice Hristos: Mila voiesc. tu. cu infrangere de inima. ca sa se paraseasca de pacate. acum. zicea mitropolitul Antim: . pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. fiecare. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. iar nujertfa (Matei 12. de am asculta pe Hristos. a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. daca nu in toate zilele. nici om pe pamant. ci e~ti singur satana. 7). Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. 40. care a parat pe Dumnezeu la Adam. care este cuvantul lui Dumnezeu. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. A doua. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. 39. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. rara de nici un fel de pricina (sila). Caci. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. dupa ce merge la vie. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. macar dear face oricate alte bunatati. sa nu ie~im de~erti. sffmt. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. A treia. Sa alergam la sfintele biserici. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. 42. nu e~ti cre~tin. pe la casele noastre. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. 41. intai se satura el de struguri. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. cand merge cineva de bunavoia sa.248 PATERICUL ROMANESC 38. Luca 4. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. eel ce para~ti pe fratele tau. cu umilinta. cu adevarat. 45. ~i noi. Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. Ca. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. 4). Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare.

48. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. adica bisericesc. Doamne. iar nu sa faca pacat. caci Tatal se cheama atotputernic. mai mult prin ~tiinta le facem. 49. Iar gre~elile ce le facem. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or. din pierdut aflat. adica diaconii. din fiul neascultarii. multi se va cere (Luca 12. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer. Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. ~i. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. numai cu cuvantul. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. de se va pocai. cu fapte rele ~i necuvioase. Se cade omului celui sufletesc. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. fiullui Dumnezeu. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. eel ce cunoa~te mult. 24. vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. de nu ne vom poclh.zicea bunul pastor -. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. nu le pomeni (Ps.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . ci mai vartos ~i noi. cei biserice~ti. mai mult decat cei simpli. 28-29). Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele.X V II I 249 drn mort viu. ca Duhul Sfant se cheama bun. jos. de nu se va smeri cu duhul aici. 48). ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. calugarii ~i arhiereii. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. 7). 51. preotii. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. in cetatea celor pamante~ti. ticalo~ii. noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. 47. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. ca. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. de nu va intra prin calea smereniei. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. ci se nevoiesc . Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. Ei zic. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. 46. 50. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. 52.

prin a lor voie. Cand a inviat Hristos pe Lazar. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. a doua. adica dojana ~i infruntarea. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. nu poate odihni. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. acela este iertator. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. sa pedepseasca (mustre). 53. Asemenea ~i lupii. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. pa~nic ~i. 55. . credinta curaHi. sau. _ 57. apoi 1-a inviat. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. cu cat raman oile nepedepsite. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. Iar cu toiagul ce tine in mana. cu adevarat. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. acestea m-au m{mgaiat (Ps. furi ~i talhari. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. mai vartos sa zic. 5). adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. intelepciune intreaga. 22. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. adica cu invatatura. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. acela este smeriL acela este bland. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. 54. ~i a treia. ce vin asupra oilor. in scurt. Acela este intreg la minte. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. atat pe oi. Caci. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. sa aiba toiag in mana. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. nici indrepta toate firile omene§ti. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. acela este dibdator. acela este iubitor de stdlini. cucernic. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. cand nu vad toiag in mana pastorului. 56. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. Cine are ascultare.

insa rara a-L ruga. Toti sa ne rugam. prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. ticalo~i ~i nenorociti. Iadul. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. cu adevarat. cii pierim! (Marcu 4. Ne va asculta pururea Dumnezeu. 62.X V II I 251 58. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. Pe diavolul. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate. Atunci. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. care este plata cea desavar~ita a pacatului. care s-a nascut din pacat. . 38). fiii mei. 59. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. nu ne asculta Dumnezeu. unul sa planga ~i altul sa radii. 19). Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. Pierim de nevoi. cand era invaluWi de valuri. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta. nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. toti sa cerem ajutor. precum au racut ~i Apostolii in corabie. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. diavolul ~i trupul. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. 144. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. 61. Iar rrupul. 4). iadul. Ia aminte sa auda glasurile noastre. Moartea. moartea. Va poftesc. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. 60.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. necazurile ~i scarbele. cu moartea Lui a omorat-o. mantuie~te-ne. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. de nenorociri ~i. cu toate acestea. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile.

fara vreme. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. cre~tinii. se cuvine sa fie pocainta adevarata. numai sa implineasca trebuinta. iara~i. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. la miros. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. Mare este cu adevarat darul pocaintei. a~a mai fericit este acela ce. Ca. iar nu mincinoasa. ii deschide u~ile cerului. il face mo~tean. 67. cu metanii ~i cu alte osteneli. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. afara de pamantul eel fericit al raiului. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. ramane mort. Pipairea. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. oamenii. pocainta curata. il face sotie fericitilor ingeri. cu cate se infraneaza trupul. Dupa ce face omul pacatul. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. iar nu a gurii. numai pentru noi. iar nu vicleana. 64. numai pentru noi a dat-o. in groapa ve~nicelor munci. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. iar nu ~i din inima. 65. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. numai din gura. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. Tot a~a. pe care i le-a inchis pacatul. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. pocainta a inimii. Mare este puterea pocaintei.252 PATERICUL ROMANESC 63. Cu mirosul sa nu miroase alta. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. pentru ca sa-~i planga pacatele. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. la auz. mort. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. Mort. 68. la pipait ~i la gust. Ochii lui sa verse lacrimi. la toate simturile. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. 66. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. precum este aur adevarat ~i aur mincinos. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. Precum este mai fericit codibierul acela. . a vrut sa fie pocainta in lume.

A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. pentru domn. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. este mantuitoare. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. au s~lturat pe cei flamanzi. au adapat pe cei insetati. din tata ~i din mama. Iar a treia na~tere.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici. marele ierarh Antim spunea: . pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. pe cei ce au miluit pe cei saraci. sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. in fiecare an. a mortii. Adica. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. Fiecare cre~tin are trei na~teri. tara stricaciune ~i tara moarte. precum ~i alte milostenii. tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. . zice Sfantul Grigorie Teologul. Sa se dea la saraci 40 de bani. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte.Luni. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile.Miercuri. in anumite zile de peste an. In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. cei morti. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. cat va avea nevoie. tirnp de patru ani. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii.X V I II 253 69. . pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. De asemenea. la 27 octombrie. care sunt lipsiti. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani.Marti. 72. zidita de el in Bucure~ti. ca se taie pacatul. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . 71. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. In A~ezamantul sau. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. pentru binetacatori. 73. . au imbracat pe cei goi. Prima na~tere este trupeasca. Ca mare dobanda aduce omului moartea. 70.

invatand. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov. La 15 ianuarie. judetul Bistrita-Nasaud. 1992.Vineri. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. Din cauza vitregiei vremurilor. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca. 1707. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. 74. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. Din botez se chema Petru.Joi.Acoperamanul Maicii Domnului" . b. este ales episcop de Roman. cu zi de praznuire la 27 septembrie. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. atat mireni. fiind hranit permanent din . in anul 1717 pribege§te in Transilvania. mustrand §i mangaind pe toti. fiind canonizat la 20 iunie. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. timp de 26 de ani. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. sau ii voi fi napastuit. cu hramul . pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit.254 PATERICUL ROMANESC . . Sfinte Ierarhe Antim. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. Apoi. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. a fost greu chinuit §i inecat de turci. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. cat va sta biserica. sau ii voi fi grait de rau. cat ~i calugari.

au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. A doua zi. A doua zi. a raspuns sihastrul. In toamna anului 1706. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. parinte. 4. Astfel. Apoi. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. rude ale domnului Moldovei. Ca staret. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune.lugare~ti. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca.Ei. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. formand o ob~te de peste 300 de calugari. 2. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt.Se cuvenea. Dimitrie Cantemir. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. Luand jugul lui Hristos. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. 6. Apoi i-au adaugat: . Atunci. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. 5. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. a fost ales staret al marii lavre. petrecandu-i. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. 3. Deci.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. fratilor. Apoi a randuit duhovnici buni. ramanfmd peste noapte la chilia lui. Pentru aceasta. umbland prin paduri dupa vanat. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. au aflat vanat din bel~ug. sa fii episcop ~i pastor de suflete. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: .

iar sambata §i Duminica se dezlega la vin.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . 7. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. Apoi scria ~i carti de invatatura. 9. a§adar. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor. Spune-ne. episcopul Pahomie.256 PATERICUL ROMANESC .m in Dumnezeu ca va veni. in post §i neincetata rugaciune. rara vin §i ulei. ca fuge de orice dregatorie? .cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. a zis mitropolitul. In anul 1714. Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie.Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. sane ajuti la apararea dreptei credinte. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov. cerceta pe toti. dupa Boboteaza. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui. cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci.Mergeti.Acoperamantul Maicii Domnului". indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe.Te-am chemat. spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. adunfmd pe sfetnicii sai. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: . 8. nemaiputand scapa. branza. Timp de 7 ani. indata mitropolitul. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. arhimandritul Pahomie. oua §i lapte. in Muntele Chiriacu. In timpul . rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia.cand priveghere de toata noaptea. vrednic de a fi episcop. in permanenta tacere. dar cum sa-l aducem aici. Acolo. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. ~i-1 indemnati sa vina la la§i. parinte. ulei.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. la inceputul anului 1707. a Ia.Amin!" Atunci. Ia. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. cat a pastorit turma lui Hristos. s-a retras din scaun la iubita lini~te. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca.

. in rev. 1972. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt. Sofia. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu.". p. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. XC. p. deprinzand-o cu rugaciunea. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. necoborand niciodata din schit. . op. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. 5-6. 611. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. . 663 11 Diacon loan Ivan. nu departe de Muntele Ceahlau. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. ca ~i in Muntele Chiriacu.S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II . p. se raceau sanato~i. idem.. Schitullui Silvestro. aveau voie sa se retraga in padure.R. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. dintre care unii erau renumiti postitori. cit. idem. Voicescu. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie. 7-8.B. calugarii. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri.. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. Apoi.. exorci~ti ~i taumaturgi. in rev. la colibele lor.finJi romiini . nr.. 416 .R. . XVIII.". Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. p. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. precum Casiana.. cit. cu darul lui Hristos. CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. mai ales. in fiecare miez de noapte.O. altii erau duhovnici buni. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. in S.finJi romiini . iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. apoi se retrageau in padure.B. 832.O. 1972. Vara. XC. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. indeosebi schimonahii. nr. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. zis 10 C.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. pe care il suna la vreme un calugar. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. pana la ob~tescul sfar~it.. sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana. S. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. in schit. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. . Cuvioasa Mavra. op.

cu .Schiti~or". cu o caprioara dupa ea. Maria. De la Schitul lui Silvestro. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. Dormea cateva ore pe scaun. manca o data pe zi. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. numWi Ponoare. numit ~i . Aici era singura cu Dumnezeu. cu gandurile ~i cu neputintele firii.258 PATERICUL ROMANESC ~i . Si erau toate un suflet ~i un cuget. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. Dupa cativa ani a luat schima monahala. ~i mai ales la Durau. ca o ucenica vrednica ce-i era. care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. Numai iubita ei caprioara. ca ~i focul ispitelor de tot felul. o insotea. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. a renuntat la cele trecatoare ~i. primind numele de Mavra.Schiti~or". vanturile ~i zapezile mari. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. iubind eel mai mult tacerea. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii. biserica ~i neincetata rogaciune. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. de rogaciune ~i despatimire. dibdfmd cu tarie frigul iute. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. Apoi. adidi viata smerita calugareasca. parasind casa parinteasca. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. Ucenicele ei. cautand-o peste tot. pe Muntele Ceahlau. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. a ales pe cele ve~nice. seara. mancare o data pe zi. rogandu-se ~i plangand impreuna. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. Dorind mai multa lini~te. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. in locul celui de botez. facea sute de metanii. s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. Si se nevoia fericita. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. Cel mai mult o cinsteau caprioarele. ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. blanda ~i smerita. seara. Intre siha~trii romani cunoscuti.

. poiana aceasta se nume~te pana astazi . 496 . · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. chemfmd in jurul ei toate ucenicele. numit de credincio~ii din partea locului . Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca. Moa~tele ei. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. De la ele.X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. p. iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom. apoi. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it.Poiana Maicilor". se afla tainuite aici in . a cerut Preacuratele Taine. varsand multe lacrimi. unde s-a nevoit in anii tineretii. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul.Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii.Sfantul Antonie Sihastrul". Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. cu binecuvantarea egumenului. lucrand trei ani de zile. Caci nimeni. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere. Sfinfi romimi . Ziua lucra. sporind in rugaciune ~i smerenie. prin jurul anului 1690.. Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie. Apoi. ca ~i ale atator nevoitoare. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca. afara de siha~tri. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare. Ioanichie Balan. . Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra.Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II .Schimbarea la Fata.

biserica. chilia in piatra. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. lini~tea. generatii intregi de calugari isiha~ti. Credincio~ii urea vara pana aici. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis.Pe~tera Sfantului Antonie". Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. in rugaciune. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni. se afla o mica poiana. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie.) = masa .Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. cum se vede pana astazi. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. pana la mijlocul secolului XIX. neincetata rugaciune. Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. prin anul 1714. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. aprind lumanari.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. cunoscuta pana astazi cu numele de . singuratatea. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. varsfmd multe lacrimi. fac rugaciuni ~i se inchina in . ii odihnea. Astfel. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. calugari. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. la numai 1 km in padure.

asernenea Mariei. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. 5-6. cit. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . vestit in toate satele din imprejurirni. in rev. care atunci se zidea. loan Arhimandritul. privegheau la slujba pana dirnineata. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. Mitropoiia Olteniei.Poiana Trapezei". adica . 432-448 15 14 .. Bulat.u-se Ierom. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. op. 1966.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. Vetre de sihdstrie romaneascii. Ioanichie Balan. 56 T. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte. G. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. p. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. invrednicmd. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul. nr. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi.Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. dand lauda lui Durnnezeu. de unde ~i nurnele locului . Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei. p. se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. asemenea Martei.

Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. . p. op. al sotiei fericitului ctitor. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta. Ion B. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor.Stefan. in anul 1714.. A condus. dupa Dumnezeu.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. Mure§ianu. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania.. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). sa nu lipseasca Sfanta Liturghie. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. Cuviosul loan arhimandritul era.. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . SfinJi rom{mi . Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. precum: Polovragi (1703). Savar~ind bine calatoria acestei vieti. pentru sfintenia vietii sale. dobande~te darul facerii de minuni. care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma. ". eel mai apropiat sfetnic de taina. 466 . prin trecerea fortata la 16 Pr.262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor. in vara anului 1726. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . intr-o saptamana o data. totodata. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor. Dupa ce revine in Serbia. cit.Stefan. de asemenea. ctitorita de doamna Maria (1706). Surpatele. prin dania sotiei evlaviosului domn. ramasa vaduva cu ~apte copii. era de origine sarb.. fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. precum singur spune: . peste apa Horezului. nascut in Bosnia. ctitorita de .Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an. fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. unde. pe care apoi il inchina lavrei..c. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul .

Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. le Acest cuvios ~i . 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi.sfant marturisitor". reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama.~i in alte localitati. ca: Deva. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . declarandu-1 . Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. 1744. 1950. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c. or~ul Re~etilovschi. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. 1744. Pentru aceasta. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. In ianuarie. intre parintii Schitului Trestieni. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. din tinutul Poltavei. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi.Ramnicu-Sarat. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. in drum spre Sibiu. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. in Tara Romaneasca. Deci. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. din porunca imparatesei Maria Tereza. La 26 aprilie. ~i. dupa voia lui Dumnezeu. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. Deci.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

Ia~i. Pentru credincio~ii de la sate. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i.pentru dragostea lui Hristos. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos.mare iubire de cultura teologhiceasca". care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. de asemenea. poruncile ~i tainele Bisericii. iara~i. Spunea. cititul. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. randuind dascali din monahii cei mai luminati. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. . sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat. 13. Iar pentru copiii iubitori de carte. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau.Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare. Astfel. 1755. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului. Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu.Cade-se voua. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului. pentru binele Bisericii. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . marele pastor a tiparit eel dintai . fila 1 v. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. A aparat. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. Zicea iara~i: . In aceasta ~coala . De asemenea. 11.adevarata academie teologica . a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. 9. venerabilul mitropolit s-a ingrijit.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile.280 PATERICUL ROMANESC 8. zicand: . pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". Avfmd . mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina.

~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". 15.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. pe toti. la venirea cea de a doua. smeriti-va intru Domnul. 9 .XV II I 281 . zicand: . parintilor. numai intru Domnul 27 Din . Ci. 14. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare.Vedeti. de voie~ti a te mangaia. Urmand poruncii ~i invataturii noastre. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. Ia~i. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul. care curg din sfanta invatatura. Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. Alta data invata.ri !ipsa invataturii. de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti. 60: . cap. dar ca~tigul este nenumarat. Mica este osteneala. inv. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina. iara~i. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri. 17. iar veselia nesfar~ita28 • 16.Rogu-va cu umilinta pe voi. 1755. a mitropolitului Iacob Putneanul. Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. zicand: . pentru ca sa va slaveasca in veci. nr. fratii mei cei iubiti. pastorul eel bun: .Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua . Putina este truda. Zicea. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. Putina este tanguirea pe pamant. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra.Adunarea de multe invataturi".talantul eel bisericesc. Lasati. dar odihna este nesfar~ita. Apoi adauga ~i aceasta: .

Astfel.M. Bucure~ti. XLII (1966). nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. sora sa. numai intru Domnul te bucudi.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 .lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. tatal sau. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive.282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . zicand: . a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici.". 1911.M. Elena. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. 20. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. Apoi. a fost calugar la Mfmastirea Putna. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. calugarindu-~i parintii. p. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. 19. Pr. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. te acopera ~i intare~te sufletul tau. cu numele de Eftimie. Idem. ca bucuria trupeasca degraba piere.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. a imbdicat marea schima. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. Retdi. nr. s-a retras din scaun. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. Bucure~ti 1905. Vartolomeu Mazareanul. I. Maniistirea $i comuna Putna. Te folosqte. Dimitrie Nan. in rev. 543-549. sanatate ~i viata. te apara. D. la indemnul fiului. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. despre Vartolomeu Mllzareanul. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. marele ierarh. 18. 78. anume Ioanichie. Uiudat. iar bucuria Domnului ramfme in veci. .gandu-se la Manastirea Putna. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . Apoi adauga ~i aceasta: . fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind. mo~ul sau. de voie~ti ate bucura. dandu-ti tarie. Arhim. imbraca ~i Prof.

cat ~i nevointa vieJii monahale. Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. el a fost sufletul acestei ~coli. in ob~tea Manastirii Putna. randuind bine slujbele bisericii. un fel de academie teologica romaneasca. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. In anul 1750. Nu ?U!ini duhovnici. Aici invatau numero~i tineri. intors din nou la Manastirea Putna. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. biserica ~i citirea cartilor sfinte. arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. pe lfmga vechea ~coala zisa .cea mica". scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. srnerenia. atat dogmele credintei ortodoxe. iar fratii sai. . a~a-numita . pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. rara egal la acea vreme in Moldova. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. care forrneaza ternelia rnantuirii. arhimandritul Vartolorneu este numit . rugaciunea ~i ascultarea.cea mica". episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova.indrepHitor al ~coalelor domne~ti. egumeni. pregatind sute de tineri. rabdarea. ~coala cea mare". sub egumenia sa. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea. care exista in manastire. psaltichia.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. atat pentru calugarie.. Intre anii 1740-1757. Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. fiind hirotonit preN. Teodor ~i Nicolae. intemeiaza. Apoi. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. In acest timp. Apoi. _\stfel. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. Voronet. Humor. cat ~i pentru preotie la sate. retorica ~i o limba straina. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. Acum.

iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. numeroase vieti de sfinti. in anul 1770. imbracaminte. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. Apoftegmata. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. la Manastirea Solca.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. se intretinea numai din mila credincio~ilor. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). in anul 1712. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. Timp de 30 de ani. schimonahul Sila se ostenea mult. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. I . Taranii de Ia camp trimiteau alimente. Letopiseful Moldovei (1769). Condica Manastirii Precista din Roman. Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. vin. Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. 1490 etc. acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. mai traind putin. ceara ~i untdelemn pentru biserica. Apoi. Era originar din judetul Boto~ani. prin mainile Cuviosului Sila. Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. Apoi. Jar dintre cartile compuse de el. ziua ~i noaptea. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. Ca neavand schitul nici un fel de avere. a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani.

