Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

a fost Sffmtul Mucenic Efrem.R. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". fiind botezati de episcopul de Tomis. in rev. romani. iar la Chersones pe Pr. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara. convertind la cre~tinism numero§i daci.. Evanghelicus. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. 1974.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI . In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. I. p. De la Dunare Ia Mare. op.. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. 517. p. in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca.. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). in timpul pastoriei acestui fericit episcop. sciti. le ingropa in locuri tliinuite. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani. cit. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. in timpul imparatiei lui Diocletian. 29 ~i 39. Hermon. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). fericitul episcop Efrem a fost prins.O. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. traci. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. Mantuitorul lumii. latina. nr. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie. La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. ~i traca (besa). la 7 martie. besi. in . SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . 980-981. 3 . pe care apoi ii cre~tina. episcopul Ierusalimului. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. Ins a. 7-8. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. B. cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. col. prof. se spun urmatoarele: . pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. 7 martie. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri. Ramureanu. siriana.

i s-a taiat fericitul cap . 77. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. . acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. vol. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. huni ~i besi. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. p. cit. Lucian ~i Valerian. SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra..barbari". ele nu sunt intemeiate. Helia. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus.intr-o zi de 15 septembrie". cit. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare. Parat fiind la imparatul Liciniu.. p. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. cand i se face ~i pomeniiea. Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. op.18 PATERICUL ROMANESC Vasile". pe care scrie: . pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323.. Zotic. 29. goti. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. din anii 320-323. I. un episcop Efrem.Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul .. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii). insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. originari din Capadocia (Asia Mica). pana in anul 323. probabil. Filius). Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. in Scitia Mica. Filius). ". Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . Auzind de aceasta. op. Galeriu ~i Liciniu. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis. chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. 36.

Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. Isaccea. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. SFINTII MUCENICI ZOTIC. in Rasarit. se rugau §i aprindeau lurnanari. Trupurile lor. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. poate sute dintre ei. Noaptea mergeau la mormintele lor. numindu-1 pe Sffmtul Gordian . A§a luau na§tere actele rnartirice.4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. intre Dunare §i Mare a Neagra. care au dat cei mai multi mucenici. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. . la 15 septembrie. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. Adamclisi.episcop". Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. Niculitel §i Babadag. Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. AT AL. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. adica Dobrogea de astazi. le tarnaiau. CAMASIE. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. prin decapitare. p. 173. dregatori. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. cunoscute numai de ei. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. Iar altii. devenite sfinte moa§te. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). osta§i. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . 1987.

anume zidite de ei. ca: Eutihie. a~ezate intr-o racla comuna. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. cu dimensiunile de 3. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. luna septembrie. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor.martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. care navaleau mereu peste tarile cre~tine. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . Saturninus. care a servit. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. Quirinus. In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. Attalos.martirioane". care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. Kamasis.Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". astazi Isaccea. ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. a descoperit. in anul 1971. care. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii. Mai tarziu. construita din caramida. Toti martirii aveau capetele taiate. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. alaturi de cei patru amintiti mai sus. in secolele IV-VII. s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. iar pe peretele din dreapta scrie: . Filippos".Zoticos. pentru nevrednicia cre~tinilor. Cripta martirica de la Niculitel. ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). ca ni~te margaritare de mult pret. paraul satului Niculitel-Tulcea. numite . din care trei erau a~ezate la locul lor. probabil. venind mare.Martirii lui Hristos".30 m. dupa traditia ortodoxa cunoscuta.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. Ninita. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte. Julia. Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare.50x2. impartita ~i ea in mici sectiuni. numita Noviodunum.70x3. majori- . ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. Cu randuiala lui Dumnezeu. peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. este impartita in doua mici incaperi supraetajate. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu. In anul 602. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: . In incaperea de jos. avand deasupra crucea monogramata (Hr). in~ira ~i alti martiri. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. probabil. de lemn.

spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. la pocainta. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. Zotic. prin rugaciunile sfintilor mucenici. in anii 319-324. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). daci ~i capadocieni. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. traci. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. Camasie ~i Filip. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. Sfintilor Mucenici. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. de la Isaccea-Niculitel. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. ajutati de episcopii de la Tomis. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. cu a celor patru fii ai sai. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. Camasie ~i Filip. Atal. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. romani. cu nume ~i fara nume. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. la smerenie.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. Din toamna anului 1971. credincios ~i atat de mult incercat. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. in anii 303-304. Atal. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. Sfintii Mucenici de la Niculitel. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. pentru care laudam pe Tatal. din tara noastra. impreuna cu ceilalti 31 de martiri. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. dupa anul 324. Atal. de origine greci.

29.O. nu ne este cunoscut. capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. 985. Calatis (Mangalia).R. Din marturiile pe care le avem. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. renumiti in tot imperiul. op.7-8. 1974. III. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. vol. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara. Viata fericitului imparat Constantin". episcopul Tomisului. el era un mare aparator al Ortodoxiei. care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). sau acei vestiti .22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. prof. 133. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. Halmyris. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. I. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa.Bosporus".calugari sciti''. desigur. De la Duni:ire la Mare. cerand condamnarea lui. Axiopolis (Cernavoda). p.nici schitanul nu lip sea din ceata". Pe scaunul Episcopiei Tomisului. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. cit. Ramureanu. B. loan Casian. cat ~i cu exemplul vietii lor. op. se desra~ura deschis. Adamclisi. p. Pr. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. afirma ca . profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. cit. ~i Teofil al Gotiei. desigur. atat cu cuvantul vorbit ~i scris.. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). in rev. din nefericire. 7.. Histria (!stria). . p. Episcopul Eusebiu de Cezareea. p. in aceasta epoca infloritoare..Constanfa. in locul episcopilor martiri. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. 9-16. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin. bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta). I. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. Sfinfi # martiri la Tomis. nr. A zidit. in lucrarea sa . Si acesta era.

astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . Acest mucenic era . atat pe preotul Sansala.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. Diefionar aglziografic. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. Altii. i-au legat §i i-au batut. Atarid. regele gotilor. unica in Romania. batuti. p. ca sa se 7 Pr. idem. val. de episcopul Gherasim Timu~.got de neam §i traia in Gotia". Atunci multi cre§tini au fost prin§i. Intre anii 370-372. p.Tulcea. goti §i . Bucure~ti. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. din parinti cre§tini ale~i.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. p. sub conducerea unui dregator. I. Aetele martirice. in rugaciune §i feciorie. cit. p. Athanaric. 1982. Coman. Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. noaptea. p. op. 740-742. prof.Romanul". este Sfantul Mare Mucenic Sava. cum se spune in actul sau martiric. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. 0 asemenea cripUi martirica zidita. Ramureanu. 311-324. op. probabil. se spune ca in primavara anului 372. 1979. osta§ii lui Athanaric. Camasie ~i Filip.. nr. se refugiau in sudul Dunarii. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel.. p. in post. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. in Moesia §i Dacia Pontica. Sfinfi romani.. numit uneori . racandu-le multe rani pe trup. 98-102.. I. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. Sfi'mtul Vasile eel Mare. in vol. op. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. iar alteori . in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului. prof I. Atat preotul Sansala. op. bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. Atal. descoperita in anul 1971. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. cit. Ortodoxia. 340. de teama . stabilit in Dacia norddunareana. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. a treia zi de Pa§ti. unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. 194 . 3/1981. barbari" inchinatori de idoli.. nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala. Pr. probabil.. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic.Gotul" (Geto-Dacul). de frica.G. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie. cat §i pe fericitul Sava. in rev. 385-393. cit. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. cit. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. au prins. probabil. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului.

.de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 .24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor.atlet al lui Hristos". 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). universal. fiind in varsta de 38 de ani. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). Iunius Soranus. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava. Apoi adauga: . Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. deci. adica in Imperiul Roman. Marele ierarh al Cezareei Capadociei. care ii era ruda. insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. poarta titlul . a fost condamnat la moarte prin inecare. de Sfantul Bretanion de la Tomis. . care este invecinat cu al vostru".lmpliniti porunca ce vi s-a dat. de origine din Capadocia. ".Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu".au fost trecute din tara barbara in Romania" .ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. nu numai celei din Capadocia.Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu . Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea. Osta~ii voind sa-l elibereze. Apoi. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). scrisa pe teritoriul tarii noastre. Sfantul Sava. Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. Pomenirea Sfa. Prin anii 373-374. prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei.. Scrisoarea. Sfinte Mare Mucenice Sava. de frica gotilor.un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii". Iar catre episcopul amintit scrie: . a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti. . infruntandu-i cu barbatie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 . prin care nume~te pe Sfantul Sava . dandu-i-se un caracter ecumenic. 372. tuturor Bisericilor locale. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. capadocian ~i el. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. elle-a raspuns: . poate. . Legandu-i un lemn greu de gat. Ea a fost adresata. drept raspuns. la episcopul Ascholius al Tesalonicului.

a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta.. in ziua de 15 septembrie. Sfintele sale moa~te. p. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. 1982. Sansala preotul s-a nascut. op. vol. in tinutul Buzaului. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului. adica Cilicia din Asia Mica. cate au mai ramas din foe. Rlimureanu. din parinti goti. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. Nichita. 609. I.Romanul". numit uneori . au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. Actele martirice. tanarul osta~ al lui Hristos. cit. dupa Sfantul ~1ucenic Sava. cinstindu-se ca .Biruitorul". din anul 372. p. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. prof. op. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau .. 1982.\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. adica . I.mare mucenic" in toata Biserica cre~tina.Daco-romanul". catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. cit. 99 10 Pr. Actele martirice. Dicfionarul aghiograjic. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). dupa obiceiul gotilor. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor. dupa anul 258. este Sfantul Mare Mucenic Nichita. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna. pe cand slujea. ~i ars de viu in fata sfantului altar. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului). p. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. 312-313 9 . 312-313. alteori . PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. probabil. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. p. prin sate.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . cu numele Nichita. pe care il purtau intr-a caruta. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. Cilicia.

iar de aici in Capadocia.Vrancea. flicand multi cre~tini dintre pagani. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. la 12 aprilie. indeosebi goti. · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. despre evlavia. anume Sava Gotul.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. Apoi. Eutihie. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . 372. Dupa anul 348. ca preot misionar. atat preotul Sansala. in vol. intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164. iar Sava inecat in raul Buzau. invrednicindu-se de darul preotiei. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. prin anii 373-374. goti ~i alte neamuri . El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. Sava. propovaduie~te Evanghelia. prof. Din tinerete. cat ~i cantaretul bisericii sale. Despre preotul Sansala. caruia ii era bine cunoscut. Sfantul . parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. p.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. preotul fiind eliberat.barbare". cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. cfmtand psalmi. in tinutul Buzau . unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. Ramureanu. I. viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. probabil. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. care migrau prin centrul Daciei. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). Din cele relatate de el. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare. in sudul Dunarii. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. 1980. care il ajuta la slujbele din biserica. Aici.

Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei). Pr. Auzind de aceasta. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. op. nr. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri. ca ~i ale atator calugari. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. op. ". 335-341. 1001-1006.. ca una care a crescut semintele credintei. op. I. SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. p. episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana.. SfinJi ~i martiri la Tomis. Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. I.. p. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor. Actele martirice.. 50-51. majoritatea capadocieni. cit. Astfel. in B.R. vol. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . idem. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale.. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. 7-8. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV.Dacia carpatodunareana. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra. Sfinfi romfmi . p. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor. p. preoti ~i episcopi misionari. Fericitul Eutihie era. 160 12 . Ramureanu. Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale. .. 133-134. 29. intr-adevar. prof. Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: ... 1982. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . an XCII. cit. ne-ai bucurat de amintirea celor trecute. Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. . cit. 1974. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. barbari".ConstanJa. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. p.O.

". In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. Iunius Soranus. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine.. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. ". la 25 ianuarie. pe care nu le putea calca". spre nevointa monahala. a incercat sa-l exileze. el fiind. au fost descoperite in anul 1971. Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. Imparatul.. 372. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. El·a calauzit in copilarie. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . probabil.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . de altfel. care era bun prieten §i. §i sa slujeasca impreuna cu ei. Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . cu calugari carturari §i teologi. la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. probabil. pe care ii simpatiza. pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului.a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i . in anul 369. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa. scitii" din Dacia Pontica. martirizat de goti la 12 aprilie. Cu putin inainte de anul 381. fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). dar indata a revenit. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice. parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. episcopul Cirului. ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. . impreuna cu . spune §i el: . lasfmd pe imparat singur. Teodoret. precum marturisesc §i scitii in§i§i". mfmiinduse.Istoria bisericeasdi" a sa.28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa.martirionul". Autorul spune in . §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor .. Apoi.. ca sfant. de teama sa nu se rascoale . ale carei ruine.Iar Vetranion.

p. ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. palestinian ~i egiptean. op. 134 14 Pr. nr.. Actele manirice. De la Duniire la Mare. 29. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me. p. cit. 1981. Deci.. I.. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e. autohton din Dacia Pontica. I. 1982. era o adevarata vatra 13 Pr. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos.. de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau.. op. I. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . cit. p. p. I..hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". prof. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. dupa sinod. op. in Ortodoxia. 30. cit. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani. dupa o lista suwdala siriaca.. 166 .de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . 342-351. prof. op. \'OI. 50-51. 285-336. format in tinerete in aceea~i manastire din . S.finJi romfmi . Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius). 3.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. cit. scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. De la Duniire la Mare.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c. Ramureanu. p.. p. Aceasta manastire. 381. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. cit. vol. un alt ierarh devotat pentru Hristos. cu care era contemporan. Ramureanu. op. p. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. 134-135.

paganii il numeau . Sub pastoria lui Teotim I.scit" (daco-roman) de neam. El afirma ca . ale caror ruine ~i astazi se vad. greaca ~i latina.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice". credincio~i ~i «barbari» . Apoi. de Fericitul Ieronim (t 420).imparati.De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri). teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit.calugari sciti". influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni.creatorul Filocaliei romfme~ti". in stilul vechii elocinte". erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri.loan Casian. supranumit de istoricii paleocre~tini . Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . spune ca fericitul episcop Teotim I .barbarilor" migratori.Paralele sfinte". Din aceasta pricina. alt istoric paleocre~tin.Aud ca scrie ~i alte lucrari". Constantinopol. atat la nord de Dunare pana in Carpati. ca .traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli). Prin scrierile sale patristice. raspandi!i. devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te). Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai. au trait o epoca de aur.pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". Iar Socrate. din care reiese . Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i. dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. confirmata de inaltul nivel spiritual.30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. Bazilicile inaltate de el. in celebra sa lucrare . calugari. in gi'mdirea sa a fost. mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. Sfantul Teotim I este considerat . episcopi. Roma ~i Africa. . teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani .zeul romanilor".Scitul" ~i . fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii. despre care spune ca era pastor stralucit. El avea mult de suferit din partea . .a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri.Filosoful". Ca misionar. Gherman ~i Teotim I.era cunoscut de toti . cat ~i la sud pana la Ierusalim. Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). desigur. ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. pe la anii 385-390.

La Tomis. calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada. lata ca intr-o zi. la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi . rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. Pentru viaJa sa curata. pentru sfintenia §i minunile lui". §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor. insa acest fericit §i mare intru sfinti. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el.Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. plangand amarnic pentru vieJile lor. caci multi dintre cre~tini. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. In . Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. Dar Sfantul Teotim. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. ~i se speriara tare. caruia ii era prieten devotat. In anul 400.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . adica pentru huni. cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . la cere§tile laca§uri. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. In anul 403. pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti. caci au crezut ca sunt pierduJi. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. o. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie. .pentru nomazii sciti de la Istru".durnnezeul romanilor". In anul 399. Si. episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. in Scythia. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari .

De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. 5). dar eel ce padituie~te cu gandul. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. 3. 28-29) 6. I. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. cu cele materialnice. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. iar a-L uita inseamna a muri. Ramureanu. atunci ne acoperim de gunoaie. In volumul Actele Martirice In colectia P. Iar Cuviosul Teotim. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. ~i indata i~i dobandi cererea. p. 5. el ~i neamul sau. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. nici nu toarce.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. 7. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. 345-346 15 . tradusa de Preot Prof. 11. inti-adevar. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. intitulata Paralele sfinte. faptuie§te pacatul desavar~it. apoi ii slobozi. prin insa~i iuteala gandului. De aceea zice Jeremia in . ~i pentru aceasta se apropie ~i. (Matei 6. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. 4.B. atunci suntem imbracati in purpura. ca un crin in mijlocul spinilor. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu.S. care nici nu se ostene~te. 2. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. unul din ei. Este. 20). Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. intr-adevar. in vremea vietii sale. ceea ce ei fagaduira. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. ciici datorita grijilor se nimice~te. ci sa suferi pe nedrept. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata. cauta a-1 face prizonier.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji.

246-249. p. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). 360-435) 16 Acest mare ascet. cre~tini evlavio~i ~i cu stare. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau. 65-70. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti. 1956.Convorbirile" sale. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. In una din . p. Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. din grija fata de ele. teolog. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV.. era de neam daco-roman. Hr. . Coman. 7-8. Fiind insetat pentru invatatura cartii. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. Histria. Parintii sai. i-au dat fiului lor loan Casian (adica .Dobrogea de azi). 1979.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". care circulau in nord-estul lmperiului Roman. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru. R. 1898. 776 . in rev. B. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic.SFINTI .. 1981. in rugaciune. 217-250. 1977..Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. dascal. de episcopul Gherasim Timu~. in Dacia Pontica (Scythia Minor . dr. G. din secolele IV-V. De la Duniire la Mare. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. p. an IC. SF ANTUL lOAN CASIAN (c.SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. I.. 158. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. El s-a nascut pe Ia anul 360 d. in . Pr. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate. prof. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. idem.din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. lata ce ne spune el: . p. Patrologia.. apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los. p. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate. idem. sufletul. ce functionau la Tomis. asceza. nr. IV-VI. 0. anume in Eparhia Tomisului. organizator de mfmastiri.

aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie".inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari. sute de calugari . In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau. Bunul sau nume.Scitul" (c.calugarilor sciti" din patria sa. 392-403). Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa . Pe deasupra.. In afara de a~ezarea locului. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre. poate. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii. Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos. au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. IV) ~i Teotim I . nici de hrana. viata sa aleasa. Sfantul loan Casian. ravna pentru Dumnezeu. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi.. mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni.34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat. . ruda ~i prietenul sau. prin exemplul ~i indemnul nostru. il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . unde deja se nevoia Cuviosul Gherman.. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. Aici.Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec.lmpotriva a optzeci de erezii". rudenia ~i prietenul sau de toata viata. Vazfmd sfintenia. cand avea doar 20 de ani. Sffmtul loan Casian . dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. 1-3). ravna pentru Hristos ~i nevointa . cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. impreuna cu prietenul sau Gherman.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca.sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . patria monahismului cre~tin. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. in anul 380. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea". Dupa propria sa marturie.

nu s-a mai imors in Rasarit. Dupa o scurta revenire la Betleem. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. in Rait ~i Muntele Sinai. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. Muntele Nitriei. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei. Apoi. cuprinde trei lucrari: 1. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. despre care auzisera ~i pe . iesavar~indu-se in sfintenie. Tcba. Ia Marsilia. cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. egumeni. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399.. se juc Ia Constantinopol. Aici a intemeiat doua manastiri. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. precum ~i adanca sa cultura teologica. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. Bunii osta~i ai lui Hristos . ca ::u~te albine. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. una de calugari. in rugaciune ~i smerenie. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. in anul 407. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh. Sfantul loan Casian. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. adunand de la fiecare. . de la un sihastru la altul. :nonahismul in Apus.x->poseau din loc in loc. in Schiteea. organizand astfel. Opera sa. eel dintai. Ia Sfantul loan Gura de Aur. impreuna cu prietenul sau Gherman. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. !nchinata Sfantului Victor. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. Ia . in anul 404.:are il iubeau atat de mult. ~i alta de dilugarite. Sfantul loan Casian. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. Apoi. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt.

mania. contra lui Nestorie. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). Lucrarea este impartita in trei parti. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. din sudul Galiei. 2. desfranarea. numite de el . precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. Totodata. Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. intre anii 429-430. intristarea. despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). Sinai ~i Palestina. in ~apte carti. ~i anume: lacomia pantecelui. pentru prima data. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. lar prin a treia sa lucrare. a pelagianismului ~i suprematiei harului. ultimele ~apte carti. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. slava de~arta (trufia) ~i mandria. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus.gfmduri ale rautatii". scrisa tot in sudul Galiei. Partea a doua cuprinde ~apte carti. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. dedicata episcopului Leontie. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. lenea (acedia).36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. Partea intai. Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. In primele doua opere. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . in zece carti. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. regulile vietii monahale din Rasarit. In celelalte opt carti. Despre fntruparea Domnului. in anul 435. convorbirile 11-17. iubirea de argint. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). 3. In primele patru carti. un frate al episcopului Castor. Astfel. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. antiortodoxa a lui Nestorie. Partea a treia. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte.

Histria. la Marsilia.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. . Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385). cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . Fiind mai varstnic decat . Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri.Biserica Omului" etc.-\. nascut pe la jumatatea secolului IV. spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. in preajma Sfantului loan Gura de .ur. p. cit. in fata Papei lnocentiu I. Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol. 1992. la 20-21 iunie. probabil.Pe§teri". iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare. El s-a savar§it. pe care il iubeau atat de mult. Callatis sau Axiopolis. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos.Bisericuta". Pornenirea lui se face la 29 februarie.sciti" se nevoiau in pe§teri. in Dacia Pontica.. in anul 399. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil. in anul 404. fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV. . Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. din Eparhia Tomisului. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. op. tot in . unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V.:ompatriotul sau.Pe§tera". fie s-a reintors la manastirea din patria sa.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. El a fost considerat sfant inca din ··uJa. intrucat multi asceti . De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. 217-250 . Pomenirea lui se face la 29 februarie. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. ..

I. vol. Ibidem p. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei.. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . Gherontie ~i Teotim I. cit. Ca ~i inainta~ii sai. A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri.nomazii sciti'' (goti ~i huni). fericitul Timotei. cit. calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. unde. inca neconvertiti la cre~tinism. 18 De la Duniire la Mare. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. din anul 431. fiind eel de al 170-lea semnatar. datorita Sfantului Vasile eel Mare. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme.sciti'' invatati. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. de cativa egumeni ~i calugari . s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. 30. In eparhia sa. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. op. probabil. Vetranion. 35 p. Aici a semnat cele . CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. op. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. p.. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. 135 19 . scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. anume Sfantul episcop loan. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. fiind insotit. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii.

. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. prin dilugarii misionari daco-romani. Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. op. de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: .cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . tinut in anul 451. ca ~i toti ierarhii tomitani. 20 De la Dum1re la Mare. inainte de anul 449. dovedindu-se. I.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). op.unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din .. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu.nomazi" in eparhia sa. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor . cit. capabil sa apere Ortodoxia. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai. cit. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V.. El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. in timpul marilor framantari hristologice monofizite. p. sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. fiind prezent adesea in Constantinopol. vol. 136 . convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. create de ereticul Eutihie. La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". pana la sfar~itul vietii sale. p. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. 30. dar a semnat ulterior actele sinodului. un devotat aparator al invataturii ortodoxe.

unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie. prof.. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. 3/1981. nr. egumenul manastirii dobrogene. Coman.5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. an XXXIII. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. pe care ni 1-a dat Dacia Pontica. Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos.Smeritul".SCITUL" ( c . Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. G. 344. p. care au dat in secolele IV-VII numero§i . Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. Din Dobrogea. nici timpul n-o pot uita. probabil. cit. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: . ravna pe care nici spatiul. Dionisie este trimis in Italia.. op. 1979. 141-142.. cit. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu.. 234 . 4 7 0 . Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina.. vol. . · Unul din dascalii sai de tinerete. 70-72. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. op. p. fericitul Dionisie. cit. dupa Sffmtul loan Casian. Sfinfi ronu1ni .Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. in revista . idem. supranumit §i . p. de smerenie §i duio§ie. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. pe care avea sa-l evoce mai tarziu in . ajuns la batranete episcop. cunoscuti in intreg imperiul ca teologi.Exiguul".Ortodoxia". calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc.calugari sciti". iar in limba latina .40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC .Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie".Romanul". I. in anul 496. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei. I. p. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. adica . Acesta fusese. 268-280. se duce in Orient. a fost un anume Petru. tradusa in latina. cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos. op. Pr. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. p.

dreptcredincio~i ~i smeriti. La Roma. fericitul Dionisie .intelept ~i simplu.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc. in doua editii. Astfel. cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. editeaza . cat ~i de compatriotii sai. . iar nu de la imparatul Diocletian. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana.Romanul" W aducea aminte din ltalia. de Dobrogea. foarte priceput la ambele 1imbi. loan ~i Leontiu": .SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . . bland.Calabria. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. adica Patimile Mantuitorului nostru". rara sa osandeasdi pe cei care mancau". intitulat . Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit.Argumente Pascale". Fiind rugat.Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: . Apus ~i Africa. Era. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice. La batranete. in locul erei pagane. cu vorba putina.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. Poate . calugarii sciti. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice. patria sa adoptiva.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i . ~tiinta ce o invatase la Alexandria. iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina. de asemenea. A scris in acest scop doua lucrari: .SI CUVIO. incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . atat de pastorii Romei. Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. ~i de compatriotii sai blanzi. patria sa natala. ca pana atunci. postitor. fericitul Dionisie eel Mic . centrul astronomiei antice. de la Anastasie II pana la Vigiliu. cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre . Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei. Chiril al Alexandriei ~i Proclu.Exempla Sanctorum Patrum".SFINTI . invatat ~i smerit.Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i .De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. Viata Sfantului Pahomie". feciorelnic. venerabilii domni ~i frati preaiubiti. dar de obiceiuri intru totul romane.

Pentru sfintenia vietii lui. Oltenia ~i Transilvania. dqi erau simpli in cuvant. pe o arie ce cuprindea. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. p. 20). numit ~i . Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. eu il ~tiu nu numai printr-o. Cuviosul Dionisie eel Mic. cit. Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. 30. intr-o comunitate pamanteasca deschisa. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. in persoana episcopului Teotim II. in ~tiinta nu erau nepriceputi. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. este cinstit.. calitati specifice milenare ale intregului popor roman. op. . Ca lucrul sta a~a. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii. cat ~i sudul Moldovei. ". vol. op.. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. El era de neam trac. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. cit. caci. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. ca un calugar desavar~it. atat in Rasarit. 136 . in Banat.Romanul". ci mi 1-a aratat ~i experienta. cunoa~tere din na~tere. poate chiar din Dacia Pontica. ascet ~i teolog de renume.. I. pana in inima Daciei Carpatice.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. cat ~i in Apus. p.

incununata de multa izbanda. in ultimele decenii ale secolului V. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie. 3. G. Riispuns contra achefalilor. Pr. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. .se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II. vol. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. la una din manastirile Eparhiei Tomisului. a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. Pe li'mga lucrarea sa misionadi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. in 5eeolul IV. iar in Muntii Buzaului. 1981 . Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474).. Vrancea.. cit.. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. I. p. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. Miirturisire de credinJii ortodoxii. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. in revista . CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. veniti din Eparhia Tomisului. Coman. I.VI) 23 Acest cuvios parinte era . episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti. Baragan ~i Moldova de sud. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. p. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. prof. op. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. Contra Nestorienilor. 344-345. foarte ortodox ~i categoric. op. 142. .Ortodoxia". Dupa mutarea sa la cele ve~nice. Capitole doctrinare. Riispuns la Epistola Papei Hormisda.. pe la jumatatea secolului V. nascut in Dacia Pontica.libelli". nr. cit. lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . Raspunsul sau in limba latina.eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic.

p. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos.Notitia Episcopatuum". publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. I. sub denumirea de . fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj .44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. Callatis (Mangalia). lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. in care se sustine formula teologica . Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era.. op. nr. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice. cit. Constanta). jud. sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. Constanta). p. jud. Georgescu. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). Intr-o . Dupa o indelungata osteneala. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. Petru. existente la inceputul secolului VI. Constanta). probabil.SanktPetersburg). 1-2. 136-137. Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane. El a ajuns pastor al Daciei Pontice. Constantiana Gud. unde donatorul este intitulat .. adica daco-roman autohton. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. Constanta). Carsium (Har~ova. Noviodunum (Isaccea. op. Histria (!stria. Tropaeum Traiani (Adamclisi. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. jud. 15-32 . Constanta). I. 1962. 30. adresata episcopilor africani. Datin ~i Fortunat. Capidava (Capidava. jud. loan. racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. jud. Leontiu ~i loan.episcopus mitropolitanus". jud. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. 24 De la DuiUire la Mare. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. p. in rev. jud. I. theopashita" ca . prin scris ~i asceza. dupa nume. Tulcea). de origine latina.Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. Troesmis (Iglita. cit. unul din Treime a patimit cu trupul" . Constanta).

ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului. Tulcea). care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute. jud.polis" .. in urma unei legi a inainta~ului sau. Dionysopolis (Balcic ). HalmYTis Dunavatul de Jos. Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: . In cadrul arhiepiscopiei sale. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. jud.::cea). A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu. Tulcea). renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin.clHugari sci!i''. in Dacia. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. mitropolitul Paternus. cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate.unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). cu sute de calugari. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu. Aegyssus Uud.theopashita". Zaldapa Uud. refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. In anul 520.. Tulcea). tinutul Buzaului.Paternus. Astfel. vestitii . Codrii Vlasiei.. Epifanie. Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. Fericitul mitropolit Paternus. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. pe care ii trimite la nord de Dunare. Tulcea). recunoscuta peste tot.din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. Tara Vrancei ~i sudul Moldovei.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. misericordia Dei. la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica. in anul 519. calugarii sciti se due. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. imparatul Zenon (474-491). fiind la Constantinopol. a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. ca . contemporani cu arhiepiscopul Paternus. Salsovia (Mahmudia. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. . Campia Baraganului. creand formula teologica numita .Carpatica.. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". sub :::nparatul Anastasie (491-518). De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. Sub mitropolitul Paternus. Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ . siha~tri.

insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. 550. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. I. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te. Episcopul Valentinian de Tomis . Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia.O.Dilectissimo fratri Valentiniano. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428).. B.. probabil. prof. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. vol.. episcopo de Tomis. p. considerate eretice. Din motive necunoscute. care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. adica daco-roman. cu biserici ~i preoti in fiecare sat. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. Pulpea. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. . De la Duniire la Mare. a . din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. 25 Pr. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. dupa o rodnica activitate evanghelica. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). La sfar~itul deceniului al ~aselea. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). care ii raspunde la 18 martie.R. slavilor ~i bulgarilor din anul 602.. in anul 544.Celor trei capitole". 138-139 . nascut ~i format in Eparhia Tomisului. adresandu-i-se: . Dupa nume era latin. p. nr.. I. 200-212. 1947. a fast arhiepiscopul Valentinian. la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. p. op. 30.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului. Sub venerabilul mitropolit Valentinian. op. 553. epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. cit. cu vestite a~ezari monahale. inainte de marea migratie a avarilor. probabil. cit. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. 4-9.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

banul Tarii Romane~ti. cit. aproape de Tesalonic. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. Irinopolis. ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. la 20 noiembrie. le cumpara cu multi bani. In anul 1453. din care cauza se nume~te pana asHizi . Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. din parinti ortodoc~i devotati. in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. s-a nascut in jurul anului 780. invrednicindu-se de harul preotiei. a fost lucrata la Bra~ov. p.SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. in anul 1656. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. p. de episcopul Gherasim Timus. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol.. Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie. la Roma ~i in Macedonia. ~i le duce la Manastirea Bistrita . Barbu Craiovescu. 1 . Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata.Asia Mica. din judetul Valcea. op. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. ctitoria sa. cit. prin anul 1498. in Asia Mica. Racla de argint. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. in Isauria . ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita. dupa terminarea studiilor. .Decapolitul". Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui. vestind cele viitoare. fericitul Grigorie.Ramnicu-Valcea. la batranete. anul 842. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini ... 339. Vazand aceasta. in 20 zile. cazand Bizantul sub turci.. op. DiCJionar aghiografic.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. 248. unde se afla ~i astazi. Mineiul pe luna noiembrie. anume Serghie ~i Maria. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. ajungand in mainile unui dregator turc. Viata Sfantul Grigorie. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos.