Unul din ucenicii sai. iar altii. Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. in locul bisericutei de lemn. a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i. Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. a impodobit biserica cu catapeteasma. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. egumeni ~i arhierei. iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat. De asemenea. Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. Cenlliuti. Bucure~ti. Dimitrie Nan. ci~mea de apa. In anul 1758.Calugaria" (1770).Scara Sfantului loan din Sinai". in anul 1781. pivnite. Pr. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. Miinastirea ~i comuna Putna. precum ~i o lucrare originala intitulaHi . Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. in anul 1756. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . cit. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna. in anul 1783. Jacob Putneanul. 1905. nici descurajfmdu-i. 1926. care a scris cu binecuvantarea egumenului . inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. 1770. precum ~i de monahi. ieromonahul Dosoftei Herescu. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate. zidind din piatra o biserica noua. Egumenul Sila. Pentru toate acestea. ::p. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. fiind amenintata cu pustiirea. iar . noua biserica cu hramul . Din Bucovina vremurilor grele .. Un alt sihastru a scris . Pr.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. In anul 1776. siha~tri.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu".SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753.Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). chilii. duhovnicul de la Pa~cani". ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. trapeza. care se nevoia in aceasta sihastrie.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Simion Reli. cu icoane ~i cu toate . livada de meri ~i zid de jur-imprejur. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. la 1 martie. El a innoit in intregime acest schit.

Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. insa. ieroschimonahul Natan.mainile Domnului. descoperite recent. . in jurul anului 17 49. a luat conducerea acestei sihastrii. Sfintele sale moa~te. Fiind batrfm ~i bolnav. Apoi. egumen. iar capul sau. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. §i-a dat sufletul in. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. in putina vreme. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. dupa trei ani de egumenie. in chip minunat. §i anume: ieroschimonahul Natan. Cuviosul Natan. schimonahul Avramie. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. De aceea. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. Inainte de a intra in nevointa monahala. poarta o cruce. 1783. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila. Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. duhovnicul Paisie. din 10 martie. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. 1781. ucenicul sau. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. la 26 decembrie. a fost guvernator al unei provincii din Rusia. Cuviosul Natan. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt.

mergand la vanatoare in padurile Voronei.:. 3. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . mai mult de 25 de ani. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie..: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. dupa voia lui Dumnezeu. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. cu harul lui Hristos. 2. 6. se :aceau sanato~i. Deci.·.:easca. 5. unde s-a nevoit. Din acestea mancand acasa copila bolnava. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. in anul 1764. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. in tacere ~i neincetata rugaciune. Apoi. care avea o fiica bolnava de epilepsie.. azator. Si era intelept :n cuvant. moa~tele . a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II . auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului. savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale.:. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. un boier din sfatul . fiindu-i sete. Cuviosul Onufrie. Iar din anul 1856. 4.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. Astfel. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. indata s-a ·. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei.indecat de boala. pentru cuvant de folos. Fapte §i cuvinte de invatatura 1. in livada sub un mar. --\colo. Odata. Asemenea ~i alti bolnavi. Din aceasta pricina. Mancare primea dupa apusul soarelui. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. ajungand racator de minuni ~i inainte·. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. Invrednicindu-se de darul preotiei. a intrat in ob~tea acestui schit. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. credincio~ii din partea locului il cinsteau . avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. care veneau Ia mormantul lui.X V II I 287 b. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani.::. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore.irii.

Jstoricul Mtmastirii Vorona. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. cand au venit inaltimea sa Mihail. In zilele noastre. domnitorul tarii. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. era ucenicul Cuviosului Sila. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. la noi la manastire aici. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. 1846. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. Simionescu. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. era intristat ca 31 Pr. impreuna cu tot poporul Moldovei. 24-25 . ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. AI. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. 1750. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. In vremea egumeniei parintelui Rafail. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. iar la 4 iulie. mai 9. Dar inteleptul episcop Dosoftei. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. a fost ales episcop al Radautilor. nascut in 1710. In anul 1747. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. scotandu-le afara. la cap am aflat o lespegioara de piatra. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. In anul 1846. p. De atunci. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. in fundul mo~iei. Onufrie. ~i. Deci. 1783. spre hotar in padure. 1922. aducandu-le la manastire. de loc din Bucovina. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. Boto~ani.288 PATERICUL ROMANESC . apucandu-le rara evlavie. Mergand. pe mo~ia acestei manastiri. este numit episcop al Bucovinei. iar la 13 noiembrie. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele.

moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. anul mantuirii 1783. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. ca ~i inainta§ii sai. Se cuvine. fiind luate. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. Dosoftei Herescu. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. trecand losif. Ucenic al aceluia§i egumen. in anul 1686. la Zolkiev (Jolcova). sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. imparatul Austriei. de boli. de armatele lui loan Sobieski. 1789. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. cu preoti ~i episcopi. Ajungand la adanci batraneti. unde au stat pana la 8 septembrie. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. cu mult popor. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. in post ~i in cugetarea la cele . Sila. episcopul de Ractauti. deci. langa Suceava. Cu voia lui Dumnezeu. in Galitia poloneza. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. la data de 22 ianuarie. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. prin Suceava. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. luand sfintele moa~te. prin credinta §i curajul sau. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. in ziua de 14 septembrie. Din ziua aceea pana astazi.

S. Natan ~i Paisie. din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. Manlistirea Neamt. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. nr.1 7 9 4 ) 32 a. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. Platon. El s-a nascut la 21 decembrie. 162-191. Doamne. ed. Paisie. 1975. dar. Cuviosul Paisie eel Mare.". Porcescu. Cetvericov. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. 1722. pe a carui piatra de mormant scrie: .290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. loan Ivan ~i Pr.B. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. Paisie ieroschimonahul. in rev. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. 1940. De aceea. I. un desavlir~it monah roman. p. cu o putere harica deosebita. P. 1836 (reeditatli in 1935). Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. Fiul lui Dumnezeu. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati. din parinti foarte evlavio~i. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. 1981 . Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare.R. prof. Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. Diac. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. David. ~i au diposat la valeatul 1790". ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. 32 Viata. . ed. in Poltava. in fata prigoanei catolice.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu. in aceasHi casa binecuvantata. D. fiind sfintita la 29 septembrie. Manlistirea Neamt. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. Sc.1-2. Iisuse Hristoase. poate chiar din neamul Cantemire~tilor. Manlistirea Neamt. 1996.O. fiind inmormantat langa naos. an XCIII. stareful Mimastirii NeamJ. Umbland din loc in loc.

1775. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. marele stareJ al Manastirii Neamt. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. in anul 1735. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. formand o ob~te de 350 de dilugari. trece in Moldova in anul 1745. este dat de mama sa la studii. In toamna anului 1775. cand avea doar ~aptesprezece ani. atat de necesar pentru sufletul sau. unde se afla ~i pustnicul Onufrie. Cuviosul Paisie . Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti.Ramnicu-Sarat. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. in preajma Manastirii Pantocrator. . in varsta de 72 de ani. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. in toamna anului 1739. duhovnici. sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. Manastirea Neamt. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. stareti. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. 1794. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. episcopi ~i dregatori. indemnat de Duhul Sfant. la Academia Movileana din Kiev.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . pustnici. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. la Vecernie. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. La 15 noiembrie. Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. insotit de 200 de calugari. pe apa Buzaului. pana la 14 octombrie. dandu-i numele de Paisie. Dupa patru ani de studii. In Manastirea Neamt. rasoforul Platon. printre care ~i Lavra Pecersca. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. Din acest an. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . unde se nevoie~te 12 ani. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. In vara anului 1763. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. intr-o zi de miercuri. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. Pentru sfintenia vietii lui. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. In vara anului 1746. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. de frica turcilor. in fiecare an. Apoi se muta la Schitul Carnul.se muta la odihna cea ve~nica. In anul 1750.numit in slavona Velicikovschi . cum se vede pana astazi.

intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. aluatul n-a mai dospit. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. Intr-o toamna. De aceea. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie.Fiilor. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. dar in cuptor. iar la masa nu mai gusta nimic.Parinte Dosoftei. de mare mahnire. Atunci. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. sa aiba rabdare ca. a varsat din gre~eala mancarea toata. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. Ci. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. 1-a framantat din nou. multumindu-i. . spunea ucenicilor sai: .Dumnezeu sa-ti ajute. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. 4. il va sili sa primeasca preotia. slujba era pe la jumatate. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. Un schimonah. Dar el. 5. toata painea a ars pe vatra. Atunci. ci ~edea in chilie plangand. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. Apoi. Platon. frate!. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. Platon a adormit a~a de tare. ne~tiind sa potriveasca focul. biruindu-se de lacomie.292 PATERICUL ROMANESC b. cerandu-~i iertare. . rasoforul Platon. cerandu-~i cu lacrimi iertare. Mai tarziu. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare. Dar ucenicul. i-a zis: . 3. Cand s-a de~teptat. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. ru~inandu-se. i-a adaugat batranul. Caci. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. anume Dosoftei. a fost randuit de egumen la buditarie. a fost certat de egumen. pentru care a plans mult. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. spre Duminica. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. toata ziua manca struguri. Atunci Platon. mult slabind ca dupa o boala. Atunci. 2. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Din ziua aceea. venindu-i un frate in ajutor. ca ~i eu am fost la fel.

nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa. ca sa scape de hirotonie. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. ~i acelea foarte vechi. Avea doar o dulama ~i o rasa.X V I I I 293 multa vreme. 9. 8.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I . ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. staretul Vasile 1-a calugarit pe . Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. . Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. Caci. la Cuviosul Onufrie. 10.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu.se bucura bogatul de bogatia lui. Iar la rugamintea lui. Sosind Platon in Muntele Athos. a adaugat la urma ~i acestea: . din dragoste catre Dumnezeu. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. din pricina lipsei. afara de sambete. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. dupa cum singur marturisea mai tarziu. pentru a-i cere cuvant de folos. s-a retras in pustie. Odata. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. ci ~ezand pe un sdiunel. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. cu smerenie ~i lacrimi. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. precum . in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. De multe ori. se ducea adesea in pustie. Traia numai din pomana. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. Dar. 7. Iar saracia lui era covar~itoare. In acea vreme. 6.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". Duminici ~i praznice. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. barbat ales ~i plin de dar. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. caci nu avea nimic intr-insa.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. a venit in Sfamul .

se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. Unii dintre ace§tia zic: . avand toate in comun. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. Iara§i adauga staretul Vasile: . decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. Deci. al doilea petrecerea in doi sau in trei. Petrecerea in viata de ob§te. zicand: . Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". Spunea iara§i staretul Vasile: I . prin harullui Hristos.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. De aceea. li se pare grea viata de ob§te. 12. al treilea este nevointa de unul singur in pustie. dupa porunca Domnului. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. Fiecare i§i face chilie unde ii place. 15. de§i i se impotrive§te satana. Dar §tii tu. care. ca sa nu supar pe fratele meu. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece.294 PATERICUL ROMANESC Platon. sa te caie§ti. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. nici eu sa nu fiu suparat de altul. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. numita §i calea imparateasca sau de mijloc. Paisie: . prietene. Apoi. 14.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. spunea marele staret. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. iar cand Iucram pentru frati. parerea de sine. 11. lepadand ascultarea ob§teasca. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. iar mandria. da monahului ravna la tot lucrul. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. in timpul de fata insa.Eu de aceea traiesc singur. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. punandu-i numele de Paisie. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. de obicei. ci ni§te samavolnici.

21. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa. ci din multe. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. dupa sfatul staretului Vasile. De aceea. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. Atunci. petrecand mai multi la un loc. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. smerenie ~i tacere. :fara graba. Deci. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. iar noaptea. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . dar el nu voia. de smerenie ~i rabdare. parinte Atanasie. din iubire de sine. care petrecea in Manastirea Pantocrator. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . in deplina dragoste. din iubire de Dumnezeu. 18. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. 17. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. alta ii spune de ascultare. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor. Patriarhul Serafim. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. 20. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . lata ce dispunde el staretului Atanasie.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. duceau mare lipsa de preot. socotindu-se nevrednic. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti. Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. se cuvine ca noi. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia.Sa nu zici. 16. neputincio~ii. tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. Oare. 19. cu nespusa evlavie. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. ziua la facerea de linguri.X V I II 295 . sa tinem calea imparateasca.

Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. Nici o alta vietuire. din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. care este ractacina vietii calugare~ti. pana la eel mai mic lucru. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. cu trupul §i sufletul sau. Ca una tara alta nu poate exista. incat toti devin un singur trup. 27. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. Iara~i zicea staretul: . cum este legat sufletul de trup. ii une~te a~a de mult prin dragoste. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. spunea cuviosul.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti. 23. iar nu pustnic. spunea fericitul Paisie. 28. supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. in ob§tea noastra. o singura voie ~i un singur scop . 25. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. avand un singur cap . Zicea Cuviosul Paisie: . nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. supunandu-se unul altuia.Dumnezeiasca ascultare. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. Zicea iara~i: .Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. el devine un dizvratit. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa.e se na~te din ascultare. tara deosebire de neam. 24. s-o puna la picioarele staretului. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. A~adar.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele.Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. Si aceasta. Apoi adauga ~i acestea: . purtand sarcinile unul altuia.pe Hristos -. datorita smereniei car. Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: .Cu adevarat. 26. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci. 22. ocarile ~i ispitele. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. un singur suflet. t . nimeni nu are nimic al sau personal. este strans legata de viata de ob§te.

cu greu rabda mustrarile §i ispitele. Apoi sa cante psalmi. prin . .iupa tipicul Sfantului Munte Athos. .:?iqile Sfintilor Parinti.Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. cad §i iara§i se scoala. Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. ._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. inca nu putini. pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie.X V I II 297 Al!ii.Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare. din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna.La chilii. dupa ascultarea lui. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau. al iubirii de oameni §i al ingactuintei. pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu.Am o necontenita intristare §i durere in inima mea.Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. 30.x>caiesc. . fratii sunt datori. am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine.:psi de Ia biserica. gre§esc §i din nou se . cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·.anastire.:Jiirasirea cu totul a voii. . a randuit. Iar de :. urmatoarea regula de viata calugareasca: . Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. sa citeasca Sfanta Scriptura §i . cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar. sa prac::. Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie. . Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei.care s-au predat in ascultarea mea. dar nu raman ca cei dintai. ei.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile. Gavriil. Sunt putini insa §i de aceia .S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I. a cugetarii §i libertatii sale. Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot .:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. de la i!gumen pana la eel din urma frate. ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. 29. mai mult decat orice a!Hi nevointa.:e rugaciunea lui Iisus. . ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator. mi§catoare ~i nemi§catoare. de§i sunt nevrednic. . pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: .Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai .

Vara. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. care n-au unde sa-~i piece capul. ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. Pe cei saraci ~i bolnavi. sa-i duca.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii. de la ~ase luni pana la trei ani. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. ca rasofori sau calugari in mantie.298 PATERICUL ROMANESC . dandu-le tuturor pilda in toate. . .Pentru buna chivernisire a averilor. Apoi sa-i tunda in monahism.Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti. . egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. dupa *stula sratuire. cu nadejdea indreptarii lor. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. sa-l trimita din nou in lume.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti. Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. sa-i indeparteze din manastire.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste. mitropolitul Anastasie Crimea.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata. .pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. . a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. . . dragoste. .bolnita . spre ispitire canonica.In manastire sa fie un mic spital . precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare. in care sa lucreze calugari priceputi. bautura ~i lini~te. fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. 32.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti. fie la casa de oaspeti. 31. cand parintii plecau sa lucreze lacamp. blandete ~i intelepciune. . mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie. de care nimeni nu era scutit. aceea~i . afar a de cazuri de mare nevoie. .

Stapaniti-va limba. staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor. Daca vreunul din calugari. fiind . §i mai ales de bunavoie. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu. Unii ie~eau ~i al~ii intrau. sufletele noastre! . De multe ori zicea staretul: .:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. De aceea poruncea fratilor. 36. cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca.1uhovnice~ti. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu. zicand: . Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. La chilii. dupa putere. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor .ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . Cine i~i sta. lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. Spunea unul din ucenicii sai. bunatate ~i dragoste.pane~te limba.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului". Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp. dupa cre~tineasca voastra ragactuinta.. pana nu se smerea ~i-§i . cu buna mireasma. iar cu altii se bucura. neprihanita.Sa piara toate ale noastre. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele. sa faca adesea metanii cu lacrimi. i~i paze~te sufletul de intristare.Fiilor. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. 38. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. 34.. Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. 35. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte. sa practice rugaciunea mifllii ~i. 39. staretul il indeparta din sobor.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. El numai atunci se intrista tare. mai ales celor incepatori. Pe unii ii mangaia. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. din lucrarea vrajma~ului. sa piara §i trupul nostru.X V II I 299 33. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa .:erea iertare. 37.

iara~i zicea cuviosul: . cand incetau. iar mai ales catre cei nedreptatiti. in afara de sarbatori.300 PATERICUL ROMANESC 40. ~i cu traducerea cartilor patristice. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. dupa masura varstei lui Hristos. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. boli grele ~i suferinte trecatoare. prin harul lui Hristos. staretul sfatuia pe calugari. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde. de§ertaciunea.Dupa masura ostenelilor voastre. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . atunci veti cadea din pacea lui Hristos. slavi ~i greci. . se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. pe langa toate acestea. 43. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. Timp de doisprezece ani. Numai atunci. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. mila ~i iubire catre toti. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. 44. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. dezordinea. 46. Adeseori. indoiala. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. 41. bolnavi ~i batrani. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. AWl data. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia. apoi venea staretul.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. in fiecare seara. zicand: . 45. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: .Fratilor. tulburarea sufleteasca.Fratilor. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. de vointa voastra. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. spre mangaierea sufletului. staretul Paisie se indeletnicea. 42. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. Fratii se adunau la trapeza. se aprindeau lumanari. se va aprinde in voi sfanta ravna. cat a trait in Manastirea Dragomirna. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna. pe langa grija conducerii soborului. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana.

ruga. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. 51. 48. daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine. Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. adica a rna arata maniindu-ma. dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. fie din iscusinta sa. deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. De asemenea. indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. inaintea altora trebuie sa plang. Atunci se va destrama soborul vostru. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . 50.X V I II 301 . Alteori graia staretul ~i aces tea: .Parinte. indeparta. .:and se smerea ~i se podiia. indelung rabda ~i cand nu izbutea. pana . sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . Apoi 11 mangaia.S I C U V I 0 . ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. ducea mintea fratelui departe de intristare.Iubite frate. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca.ieznadejdea.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. Impotriva unora. ci sa rna iubiti ca pe un parinte. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia.S I D I N S E C 0 L E L E X V II . potrivit cu starea lui. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale.S F I N T I . alunga de la sine. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie. 49. cugetul imi spune ca rna ura~ti. Iar unde trebuia. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. 47. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia.:onvinge. amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu.Fratilor. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. mustra. Odata unul din frati i-a spus: . pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. i-a raspuns cuviosul. fie din sfanta ascultare.

Fiilor.A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. 52. zambind: . pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. precum adunarea serafimilor". sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. tinfmd la voia lor. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul. impotriva acelora care o defliimau. lar dupli ce plecati top din chilie. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. nu numai in chilie. luarea aminte de sine. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. frica de Dumnezeu. zicand: . scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . cu altii rna bucur. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. lata inceputul epistolei sale: . cu unii plang. ~i in vremea ascultlirii. adicli: infrangerea inimii. trecand cu vederea sfanta ascultare. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. despre tainica lor lucrare. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. 55. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. acum este ziua mantuirii. ca ~i cu ni~te arme. 53. di mai mare decat aceasta nu poate fi. smerenia adancli. Ca oamenii.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta.Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . . odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. care grliie~te: . ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu.Plirinte. ci ~i in bisericli. Cu cuviintli dar. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. ca o roadli a Duhului Stant. prin limbile lor. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. Eu toati ziua vorbesc cu voi. spune Sfantul Pavel.

:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie.Vedeti. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. rara un iscusit povatuitor. spunea staretul Paisie: . Mai departe. adauga: . patima~ ~i neputincios. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: . in Muntele Nitriei. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti.. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa .Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. 57. Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. fiind inca mandru. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. o. 58. ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. lar catre impotrivitorii sai. asemenea lor. Apoi adauga. zicand: . prieteni.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai. . u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61. iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56. rara un dascal. in Schiteea Egiptului. traind rara ascultare ~i supunere. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri. staretul Paisie spunea: . ~i eu zic. ci toti s-au :. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. acela cu adevarat.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu . s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. Prin aceasta lucrare a mintii.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea. In continuare. in Ierusalim.

prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine. decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. Ca numai prin credinta rara fapte. nu este cu putin1a mantuirea. 66. sa nu cada in deznlidejde. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. Apai. Apai adauga ~i acestea: . iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci.304 PATERICUL ROMANESC 62. prin care se risipe~te taata ispita diavalului. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. 65. Unde este sarguinta. acala se arata pacea. care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. 63.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. salvand multi aameni de la maarte.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. acala straluce~te lumina. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. in lacul parintelui sau duhavnicesc. ~i iara~i spunea: . de asemenea. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. batrani ~i a mamelor cu capii. zicea marele stare1: . marturisili-va regulat cugetele. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul.Daca cineva va trai sub ascultare. Astfel. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar. cantinufmd sa ramana sub ascultare. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. paparului infrigurat. 64. acala satana nu-~i . ca ~i adihna trupeasca. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. Apai dlidu parunca chelarului. Iarna. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. Ci. citili scrierile Sfintilar Parinti. pentru a grai de~ertaciuni.

ca toti sa se invete din gre§eala lor. . .:. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . 72.Astfel. Se spunea iara~i despre marele staret ca. unii chiar pana la moarte". impreuna suferea §i suspina cu ei. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital. ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox".A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata.. Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. in Manastirea Neamt. 69.MJi. Iar unde nu este sarguinta. in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. . Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an. dand din maini }i privind incoace §i incolo. 67. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau. 0rice ora. dar la mine nu vine sa rna vesteasca. in locul . El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu.S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . . staretul le zicea: .a:easta carte~te ~i se necaje~te.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru . Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. in loc de bine. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari.X V II I 305 loc.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. incredintandu-i fratelui Onosie. 68. sa le dea mancare cat mai buna. paine alba ~i vin. 70. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. . umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza.a. este rau. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. acolo toate sunt Smlpotriva.11::. Cu acest ~Jej. 71. de acolo fug patimile. este intuneric. Hristos. bolnicerul :nimastirii. intra diavolul. in loc de lumina. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. mergea la Manastirea Secu.

teseau stofe pentru rase ~i mantii. se grabea numaidecat sa se impace. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. indata era oprit. acela~i Teofan scrie: . Daca se supara pe cineva. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. Prin chilii. Valahia ~i din alte tari.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. cand se adunau la ascultare. nu mai era nimic. altii impleteau.Prin chilii unii scriau carti. De ura ~i de zavistie nu ~tiau.In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. 75. iar seara pe cele racute ziua. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. 76. altii torceau lana. nimeni nu indraznea sa faca ceva. era alungat din manastire. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. iar dupa hramul manastirii. anume Teo fan: . timp de patru zile. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. Acolo petrecea doua saptamani. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. tinea cuvant de folos in biserica. Apoi. atat in biserica ~i in chilii. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. . nici macar sa manance un fruct. Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. Mersul calugarilor era modest. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. unde il a~tepta tot soborul. iar de mandrie cu totul fugeau. aliii coseau camilafce ~i potcapuri. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. cat ~i in afara. cate o suta sau o suta cincizeci de frati. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca. mangaia pe frati. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. raceau metanii. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. La intalnire. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor.inaltarea Domnului". 74. Fara binecuvantarea duhovnicului. . Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. . ca al doilea Avraam. carti ~i unelte pentru lucru manual. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. 73. . in afara de icoane. sa se adune multa lume din Moldova.

Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". mare protopsalt. tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. tiparit la Ia~i. 79. precum . al Fericitului Augustin. intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. nepatima~ ~i sfant barbat! 0.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. de grelele sale dureri ~i osteneli. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. Cuviosul monah Gherontie. cartea din care racea talmacirea ~i. Apoi adauga ucenicul sau: .fare ~i altele. lucrator ~i plin de dar. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : .Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. precum: arhimandritul Macarie. in mijloc. uitand de neputinta trupului. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . Kiriacodromionul.xespondenta. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. 33 . ca un prune mic. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. din limba slavona. 80. Cazania Ia toate Duminicile. mare elenist. Kecagrarion. Iar el. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul. Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. lumanarea. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. gramatici grece~ti ~i slavone~ti.0. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. tiparit in Bucure~ti. tiparita la Ia~i. 78. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste.

ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. caci. Acela~i ucenic continua: . cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. Platon. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. luminoasa ~i palida. rara pic de sange. lucitoare ca argintul. Miluia ~i indelung rabda. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. adauga ucenicul. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. ajungand la Manastirea Neamt. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. pe toti ii atragea la sine. M-rea Neami. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. Parintele era culcat. Constantin Caragea. Era inainte de Vecernie.Era in el dragoste infocata. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. fiind cu totul revarsat spre milostivire. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu.Odata. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. privirea lina. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. prin dragostea sa.rintelui nostru Paisie. nu-l intorcea de~ert. am batut ~i am intrat. pe cand eram noi in Dragomirna. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. 1817. 85. Mitropolitul Grigorie Dascalul. 81. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava). ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. filele 16 ~i 17 . Ca pe toti ii iubea. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. o barba mare ~i alba. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. . 83. Un pelerin grec. Mustra ~i certa cu blandete.Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. Fata lui era aprinsa ca de foe. dojenea ~i invata cu dragoste. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. cu nlidejde de indreptare. continua ucenicul sau. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. Ucenicul·sau. pentru mila sufleteasca sau trupeasca.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt. Pe mine rna uimi fata lui.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. Pe tot omul ce venea la dansul. marturie fiind lacrimile. 84. Pentru fiecare simtea durere.

88.Frate. Ma cuprinse frica. preoti. 87. Nici un raspuns. in stare sa sufere orice ispita. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. nu dupa multe zile. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. Sa nu faca nimic rara binecuvantare. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. Mai zabovind putin. . . Apoi. :urcii i-au Hiiat capul. ii zicea cuviosul. iar egumenul prin Domnul. Apoi.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. parinte!". schitul \ ostru. Apoi. ci toate. Ca. 89. din porunca sultanului . ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. 86. calugari ~i egumeni. rabdator. nici nu ~tim ce sa va raspundem. sa nu aiba ceva al lor. de iubirea de argint. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. de lacomie ~i toate celelalte patimi.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie.lor. smerit. 90. liber de manie.Si mult a plans staretul pentru aceasta. de mandrie.-edea in vis o sabie spanzurand. Am repetat a doua oara. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . ci singur sa se conduca. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica. Numai atat va pot spune ca. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. rara rautate. ascu1ta-ma. care ii cereau un preot: . Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. dar nu mi-a raspuns. deasupra . fratele acela s-a inecat. oriunde s-ar afla. dupa uei zile. Intr-adevar. bland. pa~nic. numai de un singur fir de par. De multe ori -.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: .Binecuvinteaza. ca sa poata . sratuindu-1 pentru indreptare. . dupa Sfintii Parinti. ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. sa nu fie supus altei manastiri. mireni. dupa regulile Sfintilor Parinti. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa. sa fie bland. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. noul \OStru egumen. Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi. Dar fratele nu asculta.

Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie. 95. Pe amandoi. rara canon. caci canonul este a treia parte a pocaintei. Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. acela se va mantui. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. 93. dar n-am putut gasi. sau nu poate? .Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare. Aceasta este a~a de trebuincioasa. dar de se caie~te. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. nu este nici Hristos. Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. pazindu-~" sanatatea.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. 94. Si iara~i zicea: . Sfintele Taine. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. acolo petrece ~i Hristos. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. Daca insa poate face canon. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon. spre paguba fratilor. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui.Va spun ~i aceasta. a raspuns cuviosul. Zicea iara~i marele staret: . 92. sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti.Urmand blandetii lui Hristos. 91. pentru neputinta sa sa-i dea. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. ci pana la moarte.

roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. 1987. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul.. lara miercuri n-au vorbit nimica. . joi. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. lara joi s-au mai ridicat. Duminica. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. marti. miercuri. tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. 1794. au tocat de Vecernie . de unele ca acestea. sambata. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. Luni. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev.R.". p. dar fara smerenie. ci numai cauta frumos. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji. luni. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. in luna lui octombrie 4 zile. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. cu bucurie §i vesal. luni. cand am ie~it de la vicernie. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. Duminica au mers la biserica. cum este respiratia pentru viata omului. inchinandu-se pe la sfintele icoane. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. 3-4. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. De aceea.O. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. Noemvri 5 zile. 113-116 . iar nu pe altii.. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 .B. marti. miercuri au fost bolnav. ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii. nr.Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. marti. vineri. ~i unii plangea. ci.

Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. de-a dreapta. Liturghii. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. pana la Vecernie. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. de ar fi fost cineva deoparte. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. preoti ~i diaconi. ci jale. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. vai mie. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». lara la Utrenie. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. lara cu mai multa plangere ~i tanguire. Si invalind cinstitul trup. 0. joi. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. lara a doua zi dupa rapausare. lara celalalt sobor cu amara plangere. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. Iacrimi varsand. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. au inceput a sapa groapa in pomelnic. Si puind nasalia in mijlocul bisericei. ca sa priveasca. vineri. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. ci tanguire intre parinli. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. . ci plangere s-au pornit intru acel ceas. lara cand au fost dupa evanghelie. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. Oara a traia zi.

au pardosit parintii mormantul :-. inca noapte fiind. adeca parintele Sava ~i parintele Liontie. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant.!~aware sau nemi~catoare. Noule . fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul.: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta. ) . marti.±r-se toJi. in genunchie. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in ..:. sHivind bunatatea §i milostivirea ta.Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin. apoi indata ar fi rasturnat-o. lara luni dupa Utrenie. ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J. E~1scopul Hu~ului". deasupra mormantului.rimelui.. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: .2<. dimpreuna cu sobor. ~i nesfar§in. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire. au ridicat preoJii nasalia. ~-oravnice Preaosfintite Stapane. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::.b-re.area cea impreuna cu Parintele nostru.::ul Parintelui staretului.olifia Preaosfintia Sa..::. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. =. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. dimpreuna .. trecatoa( re) ~i nestatornice ( . noemvri 20 de zile... Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma.: caramizi. lara dupa cuvant. lara dupa ~-. a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i.: ?ezut toata privegherea.. ~i a§a era o -. fiindca a doao zi..bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune. Liturghii. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K.

bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre . sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata.314 PATERICUL ROMANESC Daniile. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. ca nu inca posomorate. Cu pofta am poftit. cu totul ii tampi. urmatoriu adevarat acelui. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. nu inca triste sa arata. pre toate impedicarile. Ca iata. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. ce vesele lumina. Si prea cuviosul parintele nostru. pre toata osteneala detaimand-o. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. cu alt Iosif. cat nici de greutatea caii. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. nici de vremea cea umizicioasa.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. pre toate nelesnirile. ci pre toate greotatile.

Tale cu ingerii te va inceti. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. intru imparatia Sa te va odihni. Si racand scrisori. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. amin. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. mare iti iaste ~i osteneala. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. Sale. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. adunati fiind parintii toti. multa ti se cade ~i plata. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. caruia slava in veci. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. in vremea priceasnii. I. nemasurata rasplatirea. lauda de mintea noastra ajunsa. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. ce semuire a lucrurilor. de la domnie ~i de la Mitropolitul. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. lara dupa liturghie. Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. cu Arhierei te va insoti. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. 0. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". cu Patriar~ii te va randui. Chi~inau. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. Cu toata acestea. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. necovar~ita cinstea. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. 1998 . lara cand au venit parintii cu icoana la masa.

1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. s-a invrednicit de darul preotiei. Pentru o nevointa ca aceasta. in anul 1750. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. smerindu-se. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. Retragandu-se din egumenie. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. . duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. a reorganizat ~coala monahala din lavra. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. calugarindu-se. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. cat a fast intaistatator al ob~tii.ceau saptamanal. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. al caror duhovnic era. El 1-a adus de mic la manastire. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. cititul. Cuviosul Lazar a fast propus. La ~coala se invatau scrisul. Timp de trei ani. ajungfmd ales povatuitor de suflete. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. El insa. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. a marit numarul calugarilor. A ocrotit. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. tipicul. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Apoi. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. de asemenea. candidat la scaunul episcopal de Radauti. ceaslovul.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

_Geografia moldoveneasca" ~i . Invrednicindu-se de darul preotiei. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. Iar din dirtile didactice pentru copii. dr. Intemeind la Ia~i o buna tipografie. p. dand burse ~i carti de ~coala celor saraci.Gramatica teologhiceasca". Ciurea. la§i. val. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. De asemenea. II. in anul 1774 ajunge slujitor la . a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu. Timp de 10 ani.Aritmetica" (1795?).:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. I. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud. colectiv. a tiparit . 267-269 1 . iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. care ~tia multa carte. pentru alinarea suferintelor omene~ti. In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. 1946. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. milostenia. Astfel a tiparit Evanghelia. a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. Diac. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. mitropolitul Jacob II . Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724).Mitropolia Moldovei. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor. Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. Apostolul (1795) ~i altele. dezvolta Academia din Ia~i. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. AI. a innoit mai multe biserici ~i schituri. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. Figuri de ierarhi moldoveni . a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. marele pastor al Moldovei . Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor.lacob alII-lea Stamati.

A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . De aceea. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. pentru folosul de ob§te al tuturor. 2 Monahul Casian Cernicanul. daca avea peste 40 de ani. p. p. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". Cuviosul Paisie il calugare~te. din parinti binecredincio~i. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie. in anul 1752. cit. spunea el. tipari la Ja§i.. ViaJa. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului.320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. . Chesarie Gheorghescu. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. in anul 1763 se stramuta in Moldova. in anul 1799. . Murind acolo dasdilul sau. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a.. Arhim. Bucure~ti. pe la jumatatea secolului XVIII.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani".omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. rara aceste fapte bune. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. Iar preotilor duhovnici . in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei. 1870. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca.Jar acei care refuza sa se spovedeasca.. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. faptele # cuvintele starefului Gheorghe. op. 500 . Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. 1-84. in SfinJi romiini . rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. Dar. Ia Manastirea Dragomirna. in drum spre Muntele Athos. . in anul 1730.

A randuit la biserica pravila zilnica. postind cateva zile. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. La reintoarcere. impreuna cu 200 de calugari. zicfmd: . La 3 decembrie. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. . ~i Manastirea Caldaru~ani. Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. Cernica ~i Caldaru~ani.:onducerea sa.-\poi. b. ucenicilor sai. Apoi. ascultare ~i masa de ob~te. Deci. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire.:u aproape 200 de monahi. mitropolitul Grigorie i-a dat sub . In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti. pustie ~i plina de ~rpi. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica. In acela~i an.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. din Manastirea Neamt. in anul 1775. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. imbolnavindu-se. a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. lasa a~ezamant scris. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. adormind putin de osteneala. Pentru intelepciunea cu . . cele doua mari ob~ti calugare~ti . Atanasie ~i Serafim. insa. timp de 25 de ani. spovedanie deasa. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. . 1806. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. din anul 1793. dimas de multi ani in parasire.diata". i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic.:are a condus ~i organizat. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. inmultindu-se fratii in jurul sau. Ca staret al celor Joua manastiri. _. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau .

322 PATERICUL ROMANESC 2. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. numarul ucenicilor a sporit la 33. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. 6. dand lauda lui Dumnezeu. primeau Sfintele Taine. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. In anul 1788. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. Biserica era parasita de multi ani. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul.Ganul (dragul) tatei. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. In primavara anului 1784. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. Apoi a hirotonit trei preoti . ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. La urma atipeau iara~i pana in zori. petreceau in ob~te Duminica. de ferestre ~i de cele necesare. 4. ca sa deschida poiana. pana acum ai locuit tu aici. Auzind de aceasta. lipsita de u~i. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. cand se sculau. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. 5. 7. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. i-a zis cu glas bland: . Chiliile erau vechi ~i toate daramate. In trei ani. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. iar in anul 1786. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. disparand in pacturile din imprejurimi. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. 3. Aici se marturiseau. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata. iar sambata veneau in ostrovul mare. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. insemnandu-se cu semnul crucii. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. Atunci staretul. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. de rugi ~i de spini. Acum sa te duci din locul acesta. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica.

Parasiti. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. implinindu-I toate poruncile.0. parinte preadulce. 9). ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . Doamne. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. nerntarnic incepator. ascultati-L pe Hristos. nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. le-a citit molitfa de iertare. Astfel. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului.C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. o.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. ~i toate celelalte.. lacrimand: . se vor adauga voua. pana la venirea acestui cuvios. cand zacea in pat. care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra. ". 8.Copiii tatei. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. nu noua. Deci. care zic: . neviclean intru petrecere. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. ace~tia mai tineri. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. dragoste sa aveti intre voi. fiii mei. blandul staret a lasat ucenicilor sai un . 11.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura.ci urma care cum vrea".. totu~i. negre~it. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. 12. apoi le-a spus. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . . . numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. cu dreapta credinta. a adunat pe toti fratii in biserica. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. 9.. Ci. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta. Deci. 113. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. a poruncit sa traga clopotul mare. cazand ~i sculandu-ne. i-a sfatuit zicand: .

Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . cu dreptii pe adormitul robul Tau". racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni. sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. Zicea iara~i ucenicilor sai: . Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. Apoi iara~i le-a zis: . unde se face ~i litie la cei raposati. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. . Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. 16. 17. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. intru numele Tatalui. care scot din iad pe patima~ul suflet. elle-a raspuns: . spre mancarea fiarel6r. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte. Spunea staretul Gheorghe: . prin adevar. apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. 15.Fratilor.Cat despre viermanosul meu trup. toti sa se umileasca.Fiilor. o. 18. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila.Odihne~te. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. care rna intare~te a va incredinta. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele. intru numele Fiului. 10). vrand a va lupta. 6J. zicand: . sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. Doamne. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. ca. fiii mei cei saraci cu duhul.Fiii mei. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia.Cu voi graiesc. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. ca ni~te buni osta§i.324 PATERICUL ROMANESC 13. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge. vazandu-ma fratii intrand ~i iqind. Ci. Zicea staretul ucenicilor sai: . Intru numele Duhului Stant. cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. iubindu-va pe toti deopotriva. Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. 14.

nevrednicul. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. cea mai cuprinzatoare porunca. spunea cuviosul. Fiilor. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti. 20. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. pomenirea de rau ~i trufia. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. Insa. ca zavistia. fiii mei. martor sunt pentru voi. 6. nici veti ramane rara cercetare de sus. 9). Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. vicle~ugul.zicea batranul . acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. Uneori spunea ucenicilor sai: . Zicea iara~i catre ucenicii sai: .Fiii mei. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. Iara~i invata pe fiii sai: . cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. cata vreme am trait impreuna cu voi. 21.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. Alteori adauga staretul ~i acestea: . 12). Zicea iara§i staretul Gheorghe: . slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. cu duhul blfmdetilor . mama. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. 24. alta grija nu am avut. fratilor. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup. 22.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. 25. lacomia. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea.Intru nevointele voastre. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. fiii mei. 2.Fiilor. pizmuirea. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode.Sa ~titi. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. Iara~i. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. 23. ci pentru singur folosul aproapelui. iar nu intru nebagare de seama. Iar . Iar eu. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. Deci.Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta.

dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi.Sau. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . batjocoritori de chipul ingeresc. avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. sa fie primiti. dupa ravna inimii voastre. mancatori pe ascuns. sa va cautati alt laca~. 29. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. 27. intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. adica. nici sa va intindeti. cercand alte vieti. apoi sa se spovedeasca adesea. sau. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. in scurt. Apoi. 26. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. nestatornici ~i de-a pururea cartitori. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul. nimic mustrandu-i pentru cele trecute. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . povara). cunoscandu-va neputintele. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la . luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii.Nicidecum. sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). staretul meu eel din chinovie. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. sau. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug. sa-i lasati a se duce unde vor vrea.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. atunci vor putea omori toate patimile limbii. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. intai sa faca toate cu binecuvantare. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. 28. ~i mai bine.326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. tatarnici intru spovedanie. 16). 30. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. Dar. dar pufini ale# (Matei 20. Spunea cuviosul ca.

indata sa alergati la egumen.a ramane intru voi.De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. Unul ca acesta. 33. Fiecare. unde va fi randuit de intaistatatorul. Iar neflicand a§a. Iar netacand a§a. Iar neflicand a~a. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune. 35. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. apoi singuri va pricinuiri groaznice di. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. 10). sau mai sfinti ~i cuvio~i.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . sflituia pe ucenicii sai: . implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri. Iar despre smerita intelepciune poruncea. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. 32. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. zicand: . indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine.. Pentru ca altfel. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. ce se tineau a fi prea isteti. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. precum de multe ori v-am zis. spunea fiilor sli. apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. care pe multi din calugari.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. iubitii mei fii. apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu . Ci. 34. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. Despre a treia porunca a dreptei socoteli. orice sfat veJi sfatui.i: . toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. afara de alte neocolite pricini. Eu va sflituiesc. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli.Vi se innoie§te aceasta tare porunca. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. paziti calea de mijloc. Iar de veti schimba porunca. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. 31. Despre Taina Spovedaniei. Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: . Macar trei zile de rand postindu-va. Ci.

dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara.Feriti-va. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. pe schimnic. arhimandritul Gheorghe. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea. iara~i. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. pe eel foarte invatat ~i nesupus. ce este numai rasofor. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . care este mai presus de cinul vostru. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. pe eel ce este de neam mare. Marele staret.328 PATERICUL ROMANESC . insa. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. fiii mei. 36. o. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta.

sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. nici ~-i osande~ti dupa obicei.zicea batranul -. nu-i mustra cu patima. prea iubite fiul meu iconoame. Ci.:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. dimpreuna cu parasirea de toate. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. fiul meu.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. Iar despre taierea voii zicea: . ci sa intrebi ~i pe duhovnici. Ca zice Hristos: MiUi voiesc.:onomul manastirii: . ca atunci mai putin vei gre~i. dupa .De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. te vor ru~ina. Ca. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor. intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. cu nedumeriri de taina. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa.Calugarul eel de bun neam ~i cinstit.iuh.Fiule iconoame. a nu ~e judeca numai cu asprime. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. ca ni~te oameni cu neputinte. 43. Ci. ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. 41. . Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste . imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae. 40. ajutandu-se unul cu altul. tu. Zicea ~i acestea: . fiule . niciodata sa nu-i pui la slujbe grele.0. dupa trup. Iar intru ascultarile mai grele. iar nu jertfa (Matei 9.De~i multe cacteri vor patimi fratii. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. pentru ca. Iara~i zicea iconomului: .otarul. 38. sa nu calci J. 39.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti.La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba. 42. mult. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: . 44. Zicea iara~i: . nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta. putin ce a actus cu sine. precum deodata a parasit lumea. Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . ci mai ales cu multa milostivire. ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta. :1egre~it. ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. 13).

adauga batranul. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul. degraba vei umple jitnitele faptelor bune.Se cuvine a nu tainui voua. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. 46. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. Ci. Kir Paisie. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci.Fiilor. saturand din destul adunarea ob~tii. Altadata iara~i invata pe iconom. mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. continua staretul. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. .330 PATERICUL ROMANESC 45. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre.Sa ~tii. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. ce este Hiinuit de furii cugetelor. Deci. nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. 50. Adidi rugaciunea lui lisus. Cea de a doua odrasla. La urma adauga ~i aceste cuvinte: . fiilor mei. 49. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. 51. cercand taina acestei lucrari. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". Spunea staretul ucenicilor sai: . fiul meu prea iubite. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. 48. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. apropiindu-se de tine ca sa ia folos. 47. sa nu se vatame fratii. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. Fratilor. sa impliniti locul ~i numarul. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. Pentru ca nefiind bine iscusiti. Numai prin harul acesta. dupa cuvantul ce zice: . Biserica. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii. zicand: .Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. Zicea iara~i: .

indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. fratilor. Pentru privegherile cele de peste an. Alteori. spre ajutor la greutatea vietii. Zicea iara~i: . 55. Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. fiii mei. nu multora s-a dat de la Dumnezeu. romanii. cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. zicand: eli eu sunt pamantean. ci mai degraba faptele credintei cercam. sratuia cu staruinta pe ucenici: . apoi sa ~titi. Ci. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. eli multa plangere veti mo~teni. ori de alta limba. Drept aceea.Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". dupa numarul ce sunteti adunati aici. Cea de a treia odrasla.Parinte~te va rog. 53. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. sa nu faceti prigoniri. Apoi continua stare1Ul: . puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. Deci. sa nu clilcati hotarul. in aceasta vreme.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc. pentru numele Preasfintei Treimi. 54. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul.Harul acestor trei bunaHiti. adica al lucrarii mintii. Zicea ~i acestea marele staret: . Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire. ori greci. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. caci ~i psalmistul zice: . a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: .C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor.Iubitilor.Nici intre voi. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. in loc de pace. 56. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. 57. 58. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. Ci. atat pentru alinarea maririi de~arte. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa.

61. De se afla cineva ravnitor. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. La urma. sau 700 inchinaciuni mici. pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. fiii mei. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. afara doar de sambete. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. 60. toti. a doua. sau 300 de cele mai mici sa faceti. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari. sa-l aveti intru pomenire. 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. la toate praznicele ei. Zicea iara§i staretul: . pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit. 63. Adica de-a . cu foarte mare paza sa umblati. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. 62.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. la 6 decembrie. 59. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. Ci mai ales voi. sau 300 metanii mari. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. iar a treia. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn.La inchinaciuni dam voie.Cei ce ~titi carte. 3 privegheri de toata noaptea. punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. 26). Socotiti. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . spre ziua hramului. nu se fncununeazii (II Timotei 2. de cate douasprezece ceasuri. clericii.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. ca atunci metanii mari nu se fac. vrand de cu seara a va odihni. Sa faca deci. o. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. la intai martie. dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat. Iar de~teptandu-va din somn. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. sau 100 de metanii pana la pamant.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . 5). fiii mei. Pentru canonul ~i pravila de la chilii. de Duminici §i praznice cu dezlegare. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. de Ob§te.332 PATERICUL ROMANESC . Apoi zicea: .

68. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret. dandu-~i . macar numai sa fiti cucernici. Jar dupa sfar~it. pacatosul". 65. Adica.:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. sau pleca. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. numit ~i moarte . pe cat va socoti.ndu-i va face metanii. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: . 164). in acela~i chip se . Jar vara. sarguiti-va fiecare cat poate. Zicea iara~i fiilor sai: . Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: .:adea sub grea epitimie (canon). a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica.Jatra parte de masura. . Jar pentru masura somnului. 64. Sosind vremea cantarii de noapte. 67. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. 66.Sa nu va obi~nuiti.Doamne.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. Doamne (Ps. Astfel ~i -. cine la ce vreme a :ntrat. oi.:easuri. sa duca marturia Ia egumen. In anul 1806. iar de aici Dumnezeu ~tie. miluie~te-ma pe mine.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi.:!uhul in mainile Domnului. F:ullui Dumnezeu. cat aveti inca vreme. 118. a umbla din loc in loc. fratilor.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. spunea marele staret: . Apoi. ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. citind multe scripturi. fiii mei.Fiilor. ci. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi. ~i numai atat. sa-i lasam daraua numai intru a :. Jar parasind voi laca~ul acesta. Ia 3 decembrie.:. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. 69. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. veti .Copiii tatei. sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. imbolnavindu-se de moarte. La urma adauga staretul ~i acestea: . sufletului.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. Iisuse Hristoase. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei. Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. drept cumpanindu-1. Macar sa nu . ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie.

ierodiaconul Grigorie. Tomescu. fiind iscusit la rninte. La intoarcere. II. pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. vol. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. Bucure~ti. pe la sfar~itul secolului XVIII. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Apoi.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. 1942 . Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. insa. peste Dunare. Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. Dupa terrninarea ~colii. rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). colectiv. cat ~i episcopilor de la Buzau. 1958. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. Manllstirea Neam{. cad intre talhari la Filipopoli. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. C. in anul 1812. din care cele rnai rnulte au fost tiparite. pentru folosul sufletului". el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). Originar din Moldova. .

Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. care apartinea de Moldova. Dar. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana.Adormirea Maicii Domnului". :fara sa fie observati de austrieci. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. in vara anului 1800. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. odoarele. a ramas din tinerete vaduva. Manastirea Seamt. protectoarea schitului. cartile de cult ~i putina avere a schitului. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. au trecut noaptea frontiera.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. scotandu-1 de sub ocupatie straina.Piatra Zimbrului". in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. i-au murit ~i copiii. lstoria Miiniistirii Varatec. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. Apoi. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. cum se vede pana astazi. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . 1923 4 . a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. aproape de locul numit . impreuna cu tot soborul. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii. Apoi. Nu dupa multi ani. cu ··oia lui Dumnezeu. :faca. Evghenie Ungureanu. Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Era de loc din Bra~ov. adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. Auzind de nevointa lui. Deci. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. murindu-i sotul.

La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. sub Muntele Ceahlau. in rugaciune ~i ascultare. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. in post. Astfel. parasind lini~tea. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. Astfel. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. In anul 1788.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. smerita ~i inteleapta. dupa intemeierea Manastirii Varatec. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. pentru a lua plata ostenelilor sale. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. in tacere. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. din anul 1788 pana in anul 1814. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. se face incepatoare unei ob~ti noi. 1870 j . In anul 1784. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. smerita mireasa a lui Hristos. protectoarea manastirii. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. Si era a~a de blanda. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. devenind egumena a acelei alese sihastrii. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. Bucure~ti. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos.

episcop al Sevastiei". in padurile din apropiere. ca un adevarat parinte duhovnicesc. colectiv. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. la 5 aprilie. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. Pe lfmga aceste innoiri. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. vol. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. fiind blfmd. II. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. 1816. 1958. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. smerit. pe parintele Timotei ieromonahul. mai ales. In anul 1813. in jurul anului 1750. unde se calugare~te. 255-263 . fiind preot. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. p. a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. abia reinfiintata. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. 1807. 1-a invatat carte din copiHirie. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. Pentru viata lui aleasa. In anul 1809. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. in locul vechii biserici distruse de cutremur.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. staretul era iubit ~i respectat de toti. ascultator in toate ob~te. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. La 3 martie. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . A marit numarul fratilor din ob~te. Tatal sau.

338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt .1806. 445 diaconi.1811. Apoi. In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. ierodiaconi ~i ieromonahi . tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. Slujba Sfantului Nifon . 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri.1774 ~i 1794. Iar dintre cartile traduse la cererea lui. Octoihul. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. 30 ieromonahi. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . au asediat manastirea. precum ~i altele. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. A reparat. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme. impodobind-o cu picturi ~i odoare. Astfel. impotriva eteri~tilor greci. au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari.1793. Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805. Turcii. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. Ajungand la adanci batraneti. impotriva uniatiei din Transilvania. 250 biserici de lemn. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala.uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. dupa doua luni de rezistenta ~i de . Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. Urmarea lui Hristos . de asemenea. tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816.1792 ~i Comoara dreptei credinJe . 699 preoti de mir. cautand sa izgoneasca pe rasculati.calugari. manastiri ~i schituri din eparhia sa. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti. s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri.

Tomescu. p . Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. Pe atunci. un mare sihastru de 2 Pocrov. Se cuvine. In . . Cu ingaduinta lui Dumnezeu. in acel :::'.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". :<lyna pentru biserica. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in .ari 339 sacrificii. fiind unul din duhovnicii . murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare. care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. C. Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. :. ·. Despre acest .CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::. ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava.3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . . Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi.Jadurile din imprejurimi.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. in secolele ~--VI.:::-13 ~!inasrirea .:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie. Sihastria ~i Slhla. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange..-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani. martiri ~ nume. 1942.5-91-5696/BAR. pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile.:u multe fapte bune.:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. mss. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. • Arhiereul Narcis Cretulescu. mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. om impodobit .:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era .::nic in istoria monahismului nostru. dar. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt.:. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari. pentru rugaciune.drept moldovean.

in cinstea Maicii Domnului. 1923 Racle~ ~i Arhim. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. in cea· mai aleasa editie. precum ~i tipografia. Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. ~i anume. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. staretul a intemeiat Schitul Icoana. Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. Mai tarziu. piatind o suma de bani. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. pana la inceputul secolului trecut. fiind insuflat de Dumnezeu. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. numit de toti . in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. in anul 1822. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea.Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. Manastirea . Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. Staretul Ilarie. preot §i duhovnic renumit. Vazand aceasta.Pustnicul".340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). cand ob§tea se intemeiase din nou. ravnind marilor parinji. luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. Evghenie Ungureanu. din a doua jumatate a secolului XVIII. Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. in locul unde a fost ascunsa icoana. Viata Ieroschimonahul Iosif . Apoi. fiind plans de tot soborul. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. cum se vede pana astazi. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. Sfanta Evanghelie (1821). Iubind pe Hristos. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah. Istoria Maniistirii Viiratec. cand s-a lini~tit Moldova. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi.

Chiliile lui Iosif". Batranul . Caci.C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:. :. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J.Jwvniceasca. in anul 1828. S:hla. b.. ii libera cu pace la chiliile lor. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :. ~i este inmormantat in biserica mare . Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif". in 1785 se ~:. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman.iririle lui Dumnezeu. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani.:ll acela~i nume. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :.:::torita de el. cum putini erau in vremea sa.rctiferi. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--.:0bora din pustie foarte rar. 3. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in . t asculta. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S.rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. La rugamintea staretului Paisie. ajutand la intemeierea manastirii . Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor. 4. 2. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca. Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca .c lemn ~i pamant. ii marturisea ~i. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului. De aceea. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii ... Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria.1lei ~i din padurile Agapiei.:na in odihna lui Hristos.hlei.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. Pfma astazi. impreuna cu doi ucenici ai sai. 5. Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata . in anul 1780. locul acela poarta mmele de .. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici . Toti trei impreuna se rugau. De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau...:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. a~ezate intr-o poiana.gaciune.::-.:uhurilor necurate. alaturi de un mic paradis.Jutul Neamt. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. Pocrov ~i Manastirea Neamt. langa Ceahlau. Cuviosul Iosif Pustnicul se r. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:.

cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . in ascultare §i necontenita rugaciune. Durau §i Manastirea Varatec. in timpul rascoalei eteriste. ca ucenic al staretului Gheorghe. nisip §i apa §i le urea pe schela. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. De aceea. Satele §i manastirile vor fi jefuite. p. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii. Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it.vor fi arse de foe. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. 6. S-a nascut in Bucure§ti. Secu. in anul 1762. Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. De§i petrecea in ob§te. var.. 8. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. Dupa trei ani a fost calugarit. CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. ca singur ajuta pe lucratori. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. cit. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. 10 Monahul Casian Cernicanul. Fiind inaintevazator. iar celelalte . Astfel. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. numai cat privea pe cineva in fata. 9. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. cunoscand pricina. vindeca pe toti cu rugaciunile sale. Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra.Adormirea Maicii Domnului". In 1784 a intrat in viata monahala. Sihastria §i Varatec . Cuviosul Iosif.Agapia. 7. op. care traiau in multa dragoste.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune. Intre anii 1790-1800. 86-110 . Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos.

intr-un loc pustiu. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. randuita de Sfantul Calinic.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. La 29 august. Iar dupa intoarcerea in tara. i1 cheama la metanie. biruind ispitele vrajma~ului. 4. Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. 2. unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. prin cuvant ~i prin exemplu. 1831. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. in priveghere. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. Damaschin. Ascultarea lui cea mai aleasa. cand se duce la Sfantul Munte. 3.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. staretul Cernicai. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. bland. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. b. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. . om cu viata inalta. cand batranul se muta la cele ve~nice. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. 5. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. . ci ~i mireni.

nalucire diavoleasca. fiind foarte ostenit. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i. ~ezand pe acest scaun. venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui.Bine petrece pana acum. 7. 9. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. insu~i Sfflntul Calinic. ~i rn-a furat somnul. Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. fiule. Permanent Iuera cu mainile. parintii din Cernica . Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: .Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. in vremuri de primejdie ~i nedumerire.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine.Fiule Pimen. 8.344 PATERICUL ROMANESC 6.Fiule Pimen.Nu este. Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat. Atunci. Iar batranul i-a raspuns: . nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. A zis arhiereul ditre staret: . am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. Dupa ce mi-am facut canonul. Dupa intoarcerea batranului din Athos. intr-o noapte de iulie. sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. zicandu-mi: . Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji. ca se va defaima chipul monahicesc. ucenicul sau. pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. mi-a zis: . in anul 1829. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. i-a spus vedenia. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. cu rugaciunile preasfintiei tale". in vremea canoanelor. De aceea. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. intrand in chilie. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. indata luandu-~i rasa. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. ~i parintii de aici. incepatorul acestei ob~ti". La biserica.

Eu. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul. a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. Te rog.Fiule Pimen. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. . . Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . iar in locul lui ia pe altul! . cum se vede pana astazi. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic. :J. anume Nectarie schimonahul. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. iubite fiule. a slujit liturghia ~i. 1-au apucat ni~te calduri ~i. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i. a vazut ca era ~i staretul Calinic. venind :a chilie.: imparateasa stralucind ca soarele. ~ezand pe un scaun. adunandu-se parintii. fiind slujba la canoane. 11. Deci. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul.indca are sa faca ceva bun. de~i rna voi Jesparti cu trupul. intr-acel camp. apropiindu-se. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: .Si a~a s-a scris altul. ~ezand amandoi pe doua scaune. \·enind staretul.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . Cand s-au implinit 40 de zile. cu duhul voi fi cu tine. Cum vorbeau ei intre dan~ii. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara. :lind foarte ostenit.Fiule Calinic. dandu-i o hartie in mana.\poi. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. rna rog sa mai ramana acesta acum. era .Si. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic. la urma tuturor. .Imparateasa ingerilor ~i a lumii. 10. ~i acolo. vino aproape de mine! . Alaturi. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. august 29. au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. i-a pus o cruce ?C piept ~i. Era anul 1831. langa dansa.

duhovnic.346 PATERICUL ROMANESC 12. sambata. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. Mai tarziu. raceau ascultare batranului. 1831. Apoi le-a randuit rugaciune. om cuvios. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. a slujit Sfanta Liturghie. in a doua jumatate a secolului XVIII. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. cu neamul pamantean. august 29. Din padure adunau lemne de foe. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. bureti ~i alune. A raposat parintele Pimen. cam oache~. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . A doua zi. Aici se nevoiau nu putini pustnici. iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. arhim. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. iar paine primeau din manastirile dimprejur. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi. mai mult alba ~i scurta. Deci. Pentru hrana. dupa adormirea Cuviosului Pimen. ascultare ~i nevointa cu masura. Duminica. stand in pat rezemat de paretele chiliei. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. . Staref.Cernica. alaturi de chilia sa. barba inspicata. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. printre care ~i ieroschimonahul losif. ieroschimonah. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. august 30. de Ia muzeul Manastirii Cernica. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. de patruzeci de ani in ob~te. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. Ia statui trupului de mijloc. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. de varsta ca la 55 de ani sau 60.

Deci. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. sarutandu-se in Domnul. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. primind ~i ei ucenici.\ici. Apoi. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. apoi pleca fiecare la ale sale. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Dupa mai multi ani de nevointa. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. Avea inca . dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. _. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. Mai tarziu. se desparteau. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt.Poiana lui Iosif" pana la moarte. Apoi. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. Atunci. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau. in post. dupa traditia locului. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. Gherontie ~i Gherman. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. batranul a fost trimis duhovnic la maici. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. Dar. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Mai tarziu. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. au petrecut in .