Adica. ci pe toti ii invata ca . dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. aparandu-le. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. de la Constantinopol in Asia Mica. a p. imbarbatand. De aceea. prin citirea Sfintei Scripturi. Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. prin post ~i priveghere. prin smerenie §i iubire.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol. 2. invatand. nici nu asculta hulele ereticilor. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. din manastire in manastire. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. de la Decapole in Tesalonic. apoi la Roma. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. 3. caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. mustrand §i uneori rabdand batai. Pentru aceasta. totodata.50 PATERICUL ROMANESC b. renuntand la disnicie. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane. ajungand vas ales al Sfantului Duh. adica icoana Preasfintei Treimi. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul.mai inainte de toti vecii". Apoi. numindu-le idoli. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. o inalta viata duhovniceasca. 4. incat mergea din loc in loc. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. Ajutat de harul Duhului Sfant. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El.rimit . Intrand in nevointa vietii monahale. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit.

5. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. indata a fugit din locul acela. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". dar stapanul ei nu voia sa plece. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. pe cand se ruga. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. zicand: . indata a fugit duhul diu din om.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. caci se temea de talhari. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie.Grigorie. 8. a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. .Femeie. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. vazand sfantul un om chinuit de diavol. s-a rugat pentru el. 0 femeie saraca §i vaduva. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul".lndrazniti. Dar fericitul. 9. 7. avfmd duh necurat. Altadata. a auzit acest glas de sus: . vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. pe care vanzand-o. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. du-te §i incepe lucrul. rara nici o primejdie. racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. a izgonit diavolul din acel om. Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. Dupa aceste cuvinte. Odata. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. i-a zis: . intr-o noapte. iar el i-a spus: . Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului.Frate. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet.Doamne. Astfel. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. Un monah sihastru din apropiere. Altadata. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. Din ceasul acela. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". stricandu-i-se casa. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. inconjurand pe§tera §i locul din jur. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. au calatorit bine. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului. Dar. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . Iar Sfantul Grigorie. vaduva a gasit in pamant smoala. rugfmdu-se din inima. Ajungand la masura desavar§irii. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. o femeie. 6. Intr-adevar.

Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. nu mai graie~te ernul. 14. fiule. Evlaviosul ban al Craiovei. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. Un ieromonah.52 PATERICUL ROMANESC 10. a cheltuit mari . 12. La plecare. parinte. Teodul. ci Dumnezeu. pe cand il scuturau frigurile. insa el nu voia. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. 1-a vindecat. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. atingandu-se de acel bolnav. Atunci. ~i indata s-a facut sanatos. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. cazand ucenicul la picioarele sfantului. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. Altadata. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. atunci. Gasindu-1 in a~ternutul lui. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. Cuviosul a zis clitre dansul: . s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. precum a zis Hristos. Dar batranul i-a raspuns: . batranul acela a adormit cu pace. cu mare credinta. Deci ~i tu. in patul Sfantului Grigorie. bolnavul s-a culcat pe ascuns. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. insa. Sfantul Grigorie i-a spus: . Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. fiind foarte aproape de moarte. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. Care locuie~te in el. cuviosul. Barbu Craiovescu. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant. Atunci. 15.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. 11.Nu rna voi scula din patul tau. 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. 13. fiule. Deci. iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant. milostivindu-se spre el. care ii lumina fata cu raze ca de scare. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. care.

De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. 17. maniindu-se. a venit la manastire pe picioarele sale. ca un odor de mare pret. Dintre cele putine care s-au scris. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor.Valcea. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. Dupa o veche traditie ortodoxa. la Sfantul Grigorie. dupa trei saptamani. in anul 1498. bolnava a deschis ochii mari. dandu-i foe. Fiind atinsa de sfintele moa~te. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. auzind de venirea turcului. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. in anul 1920. ctitoria sa. Facandu-i-se Sfantul Maslu. a jefuit manastirea ~i. 16. fericitul ctitor. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. paralizata de ambele picioare. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. 18.Valcea. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. Mai tarziu turcul. unei femei numita Maria din satul Cacova . de hramul Manastirii Bistrita. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie. spre mangaierea tuturor. se raceau procesiuni prin ora~e. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. Dar. punandu-se la cantar. pe timp de seceta. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. Atunci. cazand dintr-un prun. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . cunoscuta in Tara Romaneasca.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. a~a cum dorea. Apoi turcul. mai ales. care s-au uitat cu vremea. cu rugaciunile cuviosului. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. cu rugaciunile sfantului. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. . s-a dus in tara lui. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. in vara anului 1913. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. a avut loc in vara anului 1765. amintim cateva minuni savar~ite. vazandu-se amagit de cre~tini.X I II 53 sume de bani ~i. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. in zilele noastre. Moa~tele se scoteau de obicei vara. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. ~i.

imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. Copila a crescut.54 PATERICUL ROMANESC 19. 20. paralizata din tinerete. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . cre~tina Elena s-a rugat in taina. au aflat un prune mic in ea. s-a atins . 21.ntului Grigorie s-a oprit brusc. Elena. sHipanit de un duh rau. Ione~ti. In satul Baile~ti . Scotand oamenii toata apa. in vara anului 1935. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. Atunci. Orle~ti. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . fiind seceta. 23. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. in satul Lunge~ti Valcea. a alergat la moa~tele lui. suspecta de cancer. in aceea~i zi. aruncau buchete de flori inaintea sfantului. 22. cu raclii aprinse in maini. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. a devenit mama ~i o buna cre~tina. Dar.un boier necredincios . era o cre~tina. cu multe lacrimi. Sofia Patrichi. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. cerand. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. ce nu se mai vindeca. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. Era. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. cu mijlocirea cuviosului. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. Fiind seceta. a venit o mama cu o fetita de 4 ani. in anul 1932.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. In vara anului 1925. s-a intors sanatoasa in familie. Ea se numea Elena SpaUitel. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. probabil. sanatate ~i iertare. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. aruncat de o femeie uciga~a. 24. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul. bolnava de epilepsie. s-a racut sanatoasa. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie. care i~i pierduse mintea. In dreptul unei fantani. In vara anului 1927.Dolj. o pensionadi din Bucure~ti. racla Sfil.Valcea.

era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. 1981. II. omule. cit. op. p. probabil. astazi disparute. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. cit. judeJul Constanta. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. recent descoperiti. Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. I. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. . nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie. pe~teri pustnice~ti.ioua zi. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. Alta insemnare: .S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . 2 ~fanlistirea .prezbiteri".(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. ci de . slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Dimian (luna) mai". . Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. altele inca nedescoperite. din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. se deduce ca in Eparhia Tomisului.. au fost . 46-90. stareta acestei manlistiri. Bucure~ti. in aceasta biseridi. au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972). lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. pun lumanari pentru pacatele mele . op. t.X I I l 55 .hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". _-\ . au fost mult mai multe bisericuJe ~i. IV-XI). unele deja distruse de vreme. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . p. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre.Damian preotul" §i . cand s-a de~teptat din somn. unice pana in prezent in tara noastra.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de .::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult.Iosif preotul".. vol.lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica.Medgidia ~i Histria. Arta cre$tina fn Romania. care formau o adevaraHi . De la Duniire la Mare. cerandu-i sana tate. p. Amin. 134-140. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . format din ~ase bisericuJe rupestre. 153-156. 3 Barnea. Desigur. un ansamblu monahal de siha~tri.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi.

ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. cit. cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri.. Cei doi copii. A venit la noi . care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi.56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. luna ianuarie". cit. .Damian preotul" ~i . p.Doamne. .. sapate in stanca de creta. Eftimie ~i Parascheva. s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. de episcopul Gherasim op. care. cruci. SfinJi romiini . ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". probabil. op.Si alta: .a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. . Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a. spovedeau.. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. .cea Noua".in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh.. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . p. Scarlat Porcescu. Alta inscriptie: . Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice. Cel dintai pare sa fi fost Damian. Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor. in luna august. 31". multe nedescifrate.. 258. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau.Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. probabil in secolele IX-X.Luna martie. 642. simboluri paleocre~tine. pe la inceputul secolului al XI-lea. 4. Ei savar~eau cele sfinte.. de forma dreptunghiulara. pentru calugarii nevoitori. numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. am scris . apoi Iosif. Cuvio~ii . au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile... de la Ia~i. indictionul 10" (anul 982). numita .Anul 650" (992). primeau ~i formau pe calugari. Doamne. Pr.. Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. in acest loc . era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. In limba greaca scrie: . Timu~. luna octombrie. nu departe de Constantinopol. Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. DiCJionar aghiografic. figuri dacice traditional e.

ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. in urma unor minuni la mormantul ei. in anul 1223.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. in anul 1521. capitala Bulgariei. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. Eftimie. . La fel ~i fericita Parascheva. la varsta de 27 de ani. drept recuno~tinta. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. care le stramuta la Belgrad. unde diman 125 de ani. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . la varsta de aproape 15 ani. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. Vasile Lupu. in cele trei tari romane. fiind depuse in catedrala cu hramul . insa. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. anul 1050.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. Epivat. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. fratele mai mare al cuvioasei.Adormirea Maicii Domnului". spre cinstire ~i inchinare. in anul 1641. luand porunca de la ingerul Domnului. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. Apoi. iubind mai mult decat orice pe Hristos. a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. Pe la jumatatea secolului XI. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. Dupa trei ani. pentru sfintenia vietii lui. Mai tarziu. sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. Mai tarziu. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. Din a doua jumatate a secolului XIV. Astfel. in anul 1393. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. domnului Moldovei. domnul Tarii Romane§ti. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. Apoi. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. La varsta de 25 de ani. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei.

Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi.Spune. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. date de parinti. Dar. 4. Parascheva. Din pruncie. cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. 1888. 3. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. ascultand slujba in biserica. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. care cereau milostenie la u~a bisericii. in chip deosebit. fiica cea dintai a iubirii. cand au fost scapate prin minune de un incendiu. sa se lepede de sine. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. . Astfel. b. iar in sarbatori. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. milostenia. maica tuturor faptelor bune. Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. Pentru aceasta. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. Care este iubire. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. la 13 iunie. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. mai intai prin sfanta rugaciune. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. cand se intorcea de la biserica. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. adica lepadarea de cele pamante~ti. . imitand pe sfintii ingeri. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. cu chip luminat. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. iar milostenia. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. 2. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. . Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. cand se face mare pelerinaj din toata tara. in zilele de post. Aici au stat pana la 26 decembrie. Odata. Ingereasca feciorie. Mirele ei. ~i dumnezeiasca rugaciune. care este inceputul tuturor bunatatilor.

Slava Tie. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. indata a parasit grijile vietii . dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. dinindu-se la suflet . incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. iar acum. 34).SI CUVIO. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire. zicand: . Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. 5. ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu. s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului. se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare.Preasfanta Stapana. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti.SFINTI . Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. daca m-am intors . in patria ta. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. zicand: . pe Care L-ai iubit! Deci. luand o corabie. ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere.SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. un inger al Domnului i-a spus: . Doamne. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. Cat m-am nevoit in pustie. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). pe cand se ruga.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. 7. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. a ajuns la Constantinopol. Deci.Jamfmte~ti ~i. plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. intr-o noapte. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne.

au racut multe minuni. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. de asemenea. Murind. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. ne~tiind cine este. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad.60 PATERICUL ROMANESC in lume. aproape de tarmul marii.Doamne. Doamne. Atunci. Dar. nici nu rna lasa. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. in biserica satului meu. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . 9. Iisuse Hristoase. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. unde. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . in anul 1235. Dupa multi ani. acum. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. Unul dintre ei ii zise: .Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. indura-Te. Noaptea. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. impreuna cu altii. 10. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. capitala Imperiului Romano-Bulgar. . ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. insa. iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou.Si.Gheorghe. inconjurata de ingeri. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: .

. sotia preotului Gheorghe Late§. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . Pana la Galati au fost aduse cu corabia. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. fiind cinstite cu multli evlavie de . al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. in vara anului 1641. de§i erau invaluite in jaratic. 13.\lergand la Sfflnta Parascheva. Spre sfar§itul secolului XIX. Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. anul 1888. _. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. 11. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor.Nu mai plange.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-. Deci. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. Caci. din comuna Rilda§eni-Suceava. 1641. s-a topit argintul care imbraca racla. domnul Moldovei.moa§tele Cuvioasei Parascheva.:redincio~i.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. dar lemnul §i sfintele ei moa§te. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva. au dimas intregi §i nevatamate. rugandu-se lui Dumnezeu. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. suferea la cap de o boala grea §i incurabila. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. Sa amintim doar cateva dintre ele. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: .0u Patriarhiei de Constantinopol. 12. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. din Ia~i. 14. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. In anul 1639. Vasile Lupu. la 13 iunie. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra. ca de acum te faci sanatoasa! . in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti.

La urma i-au spus medicii: . Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva.Mama. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. Apoi. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. Fiind internata pentru operatie.Femeie. 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. Atunci. de hramul Cuvioasei Parascheva. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. 15. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos. deodata copilul a strigat: . a raspuns fiica.Mama. femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . 18. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. sa nu faci una ca aceasta. in fiecare zi este cate un sfant. 16. In anul 1968. precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . Mama ei o indemna: . Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. mama! Aici este Doamne. Atunci au zis bolnavului: . mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. Atunci. In anul 1950. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. 5 .62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. 1889. du-te acasa ca nu ai nimic! 17.Domnule inginer' ati scapat de operatie.. Dupa trei zile. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia. Intoarceti-va sanatos acasa. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. copila s-a intors sanatoasa acasa.Fata. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. Buc. a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate.

vine la mine. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii. calugarii ~i studentii. nu a fost atinsa de nici un obuz. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. Caci. Apoi. aproape de gara Nicolina. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. de 350 de ani. moa~tele Sfintei Parascheva. pe cand venea un tren cu viteza. iar Catedrala mitropolitana. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. pentru credinta fiilor ei! 22. 23. imbracata in alb. taranii. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. . ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. Dar la orele 8 seara. imr-o seara. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". racla cuvioasei este alba de clirti. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. femeia disperata a parasit caminul. . Drept multumire. de caiete de ~coala ~i pomelnice. In anul 1955. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. . ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. rara indoiala. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. in timpul razboiului. in seara aceasta la ora 8. .Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. fiica noastra. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor. Ajungfmd sotul acasa. 21.Femeie. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. In timpul marii secete din vara anului 1947. Mai ales in lunile de examene. numita .Unde ai fost. iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. copila s-a culcat. dupa o ora bate cineva in u~a. trupeasca ~i sufleteasca. fiica noastra era culcata.

cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. tara sa mai stam la rand. eli suntem bolnave.Ziua Sfintei Vineri". timp de doua zile §i doua nopji. care. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit. la Catedrala mitropolitana din la§i. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. Vazand lume multa. in fiecare zi. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania. adica a Cuvioasei Parascheva. au zis preotului de garda. avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. considerata . . daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national. De hram. din toate coljurile jarii. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. Dupa aceea. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. in posturi §i in fiecare vineri. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. de dimineaja pana seara. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . credincio~ii stau la rand pentru inchinare. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra.. care dureaza pana la 3 zile. se canta. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. aducand flori. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e.64 PATERICUL ROMANESC 24. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i.Parinte. la 14 octombrie. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. 1952. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. ~u lumanari in m~in!. . praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. in mod deosebit in sarbatori. in seara zilei de 14 octombrie. . veniti la rugaciune. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. tarziu. se face un mic pelerinaj local continuu.Dumnezeu sa va binecuvinteze. patronul Sfintei Parascheva. despre o minune petrecuta la racla sfintei. Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. parach~ Sfintei Parascheva. a zis Parintele Cleopa. Arhimandritui Cleopa Ilie: . p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. care au fost martori oculari. Marturisesc parintii batrfmi.

Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. 209.. Auzind de minunile ee se flieeau aici. Odata. . de episcopul Gherasim op. numit ~i . in 27 zile. Mai tarziu. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. cit. Chesarie Gheorghescu. b. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. op. 272.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. postul. nu departe de Basarabov.. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. .S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . unde se afla ~i astazi. smerenia ~i viata pustniceasea. insa. Sfinfi romani . Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti.Basarabov". Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. Arhim. cit. tacerea. au fost duse la biseriea satului Basarabov. pe valea raului Lomul.. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te.. Hagi Dimitrie. spre mangaierea eredineio~ilor. p. iubind mai ales biserica. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. p. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. Dupa multi ani. anume Basarabov. Apoi. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie. DicJionarul aghiografic. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole. a calcat eu piciorul 6 Timu~. inca de cand era mie la parinti. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. Mineiul pe luna octombrie. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. intr-un sat loeuit de vlahi. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774).

umbland cu el descult vara ~i iarna. simtindu-~i sfar~itul aproape. Cuviosul Dimitrie. Manca o data la doua sau trei zile. Apoi. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. 2. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. intr-o pe~tera mica ~i umeda. in lipsuri. cu credinta. venind raul mare. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. dar n-au putut. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. in sete ~i chin. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. 4. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. . sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. de rna vor scoate parintii tai din apa. Uitat de fratii sai din manastire. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . decat trupul obosit de post ~i metanii. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. 5. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. dormea noaptea foarte putin. Astfel. 3. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri.Copila. luand binecuvantare de la egumen. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. Mustrat de con~tiinta. Apoi. rabdand grele ispite de la diavoli. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. Din ziua aceea alergau. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. cu racliile aprinse in maini. in foame.

9. toata noaptea bulgarii. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. fiind credincios. a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. au inconjurat strazile capitalei. 6. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . In timpul Razboiului de Independenta. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. .S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. Dimineata au fost prin~i. in tara lor. In anul 1955. De aceea. ca sa treaca Dunarea. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. 7. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. Dupa terminarea razboiului. cu scopul sa o duca in biserica lor. prin minune. Dar. numit Ioanichie. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. cu scopul sa le duca peste Dunare. Doua surori. paralizat. urcandu-se in caruta. Nemaiputand ea suferi. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat.Nu! i-a raspuns femeia. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. s. din satul Cernavoda. Un episcop evlavios. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. inchinandu-se. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. au luat in taina o particica din ele. din anul 1877. Tatal lor. Aspra ~i Ecaterina. in satul Basarabov. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. Femeia s-a intors acasa. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi.

Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat.68 PATERICUL ROMANESC . cit. In S. Marie. lat cat ~oseaua. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos. in ora~ul Tarnovo. in 7 zile. de episcopul Gherasim op. . Te rog.tele moa~te. se rostea predica. p.Cum nu? a zis sotul. 281 . cit. . ca rna vindec.. de origine valaha. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c.Si te-a consultat? intreba femeia.. urmati de sfip. op. 10. iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei. Apoi. . sarutau cu totii sfanta racla.. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. iar mama sa. p. mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. 1206). lasand copila 7 Timu~. batranii purtau prapuri. busuioc §i flori. purta in maini lumfmari aprinse. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. cu voia lui Dumnezeu. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului.. iar masa credincio~ilor. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. DicJionarul aghiografic.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. doi tineri purtau drapelul national. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. Episcopul Gherasim de Rm. 297. Mineiul pe luna decembrie.finJi romiini . nici sa mai injur. ve~hea capitala a Bulgariei. cruci ~i steaguri. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. iarta-ma. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. TaHH sau era lucrator de pamant. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar. in sunetul clopotelor. alteori in timpul ei. era casnica. mama se muta la viata ve~nica. Valcea. In vreme de seceta. In urma. Dupa terminarea slujbei de ploaie. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita.

Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. intr-un chip ca acesta. Pentru aceasta era certata de tatal ei. pornindu-se cu mfmie de fi~a. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti. iar ea i-a zis: . din indemnul diavolului. i-a spus toate cele intamplate . pe care le invatase de la buna ei mama. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. ticalosul tata. Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. Ci. Cuprins de frica ~i mustrare. Atunci. cu ramaie ~i lumanari in maini. dar n-a putut. dimpotriva. ~i-a certat femeia pentru aceasta.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. Cand avea numai 12 ani. devenind racator de minuni. Astfel. ca de obicei. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. 21). caci trupul Sfintei Filoteia. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. la amiaza.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. Iisus Hristos. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. care ii ie~eau in cale. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. marturisindu-~i pacatul. maniindu-se pe fericita Filoteia.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. pe cand el o pandea dintr-un desi~. se ingreuiase ca o piatra. in putina vreme. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. iar acasa se ruga ~i postea mereu. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. Dar. dupa cuvantul Evangheliei. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. fecioria ~i milostenia. pe motiv ca n-o asculta. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. .S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. Apoi el. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. recasatorindu-se. din cauza ranii. pe masura ce crqtea. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. Intr-o zi. taind-o la picior. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. copila era adeseori asuprita.

70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. insa. In trecut se fliceau vara. Credincio~ii. Astfel. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. in port national. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. Dambovita ~i Prahova. Dar trupul ei nu se u~ura. unde le-au a~ezat in biserica. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. Pana nu demult. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. Dar cu randuiala divina. iar Dumnezeu. Dar mai ales in judetele Arge§. la 7 decembrie. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. iar de aici le-au intampinat clericii. cu rugaciunile ei. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. pe timp de seceta. cand are lac praznuirea ei anuala. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. impreuna cu preotul. prin minune dumnezeiasca. avfmd in maini . monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. numind numeroase manastiri. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. la Manastirea Curtea de Arge~. Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi.

in scrierea numita . sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. probabil. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. in vatra satului. Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. cu scaun episcopal. vaduvele. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. Dupa slujba. Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. bolnavii. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. cu toti credincio~ii in genunchi. prapuri. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). De aici.Alexiada" a Anei Comnena. in De Ia Duniire Ia Mare. felinare ~i steagul tricolor. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). de prin secolul IX. dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului. nascut. Apoi. Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor. toti satenii. Mitropolitul Teodor de Vicina era. in sunetul clopotelor. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. el formand pana la cliderea Constantinopolului . ' . grec. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina.. Vicina era un ora~-cetate. semnfmd in acte . mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. I. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. Buc. dupa anul 971. 146-169. tinut in biserica Vlaherne (adidi . situat in nordul Dobrogei. Rlimureanu. Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. batranii. prof.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. fie in Dacia Pontica. 1979. procesiunea se continua pe camp.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. fie la Bizant.a vlahilor"). busuioc ~i lumanari aprinse. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. p. care. Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi.un mic Bizant provincial". Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori.

unde semneaza . A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. In anul 1292. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. . precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. pe atunci destul de vestite. Tomul sinodic contra latinilor". Ajungand la adanci batrfmeti. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina. fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau. A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa.72 PATERICUL ROMANESC Vicina".

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. legat de coada unui cal neinvatat. unde se afla pfma astazi. In anul 1402. anume Reiz. Fiind negustor de marfuri. fiind in varsta de numai 30 de ani. de Episcopul Gherasim Timu~. Sosind in Cetatea Alba. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. la 2 iunie. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba. Dar. Dar loan. Apoi... In anul 1589. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj..de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. cit. p. 291 ~. op. 1 Mineiul pe luna iunie.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl.Mirautilor" din Suceava. S.finJi romani . op. Noaptea. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui. au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica .:. p. numit . 435: Episcopul Pimen Suceveanul. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia. ca ~i tatal sau. moa~tele Sfantului loan . DiCJionarul aghiografic. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. facand multe minuni ~i vindecari de boli.eel ~ou". ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. vechea capitala a Moldovei. s-a nascut in ora~ul Trapezunt. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. in jurul anului 1300. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava. . Aici au stat 70 de ani. moa~tele Sfantului Mucenic loan. In doua zile. . evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. a fost dat la grele chinuri ~i batai.

Hristoase. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. nu mai zabovi. ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. soarelui ~i celor create.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii. ~i duse lfmga Liov. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. Dar. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan. Auzind mitropolitul Moldovei. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. la 13 septembrie.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu.Scoala ~i alearga la biserica indata. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. b. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. Dupa 97 de ani de instrainare. rascumparand sfintele . legandu-1 de coada unui cal. Pentru aceasta. luna ~i stelele. 3. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. 1783. pe cand ii sap a mormantul. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. unde se afla ~i astazi. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. 2. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. acesta. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. o. maniindu-se. Mantuitorul meu. prietene. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. i-a zis: . Astfel. clerici ~i osta~i. Iosif I Mu~at. cu careta domneasca ~i. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii. de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . ca sa fie de dilauza. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea.

iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . La ie~ire. au fugit ru~inati peste Nistru. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. s-au vindecat de suferintele lor. locuitorii se ascundeau. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. Atunci. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. o ploaie mare cu vant ~i tunete. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. I' . Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. cu tot clerul.. ~i .aprinse in maini. In noaptea de 1 spre 2 iunie. 1622. av[md raclii . se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. o parte prin paduri. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor. la Zolkiev. loan eel Nou. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. la mijlocirea mucenicului Sau. ::I:Oa~te. 5. Dimineata. cu poporul ~i boierii sai. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. incat carul nu se putea mi~ca din loc. Cfmd se apropiau de cetate. in anul mantuirii 1402. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf.. De frica. a trimis Dumnezeu. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. Din anul 1686.. Dar. cazand in genunchi. infrico~andu-se. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. le-a adus la Suceava. iar alta in cetatea Sucevei. In luna mai. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. 4. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor. sotia \-oievodului. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. Atunci paganii. Deci. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. Printre acestea ~i Ana. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie.

dupa un secol. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. se canta din buciume.Doamna. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. La spovedanie. in frunte cu preotii in ve~minte. 7. Aceasta. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. cu copiii §i bolnavii sate lor. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca. dupa ce asculta slujba. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. 6. se inchina la sfintele moa§te. 1898. Astfel. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. Apoi. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. Episcopul i-a zis: . incat femeia a fost cuprinsa de frica. la trecerea lor din Polonia in Moldova. poate ai racut vreun pacat azi. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. timp de aproape trei luni. Apoi a coborat din trasura. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. cu raclii ~i flori in maini.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. rasunau salve de tun. . pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. Ca nimeni nu mai spera. imbracati in haine nationale de sarbatoare. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. trasura nu se mi~ca din loc. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. dici numai a~a va putea pleca. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. 1783. Toata Suceava era plina de credincio~i. este considerata o mare minune. Dar oricat lovea caii. care a avut loc la 13 septembrie. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici.

Matu§a. La urma. §i-a pierdut graiul. pentru rugaciune. s-a intors vindecata la casa ei. Parintii i-au racut Sfantul Maslu. 11. Maria. bolnavul a dormit Ia manastire. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. fetita a strigat: . s-a rugat mult cu lacrimi. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului. un om bolnav de minte. Auzind de Sfantul loan. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. bolnavul s-a racut sanatos. bolnava de ochi. apoi preotii i-au racut Sfil. Aici s-au rugat amandoua. 12. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. Cazand in genunchi.X V 79 8. a fost adusa la Suceava. In acela§i an. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. Dar. nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. . nu vedea aproape deloc. In anul 1960. Pentru multa ei credinta. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. 13. auzind de minunile Sfantului loan. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune. In toamna anului 1969. o fetita de zece ani numita Ana.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . In anul 1969. o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te.Sfinte Mare Mucenic loane. multumind mare lui mucenic. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. vact. o cre§tina. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. Noaptea. In 1964 a fost actus la Sfantul loan.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. zicand: . femeia s-a vindecat complet §i. din satul CorniBoto§ani. in urma unei spaime. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. 9. 10. din satul Ciumule§ti-Suceava.

palmele ~i bratele pana sus. rna rog. de Sanziene . PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. la 24 iunie. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi. Ajuta-ma. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. i-a vindecat mainile paralizate. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. Vindeca. grupati pe zone ~i sate. in prezenta multimii de inchinatori. spice de grau. ~i mainile mele bolnave. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. La sfar~itul slujbei. marturise~te bolnavul. ca: flori de camp. . Sfinte Mucenice loane. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu.in special bucovineni ~i maramure~eni . Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . a cazut din nou la rugaciune. altii canta incet melodii religioase compuse de ei. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. Unii se roaga in biserica. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. 14.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului.80 padito~ii. credincio~ii. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare. cand se scot sfintele moa~te in procesiune. prin traditie. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. stau de veghe pe iarba pana dimineata. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. cu daruri traditionale in maini. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca.in frumosul port national. in curte. Apoi. Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile.

impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. care. arhiepiscopul Tesalonicului. atinse de sfintele moa~te. vol. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. op. alaturi de patriarhul ecumenic. cit.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. agheasma. cruciulite. cit. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. 222 . 157-160. La primul sinod. arhiepiscopul Macarie. Mitropolitul Macarie. I.. p. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie.. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. untdelemn sfintit. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie. Intre anii 1341-1347. p. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. ca: icoane. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. flori ~i haine binecuvantate. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. mitropolitul Macarie al Vicinei. timp de 24 ore. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. mult patimitorule. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. de formatie isihasta atonita. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. semneaza al optulea. loan al XIV -lea Caleca. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. op. Sfinte Mucenice Ioane. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine.

Mitropolia Ungrovlahiei". ajutat de domnultarii. cat §i de Ia nordul Dunarii. carora le trimitea preoti §i calugari misionari. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. impartea binecuvantare poporului atat de credincios al . dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. este arhiepiscopul Iachint. Astfel. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. p. vol. indeosebi din Transilvania. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn.. 160-164. intemeietorul Tarii Romane§ti. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. cit. Acest ierarh. vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. hirotonea preoti. fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri. atat al romanilor de Ia sudul. · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. El era parinte sufletesc. I. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii. p. Iar ca . unde se nevoiau §i numero§i calugari . El sfimea biserici. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. intemeietorul Manastirii Paroria. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. 247- 248 . al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. Vladislav I (1364-1377). cunoscuta sub numele de . In anul 1347. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. op. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. reunita sub conducerea unui singur voievod.exarh al plaiurilor". Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab.

in rugaciune ~i nadejde.:::. Deci. Snagov.-\rhos. 1981. cat ~i in Muntele . Scarlat Porcescu. avand toti un cuget 5: o voie. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos.::. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. Tfmganu. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina. El a trimis numero~i calugari . intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de .. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul. Cretulescu. s-a savar~it cu pace in anul 1372. Bolintinul din Deal ~i din Vale. a fost :. 281-283. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. Curtea de Arge~. ' Diacon loan Ivan ~i pr. N. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. numarand pe la jumatatea secolului XIV . Sihastria lui Gherman.:. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. unde au ajuns calugari \-estiti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. Cozia. fila 346 . care venea din Muntele Athos. nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. 171. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. 1905. dHugarii se formau duhovnice~te. Targovi~te. Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana. Miinastirea Neamf. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or. InscripJiile Manastirii Neamf. Cotrneana ~i altele.~a~ii lui. Pomelnicul -=:. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. Dupa o pastorire atat de rodnica. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. ms. Campulung-Muscel. In anul 1320. p.noita mai tarziu de Bogdan I. li s-au adaugat . pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. Apoi.-ana la 40 de calugari.

El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta.. Cuviosul Gherman. Sub egumenia sa. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386).84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. raposand parintele sau duhovnicese. Scarlat Porcescu. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. eel dintai staret al Manastirii Neam!. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. . Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt. Apoi. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. rudenia domnilor mu~atini. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. deprinzandu-i pe toti cu smerenia. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. in posturi. numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. p. siha~trii nu coborau deloc in lavra. 282-283 .l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. op. Ca egumen. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. cit. povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani.

X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. La inceputul secolului XVI. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui. Bucure~ti. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti. ziua se nevoiau in chilii cu postul. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. domnul Tarii Romane§ti. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. Aceasta este sihastria lui Agaton. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. Vetre de sihiistrie romfmeascii. De la Negru Voda la Neagoe Basarab.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . cuviosul ~i-a racut o mica chilie. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. 187-188 . ba. Chihaia. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. rara untdelemn. p. 1976. cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. In a doua jumatate a secolului XIV. a stralucit Cuviosul Agaton. in numar de 12. Ucenicii sai. lerom. 241-243. Alaturi de biserica.nichie Blilan. dupa traditia isihasta din partea locului. adunand mai multi ucenici in jurul sau. Neagoe Basarab 11512-1521). 6 P. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. insa. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. in preajma Cuviosului Agaton. p. care se pastreaza pana astazi. pentru care avea mare evlavie. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. 1982. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. s-a invrednicit de darul preotiei. In sarbatori. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. iar seara se adunau la trapeza. apartinand de sihastria Fundatura. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. Apoi. auzind de sihlistria lui Agaton. Bucure~ti. Intre ace~tia.

dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. in care se vede absida altarului.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. Ioanichie Balan. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. p. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. Chihaia. ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi. p.manastirea lui Agaton". care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. 241-243. rabdand cu barbatie frigul iernii. 1976. In pe~tera. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. manastirea ajunge in paragina. Bucure~ti. din care i~i ca~tiga existenta. 1982. 190 . pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV. ca: Moise. Vlad. ca 7 P. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. Prin traditie i se spunea . Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Bucure~ti. Rada. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. la 4 metri deasupra pamantului. In a doua jumatate a secolului. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie.Torcatorul". Ierom. umezeala. Vintila ~i sotia lui. In anul 1524. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. La inceputul secolului XVII. Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. Vetre de sihi1strie romfmeasca. CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. deoarece se ocupa cu torsul lanii. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab.