Astfel.Ba nu. Intr-adevar. De asemenea. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia. afland ca tezaurul. Cuviosul Zosima. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". adresate manastirilor jefuite ~i profanate. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor..Plangeri" frumos versificate. Insa. Ce sa ~tiu eu? Atunci. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. a spart zidul. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. am raspuns. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. Bistrita ~i Sihastria. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale.~tii. Plangerea Manastirii Agapia. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. . prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. izgoniti din sala~urile lor. Privind batranul de pe culmea dealului. a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. care apoi se cantau de calugari ~i mireni. Plangerea Manastirii Slatina. Varatec.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. plangea de jalea sfintei manastiri. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. frate. a scris toate acestea. Apoi. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire. s-a furi~at noaptea. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. spre ~tiinta celor ce vor urma. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. Apoi. Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. din cauza rascoalei eteriste. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. a scris Plangerea Manastirii Varatec. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. Plangerea Manastirii Secu. monahul Zosima. Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: .348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: . a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. indemnat de Duhul Sfant. ~ezand eu.

vlahi" din Tara Romaneasca.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. la Nearn!. Fond Manastirea Neamt.cut ascultare mai intai la bucatarie. Astfel. . Grecia. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . calugari din Ucraina ~i Rusia. Serbia ~i Bulgaria. la vite ~i la biserica. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici.1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). ravnitor la cele dumnezeie~ti. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. invrednicindu-se de harul preotiei. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. Din tara. spovedanie saptamanala. devenind un calugar intelept ~i ascultator. Apoi a lucrat in tipografie. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. Iar in anul 1823. pe anii 1800-1834. simtindu-~i sfar~itul aproape. Apoi. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. Apoi a randuit duhovnici ale~i. indeosebi. apoi calugari greci. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. Faima marelui staret Paisie. iubitor de frati ~i de invatatura. din tinutul Bra~ovului. Iar de peste hotare veneau. ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. Sub staretul Dometian. Monahul Dometian a Ia. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. De la inceput. Acest venerabil staret era transilvanean. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. ca ~i din Rusia. s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul.Filiala Neamt. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. 1-au ales staret. in acea vreme. mai ales in Transilvania. chivernisitor in cele mfmastirqti. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului.

Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. intre 1823-1834. 1943. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. Muntii Apuseni ~i Maramure~. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. Apoi este randuit. peste Carpati. caruia ii devine ucenic. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. precum ~i Manastirea Secu. schituri ~i la bisericile sarace. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. Staretul Dometian a dezvoltat. Bucure~ti. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. 403-415.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. vol. p. din parinti iubitori de Dumnezeu. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. M.1 8 3 4) 13 a. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. La varsta de ~apte ani. N. ~i tipografia Mfmastirii Neamt. cu porunca staretului. 13 . iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. dupa terminarea studiilor. la traducerea operelor Sfintilor Pr. S-a nascut in Bucure~ti. Nasaud. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. Popescu. Din botez se chema Gheorghe Miculescu. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. 1958. Bucure~ti. de asemenea. aproape in intregime mistuita de foe. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. II colectiv. la fratii romani din Transilvania. in anul 1765. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie.

:n post. La 22 iunie.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana. Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. blandetea cu ascultarea". 1823. indrepta ce1alalt. ca. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. precum: Patericul. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. supranumit .Dascalul". 1834. s-a ~a. smerenia ~i intelepciunea. 3. Dupa ~apte ani. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. Tot ce talmacea . 4.:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. dupa terminarea ~colii. in anul 1820. La intoarcere. tiparita :m la Manastirea Neamt. Octoihul. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani. De asemenea. 2. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. cele 12 mineie. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. intre anii 1807-1815 ~i la . b. . 1817. impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani. ca. pana la moarte. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. mitropolitul Grigorie. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. moare . 5.mul. tiparite la Buda in anii 1804:805. tiparite 1a Manastirea Neamt. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. Ei au tractus impreuna multe caqi. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. VieJile SfinJilor.. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. uparit la Bucure~ti in anul 1828. Se spunea iara~i. Gheorghe.. La traducerea cartilor din limba greaca. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava.cut ~i el calugar.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord.mul Munte. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri. Se mai spunea despre dansul ca. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. Iar la 10 ianuarie. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. iar in . dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere.

Cilauzit de harul Duhului Sfant. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. nevrednicul. A doua zi. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. numai de gandul acesta rna cutremur. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. la metania lor. la o manastire ~i plangand mult pentru el. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . Car]i de fnvafatura. rna cheama. parinte. Voda. Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura.Nu te teme. pun in randuiala biblioteca. 10. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. afara de zidul manastirii. Deci. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. voi veni. peste Dunare. 7. prin anul 1820. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . Dupa trei zile. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. Talcul Evangheliei. a zis el. parintele Moldovei.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". intr-o chilie foarte saraca. nici celui ce s-a rugat. 6. ingropandu-1 acolo. Iar blandul pastor. hirotonindu-se. Numai . 9. ramas in manuscris. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. crezand ca este vreun calugar hoinar. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836. 8. Apoi. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. s-a intors la Manastirea Neamt.Ca maria sa. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos.352 Bucure~ti. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. apoi se intorc iara~i in Moldova. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. incat toata noaptea priveghea. preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. zambind. sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . Dupa putin timp.Nici celui care a alergat. i-a zis: .

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898). Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901). ctitorul Schitului Prodromui-Athos .

inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. pentru care i se spunea . precum se nume~te pana astazi. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. Vazand acest mare ierarh . Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti.Buzau. S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. apoi sa invatati de naravuri. 16. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. nu precupetea banii.Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. Ramnic ~i Arge~ . 15. Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. o data pe zi. caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. 14. Apoi manca. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani. precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc. urmatoarele carti: . 17. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca. La Colegiul . Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. 13. atat Ia Bucure~ti. putine legume ~i poame. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". in cele trei eparhii . insa darnic cu saracii ~i vaduvele.teologul Grigorie. le spunea: . sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie. Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit. Era inca foarte bun chivernisitor.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati. punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. Noaptea dormea foarte putin. sa dobanditi naravuri bune.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie.a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12.Mitropolitul Grigorie Dascalul". Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . dar sarac de armele credintei.

dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. 22. loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. Ca dupa ce ne vom duce de aici. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. cu . ale SfinJilor Atanasie eel Mare. pe Sfintii Parinti. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. i s-a cerut demisia. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. dupa ce va muri bolnavul. A§a. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. Pe cand era in surghiun (1829-1833). a~a ~i dupa ce m-am suit.354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. cu dreptate ~i cu buna-credinta. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. Altadata iara~i spunea: . zicand: . Teodorit. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. spunea: . lar el. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor. atunci voi lasa eparhia. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie. sa le punem la ranile noastre. a dispuns: . cu infranare. Si auzind sfaturile lor. Apoi adauga: . intre anii 1832-1833. Teofilact al Ohridei. sa rna silesc spre folosul neamului. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. Precum nici carmaciului. ramase in manuscris. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. 20. singuri cei ce le vor citi vor marturisi. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. 18. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie.Ce vom face dar. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. dupa ce se va ineca corabia. 21. lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. Ca eu nu indraznesc a zice ceva. cand imi va ie~i sufletul. Atanasie de Paros ~i altii.Cat avem vreme. Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. nici doctorului.Precum nu am incetat. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. 19. Fericitul Augustin. sa lucdim cele bune. ajutand El.

mmezeu sa se zica. in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit.:hema Floarea. 1834. SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia . llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. fiica de parinti credincio~i. Dar cei din jurul sau. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti.cele r. Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca .mama Sfantului Calinic de la Cernica . dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit.Imi ajunge sa incep lucrarea .Inalt Preasfintite. 24. ~i aici. 1956. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. decat carti randuite sa se dea in dar. 23. Din botez se . fiind plans de tot ?Qporul. Bucure~ti.x sfar~i-o. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. l-2 . la 22 iunie. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834".Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea. a fost ingropat sub strea~ina catedralei. Deci. 1-au intrebat: . a inceput ~atia catedralei mitropolitane.a raspuns el. Cred ca urma~ii neaparat ·r.Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.era de loc din Bucure~ti. p. Ca numai atat voiesc sa traiesc. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834. vazandu-1 slab ~i :rimin. Dupa ~apte ani. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: . osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . Dintre toate cartile. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. 25.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i).

au dat na~tere la patru copii. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. nascut in jurul anului 1770. iar sora sa. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. Vaduva Floarea. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor. Popescu. numit din botez Constantin. cu randuiala lui Dumnezeu. arhimandritul Calinic. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. Copilul eel mai mic. a fost eel mai vestit . din cartierul Sfantul Visarion. Cel mai mare a ajuns preot de mir. a deprins muzica psaltica . Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. infiintata 15 Pr. Bucure~ti. Nifon M. Bucure~ti. Bucure~ti. Apoi. Dar. Ploe~teanu. Era originar din satul Perieti. la Manastirea Viforata. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. cu numele de schimonahia Filoteia. ramasa flira sot ~i flira copii. mitropolitul Dionisie Lupu. inainte de anul 1840.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. vazand ca ieromonahul Macarie . anume Antonie. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. Apoi. Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. · 1908. a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. M. 1936. Apoi.din mica sa copilarie".1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. au intrat in nevointa calugareasca. Idem. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. N. Auzind de numele ~i talentul sau. Justina. impreuna cu sora sa. 1902 . Carte de muzica bisericeasca. Ialomita.dascal de musichie". In anul 1820. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. cu sfatul fiului ei. Apoi 1-a hirotonit preot. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti.

mergand din loc in loc.patriot ravnitor". timp de trei ani de zile. stareta Manastirii Viforata. Poposind in Moldova.imarea.:. in anul 1829. ca un izvor curat de apa. Sunt vestite catavasiile sale de Florii. imbolnavindu-se. este luat in '. autohton.:erotectorul sau. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca.. a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului. In toamna anului ~ S36.::~ el la mitropolie. . din \1oldova. Atat :. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . Melodia cantarilor ::ii este lini~tita. . . Renuntand la . el transcrie muzica psaltica pe notatie noua.cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". trei carti de cantari Jlserice~ti .sistema -. unde. :ara a se departa de textul original. . il nume~te . o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. . Apoi.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 .intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti.iuhovnice~ti. in acest scop a tiparit la Viena. in anul 1833. Transilvania ~i Banat. N-a sacrificat nici melodia ~nmita. eche" ~i greoaie. Anastasimatarul. dupa metoda ieromonahului \1acarie. Apoi se duce la Manastirea ~earn!. ~i i-a dat ve~mant nou. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova. u~or de invatat pentru toti. ieromonahul Macarie este considerat . prin biserici ~" manastiri. Ea curge lin. ieromonahul Macarie a inceput opera . s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. Iustina. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. La porunca mitropolitului Dionisie. ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara ._:rijire de sora sa.:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. nesilita ~i potrivita. to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . El a .nationalizat" muzica psaltica. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul. :·:-ientale. bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. Pentru toate acestea. in graiul ?3-triei.dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri. Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un .:edicat mitropolitului Veniamin Costachi. Dupa intoarcerea S.::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru.t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani. Pana in anul 1829. nici limba romaneasca.Yeau ~coli de muzica in limba poporului. in tara. Adica a curatat-o de influentele straine. El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti.. intre anii 1822-1823. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. ~i Irmologhionul. prin ora~e.2J.ca un apostol ravnitor" ce era.

cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. Din aceasta pricina i se spunea .-nii 1800 . fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. stihuri". pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. in noua manastire.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. Caci. pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici. schimonahia Xenia. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . cu numele de schimonahia Xenia. iar . Apoi. voind sa o casatoreasca. insotite de o frumoasa prefata. ingrijirea bisericii. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. Astfel.Bucure~ti. Apoi. in post. Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. Versurile sale. crescand-o in frica de Dumnezeu. intrand in viata calugareasca. adevarate imne ~i cantari de bucurie. in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. 4720. pc. precum singudi autoarea le nume~te. au dat-o la invatatura. s-a racut mireasa lui Hristos. Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui. . Ascultarea ~ era cantarea la strana. Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru.stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. cu privegherea de noapte. schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". Parintii.racatoarea de stihuri". ducand o viata cu totul aleasa. 16 . Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor. a venit ~i tanara nevoitoare. impartite in mici grupe sau . sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. de Ia Arhivele Statului .

Athos. 359 17 . aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. incat . Dupa anul 1800. schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. 82 v.elinie".f. nr. Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti. netiparindu-se.. ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. Din limba slavona. parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog. reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. mss. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut. toti romani de neam.ai multe carti care. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de . tiparit la Ia~i in anul 1816. Iisus Hristos. stareful Maniistirii Neamf. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). a. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. Din limba greaca. graiul atat de dulce. Octoihul Maicii Domnului. monahul Gherontie ~i altii. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti.(.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". au circulat in manuscris prin manastiri. ieromonahul Ilarion. Originar din partea locului.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Cetfericov. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. Aici a continuat sa traduca ::l. 1846. cartile Sfantului Efrem Sirul. zis . in neincetata rugaciune. Cin care multe s-au pierdut. in timpul staretiei Cuviosului Paisie. _.laturi de arhimandritul Macarie. 1940. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei.al Sfantului Sava". a :ntrat din tinerete in marea lavra. Paisie. p. De asemenea. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi. Biblioteca Manastirii Neamt. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani.

in putini ani. 29 v . traducator ~i scriitor de carti patristice. incat. /storia Mllniistirii Neamf. prin anii 1790. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. iar glasul sau umplea biserica. Indeosebi se nevoia cu postul. Apoi avea cuget smerit. cu rugaciunea. la rugamintea calugarilor din manastire. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. nr. 1863. cum i se spunea in manastire.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. schimonahul Isaac Dasdilul scrie. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. incat multi veneau sa-l asculte. iar la stanga se canta muzica psaltica veche. mss. ieroschimonahul Iosif . care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari. ~i bine savar~indu-~i calatoria. cu tacerea. Si atat de frumos canta la biserica.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. Invrednicindu-se de darul preotiei. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. a 18 Andronic Duhovnicul. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. schimonahul Isaac Dascalul. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. ca o adevarata alauta duhovniceasca. dupa obiceiul bisericilor slave. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut.Nemteanu". Originar din partea locului. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. Sub staretul Paisie. M-rea Neamt. socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. Deci. f. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. cu citirea . sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). 161.

SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. prin intermediul calugarilor. primind numele de Olimpiada. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. un loc de manastire. unde sa se nevoiasca in tacere. p. fie din Muntele Athos. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. se insemneaza urmatoarele despre el: . De aceea. in loc de Bala~a. nr.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. a venit la Staretul Paisie. in rugaciune ~i in taierea voii. impreuna cu Schimonahia Nazaria. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii.· Biblioteca Miinastirii Neamt . fie direct din Bizant. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. mss. care i-a poruncit. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. nr. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. lasand in urma numero~i ucenici. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). Biblioteca Miiniistirii Neamt. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . 164-1907. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. Acolo a fost facuta rasofora. Dar. 103 Mss. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. 190 din anul 1846. in urma unei descoperiri avute. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica. 82 v. adusa. raposand sotul ei. La varsta legiuita s-a casatorit. f. luand binecuvantare.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). sa caute.

Evghenie Ungureanu. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. Ia~i. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. 1975. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. mai ales noaptea. care numara peste 300 de calugarite. p.362 PATERICUL ROMANESC 1785. ea n-a primit. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. iar pravila ~i canonul le tacea regulat. pentru ea ~i pentru ucenicele ei. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. ManastiretJ NeamJ. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. iar biserica de lemn este neincapatoare. 1923. Totu~i.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". cea dintai.Marta" manastirii. prin ora~e ~i manastiri. biserica cu hramul . in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. Toata viata sa a construit biserici prin sate. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. socotindu-se nevrednica. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. Ia ascultare. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. La slujbele bisericii era nelipsita. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . Istoria Mfmastirii Varatec. caci in Moldova . Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. in anul 1808. Apoi. Se indeletnicea. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842. 342-353 .

Dupa cativa ani. cand a ars acoperi~ul bisericii. care avea ~i o mica biserica cu hramul . Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. Auzind de aceasta monahii romani.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. iar cu metania din Manastirea Neamt. calugarit de marele staret Paisie. Vigla lanicopoli". A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. in partea de sud a . cele mai multe biserici au fost construite gratuit. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita . retragandu-se la Schitul Sihastria. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian. Precum reiese din inscriptii. dandu-i numele de Nicanor. crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. trapeza.incintei. in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. Do rind sa petreaca restul vietii in . s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale.prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos.lzvorul lui lsaia". pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. sapand putin. pentru ei ~i pentru gradina. Spun parintii batrani ca in anul 1941. Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . Gradina Maicii Domnului". A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. bucatarie. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". Langa biserica.Schitul Romanesc Prodromul". Intre anii 1841-1842. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova.cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. Patapie ~i Grigorie. Apoi. Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. bolnita ~i egumenie. . arhondaric. nu li . jupan Nicolae Cerneschi".

1941. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Ploie~ti. p. Auzind aceasta. timp de o jumatate de secol (1792-1842). parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. 383-387. 280-288. asemenea cuvio~ilor de demult. vazandu-~i schitul bine intemeiat. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. Bucure§ti. Mare carturar. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. V. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. 1907. Pr. II colectiv. in post. vazand aceasta minune. 1958. 22 .Parintilor. p. Acolo. care este ~i duhovnicul nostru. ierarh plin de curaj. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. Parintii lavrioti. Pentru sfintenia vietii lui. prof. Arhiereul Veniamin Pocitan. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. in singuratate. M. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine. Nicolau. Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. Sfantul Munte al Athosului. M-rea Neamt. Pacurariu. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. vol. Pr. Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846). au zis: .Chir Isaia". Sibiu. neobosit tradudltor de carti. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . Atunci unul dintre ei a zis: . Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. Pr. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. 1972. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. Apoi. Bucure~ti. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. in aspra nevointa. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. Ilie Gheorghita.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. ctitor de ~coli ~i biserici. prof. racftnd aghiasma.Cu adevarat. Insa Dumnezeu. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. Dupa anul 1820. 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. Cuviosul Iustin egumenul. Lacustele distrugeau totul.

Aici fondeaza un spital. a fost mare postelnic. 1768. ?etru ~i Gheorghe Asachi. organizeaza numeroase . . este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. AI doilea frate. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor. Din cei cinci frati. s-a facut calugar.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. Dupa inca un an este racut .ljarute asupra marelui mitropolit. se muta la cele ve~nice. unde pastore~te inca ~apte ani. mitrqpolitul Iacob Stamati. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. in satul ~o~ie~ti-Falciu.i. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. primind numele de Chesarie. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. 1796. Dupa un an. mitropolitul Iacob Stamati. Tot atunci trimite doi fii de preot. o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . social ~i patriotic. Avea numai 20 de ani. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. in acela~i an. patru au imbrati~at viata calugareasca. In noiembrie. Matei. la studii peste hotare.Mfmastirea Agapia 32 de ani. schimonahia Elisabeta. venerabilul sau parinte . este dilugarit cu numele de Veniamin. sfetnic ~i calugar devotat. . cat ~i . a fost consilier al =utropolitului Veniamin. 1803. AI patrulea.arinte sufletesc al Moldovei. La 10 martie. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman. copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Multe ~i grele au fost necazurile . totu~i de Ia inceput s-a dovedit . sustine zidirea din nou a zeci de biserici la . atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. De mic. Cel dintai. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. .-reot ~i numit eclesiarh mare. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc.. din parinti credincio~i de bun neam . De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. 1789.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 .ales slujitor al Bisericii lui Hristos. 1-94. In anul 1793. calugarindu-se cu numele de Sofronie.at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i.c raram cultural.Serban. dascal. in 1784.trunul seminar de preoti din tara noastra. AI treilea copil.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos.anastiri ~i schituri din eparhie. dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale.i:illovnicesc. La 1 iunie. Totodata. Vasile. Ultimul frate. a fost stareta in . Dupa cateva zile. Constantin. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J.xtor pentru bolnavi.

Cele doua tipografii. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. In acest scop. Face numeroase vizite canonice la biserici. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. aghiografica ~i istorica. da o Carte PastoraUi ditre preoji. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. compusa din opt puncte. mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. Secu. iar nu prin turnare. 1886. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. Dupa inca patruzeci de ani. peste Prut. la 30 decembrie. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. liturgica. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. Agapia Varatec. traie~te un timp la Colincauji. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. 1846. La 18 decembrie. din cauza rascoalei eteriste. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana. ~coli ~i mai ales la seminar. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. In anul 1833. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. 1842. manastiri. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. In anul 1821. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. facute de el ~i de . prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. Jar in ianuarie.dasdilii" de la Neamtu. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. b. morala. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios. . Intre anii 1808-1812. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai.

Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. fondata in 1833. in anul 1803. rai impodobit cu tot felul de pomi. 5.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. . dupa 1834. . 4. Astfel. pe langa cele amintite. peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt.Academia Mihaileana din Ia~i. in anul 1841. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. . ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. cea mai mare ctitorie a sa. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. Manastirea Horaita. in anul 1805. gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. in anul 1834.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. . daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. 3. a fondat primul seminar din tara. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei. nici ar fi departe de adevar. dar ramasa neterminata in timpul vietii sale.Nu ar gre~i cineva. biserica Manastirii Sihastria. 6.Seminarul de la Mfmastirea Socola. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i.~coala incepatoare. in lunga sa pastorie. dascali ~i ierarhi ale~i. Astfel. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). Rarau ~i altele. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. . pe cele douasprezece luni ale anului. in acela~i an. pana la mutarea din viata a mitropolitului. insa. in 1805. . in anul 1828. Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. . Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . . cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade. biserica Mfmastirii Vorona. in 1834. Pentru intarirea disciplinei in manastiri.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia.~coli publice in toate ora~ele din Moldova. Schitul Durau. Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: .C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2.

precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza .·. Ca. din mort. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. ci moare. iar pe om.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor.stea de stea se deosebe~te in slava". mfmgaie pe eel necajit. cu starea ~i cu deosebirea. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor. tot a~a ~i vietile sfintilor. Precum trupul. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc. nemancand bucatele cele potrivite lui.. din vechi il fac nou.Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. Zicea ~i acestea marele ierarh: . a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. 8. Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti. tot a~a. Pe suflet il stralucesc. pentru imbracamintea. nu poate fi viu nicidecum. pentru podoaba ~i pentru hrana lui.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor.368 PATERICUL ROMANESC 7. ci este mort. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit. zicea: .Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu.Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta.. 12. 1. veselesc ochii. marea o lumineaza. 11. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. 10. viu. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. fac vesel sufletul privitorului.Precum . cu frumusetea. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. Zicea iara~i: . pe minte o lumineaza. . pe eel neplecat il pleaca. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . 9. dupa o vreme nu mai poate fi viu. precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. pe eel ratacit il intoarce. Ca. desrateaza gustul. lipse~te pe cre~tini de folos. . Ca.

Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga. Apoi zicea: .Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. . ci de multe ori.0. nici de doua ori. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. Alteori. nu o data. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta. zicfmd: . omule. bunatatea. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor.:::atre Dumnezeu. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. facerea de bine catre aproapele.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. 16. rape~ti cele ale saracului. cand tu nu pofte~ti. in loc de mila. ci zavistuie~ti sporirea lui ~i. la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. mintea se va lumina. cu evlavie ~i cu luare-aminte.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi. iara~i invata poporul.pentru care. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . . Pentru aceasta . Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. Ziditorul nostru. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. 15. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii . cand nu cercetezi bolnavii.continua mitropolitul Veniamin . 17. zicand: . cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. Cand tu nu te parase~ti de rautati. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi.dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau. o. nu se caie~te de pacatele sale. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. 14. prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. sufletul tau nu se smere~te. zice Ecleziastul.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". nu se umile~te.

spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. 20. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. piei gandite ale cortului marturiei. care ne zidesc. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti. oare. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . cat ~i diavolul se cutremura de dansul. lucrurile potrivnice. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. o. nici apa in sange nu am preracut-o. ca Moise. pacatele multe. prea iubite cititorule. Ah. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. eel rara de minte.Vai mie. cu care suflet ~i cu care inima. pe care o am primit? 21. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. 13).Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. La urma adauga ~i acestea: . ticalosul. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. Zise ~i acestea: . spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. 19. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. vai mie. 10). haine aurite.Deci. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept. tartarul atat de rece. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. argint cu foe lamurit. am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22.370 PATERICUL ROMANESC 18. eu. foarte am gre~it. Doamne. Langa acestea. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. focul gheenei arzator ~i cumplit. ci a~a prost. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. 3. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. Doamne. viata omului scurta. 4. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate. Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: . Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . moartea se apropie.

ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate. §i tara de primejdie o veti trece. prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare. decat toate celelalte bucate. 26. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. .intru care Dumnezeu este ::nurit . Este liman care izbave§te pe . Prin invataturile ei cele intelepte. 25. ~i precum luna pe stele. mai de nevoie trupului. Iara§i zicea: . a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. o. Zicea iadi§i: . 27.§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare. iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa.:!lavolul. intru dansa il veti vedea cufundat. darurile cele minunate ale acestei carti. mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti. adica pe . §i cititi-o des §i cu :uare-aminte.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. 24.a. este nu numai monahilor. ca §i Israel eel de demult pe egipteni. 23.Precum painea este.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te. Apoi adauga §i cuvintele acestea: .Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca. al carei capat ajunge pana Ia cer . Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul. celui ce pofte§te mantuirea s. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase.:ei ce scapa Ia citirea ei. Scara Sfantului loan. dupa vrednicie. acolo izbavirea de tirania lui Faraon.Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. ca. aici fugirea de pacat.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon. incat le recomanda tuturor zicand: . Ca acolo era ie§irea cea din Egipt.Primiti cartea aceasta cu dragoste. iar pe faraon eel' gandit. continua bunul pastor. . cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei. se K:. negre§it. ea este oarecare toiag allui Moise. iubiti cititori.Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi.

cu intelegere ~i cu dreapta credinta. Zicea iara~i bunul pastor: . apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". 30.Ceea ce place lui Dumnezeu. Tipicul. 33. . sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. spre mai lesne-intelegerea cititorului. Apoi adauga ~i acestea. pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. Iar pentru folosul tipicului zicea: .Pe cat de cu osardie. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! . a neintelegerii. chemfmdu-i pe dan~ii: .Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala. cum sa va purtati intru cele sfinte. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui.372 PATERICUL ROMANESC 28.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. ~i luminat striga. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. Iar ceea ce place sfintilor Lui. La urma. adauga mitropolitul Veniamin: .in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. spunea mitropolitul Veniamin. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . 32. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti. adica pe sufletele credincio~ilor. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. 31. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. place ~i lui Dumnezeu. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. Veniti. Ca nu din pricina aceasta. 29. Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere.

dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. 3). Si crede!i. Daca a~a va ve1i sftrgui. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. 1.Nu ar fi gre~it cineva. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. dupa vedenia Proorocului Zaharia. Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: . 35. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. iubitorilor de Hristos cre~tini.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a. 40. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. nici de ar fi numit-o cer. Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om. Iar despre importan1a Ceaslovului invata. nici departe de adevar ar fi stat.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. Alteori indemna parinte~te pe to!i. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . 39.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. 36. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare.Omul. pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. 103). mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face.Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . a~a invata marele mitropolit: . rara indoiala. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. zicftnd: . adauga mitropolitul. tot a~a Ceaslovul. de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. zicftnd: . Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi. Ca.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. 37. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. . a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. 11 ~i 118.fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. aduc. 18. 38.

deci.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. le socotesc ca de la intamplare. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor. deca. 44. Deci. 20). continua mitropolitul Veniamin. ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. imputinandu-se credinta. in veacurile de mai inainte.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. se insarcinau sa catehizeze poporul.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. tot clerul. adica sa aiba faptele credintei. cu adevarat. se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. Nici de alta rasplatire vrednic. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. ~i amar voua. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. parintilor. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. ~i pe suflet de Dumnezeu". zicea: . 45. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. mai tot tineretul veacului acestuia. 30). care inca urmeaza acum. in lumea aceasta. incat. adevarul graind. de la treapta arhiereilor. ~i pe trup il despart de suflet. nu se poate socoti vrednic de alta numire.Biserica. 43. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . Vai. incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. In zilele de acum. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. imputinandu-se invatatura credintei. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . s-a . Apoi sa aiba praxis.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca.Uciga~i de fii. atat se ingrijea pentru invatatura credintei. decat de sluga vicleana ~i lene~a. Ba inca ~i mai rai decat aceia. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. 41. pana ~i anagno~tii. zicand: .

zicea marele ierarh: . Iar pentru folosul cartilor.Fiti. pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. ca nu toata trecand-o cu ochii. din care multe stau netiparite pentru neinlesnire.Mintea este intocmai ca ~i stomacul. 48. adauga mitropolitul. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna. Ca prin acestea. Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. mbitilor patrioti. 49.Socotind eu nevrednicul ca. zicand: . daca nu eu. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . decat pentru inse~i pacatele mele. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. 46. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. iubitilor. dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. ~i prin indemnare. m-am sarguit. Cand cineva o incarca cu multa citire. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei. in multe parti ale Europei. 50. Iar despre felul cum trebuie . la basme ~i la tot felul de zadarnicii.sa se citeasca sfintele carti. in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia. 47. indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . astfel invata: .C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri.turma" de la ni~te caderi ca acestea. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire. Apoi indemna pe cititori. turnul credintei. asemenea este ~i mintea. nu putina ratacire pricinuiesc. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei. Dar ~i ortodoqilor. Zis-a iara~i bunul pastor: .

54. iubililor. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. A~adar. care la vedere de~i se arata mica. Fili blanzi. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. ca. sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. o incheiere a unei pricini. Nu pierde1i vremea in zadar. fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali.Fiilor. sa soseasca ~i judecata. Apoi adauga ~i aceasta: . Altadata iara~i ii indemna: . pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. Adica. cu evlavie catre cele sfinte. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta. le am intinse. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. dupa ce va citi in lini~te.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa.ai inainte.Lepadali tot vicle~ugul. sa urmeze iara~i inainte. a uitat tot ce a citit. cape ni~te strune. 53. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. Pentru ca nu cumva. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. cu buna luare-aminte. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. . Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . 52. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. Iubililor. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. dimpreuna cu citirea acestei carticele. cat va socoti ca ii poate mistui mintea.Primili cu dragoste osardia mea. ruga1i-va ~i pentru mine. 51. a~teptand intoarcerea voastra. In acest chip se folose~te cu adevarat. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. Zicea iara~i: . cucernici. iubitori de Dumnezeu.

57. ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. 59.:.:bitor de oameni nu ne pedepse~te. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie. Tu pe toti credincio~ii ii chemi.im nimic pe toate le-a actus intru a fi. :. ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna.Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. Ca va veni.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste .Veniti sa ne bucuram de Domnul. de Dumnezeu placute ~i folositoare. trecandu-ne vremea in zadar. Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. . Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . Tu. .zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor . a~teptand ?LXainta sa ne ierte.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune. Apoi adaug. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii.i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu. 60.Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi.:: ~i Imparatiei Sale. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire. risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire. avand plata Sa cu Sine. Precum ~i pe a noastra limba.:. Mai mult. Ci. cereri ~i :::mltumiri. totdeauna indelung rabda.:Cc ob~te sa se veseleasca. atat de !mpresurata de multe altele.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. aratandu-te. carte aurita! Tu. 58. cum .a spre pocainta. dupa datoria pe care o aveti.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . Ci. ivindu-te. vine ziua Domnului . precum !nsu~i ragactuie~te. . In prefata .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55. Zicea ~i acestea: . Tu. pe care Dumnezeu ne-o . 56. Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: . de ob~te. spre toate invataturile cele iinatoase. zicand: . inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta. ~i ca un bun ~i ::.:~a mare ~i infrico~ata. ca .0.

spre a putea ajunge catre mantuire. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . de asemenea. de la preot ~i pana la profetul . nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: . ~i insumi. zicea mitropolitul Veniamin. trimitand pe apostolii Sai in lume. sarguincios lucrator al pamfmtului. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni. am pus tot felul de silinta. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. Pentru aceasta ~i Mantuitorul.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii. Pentru ca. Zicea iara~i: . Adica de cuno~tinta ~i de credinta. cetatean folositor al societatii. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. ca sa zic a~a. Doamne! 62.De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. 67.378 PATERICUL ROMANESC 61.. in prefata . spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. de la eel mai mic pana la eel mare. le-a zis: Mergand. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra. care na~te pe credinta. Si precum credinta invie prin fapte bune. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului. fnw1Jafi toate neamurile. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. 64. cu un cuvant.lstoriei biserice~ti". cu care sufletele cele evlavioase. Si. caci altfel este moarta. Apoi continua.De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. Zicea iara~i: . invatatorii fire~ti ai moralei. parinte duios al familiei.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. Ceaslovul. al patriei ~i al omenirii. nu va pieri cetatea noastra. zicea marele ierarh: . lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. 66. popor ales ~i bineplacut. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. 63. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. ~i prin altii. 15). mlidular ravnitor al statului ~i. toti au tacut tarlidelegi. 65. zicand: . va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. cuno~tinta. supus credincios domnitorului.Citind lstoria bisericeasdi.

Apoi. se poate numi viata. lata mijlocul prin care sa putem vietui. 70.Fiii veacului acestuia. nu avem lipsa de sceptre. 72. chiar din inima lui. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. Prin virtute ~i prin credinta. tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. 69. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: . sfintii toti au ::. mitropolitul Veniamin C. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. mai mare. 68.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. ca. in care sta ingramadita spuza patimilor.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. 1). Dumnezeule. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. 71. temandu-se de moarte. Apoi continua. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor. ce se surpa ~i nu tin? . mai stralucit. adevarata marue sta numai in virtute. 1. nu prin arme ~i putere lumeasca.:ele dumnezeie~ti. 16). Spunea marele ierarh ~i acestea: . mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. a~a in nevoie. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . Altfel trupul nostru. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). iubitilor. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi . care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase.Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. folositoare lumii. nu avem trebuinta de tronuri. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra. dar cu nemurire. Zicea iara~i: . nu avem nevoie de diademe. nu indelung.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie. ziua # noaptea? (Ier. sa :.Nimic nu este. Dupa cincizeci de ani de jertra. doresc viata. unde a mai trait inca patru ani ca . sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi.)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. o. mai puternic. uniti prin dragostea evanghelica.

73.. ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci. a. din afara de sfanta biserica. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: . . numai cu parintii din manastire. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. dupa cum i-am iertat ~i eu. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . Dator e~ti. 25 . Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi. 74.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. inainte de ob~tescul sau sfar~it. pentru dragostea Domnului. op.smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei". preote. Ia anul 1796) Veniamin. pentru luminarea poporului nostru ortodox. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori.. Mi~cat de harul Duhului Sfant. p. o. . Smerit Episcop Romanului26 . iata. rara arhierei. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor.Las.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. 238-250. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. Drept aceasta. preote. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut. inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat. 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. cu mila lui Dumnezeu. Iar pentru inmormantarea sa. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. cit.

atat inauntru. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. ori slobod. spalat ~1 pieptanat.iu. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. icoane. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini. grijit la haine. b. ferindu-se de adunari necuviincioase. de cuvinte de~arte. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. (adica) de betie. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. de zavistie. cristelnita pentru Sfantul Botez. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. iar nu in turnari sau in alt . sfinte vase. de galcevi. f. farmecile. sa poste~ti cu o zi mai inainte. ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. carti. . de judecati. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. 15). cu toate faptele ~i urmarile tale. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. rara de pecetluit cu pecetea noastra. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta. iara cand va fi lipsita de ceva. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. cu neoranduialli. Si sa fii . cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. de sudalmi. sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. Sa nu fii volnic a cununa. care le fac cei mai multi prin casele lor. 5. o data ~i de doua ori. '·e~minte. cum ~i pe dinafara. ori rob. .:urat atat la cele din launtru ale tale. e. g. ca. baierile ~i altele asemenea acestora. a pazi curatenia. a fi cinsti1i ~i ascultatori.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. . dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . care este incepatura tuturor rautatilor. cu indeletnicire Ia rugaciuni. lara. descantecele. nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. de mimdrie. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. d. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. neurmand sfatul tau. sa arati la protopopul tinutului. c.

incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. prive~te-le. . in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. De te va supara cineva. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. ale pazi neaparat. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. preote. o. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. h. Ci. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. numita pana astazi . Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. Pustnicul nv. s-au imprietenit unul cu altul. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. cu iubirea lui de oameni in veci. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. fiind preot. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. Numai ursul. sa fii indatorit a veni la noi. odata. cu randuiala lui Dumnezeu. ~i cum pandeau ei in apropiere. Aceste mai sus aratate. ca sa te punem la cale. Dupa cativa ani. Dar. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. dorind sa se roage in pustie. Sau cand vei avea pricina de galceava. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. ca ucenic credincios. ci singur ~i-o agonisea din plidure. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. in desi~ul codrilor. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. ~i de vei pazi intocmai neaparat. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. cand vei avea vreo suparare de judecata.Pe~tera Mica". Se mai spune din batrani eli. iar ziua ursul pleca in plidure. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. Amin". ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. carele. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine.

Ce cautati.Parinte.Cum va este voia. Insa. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului. Pana astazi. Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa.Lasati-o acolo.Pe§tera Mica". Mergeti in pace. suntem vanatori. . parinte. \'rei s-o prime§ti? . oricata apa ar lua. Parca s-a a. in pustiul acesta? . smerenie ~i pricepere.s. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon. avem ceva de mancare la noi. care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a.Izvorul Pustnicului". au vazut un :ucru infrico~at. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera.C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . credincio~ii intra in . se roaga §i iau apa din . Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. cu numele de Constantin Cipatana. fratilor. fratilor. izvorul nu se imputineaza niciodata. . Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. unde o fi raposat §i ~are ii era numele.Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! .Parinte.Iarta-ne. ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor.§i te roaga pentru noi! . prin anul 1784. am vrea s-o lasam sfintiei tale. Urmarim un urs. vom mai veni prin locurile acestea. iar aHituri. El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. pe piatra.Dumnezeu sa va binecuvinteze. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut. Din ziua aceea.cuns aici in pe§tera. pe piatra. In anul 1820.Sa ne iertati. fratilor. Cand au ajuns la gura pe§terii. Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. parinte .au zis vanatorii . Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? . mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. in anul 1825 este hirotonit episcop la . ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti.

precum: Seminarul eparhial. ~coala de muzica bisericeasdi. pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . Iar ca ucenic al unui mare episcop . Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). Chiriacodromion (18391 ~i altele. Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. Aici . Molitfelnic bogat. in anul 1833 ~i altele. schituri. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . a intemeiat mai multe ~coli. a reinnoii zeci de laca~uri .Opre~te-ti. episcopul Chesarie. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). in anul 1830.Iosif al Arge~ului . plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. Sfintele Liturghii (1840).sacrul mormant. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. Octoih ~i Catavasier (1839). timp de 21 de ani. precum ~i pictori renumiti. devenind astfel ur:. in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. raspandite in cea mai mare parte gratuit. zeci de carti patristice ~i de cult. la 30 noiembrie. cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. trecatorule. Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. dandu-le preoJi buni. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti.manastiri. din care au ie~it episcopi. metoace ~i biserici -. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. in anul 1846. Ceaslovul bogat. in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori.384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. preoti ~i dascali ale~i. Agheasmatar (1845) ~i altele. mare ctitor al acestei eparhii. Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834).a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. zidindu-le laca~uri. Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). Alcatuire aurita (1837). episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. Acatistier (1836). rugaciune ~i viata morala desavar~ita. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. spre neuitata pomenire. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833). unde s-au tiparit. a raposat cu pace. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). infiin~ in anul 1836. Psaltirea (1841). dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu.. cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. ~coala de picturi bisericeasdi.