241-243. 1982. Astfel. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. comuna Bozioru.XV 87 :.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. petrecand in neadormita rugaciune. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. al carui contur inca se distinge. Chihaia.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. ajungand mare dascal al lini~tii. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=.. Apoi iar urea in pe~tera. pe timpul persecutiilor. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. fiind folosita de cre~tini. p. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. aproape de alte pe~teri pustnice~ti. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. Bucure~ti. Ierom. in post. Vetre de sihiistrie romiineasca. 0 data pe saptamana. aproape de satul Nucu. CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif. Balan. spre Duminici. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. 1976.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. preot ~i povatuitor de suflete. situata pe Valea Bordeiului. p. Bucure~ti. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. NevoinJa. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII. 191-192 . Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului.UJichie P. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura.

ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. majoritatea din secolul XIV. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. sa se sape sub pavaj. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. Apoi. de~i s-au uitat de oameni. V alea Bordeiului" ~i . anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. care se pastreaza in arhiva manastirii. care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. despre care se ~tie foarte putin. In a doua jumatate a secolului XIV. unic de altfel in tara noastra. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. sunt scrise in cartea vietii. 26 mai. Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. situate in jurul primei biserici mu~atine. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. Numele ~i faptele tuturor. Ele s-au repetat pana luni. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. cu hramul Inal!area Domnului. ceea ce este ~i mai concludent. Altele sunt sub chiliile din incinta. in anul 1497. Dupa doua zile. arhim. 1986. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. Efrem Chi~cariu. 24 mai. Numarul mare de morminte monahale. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. 9 . Inainte de el.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. pe epoci. Paraul Bordeiului". iar altele.

Dupa deshumare. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. Prin anul 1365. tarani. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. noaptea. Caci. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. Osemintele. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. galbene ~i binemirositoare. 1986. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. inca din seara zilei de luni. 26 mai. iar cu metania din Athos.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. fiind chemati de Hristos. in sunetul clopotelor. Sapandu-se cu atentie la 1. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. sub ascultarea staretului Ciprian.5 metri. i s-au racut ucenici. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. in chip miraculos. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. Apoi.

1935. de Iorgu Dumitrescu. Dupa ce invata carte. loan Ivan ~i pr. Cuvio~ii Sofronie. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. Tomescu. 1340-1344. Nicolae Alexandru-Basarab. Diac. 1942. vol. Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. Scarlat Porcescu. ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. prin anul 1320.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici.Gura Motrului ~i Vi~ina. Craiova. Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza. C. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377). unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). Astfel. 9-10 11 Stefan Ieromonahul. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383).. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. 1904. Pentru sfintenia vietii lor. I.luna decembrie. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. 200-207. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. Prof. ziua mutarii sale la cele ve~nice. contribuind mult la innoirea manastirii. Vratna ~i Manastirija. in Oltenia . spre sfar~itul secolului al XIV -lea. in sudul Serbiei. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. in 26 zile 10 . op. p. sub domnia lui Roman I Mu~at. p. Bucure~ti. p. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. Viefile Sjin{ilor . Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. p. Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402.primul staret al Manastirii Neamj". ViaJa Sfiintului Nicodim. 281. Mineiul pe luna decembrie. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. 1957. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. cit. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. Pimen ~i Siluan10 . s-au stramutat la cele ve~nice. nascut la Prilep.

Cuviosul Nicodim a inaltat. romani ~i bulgari. Pentru aceea nu putini siha~tri. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . in Muntele Maicii Domnului.S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. impreuna cu ucenicii sai. spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. rabdand grele ispite de la diavoli. 3. nici arhiereul. Insa.e\·oit mai intai in ob~te. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Pentru cinstea de care se bucura peste tot. fiind umbrit de darul lui Hristos. 5. la locul numit . greci. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . pe care o sfinte~te in anul 1369. la rugamintea cneazului Lazar. cu acela~i hram. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. Cascade". unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. macedoneni. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. 2. nici alt careva. Pe valea parfmlui Tismana. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. Deci. impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. Cuviosul Nicodim. . de asemenea. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. dupa traditia :\funtelui Athos.XV 91 b. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. Fiind in sudul Dunarii. Ajungand la Athos. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti.Sfantul Antonie eel Mare". Cuviosul Nicodim s-a :..dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul. Mfmastirea voievodaHi Tismana. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. sarbi. ajungfmd vestit in tot muntele. Isaia ~i Partenie. Aici. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. 4. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. Ca egumen al marii lavre Hilandar. in putina vreme s-a curatit de patimi.

La batranete. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. Apoi manca la trapeza cu parintii. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. Vodita ~i Tismana. Datorita vitregiei vremurilor. care era bolnava de epilepsie. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. ieromonahul Agaton. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. Ajungfmd la batranete. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. in priveghere ~i neincetata rugaciune. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. iar Duminica cobora in manastire. Pentru sfinJenia vietii sale. De aici. 9. binecuvantandu-~i ucenicii. 1406. ce se pastreaza pana astazi. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. din nordul Maramure~ului. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . ucenicului sau. primul descalecl'itor al Moldovei. 7.92 PATERICUL ROMANESC 6. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. renumita in toata Peninsula Balcanica. ruda a lui Drago~ Voda. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. la 26 decembrie. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. De aceea. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. 8. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. sau numai cat se atingeau de rasa lui. era originar din Tara Oa~ului. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia.

atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. Cuviosul Pahomie de la Peri face. s-a savar~it cu pace. In cursul primelor decenii ale secolului XV. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . In a doua jumatate a secolului XIV. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. vol. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. mitropolitul Mu~at. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. 1957. desigur. De asemenea. Ciceu. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . Cuviosul Pahomie de la Peri. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432).S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . Salaj. sfintea biserici noi. imblirbata pe tarani. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. Astfel. I. Alma~. p. Iar in anul 1391. duhovnici pentru credincio~i. Ugocea. invata ~i apara dreapta credinta. El era din familia domnilor mu~atini. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. cand fiii lui Sas Voda. randuia preoti. Ungura~ ~i Valea Bistrei. Barcau. astfel. judeca neintelegerile biserice~ti. in care se nevoiau zeci de calugari. Bucure§ti. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~.X V 93 existente in partea locului. Barsana ~i Peri din Maramure~. Balita ~i Drag. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Arva. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. In aceasHi calitate.

egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. De aici. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. Bistrita (1402) ~i Moldovita. La 26 iulie. a ajuns egumen la Neamt. Mai pe urma se stabile~te la .94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. hirotonea preoti. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. Apoi. Antonie. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. care 14 Documente privind Istoria Romaniei. Tot in ace~ti ani. cu preoti ~i cu mult popor. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. in anul 1400. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at. De asemenea. veacul XIV-XV. 15-16 . p. facandu-se preot. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. 1407. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau.A. 1401. pe care o primise in dar din Bizant. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. Moldova. langa Targu Neamt.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. I. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. Apoi. Neamt ~i Bistrita.o manastire. vol. 1954. la locul numit . evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. in frunte cu insu~i voievodul. nepotul sau. arhimandritul Dometian. La 7 ianuarie. . unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. la Boi~tea. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun.

1940.de calugari. Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. p. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. Cuviosul Dometian a innoit in intregime. XL (1964). in anul 1415. Bucure~ti. losif eel dintai mitropolit . I. in partea de sud a pronaosului. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita. Probata. Costachescu. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. Documente moldovene$ti. 64-65 16 15 . 1972. p. Scarlat Porcescu. 7 ianuarie. 126-139. In Manastirea Neamt.an Ivan ~i pr. Scarlat Porcescu. Damian P. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun.\foldovita. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386).gzoscut al Moldovei. cota 78 . ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. 86-87. intaiul mare ierarh roman. M. p. 1935. de popor ~i de tot sfatul tarii . 1407.:iintai parinte al Moldovei. de preoti. 11-12. Pr. 1972. C1prian Zaharia.Mitropolia Moldovei". :~. Pikurariu. p. la§i. M. vol. Pr. Apoi. p. op. in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. nr. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. Sibiu. 219 17 C. Tomescu. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. cit. Arhim. unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. arhimandritul Dometian a fost numit la. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti.c. 61-65. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . cat ~i Biblioteca Academiei Romane.SFINTI .ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". p. Sibiu. I.in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai . de srha~tri. 1957. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. Episcopia Romanului.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. ._-. 3-4. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. p. in revista . Bogdana ~i . Multi ani. Diac. eel . evlaviosul mitropolit Iosif. 158. ajungand la adanci batraneti. M. Pacurariu. vol. Pomelnicul Maniistirii BistriJa. Bogdan. 1942. atat biserica ~i chiliile. luand jugul lui Hristos din tineretile sale. staret al . invrednicindu-se de cinstea preotiei. prof. Asemenea ~i la celelalte Manastiri. 1988.. atat de soborul parintilor. Fiind calugar invatat ~i iubit. Iosif I Mu$at.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 .ca un adevarat parinte al :ururor ce era. pr.

Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . in timpul staretiei sale.. de asemenea. iar .96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. precum sihastria . Gavriil Uric §i numero§i altii. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . dintre care multe erau copiate in lavra. La porunca marelui staret. ca sa-§i marturiseasca pacatele . Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. la fel. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i. " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei".adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". sub CeahUiu. 85. de asemenea. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. dascali. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. cota 78 . in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica.. loan. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. p. A intemeiat. ieromonahii Ioasaf. o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. Cornelie §i Timotei. duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. condusa de ucenicul sau. Tot la Manastirea Neamt. Tot la Manastirea BistriJa. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. staretul Dometian a marit. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. gramatici §i copi§ti. cateheti. Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. 18 Ibidem. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. fiind mult susJinut de acest mare staret. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. In prefata pomelnicului. manuscrise slave.din Hang".arhimandritul Dionisie. sa se cureJe. in Manastirea BistriJa. monahii Paisie Uric. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . fiul sau. Alexandru eel Bun. duhovnicul Daniil. adica Dometian. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. nemaicunoscuta pfma atunci. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. care adesea zabovea aici. conducatorul acestui sfant lac a§". dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea.

.. Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte. precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: .Targu Neamt. fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului. . cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. atat de dincoace. CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit.Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare. . In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos. Astfel. toti petreceau in ascultare. unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn.Nechidului". sihastria . in rugaciune.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. oricate el va a~eza ~i va intemeia. care se respecta cu mare sfintenie. intra in ob§tea Manastirii Tismana. . . Iar pentru vietuirea acestui laca§. Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. in anul mantuirii 1415. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet. dupa a~ezamantul popei Gavriil. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. . Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea ... In anul 1388. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. sihastria Tazlaului ~i altele. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri.. ".

SfinJi romani. XL (1964).X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. dupa numele sau .. dascal ~i ocrotitor. auzind domnul Moldovei. Deci. Astfel. 282-289. nr. dr. Deci. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul. ce se chema. 5-6.. Ierom. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. Pr. Mai tarziu. Apoi. 14-20. . lasand in urma multi ucenici. Liviu Stan. 1945. Sibiu. cit. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. Apoi. op. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. .98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. SfinJi romani . invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. de nevointa sa. Petru Rezu~. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. impreuna cu cativa ucenici. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. sfetnic. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. p.. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte. p. ~i-a dat sufletul cu pace. Alexandru eel Bun. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. p. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei.Mitropolia Moldovei". Apoi. .Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. 1-a randuit episcop al acestui scaun. ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. in rev. in Schitul Laura. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. dr.Schitul Laura" (Lavra) sau . Ioanichie Biilan. calugarindu-se cu numele de Lavrentie.

p.Targu Neamt.in Ractauti. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. Biserica cu hramul . in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt. fiind tot timpul locuita de calugarite. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . cit.at. avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati.. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Stoicescu. N. Apoi. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 .\1oldova. locul unde se afla astazi.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste. prof. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. 17 I. 60. unde iernau vitele Manastirii Neamt. Liviu Stan. Unii cred ca au fost luate de navalitori. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. primind darul preotiei. practandu-se biserica. In anul 1639. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. scria despre el: . I. a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. Insa. luand cu ele :. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:.. iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc.SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. i-a incredintat metocul de la Gra~i. op.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr. p.. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie.. p.. 1974. singur Dumnezeu il ~tie. Grigora~. in anul 1783.SFINTI . odata cu desfiintarea mfmastirii.SI CUVIO. Egumenul Dometian (1407-1415). Capro~u. in episcopie. Apoi. Bucure~ti. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. Biserici din Moldova. biserica a devenit parohie. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). Repertoriu bibliograjic . Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire. De Ia Topolita.

Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. . ieromonahul Macarie. in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. Secole de-a randul. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. a intemeiat in padure o midi sihastrie. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. ~i era cuviosul bland. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani.Sihastria lui Iov".Poiana lova". unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. apoi s-a zidit din piatra. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. cunoscuta multa vreme sub numele de . neadormi!i rugatori ai neamului. Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi. al direi metoc era. iar mai tarziu . avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. care face unele danii pentru ctitoria sa. Apoi.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. rabdand grele ispite de la diavolul. unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. pana spre zilele noastre. in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului.

SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. 1901. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. iar din secolul XVII. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. Manastirea Pionul. Flilticeni. Cuvioase parinte Iov. Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. apoi .XV 101 folos.u ~i de locurile singuratice de aici. reinnoindu-se.Sihastria lui Silvestru". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca .Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. lasand in urma numero~i ucenici.Schitul Hangu". Cuvioase parinte Silvestre. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. Mai tarziu. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. era cu metania din Manastirea Neamt. pe la jumatatea secolului XV. primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. dupa numele sihastrului Peon. schitul sau. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit.Paraul Schitului". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. urcand pe paraul care azi se numqte . Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . Mai tarziu. p. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. Apoi. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. apoi se intorceau la ale lor. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. 24. s-a numit .

iar trupul sau gasindu-se nestricat. Pr.. cit. . op.. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. 25 Diacon I. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. unde se afla ~i astazi. Ivan. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. op. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). p.. Apoi. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. ~i la sfetnicii sai. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei.102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. intrecand pe multi cu smerenia. XIV) ~i fiind chemat de Hristos.. in Sfinfi rom{mi . cit. 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita.. . povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Astfel. in anii 1621-1622. Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. atat de calugari. s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. p. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. pentru nevoile bisericilor de la sate. 306. ieromonahul Zaharia Kopystenski. Sfantul Vasile racatorul de minuni". prof. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. din cauza vitregiei vremurilor. scria despre el: . Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie. Alexandru eel Bun. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. ~i toti se foloseau de cuvintele lui. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. Liviu Stan. 1415. . Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. Sfinfi romiini . Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. Mai tarziu.in Moldovita. teologul ucrainean.. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. incat era cinstit ~i cautat. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi. in manastire.

~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. numele lui !acandu-se cunoscut. muntele §i paraullui Agapie. unde s-a invrednicit de darul preotiei. A§a de vestit ajunsese numele lui. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. N. in post ~i rugaciune. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. prin gura proorocului David. Atunci Cuviosul Agapie a construit. impreuna cu ucenicii sai. iar spre sarbatori coborau in schit. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt.Sihastria lui Agapie".S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Apoi. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. Inmultindu-se numarul pustnicilor. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. cu hramul . care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. in poiana care ii poarta numele. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. Tg. 1908. Dlirangli. ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. Frumos. Agapia Veche §i Agapia Noua.Schimbarea Domnului la Fata". mult:i ani de zile. Apoi. 40 . o mica biserica de lemn. la inceputul secolului al XV -lea. faceau priveghere de toata noaptea. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. sub povatuirea acestui mare sihastru. savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri. Istoricul Maniistirii Agapia. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. Poiana lui Agapie. p. Doamne.

care se canta la slujba privegherii in manastiri. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. . deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. fila 6 r. ajunsa pana astazi. 216. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. vol. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 .pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. 13 28 . lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. I. In anul 1392. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului. poarta numele de . mss. prin mana egumenului Gavriil. vol. Biblioteca Academiei Romane. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. Apoi. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc. lstoria literaturii romane. Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. nr. Singura opera scrisa de el. 1942. p. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. 1407. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah .XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. C.Pripeale" (marimuri). cunoscut sub numele de Filos. cit. Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. p. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm.. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. AI. p. 1970. Tomescu. 78.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. Piru. I. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa.104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. op. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. slave. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint.

aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. scrie urmatoarele: .S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. Apoi. Gavriil.Stefan eel Mare. in dragoste ~i smerenie. Vorone1. . monahul Gavriil Scriitorul". el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. ca: Bistrita. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. catre jumatatea secolului XV. . in ob~tea Manastirii Neamt. . cat ~i filocalice. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu.Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele. Probota. sub egumenul Dometian. formand numero~i dascali. in toate manastirile din Moldova. Pe fila 6 r. . Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal.Pomene~te. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. Timp de aproape 40 de ani. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. Putna. sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti. Scriitor ~i impreuna lucrator. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise..Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . Scara Sfantului loan Scararul. dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. mai ales sub domnia lui . Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. atat aghiografice. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. sufletul robilor Tai. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. s-a calugarit ~i fiul sau. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. Moldovi1a. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos. Ucenicii lui s-au raspandit. patru volume de . Smeritul monah Gavriil. Doamne.

cunoscuti in toata Moldova.. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. In anul 1422. precum Scara Sfantului loan Scararul. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437). egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. care ii poarta numele. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. Vestitii protopsalti de la Neamt. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. Aici invatau carte multi gramatici. Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif.Neamt ~i Bistrita. f. op. El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. de cultura patristica. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. Adunari de Cuvinte (Sbornice). 1905. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. 171. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. cit. 12-13 . de iconografie ~i aghiografie. Tomescu. lnscripJiile Maniistirii Neamf. condusa de monahul Gavriil Uric. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. C. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. raposfmd egumenul Pimen. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. nr. Vieti de sfinti ~i altele. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. renumit in toata tara. p. 340. In Manastirea Neamt. mss.. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. monahi ~i mireni. Biblioteca Maniistirii Neamf. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit.

Dar n-a stat mult aici. Iasfmd in urma numero~i ucenici. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. ale carei urme se cunosc pana astazi. in anul 1432. numita . in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora. a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari.Muntele Bisericanilor". numit de atunci . iar mai tarziu. navalind arabii in Tara Sfanta. a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. . Nevointa lor era neincetata rugaciune.Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba. 311. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. Astfel. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. in post ~i rugaciune. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. Ioanichie Balan. op. in anul 1448. incat se flicuse flicator de minuni. Schitul acesta s-a numit multa vreme . Auzind calugarii din partea locului. iubind lini~tea. dintre care 15 romani ~i doi greci. a impartit pe 31 Ierom.achimita".S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului. caci. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun.Muntele lui Iosif". . la Manastirea Bistrita. Odata.. cit. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. Sfinfi romiini . cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. Apoi. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai. ducandu-se la Mormantul Domnului.. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. p. Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie.. Pomelnicul Miinastirii Bisericani .

cit. Varnava. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. AVERCHIE. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii. care de atunci ii poarta numele. ale caror nume s-au uitat. GHERMAN. Pr. nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif. Dupa intemeierea . Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii.. cit. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. cit. Pentru o nevointa ca aceasta. postul. 54. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. adica al . cincisprezece erau romani.evlavio~ilor".. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. Catre sfar~itul secolului XV. PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri. Deci. p. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. 72. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . N.Muntele lui Simon". PETRU. METODIE. Astfel.. desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. Dintre ace~tia. op. Stoicescu. cantarea psalmilor lui David. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. Mai tarziu. op. Matasa. 145 . Liviu Stan. VARNA VA. fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. p.Schitul Bisericani". Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. A verchie.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. C. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . Metodie. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. op. 79-80. Urmand pe dascalul lor. iar Cuvio~ii Simon. p.Schitului lui losif". avand fiecare pe~tera sa. unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te.

Iar cand domnul pleca la lupHi.La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . Apoi. Ioanichie Balan. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai.Stefan eel Mare. luand jugul lui Hristos. I. Sibiu. Cand tara era amenintata de razboaie. rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. Caci. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. Pr. . pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. De asernenea. p. Vetre de sihiistrie. In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui .Direptate. Pacurariu. 233-238. invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei.Muntele lui ~1etodie". aparator al credintei.1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . op. cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul". se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. 1957.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom. se intorcea invins de la lupta. .Muntele Grecu". precum a fost la Razboieni (1476). Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. vol. Cronica lui Grigore Ureche 34 33 .Muntele Chiriac" ~i .Muntele lui Varnava".Stefan eel Mare. cu el se sratuia intai. Tot el este acela care 1-a sratuit pe . Jar in primavara anului 1457.Stefan. 82. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane.Muntele Pir" ~i . . M. Bucure~ti.. mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc. . cit. Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. cu ingaduinta lui Dumnezeu.S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV .Muntele Simon". prof. viteaz intru razboaie. adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . 1972. p. pe preoti ~i pe credincio§i.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului . in numele Preasfintei Treimi. iar din secolul XVII. cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX. cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452. Din tinerete.Muntele Averchie". cand .Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei. .XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. cfmd . Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. p.

precum Sihastria Putnei. altii stareti iscusiti. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. Humor ~i Probota. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. de sculptura. Petru Rezu!?. p. 1470. Apoi. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. Moldovita. s-a tacut Pr. . ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. nr. 7-8. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. 29-43. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. Nestor Vornicescu. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. 566-573 35 . de miniatura ~i de muzica. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. 3-4. Ioasaf. Putna. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. Pr. p. Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. fiind chemat la ve~nica odihna. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. SfinJi romiini. a Bisericanilor. Cu indemnul lui. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie.Mitropolia Moldovei". Arhim. Gherontie la Humor. 1956. eel dintai egumen la Putna. a Tazlaului ~i altele. Cand avea 16 ani. 1966. Liviu Stan. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i.Studii Teologice". marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). la inceputul secolului al XV-lea. de broderie. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. Sihastria Voronetului. 1477. In Manastirile Neamt. prof. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. odata cu viata duhovniceasca. De asemenea. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. Evstatie la Bistrita. p. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. Antonia la Horodnic ~i altii. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor. prof. nr. de pictura. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. primind la botez numele de Dumitru. in rev. in . 227-240.

mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. b. copilul Dumitru. unde se afla pfma astazi. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar.lavra". mai intai in preajma Manastirii Neamt. intr-o mica chilie sapata in piatra.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Sfantul Daniil Sihastrul. Dupa cinci ani de ucenicie. . 4.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti. apoi pe valea paraului Putna. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. unde §i-a sapat chilie in piatra. Pentru aceasta. §i ajunge egumen al acestei manastiri.Soimului. fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. . sub stanca . 2. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. 3. nici se juca cu ceilalti copii. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). derivat de Ia . In anul 1488. Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. Ci. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. nici nu cauta odihna §i mancare.Lavrentie" sau de Ia . Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. de§i tanar cu varsta. In ascultare era tacut. postul §i rugaciunea. s-a dovedit batran cu inJelegerea. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. inainte de anul 1450. Cel mai mult iubea lini§tea. avand peste 80 de ani. Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. precum §i nevointa cea duhovniceasca. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. Cand avea varsta ca de 10 ani. cu numele de monahul David. pe valea paraului Secu. primind numele marelui prooroc §i imparat David . Ca niciodata nu lipsea de la biserica.

112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. iar noaptea priveghea. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret.cea ascultare ~i statea intre oameni. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. ziua Ia. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. cat sa poata incapea. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. s-a retras in nordul Moldovei. Calauzit de Dumnezeu. Atunci. 5. 7. aproape de sihastria Putna. Apoi. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. 8. drept paraclis de rugaciune. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. inconjurandu-1 credincio~ii. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. ~i-a implinit cu bucurie canonul. smerindu-se ieromonahul David. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. 6. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). Apoi. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. Iar dintre carti. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. vazandu-se inconjurat de lume. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator. a zabovit cuviosul o zi. insa. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. Altii veneau sa-i ceara sfat. cum se vede pana . se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. auzind de minunile ce se Ia. Deci. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. Deci. Multi bolnavi. schimbandu-~i numele din David in Daniil. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. afland o stanca mare in apropiere. 9. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. Apoi. temandu-se de duhul slavei de~arte. Cuviosul David. Cuviosul David s-a Ia. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. cu putin inainte de anul 1450. tainuindu-se de lume. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. Acolo.cut vas al Sffmtului Duh. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti.ceau prin rugaciunile lui.

ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. de la mic pana la mare. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. lini~tindu-i sufletul. era numit in popor . Deci. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. Sihastrul eel Batran". Apoi. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. 13. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. Iar dupa mutarea sa din trup. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. toate cursele diavolului le biruia. Altii. Dar cuviosul. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. postind pana la asfintitul soarelui. Cei mai multi il numeau . 11. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. In anul 1451. Pentru ni~te daruri ca acestea. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. caci era plin de darul Duhului Sfftnt. Bogdan Voievod. 10. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. indeosebi calugarii. il numeau .Sfantul Daniil. s-a rugat pentru dansul. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. Pentru sfintenia vietii sale. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. iar poporul.Sfantul Daniil eel Nou". Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. Aici. . Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. 12. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. Pentru aceea. poposind cateva zile.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi.Sfftntul Daniil Schimonahul". radacini ~i ierburi. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos.

innoind astfel. pentru multa vreme. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. in toate razboaiele va birui. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei. catre care avea mare evlavie. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. 18. Astfel. Din anul acela. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. voievodul poposea la chilia lui. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. 17. De aceea. in primavara anului 1457. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. Iar in anul 1470. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. Stefan eel Mare. Odata. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. . A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. Adeseori. Deci. il aveau de parinte duhovnicesc. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. dupa sfatul sau. aproape o jumatate de secol. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. Pentru sfintenia vietii sale. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. aproape rara egal. ajungfmd pe scaunul Moldovei. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. ascultandu-1. Dar cuviosul. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. 15. Se mai spunea despre dansul ca. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta.114 PATERICUL ROMANESC 14. in felul acesta. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. Urmand exemplul vietii sale. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. Astfel. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. i~i marturisea pacatele. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. 16. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna.

Raposand mitropolitul Teoctist. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. p. vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. 107 . A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. Deci. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. 37 Ion Neculce. ~tefan eel Mare. neputand ajunge la chilia lui. afland un loc retras in preajma manastirii. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. sa faca o manastire acolo. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. ca razboiul este al lui. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. Deci. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. Dupa anul 1470. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. Credincio§ii. iar cuviosul cobora noaptea. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. 0 samd de cuvinte. a§teptau jos in manastire. In vara anului 1476.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. numai dupa ce va izbavi. auzind de aceasta. in toamna anului 1477. se ruga pentru ei. . «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. le spunea pricina suferintei. 19. paralizati. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. ii sratuia. Dar cuviosul. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. incat veneau la el tot felul de bolnavi. Deci.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. 21. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor. 20.

in vara anului 1488 a zidit din temelie. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. iar altii. care se osteneau. cu sfat de ob~te. in prezenta fericitilor ei ctitori. Caci. ~i a zeci de mii de credincio~i. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus.116 PATERICUL ROMANESC 22. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. fie in Muntii Raraului. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. egumenul Paisie. la Manastirea Voro net. in acela~i an. In timpul egumeniei sale. siha~tri ~i dregatori de tara. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. fiind buni caligrafi. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. clerici ~i dregatori de tara. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. iara~i se retragea la chilia sa. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. egumeni. La 14 septembrie. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. in locul vechii biserici de lemn. fiind foarte iubitor de lini~te. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. Timp de aproape 10 ani. monahul caligraf loan. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. practicau rugaciunea lui lisus. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. adeseori cobora in ob~te. In aceasta zi. ucenici ai Sfantului . Sfantul Daniil. calugari. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. 23. toti din Manastirea Voronet. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. Altii citeau zilnic Psaltirea. Toti monahii din ob~te. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. Apoi. marturisea soborul. postul ~i tacerea. 25. episcopi. 24. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. unii mai nevoitori decat altii. de~i batran. fie in codrii Voronetului. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. monahi. ai Raraului ~i Stani~oarei. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna.

Sfantul Daniil eel Nou. Dupa traditie. au pus acestei lavre. al doilea hram in cinstea .. Astfel.Acesta este mormantul parintelui nostru David. Ajungand vas ales al Duhului Sfant. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . in Moldova. sau mai ales . ~i la 14 decembrie. anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. 28. facatorul de minuni". tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. in Transilvania. Dupa savar~irea sa. 26. pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori. p. de rna ascultati. Va voi invata frica Domnului. Cuviosul Parintele nostru Daniil. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). . in stanga u~ii de intrare in pridvor. Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547.Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet. s-a intors fiecare la ale sale. pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut.Sfantul Staret Daniil". vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. Cine este omul . la 23 aprilie. Petru Rezu~. pentru inchinare.Sihastrul eel Batrfm". . numindu-1 . 1-au trecut in ceata sfintilor. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. " . Apoi. prof. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te. la inceputul secolului al XVII-lea. . hramul Manastirii Voronet. Veniti. plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. de acela~i mitropolit. in Sfantul Munte. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev.Sfantul Daniil Sihastrul". fratilor.. 38 Pr. punand deasupra o piatra cu inscriptia: . secole de-a randul. 27. cit. 235. ucenicul sau. Ob~tea Manastirii Voro net. op. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). in Polonia. cum se vede pana astazi. schimonahul Daniil".Sfantului Daniil eel Nou". Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. in sicriu frumos impodobit.. a treia zi. dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe.

s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. op.Aceste relieve le-arn ferecat eu. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. 1913. randuindu-i ucenici. Ghedeon... cu toata cheltuiala mea. . 166. se stabileau in ob~tea de la Voronet. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. Arhim. dupa dorinta cuviosului. cit. anume Ghedeon. Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. sub ascultarea Cuviosului Misail. pe cand se nevoia in chilia de la Putna. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . vol. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. 40 I. Doewnentele lui Stefan eel Mare.. unde se pastreaza pana astazi. Deci. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. p. Invrednicindu-se de darul preotiei. inca din anii 1450-1460. Apoi. p. sihastrind pe valea Putnei. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. decembrie 4". I. in anul 1749. Bucure~ti. Bogdan. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. In anul 17 49. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. Urmand dascalului sau. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. prin anul 1470. 43 ~ . In anul 1471. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil.118 PATERICUL ROMANESC 29. Moa~tele poarta inscriptia: . in anul 1775. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. Nestor Vornicescu. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. egumen de la Voronet. cu binecuvantarea Cuviosului Daniil. egumenul Mfmastirii Voronet.

laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. manastirea savar~indu-se. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. Pentru sfintenia vietii lui. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. mai traind putin. sa fie egumen al Manastirii Putna. a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil. ~i chiar la dregatorii tarii. care atunci se zidea. . ~i a zeci de mii de moldoveni. ctitoria marelui domn al Moldovei. In anul 1440. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. la 3 septembrie. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. arhimandritul Ioasaf. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. s-a sfintit cu mare alai. Dupa anul 1480. caligrafi ~i duhovnici. Stefan eel Mare 1-a chemat. Apoi. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. In jurul marii lavre se nevoiau. Teoctist. Apoi. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. psalti. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. 1470. Stefan \' oda. de asemenea. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. in anul 1468. a purees la Putna. ieromonahi. iar altii erau buni caligrafi. Auzind de nevointa lui. primind schima monahala. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. povatuind catre Hristos multe suflete. duhovnici ~i cativa caligrafi. in prezenta ctitorului ei. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. unde a primit tunderea monahala. Astfel.

Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. Costachescu. 148441 . cu numele de Iosif. pentru invatatura ~i luminarea poporului. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. in ~coala de gramatici a marii lavre. Aici. pe masura celei de la Neamt. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. 41 Prof. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. vestita in toata tara Moldovei.rugatorii" marelui ctitor. egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. o vestita ~coala de calugari caligrafi. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. Dimitrie Dan. . s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. Documentele moldovene~ti. Calugarii.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. timp de 15 ani. vol. Savar~ind toate bine. Maniistirea ~i comuna Putna.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. din porunca lui Stefan eel Mare. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. M. atat limbile greaca ~i slavona. care impodobeau slujbele manastire~ti. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. bineplacand lui Dumnezeu. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. Astfel. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. in ziua de 19 octombrie. 1905. A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. Era cu metania din Manastirea Neamt. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. mai ales la praznice. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. I-II. Bucure~ti. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. 1935 . Apoi. .

XLII (1966). pe luna noiembrie. Mineiul a fost terminat de scris. CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. nr. ~tefan Voda al Moldovei.. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . . monahul Casian termina de scris ~i impodobit. 7-8. Dimitrie Dan. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. probabil. adica in 1467. A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. in anul 1466. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. Miniaturi ~i manuscrise din .Mitropolia Moldovei". el insu~i fiind un profund isihast. cu mana pacatosului Casian". El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. op. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf.'vfanastirea Putna. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august. Adormirea Maicii Domnului. cit. pentru ctitoria sa. care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire. 474-475 . p. in rev. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. pentru a nu fi lipsiti . al doilea minei. Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie. cu dirti de slujba. care atunci se zidea. Victor Bratulescu.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici. Astfel. se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile. 69-81. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. la cererea marelui voievod. Scara Sfantului loan Sdirarul. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . Un an mai tarziu. Jomnul Tarii Moldovei. cu slujba ~ramului manastirii. p. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti.rugatorii" sai de un dar 42 Prof.

art.leastvita"). implinind porunca. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura. El se indeletnicea. ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. mergand la Putna cu egumenul loasaf. Prof. a luat porunca de la . ornamente ~i 43 Prof. de asemenea. fiind mult citita de calugari. in anul 1674. bineplacand lui Dumnezeu. V. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . Legatura cartii uzandu-se cu timpul.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. pe care il termina la 17 iunie. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. cit. domnul Tarii Moldovei. Frumoasele miniaturi. icoane. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. am legat ~i am innoit aceasta scara (. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna. p. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. op. p. racand ascultare. robul Domnului Iisus Hristos. vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . egumenul Muntelui Sinai. in timpul arhimandritului chir loasaf. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # .. fiul lui Bogdan Voievod. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . cit. Apoi. cu mana mult pacatosului monah Vasile. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt.Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor.Cuvintele" Sfantului loan. Acest cuvios ieromonah era. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti.lata eu. In anul 1470. 460-510. 76-77. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. luna august. Brlitulescu. 1473.Stefan Voievod. in aceasta manastire. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. in anul 1472". in 13 zile". atat cu nevointa vietii calugare~ti. Monahul Vasile.. Dimitrie Dan. precum singur scrie pe aceea~i pagina: .

El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. pentru mfmgaierea fratilor. ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare. pe care le termina in cateva luni. cit. p. A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. V. de o mare valoare. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios.Eu. mult paeatosul Chiriae. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. art. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. Prof. Bogdan. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. 647. Brlitulescu. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. din 1473 ~i 1550. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. nu puteau fi luerate a~a de frumos. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf.. Io ~tefan Voievod. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. in smerenie ~i ascultare. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. p. 1907. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . 460-510 . Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . Ea se citea. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt. Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. cat ~i la ehilii. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna. Analele Academiei Romane. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. atat la biseriea. in anul 1470. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. indeletnicindu-se. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!.

Pr. Deci. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. Biserica. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. ascultarea ~i dragostea de Hristos. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. Iar pentru luminarea mintii. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. Apoi. pe toti i-a deprins smerenia. Evdochia. inainte de anul 1465. a fast sfintita in prezenta domnului.. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. 77-78 . cit. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. destinata drept necropola voievodalli. la indemnul egumenului Stahie. mama voievodului. doamna Oltea. Bucure~ti. art. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. Apoi. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. Prof. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. V. Dimitrie Dan.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. Miiniistirea ~i comuna Putna. p. egumeni. 1905. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. simtindu-§i sfar§itul aproape. In anul 1465. cetati ~i sate. raposfmd in acela~i an. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. p. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. Bratulescu. 460510. ajungand la sfar~itul vietii sale.

alaturi de celelalte manastiri romane§ti. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. 6 " Mss. ascultarea §i rugaciunea.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. Deci. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. in anul 1470. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod.. 3115711551. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. fila 30 v. Biblioteca Miinastirii Putna . ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. a fast secole de-a randul. nr.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. mai 20" 46 . in marea lavra. ii deprindea mai ales smerenia. pe care indata 1-a savar§it. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. Dandu-se pe sine pilda tuturor. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. fiullui Bogdan Voievod. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. ieromonahul Iacob scria: . §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. Venind Ia Manastirea Putna. in anul 1474. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. Pe una din paginile cartii.

Apoi. la porunca sa. preoti ~i calugari. egumenul Manastirii Humor. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. la 17 iunie. oferind Maicii Domnului dania sa. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. dascali ~i caligrafi. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul. inainte de anul 1470. In ~coala acestei manastiri se pregateau. din a doua jumatate a secolului XV. Spre sfar~itul secolului XV. ~i . Domnul Moldovei. Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. siha~tri ~i calugari iscusiJi. de asemenea. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. dintre care unii erau buni nevoitori. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . Apoi.Stefan eel Mare. Cuviosul Gherontie. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. Sub egumenia acestui cuvios parinte. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. devenind duhovnic vestit in partea locului. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. Egumenul Gherontie. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. duhovnici. vazand biserica lipsita de unele lucruri. vazand viata egumenului Gherontie. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul. Pe coperta acestei dirti. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. 1473.

. monografie. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna. p. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. Mfmastirea Moldovita . invrednicindu-se de darul preotiei. in traditia locului se spune ca. a luat din tinerete jugul lui Hristos. pe :a mijlocul secolului XV. ". dasdilul ~i egumenul. postul. Apoi. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i.:ativa siha~tri iubitori de Hristos. A format. de asemenea.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. in slavona (secolele XV -XVIII).Mitropoha Moldovei". ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. al tacerii ~i al smeritei cugetari. De asemenea. St. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise.XV 127 Originar din tinutul Sucevei. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. 7-8. ~i bineplacand lui Dumnezeu. Bucure~ti.centru cultural important din perioada culturii romiine. Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus. . Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. 1963.Ioan Iufu. Nicolescu.L' ~i C. nr.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. 3-. in rev. 1958 _-::~a . cat mai ales buna nevoifl1a. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor. Miinastirea Moldovita. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". Intre anii 1462-1490. ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. . cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. privegherea de noapte. 428-455. mai multi ucenici caligrafi. Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie.

in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. risipindu-se aceasta sihastrie. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. Astfel. Pe cand biserica era deja zidita. impodobiJi cu multe fapte bune.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. 6-8 . smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. precum smerenia. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. Mai tarziu. 1923. Bucure~ti. inmultindu-se numarul siha~trilor. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. tacerea ~i neincetata rugaciune. timp de 30 de ani. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. p. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. Ei coborau in schit numai Duminica. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. pentru a primi Sfintele Taine. in locul celei de lemn. Milni'istirea SuceviJa. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. luandu-~i :. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. p. multi oameni. laudand neincetat pe Dumnezeu. ali'ituri de chilia cuviosului. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. In anul 1461 .. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau. iar mai tarziu.Manastirea Pangarati". a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. Deci .cenicii. datorita luptelor de la Razboieni. auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. Dar. Ierom. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu. op. Ioanichie Balan. vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei. Iar in acest an. anul 1808. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. Astfel.:=t:Jdie. Multa vreme. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. a parasit schitul sau ~i. cit. lacrimile §i darul inaintevederii. Carte cu multe adunaturi din scripturi. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.. cu turcii. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania. scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <. Sfinfi romani . rugiHorul sau. 315 1 . Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut .::u pace acolo.CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita. Apoi. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. acest schit s-a numit .. .Schitul lui Simeon". nr. mss. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei.Jace. care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii. . fugind in pacturi de frica paganilor. s-a savar~it .

le-a ingropat in cetatea Sucevei . ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii. pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. cit. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. atat pentru domnii Moldpvei. Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. op. in timpul egumeniei sale. cu cuviinta sfintita ~i cu cinste. Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare. ".132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). atat de calugari. Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460).. I. ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). Apoi. Preacuvioase Parinte Simeon. 274 . le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie.. Era cinstit ~i cautat de toti. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. egumeni ~i duhovnici buni. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita .. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. cat ~i de mireni. p. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. A incurajat mult viata isihasta din partea locului.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. La indemnul acestui egumen. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale. Alexandre! (1493). ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna. cautati. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. Pentru sfintenia vietii sale. luand o parte din sfintele lui moa~te.

227-240 3 . • Ht. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. Apoi. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. Bogdan. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. Apoi. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. Pr. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. Deci. las and in Voronet peste 60 de: monahi. in ob§te era iubit de toti. Petru Rezu. Tot el s-a invrednicit. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii. Docwnentele lui Stefan eel Mare. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul. cit. Dupa anul 1480. I. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. Timp de aproape zece ani. la intemeierea Manastirii Tazlau. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. egumenul Misail. retragandu-se la lini§te. A dat ajutor. I. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. . noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie. 1913.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . de asemenea. in anul 1488. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. stabilindu-se in sihastria Voronetului. p. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem. indemnfmd. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. prof. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. cit. Ajungfmd la sfar§itul viejii.ntul Daniil. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. vol. loc... Bucure5ti.

Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. ~i auzind despre nevointa lui. Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti. Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. formati in ~coala Manastirii Putna. adica . Dimitrie Dan. in putina vreme. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. p. egumenul Putnei. Iar Cuviosul Paladie. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. Si era in toate intelept. prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. Chiriac ~i altii. Domn a toata tara Moldovei. ctitorul manastirii. indata scriindu-1. i se spunea . Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. in anul 1488. vestit tahigraf ~i miniaturist. arhimandritul Ioasaf. catre inceputul secolului XVI. Casian monahul.tahigraf". La sfar~itul cartii. a racut. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. 70-71 . cit. De la el a invatat.iute scriitor". atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. Astfel. monahul Paladie face aceasta insemnare: . in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Si s-a inceput in luna septembrie 3. op.

implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. venind de mic in manastire. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. in trezvie ~i in placere de Hristos. raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. in smerenie. p. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. La sfar~itul Evangheliei lui loan. (1507. cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. la tacere §i ascultare. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. 69-81 . unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Deci. Dar. iar in caligrafie era neintrecut. aducea cele de nevoie pentru hrana. Auzind de aceasta. Bogdan Voievod. in primele decenii ale secolului XVI.. Bogdan Voievod. care s-au instrainat in curgerea anilor. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. Deci dar fiul sau. Pr. la rugaciune ~i post. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. in ultimul an al domniei sale . a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. op.1504 -. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. Dimitrie Dan. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. care. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. cit. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca.

cu invatatura mitropolitului Grigorie . Caci. 235 Dimitrie Dan.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". caci erau saraci ~i departaji de sate.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani.. a fost racut calugar. s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te. op. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti.. retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. Deci. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte. cit. se numara ~i o carte cu continut patristic.. In insemnarea de pe carte scrie: . p. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. Dar.cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou .. ". .. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. caci era un bun caligraf. fiind iubit foarte cuviosului. se vedeau raclii multe aprinse. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. . ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570).. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie. " 7 . unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu.. numita a Sfantului Efrem. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. Dintre carjile copiate de monahul loan. . p.. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii.. preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem. luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . Deci. 8-9 ~i 101 .. adica la miezul noptii. s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc.

cit. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. Scolile de la Manastirea Putna . Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita.. M. fiind cinstit de toti ca racator de minuni. ieroschimonahul Calistrat. in chip deosebit. art. facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani. Apoi. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. . prof. 511-582 9 . in dragoste ~i ascultare.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . incepand din vara anului 1476. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. odata cu egumenul Ioasaf. Manastirea ~i comuna Putna.. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586).X V I 137 poienite". Dimitrie Dan. de mana smeritilor calugari. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. numit la inceput . Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. Bistrita ~i Moldovita. Victor Bratulescu. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. Apoi. p.Jncesc al Maniistirii Putna. Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::.. cit. numit .:. Aici se copiau ~i se i111podobeau. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. Atunci. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. adunand pe toti siha~trii din partea locului. s-au dezvoltat aici.. De asemenea. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii. Prof. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. a intemeiat Schitul Sucevija. Costachescu. cit. Petru Rezu~. precum se vede ~i astazi. . ~colile de caligrafi.Paisie eel Scurt''.. Mai tarziu. spre sfar~itul secolului XV.Sihastria lui Calistrat". op. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. alaturi de Neamt. Bucure~ti. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. Joe. p . numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica..:-:·-510.

138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). pe langa dascali de teologie. preotii ~i eredincio~ii de la sate. egumenul. caligrafi ~i protopsalti. Cronica ~i Analele Putnene. care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. arhimandritul Paisie. all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. a reinnoit acoperi~ul bisericii. deprinzand.de istov". timp de peste 26 de ani. In ~eoala de gramatici. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. ~i renumiti duhovnici. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Ca. de la dascalii mi'mastirii. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. Scara Sfantului loan Scararul.permanenta a cuviosului egumen Paisie. la porunca lui Stefan eel Mare. in anul 1484. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. arzand manastirea .eel Bun ~i Sfant". Acum se aflau la Putna. Cuviosul Paisie. la 15 februarie. Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. 1502. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. ajutat de insu~i domnul Moldovei. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . Pe lilnga acestea. Sub egumenia lui. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. s-au seris de calugari. egumenul Putnei. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. ajutat de duhovnicii. sub indrumarea egumenului Paisie. Mineiele eopiate . ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. slujbele de la Putna. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. atilt episcopii. Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. . Negre~it. arhimandritul Paisie. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. care functiona aici.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). Cuviosul Paisie. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri.

loan Cucuzel ~i multi altii. in post. 1966. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi. dascal ~i protopsalt". heruvice ~i axioane. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. in \I. domesticus. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri.ritor.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. cu numele de . 511-522 10 . care sunt compozitii personale. poarta titlul . _\1nropolia Moldovei". venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf. marimuri.Eustatie de la Putna". la 3 septembrie. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. Petru Rezu~. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. Apoi. nr. ca: loan Damaschin. a cantat slujba sfintirii bisericii. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. in prezenta marelui ctitor. art. Pr. Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. Era cunoscut.. V. !jcolile de la Manastirea Putna. 1470. El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. in biblioteca Manastirii Putna.Facerea lui Eustatie". de asemenea. Bratulescu. Roman Melodul. 460-510. C nele din cfmtari. Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. fiind numit de ucenicii sai . care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. cunoscut in manastirile din Moldova. 7-8. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. p. Prof. cit.M .. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. Era inca ~i iscusit caligraf. Prof. p.

poate la cererea marelui ctitor. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Mai tarziu. atat hrana ~i imbracamintea. Dupa orele de rugaciune. Din cartile scrise de el. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". la 2 iulie. impreuna cu ucenicii sai. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. 1504. intemeindu-se Manastirea Putna. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. Deci. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. s-a stramutat la cele ve~nice. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. Din acestea i~i ca~tiga. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. Deci. Apoi. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. Pe fila 181 scrie: . Mai inainte de anul 1460. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna.

ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. . adunand cativa ucenici in jurul sau. Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni. La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. Mai tarziu. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. la sunetul unui clopot. dupa aceea~i randuiaUi. Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. al carui nume a ajuns pfma astazi. in frig ~i osteneala.Muntele lui Chiriac". a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. ucenicul Cuviosului Agapie. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). popular . Numai in sarbatori. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit .Poiana lui Eufrosin". se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. suferind multe ispite de la diavoli. a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul. care de atunci 1i poarta numele. ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus. iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Apoi. fiind iubit ~i cautat de multi.Chiriacu".Sihastria lui Chiriac". risipite in tot muntele. pustnicul Eufrosin.-\ceasta se nume~te . La inceputul secolului XVI. Petrecerea lui .

142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei. paza a gandurilor. sihastria zisa .. Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie.Manastirea Sfantului Mihail". cit. calugarii se retrageau in munte. p. care apoi i-au fost ucenici. Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. 338 . nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. SfinJi romani . Ia inceputul secolului XVI.. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. Simtindu-~i sfar~itul aproape. lini~te duhovniceasca. . Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta.a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. din parinti binecredincio~i. p. biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren.Livada Parintilor". In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. bucurie ~i desavar~ita dragoste..Manastirea lui Eufrosin" sau . numita . unde se nevoiau in post ~i rugaciune. mai ales pentru sfintirea vietii de aici. nici grija de cele pamante~ti. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". op. ~i mai ales in posturi. ci permanenta rugaciune. Dupa ce invata carte. tikere. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile.. 16-19. Peste saptamana. cit. op. Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia. in timpul acestui cuvios. nici tulburare. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. Marea Lavra ~i Dionisiu. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas.

ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. in anul 1505. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. din cauza unei casatorii nelegitime. restaurata integral de Vasile Lupu. a adormit in Damnul. iar arhimandritul Daniil. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. dupa putin timp. Drept recuna~tinJa. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. manahi. in jurul anului 1500. la Manastirea Vatopedu. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. indemnand. iar la 16 august. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. in acela~i an. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. pentru sfintenia vietii lui. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. de la domn pana la credincio~ii de rand. ~i. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. 1517. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. sratuind. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. la anul 1508. ca un necunoscut. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. 1517. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. 11 august. mai-marele Muntelui. Simtindu-~i aproape sfar~itul. b. patriarhul Constantinapolului. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. Imre anii 1515-1517. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. cand se praznuie~te in calendar. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. 1-a zis: . care le depune la ctitoria sa.

caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei.Parinte Nifon.Parinte. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea.0. sa ne inveti pe noi. parinte Nifon. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. Deci.Preacuvio~i parinti. incat toti se minunau. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. toti episcopii. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. Te rugam. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . i-au raspuns atonitii. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. precum hotarati. Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. lata. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . lenqul ~i pacatosul. sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. intr-un glas. cinstite parinte. clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu. te cer pe tine ale fi pastor. in anul 1483. a raspuns el. Iar el le-a zis: . Cerfmd iertare de la ei. nici doctorilor iscusiti. cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete. a raspuns Sfantul Nifon: . caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. fie voia Domnului. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. ca toti de ob~te. . fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire. . de pastori ~i invatatori.144 PATERICUL ROMANESC . au raspuns tesalonicenii. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea. De aceea.Du-te. murind mitropolitul Tesalonicului. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. ca sa ne folosim cu totii. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~.Parintilor ~i fratii mei. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. 2. alti patru ani. rugati-va Domnului pentru mine! 3. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. supunandu-se poruncii ascultarii.Cine sunt eu. a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. domnul Tarii Romane~ti. deci. Aici te vei . care i-a zis: . sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci.

Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. pentru care Domnul meu . nici la mic ~i sa faci judecata dreapta.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV .Si-a varsat preasfantul Sau sange. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. de vei gre~i. iti laud socoteala cea buna. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege. insa voi ve!i muri in raradelege. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. in anul 1505. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. ll voi ruga pentru tine. Atunci rna veti cauta. s-o primiti cu multumire. pentru ca nici o lege nu rna lasa. Neagoe Basarab. se face mare cadere multora. Dar sa-ti aduci aminte de mine. caci. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. La urma i-a adaugat: Tu. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: .Fiule Radu. care ai stapanirea in mainile tale. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. nici vreo cinste nu cer de la tine. le-a dat eel de pe urma . Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. pe care il iubea foarte mult.Vad. fiul meu. Chiar tu. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. a zis: . nici haine. Iar eu. 4. Orice voi face spre indreptarea voastra. care este de la Dumnezeu. Caci i-a adunat pe toti in biserica. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. parintele tau duhovnicesc. Sa nu cauti la fata nici la mare. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani.

Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. Dupa putin timp. De aceea. in calea marturisirii. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. manastirea sa din tinerete. ca sa nu va pagubiti mai multl . ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. 1uandu-§i ucenicii sai. anume Petronie. ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah. 5. fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. nu departe de el. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu. 6. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. fugind de lauda. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: .Mergi.Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. in afara zidurilor ei. patronul Manastirii Dionisiu. Ajungand Macarie in Tesalonic. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. petrecandu-1 pe ca1e. Macarie §i Ioasaf. Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu.Sa §tii. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. Dupa obiceiul acestei manastiri. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. Acesta i-a raspuns: . Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. i s-a taiat capul. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. dupa ce a fost inchis §i batut. Fiind in Manastirea Vatopedu. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. Macarie.Parinte Petronie. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. fiule. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. i-a zis ucenicu1ui: . inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui. Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. fiule.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. 56 de ani (in calugarie). Ci toate vor fi de fata. prin rugaciunile acestui sfant parinte. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. septembrie 8. care din schimnicie s-au numit Enoh. la ~apte ceasuri din noapte. parinti ~i frati. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. ~i in schima. ca fiilor. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. Amfilohie. in zilele lui Bogdan voievod.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. dupa biografia originalli a egumenului . ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. de unde au luat chipul ingeresc. ca fratilor. Si au vietuit staretul Amfilohie. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. ca parintilor. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. care sunt turma lui Dumnezeu.. ziua ~i noaptea. 4 ani. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. septembrie 7. celor batrani. Si de toti anii lui au avut 83 . sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei.. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh. precum ne va invrednici Duhul Sfant. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. ~i celor tineri. celor de mijloc. Si. pana la sfar~itul nostru. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. de monahul Metodie. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. Acest sfant staret al acelui loc. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570).\fanastirea Agapia Veche in 1808. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. Din toate. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. Enoh. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. dar la manastirea noastra Moldovita.

dascali de limbi straine. zugravi de biserici. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. Timp de 6 ani. intreaga intelepciune. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . atat in interior. randuiala slujbelor. A deprins. pe o Evanghelie daruita Voronetului. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime. in anul 1546 i1 alege. Vazand domnul Moldovei. Era originar din nordul Moldovei. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. Tot prin grija sa. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna. 23 Ibidem . ascultarea. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). din care unii erau duhovnici renumiti. altii rugatori iscusiti. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu.Craiova. la indemnul sau. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. mitropolit al Moldovei. cu sfat de ob~te. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. traducatori ~i buni caligrafi. tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. de asemenea. Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. cat a pastorit turma lui Hristos. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. sihastru ~i sfant moldovean. ca . neobositul ierarh a inviorat Anastasie. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. iar altii. cat ~i pe dinafara.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. Pentru viata sa imbunatatita.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. smerenia. din neamul caruia se tragea.

aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. siha~tri. . pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. Grigorie Ro~ca. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. dintre care unii erau iscusiti cronicari. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 .SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. mitropolitul Sucevei. cu aureola de sfant. Monahii de Ia Voronet. nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. indeosebi in jurul Voronetului. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . De asemenea. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. rudenia sa. vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. Astfel. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. cu smerenia. cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. Voronet. insa. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. au silit pe marele mitropolit. cu barbatia. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox.Psaltirea Voronetiana".Codicele Voronetian" ~i . a randuit stareti vrednici. oameni de rand ~i dregatori de tara. Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. Timp de inca 19 ani de zile. 1570. . Ia 5 februarie. in anul 1551.

ascultau Sfanta Liturghie.Parintilor. sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. verdeturi. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . insu§i a binevoit. unde raceau priveghere de toata noaptea. lini~tea. ucenicii le cumparau paine. in deplina lini~te §i tacere. in locul celei vechi. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. pe la inceputul secolului XVI. se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. situat pe obcina. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. croci ~i alte rucodelii calugare~ti.Scaunele". care erau la vanatoare.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca.La Scaune" sau . vazand asprimea vietii lor. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii.Muntele Scaunele". Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. Din banii obtinuti. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. un kilometru mai sus de Agapia Veche. noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. in prima sa domnie (1527-1538). apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. Spre sarbatori. le-au zis: . Deci. Petru Rare~. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc. metanii de lemn. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. privegherea de toata noaptea. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. . despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche.

Liviu Stan. el insu~i fiind cu metania de la Probota. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. op. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. Era originardin satele de pe Valea Siretului. a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui. Acesta. 56 24 . Pr. op.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. 16-19. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. Darangli. p. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. Inochentie ~i Eustatie. p. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. fila 151-152. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. cit. Ioanichie Balan.. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. N. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. Apoi. op. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. mss. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. Ierom. prof. Astfel. p. Desigur. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. in putini ani. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit. incetul cu incetul.. Cuno~tea bine Pr.. cit. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota. atat de Dumnezeu.. cat ~i de oameni. a strabatut multe osteneli calugare~ti. cit. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. Astfel.

mss. iar biserica veche este neincapatoare. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. biblioteca Manastirii Putna. . V. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. ~i s-a sfar~it in acela~i an. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. ca in vremea Bizantului de altadata. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. domnul Moldovei (1527-1538. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. Bratulescu. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. 1541-1546). I. la ~coala de muzica psaltica de la Putna. monahul Antonie. Tot 26 Prof. Bucure~ti. cit. adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. p. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. Petru Rare~. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. Intre anii 1546-154 7. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. 1957 . dascalul sau. Pentru o nevointa ca aceasta. sub supravegherea egumenului Paisie.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. nr. s-a invrednicit de darul preotiei. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. dascal ~i bun caligraf. 463-46o. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. Era inca duhovnic iscusit. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Tetraevanghelul de la Humor. 576. art. val. Deci. El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani..

iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. numita pana astazi .Poiana lui Pahomie". El i~i avea chilia intr-o poiana mare. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. Astfel. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". lini~tita. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii. ". Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . fiind el insu~i bun pictor miniaturist. situata l·a nord de actuala manastire. mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. lasand in urma numero~i ucenici. (Extras din rev.. 1975. iar noi. luand din nou scaunul Moldovei. a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. Neculce. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau. . calugarii din Humor. nr. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. comuna Slatina-Suceava. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. Dupa patru ani. In anul 1538. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale. un sihastru sfant ~i racator de minuni. Cuviosul Paisie.M. Si s-a inspaimantat toata tara.S.atat pe dinauntru. 463-466) 28 I.M. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. ce se chema Pahomie. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. p.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. 7-811%6. cat ~i pe dinafara". p. Cronica Tiirii Moldovei. 17. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. . el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. din cauza groazei ce cuprinsese tara. traditia !ocala. in anul 1535. s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica. in zilele domnului Petru Voievod. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir. s-a milostivit Dumnezeu .in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. Stefan Voievod eel Batran. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei.

Astfel. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. El venea. ca. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. foamea. iubind viata pustniceasca. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. Deci. era cu metania din Manastirea Voronet. Apoi. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. rugandu-se cu lacrimi. din ob~tea Manastirii Neam1. a zidit aici o frumoasa manastire. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. dupa traditie. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . care nu seadi niciodaHi. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. nalucirile cele de noapte. desigur. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. s-a stramutat in ceata sfintilor. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. . a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. Aici.Izvorul Cuviosului Pahomie". i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. jos in poiana. frigul ~i toata nevoia firii. la cere~tile Hica~uri. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. cand se fac slujbe in biserici. in anul 1553. mai traind putin. intre anii 1553-1559. la 20 de km mai sus de Slatina. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. Mancare nu primea. dupa apusul soarelui. ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. care mai tarziu a disparut. deja exista o mica sihastrie. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. Sfantul Pahomie Sihastrul. Astfel. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. binepHicand lui Dumnezeu. decat lao zi sau doua. Deci. Domnul Moldovei. de altfel.

egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. Ajungand la adanci batraneti. p. ce ii poarta numele pana astazi. 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. 101 . s-a retras in munte. mi. p. Protos. Caci. care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. lar ostenelile. precum insu~i numele il arata. Vale a Sihastriei". Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . 1559. a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale.'vfiiniistirii Slatina. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . VII. ca era mare duhovnic. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de . el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. mss. la izvoarele paraului . Hrisostom Asavei. Valea Sihastrului". numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. Valea Siha~trilor". Apoi. numai singur Dumnezeu le ~tie. 41-42. N. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului. cat a condus Mfmastirea Slatina. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. apoi . rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. Bucure~ti. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt.SFINTI . Iorga. iar din secolul XVII. In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. La 3 septembrie.nilor.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. 1904. cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. 1948. Astfel. Monografia . .Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. Timp de 15 ani.

in tineretile sale. caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. Astfel.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii".. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte. De asemenea. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. Tazlau. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. Zosima . Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. in a doua jumatate a secolului XVI. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. atat in tara. Bogdana-Radauti. in anul 1568. lar altii. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. in anul 1572. Vazand. atat monahul Pahomie. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. cat §i in Muntele Athos.sfar~itul apropiat al voievodului. La toate acestea. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. Pentru toate acestea. dasclHi invatati in greaca ~i slavona. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. trecand la cele ve§nice. Putin mai tarziu. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie.. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. cum §i mai multe laca~uri atonite. in frunte cu Manastirea Dochiaru. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . punandu-i numele de Pahomie. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale.lacob eel Vrednic". dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. pe care o reface in intregime.

precum: Prohor. Un manuscris necunoscut . Prohor. in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. SPIRIDON. Arhivele Statului din Rm. Veniamin. Duhovnicul Andronic. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. Veniamin. auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. VENIAMIN. p. Atanasie §i altii.. nr. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. VISARION. Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei. intre anii 1555-1568. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani.X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. aproape de Manastirea Neaml. Astfel. Nestor Severineanul. Spiridon. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . in rev. PROHOR. Chiriac. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. primind numele de Zosima. 267.Istoria Mdniistirii Secu. mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. 3-4. Alexandru Lapu§neanu. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. Moldova. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii. Valcea. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. 1974. Stefan. Episcop Nestor Severineanul.Schitul lui Zosima". sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise.A. Istoria Maniistirii Secu. precum ieroschimonahul Dosoftei. vol. cu hramul . III.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul".. . din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. mss. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. hirotonindu-se. p. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . Visarion. nr. Mai tarziu. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. 180-196 31 . Apoi.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . CHIRIAC. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. p. Veacul XVI. .Mitropolia Moldovei". 53.

odata cu intemeierea schitului ( 1564). p. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. iar ceilalti au ramas mai departe la . Prohor. ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te.chilii". Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere.chilii". Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului. inainte de intemeierea . in frunte cu egumenul Dosoftei. Deci. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. Chiriac. Pomelnicul Miinastirii Rii$ca.174 PATERICUL ROMANESC Spiridon. se imparta~eau cu Sfintele Taine. sub ascultarea egumenului Dosoftei. Cuvio~ii parinti Moise. 24. in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea . 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. traditia !ocala . Chiriac. primii vietuitori ai Schitului Zosin. Spiridon. Nevointa lor a fost a~a de aleasa.Chiliile lui Prohor". CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. cit. in post.Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI).Chiliile lui Moise". se face pomenire de . Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Desigur. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri. o parte dintre ei au intrat in ob~te. Visarion. . Visarion.Paraului Sac". adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. Toti ace~tia la un loc. Dupa multi ani de aspra nevointa. amintiti in actele vremii. . ~tefan ~i Atanasie. ascultau slujba.Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". impreuna cu alti siha~tri nenumiti. Veniamin. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui.. din afara zidurilor Manastirii Secu. op. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. Astfel. care a durat pana in zilele noastre.chilii" in padure. incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). s-au racut pustnici vestiti pe valea .Chiliile lui Veniamin" ~i . ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. Apoi.

toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. 711 . cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. p. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune.. Sfanta Liturghie zilnica. Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. in acest an.Poiana lui Iov". Bucure~ti. pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. Pana in vara anului 1542. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te. care s-a petrecut la anul 1574. Utrenia la miezul noptii. Repenoriu bibliografic. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti.!ova". adunand in jurul sau peste 30 de calugari. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. 1901. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. fiind ingropat de ucenici in pustie. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . a fost randuit egumen Cuviosul Silvan.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. N. popular . el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. In anii 1540-1542. a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . Atunci. p. 1974.eel Sfant" de la Ra~ca. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala. unde sihastreau numero~i pustnici. 74. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. Locul acela se cheama pana azi . rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. Moldova. ucenic al episcopului Macarie de Roman. CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517). Apoi.Manastirea Ra~ca". spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. A~a petrecand. Dascal al rugaciunii. Stoicescu. in putina vreme. FlUticeni. au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca.