Veneau la el oameni bolnavi de prin sate. D. 1958.Parinte Calinic. luand icoana Preasfintei Fecioare. ca s-a nevoit aici 40 de ani. sa mori la manastire. jertfiri spre gloria Domnului. p. mare evlavie la Maica Domnului. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. a Patriei ~i eternei sale memorii. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. vol. p. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau.. Ajungand la adanci batraneti. 419-422. am venit sate coboram de vale. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. a cerut Preacuratele Taine ~i. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. II colectiv. 28 . iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. 1913. Batranii spun ca era preot. s-a marturisit la duhovnic. Bucure~ti. Voiculescu. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. ViaJa # activitatea lui Chesarie. Cuviosul Calinic avea. . Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul. rna cobor singur! ~i indata.. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . de asemenea. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. Bucure~ti. a cazut bolnav la pat. a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. Furtunli. Poiana lui Calinic". teza de . dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul.Cu ajutorul Maicii Domnului. pruni ~i nuci. a raspuns batranul. Oriunde se ducea. 1897. (Noiemvrie 30. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni.. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. 57 ~rie. . episcopul Buzaului.:eTJ!a. Apoi s-a inchinat in biserica. in putin timp. sub varful Muntelui Horaiciorul. Bucure~ti. alunga fiarele salbatice din gradina sa.C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. G.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

. iconom devotat a. in anul 1789. Dupa moartea staretului Dometian (1834). Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. 5peCifice. din Manastirea Neamt. este schimbat din staretie. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. iar mai tarziu. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . In anul 1843. In anul 1808 a fost calugarit. i-au dat o cre~tere aleasa. fiind incredintat unchiului sau.u credincios al neamului. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. Intre anii 18321834. apoi reales intre anii 1838-1839. In urma unor intrigi din afara. arhimandritul Ilarie. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). a neamului ~i a aproapelui. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit".ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. a intrat in viata monahala. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. de~i saraci. In aceasta scurta perioada. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. de~i suferind. Ortodoxiei romane~ti. hirotonit diacon ~i preot.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. Parintii sai. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. . In anul 1802. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. Staret ~i duhovnic ales. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. calugar invatat ~i scriitor iscusit. de altfel. cand avea numai 12 ani.:ulturala.

tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire. parintele Neonil. 4.000 lei. precum se vede pana astazi. Bogati ~i saraci. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. cat a fost preot la catedrala. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. 1853. in toata viata sa. tarani ~i ora~eni. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. 5. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. impacat cu sine. a intocmit . Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. marele staret Neonil Buzila. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. plfms de tot soborul. b. in acela~i an ( 1821). vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. in anul 1821. atat domnitorului ~i mitropolitului. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. Dupa aproape doi ani de zile. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". . 2. Arhimandritul Neonil. Se spunea despre dansul. Mai ales la Ia~i. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos. Deci. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. 3. Deci. vazfmd parintele saracia datornicului. luand porunca de la staret. Ia 16 octombrie. arhimandritul Ilarie. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. mireni ~i calugari. 6. se muta in odihna lui Hristos. invatati ~i oameni simpli.

.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni. iar imparta~irea sa se faca saptamanal.marturisirea zilnica a soborului. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. zidirea de spitale ~i ~coli publice. viata duhovniceasca ~i . Prin aceasta. 7. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura.CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. Toate acestea au fost in intregime realizate. din Yeniturile manastirii. De asemenea. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. . unitate ~i smerenie.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. afara de cei bolnavi.zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt.interzicerea mancarii de carne in ob~te.servirea mesei numai la trapeza. erau acestea: .tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. infiintarea unor .veniturile manastirii vor fi folosite. . in iiecare seara.deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori. lucrul mainilor ~i slujirea. . Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. . care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir. ca: zidirea de biserici noi in satele sarace.indeletnicirea la chilii cu pravila. .petrecerea soborului in desavar~ita armonie. atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. Iar pentru abateri mai grave. tara voia soborului.participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii. . cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie. participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie. 8. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. cat ~i pentru cei din pustie. . . fixate de staretul ~eonil. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: . ~i altele: .interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire. indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca. . Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii.

Tipicul.bolniceri" ~i un medic. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. 1 . A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. in ambele ~coli. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. cu paraclisul Buna-Vestire. in locul celei arse in 1841. Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. lar la Targu Neamt zide~te. biserica Schitului Vovidenia din apropiere. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului.se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. trapeza ~i aripa de sud a incintei. in anul 1852. ~i altele. a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil .392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. Marele stare!. pe cheltuiala manastirii.chilii. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. Astfel. copiii invaJau gratuit. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. in aceste doua spitale. Muzica psaltica. lar pentru calugari. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni.cum nu era alta in Moldova". cu paraclis la mijloc. Regulile vieJii monahale. biserici. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. 11. de doua ori mistuita de foe. spitale ~i ~coli . Gramatica. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii. ambele inzestrate de stareJ personal. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. 9. 10. incinta Manastirii Secu. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. arhimandritul Neonil. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. in timpul staretiei sale. cu medic platit de manastire. Staretul Neonil. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . Mai zide~te o farmacie mare . multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!.

o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. Unii traduceau din limba greaca. 15. Pocrov. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. 13. 16. in anul 1847. 14. la trapeza. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. la episcopul Andrei ~aguna. . atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. la bolnita. Pe langa cartile care se citeau la chilii. Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. La Manastirea NeamJ. la tipografie. Basarabia ~i Bale ani. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. din Sihastria. la ascultare. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. corectau paginile tiparite. ~i se vindeca. iar altii turnau litere. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . Cum se imbolnavea cineva. Iar de la Utrenie. culegeau textul. lucrau la teascuri. Se spunea despre dansul ca. dandu-le mancare ~i chilii. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. Astfel. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. raceau cerneluri naturale. cat ~i in Muntele Athos. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. Sihla.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. secerand pe cei lipsiti de ajutor. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice.

se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. Zilnic veneau la el parintii din consiliu. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. trup spre mantuirea noastra. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat.Fratilor. primiti. Mirelui sau eel adevarat. cu toate schiturile ~i metoacele sale. 18. 22. zicea el. lar dintre toti. AWi data iara~i invata. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. Ci de acolo. . de pe patul suferintei. Biserica Rasaritului. atat prin viu grai. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta.Sa ne innoim. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. prin cuvantul arhanghelului. niciodata n-a cartit intru inima sa. va rog. ca pe ceea ce negrait. fratilor. adica sfanta noastra maica. 7). dupa cuvantul Apostolului. De pe patul suferintei. dezbracandu-ne. 1. Zicea iara~i: . 19. egumenii.394 PATERICUL ROMANESC 17. ~i sa ne imbracam iD . Zicea iara~i: .Fratilor. 21. care numara pana la 600 de calugari. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. a oamenilor. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. zicand: . de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata.Fratilor. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. 20. Pe acestea. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii. le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta.Pe florile acestea duhovnice~ti. cat ~i prin scris. spre a le aduce lui Hristos. miros de buna mireasma. Zicea staretul Neonil ~i acestea: .

:el nou prin lucrarea faptelor bune. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. 1853. octombrie. Ca. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul. marele staret Neonil. ci nestricacioase ~i cere~ti. staretul Neonil. . cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii.Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. spre urmarea petrecerii lor. Amin". nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant. ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. 23. dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . Adica. Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. 25. ca. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. iertati-ma. a trecut cu pace la ve~nica odihna. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. Apoi adauga: .Hin glasul trambitei celei de apoi. Lui sa-l aducem. NEONIL. tacand aceasta. insotit de aceste ultime cuvinte: . dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . Zis-a iara~i staretul Neonil: . Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. praznuind nu o data in an. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti. in toamna anului 1852. ci tara incetare. Dupa trei zile. 13. 24. Domnul nostru. Iisus Hristos. a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea. pe cat ne va fi cu putinta. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. inca ~i pe preacuvio~ii parinti.

iar in casa a fost crescuta de mama sa. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. cu cartofi ~i pesmeti. indata i se implinea cererea. ieroschimonahul Gherasim Popescu. pana la ob~tescul sfar~it. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. TFeci. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. De mica a fost data la invatatura. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. Noaptea. caimacamul Moldovei. Primea numai rugaciunile celor bolnavi.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. s-a retras mai sus de schit. laudand pe Dumn. Deci. prohodindu-1. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. prin anii 1815-1820. nici daruri de la oameni nu lua. 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. . Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. ieroschimonahul Gherasim. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. iar Duminica venea la schit. asculta slujba. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. Pentru multa lui osteneala. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. Elisabeta.l~u. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se. Deci. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa. egumenul Pe~terii. a auzit un glas: . cum se ruga pentru cineva. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. i~i marturisea gandurile la staretul sau. deprinzand bine limba greaca. iubind pe Hristos. La chilie se hranea numai cu urzici. in Muntele Batrana. Apoi. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. ajungand renumit prin satele din jur.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. ~i. in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici.

Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. ::dita de fiica marelui voeivod. sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. a daruit ve~minte.:.. a restaurat biserica Domnita Bala~a. . Idem. -. 770-791. carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. e~minte.O. staret.R. Elisabeta. Arhim. a racut numeroase donatii de bani. Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. Inca pe . Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B. 603-632. pe toate le-a impartit :a saraci. p. cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. Apoi.. in acela~i an. Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. 7. precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. Viafa unui fmbunataJit calugar roman.ilrele.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. dar nu avu copii. duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX. ~i a fost inmormantata . carti. Deci. Viata Acest cuvios arhimandrit. de asemenea. 1898. la Manastirea Varatec.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi.C U V I 0 . 1898 3 iok. schimonahia Elisabeta Bal~. ". a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei. In Bucure~ti. acoperaminte de fir. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. Nectarie Banul. lstoricul M-rii Horaita.:-rimind schima monahala. nr. De asemenea.Hituri de mormantul mamei sale. Buc. mare dregator al Tarii Romane~ti. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei.:andele.. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. urmand exemplul inainta~ilor ei. :::: casa parinteasca. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. ctitorite de Constantin Brancoveanu. imbracaminte la icoane. carti de cult ~i multe . Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal. la biserici ~i manastiri. 1857. logodindu-se cu Hristos ~i . ajungand la adanci batraneti. . icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. Apoi. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i.

a pornit spre Manastirea Neamt. tanarul loan. Parintii sai. pe cand erau cu totii la nunta. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. pe ascuns. Apoi. de curand infiintata. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. alaturi de ctitoria sa. mitropolitul Grigorie. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. parintii voiau sa-l casatoreasca. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. lasand staret pe unul din ucenici. numita Roseti. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. Dupa cativa ani. Intr-o noapte. cuviosul arhimandrit. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. Nicolae ~i Pelaghia. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. din vestita familie de dregatori moldoveni. . dar el. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. 1859. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. La 26 decembrie. dupa obiceiul vremii. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. tinutul Neamt. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. de mitropolitul Veniamin Costachi. b. a ie~it afara. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. dar nu reu~e~te s-o termine. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. ca sa-i organizeze tipografia. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. dezgustat de cele pamante~ti. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. regretat de fiii sai duhovnice~ti. La varsta de douazeci de ani.

loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului. fnvatand me~te~ugul tipografiei. un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura.Vrei sate faci monah? . dar nu 1-au ~it. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. 3. ca ajutor primului tipograr. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. 4. . Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: .A~a.ajutat de inca 30 de monahi". Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. Deci. Dupa plecarea sa la manastire. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. Murind tatal sau.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. :ubind toata viata saracia lui Hristos. 6. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. a raspuns loan. care ii 5ehimbase hainele la plecare. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca. intorcan. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa.:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. daca o vrea Dumnezeu. . . spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: . Aici s-a .C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. 5.A-i faceti di s-a facut monah.:cei paduri. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. 1-a gasit la Manastirea Neamt.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. Si iata. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i .:u-se. aici sa te sui. nici la stanga. 1-au cautat parintii peste tot. in acela~i . pana ~i la Sffmtul Munte. Dar acum nu aveti ce s. 7.:a ~i-a ales partea cea buna. Abia dupa doi ani de zile. le-a spus: . Dar smeritul nevoitor. Sa nu te lbati nici la dreapta. 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. nu departe de schitul cu acela~i nume. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. Mergand pe jos toata noaptea. Apoi. unul din casnicii tatalui sau.

cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. din cauza deselor tulburari.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. Apoi. drept loc pentru altar. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. in ca1iva ani. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. gasind bradul. 12. a hotarat sa zideasca jos. langa Muntele Horaita. irnpotriva vointei sale. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. 8. a plecat la Ierusalirn. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. deasupra unui brad. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. Dar. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca. Apoi. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. 11. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. dintre care 12 erau preoti. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. 4 cantareti ~i restul ascultatori. Apoi. pana la 70 de rnonahi. Sea.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. 4 diaconi.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. preot ~i arhirnandrit. cu banii adunati de la credincio~i. au luat ve~rnintele ~i. 9. 1-a slobozit cu pace. In Bucure~ti. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. a zis: . Si s-au adunat in jurul lui. Deci. ca o vapaie de foe. in prirnavara anului 1830. Si indata a vazut o lumina. apropiindu-se. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. Spunea acela~i ucenic ca. Dar. . Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. insa. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. Astfel. 10. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita. Apoi. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el. ca un adevarat parinte. pana in anul 1843.

17. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. rabdand multe ispite.Fiule.Parinte. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. Apoi a zis batranul catre ucenic: . i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. caci este bogat. cu sotia. caci aveau pe staret la mare evlavie. Apoi au adunat piatra de zidarie. ierodiaconul Nectarie Banul. ucenicul sau. nu aveau copii.Dupa credinta voastra. 15. ii binecuvanta §i le zicea: . s-au urcat amandoi pe Tabor. dupa opt ani de casnicie. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. El nevada altul in loc. a zis ucenicul. foame. daca citea la vreun bolnav. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. Ducem bagajul in mainile talharilor. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. pe Tabor. la Mormantul Domnului. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. un me§ter zidar din 'Nazaret. Dupa aproape un an de zile. acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. tacand ucenicul. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. anume Iosif. se racea sanatos. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. ca locuitorii din partile Nazaretului. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau.C U VI0 . pana au deprins limba araba. 16. distrusa in secolul XIII. 14. sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . sete. ca sa §edem acolo in pustie. au pregatit var. care. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. ruinate. fiilor. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. Atunci. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata.Fiule. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. pentru ca §edea in pustie. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . Toti alergau la el pentru sfat. din Cana Galileii. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. . Jar de-l va lasa in mainile talharilor. pentru citit §i spovedanie. il va pazi . Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei. tocme~te un om cu doi asini.

se va face sanatos.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. insa. urcand pe Tabor. de la marginea muntelui. Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid. Iar unul din ei. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. parinte.utand sa-l ucida. cu darul lui Dumnezeu. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. Iar parintele.De ce vii la mine. maniindu-se. ca este bolnav de moarte! . Deci. vazand credinta ei. 19.De unde e~ti. mergi in pace. ~i cite~te copilului meu.Fa mila cu mine. de acum. plangand: . am orbit ~i nu vact pe unde sa merg. Atunci cuviosul. ca. o femeie mahomedana din satul Daburia. apropiindu-se de batranul. omul. ca ii-am gre§it. parinte. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne. AWi data. Intr-adevar. Spunea iara~i ucenicul ca. i-c. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . i-a zis el. iata. apoi a stropit copilul. . ca fiul tau se face sanatos. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: . de vei citi fiului meu. copilul s-a racut sanatos. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. vei vedea. i-a furat un mic vas cu . Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i. §i pe cine cauti? . a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. §i mergi cu pace. a zis: . omule al lui Dumnezeu. omule. 1-a luat de mana §i i-a zis: . 18.Crede in Dumnezeu. De bucurie. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui.Nu rna due la nimeni altul. Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. rn-a pedepsit. lJi multumesc. Dar batranul se ruga in padure. a binecuvfmtat §i a sfintit apa.Vino sa-Ji arat eu cararea ca. Intalnindu-1. spus.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. cum a ajuns acasa. milostivindu-se spre el. ie§ind afara. parintele 1-a intrebat: .402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. i-a citit cateva rugaciuni. femeie. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. dl.IarHi-ma. Dumnezeu sa te ierte. nu gasea cararea sa coboare.

Iar batrfmul i-a zis: .m. 20. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. dar nu faceti bine. ~i s-a potolit fiara. pe cfmd il coborau de pe munte. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . Atunci s-au linistit oamenii ~i. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. Apoi 1-au pus pod la casa. a dat peste el. Auzind de balaur. . Dadi va voi da voie sa-l ucideti. ca ne este de trebuinta . a raspuns parintele. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. Deci. Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . grqesc inaintea lui Dumnezeu. nu cumva. Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . ca ma fac mincinos ~i calcator de pace.Ba nu. nu te mania. taind copacul.Toata padurea este a voastra. ca eu am facut pace cu el. precum nici el nu mi-a racut mie. intra. Atunci au scos copacul acela. dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . Ci lasati-1 . . cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. cum ca stare}ul sau. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor.Batra. crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: . Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. ca este lfmga biserica noastra. ~i cereau copacul. fiilor. lasa-ne sa taiem copacul acesta. Atunci parintele le-a zis: . arhimandritul Irinarh. maniindu-se. s-au intors la Nazaret. 22. Din intamplare.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. 21.Taiati-1. Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator. Apoi. ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit. a dispuns cuviosul . sa nu-i faceJi nici un rau. ascultand sfatul cuviosului. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. ca am venit sa-limpu§ca. cerandu-i darul rugaciunii minJii.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. unde ai vazut balaurul.Taci.Spune-ne. nici altuia vreun rau.nd Cuviosul Irinarh in pestera. parinte. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. au zis ei . se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. taci. .nule. i-au zis: .

parintele losif'. iar daca simtea ca rna uit Ia el. din Muntii Neamtului. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. ca fugea de slava oamenilor. de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . di sfintia ta ai rugaciunea mintii. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . indata inceta din buze. cu adevarat am avut-o putina vreme. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. acei 12 ani. miluie~te-ma pe mine. vazand ca nu pot. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. vezi mai sus p. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. 1-a intrebat: . ~tia taina. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu.Ba i-o da iara§i. nu i-o da iara§i? . iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. ci. pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. Atunci. dar am Jasat-o.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. dar nu am putut. mi-a spus biitranul Gherasim. Fiul lui Dumnezeu. 23. Caci pe cand ~edeam in pustie. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. Ia miezul noptii.Fiule. Dar mi-a spus mie a§a acoperit. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828). numai sa voiasca sa o ceariL 25. m-am lasat de rugaciune. Numai duhovnicul lui. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. a raspuns biitrilnul. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . indraznind. dar nu rna ardea. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. 26. ca sa nu cada in mandrie. 24. Intorcandu-ma la chilia mea.Cinstite parinte. Iisuse Hristoase. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. . ~ezand in scaun. ~i m-am marturisit. sihastrul de Ia Dalhauti. 340. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera.Cinstite parinte.

strainii §i saracii. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea. ..-'?a marturia ucenicu1ui sau.man de la Constantinopol. eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte.::.u. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta..:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. Sfintia ta ai avut dar dt .~i aratt :.ermina biserica inceputa de el.. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :. ca lnsu§i Hristos 1-.::astire. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1. . simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului.:.:. pana va obtin' .::mnezeiasca Sa putere. =plinit.:. Dumnezeu.::.. 28.. eu nu am darul sfintiei tale. E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului . Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :. ca a§a a binevoit ca prin noi.erminata. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. batranul. .Fiu1e. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata. -Temea lor. 2Jebat.catos. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta. minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. el a prezis rna :.2.=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . ci pentru acest loc sfant a1 Sau.--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata. Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav.Cinstite parinte. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa. p1angand: . care. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. . iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl.. la manastire .Fiule. de asemenea. sa. 27. daca te vei duce din viata aceasta.. ierodiaconul Nectarie Banu1.::ril. arhimandritu :. 'Tico§eze sa nu ne supere. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.. ca se va fac' . dupa cum s-a implinit.::. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra. ca eu sunt on :. Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor.:. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai. Astfel. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. .sfintit. anume Nifon. s-. A mai prezis pentru un monah critean. .Cinstite parinte. .Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul.

cinci ani de ucenicie. barbati ~i femei. Dorind sa slujeasca lui Hristos.::: seculare din preajma schitului. s-a auzit vestea aceasta peste tot. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov. arhimandritul Silvestru. 30. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. 29. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. Mitropolitul Veniamin Costachi. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el. . 1859. trecand Carpa}ii. Mai traind putine ceasuri. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului .c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. a primit schima monahala in 1810. In anul 1821. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. a ajutat la innoirea chiliilor. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh. vaz3. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. Iar tand sa-l ingroape. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. la 26 decembrie. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. din evlavie. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. revenind in schit. staret ~i parinte. Apoi..c. Dup2. indata ce a raposat staretul. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. Preacuvioase Parinte Irinarh. In acea vreme. unii rupeau.. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. Timp de aproape douazeci de ani.N eamt (1790 . Apoi.