A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare. Pe cand era ieromonah. XCIII (1975). una sarbeasca ~i alta bulgareasca.O. afara de zilele de sarbatoare. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. p. in scrierile Sfintilor Parinti. se nevoisera siha~tri sfinti. Apoi.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. cu secole in urma. prof. vol. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. Era cu metania din Manastirea Slatina. in rev. masa o data pe zi. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. Polonia ~i Rusia. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. a scris o cronica putneana prescurtata. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. intrecand pe toti dascalii sai. de asemenea. caligraf ~i vorbitor in limbi. in Transilvania. p. . mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. iar intre anii 1561-1564. unde. Pr.R. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. 3-4.B. 1957. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. nr. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. 322-355 . Mircea Pacurariu. cu rugaciunea lui Iisus. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. De asemenea. 351. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. Cuviosul Silvan incuraja.". Bucure~ti. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. inainte de anul 1561. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. s-a mutat la cele ve~nice. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. lar ca sfetnic de taina al voievodului. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti. I.

cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. Aici a crescut duhovnice~te. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. in aceasta vestitli vatra isihasta. pentru a treia oara. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. Aici. MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. fiind izgonit din scaun. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. . s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. Mai tarziu. sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. El a supravegheat aceste lucrari. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. in anul 1568. Avfmd o traire aleasa. in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche.XV I 177 in anu1 1577. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. el intrecu pe multi siha~tri. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568). in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. ~i era tuturor. Teofan. din cauza dese1or schimbari de domni. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. in anu1 1581.Piciorul Mitropolitului". in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. cu voia lui Dumnezeu. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. dasdil ~i parinte al parintilor.

cum se vede pana astazi. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. celui ce te intreaba. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. mormantule. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. Elisabeta. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. . al carui stralucit sicriu. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. aceste cuvinte: . cat §i multor monahi din Athos. Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. fiind fericita ca-i este ruda. Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. izgoniri ~i primejdii.0. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru.178 PATERICUL ROMANESC Deci. de asemenea. il impodobe~te dupa cuviinta. sotia prea luminatului Jeremia. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . straine. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. (il am) pe Teofan. atat monahilor romani. in anul 1587.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. Teofan". fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. de departe. eel drag tuturor. pe cine ai? 0. Dupa cativa ani. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa. ce mort ai? Spune-mi repede mie. in anul 1598. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. in anul 1598". pentru Dumnezeu.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

avand ca dascal ~i povatuitor pe. a ajuns purtator de Hristos. 3. 76-79 1 . ajungand la masura barbatului desavar~it. . Cuviosul loan s-a Ia. b. f. in ob~tea Manastirii Ra~ca..arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". IV. plin de blandete ~i smerenie. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. indeosebi. 2. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. VieJile SfinJilor. episcopul Macarie de Roman. care vin de la diavoli. fiind ascunsa in Hristos. 152. Invrednicindu-se de darul preotiei. Sibiu. p. 1945. op. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. care i-a fost egumen ~i duhovnic. cand este ales mitropolit al Moldovei. apoi episcop de Ractauti. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. a implinit ani indelungaJi. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. El insa. f. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. intre anii 1605-1608. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. 1686.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. Arhiereul Narcis Cretulescu. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. curatindu-~i mintea ~i inima. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. SfinJii romilni . Ia~i. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. De la el a invatat cuno~tinta cartii. 54-55. cit. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice.. renuntand la scaun. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. Cuviosul loan de la Ra~ca. Pr. Acest vas ales al Duhului Sfant avea. Astfel. Viata sa.. Liviu Stan. in putina vreme. Prin anul 1560 a intrat. ne ramane in mare parte necunoscuta.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. atat de sfanta. . vol.

in anul 1574. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. navalind paganii. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. mai ales in sfintele posturi. pe siha§trii din muntii Ra§clii. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. binecuvantandu-i. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. Cuviosul Arhiepiscop loan. ii cereau sfintele rugaciuni. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. patronul acestui sfant llica§ §i. Atunci. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. 6. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. Cerceta. sarutandu-se unii cu altii. ingenunchind. de asemenea. Apoi. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. Sub povatuirea acestui sfam egumen.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. Apoi. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. 5. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. Apoi. 4. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. pacato§ii! . mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. Caci. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. Aici. impotriva voii sale. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. in urma. Din aceasta pricina. lar in zorii zilei. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. pana s-a lini§tit tara. Sfinte lerarhe loane. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. blandul egumen i-a adapostit. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. s-au risipit in munti. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. cerandu-§i iertare.

CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. dorind viata pustniceasca. un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. Aici avea cuviosul cativa ucenici. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. pe cand era egumen la Ra~ca. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. apoi din nou se retrageau in manastire.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . Deci. de frica turcilor.Poiana lui loan". Apoi. Apoi.SF I NTI . Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. pe valea paraului Ra~cuta. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. ca de altfel pretutindeni. . El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. in a doua jumatate a secolului XVI. s-a retras in munte. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. numita pana azi . dorind sa invete mai multa carte. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. la 3 km mai sus de manastire. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa.S I C UVI0 .

stim Dragomirna. Tot pe prima fila.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. Preacuratele Taine le primea din manastire.184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. pe langa limbile greadi ~i slavona.prealuminatul" dascal Filotei a invatat.Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. Acolo. Apoi.candu-~i o coliba. unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. Ia. ravnind marilor siha~tri de demult. Reintors la Moldovita. fiind bun caligraf. se nevoia ziua ~i noaptea in post. Apoi. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii. . Dupa multi ani de viata pustniceasca. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". jos. Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata. in semn de recuno~tinta. mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). iar de la . Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale. Caci. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. unde cobora la marile sarbatori. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII. .Eremia Movila Voievod. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. pe cand era pustnic.

pentru care era numit de toti: . le-a primit. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii.Antonie protopsaltul" (1589). Refuzand sa urce treapta arhieriei. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. Moldovita. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. iscusiti caligrafi. in semn de recuno§tinta: .mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. Humor. sub nr. retorica. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. duhovnic. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe.Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". cat ~i in Muntele Athos. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. 1776/687. marturisind dreapta credinta. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. Deci. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. unde s-a nevoit cativa ani. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. atat in Manastirea Putna. dupa ce invata carte la Putna. Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. . ca la 50 de ani. Apoi. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. . patristice. A~a s-a nevoit acest mare dasdil.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. Apoi. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. Bogatele sale cuno~tinte teologice. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . morala. pentru preoti la sate. asceza. catehetice ~i chiar filozofice. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. Suceava ~i numero~i tineri. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna. s-a intors la Manastirea Putna. dascal de limba romana ~i bun caligraf. ajutat de un alt iscusit dascal. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. Acesta. dogmele.

s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna.. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . pana la jumatatea secolului XVIII. sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. prin secolele XVI-XVII. ".NESC ~i cele ve~nice. a adormit cu PIMEN.186 PATERICUL ROMA.cu arbori batrani ~i roditori". Aici. prin sapaturi ocazionale. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. . cu numele mortului scris pe o latura..Muntele Scaunele" ~i .Livada Parintilor". Ei s-au nevoit la Agapia Veche. Vasile ~i Paisie. Pimen. atat dHugarii din . ori pe o _ muchie . s-au gasit in morminte. ". Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. .Livada Parintilor". In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului. anume: Evloghie. CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE. cat ~i in muntii din imprejurimi. Misail.se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta. Grecia . ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din .Livada Parintilor". atat in ob~te. in . mai ales de la Agapia Veche. La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-.. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. In aceasta livada exista. ca: Rusia. iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte.Manastirea lui Agapie". au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari. un cimitir in care se ingropau. MISAIL.Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . ale caror tropuri. cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. iar despre altii numai a auzit.. Locul acesta se cheama pana astazi . la inceputul secolului XVII.

El invata pe toti frica de Dumnezeu. Gonta. ca putini altii. uitate. unde invatau calugari iubitori de carte. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova..Mitropolia Moldovei". pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. in rev . mare dascal ~i povatuitor de suflete. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. pana la insu~i domnul tarii. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. Astazi. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc. in . Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata. op.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. p. cu metania din Manastirea Neamt.Schitullui Zosin. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale.nastavnic" era numit de cei din vremea sa. formata din peste 50 de siha~tri. singur Dumnezeu le ~tie. dogmele Bisericii Ortodoxe. 152 Alexandru I.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu.Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. cit. in a doua jumatate a secolului XVI. Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. nr. 1962. . 694-712 6 5 . Se spunea despre dansul ca era.. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa. f. a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima).inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu. Pentru aceea ~i dasdil sau . Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor. Mitropolitul Dosoftei. de asemenea. 9-12. ascultarea. ciH a dainuit Schitul lui Zosima. Timp de 40 de ani. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia.

s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii. intre anii 1602-1606. iar el se muta in odihna lui Hristos. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. unul din fiii sai duhovnicqti.cestui sfftnt munte romanesc. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. CUVIOSII VUCOL. Toata saptamana petreceau singuri in munte. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. Apoi. 1606. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. Totodata. vestita in toata Tara Moldovei. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie.paraului Sac". in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu. nevazand fata de om.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). alaturi de Schitul lui Zosima. situate in apropierea <. dupa apusul soarelui. La 21 august. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. ~i mancau o data pe zi. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului.

pe un deal din apropierea manastirii.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • .Ceata pustnicilor fericita este. unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. Ca egumen. Pr. Idem. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 .S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. 45. dibdand multe ispite de la diavolul. Bucure§ti. printre care §i . Matasa. p. Aici.Pe§tera lui Vucol". Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. . Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii. Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. care este maica tuturor faptelor bune. ravnind vietii pustnice~ti. p. Palatul Cnejilor. Bucure§ti. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. . caci se racuse vas curat al Duhului Stant. Manastirea Sucevifa. in post ~i in priveghere. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. 1935. 1923. astfel. smerenia si neincetata rugaciune. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. dilatoria acestei vieti. dintre care o parte traiau in obste. 102 7 . s-a facut sihastru. In anul 1610. Bucure~ti. numit pana astazi . dupa cuvantul Sfintei Evanghelii.ncile Ceahlaului. pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. Savar~ind. 1939. p. 104. 9 Dimitrie Dan.avand multa trecere in poporul de la sate". C.Pe§tera lui Gherman". iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. Apoi. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. CQ/auza judefului Neamt. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei.Dealul lui Pangratie".Pe~tera lui Ghedeon" §i . cu binecuvantarea dascalului sau.

randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. Pentru intelepciunea vietii sale.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . Ieremia Movila. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: .190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. Se ingrijea. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. care se pastreaza pana astazi. de asemenea. In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. ~i anume un Evangheliar (1613). ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii. invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti. precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. de asemenea. Deci.clisiarnita". pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. Spre sfar~itul secolului XVI. pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti. In aceasta vreme.Anghelis" (Octoih). episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. o Psaltire (1614) ~i un . caligrafiate cu propriile sale maini. care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. iar cu locul na~terii din partile Sucevei. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba.scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". La mfmastirea de metanie. Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte.

Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. Apoi. pregatindu-~i dinainte mormantul. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. la 19 ianuarie. Zugrav.Schiopul (1582-1591). 1957. prof.. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari. p. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. XXXIX (1963). s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. Efrem. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. Prof.::elor ee-l privesc. Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Bucure~ti. in rev. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale. pana in anul 1617. renuntand la cele pamante~ti. in anul 1626". I. ctitorita de el in anul 1609. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. in anul 1606 este ales episcop la Roman. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. I. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. ". in anul 1626. 105-107 ~M. Apoi. p. ". 10 . Apoi.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. Din botez se chema Ilie. 1631. din tinerete. unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie..M.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. p. 1972. In timpul domniei lui Petru . pe la jumatatea secolului XVI. 343-345. vol. Sibiu. Ve~nica lui pomenire. din parinti foarte iubitori de Hristos. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu. episcop de Ractauti. nr. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . 7-8. Mircea Pacurariu. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . anume loan ~i Cristina. Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. Pr.

loan ~i Cristina. 6. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. 4. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. Dragomirna. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. . care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. calugarindu-se cu numele de Anastasie. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. renuntfmd la cele pamante~ti. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. 2. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. Aici a zidit o mica biseridi. in anul 1607. tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. Ca. 5. la cererea voievodului.192 PATERICUL ROMANESC b. Astfel. fiind osta~ in armata Moldovei. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. Deci. 3. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. Parintii sai. biruia cu multa u~urinta pe navalitori. Ramanand in oaste cativa ani. care practau adesea satele ~i mfmastirile. in ~coala Mfmastirii Putna. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. cape un odor de mare pret. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. povatuind multe suflete catre Hristos. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. Aici. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. indata !-au hirotonit preot ~i. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. in tineretile sale. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. in anul 1600.

o cruce mare imbracata in metal pretios. mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. Miron Barnovschi. 9. zugravi ~i miniaturi~ti. loan ~i Cristina". arhimandritul Varlaam. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. cu hramul Pogorarea Duhului Stant.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. doua Liturghiere. domnul Moldovei. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. Matie~ ~i Grigorie". Apoi. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. Caci in acela~i an. cum au fost: Popa . Mai tarziu. Biserica Manastirii Dragomirna. cu adevarat. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. inca din viata. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. De asemenea. anume: . frumoasa Manastire Dragomirna. din care unii erau cinstiti de popor. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. mitropolitul Anastasie inalta. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. renumita in toata Moldova. din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). 10. care au pictat altarul. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. rudenia mitropolitului. cum nu sunt altele in tara noastra. pe care ctitorul il doneaza manastirii . din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. bolta ~i naosul bisericii. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. Acest fericit parinte al Moldovei. In anul 1609. un alt Evangheliar din anul 1614. pe atat este de frumos pictata ~i in interior. Inca din primii ani. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. un Apostol. ca sfinti ~i racatori de minuni.Popa Craciun. 7. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. Astfel. Este. Ignatie. 8.

mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. intarindu-se astfel in dreapta credinta. cat ~i mireni. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. atat calugari. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. Prin aceasta. Dar. 13. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. In anul 1621.194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. adaugand ~i alte innoiri. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. Erau cele mai importante zile de rugaciune. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. Matie~. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. Grigorie. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. navalind t~Harii asupra Sucevei. 12. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. 15. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. de inaltare duhovniceasca. unde se ingrijeau. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. in anul 1626. prin negraita minune. 11. pentru impodobirea sfintelor biserici. Pentru aceea. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. Astfel. mai ales la hramuri. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. In fiecare vara. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. ajun~i sub ocupatie straina. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. lgnatie. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. unde se vindecau numero~i suferinzi. icoane. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. moa~tele s-au racut atat de grele. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. 14. mai ales vara.

Apostolul" de Ia Viena . vreo nevoie sfintei manastiri. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. boieri sau din neamul nostru. maranata. Purtand o mare grija de bolnavi. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile". marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. anatema. o bolnita intretinuta din vistieria tarii.SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. tunzand-o in cinul monahal. acela sa fie proclet ~i triclet. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. protectorul Moldovei. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. Cristina. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. 17. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. pe care apoi a daruit-o lui Hristos. ctitori. 16. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. singura nedespartita. Doamne. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. Troita Sfanta. mitropolitul Tarii Moldovei. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . in oricare timpuri. sa aveti. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. amin. 1629. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. Osemintele sale se odihnesc. ~i .. pana Ia invierea cea de ob§te. cum am spus mai sus. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan.

U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta. Pe versantul abrupt al dealului. s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit. in primele decenii ale secolului XX. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. dupa o nevointa atat de aspra. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. ale caror nume nu se mai cunosc. intre secolele XIII ~i XVIII. binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen. mai mult de 30 de ani.Schitul Negru Voda" (Cetatuia). Preacuvioase Parinte Ioanichie. Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. din cauza locului foarte abrupt.Dealul lui Negru Voda". a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici. Erau galbene. insa. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. Apoi. Apoi. ne~tiut de oameni. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. se afla un deal inalt numit . cuviosul acesta. culcandu-se in mormant. Cu trecerea anilor. Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru.Ioanichie Schimonah. Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. ca ~i pe valea paraului Cetatuia. Vale a Chiliilor". in partea de sud-est. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . intre Targovi~te ~i Campulung.Dealul Cetatuia" sau . 1638". a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. singur Dumnezeu ~tie. a fost Cuviosul schimonah loanichie. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani .

El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. dupa incheierea pacii. a intrat apoi in armata poloneza. Galitiei ~i a toata Rusia. unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. Sfinte Ierarhe Petru. Ca fiu de domn. ucraineana. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau.Fratia Ortodoxa" din Lvov. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). lituaniana. iar dupa cateva luni a fost numit egumen. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev. la Suceava. care ii provocau rani ~i umflaturi.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. In acei ani. Timp de trei luni. a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . in Paris. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier. rara a fi atins de stricaciune. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). pentru a o apara de pretentiile uniatilor. regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. Simeon. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. franceza.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. in Polonia. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. care-i sileau sa treaca la uniatie. se muta la Domnul. poloneza. greaca ~i latina. la 22 decembrie 1646. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. In 1621. Tatal sau. cu zi de praznuire 22 decembrie. Tot ei au ajutat mult ~i . unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev.

s-au retras peste Olt.nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. mitropolitul Tarii Romane~ti. s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani.Misail nacealnicul" (egumen).Misail nacealnicul". adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor.Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. intemeind astfel .lntrarea in Biserica a Maicii Domnului". la inceputul secolului XVII. ucenicul sau Misail a devenit . Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. Doi dintre ei. Apoi. Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: .Daniil duhovnicul" ~i . a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. ~i.Sihastria lui Daniil ~i Misail". Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. Dupa putina vreme. ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. dorind sa urmeze sfintilor de demult. . Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. pe Muntele Stanisoara. Varlaam. au plecat la calugari din Manastirea Cozia. la inceputul secolului XVII. s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. sub Muntele Cozia. Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos.198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. Pe la jumatatea secolului XVII. Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676.Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase . sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. Apoi. .

Cu timpul. si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . nemaiputand cobori. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui. la 1 km de Manastirea Stanisoara. Apoi. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. ca sa se osteneasca. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. Astfel. p. Sase zile se nevoia in pestera. Grigore Uritescu. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului.Izvorullui Meletie". 14-15 . Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. iar pestera se pastreaza pana astazi. p. Ajungand la adancul batranetii. La batranete.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. Viata pustnicilor fericWi este. Manastirea Stani$oara. Dupa mai multi ani. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. ce se cheama pana astazi . Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. Noaptea insa. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. osemintele lui au fost impartite peste tot. auzindu-se despre aceasta. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. aducandu-le la Cozia. El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. nestiut de nimeni. pe care. 9-12 Ibidem. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. Bucure§ti. 1943. in pe~tera.

cu voia lui Dumnezeu. p. Pacurariu. Timp de trei ani. M. Peste tot randuia preoti ravnitori. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. sfintea biserici ~i mergea prin sate. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. in anul 1641.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. op. Deci. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti.. Iubind din copilarie pe Hristos. In anul 1643.. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. prof. cat a pastorit Biserica lui Hristos. Apoi. bun caligraf ~i zugrav de icoane. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah. Iar sffmtul rabda mucenice~te. Ajungand din nou in Moldova. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. Sfinte Ierarhe Iorest. Pentru curatia inimii sale. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. . intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. patimind multe necinstiri. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. In Sfin(i romani . batai ~i acari. cit. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. Sfantul lerarh !lie forest. 385 . urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. Dupa noua luni de zile. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. Vasile Lupu. a ajuns monah iscusit.

In SfinJi Romani . 362 16 15 . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. in ora~ul Raguza Dalmatiei. 104-108. Din botez se numea Iacob. p. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii. . Iar in .biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd. se spune ca a trait prin anii 1660.Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". 21-34.. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie.. Episcop Timotei a! Aradului. cit. fila 151-152 Manastirea Parto$.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. s-a nascut pe la anul 1568. 76. 1976. 1971. Deci. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului. Timi~oara. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. Era originar din partile Sucevei. loan B. Sfantul Daniil Sihastrul. Mure~ianu. 14 b. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute.. op. mama sa Pr. Liviu Stan. anume Cuviosul Epifanie.. Prof. p. cit. Mfmastiri din Banal. Unii traiau in chinovie. f. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete. Mitropolitul Dosoftei. Iosif eel Nou de la Parto~. Ramanand orfan de mic. p. p. cit. In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. . dintr-o familie de crestini valahi. 37. op.. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. op. Pr. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice.

A racut ~i unele minuni. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. vindecand multe bali. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. Apoi. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. De asemenea. Caci era tare in credinta. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. calauziti de Duhul Sfant. La Pantocrator. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. de~i avea 80 de ani. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. romanii din Banat. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. postul desavar~it. raposand mitropolitul Timi~oarei. a ajuns la masura desavar~irii. Aici. ascultarea ~i smerenia. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. Cuviosul schimonah Iosif . mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. indeosebi pe cei ologi.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. privegherea de toata noaptea. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. romani ~i macedoneni. racandu-1 preot. Cand avea 15 ani. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. Aici. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. intelept la cuvant. Caci. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. Dar. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci.

fiind in varsta de peste 85 de ani. in SfinJi romani . au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. intarit de ravna credintei in Hristos. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul. dar tanarul cre~tin. drept pedeapsa. ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. tiranu1 voia sa-l sileasca. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. In anul 1653. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. . Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. Anania. in toamna anului 1659. Atunci. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. Bartolomeu V. Crescut de mic in dreapta credinta. 1956. Pe lfmga drumul greu. 17 Arhim. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. Acea femeie. turcii au ajuns la Constantinopol. navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. mai traind inca trei ani. pe langa foame ~i osteneala. 1-a lovit pe tiran. Pe dmd avea doar 15 ani. mfmiindu-se. biserica. p. Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. 399 . fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. ranindu-se de frumusetea lui loan. iubea mult pe Dumnezeu. pe timpul domniei lui Matei Basarab. turcii ~i-au impartit robii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi.. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~.. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. Trecand Dunarea. ca sa-i fie sluga pana la moarte. Aici. care indata a murit.

iar in anul 1608. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. din intreaga sa istorie. nr. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. atunci raposat. vo\. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. 139-147. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. II. p. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. in anul 1580. a spus cu inddizneala: . Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. 3-4. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. arhimandritul Varlaam este ales. Sfinte Mucenice loan. Deci.Cred in adevaratul Dumnezeu. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. Din botez se chema Vasile. 180-196 18 . a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte. Prof. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane.Mitropolia Moldovei". 1972. In toamna anului 1632. Apoi. Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. 1662. Mircea Pacurariu. 1974. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. In anul 1606. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. Episcop vicar Nestor Severineanul. S-a nascut in judetul Vrancea. Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. p. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. la 12 mai. egurnenul Dosoftei. 1958. 18-24. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. Sibiu. . In rev. Pr. p. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. Atunci fericitul loan. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat.

egumenul . cu metania din Secu. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. Agapia. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. impreuna cu cativa ucenici. de gandire ~i de traire ortodoxa.X V I I 205 Apasat de batranete. b. la 19 decembrie. in anul 1653 se retrage la metanie.Scara" Sfantului loan Scararul. Prin anii 1625-1630. . s-a racut parinte luminat al Moldovei. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau. Prin aceasta. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. Ca egumen al Mfmastirii Secu. Moldovita ~i Dragomirna. De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. egumenul Dosoftei. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. Slatina. la trapeza ~i la chilii. Dogmele credintei ortodoxe. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. ca sa fie pe intelesul tuturor. ~i de la episcopul de Roman. anume: Moise. Bistrita. vestita in toaHi Moldova. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. Mitrofan. Spiridon ~i Chiriac. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. In Schitul lui Zosima. Probota. In ob~tea sa. 5. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. 4. Dupa slujbele biserice~ti. Astfel. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. Veniamin. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. 6. 2. ce se citeau zilnic la biserica.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. Prohor. rugaciunea lui Iisus. Nestor Ureche. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. iar in 1657. Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. Putna. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. precum ~i alte scrieri. 3.

De asemenea. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. prin sate ~i targuri. in toamna anulu! 1632. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Teodorit. egumenul Manastirii Secu. Ghenadie ~i altii. Si a fost mare bucuria atunci peste . ucenici ai staretului Varlaam. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti. fost episcop Ia Hu~i. Ractauti si Roman. La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. apoi mitropolit al Moldovei. Zilnic alergau Ia el tarani. Visarion ~i Stefan. intre anii 1653-1660. care il avea de duhovnic. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. duhovnici diutati de multa lume. Miron Barnovschi (1626-1629). Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. Ghedeon. Serghie ~i loan. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. Valea Siha~trilor". 10. prin manastiri. egumeni ~i dregatori de la la~i. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. la dregatori. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. traducatori de carti in grai romanesc. 7. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. Pahomie. cu limba vorbita a poporului. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. se pot aminti ieromonahii Efrem. intre anii 1660-1664. arhimandritul Varlaam. mai intai episcop Ia Hu~i. calugari. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati. la Sihla ~i la Sihastria. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. siha~tri. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. ~i mitropolitul Sava. greaca ~i slavona. lar dintre egumeni. a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. 8. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. Gheorghe. intre anii 1645-1653. 9. Paisie. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . apoi mitropolit.

. in anul1647. pe limba ~i intelesul tuturor. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. pe intelesul credincio~ilor. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. mai ales in Transilvania. Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. pentru toti credincio~ii romani. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. de citire. mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. in romane~te. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . tiparita tot la Ia~i. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti.Carte romaneasca de invatatura". 12. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. . aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. caci toti se foloseau de bli'indetea.Cazania lui Varlaam".Raspunsulla Catehismul calvinesc. intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca. In popor a fost numita eel mai obi~nuit . trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . 11. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. tiparita in anul 1643 cu numele de . renumit pana in zilele noastre.X V II 207 toaHi Tara Moldovei. Tocmai de aceea. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. . scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi. ~i anume: . caci era adresata . Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. cu 339 file. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris.Sapte Taine ale Bisericii. Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi.la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. cu 75 de predici in 500 de file. care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri.Explicarea Evangheliilor la Duminici.Carte romaneasca de invatatura". Prin aceste trei carti. tiparita la Ia~i in anul 1644. De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova.

care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . 16. in anul 1642. pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. Timp de 43 de zile. in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. a organizat la Ia~i. 18. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. atat in Tarile Romfme. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca.Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. Prin aceasta carte.Raspunsul la Catehismul calvinesc". eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor.plin de otrava de moarte sufleteasca". sinod de ierarhi romani din ambele tari. Prin aceasta. a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . in anul 1645. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. care au aprobat .Raspunsul la Catehismul calvinesc". inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe.plin de otrava de moarte sufleteasca". in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. dupa a sa putere. cat ~i in intreaga Ortodoxie. In . marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. rusa ~i romana. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta.208 PATERICUL ROMANESC 14. 17. Inteleptul pastor al Moldovei. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. Deci. Totodata. Astfel. membrii celor . declarandu-1 . racandu-se vestit. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. Sapte Taine ale Bisericii". unde s-au ~i raspandit eel mai mult. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. 15. mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. intorcandu-se in Moldova. astfel. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . Apoi a adunat la Ia~i.

tipografi ~i traducatori de carti. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. cateheti. singura manastire din tara cu regula de . in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. erau: Sfintii Trei Ierarhi. insotite de mare multime de clerici. fratele domnului. Probata. duhovnici. Putna.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. Agapia. au intrat in Ia~i cu mult popor. biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. Dragomirna. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. 1641. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). prin dania hatmanului Gavril. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. Sub pastoria acestui mare ierarh. Manastirea Golia-Ia~i. Manastirea Hlincea-Ia~i. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. sub conducerea mitropolitului Varlaam. Neamt. La indemnul mitropolitului Varlaam. prin grija bunului pastor al Moldovei. Moldovita. in ziua de 14 octombrie. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. Voronet. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. 19. slujitori. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. Astfel. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. au discutat punct cu punct. Aici. psalti. 21. Slatina. Secu. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. 1639. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. 20. slavona ~i latina. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. spre mangaierea poporului binecredincios. unde se raceau cursuri in greaca. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. Iar in ziua de 13 iunie. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. biserica Stelea din Targovi~te. sub mitropolitul Varlaam. Tazlau ~i mai ales Bisericani. 22.

blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori.muntii fo~neau de pustnici". miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. de patriarh ecumenic. Iar . de Biserica ~i de parinti.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului.Buna pace". In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. 26. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. 23. printre cei trei candidati. dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. cu care era de mult in neintelegere. 24. Sinodul Marii Biserici 1-a propus. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . pentru intarirea ~i apararea credinte: . fiind ales apoi Partenie. Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta. numita multa vreme Manastirea . Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. adica . invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. jertfindu-se. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. dupa a sa putere.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). in fruntea unei alte solii de pace. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. dupa a sa putere. traduditori.Dobromira". Astfel. Inca pe cand era egumen la Secu. in vremea sa. predica zilei din cazanie. plini de frica de Dumnezeu. care in fiecare sarbatoare citeaJ. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. iar pe Matei Basarab. in anul 1639. In felul acesta. Ca semn al impacarii. Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. de o limba ~i de un neam. calugarii. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. ~i un iscusit racator de pace. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. la domnul muntean Matei Basarab. precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. 9). In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. de asemenea. 25. pe intelesul credincio~ilor. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei.

28. Era cu metania din Manastirea Neamt. Apoi. cu Biserica si cu neamul sau.S I C U VI 0 . dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. Ecaterina. marele ierarh si parinte al Moldovei. La fel si sora sa dupa trup. Dupa mai multi ani de . mitropolitul Varlaam.orice agonisita dobandea. 29. nu statea rara lucru. traducea si scria dirti ziditoare de suflet.S FIN T I . Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. un calugar aghiorit 1-a instrainat. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. vase si alte obiecte bisericesti. 27. unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. si a primit Preacuratele Taine. preotul Ursul din satul Cofetesti. in prima jumatate a secolului XVII. egumenul Manastirii Neamt. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu. ducandu-1 in Muntele Athos. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. simtindu-si aproape obstescul sfarsit. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. Mai tarziu.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. tinutul Putnei. au racut pretioase danii Manastirii Secu. metania sa. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. un sihastru vestit. ci mereu se ruga. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. anume ieroschimonahul Atanasie. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. fratele sau si nepotul sau. unde apoi s-a pierdut. mergea la biserica. citea. impacat cu sine. cat a trait la Secu. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. In toamna anului 1657. Ca . o daruia Manastirii Secu". Apoi. carti de cult. a impartit toata averea sa. traitori in codrii si manastirile Moldovei.

de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. spre mangaierea tuturor siha~trilor. Iasand in urma numero~i ucenici. La urma au pus acest legamant: . Vetre de sihilstrie . i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei. Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . de primejdie. ingenunchind in fata ei. Dintre ei. 112. Ioanichie Balan.212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te.Poiana lui Aftanas".Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. p. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. in cinstea Maicii Domnului. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu.Poiana lui Aftanas". Prin anul 1650. . marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. Deci.Poiana Sihastrului" sau .. In aceasta epoca. care se nevoiau in apropiere. unii erau cu totul sporiti in post. s-a retras cu totul departe de lume. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. In anul 1655. au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana. izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe. tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . valea Sihastriei. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF.. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu.

Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. Daranga. Toti petreceau in lini~te. cu ucenicii lor. a parasit cele pamante~ti ~i. Sfinfi romfmi. Aici. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit".. 357 . in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. Liviu Stan. Pr. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. p. 1945. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. racandu-se calugar prin mainile lui. Partenie ~i Pavel. Pe ace~tia. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it. Dupa ce luau masa impreuna. i s-a racut ucenic. incat a ajuns pe dascalul sau. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. p. sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. p. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. loan Ivan Sfinfi romani . In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. Diac. in tacere ~i in neincetata rugaciune. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. s-<~. ca o adevarata oaza duhovniceasca. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI.. Sibiu. cit. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. Istoria Manastirii Agapia.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti.Na~terii Maicii Domnului". 48. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. op. 20 Pr. N. 1908. sihastriei intemeiate de ei. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. 22-41.. urcandu-se in munte. Deci. . Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit.

" 21 • Mai tarziu. Iar ir. insu~i a marturisit despre el. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. cit. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. p. s-a racut calugar :. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. cit.. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. zicfmd: . datorita vitregiei vremurilor. cit. Si nu puiiD. op.. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . anul 1686. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. Prea Cuvioase Parinte Rafail. op... Astfel.. f. Deci. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. Caci izgonea duhurile necurate. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. Apoi. Mitropolitul Dosoftei. 152 Pr. urma multi ucenici. Apoi. spre inchinarea tuturor. Liviu Stan. 152 . pe toP. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. 54. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. la inceputul secolului XVII. atilr celor din schit. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. Apoi. s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate.:: Manastirea Agapia Veche. Dosoftei. f. dar a nu s-au cautat. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i. Acolo. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. racftndu-se pe sine pilda tuturor.Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. prof. cat ~i celor din pustie. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. Luand din tinerete jugul lui Hristos. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~. op.

Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: . cit. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. navalind turcii peste Tara ~oldovei. care numara pe atunci peste 100 de calugari. cit. nestiute de nimeni pana in zilele noastre..S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. cu darul lui Hristos. in ger si in arderea soarelui.Livada Parintilor". 23 Pr. prof. 152 . op. si se serbeaza Ia 31 decembrie". Liviu Stan. Apoi. aprinzandu-se de dumnezeiescul dor..cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei... Daranga. Apoi. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau ... p. precum insusi scrie: . N. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac.. op. din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. 54. 41. s-au nevoit in singuratate. moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani .Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. p. pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani. Pr. Mitropolitul Dosoftei. op. cu trupul gol. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie. neputintele firii si ispitele diavolului. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. iar trupul sau a fost ingropat in . cit. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste. ". s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo. Mai tarziu.. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare.n anul 1660. f. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. in rugaciune curata.

din cauza deselor tulburari din tara. . p. atat calugarii. in golatate ~i in neincetata rugaciune. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. op. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. incat nici frigul. nici diavolii nu-l vatamau. cit. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. Apoi. Apoi. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. in SfinJi romani . Diac. f. Deci. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. Ivan. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. Caci. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. un mic altar de rugaciune. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei.. El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. Ajungand Ia masura desavar~irii. cat ~i credincio~ii. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. 394 .. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia.. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult.. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. cit. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. op. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. alaturi de chilia sa. Pentru aceea. Pentru aceasta. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture. I. fiind canonizat de popor.Magura Tazlaului" ~i acolo. nici foamea. 152. impreuna cu alti siha~tri. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos.

Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. mss. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. precum insu~i marturise~te: . devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. Muntii TazH:iului. Apoi. dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. numita pana astazi . mai sus de lavra. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. Iar in Patericul Sfintilor moldoromani.Asemenea. pentru a nu fi profanate de pagani. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. . in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. Gh. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. se scrie despre acest cuvios: . 25 Pr. /storicul parohiei Tazliiu. Vartola§. de la Schitul Tazlaul. ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii. din anul 1888. invrednicindu-se de darul preotiei. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. Astfel. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. Acesta. moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. Spre sfar~itul secolului XVII. tot intru aceasta vreme. Astfel. dupa traditie.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau".Dealullui Onufrie". se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte.

printre care ~i Cuviosul Onufrie. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. in nadejdea vietii de veci. chemau ajutorul Stantului Chiriac. Insa. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. In acest munte. Caci ~i frigul ii supara. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. Ace~ti cuvio~i. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. rabdand grele ispite de la diavoli. pentru sfintenia vietii lui. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. sporind mult in post. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. zicand: . ~i foamea ii chinuia. Iisuse Hristoase. in rugaciune ~i smerenie. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii.Magura Tazlaului". fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. la locul numit pana astazi . Caci. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. . Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. Fiul lui Dumnezeu. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare.Doamne. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. Cuvio~ii Silvestru. Apoi. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti.

Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. aruncand marturii nedrepte asupra lui. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. in Sfinfi romani . a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. fiind hirotonit arhiereu. 406 . op. cu numele de Sava. M. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos.. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. Apoi. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava.. Cuvio~ii Silvestru.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. Pacurariu. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. loan ~i Maria. ramanfmd vaduv. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. Apoi. Deci. timp de trei ani de zile a fost persecutat. p. in anul 1656. aruncandu-1 in temnita. iar mama sa imbracand haina monahala. prof. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. cat a fost mitropolit. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. Deci. intarindu-i in credinta si nadejde. cit. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. Apoi. in anul 1680 1-a scos din scaun.. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. De asemenea. Sfantul Sava. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. Timp de 24 de ani. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. Mitropolitul Transilvaniei. a combatut invataturile gresite calvine~ti. Deci. batut cu toiege. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. primind din botez numele de Simeon.

ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. Sfinte Ierarhe Sava. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. precum ~i teologia ortodoxa. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. Pentru sfintenia vietii lui. blandetea. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i. b. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955.Craiova. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. Mitropolitul Dosofte: . Ia~i. dar. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. latina.350 de ani de Ia nastere. de Mitropolia Olteniei . Dupa grele suferinte. fiind silit la calvinism. Aici a deprins rugaciunea. in anul 1693. in anul 1683 a fost scos din temnita. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. slavona ~i polona. Bucure~ti. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. 1974 28 . aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. unde a invatat lim bile greaca. 1974. edit. 1957. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. vol.Psaltirea ir: versuri . Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. ascultarea. Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. p. 74-84. fiind in varsta de 34 de ani. fiind slabit de chinuri. la Zolkiev. I. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. Dosoftei .

Deci. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. Astfel. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. 6. altii ii copiau pe manuscrise.S I C U VI 0 . Timp de mai multi ani. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. Prin aceste carti.. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. a versificat Psaltirea.. marele ierarh a tiparit ~ase carti. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura.Acest Dosofteiu. Ed. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. nu era om prost (simplu) de felul lui. preainvatat.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. 89 . intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. In putina vreme.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. De asemenea. Dar nemic de dansul nu s-a atins. Bucure~ti. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. Minerva. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos. multe limbi ~tia: eline~te. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici.1673). marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. El traduce 29 Ion Neculce. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. Astfel. in limba romaneasca. in aceasta tipografie. 1975. mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia.S FIN T I . mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. 4. 3. mitropolit. p. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. latine~te. zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. Letopise[ul Tarii Moldovei. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. 1-au racut calugar in anul 1649. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. Si era neam de mazil. 2. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui.

. 8. IV. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia. vol. Acolo. f. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. dara nu s-au cautat. cartile de baza ale cultului ortodox. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. . precum singur marturise~te: . fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara.. Despre aceasta insu~i spunea: . insu~i mitropolitul Dosoftei. ". 152 . de asemenea. in limba noastra strabuna. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. in anii 1686-1687. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova.. . in timpul pastoriei sale. folosindu-se mult de smerenia.. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. Cel mai de pret odor al Moldovei.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. 10. Pe acestea. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. Ia~i. 1686.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686)... 30 Dosoftei.i nu putini se vindecau :. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor.. Redactata in patru volume in forma prescurtata. Astfel. rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun.ii parinti din pustie. mutandu-le in catedrala de la la~i. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. pentru prima data in grai romfmesc. in tara straina. pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe.. Mitropolitul Moldovei. o alta carte foarte pretuita la romani. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. VieJile Sfinfi/or. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. Psaltirea ~i Octoihul. 7. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. la Zolkiev.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios.

nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. nr. . batuti ~i zdruncinati. ce au avut". 2003. 1986. 94-101. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. la~i. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane. pana in 1674. 671-683. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace.Studia his to rica et theologica. foarte ravnitor pentru cele sfinte.O. in imprejurimile Panciului. mai mult silit. Erau vremuri foarte nestatornice. S-a retras atunci in locurile natale. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. in 1671. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. 2003. cand.B. Deci. 5-6. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. vietuind atat in manastirea Bogdana.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. care au lasat poporul . Trinitas. cum era mai rau ~i mai amar. Aici sta vreme de trei ani. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. p. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. in rev. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. in . Teodosie at //-lea.R. Ene lone!. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. Ionescu.numai cu sufletele. Grigore Popescu ~i Gion D. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. cum nu se poate nici a scrie. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. 31 . departe de tara. Ed. unde era al doilea ctitor. p. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. Tomosul Sinodal de canonizare. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. ".

al treilea schit... acest ierarh iubitor de viata calugareas.ra a tine min~e raul.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. Editura Episcopiei Romanului. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde. p. Mera. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul). Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. Bogdana. episcopul Ractautilor. Iar acesta.numita §i . a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie. Aici s-a ostenit eel mai mult. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. Deci. §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti. pentru oranduiala vietii noastre. Mu§inoaiele. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici.. tasand §i o insemnare .la terminarea de zidit a celui din urma. fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa. trecfmd peste toate incercarile. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie. care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. de langa ora§ul Panciu. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. dar. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte. Trotu§anu. 9 . Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia. Lep~ Buluc.i sau. sau carora le-a Ia.::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. cum §i ce am putut zidi.cut felurite danii.de la Cruce" -. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. Manastirea Brazi .Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . ajutat fiind §i de ucenicul sau. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. A§adar. Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. 1998. Ia. Lavrentie. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca . Dupa intoarcerea sa in locurile natale. Insa Dumnezeu. Scanteia.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

Astfel. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. savar§ind dumnezeiasca Liturghie. familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. unde se afla §i astazi. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza.X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. cu numele . Dupa pu1ini ani. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. inainte de anul 17 41. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. Deci. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I . s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi . Apoi. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. Ci. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. Mai tarziu.Sfanta Teodora din Carpa!i". a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea.Sveti Teodora Carpatina". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. Acolo. iar in ruse§te . Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. Iisus Hristos. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. Deci. in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie.

invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. in anul 1683. iar cu metania de la Manastirea Bisericani. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. Apoi. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. vol. ca: Mineiele pe tot anul (1698). in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. care a fost incredintata intru totul in mainile sale. Totodata. Intre anii 1673-1683. de blandul mitropolit al Moldovei. II. Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). p. eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. Triodul (1700). intelept. unde tipare§te numeroase carti de slujba. ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. Octoihul (1700). monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. Bucure~ti. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. Iasand in urma multi ucenici. In anul 1691 . Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. precum §i adancul Sfintei Scripturi. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau.238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. Molitfelnicul (1699). 113-114 . 1957.

X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului.Parintilor. anume ieroschimonahul Simeon. dupa voia lui Dumnezeu. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului. ca vine muntele peste noi! Ceilalti. crezand ca aiureaza. Cuviosul Simeon. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . iar masa se dadea o data pe zi. Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . biserica ~i parintii. pana la marile praznice. desigur. Atunci. chiar in noaptea de inviere. in acest schit de lemn. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. Sufletul acestei sihastrii era. smerita cugetare. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. indata. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. in posturi. s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. pe cand toti parintii erau la biserica. cu Utrenia la miezul noptii. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului. schit situat aproape de varful muntelui.S F I NT I . Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal. postul ~i neincetata rugaciune. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. intre anii 1650-1704. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . cu hramul Schimbarea Domnului la Fata.S I C U V I 0 . Apoi coborau iara~i in schit. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. nu 1-au ascultat. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude.Drago~ Voda. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. unde se nevoiau singuri. avalan~a de zapada a acoperit schitul.

se intorceau sanato§i la casele lor. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. putin mai sus de Manastirea Durau. metanii §i priveghere de noapte. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. citirea zilnica a Psaltirii. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. p. cit. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui.. Matasa. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . unde s-a nevoit singur multi ani de zile. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. Deci. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. cu darollui Hristos. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. op. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. ii marturisea. C. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei.

CaliiuzajudeJului NeamJ . Pentro nWe darori ca acestea. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. al caror sfetnic ~i duhovnic era. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. prof. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. M. Matasa. 1980. din anul 1688. s-a calugarit in Manastirea Cozia.Parfml lui Patapie". Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. .: ill: . pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani. sa tamaduiasca neputintele poporolui. 104. 60-64 . . cat ~i de tot poporol ortodox. II. p. Deci. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. p. De asemenea. la 27 ianuarie. Idem. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. vol. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. cuvios. Pentro toate acestea era iubit. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680).SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. Luand din tinerete _rugul lui Hristos.. in anul 1668. 1708.Paraul lui Nicandro". 1-46 Pr. silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti.XV I I I 241 De. . in locul raposatului mitropolit Stefan. atat de domnii Tarii Romane~ti. Palatul cnejilor. mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania. ajutfmdu-1 Dumnezeu.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu..Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c. spre mangaierea poporolui binecredincios. Pacurariu. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. C. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati.. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. p. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi. ambele in~ limba romaneasca. .. in grai popular..

precum ~i me~te~ugul sculpturii. Sfinfi romani . a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. In toamna anului 1716 a fost inchis. Pr. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. dintre care 7 in romane~te. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. Sibiu. araba ~i turca. al picturii ~i al broderiei. Parintii sai. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. araba ~i slavona. Astfel.. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. indeosebi carti de slujba. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. . iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. dintre care 12 carti in romane~te. Mircea Pacurariu. a stat multi ani in Constantinopol. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. la porunca turcilor. loan ~i Maria. Prof. i-au pus din botez numele de Andrei. aici ~i-a gasit a doua patrie. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. Timp de 15 ani. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. langa Adrianopol. Buc . 1972. Fapte §i cuvinte de folos 1.. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. tiparind 15 carti. dovedindu-se eel 9 Pr. Antim lvireanul. invatand limbile greaca. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. /storia Bisericii Ortodoxe Romane. 193-201 . Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. op.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. ~trempel. greaca. p. p. Ajungand din tinerete rob la turci. b. pana a fost racut episcop.. intemeind aici prima tipografie. slavona ~i araba. Ion Ionescu. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant. 640. 1650-1716) 9 a. dintre care patru in limba romana. iar celelalte in limbile greaca. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. cit.. 2. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. 1972. prof. G.

Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. 9. Ce lucru este mai iubit robului.spandit in toate provinciile romane~ti. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. Pentru sfintenia vietii sale. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. De la dansul. numite . 5. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. 24 s-au tiparit in limba romana. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. astazi numita . decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. in Siria ~i Iviria. ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. adauga ~i alte innoiri. insuflat de Duhul Sfant.Antim".Didahii". fiind iscusit teolog. Far a aceste trei bunatati . decat intoarcerea la patria sa? 8.Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. 7. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. rara de mila Lui. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. Ca. in Grecia. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. Astfel. la Constantinopol. tare in nadejde. 3. Astfel. spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. nadejdea ~i dragostea . Era barbat intelept. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. 6. 4. spunea bunul pastor. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. lerusalim ~i Sinai.credinta. Caqile lui s-au :-a. ajungand pana in Athos. Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. iscusit in cuvant. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. de la domn pana la credincios. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. a fondat din temelie Manastirea .nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii. statornic in credinta.

fara imbracaminte ~i fara somn. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. ne va ierta. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor.. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. ca Dumnezeu este milostiv ~i. sau alt bine ce voie~te si faca. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. 15. Apoi adauga ~i acestea: . ~i acestea toate nu se trag din alta. ~i va invat cu frica de Dumnezeu. Deci va zic.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici). fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. flira numai din necredinta noastra. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . 11. 31.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. 12. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. prin pocainta. fntru care nu este mantuire (Ps. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri .244 PATERICUL ROMANESC 10. 3). nu ne bucuram de altcen. Alta data. ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. spre fiii oamenilor. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. mila fl va fnconjura (Ps. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. mitropolitul Antim zicea: . pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. 11). 13. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. nactejdea ~i dragostea. ci sa fie incredintat ca va lua. 22). a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. smerindu-se. iubitii mei. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. 14. care sunt credin}a. 145.

SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:. milostenia §i dragostea. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. ca inaintea lui Dumnezeu. nu este alta.Jbiceiurile cele necuvioase. Sa nu dam pricina pe altii. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. nimeni sa nu-l strice. cum ca ne va ierta Dumnezeu. in toate zilele ce sunt in grlidina anului.nude la altii. eli zice loan: Cel ce face pacatul. 17). Asemenea §i Iuda. rugaciunea. 8). . decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. La inceputul Postului Mare.arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. ca in ce zi il va face. 21. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im.:::-edinili §i fapte bune. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. 16. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. parandu-ne pe noi in§ine. Ca mai rea moarte nu este alta. 22. macar ca s-a .De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). Aceste lucruri sunt: spovedania. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. ca nu ne vom folosi nimic. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. cu moarte va muri. trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. 13). fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. caci calca porunca lui Dumnezeu. cu moarte va muri.a:.:a avem nevoi. pana cand va voi fi pastor. de la diavolul este. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul. precum nu s-a folosit nici Adam. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. 18.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. 19. Precum cere imparatul dajdii de la noi. sa ne ierte pentru . postul. 17. ca §i Adam din rai. a§a ne cere §i Dumnezeu . Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . ca in ce zi i1 va strica. iar nu cu deznlidejde. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3. 4. cu socoteala §i tara de vicle§ug. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. fiecare sa se fereasca. precum a tacut Cain. 20.

strainilor. patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. Pentru aceea a ~i pierit. Jar noi sa avem nadejde buna. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. 27. 16). dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. 29. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. Ca faraon. Sane ostenim. a~a nici postul tara rugaciune. 10. mai multa osanda vom ca~tiga. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. dupa cum zice la cele zece fericiri. Jar de vom da mila din jafuri. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. Ca. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . dar n-a folosit nimic. ca ne-o va da. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. 26. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. 7). ca de vom iubi pe vecinii no~tri. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. Cu postul sa ne u~uram trupul. Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. dupa cum zice David. nu vei muri (II Regi 12. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. 28. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. 16). din cei ce s-au indestulat cu mancari. din inima. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. Cu dragoste sane incredintam. ca era cu deznadejde. dupa porunca lui Dumnezeu. 24. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. dupa pofta lor. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. 13). 23. 25. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. ca nu gandea a se parasi de diutati. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. deci. saracilor.

pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. eli pamantul credintei este dragostea.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . intelepciunea. Cfmd intram in sfftnta biserica. 36. argint. toate sunt pierdute. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. ale sufletului ~i ale trupului. cre~te. precum 1-a vazut Proorocul Ilie. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. 32. de unde §i este. nactejdea. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. 26). toate sunt stricate. Precum maica pune multa nevointa. unde ii este matca. 37. ca sa primim. in vazduh.tia). dreptatea ~i curatenia. care se feresc de cele oprite. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. Alta data. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. 30. prin darul Duhului Sfant. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. sa i le fure. zicea marele ierarh. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. . 34. Zicea iara~i: Credinta. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. rezemandu-se pe dragoste. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. iara~i spunea: . 31. dragostea ~i smerenia. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. diavolul. Smerenia este sfar~itul. Dintre aceste bunatati. frumusetea ~i sanatatea. 33. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. 35. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. Precum un om are in casa lui aur. intregimea. din fireasca dragoste ce are. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant.

de am asculta pe Hristos. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. ci sa facem cum face ariciul. 4). Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. 41. 40. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. 45. Luca 4. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. Ca zice Hristos: Mila voiesc. tu. pe la casele noastre. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. dupa ce merge la vie. macar dear face oricate alte bunatati. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. nici aceluia. cu adevarat. 42. 39. zicea mitropolitul Antim: . care a parat pe Dumnezeu la Adam. daca nu in toate zilele. rara de nici un fel de pricina (sila). Caci. Sa alergam la sfintele biserici. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. eel ce para~ti pe fratele tau. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. Ca. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. sa nu ie~im de~erti. A doua. care este cuvantul lui Dumnezeu. acum. 7). ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. Una. a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. 43. intai se satura el de struguri. nu e~ti cre~tin. sffmt. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. fiecare.248 PATERICUL ROMANESC 38. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. 4. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. A~a sa ducem ~i noi. ~i noi. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . Cand ie~im de la biserica. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica.Tu. ci e~ti singur satana. ca sa se paraseasca de pacate. cu umilinta. A treia. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. Pocainta atunci este pocainta. iar nujertfa (Matei 12. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. Caci. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. cand merge cineva de bunavoia sa. nici om pe pamant. cu infrangere de inima.

46. din fiul neascultarii. de nu va intra prin calea smereniei. ~i. Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. de se va pocai. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. nu le pomeni (Ps. adica bisericesc. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. 48). Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. Doamne. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. de nu ne vom poclh. numai cu cuvantul. eel ce cunoa~te mult. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. caci Tatal se cheama atotputernic. ticalo~ii. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. in cetatea celor pamante~ti. Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. Ei zic. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. cu fapte rele ~i necuvioase. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. 50. din pierdut aflat.X V II I 249 drn mort viu. 48. preotii. calugarii ~i arhiereii. 24. din necinstit cinstit ~i sfant ~i.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . 51. de nu se va smeri cu duhul aici. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. mai mult decat cei simpli. cei biserice~ti. 7). Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. adica diaconii.zicea bunul pastor -. ci mai vartos ~i noi. iar nu sa faca pacat. multi se va cere (Luca 12. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. fiullui Dumnezeu. jos. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. ca. noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. 52. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or. 28-29). vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. mai mult prin ~tiinta le facem. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. ca Duhul Sfant se cheama bun. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. Se cade omului celui sufletesc. Iar gre~elile ce le facem. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. 49. 47. ci se nevoiesc . in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune.

a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. 53. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. intelepciune intreaga. nu poate odihni. Acela este intreg la minte. mai vartos sa zic. adica dojana ~i infruntarea. Asemenea ~i lupii. adica cu invatatura. ce vin asupra oilor. apoi 1-a inviat. in scurt. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. cucernic. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. a doua. atat pe oi. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. Caci. 54. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. Cand a inviat Hristos pe Lazar. prin a lor voie. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. pa~nic ~i. 5). alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. cand nu vad toiag in mana pastorului. acela este smeriL acela este bland. 55. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. sa pedepseasca (mustre). cu adevarat. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. ~i a treia. cu cat raman oile nepedepsite. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. _ 57. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. Iar cu toiagul ce tine in mana. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. credinta curaHi. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. furi ~i talhari. Cine are ascultare. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. sau. 22. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. acela este iertator. acela este iubitor de stdlini. nici indrepta toate firile omene§ti. acela este dibdator. sa aiba toiag in mana. 56. . Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. acestea m-au m{mgaiat (Ps. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant.

19). Ia aminte sa auda glasurile noastre. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. Iadul. Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. 4). unul sa planga ~i altul sa radii. 62. Ne va asculta pururea Dumnezeu. diavolul ~i trupul. fiii mei. Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate. moartea. cu moartea Lui a omorat-o. mantuie~te-ne. precum au racut ~i Apostolii in corabie. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. care s-a nascut din pacat. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. necazurile ~i scarbele. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. cu toate acestea. cii pierim! (Marcu 4. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. Va poftesc. prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. cu adevarat. 60. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). Atunci. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. nu ne asculta Dumnezeu. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. iadul. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. 59. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. ticalo~i ~i nenorociti. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. Toti sa ne rugam. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. care este plata cea desavar~ita a pacatului. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. cand era invaluWi de valuri. Pe diavolul. 144. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta.X V II I 251 58. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. de nenorociri ~i. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. 61. Moartea. 38). insa rara a-L ruga. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. . Pierim de nevoi. Iar rrupul.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . toti sa cerem ajutor. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile.

Precum este mai fericit codibierul acela. 67. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. a vrut sa fie pocainta in lume. iar nu a gurii. numai pentru noi a dat-o. Cu mirosul sa nu miroase alta. 65. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. pe care i le-a inchis pacatul. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. pocainta a inimii. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. iar nu vicleana. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. . iar nu ~i din inima.252 PATERICUL ROMANESC 63. 64. cre~tinii. la pipait ~i la gust. Dupa ce face omul pacatul. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. Ca. numai pentru noi. numai din gura. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. precum este aur adevarat ~i aur mincinos. ii deschide u~ile cerului. a~a mai fericit este acela ce. Mort. pocainta curata. se cuvine sa fie pocainta adevarata. fara vreme. Mare este cu adevarat darul pocaintei. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. cu cate se infraneaza trupul. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. Mare este puterea pocaintei. in groapa ve~nicelor munci. Tot a~a. pentru ca sa-~i planga pacatele. mort. Ochii lui sa verse lacrimi. 66. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. la toate simturile. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. iar nu mincinoasa. afara de pamantul eel fericit al raiului. la miros. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. la auz. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. il face sotie fericitilor ingeri. iara~i. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. 68. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. numai sa implineasca trebuinta. oamenii. Pipairea. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. cu metanii ~i cu alte osteneli. ramane mort. il face mo~tean.

Sa se dea la saraci 40 de bani. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. au imbracat pe cei goi. a mortii. De asemenea. ca se taie pacatul. din tata ~i din mama. care sunt lipsiti. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. in anumite zile de peste an. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. 73. tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. 71. Prima na~tere este trupeasca. Iar a treia na~tere. . tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. tara stricaciune ~i tara moarte. Adica.Luni. zidita de el in Bucure~ti. cat va avea nevoie. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. este mantuitoare. pentru domn. marele ierarh Antim spunea: . in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. in fiecare an. mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . Fiecare cre~tin are trei na~teri. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. cei morti.X V I II 253 69. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. zice Sfantul Grigorie Teologul. 70. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. au s~lturat pe cei flamanzi. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. . tirnp de patru ani. precum ~i alte milostenii. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. Ca mare dobanda aduce omului moartea.Marti. la 27 octombrie. pentru binetacatori. . 72.Miercuri.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici. In A~ezamantul sau. pe cei ce au miluit pe cei saraci. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. au adapat pe cei insetati.

judetul Bistrita-Nasaud. Din botez se chema Petru. sau ii voi fi grait de rau. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. a fost greu chinuit §i inecat de turci. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. cu zi de praznuire la 27 septembrie. atat mireni. b. Sfinte Ierarhe Antim. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. . Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. Apoi. cat ~i calugari. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. 1992. 1707.Vineri. timp de 26 de ani. mustrand §i mangaind pe toti. cat va sta biserica. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. 74. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. sau ii voi fi napastuit. Din cauza vitregiei vremurilor. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. in anul 1717 pribege§te in Transilvania. fiind hranit permanent din . se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. invatand. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. este ales episcop de Roman.Acoperamanul Maicii Domnului" . La 15 ianuarie. fiind canonizat la 20 iunie. cu hramul .Joi.254 PATERICUL ROMANESC .

a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. rude ale domnului Moldovei. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. parinte.Se cuvenea. 4. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. 2. Apoi i-au adaugat: .Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. Deci. Atunci. sa fii episcop ~i pastor de suflete. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . formand o ob~te de peste 300 de calugari. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . In toamna anului 1706. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. fratilor. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. Dimitrie Cantemir.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. Apoi. a raspuns sihastrul. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt. A doua zi. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu.lugare~ti. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. 5. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. ramanfmd peste noapte la chilia lui. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. Pentru aceasta. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. 3. petrecandu-i. A doua zi. 6. Astfel. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. umbland prin paduri dupa vanat.Ei. a fost ales staret al marii lavre. Ca staret. Apoi a randuit duhovnici buni. au aflat vanat din bel~ug. Luand jugul lui Hristos.

iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti.Te-am chemat. episcopul Pahomie.Mergeti.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. a§adar. Timp de 7 ani. branza.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. In timpul . simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. rara vin §i ulei. spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: . indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . dupa Boboteaza. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. nemaiputand scapa. iar sambata §i Duminica se dezlega la vin. parinte. indata mitropolitul. a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . Acolo. vrednic de a fi episcop. la inceputul anului 1707. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: .256 PATERICUL ROMANESC . episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete. In anul 1714. 9. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. in post §i neincetata rugaciune. indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman. ~i-1 indemnati sa vina la la§i. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui.Acoperamantul Maicii Domnului". Apoi scria ~i carti de invatatura. a Ia. in permanenta tacere. oua §i lapte. 8. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova. Spune-ne. in Muntele Chiriacu. a zis mitropolitul.cand priveghere de toata noaptea. dar cum sa-l aducem aici. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia.Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. adunfmd pe sfetnicii sai. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. ca fuge de orice dregatorie? . 7.m in Dumnezeu ca va veni. sane ajuti la apararea dreptei credinte. ulei. cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci. s-a retras din scaun la iubita lini~te. arhimandritul Pahomie. Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe.Amin!" Atunci. Ia. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. cat a pastorit turma lui Hristos. cerceta pe toti.

". ca ~i in Muntele Chiriacu.S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II .B. necoborand niciodata din schit. indeosebi schimonahii. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. in fiecare miez de noapte. cit. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. Cuvioasa Mavra. in rev.R. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. cu darul lui Hristos. p. pana la ob~tescul sfar~it. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. 663 11 Diacon loan Ivan. altii erau duhovnici buni. sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. XC.. Vara.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana.finJi romiini . in S. Voicescu. pe care il suna la vreme un calugar. 832. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt. CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. idem. la colibele lor. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. p. p. dintre care unii erau renumiti postitori. idem. . La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. nr. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. 1972. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. Sofia.finJi romiini . Schitullui Silvestro. deprinzand-o cu rugaciunea.. in schit. exorci~ti ~i taumaturgi. XVIII. .... op. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. mai ales. op. iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. Apoi. 5-6.R. 416 .O. precum Casiana. S. 7-8. 611. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana.". . Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. nu departe de Muntele Ceahlau. aveau voie sa se retraga in padure. . apoi se retrageau in padure.O. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. nr.. 1972. in rev.B. calugarii. zis 10 C. se raceau sanato~i. p. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. XC. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. cit. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie..

Apoi. seara. numit ~i . ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. Dupa cativa ani a luat schima monahala. Maria. Dorind mai multa lini~te. mancare o data pe zi. De la Schitul lui Silvestro. parasind casa parinteasca. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. Ucenicele ei. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. facea sute de metanii. vanturile ~i zapezile mari. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. seara. blanda ~i smerita. cautand-o peste tot. o insotea. ca o ucenica vrednica ce-i era. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. Si se nevoia fericita. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. dibdfmd cu tarie frigul iute. cu .Schiti~or". Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. biserica ~i neincetata rogaciune. Si erau toate un suflet ~i un cuget. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. a ales pe cele ve~nice. ~i mai ales la Durau. Numai iubita ei caprioara. cu o caprioara dupa ea. ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca.Schiti~or". rogandu-se ~i plangand impreuna. Aici era singura cu Dumnezeu. de rogaciune ~i despatimire. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. primind numele de Mavra. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. cu gandurile ~i cu neputintele firii. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. numWi Ponoare. adidi viata smerita calugareasca.258 PATERICUL ROMANESC ~i . manca o data pe zi. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. Dormea cateva ore pe scaun. Intre siha~trii romani cunoscuti. Cel mai mult o cinsteau caprioarele. in locul celui de botez. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. a renuntat la cele trecatoare ~i. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. pe Muntele Ceahlau. iubind eel mai mult tacerea. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. ca ~i focul ispitelor de tot felul.

Caci nimeni.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca. cu binecuvantarea egumenului. in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. numit de credincio~ii din partea locului .X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii. De la ele.Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. Sfinfi romimi . · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. Apoi. sporind in rugaciune ~i smerenie. . se afla tainuite aici in . lucrand trei ani de zile. poiana aceasta se nume~te pana astazi . s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca.Schimbarea la Fata. Ioanichie Balan. apoi. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma. varsand multe lacrimi. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul. Ziua lucra. a cerut Preacuratele Taine. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. 496 . plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. Moa~tele ei. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. chemfmd in jurul ei toate ucenicele. Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. prin jurul anului 1690. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. afara de siha~tri.Poiana Maicilor". Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra..Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. unde s-a nevoit in anii tineretii..Sfantul Antonie Sihastrul". p. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . ca ~i ale atator nevoitoare.

calugari. la numai 1 km in padure. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. cunoscuta pana astazi cu numele de . varsfmd multe lacrimi. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti.Pe~tera Sfantului Antonie".260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. generatii intregi de calugari isiha~ti. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. fac rugaciuni ~i se inchina in .Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. aprind lumanari. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. pana la mijlocul secolului XIX. cum se vede pana astazi. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. lini~tea. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. in rugaciune. singuratatea. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. prin anul 1714. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. se afla o mica poiana. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el.) = masa . Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. neincetata rugaciune. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. biserica. Credincio~ii urea vara pana aici. aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. Astfel. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. ii odihnea. chilia in piatra. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie.

Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. privegheau la slujba pana dirnineata. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. op. Bulat. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. 432-448 15 14 . asernenea Mariei.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. G. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. vestit in toate satele din imprejurirni. 5-6. adica . se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. 1966. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte. Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. p. cit. 56 T. Vetre de sihdstrie romaneascii.. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. Mitropoiia Olteniei. asemenea Martei. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui.Poiana Trapezei". Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . p. invrednicmd. loan Arhimandritul. in rev. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697).u-se Ierom. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. dand lauda lui Durnnezeu. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. care atunci se zidea. de unde ~i nurnele locului . Ioanichie Balan. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. nr. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului.

paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. 466 .c.. p. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul . in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta. ctitorita de doamna Maria (1706). A condus. fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma. prin dania sotiei evlaviosului domn. precum: Polovragi (1703).262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor.Stefan. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca.. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . in anul 1714. al sotiei fericitului ctitor. pentru sfintenia vietii sale. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . intr-o saptamana o data.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca.Stefan. Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor. ". fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. unde.. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . sa nu lipseasca Sfanta Liturghie. nascut in Bosnia. ctitorita de . precum singur spune: . Cuviosul loan arhimandritul era. de asemenea. eel mai apropiat sfetnic de taina. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. Surpatele. prin trecerea fortata la 16 Pr. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania.. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor. Dupa ce revine in Serbia. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). totodata. op. Ion B. Mure§ianu. pe care apoi il inchina lavrei. dupa Dumnezeu. ramasa vaduva cu ~apte copii. Savar~ind bine calatoria acestei vieti. Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. .. Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. cit. SfinJi rom{mi . dobande~te darul facerii de minuni. era de origine sarb. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an. peste apa Horezului. in vara anului 1726.

iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar.~i in alte localitati.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. 1744. 1744. in Tara Romaneasca. declarandu-1 . in drum spre Sibiu. or~ul Re~etilovschi. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Pentru aceasta. le Acest cuvios ~i .Ramnicu-Sarat. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. 1950. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. In ianuarie. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. Deci. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. ~i. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. din porunca imparatesei Maria Tereza. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte .sfant marturisitor". dupa voia lui Dumnezeu. din tinutul Poltavei. ca: Deva. La 26 aprilie. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. intre parintii Schitului Trestieni. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Deci. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. fila 1 v.adevarata academie teologica . A aparat. pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. poruncile ~i tainele Bisericii. Avfmd .pentru dragostea lui Hristos. Spunea. 9. De asemenea. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului.Cade-se voua. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. 13. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos. zicand: . (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta. Astfel. de asemenea. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. marele pastor a tiparit eel dintai .mare iubire de cultura teologhiceasca".Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile. Zicea iara~i: . iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat.Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. pentru binele Bisericii. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul. . Iar pentru copiii iubitori de carte. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului. Pentru credincio~ii de la sate. In aceasta ~coala . Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu. a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. 1755. randuind dascali din monahii cei mai luminati. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. 11. Ia~i. sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12.280 PATERICUL ROMANESC 8. iara~i. venerabilul mitropolit s-a ingrijit. mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina. cititul.

pastorul eel bun: . iar veselia nesfar~ita28 • 16. de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul. 17. smeriti-va intru Domnul. 60: . nr. dar ca~tigul este nenumarat.talantul eel bisericesc. de voie~ti a te mangaia. Apoi adauga ~i aceasta: . parintilor. to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare. Urmand poruncii ~i invataturii noastre.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. Lasati.XV II I 281 . Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia.Adunarea de multe invataturi". iara~i. numai intru Domnul 27 Din . Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. inv. Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu. 1755.Rogu-va cu umilinta pe voi. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine. care curg din sfanta invatatura. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. a mitropolitului Iacob Putneanul. la venirea cea de a doua. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. Alta data invata. cap. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). Putina este tanguirea pe pamant. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra.ri !ipsa invataturii. pe toti. Ia~i. 9 .Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua . dar odihna este nesfar~ita.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. Mica este osteneala. Putina este truda. de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". 14. zicand: . pentru ca sa va slaveasca in veci. Ci. Zicea. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti. 15. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare.Vedeti. zicand: . fratii mei cei iubiti. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina.

Bucure~ti 1905. 20. nr. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. cu numele de Eftimie.gandu-se la Manastirea Putna. Vartolomeu Mazareanul. s-a retras din scaun. te acopera ~i intare~te sufletul tau. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. tatal sau. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 . CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul .M. nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. Maniistirea $i comuna Putna. 18. sanatate ~i viata. a imbdicat marea schima. Uiudat. mo~ul sau. I. de voie~ti ate bucura. ca bucuria trupeasca degraba piere.lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. Astfel. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it.282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. in rev. . Pr. imbraca ~i Prof. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. Retdi. D. anume Ioanichie. la indemnul fiului.". Bucure~ti.M. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. 19. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. te apara. numai intru Domnul te bucudi. 1911. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive. Dimitrie Nan. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici. Te folosqte. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. dandu-ti tarie. marele ierarh. 78. p. Arhim. XLII (1966). Apoi. Idem. 543-549. zicand: . sora sa. calugarindu-~i parintii. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. a fost calugar la Mfmastirea Putna. Apoi adauga ~i aceasta: . Elena. despre Vartolomeu Mllzareanul.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. iar bucuria Domnului ramfme in veci.

un fel de academie teologica romaneasca. Apoi. Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. pregatind sute de tineri. in ob~tea Manastirii Putna. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. arhimandritul Vartolorneu este numit . atat pentru calugarie. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. . In acest timp. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova. Apoi. El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor.indrepHitor al ~coalelor domne~ti. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. intemeiaza. atat dogmele credintei ortodoxe. intors din nou la Manastirea Putna. a~a-numita . caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. In anul 1750. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant.cea mica". Acum. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . retorica ~i o limba straina. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. cat ~i nevointa vieJii monahale. iar fratii sai. Intre anii 1740-1757. rara egal la acea vreme in Moldova. Humor. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. el a fost sufletul acestei ~coli. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. randuind bine slujbele bisericii. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. Aici invatau numero~i tineri. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. Teodor ~i Nicolae. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. rugaciunea ~i ascultarea. cat ~i pentru preotie la sate. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. biserica ~i citirea cartilor sfinte. fiind hirotonit preN. ~coala cea mare".. rabdarea.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. care exista in manastire. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea. arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. psaltichia. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord.cea mica". Voronet. _\stfel. egumeni. srnerenia. care forrneaza ternelia rnantuirii. Nu ?U!ini duhovnici. pe lfmga vechea ~coala zisa . Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. sub egumenia sa.

Apoi. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. schimonahul Sila se ostenea mult. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. I . Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. Condica Manastirii Precista din Roman. ziua ~i noaptea. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. Era originar din judetul Boto~ani. mai traind putin. se intretinea numai din mila credincio~ilor. Letopiseful Moldovei (1769). imbracaminte. prin mainile Cuviosului Sila. Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). Apoftegmata. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. Jar dintre cartile compuse de el. vin. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. Apoi. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. in anul 1712. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. 1490 etc. Ca neavand schitul nici un fel de avere. la Manastirea Solca. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. in anul 1770. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. ceara ~i untdelemn pentru biserica. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. Timp de 30 de ani. Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. numeroase vieti de sfinti. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti.

noua biserica cu hramul . precum ~i o lucrare originala intitulaHi . pivnite.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Pentru toate acestea. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. nici descurajfmdu-i. Bucure~ti. fiind amenintata cu pustiirea. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . in locul bisericutei de lemn. Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. Unul din ucenicii sai. 1926. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. In anul 1776. precum ~i de monahi. chilii. cit. Cenlliuti. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. iar altii. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. ieromonahul Dosoftei Herescu. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. El a innoit in intregime acest schit. zidind din piatra o biserica noua. Egumenul Sila.Scara Sfantului loan din Sinai". care se nevoia in aceasta sihastrie. trapeza.Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. cu icoane ~i cu toate . Pr. Din Bucovina vremurilor grele . in anul 1781. Simion Reli.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753. egumeni ~i arhierei. De asemenea. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna. 1905. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate. Pr. a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. in anul 1756.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul. siha~tri. 1770. duhovnicul de la Pa~cani". a impodobit biserica cu catapeteasma. ::p. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. Miinastirea ~i comuna Putna. In anul 1758. livada de meri ~i zid de jur-imprejur. ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. la 1 martie. Dimitrie Nan. Un alt sihastru a scris .. in anul 1783. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. iar .Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. Jacob Putneanul. Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. care a scris cu binecuvantarea egumenului .Calugaria" (1770). ci~mea de apa.

Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. in chip minunat. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. schimonahul Avramie. poarta o cruce. 1783. 1781. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. insa. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. la 26 decembrie. dupa trei ani de egumenie. duhovnicul Paisie. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. a luat conducerea acestei sihastrii. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. Sfintele sale moa~te. De aceea. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. . aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. Cuviosul Natan. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. din 10 martie. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. ucenicul sau. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii.mainile Domnului. descoperite recent. §i-a dat sufletul in. a fost guvernator al unei provincii din Rusia. ieroschimonahul Natan.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. §i anume: ieroschimonahul Natan. egumen. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. Inainte de a intra in nevointa monahala. iar capul sau. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. Fiind batrfm ~i bolnav. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila. in jurul anului 17 49. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. Cuviosul Natan. in putina vreme. Apoi.

6. in livada sub un mar. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore.. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. Din acestea mancand acasa copila bolnava. Si era intelept :n cuvant. --\colo.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. Mancare primea dupa apusul soarelui.irii. Astfel. mai mult de 25 de ani. savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. Odata. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. Invrednicindu-se de darul preotiei. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. Deci. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant. Cuviosul Onufrie. Apoi. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. credincio~ii din partea locului il cinsteau . 4.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II . Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . azator.indecat de boala. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului..·. unde s-a nevoit. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it.::. pentru cuvant de folos. cu harul lui Hristos. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . a intrat in ob~tea acestui schit. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca.:.:easca.X V II I 287 b. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. Iar din anul 1856. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. in anul 1764. Din aceasta pricina. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. un boier din sfatul . care veneau Ia mormantul lui.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. 3. fiindu-i sete. ajungand racator de minuni ~i inainte·. care avea o fiica bolnava de epilepsie. Fapte §i cuvinte de invatatura 1. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i.:. s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului. in tacere ~i neincetata rugaciune. 5.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. indata s-a ·. avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. Asemenea ~i alti bolnavi. mergand la vanatoare in padurile Voronei. 2. moa~tele . se :aceau sanato~i. dupa voia lui Dumnezeu. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie.

nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. 1922. scotandu-le afara. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. impreuna cu tot poporul Moldovei. 1750. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune.288 PATERICUL ROMANESC . mai 9. In vremea egumeniei parintelui Rafail. Mergand. pe mo~ia acestei manastiri. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. spre hotar in padure. 1783. apucandu-le rara evlavie. Deci. De atunci. Jstoricul Mtmastirii Vorona. 24-25 . iar la 4 iulie. nascut in 1710. este numit episcop al Bucovinei. ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. In anul 1846. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. domnitorul tarii. cand au venit inaltimea sa Mihail. de loc din Bucovina. aducandu-le la manastire. Boto~ani. 1846. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. Simionescu. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. p. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. a fost ales episcop al Radautilor. ~i. Onufrie. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. In anul 1747. la noi la manastire aici. era intristat ca 31 Pr. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. Dar inteleptul episcop Dosoftei. AI. iar la 13 noiembrie. in fundul mo~iei. era ucenicul Cuviosului Sila. la cap am aflat o lespegioara de piatra. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. In zilele noastre.

Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. Se cuvine. Dosoftei Herescu. Din ziua aceea pana astazi. langa Suceava. in Galitia poloneza. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. in ziua de 14 septembrie. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. unde au stat pana la 8 septembrie. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. Sila. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. trecand losif.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. cu preoti ~i episcopi. cu mult popor. fiind luate. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. in anul 1686. prin Suceava. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. Ucenic al aceluia§i egumen. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. ca ~i inainta§ii sai. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. prin credinta §i curajul sau. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. in post ~i in cugetarea la cele . imparatul Austriei. episcopul de Ractauti. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. la Zolkiev (Jolcova). la data de 22 ianuarie. 1789. moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. Cu voia lui Dumnezeu. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. deci. Ajungand la adanci batraneti. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. anul mantuirii 1783. de boli. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. luand sfintele moa~te. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. de armatele lui loan Sobieski.

O.B.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. 1836 (reeditatli in 1935). ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. 1722. din parinti foarte evlavio~i. 162-191. nr.1-2. ed. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. Iisuse Hristoase. Manlistirea Neamt.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu.R. I. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. cu o putere harica deosebita. fiind inmormantat langa naos. ed. Doamne. dar. Paisie ieroschimonahul. din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. in fata prigoanei catolice. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati. ~i au diposat la valeatul 1790". Paisie. fiind sfintita la 29 septembrie. stareful Mimastirii NeamJ. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. Fiul lui Dumnezeu. P. Porcescu. . ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. an XCIII. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. Sc. Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. S. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. 1975. D.". 1996. loan Ivan ~i Pr. in rev. un desavlir~it monah roman. De aceea. Umbland din loc in loc. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . Diac. David. 32 Viata. ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. prof. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. 1940. El s-a nascut la 21 decembrie. Natan ~i Paisie. in Poltava. poate chiar din neamul Cantemire~tilor. p. Cetvericov. Manlistirea Neamt.1 7 9 4 ) 32 a. Platon. pe a carui piatra de mormant scrie: . 1981 . ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. Cuviosul Paisie eel Mare. Manlistirea Neamt. in aceasHi casa binecuvantata. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului.

Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. In anul 1750.se muta la odihna cea ve~nica.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. 1794. de frica turcilor. duhovnici. Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. . episcopi ~i dregatori. Din acest an. In vara anului 1763. la Academia Movileana din Kiev. pustnici. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. in toamna anului 1739. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. In toamna anului 1775. unde se nevoie~te 12 ani. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . printre care ~i Lavra Pecersca. Pentru sfintenia vietii lui. indemnat de Duhul Sfant. marele stareJ al Manastirii Neamt. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. atat de necesar pentru sufletul sau.numit in slavona Velicikovschi . cand avea doar ~aptesprezece ani. in fiecare an. insotit de 200 de calugari. Cuviosul Paisie .S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. Manastirea Neamt. Dupa patru ani de studii. Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. La 15 noiembrie. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. in anul 1735. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. la Vecernie. in preajma Manastirii Pantocrator. In vara anului 1746. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. cum se vede pana astazi. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani.Ramnicu-Sarat. pe apa Buzaului. In Manastirea Neamt. in varsta de 72 de ani. dandu-i numele de Paisie. Apoi se muta la Schitul Carnul. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. unde se afla ~i pustnicul Onufrie. stareti. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. formand o ob~te de 350 de dilugari. trece in Moldova in anul 1745. este dat de mama sa la studii. 1775. pana la 14 octombrie. rasoforul Platon. intr-o zi de miercuri. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari.

atat era de patrons de frica de Dumnezeu. Mai tarziu. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. 4. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. Dar el. 1-a framantat din nou. De aceea.Dumnezeu sa-ti ajute. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. Atunci Platon. cerandu-~i iertare. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. ci ~edea in chilie plangand.Parinte Dosoftei. iar la masa nu mai gusta nimic. cerandu-~i cu lacrimi iertare. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. toata ziua manca struguri. Atunci. Intr-o toamna. de mare mahnire. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. spre Duminica. il va sili sa primeasca preotia. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. Platon. Un schimonah. Dar ucenicul. ru~inandu-se. frate!. ne~tiind sa potriveasca focul. Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. . caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare.Fiilor. Atunci. sa aiba rabdare ca. multumindu-i. 2. Caci. . Ci. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. Apoi. i-a zis: . 3. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. dar in cuptor. slujba era pe la jumatate.292 PATERICUL ROMANESC b. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Cand s-a de~teptat. ca ~i eu am fost la fel. rasoforul Platon. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. Platon a adormit a~a de tare. biruindu-se de lacomie. venindu-i un frate in ajutor. Din ziua aceea. mult slabind ca dupa o boala. 5. Atunci. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. toata painea a ars pe vatra. a fost randuit de egumen la buditarie. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. anume Dosoftei. spunea ucenicilor sai: . a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. a fost certat de egumen. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. aluatul n-a mai dospit. a varsat din gre~eala mancarea toata. i-a adaugat batranul. pentru care a plans mult. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri.

S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I . caci nu avea nimic intr-insa.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. a adaugat la urma ~i acestea: . zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa. Duminici ~i praznice. Iar saracia lui era covar~itoare. Avea doar o dulama ~i o rasa. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. 9. a venit in Sfamul . nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. In acea vreme. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. Sosind Platon in Muntele Athos.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. barbat ales ~i plin de dar. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. precum . omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. la Cuviosul Onufrie. ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. s-a retras in pustie. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. ~i acelea foarte vechi. 7. din pricina lipsei. . afara de sambete. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. se ducea adesea in pustie. De multe ori. Odata.se bucura bogatul de bogatia lui. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. ci ~ezand pe un sdiunel. 10. pentru a-i cere cuvant de folos. Traia numai din pomana. 6. dupa cum singur marturisea mai tarziu. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. din dragoste catre Dumnezeu. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu. staretul Vasile 1-a calugarit pe .X V I I I 293 multa vreme. Caci. 8. ca sa scape de hirotonie. in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. Iar la rugamintea lui. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. Dar. cu smerenie ~i lacrimi.

in timpul de fata insa. Iara§i adauga staretul Vasile: . prin harullui Hristos. Unii dintre ace§tia zic: . ca sa nu supar pe fratele meu. Celor ce au trait la inceput in viata de sine.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. al treilea este nevointa de unul singur in pustie. Dar §tii tu. decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. Petrecerea in viata de ob§te. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". parerea de sine.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. Deci. se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. prietene. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. nici eu sa nu fiu suparat de altul. avand toate in comun. De aceea. Apoi. de§i i se impotrive§te satana. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. li se pare grea viata de ob§te. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. dupa porunca Domnului. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. lepadand ascultarea ob§teasca. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. sa te caie§ti. al doilea petrecerea in doi sau in trei.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. 12. Paisie: . iar mandria. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta.Eu de aceea traiesc singur. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. spunea marele staret. de obicei. care. Spunea iara§i staretul Vasile: I . iar cand Iucram pentru frati. ci ni§te samavolnici. zicand: . da monahului ravna la tot lucrul. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13. 11. numita §i calea imparateasca sau de mijloc. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. 15.294 PATERICUL ROMANESC Platon. 14. Fiecare i§i face chilie unde ii place. punandu-i numele de Paisie.

tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. sa tinem calea imparateasca. duceau mare lipsa de preot. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor. Oare. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de .S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. Deci. in deplina dragoste.Sa nu zici. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. alta ii spune de ascultare. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. de smerenie ~i rabdare. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. dupa sfatul staretului Vasile. ci din multe.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. Atunci. se cuvine ca noi. dar el nu voia. Patriarhul Serafim. :fara graba. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. lata ce dispunde el staretului Atanasie. De aceea. din iubire de sine. neputincio~ii. ziua la facerea de linguri. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. 16. care petrecea in Manastirea Pantocrator. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia.X V I II 295 . 19. cu nespusa evlavie. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. din iubire de Dumnezeu. iar noaptea. 21. parinte Atanasie. 18. smerenie ~i tacere. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. 17. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. socotindu-se nevrednic.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti. 20. petrecand mai multi la un loc.

Zicea Cuviosul Paisie: . Nici o alta vietuire. ocarile ~i ispitele. Apoi adauga ~i acestea: . 25. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. tara deosebire de neam. nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. 24. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. Iara~i zicea staretul: . din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. 26. 22. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti.Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti.Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. iar nu pustnic. datorita smereniei car.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. avand un singur cap . un singur suflet. incat toti devin un singur trup. o singura voie ~i un singur scop . cum este legat sufletul de trup. purtand sarcinile unul altuia. supunandu-se unul altuia. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor.e se na~te din ascultare. ii une~te a~a de mult prin dragoste. 27. Zicea iara~i: . pana la eel mai mic lucru. nimeni nu are nimic al sau personal. Si aceasta. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. 23. spunea cuviosul. este strans legata de viata de ob§te. 28. Ca una tara alta nu poate exista. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul.Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: . supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie.Dumnezeiasca ascultare. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci. cu trupul §i sufletul sau. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -.Cu adevarat. in ob§tea noastra.pe Hristos -. s-o puna la picioarele staretului. spunea fericitul Paisie. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. care este ractacina vietii calugare~ti. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. t . A~adar. el devine un dizvratit. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna.

Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. de la i!gumen pana la eel din urma frate.La chilii. Gavriil.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile. a cugetarii §i libertatii sale. mai mult decat orice a!Hi nevointa. din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna. Apoi sa cante psalmi. ei.iupa tipicul Sfantului Munte Athos.Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator. cad §i iara§i se scoala._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. cu greu rabda mustrarile §i ispitele.Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare.:psi de Ia biserica. .Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. . . Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot . pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu. . am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine.:e rugaciunea lui Iisus.Am o necontenita intristare §i durere in inima mea. Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. 30. Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie. mi§catoare ~i nemi§catoare. . . ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. . urmatoarea regula de viata calugareasca: .:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii.care s-au predat in ascultarea mea. dar nu raman ca cei dintai. cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·. sa prac::.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I. Iar de :. al iubirii de oameni §i al ingactuintei. Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei.:Jiirasirea cu totul a voii. prin . 29.X V I II 297 Al!ii.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . sa citeasca Sfanta Scriptura §i . inca nu putini. cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie. pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. de§i sunt nevrednic. dupa ascultarea lui. . Sunt putini insa §i de aceia . Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: . Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie.x>caiesc. fratii sunt datori.:?iqile Sfintilor Parinti.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti. gre§esc §i din nou se .anastire. a randuit.

. a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. Vara. . Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru. . de la ~ase luni pana la trei ani. de care nimeni nu era scutit. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste. bautura ~i lini~te. Pe cei saraci ~i bolnavi. in care sa lucreze calugari priceputi. .Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. Apoi sa-i tunda in monahism. . . dragoste.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata. . ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. dupa *stula sratuire. dandu-le tuturor pilda in toate. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie.In manastire sa fie un mic spital . 32. .Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti. fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. sa-i indeparteze din manastire. mitropolitul Anastasie Crimea. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. 31. blandete ~i intelepciune.pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana. ca rasofori sau calugari in mantie. mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. cu nadejdea indreptarii lor.298 PATERICUL ROMANESC . . afar a de cazuri de mare nevoie.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti.Pentru buna chivernisire a averilor.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. aceea~i . care n-au unde sa-~i piece capul. El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. . sa-i duca. spre ispitire canonica.bolnita . La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. cand parintii plecau sa lucreze lacamp. sa-l trimita din nou in lume. fie la casa de oaspeti.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti.

Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. bunatate ~i dragoste. cu buna mireasma. Aduceti lui Dumnezeu jertra curata.ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . De multe ori zicea staretul: . neprihanita. De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu. Stapaniti-va limba. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. sa practice rugaciunea mifllii ~i. Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. 39. staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela. din lucrarea vrajma~ului. i~i paze~te sufletul de intristare. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele.pane~te limba. iar cu altii se bucura. sa piara §i trupul nostru. La chilii. sufletele noastre! . Spunea unul din ucenicii sai. staretul il indeparta din sobor.X V II I 299 33.Fiilor. 37. pana nu se smerea ~i-§i . Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara.. 34. Daca vreunul din calugari. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte. 35.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale.:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. Cine i~i sta. 38. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu. §i mai ales de bunavoie. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului". De aceea poruncea fratilor. 36. Pe unii ii mangaia.:erea iertare. sa faca adesea metanii cu lacrimi. El numai atunci se intrista tare. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. Unii ie~eau ~i al~ii intrau. mai ales celor incepatori.Sa piara toate ale noastre. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. dupa putere. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor . dupa cre~tineasca voastra ragactuinta. zicand: . il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp..S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor. fiind .1uhovnice~ti.

. se va aprinde in voi sfanta ravna. mila ~i iubire catre toti. pe langa toate acestea. Fratii se adunau la trapeza. in fiecare seara. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. spre mangaierea sufletului. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. Timp de doisprezece ani. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. Adeseori. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . citea din cuvintele Sfintilor Parinti.Fratilor. ~i cu traducerea cartilor patristice. Numai atunci. dezordinea.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. cat a trait in Manastirea Dragomirna. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. bolnavi ~i batrani. 44. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. boli grele ~i suferinte trecatoare. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. 42. se aprindeau lumanari. in afara de sarbatori. iara~i zicea cuviosul: . staretul sfatuia pe calugari. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. staretul Paisie se indeletnicea. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. indoiala. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. 41. tulburarea sufleteasca. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. zicand: . 46. de vointa voastra. 45. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. slavi ~i greci. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . prin harul lui Hristos.300 PATERICUL ROMANESC 40. atunci veti cadea din pacea lui Hristos.Dupa masura ostenelilor voastre. cand incetau. dupa masura varstei lui Hristos. mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia.Fratilor. iar mai ales catre cei nedreptatiti. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. AWl data. de§ertaciunea. apoi venea staretul. pe langa grija conducerii soborului. 43. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna.

Alteori graia staretul ~i aces tea: . dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca.S I C U V I 0 . in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . i-a raspuns cuviosul. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. potrivit cu starea lui. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. Atunci se va destrama soborul vostru. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia. . Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. De asemenea.S F I N T I . atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie.S I D I N S E C 0 L E L E X V II .:and se smerea ~i se podiia. Iar unde trebuia.X V I II 301 . amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu. indelung rabda ~i cand nu izbutea.Iubite frate. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. indeparta. pana . precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti. incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. 47. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . inaintea altora trebuie sa plang. ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. fie din sfanta ascultare. Odata unul din frati i-a spus: . alunga de la sine. Impotriva unora. fie din iscusinta sa. sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel. indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . 48. mustra. ducea mintea fratelui departe de intristare. Apoi 11 mangaia. pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. ruga.Fratilor. ci sa rna iubiti ca pe un parinte. cugetul imi spune ca rna ura~ti.:onvinge. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. 50. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare. 51. deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine.Parinte.ieznadejdea. ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. 49. adica a rna arata maniindu-ma.

zambind: . trecand cu vederea sfanta ascultare. lata inceputul epistolei sale: .302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. 55. prin limbile lor. Eu toati ziua vorbesc cu voi.Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. Cu cuviintli dar. ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. nu numai in chilie. ci ~i in bisericli. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . frica de Dumnezeu.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. adicli: infrangerea inimii.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. . atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. zicand: .A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. precum adunarea serafimilor". cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. cu altii rna bucur. ~i in vremea ascultlirii. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. 52. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. luarea aminte de sine. ca ~i cu ni~te arme. spune Sfantul Pavel. lar dupli ce plecati top din chilie. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. 53. smerenia adancli. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. care grliie~te: . pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. di mai mare decat aceasta nu poate fi. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. tinfmd la voia lor. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. Ca oamenii.Plirinte.Fiilor. impotriva acelora care o defliimau. ca o roadli a Duhului Stant. despre tainica lor lucrare. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. cu unii plang. acum este ziua mantuirii. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus.

s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. lar catre impotrivitorii sai. ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. ~i eu zic. Prin aceasta lucrare a mintii. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. patima~ ~i neputincios. iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu. zicand: . traind rara ascultare ~i supunere.Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu . nu dupa randuiala Sfintilor Parinti. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. in Muntele Nitriei. o.Vedeti. . cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele. 58. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. staretul Paisie spunea: . fiind inca mandru. ci toti s-au :.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. adauga: .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56. in Schiteea Egiptului. rara un iscusit povatuitor. Apoi adauga. prieteni. spunea staretul Paisie: . pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri. in Ierusalim.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai.:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune. u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61. rara un dascal. In continuare. 57. atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: .Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. asemenea lor. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa . acela cu adevarat. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. Mai departe..:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea.

stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. Apai adauga ~i acestea: . prin care se risipe~te taata ispita diavalului. sa nu cada in deznlidejde. Apai dlidu parunca chelarului. marturisili-va regulat cugetele. Apai. nu este cu putin1a mantuirea. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. acala satana nu-~i . 65. ~i iara~i spunea: . care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. zicea marele stare1: . Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. cantinufmd sa ramana sub ascultare.304 PATERICUL ROMANESC 62. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. batrani ~i a mamelor cu capii. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. Astfel. Unde este sarguinta.Daca cineva va trai sub ascultare.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. 63. salvand multi aameni de la maarte. Iarna. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. 66. ca ~i adihna trupeasca. in lacul parintelui sau duhavnicesc. de asemenea. paparului infrigurat. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine. dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. 64. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. citili scrierile Sfintilar Parinti. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. Ca numai prin credinta rara fapte. pentru a grai de~ertaciuni. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. Ci. acala straluce~te lumina. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. acala se arata pacea. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus.

~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox". 68.Astfel. 67.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. ca toti sa se invete din gre§eala lor.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru . de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. unii chiar pana la moarte". mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii. eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi. impreuna suferea §i suspina cu ei. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. in locul .S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II .MJi.:. bolnicerul :nimastirii. . in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. Iar unde nu este sarguinta. .A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata. este rau. mergea la Manastirea Secu. 0rice ora. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza. paine alba ~i vin. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4. acolo toate sunt Smlpotriva.. incredintandu-i fratelui Onosie. 71. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. . in loc de bine. . 69. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita.a. . sa le dea mancare cat mai buna. in Manastirea Neamt. dand din maini }i privind incoace §i incolo. El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. este intuneric. Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate. Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an.11::. staretul le zicea: . intra diavolul.a:easta carte~te ~i se necaje~te. dar la mine nu vine sa rna vesteasca. Hristos. in loc de lumina. 70. de acolo fug patimile. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital.X V II I 305 loc. Cu acest ~Jej. 72. Se spunea iara~i despre marele staret ca. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte.

inaltarea Domnului". nimeni nu indraznea sa faca ceva. 74. carti ~i unelte pentru lucru manual. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. in afara de icoane. cate o suta sau o suta cincizeci de frati. atat in biserica ~i in chilii. tinea cuvant de folos in biserica. raceau metanii. Valahia ~i din alte tari. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. se grabea numaidecat sa se impace.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. sa se adune multa lume din Moldova. mangaia pe frati. altii torceau lana. Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt. era alungat din manastire. aliii coseau camilafce ~i potcapuri. ca al doilea Avraam. . unde il a~tepta tot soborul. Apoi. iar de mandrie cu totul fugeau. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. Prin chilii. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. anume Teo fan: . nu mai era nimic. 75.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. .In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. Daca se supara pe cineva. 76. altii impleteau. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca. . La intalnire. De ura ~i de zavistie nu ~tiau. 73. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. nici macar sa manance un fruct. timp de patru zile. teseau stofe pentru rase ~i mantii. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. cand se adunau la ascultare. iar seara pe cele racute ziua. Mersul calugarilor era modest. iar dupa hramul manastirii. cat ~i in afara. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". acela~i Teofan scrie: . . indata era oprit.Prin chilii unii scriau carti. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. Fara binecuvantarea duhovnicului. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. Acolo petrecea doua saptamani.

cartea din care racea talmacirea ~i. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. Apoi adauga ucenicul sau: . Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. tiparit in Bucure~ti. de grelele sale dureri ~i osteneli. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . lucrator ~i plin de dar. tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. al Fericitului Augustin. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. Kecagrarion. 78. Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. tiparit la Ia~i. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni.0.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. in mijloc. nepatima~ ~i sfant barbat! 0.fare ~i altele. mare protopsalt. Kiriacodromionul. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. precum . lumanarea.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. din limba slavona.Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. 80. care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. uitand de neputinta trupului. precum: arhimandritul Macarie. Iar el. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul.xespondenta. ca un prune mic. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J. mare elenist. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. tiparita la Ia~i. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. Cuviosul monah Gherontie. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. 33 . Cazania Ia toate Duminicile. 79. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca.