Miinlistirile dobrogene. 253. s-au stabilit aici.gara~ului. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai.VI. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. Arhim. Stefan Mete~. 6 De la Dunare la mare. 184-202. Celicul Mare. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . Astfel. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. Galati. 175. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. Sub conducerea sa. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. iar alat\}ri. Timp de aproape 20 de ani. iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . 1977. marturii istorice. datand din secolele IV. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. p. de altfel. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. 1914. Deci. Gherontie ~i Isaia. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel. inainte de secolele IX-XII. In aceasta parte a Dobrogei a existat. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. Invrednicindu-se de darul preo}iei.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. Roman Sorescu. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca. Taita.255 . unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. impreuna cu ucenicii sai. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. Bucure~ti. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. Apoi. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. p. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. un corp de chilii. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV.

Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. vorbea rara randuiala. El venea din marea lavra a Neamtului . Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. Se imbraca diu. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. siha§tri. Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. il pre}uiau §i urmau sfatul lui. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". . caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. Insa§i Manastirea CoCO§. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. cu hramul . preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. cu randuiala de viata atonita. pentru dragostea lui Hristos. pana §i din Ardeal.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". umbla rara indiltaminte. a inceput a se preface ca este nebun. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. Dupa o nevointa ca aceasta. din Moldova ~i din Transilvania . in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. mai mult de 20 de ani. adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. aproape de comuna Niculitel. in anul 1833.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. inainte de sfar§itul sau. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. in lipsa. invatfmd. in vara anului 1862. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. mai sus de Schitul Vovidenia. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. Vazand viata lui.

CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii. apoi iar i~i continua nevoinla sa. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza. au observat ca avea o hartie in mana sa. stare{ul manastirii a zis: . pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. Apoi. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. Pe ha. Deci. fiind petrecut de tot soborul. parin{ilor ~i fra!ilor. La fel. au gasit pe pustnicul Gherasim.Slava Tie. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. Doamne. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. in rugaciune ~i lini~te. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. nici in ziua urmatoare. Mancarea o primea de Ia ob~te. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. intrand pe fereastra inauntru. in a doua jumatate a secolului XIX.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. cautand sa-l ridice de jos. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit. Gherasim pacatosul". care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. adormit in mijlocul chiliei. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. Auzind toate acestea. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu. . Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. care se preracea ca este nebun. dupa obiceiul locului.Ierta{i-ma. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. caci u~a era incuiata.

apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav. caine.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. departeaza-te. cu lacrimi in ochi. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. Bolnavul racnea. pleaca. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. iar diavolul. silit de rugaciunile lui. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. In prima noapte.Te leg pe tine. a cazut in genunchi ~i. rugandu-se . a zis: .Nu rna frige .Nu rna frige. diavol necurat. ~i era mare durere in casa aceea. i s-a racut Sfantul Maslu. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. a zis: . s-a imparta§it. s-a spovedit. a zis: . infrico~at .Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri. fugi. intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . rugandu-se. pana cand le-a omorat.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti.Nu rna frige. egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. venind batranul in schit. caine. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. duh necurat. Deci. a raspuns: . iara~i s-a rugat cuviosul. iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. iar femeia §i copiii plangeau. iar el ii citea in fiecare miez de noapte. Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. Dupa mai multe zile. ne§tiind ce sa faca. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. caine.Teme-te. duhul eel rau a fugit .

La 24 mai. ed. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . La 3 decembrie. ~i mama Sfantului Calinic. Viafa Ji nevoinfele D. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. 1815. a fost hirotonit ierodiacon.. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. in . Bucure~ti.".O. 1868. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. A.si Ciildiirusani. Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. La 12 noiembrie. fericita Floarea. ieroschimonahul Pimen.D. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. pe care o pastore~te timp de 17 ani. 1893. 1870.R. 1870. 1808. 12/1898. 1818. se retrage din scaun la manastirea de metanie. 1867. cu numele de schimonahia Filoteia. Istoria Mdniistirii Cemica. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. eel mai mic dintre copii. Baldovin. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic. inval3. primind marele ~i ingerescul chip. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. Bucuresti. aIl-a 8 . impreuna cu duhovnicul san. 1820. iar Ia 20 septembrie. La 14 septembrie. Calinic. 1813. La 13 februarie. Buc. De asemenea. apoi. nr. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. Nectarie. 1995.nd carte in Bucure~ti. s-a retras in Miinastirea Pasarea. La 14 decemhrie. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin.B. in aproape de biserica Sfantul Visarion. se muta la cere§tile laca§uri. 1850.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. 1808. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. la 9 aprilie. Arhim. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. intrand in viala monahala. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. Idem. a fost hirotonit ieromonah. sub ascultarea cuviosului starel. dupa ce ~i-a crescut copiii. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. s-a calugarit cu numele de Acachie. Monahul Casian Cernicanul. formand o aleasa ob~te monahala. arhimandritul Timotei. 1787. iar la 11 aprilie. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. Tanarul Constantin.

iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. iar pe siiraci mereu ii miluia. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. dupii cuvimtul ce zice: . 4. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. sa vii fie vouii sluga (Matei 20.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. Dupa primirea darului preoriei. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. pentru cii toli se . pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. 2. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. De vedea pe cineva scarbit. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. b. dupii cuvantul Domnului. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. in anul 1813. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. Cuviosul Calinic. ieroschimonahul Pimen. 1955. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. impreuna cu el se intrista. 3. insa nu intins pe pat. cii. postea foarte mult. 6. Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. dupii miirturia biitrfmului Hariton. iube§te §i tu pe tori". Sfilntul Calinic era atilt de smerit.Daca vrei sa te iubeasca toJi. 26). aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. 7. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. a primit Taina Sfintei Preo!ii. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. 5.

9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. Cu toate acestea.C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. Din ceasul acela. pana la Sfintele Pa§ti . pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . Pentru aceasta. insa . adica. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. . Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. facand ascultare . 8. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . graia d1 ?ine. apoi. crezand ca nu va mai scapa cu viara. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . starerul Dorotei era foarte mahnit. din !ipsa dreptei socoteli .Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. cu darul lui Dumnezeu. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. ca veneau la spovedanie nu numai monahii. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. Dar. IZ. luand binecuvantare de la staretul manastirii. Deci. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. cand. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. ori de cate ori era ocarat de cineva. Fericitul parinte Calinic. Dar. satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. spre bucuria staretului §i a tot soborul. cand a mancat o jumatate de prescura. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. fn primavara anufui HH7. din postirea cea de 40 de zile. 9. tara numai un ulcior cu apa. . asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. Dorotei. Deci. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. slabind foarte tare. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. inca din anii tinerejii. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic. cuviosul era atat de Iini§tit. 10. 11. Spuneau parintii ca in chilia sa.

16. nu numai cu viata sa. Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. 17. Uneori zicea catre ucenici: . incat oricine socotea ca are in fata sa un inger.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". §tiind ca . imbracat ~i incins cu o curea lata de piele.moartea sufletului". Numai seara. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. In vara aceluia~i an. prin pilda vietii Sale pamante§ti". il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. De aceea toti il iubeau. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. Dupa ce a fost randuit stareJ.Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. cuviosul se silea. nici legume fierte la foe. iar nu un om pamantesc. ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. Spuneau parintii ~i aceasta. viata de ob~te . In locul multei vorbiri. 14. Era ca o adevarata santinela. 20. fie prin gfmduri. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. dupa apusul soarelui. marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . ci atipea cateva ceasuri pe un scaun. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu.414 PATERICUL ROMANESC 13. 15. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . ca sa nu vaHime ~i pe altii. 21. fie prin trup. gata oricand de lupta. 18. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. Ucenicul sau. atat calugarii ~i mirenii. -~ . timp de 40 de zile. dupa porunca apostolului . Caci o socotea . 19. in sfanta ascultare. arhimandritul Anastasie Baldovin. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. Astfel.

pline cu pesmeti de paine. calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii. Intr-o :. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. ca nu rna necajeam . dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . cu rugaciunile Sfantului Calinic. 24.. _:i::ld putin pe ganduri.pit o calugarita din Manastirea Pasarea . a inceput a carti ~i. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica. 23.arele turcilor din tabara alaturata.illugari in biserica. :.. In acele zile de grea incercare pentru tara. pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te. multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae.Na. cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim.:. ~i astfel. na! De ce n-ai adus pe tata-tu.Am venit ~i cu tata. Tot in anul 1821. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga.-:'mastire.i:!apostit la M~mastirea Cernica. pe stdimo§u-tu. trimise de pa~a .:. 26. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . Dar . 25. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar. curatind de solzi o caracuda mica. pe . auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati.::f-1-tu. indata a fost ascultat. s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. pe mama-ta . drept ostatica. un alt pa§a. a zis: . §i cu mo~ul. mai-marele turcilor din tabara apropiata. multi locuitori din Bucure§ti s-au ::.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. Atunci el. -::J. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune. Deci. Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae. care i§i avea tabara in satul ? antelimon. ~i cu mama. zicea: .. Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . prin chiliile calugarilor. Ca pe toti ii imbarbata. In primavara aceluia§i an. cu multa infranare... a ra. ~u stramo§ul.d-o cu cutitul.:a~ " Apoi tot el raspundea: .C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. Se hranea numai cu verdeturi. ~i acelea o data :=e zi . Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. care aveau solzi mai mari.:n calugar tanar. in timpul rascoalei din anul 1821 .

ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. . ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri .:. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. Astfel. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. eli:: care.care erau sub administratia sa. marele staret a. s-a flicut la intrare o fantana. dupa exemph. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" . Caci. Sfantul Calinic a fost. a flicut priveghere ::. turcul a scapat cu viata. aceste cuvinte: . cerand ajutorul lui Dumnezeu. Mai inainte insa de inceperea bisericii. _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. telegu}a.= toata noaptea. ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. iar dupa patru an: a fost zidita din nou._ . 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul. primejdie.Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. dupa porunca cuviosului. chiar in noaptea aceea. Dec suparandu-se cumplit. 28. Iar staretul Gheorghe i-a zis: . Marele Mucenic i-a adaugat. Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti . Cernica avea doar .". Ciorogarla ~i Poi~na Marului ..416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic.o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. pe cand pa~a lua cafeaua. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: .:. r Atunci Sfantul Calinic.Hmtana turcului". 27. apoi. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. Snagov. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. auzind de razbunarea turcului. Deci.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". inainta~ilor sai.. astazi cu numele de . A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale.Pasarea. Caldaru~ani. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor..Sfantulu' Nicolae. Cutremurat C= aceasta minune. cunoscuta pfrti. a terminat de pictat biserica din insula . a~a cum se vede pana astazi. i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica.Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" . Cand a intrat stare}. In anul 1832 a inceput noua biserica. de asemenea. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii.

Valcea.Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. Dumnezeul mfmtuirii mele . Apoi. incat se mirau toti de priceperea lui. dupa Pavecernita. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare .. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. care. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale. Drept recuno§tin}a. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. Apoi.·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. afara de tine . ascultand rugaciunea placutului sau. i-a dat otrava.Sfinte arhiereule al lui Hristos. marele stare} a adunat soborul in biserica §i. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. Erau doi oameni necunoscuti. Nicolae. Atunci.Valcea. dupa Vecernie. intrand in chilie.Doamne. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". a :l. Astfel. 29. a plantat vii ~i :Uuri . trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . s-a rugat lui Dumnezeu.Nu vei muri de otrava. zicand: . unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant". Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. din marea lui smerenie. zicand: . mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. in anul 1850.:.ameni §i vite. Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte.C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. 31. nu a primit. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa. a ridicat case §i adaposturi pentru . In ceasul acela. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. binecuvantand raina.. ". vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. Sfantul Ierarh Nicolae. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti. indemnat de zavistnici. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. Pe cand era starer. indata au plecat. Sfi'mtul Calinic. Apoi. cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie. ca era miezul noptii . 30. dupa ce au descarcat povara. . Scoala-te ~~ fi i sanatos. au cantat acatistul Sfantului Nicolae. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . incat nu mai incapeau in amandoua insulele. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu. un glas de taina i-a raspuns: . a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. Iar el a raspuns : . b umbra noptii. Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina.

37) . Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: .Iubitii mei fra1i §i fii. aproape de arhondaric . In alta zi. ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i .Ah. tot nu este ca unde §i-a pus metania . fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. 37. lar el i-a dat 50 de lei.A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei. ca nu ii am acum". Ca. ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. parinte Calinic. 34. Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma. Spunea ucenicul sau. 36. ca.Parinte. pe cand vorbea cu parintele Pimen. cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand. dupa cum invata.§ade cu posadnica". a vazut multime de musafiri care atunci venisera. a §i inceput a da porunci la protopopi. cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: . Deci. . luna iulie . Alta data iara§i le spunea: . In anul 1829. cautand la dan§ii cu durere de inima. Deci. in dimineata unei zile de praznic. Anastasie.ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. iar pe bietii calugari. la 14 septembrie. 33. Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . . da. tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. a§a §i Iuera. Barbu Dimitrie ~tirbei .Ce cugetai. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. " . . a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. 38. Dumnezeule. 1850. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . . dar n-am avut. Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da.§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . ~i ceea ce este nu.ascultatorii din arhondarie". a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae.domnul Tarii Romane§ti . nu (Matei 5.418 PATERICUL ROMANESC 32. l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. fiindca inima lui nu este in pace. a zis in sine: . privind pe fereastra . Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . duhovnicul sau. 35. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. Apoi a plecat. statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare.Calugarul.

:._aintam cu intrebarile mai departe.Dumnezeu §i al marelui ierarh. casele episcopale §i seminarul. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca. insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata.:nnic. al carui acatist il citea zilnic. In vara anului 1854.Ma minunam de a§a viata mai presus de fire. Acela§i ucenic spunea: .Semenea intrebari".. multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini.serica. mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu.:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau.::. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant. pe . dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa.. a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea.:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. care fusesera distruse de incendiul din 1847. ?::easfintitul Calinic: . Adeseori imi zicea fericitul: . 41. _::e anii 1854-1856. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. protectorul sau. rna tinea lang a . la . Trupul raposatului. . dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare . numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare. Si iata.. Deci. L-au dezgropat de trei ori. fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani. Si bunul pastor. dupa rugacmnea de seara. intreg §i nevatamat. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea.Fiul meu.Avea obicei fericitul ca.>reasfintia sa mai mult timp .:.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39. Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant.Nu este acum timpul pentru . era rezemat de zidul . imi zicea: . iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca.:. Iar daca . De aceea. 42.. Odata cu -.. 43 . :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu. i-a ascultat. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor . ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii.. 40. :nilostivindu-se de ei. pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. Cu ajutorul . i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti.

Odata. scoala-te! In clipa aceea. ucenicul Sffmtului Calinic. cand nu avea ce sa dea milostenie. !neat. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici . Dupa citirea rugaciunii. minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul.De ce plangi . saruta cu lacrimi sfintele icoane. Spunea parintele Anastasie.Nu. fiul meu . 44. bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica..Era atat de milostiv. Deci. intrand Sfantul Calinic in chilia sa. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. a raspuns el. a murit! . Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul.in numele Domnului nostru Iisus Hristos.. .420 PATERICUL ROMANESC bisericii. ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. . 46 . a inceput a plfmge cu multe lacrimi . o. sculandu-se sanatoasa de jos. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . ca sa aiba sa dea la . de Ia picioare spre cap. a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori. Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: .De ce plfmgi . fiul meu. Si. au poposit putin intr-o poiana. Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. staretul Cernicai.Nu am nimic. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. Dar nu credeam sa mai traiesc. cumplit chinuita de un duh necurat.ntul Calinic: . multumind binefikatorului ei. La sfar~itul rugaciunilor. La sfar~itul slujbei. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic. Apoi. plecand insotitorii sai inainte. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. Deci. caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. plangand. Nicandru. Uimiti toti de aceasta. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. Si iata. Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. au dat slava lui Dumnezeu. Te doare stomacul? . . . 45. Apoi .fratii lui Hristos".

intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. Odata. cu voce inalta a strigat: ~ . a raspuns el. en darul §i cu blande!ea sa. episcopnl Ramnicului. ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva. milostenie femeii de afara. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica. nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47. in timpul domniei lui Cuza Voda . Iar in ograda episcopiei. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare .Cand hirotonea preo!i. . sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor.Mai Scarlat.pentru ca eu. a potolit acea tulburare.spunea ucenicul Sfantului Calinic . Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba. Ia o biserica din Craiova. [ 49. Deci. Apoi. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta. daca ai mancat ieri. invaJatura. epitropul i-a dat ~ase galbeni.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . o femeie :o~imdu-i milostenie. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum.Dil. dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic. Dupa trei zile. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor.Maria Ta.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa.PreasfiUlite.Dar cuvio~ia ta. aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. sa-mi primiti demisia. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza. caqi de preo!ie ~i alte car!i de . . i-a poruncit zicand: . ministrnl s-a suparat §i. i-a spus: J . mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte. este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor. astazi nu mai miin:l. Scarlat Cretulescu.a zis Sf1mtul Calinic . Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. At1i'md de aceasta.Demisia dnmitale pot sa o primesc. Calinic. l - . iar daca nu. chemand pe parintele Anastasie. acela. ca episcop. milostenie. ucenicul sau.s-a intil. 48.

au sa fadi romanii mari victorii. intr-una din zile a spus ucenicului sau. In vara aceluia§i an. alergand dupa vite. Anastasie: . Amin. precum: saracia. sub nici un chip. cu ajutorul lui Dumnezeu. pentru asprimea locului. Calinic. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. 51. numaidecat. Sfantul Calinic. cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. adica cu diplomatia. §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. unde s-au adunat vreo cativa calugari . rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. Calinic.Si iara~i. lnsa. sa se bata cu turcii. spre a fi chinovie de parinli monahi . . ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. 53. sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. Dupa zidirea Manastirii Frasinei. parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica.Sa §tii. avfmd darul inaintevederii. Deci. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. 52. . cum nu a fost de cand pamantul. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . ca la 1866. In ceasul acela . Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. inainte de retragerea sa din scaun. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. are sa fie un razboi cu condeiul. 17''. 1867. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . La rugamintea parintilor ei. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. o copila din satul Muereasca. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. De aceea. dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:. de aceea. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare.Calinic. ianuarie. Dupa acest razboi sangeros. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. n-au putut sa se adune prea multi parinti. Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. gubavia ~i tot felul de pedepse . Dupa aceea. copila s-a imbolnavit de epilepsie.422 PATERICUL ROMANESC 50. fiul meu. Ramnic.

s-a imbolnavit de epilepsie. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic.>ila zacea in pat in grea suferin}a. mangaind-o. Vestea acestei minuni s-a .spandit in toate partile. . Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. me~tere Costache.Rugati-va §i voi Maicii Domnului. Iar unt. Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: . rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului. cerandu-i . dupa porunca Preasfintitului Calinic. 54. Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. da. Deci. ca sa biruiasca mandria. obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda. a zis blandul episcop. cand a fost ales episcop.Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune.:::hinuia tot mai cumplit. cand a decedat. ~2. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica.G.:::1 adevarat sfant §i racator de minuni. i-a zis Preasfin}itul. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat.Ai sa te faci sanatoasa. i-a citit rugaciunea de iertare. 55 . 57. Sa mergem sa ne rugam dansa. oua. Mercurie.nd era episcop de Ramnic.Ce trista intamplare. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El.:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. copila s-a sculat sanatoasa din pat. Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf. -~:::ru . a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: . . dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe . 56.Fiul rne~terului Costache. branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin. sa ~e sarute copilul. da. §i te roaga Maicii Dornnului. fara numai verdeturi . a zis copilul. Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850. da. Apoi. Boala il . i-a zis: .Da. care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei.Du-te acasa.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 . Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11 cunoa~te. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava. o data pe zi . pe~te n-a mancat.. Dupa o zi. Pe d. ai sa te faci sanatoasa. Spunea iara§i ucenicul sau ca. Cum a intrat in casa. . ~i acelea rara untdelemn. a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei. ~i pana in anul 1868. tatal §i-a gasit feciorul sanatos.

Calugarul tocmai frigea o bucata de carne. Dupa otpust. va intra mitropolitul in mormant. Aceasta prevestire s-a implinit intocmai. Dupa ce a batut la u~a . Sfantul Ierarh Calinic s-a retras din nou la metania sa. cuviosul era permaneL. a zis Sfantul Calinic. maniindu-se Preasfintitul de aceasta. in dreptul cartii. i-a venit de departe un miros de carne fripta. Sfantul Calinic tinea ca ucenicii sai sa fie dilugari §i cu fapta. Dupa §aptesp