. Fata lui era aprinsa ca de foe. rara pic de sange. Era inainte de Vecernie.Odata. marturie fiind lacrimile. continua ucenicul sau. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. Pe tot omul ce venea la dansul. 83. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. dojenea ~i invata cu dragoste. Acela~i ucenic continua: . Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava). lucitoare ca argintul. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. pe toti ii atragea la sine. prin dragostea sa. 81. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. caci. Pentru fiecare simtea durere. cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816.Era in el dragoste infocata. fiind cu totul revarsat spre milostivire. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. ajungand la Manastirea Neamt. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. 84. adauga ucenicul. Pe mine rna uimi fata lui. o barba mare ~i alba.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. 85. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate.rintelui nostru Paisie. filele 16 ~i 17 . am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. Mitropolitul Grigorie Dascalul. pe cand eram noi in Dragomirna. am batut ~i am intrat. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . Platon. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. Un pelerin grec. iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. Parintele era culcat. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. Ca pe toti ii iubea. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. luminoasa ~i palida. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. privirea lina. Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt. Mustra ~i certa cu blandete. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: .Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. 1817. Constantin Caragea. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. cu nlidejde de indreptare. Ucenicul·sau. M-rea Neami. Miluia ~i indelung rabda. nu-l intorcea de~ert. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca.

ii zicea cuviosul. bland. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica. calugari ~i egumeni. Apoi.lor. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi. in stare sa sufere orice ispita.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. ascu1ta-ma.Binecuvinteaza. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. preoti. iar egumenul prin Domnul. nu dupa multe zile.Frate. dar nu mi-a raspuns. . 87. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. . parinte!". Ma cuprinse frica.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. ci singur sa se conduca. liber de manie. ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. Sa nu faca nimic rara binecuvantare. sratuindu-1 pentru indreptare. Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. Apoi. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca. din porunca sultanului . Ca. rabdator. ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. sa nu aiba ceva al lor. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. schitul \ ostru. Dar fratele nu asculta. Apoi. care ii cereau un preot: . 86. 89. Mai zabovind putin. sa nu fie supus altei manastiri. deasupra . dupa regulile Sfintilor Parinti.-edea in vis o sabie spanzurand. ci toate. . 90. Intr-adevar. sa fie bland. noul \OStru egumen. ca sa poata . de mandrie. Numai atat va pot spune ca. nici nu ~tim ce sa va raspundem. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa.Si mult a plans staretul pentru aceasta. Nici un raspuns. De multe ori -. pa~nic. rara rautate. fratele acela s-a inecat. mireni. de lacomie ~i toate celelalte patimi.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. 88. numai de un singur fir de par. Am repetat a doua oara. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit. dupa uei zile. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. smerit.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. :urcii i-au Hiiat capul. dupa Sfintii Parinti. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . de iubirea de argint. oriunde s-ar afla.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: .

preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i. 93. Zicea iara~i marele staret: . 92. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. Si iara~i zicea: . pentru neputinta sa sa-i dea. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. acolo petrece ~i Hristos. 91. caci canonul este a treia parte a pocaintei. acela se va mantui. ci pana la moarte. pazindu-~" sanatatea. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . Daca insa poate face canon. Aceasta este a~a de trebuincioasa. nu este nici Hristos. sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. spre paguba fratilor.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. 94. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. Sfintele Taine.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. dar de se caie~te. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: .Va spun ~i aceasta.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. Pe amandoi. 95. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare.Urmand blandetii lui Hristos. a raspuns cuviosul. rara canon. dar n-am putut gasi. sau nu poate? . Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului.

marti. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. de unele ca acestea. Luni.".SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . miercuri au fost bolnav.. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. De aceea. miercuri. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. in luna lui octombrie 4 zile. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. 3-4. marti.R. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda.O. cum este respiratia pentru viata omului. cu bucurie §i vesal. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica. luni. inchinandu-se pe la sfintele icoane. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. . luni. 1987. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev. ~i unii plangea. cand am ie~it de la vicernie. au tocat de Vecernie . 1794. dar fara smerenie. vineri. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia.Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji.. joi. ci. p. Duminica. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. 113-116 . sambata. Noemvri 5 zile.B. lara joi s-au mai ridicat. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. nr. Duminica au mers la biserica. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul. ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii. lara miercuri n-au vorbit nimica. ci numai cauta frumos. marti. iar nu pe altii.

de ar fi fost cineva deoparte. pana la Vecernie. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. ci tanguire intre parinli. de-a dreapta. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. ca sa priveasca. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. Oara a traia zi. vai mie. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii. Si puind nasalia in mijlocul bisericei. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. Liturghii. lara cu mai multa plangere ~i tanguire. lara a doua zi dupa rapausare. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». ci jale.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. lara celalalt sobor cu amara plangere. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. Iacrimi varsand. joi. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. vineri. . Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. au inceput a sapa groapa in pomelnic. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. lara cand au fost dupa evanghelie. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. 0. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. lara la Utrenie. preoti ~i diaconi. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. Si invalind cinstitul trup.

totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin.:. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . sHivind bunatatea §i milostivirea ta. ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. au pardosit parintii mormantul :-. trecatoa( re) ~i nestatornice ( .Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::.: caramizi.!~aware sau nemi~catoare.area cea impreuna cu Parintele nostru.. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in . adeca parintele Sava ~i parintele Liontie. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant. fiindca a doao zi. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K. marti. dimpreuna cu sobor. ~i nesfar§in..: ?ezut toata privegherea. ) .2<. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul. E~1scopul Hu~ului". =. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf. a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor..: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. ~-oravnice Preaosfintite Stapane.. Liturghii. deasupra mormantului. au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. apoi indata ar fi rasturnat-o.b-re. noemvri 20 de zile.±r-se toJi. Noule . de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J. fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie.. dimpreuna . inca noapte fiind.rimelui. in genunchie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. lara luni dupa Utrenie.olifia Preaosfintia Sa.::ul Parintelui staretului.. ~i a§a era o -. lara dupa ~-. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire. lara dupa cuvant. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: .. Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. au ridicat preoJii nasalia..bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune.::. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie.

silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. ci pre toate greotatile. cu totul ii tampi. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu.314 PATERICUL ROMANESC Daniile. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. urmatoriu adevarat acelui. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre . pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. pre toate impedicarile. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. nici de vremea cea umizicioasa. ce vesele lumina. pre toata osteneala detaimand-o. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. cu alt Iosif. nu inca triste sa arata. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . Cu pofta am poftit. pre toate nelesnirile. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. cat nici de greutatea caii. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. Ca iata. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. ca nu inca posomorate. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. Si prea cuviosul parintele nostru. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai.

in vremea priceasnii. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. caruia slava in veci. de la domnie ~i de la Mitropolitul. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. amin. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. Tale cu ingerii te va inceti. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. mare iti iaste ~i osteneala. adunati fiind parintii toti. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. I. cu Patriar~ii te va randui. lauda de mintea noastra ajunsa. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. 0. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. Sale. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. Cu toata acestea. 1998 . a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. nemasurata rasplatirea. intru imparatia Sa te va odihni. ce semuire a lucrurilor. multa ti se cade ~i plata. cu Arhierei te va insoti. Chi~inau. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. necovar~ita cinstea. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. lara dupa liturghie. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. Si racand scrisori. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii.

Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. calugarindu-se. smerindu-se. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. ajungfmd ales povatuitor de suflete. Pentru o nevointa ca aceasta. al caror duhovnic era. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. Timp de trei ani. de asemenea. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. Cuviosul Lazar a fast propus. tipicul. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica.ceau saptamanal. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti. El insa. A ocrotit. La ~coala se invatau scrisul. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. El 1-a adus de mic la manastire. ceaslovul. Apoi. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. a reorganizat ~coala monahala din lavra. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. candidat la scaunul episcopal de Radauti. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. cititul. Retragandu-se din egumenie. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. cat a fast intaistatator al ob~tii. in anul 1750.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. s-a invrednicit de darul preotiei. a marit numarul calugarilor. . duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

milostenia. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. 1946. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt. De asemenea. carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. colectiv.Gramatica teologhiceasca". AI. Iar din dirtile didactice pentru copii. Figuri de ierarhi moldoveni . a tiparit . iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. Ciurea. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. mitropolitul Jacob II . traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu.lacob alII-lea Stamati. Invrednicindu-se de darul preotiei. la§i. Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. in anul 1774 ajunge slujitor la . a innoit mai multe biserici ~i schituri.Mitropolia Moldovei. _Geografia moldoveneasca" ~i .:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei. Diac. I. p. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724). dand burse ~i carti de ~coala celor saraci. Timp de 10 ani. 267-269 1 . In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. marele pastor al Moldovei . a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). Intemeind la Ia~i o buna tipografie. care ~tia multa carte. Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. Apostolul (1795) ~i altele. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. dezvolta Academia din Ia~i. dr. II. Astfel a tiparit Evanghelia. pentru alinarea suferintelor omene~ti. val. a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu.Aritmetica" (1795?). In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei.

Dar. tipari la Ja§i. 1870. . Arhim. 1-84. 500 . in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". din parinti binecredincio~i. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. ViaJa. pentru folosul de ob§te al tuturor. p. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti.. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos.. De aceea. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. op.. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. .omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. Ia Manastirea Dragomirna. rara aceste fapte bune. Bucure~ti. . Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. in anul 1752. in anul 1763 se stramuta in Moldova. Iar preotilor duhovnici . p. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie. spunea el. pe la jumatatea secolului XVIII. cit. faptele # cuvintele starefului Gheorghe. Cuviosul Paisie il calugare~te. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". 2 Monahul Casian Cernicanul. Murind acolo dasdilul sau. in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca. Chesarie Gheorghescu. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. daca avea peste 40 de ani. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. in anul 1799. in SfinJi romiini .Jar acei care refuza sa se spovedeasca.320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. in anul 1730. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. in drum spre Muntele Athos.

cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica. Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos. mitropolitul Grigorie i-a dat sub . Cernica ~i Caldaru~ani. ~i Manastirea Caldaru~ani.:onducerea sa. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. _. Deci. . pustie ~i plina de ~rpi. din anul 1793. spovedanie deasa.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. . staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. Pentru intelepciunea cu . din Manastirea Neamt. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani.:u aproape 200 de monahi. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. 1806. La 3 decembrie. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. b. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.diata". imbolnavindu-se. adormind putin de osteneala. dimas de multi ani in parasire. impreuna cu 200 de calugari. in anul 1775. . a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. ucenicilor sai. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau . In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. ascultare ~i masa de ob~te. In acela~i an.:are a condus ~i organizat. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti. Apoi. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. insa. A randuit la biserica pravila zilnica. i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. lasa a~ezamant scris. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica. zicfmd: . Ca staret al celor Joua manastiri. cele doua mari ob~ti calugare~ti . Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai.-\poi.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. inmultindu-se fratii in jurul sau. Atanasie ~i Serafim. timp de 25 de ani. La reintoarcere. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. postind cateva zile.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna.

staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. i-a zis cu glas bland: . faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. pana acum ai locuit tu aici. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. La urma atipeau iara~i pana in zori. iar sambata veneau in ostrovul mare. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. petreceau in ob~te Duminica. Auzind de aceasta. Apoi a hirotonit trei preoti . Acum sa te duci din locul acesta. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. 5. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica. Chiliile erau vechi ~i toate daramate. Aici se marturiseau. Atunci staretul. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. lipsita de u~i. 7. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. In trei ani. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. 4. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. 6. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. de ferestre ~i de cele necesare. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul. de rugi ~i de spini.Ganul (dragul) tatei. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. insemnandu-se cu semnul crucii. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. 3. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. dand lauda lui Dumnezeu. ca sa deschida poiana. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. In primavara anului 1784. Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. numarul ucenicilor a sporit la 33. primeau Sfintele Taine. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. In anul 1788. cand se sculau. iar in anul 1786.322 PATERICUL ROMANESC 2. disparand in pacturile din imprejurimi. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. Biserica era parasita de multi ani.

. Deci. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. Deci. parinte preadulce. 12. Ci. fiii mei. 9. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca.. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta. care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. ". nerntarnic incepator. implinindu-I toate poruncile. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . a adunat pe toti fratii in biserica. ascultati-L pe Hristos. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . 11.C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. care zic: . Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul.0.Copiii tatei. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . 9). a poruncit sa traga clopotul mare. se vor adauga voua.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura. Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. dragoste sa aveti intre voi. cand zacea in pat. ~i toate celelalte. nu noua. neviclean intru petrecere. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. Astfel. nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. totu~i.. cu dreapta credinta. o.ci urma care cum vrea". . pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. pana la venirea acestui cuvios. Doamne. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. lacrimand: . apoi le-a spus. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. le-a citit molitfa de iertare. negre~it. 8. i-a sfatuit zicand: . cazand ~i sculandu-ne.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. 113. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe..Parasiti. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. blandul staret a lasat ucenicilor sai un . se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. ace~tia mai tineri.

cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. 15. elle-a raspuns: . ca ni~te buni osta§i. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. prin adevar. o.Fratilor. 18. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea.Fiii mei. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. 17.Cu voi graiesc. care rna intare~te a va incredinta. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. . 10). pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. Intru numele Duhului Stant. iubindu-va pe toti deopotriva. fiii mei cei saraci cu duhul.Fiilor.Cat despre viermanosul meu trup. 14. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . Apoi iara~i le-a zis: . ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni. Ci.Odihne~te. intru numele Tatalui. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului. zicand: . ca. Zicea staretul ucenicilor sai: . care scot din iad pe patima~ul suflet. Zicea iara~i ucenicilor sai: . vrand a va lupta. unde se face ~i litie la cei raposati. Spunea staretul Gheorghe: . vazandu-ma fratii intrand ~i iqind.324 PATERICUL ROMANESC 13. Doamne. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. toti sa se umileasca. 6J. intru numele Fiului. Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. spre mancarea fiarel6r. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. cu dreptii pe adormitul robul Tau". 16.

cu duhul blfmdetilor . Alteori adauga staretul ~i acestea: . pizmuirea. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. Deci. acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. 12).Fiii mei. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti.Sa ~titi. pomenirea de rau ~i trufia. nici veti ramane rara cercetare de sus. 2. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. vicle~ugul. Zicea iara§i staretul Gheorghe: . pe cei ce se afla cu mintea intreaga. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti. Iara~i. mama. 25. Iara~i invata pe fiii sai: . Zicea iara~i catre ucenicii sai: . Fiilor. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca.Fiilor. lacomia. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup. 24. ci pentru singur folosul aproapelui. fiii mei. 21. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. Iar . atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. spunea cuviosul. cata vreme am trait impreuna cu voi. nevrednicul. 6. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. 9). Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. martor sunt pentru voi. Iar eu. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. fratilor. fiii mei. Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. iar nu intru nebagare de seama. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. alta grija nu am avut. Insa.zicea batranul . 23. Uneori spunea ucenicilor sai: . care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda.Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta. ca zavistia. cea mai cuprinzatoare porunca. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. 20. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. 22.Intru nevointele voastre.

sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul).326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. 26. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. ~i mai bine. povara). dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. 27. intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. sa-i lasati a se duce unde vor vrea. 16). 28. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . intai sa faca toate cu binecuvantare. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul. sa fie primiti. staretul meu eel din chinovie. Spunea cuviosul ca. atunci vor putea omori toate patimile limbii. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . sau. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi. sa va cautati alt laca~. unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. batjocoritori de chipul ingeresc. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie.Sau. 30. mancatori pe ascuns. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. 29. sau. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug.Nicidecum. dupa ravna inimii voastre. cunoscandu-va neputintele.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. adica. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. dar pufini ale# (Matei 20. cercand alte vieti. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. nestatornici ~i de-a pururea cartitori. Apoi. nici sa va intindeti. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . in scurt. apoi sa se spovedeasca adesea.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. Dar. tatarnici intru spovedanie. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la . nimic mustrandu-i pentru cele trecute. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine.

10). iubitii mei fii. Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: .Vi se innoie§te aceasta tare porunca. Iar neflicand a§a. care pe multi din calugari. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. Ci. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. Unul ca acesta. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. Fiecare. spunea fiilor sli.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. Ci.. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune. unde va fi randuit de intaistatatorul. Iar de veti schimba porunca.De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu . apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. apoi singuri va pricinuiri groaznice di. Despre Taina Spovedaniei. Eu va sflituiesc.i: . la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. zicand: .a ramane intru voi.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. ce se tineau a fi prea isteti. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. 34. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. Iar despre smerita intelepciune poruncea. indata sa alergati la egumen.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. Iar neflicand a~a. 31. ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri. Macar trei zile de rand postindu-va. paziti calea de mijloc. Despre a treia porunca a dreptei socoteli. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. 33. orice sfat veJi sfatui. 32. Pentru ca altfel. Iar netacand a§a. sau mai sfinti ~i cuvio~i. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . sflituia pe ucenicii sai: . 35. precum de multe ori v-am zis. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. afara de alte neocolite pricini. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac.

sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . care este mai presus de cinul vostru.Feriti-va. arhimandritul Gheorghe. o. Marele staret. 36. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. fiii mei. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. pe schimnic. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. iara~i. pe eel foarte invatat ~i nesupus. pe eel ce este de neam mare. insa. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta.328 PATERICUL ROMANESC . dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara. ce este numai rasofor.

Calugarul eel de bun neam ~i cinstit. ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. dimpreuna cu parasirea de toate. fiul meu. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta. sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. tu. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: . Zicea ~i acestea: . Ca. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. cu nedumeriri de taina.otarul. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. 39. Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . ca atunci mai putin vei gre~i. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor.zicea batranul -. nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. Ca zice Hristos: MiUi voiesc. intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. iar nu jertfa (Matei 9. sa nu calci J. precum deodata a parasit lumea. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. . ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta. 42. mult. 40. fiule . nici ~-i osande~ti dupa obicei. ajutandu-se unul cu altul. Iara~i zicea iconomului: . Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste . Ci. ca ni~te oameni cu neputinte. dupa . Ci. dupa trup.Fiule iconoame.:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae. prea iubite fiul meu iconoame. pentru ca. Iar despre taierea voii zicea: .De~i multe cacteri vor patimi fratii.0. 13). 44. ci mai ales cu multa milostivire. putin ce a actus cu sine. ci sa intrebi ~i pe duhovnici.:onomul manastirii: . 41. :1egre~it. ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. a nu ~e judeca numai cu asprime. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele. te vor ru~ina. nu-i mustra cu patima. Iar intru ascultarile mai grele. ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui.De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. Zicea iara~i: .iuh. 43.La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. 38. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa.

mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. cercand taina acestei lucrari. adauga batranul. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. Adidi rugaciunea lui lisus. Zicea iara~i: . Cea de a doua odrasla. fiul meu prea iubite. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. Deci. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere.Fiilor. Biserica. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. degraba vei umple jitnitele faptelor bune. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre. ce este Hiinuit de furii cugetelor. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. 48. 51. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei.330 PATERICUL ROMANESC 45. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul. 50. fiilor mei. sa nu se vatame fratii. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. Pentru ca nefiind bine iscusiti.Sa ~tii. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. sa impliniti locul ~i numarul. Spunea staretul ucenicilor sai: . nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. Kir Paisie. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. saturand din destul adunarea ob~tii. Altadata iara~i invata pe iconom. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". apropiindu-se de tine ca sa ia folos.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. Numai prin harul acesta.Se cuvine a nu tainui voua. 49. zicand: . Ci. 46. 47. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii. dupa cuvantul ce zice: . ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. . care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. La urma adauga ~i aceste cuvinte: . Fratilor. continua staretul.

este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. 55. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. in loc de pace. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. Ci. dupa numarul ce sunteti adunati aici. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. Pentru privegherile cele de peste an. Drept aceea. sa nu faceti prigoniri. atat pentru alinarea maririi de~arte. Alteori. apoi sa ~titi. Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. 53. Apoi continua stare1Ul: . fiii mei. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire.Parinte~te va rog. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor.Iubitilor. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. Zicea iara~i: .Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". ori de alta limba. caci ~i psalmistul zice: . Zicea ~i acestea marele staret: . 58. caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul. pentru numele Preasfintei Treimi. Ci. fratilor. 56. sa nu clilcati hotarul. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. sratuia cu staruinta pe ucenici: . 54. romanii. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. 57.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc.Harul acestor trei bunaHiti.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. ori greci. Deci. a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . spre ajutor la greutatea vietii.Nici intre voi. Cea de a treia odrasla. in aceasta vreme. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea. eli multa plangere veti mo~teni. zicand: eli eu sunt pamantean. ci mai degraba faptele credintei cercam. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . nu multora s-a dat de la Dumnezeu. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. adica al lucrarii mintii.

dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat.La inchinaciuni dam voie. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. toti. nu se fncununeazii (II Timotei 2. De se afla cineva ravnitor.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. 61. Pentru canonul ~i pravila de la chilii. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit. de cate douasprezece ceasuri. Zicea iara§i staretul: . Sa faca deci. a doua. la toate praznicele ei. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. sau 300 de cele mai mici sa faceti. cu foarte mare paza sa umblati. ca atunci metanii mari nu se fac.332 PATERICUL ROMANESC . Socotiti. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. 59. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. La urma. de Ob§te. la intai martie. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . sau 300 metanii mari. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. fiii mei. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. 60. Adica de-a . ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. 63. sau 700 inchinaciuni mici. clericii. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. 26). 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. afara doar de sambete. Ci mai ales voi. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. o. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. 5). vrand de cu seara a va odihni. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari.Cei ce ~titi carte.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. sa-l aveti intru pomenire. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. iar a treia. 3 privegheri de toata noaptea. Iar de~teptandu-va din somn. sau 100 de metanii pana la pamant. de Duminici §i praznice cu dezlegare. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. fiii mei. 62. la 6 decembrie. Apoi zicea: . intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. spre ziua hramului.

68. 65. 64.:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. drept cumpanindu-1. cat aveti inca vreme. sa-i lasam daraua numai intru a :. La urma adauga staretul ~i acestea: . fratilor. In anul 1806. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. 67. Jar vara. Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . 164). Apoi. Iisuse Hristoase. pe cat va socoti. sarguiti-va fiecare cat poate.Fiilor. imbolnavindu-se de moarte. veti . cine la ce vreme a :ntrat. Jar pentru masura somnului. ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie. Jar parasind voi laca~ul acesta. Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: . 66. miluie~te-ma pe mine. 118.:easuri. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei.ndu-i va face metanii. a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica. fiii mei.:.Sa nu va obi~nuiti.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. Ia 3 decembrie. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. Doamne (Ps. sa duca marturia Ia egumen. sufletului. F:ullui Dumnezeu. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. ~i numai atat. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului.Doamne. macar numai sa fiti cucernici. oi. 69. in acela~i chip se .Copiii tatei. Adica. dandu-~i .:adea sub grea epitimie (canon). iar de aici Dumnezeu ~tie. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. spunea marele staret: . Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i.Jatra parte de masura.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: . ci. Astfel ~i -.:!uhul in mainile Domnului. sau pleca. ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. . Jar dupa sfar~it. numit ~i moarte . Zicea iara~i fiilor sai: . Macar sa nu . pacatosul". a umbla din loc in loc. citind multe scripturi. Sosind vremea cantarii de noapte.

din care cele rnai rnulte au fost tiparite. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. insa.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. cad intre talhari la Filipopoli. 1958. II.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). Apoi. fiind iscusit la rninte. pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. pentru folosul sufletului". el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). vol. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. La intoarcere. pe la sfar~itul secolului XVIII. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. cat ~i episcopilor de la Buzau. colectiv. irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. in anul 1812. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. Dupa terrninarea ~colii. Bucure~ti. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. . Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. C. Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Originar din Moldova. ierodiaconul Grigorie. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. peste Dunare. Tomescu. Manllstirea Neam{. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. 1942 . Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt.

iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. impreuna cu tot soborul.Piatra Zimbrului". adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii. i-au murit ~i copiii. aproape de locul numit . Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Manastirea Seamt. Auzind de nevointa lui. cum se vede pana astazi. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. Era de loc din Bra~ov. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. Dar. murindu-i sotul. cu ··oia lui Dumnezeu. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. :fara sa fie observati de austrieci. Nu dupa multi ani. Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. scotandu-1 de sub ocupatie straina. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . Deci. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. cartile de cult ~i putina avere a schitului. odoarele. Evghenie Ungureanu.Adormirea Maicii Domnului". adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. au trecut noaptea frontiera. a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. Apoi. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. in vara anului 1800. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. lstoria Miiniistirii Varatec. a ramas din tinerete vaduva. protectoarea schitului. 1923 4 . :faca. care apartinea de Moldova. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. Apoi.

In anul 1784. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. smerita ~i inteleapta. Astfel. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. se face incepatoare unei ob~ti noi. sub Muntele Ceahlau. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. protectoarea manastirii. in post. Astfel. In anul 1788. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. dupa intemeierea Manastirii Varatec. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. in rugaciune ~i ascultare. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. devenind egumena a acelei alese sihastrii. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. parasind lini~tea. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. din anul 1788 pana in anul 1814. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. 1870 j . la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. pentru a lua plata ostenelilor sale. Bucure~ti. Si era a~a de blanda. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. in tacere. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. smerita mireasa a lui Hristos. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani.

Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. fiind blfmd. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. ascultator in toate ob~te. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . in locul vechii biserici distruse de cutremur. colectiv. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. 1816. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. in jurul anului 1750. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. fiind preot. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. Pentru viata lui aleasa. In anul 1809. 1807. staretul era iubit ~i respectat de toti. pe parintele Timotei ieromonahul. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. II. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. smerit. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. in padurile din apropiere. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. mai ales. la 5 aprilie. 255-263 .C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau.episcop al Sevastiei". a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. abia reinfiintata. ca un adevarat parinte duhovnicesc. unde se calugare~te. In anul 1813. p. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. Tatal sau. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. 1-a invatat carte din copiHirie. 1958. A marit numarul fratilor din ob~te. Pe lfmga aceste innoiri. La 3 martie. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. vol.

Slujba Sfantului Nifon . 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri.calugari.uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala. impotriva uniatiei din Transilvania. ierodiaconi ~i ieromonahi .1811. dupa doua luni de rezistenta ~i de . au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. 699 preoti de mir. cautand sa izgoneasca pe rasculati. precum ~i altele. 250 biserici de lemn. in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala.1792 ~i Comoara dreptei credinJe .1793. au asediat manastirea. de asemenea. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. Turcii. impotriva eteri~tilor greci. 30 ieromonahi. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti.1774 ~i 1794. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805. A reparat. tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. 445 diaconi. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt . Iar dintre cartile traduse la cererea lui. Astfel.1806. manastiri ~i schituri din eparhia sa. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme. Ajungand la adanci batraneti. Urmarea lui Hristos . s-a savar~it din viata la Manastirea Antim.338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. Apoi. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale. Octoihul. In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. impodobind-o cu picturi ~i odoare. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici.

Pe atunci. un mare sihastru de 2 Pocrov. Despre acest .Jadurile din imprejurimi. Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi. in secolele ~--VI.3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt .drept moldovean. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange. mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in .5-91-5696/BAR. In . martiri ~ nume. Se cuvine.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::. manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta.ari 339 sacrificii. Sihastria ~i Slhla. fiind unul din duhovnicii . mss.::nic in istoria monahismului nostru. Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf. ·.:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. om impodobit .-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau".-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava. Cu ingaduinta lui Dumnezeu. in acel :::'.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era .:. dar. 1942. murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. . • Arhiereul Narcis Cretulescu. pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . :. Tomescu. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai.:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie.:::-13 ~!inasrirea . pentru rugaciune. C. . :<lyna pentru biserica. p . precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt. sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari.:u multe fapte bune.. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale.

in cea· mai aleasa editie. precum ~i tipografia. in locul unde a fost ascunsa icoana.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. fiind insuflat de Dumnezeu. numit de toti .Pustnicul". Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. cand ob§tea se intemeiase din nou. cum se vede pana astazi. Apoi. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. ravnind marilor parinji.Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. fiind plans de tot soborul. Manastirea . Viata Ieroschimonahul Iosif . Mai tarziu. Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. in anul 1822. Vazand aceasta. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. staretul a intemeiat Schitul Icoana. pana la inceputul secolului trecut. cand s-a lini~tit Moldova. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah. Istoria Maniistirii Viiratec. a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. preot §i duhovnic renumit. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. 1923 Racle~ ~i Arhim. Evghenie Ungureanu. Staretul Ilarie. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. in cinstea Maicii Domnului. Sfanta Evanghelie (1821). ~i anume. din a doua jumatate a secolului XVIII. piatind o suma de bani. Iubind pe Hristos. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate.

Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in anul 1780. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. Cuviosul Iosif Pustnicul se r..iririle lui Dumnezeu. alaturi de un mic paradis. ajutand la intemeierea manastirii . 2.Jwvniceasca. ~i este inmormantat in biserica mare . Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor.. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria.C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:. 5. Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt. langa Ceahlau. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:. t asculta... Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in . Chiliile lui Iosif".hlei. ii libera cu pace la chiliile lor. a~ezate intr-o poiana.. La rugamintea staretului Paisie. in anul 1828. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca.gaciune. :. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman.c lemn ~i pamant. 4. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului. S:hla. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--. Pocrov ~i Manastirea Neamt. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani. Batranul . cum putini erau in vremea sa. De aceea.. locul acela poarta mmele de . Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata .:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau.rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. impreuna cu doi ucenici ai sai.::-.:::torita de el.rctiferi. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici .1lei ~i din padurile Agapiei. ii marturisea ~i. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. Pfma astazi. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii . Toti trei impreuna se rugau. in 1785 se ~:. 3.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig.:na in odihna lui Hristos.:ll acela~i nume. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :. Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif".:0bora din pustie foarte rar.:uhurilor necurate.Jutul Neamt. Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca . Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste.. Caci. b. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus.

duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra. 8. De§i petrecea in ob§te. Secu. 7. Satele §i manastirile vor fi jefuite.Agapia. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. 10 Monahul Casian Cernicanul. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune. in ascultare §i necontenita rugaciune. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. De aceea. In 1784 a intrat in viata monahala. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. nisip §i apa §i le urea pe schela. iar celelalte . ca singur ajuta pe lucratori. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos. Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. Intre anii 1790-1800. cit. 86-110 . Astfel. Dupa trei ani a fost calugarit. Durau §i Manastirea Varatec.Adormirea Maicii Domnului". Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. op. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. Cuviosul Iosif. cunoscand pricina. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. S-a nascut in Bucure§ti. 6. var. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. Fiind inaintevazator. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. in timpul rascoalei eteriste. Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului.vor fi arse de foe. vindeca pe toti cu rugaciunile sale. CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. Sihastria §i Varatec . cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . 9. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii. care traiau in multa dragoste.. numai cat privea pe cineva in fata. p. ca ucenic al staretului Gheorghe. in anul 1762.

in priveghere. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. . De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. La 29 august. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. 2. 1831. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. ci ~i mireni. cand batranul se muta la cele ve~nice. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. . Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. b. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. staretul Cernicai. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. biruind ispitele vrajma~ului. prin cuvant ~i prin exemplu. 5. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. Damaschin. 3. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. 4. Iar dupa intoarcerea in tara. om cu viata inalta. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. intr-un loc pustiu. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. Ascultarea lui cea mai aleasa. cand se duce la Sfantul Munte. i1 cheama la metanie. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. bland. randuita de Sfantul Calinic.

iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. De aceea. cu rugaciunile preasfintiei tale". nalucire diavoleasca. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te. fiule. ca se va defaima chipul monahicesc.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . intr-o noapte de iulie. 7. intrand in chilie.344 PATERICUL ROMANESC 6. ~i parintii de aici. incepatorul acestei ob~ti". Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine.Fiule Pimen. ~ezand pe acest scaun. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji.Nu este. Permanent Iuera cu mainile. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. zicandu-mi: . sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. 9. fiind foarte ostenit. parintii din Cernica . Dupa ce mi-am facut canonul. in vremea canoanelor. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana.Fiule Pimen. Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . indata luandu-~i rasa. ~i rn-a furat somnul. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. Dupa intoarcerea batranului din Athos. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. La biserica. 8. pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. in vremuri de primejdie ~i nedumerire. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: . venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui. A zis arhiereul ditre staret: . i-a spus vedenia. Iar batranul i-a raspuns: . ucenicul sau. insu~i Sfflntul Calinic. Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. mi-a zis: . m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat.Bine petrece pana acum. in anul 1829. Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. Atunci. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra.

au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. Cum vorbeau ei intre dan~ii. cu duhul voi fi cu tine. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic.Fiule Calinic. langa dansa. de~i rna voi Jesparti cu trupul.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. ~i acolo. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . adunandu-se parintii. ~ezand pe un scaun. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . anume Nectarie schimonahul. apropiindu-se. 11. Te rog. la urma tuturor. rna rog sa mai ramana acesta acum. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. Deci. august 29. Alaturi. intr-acel camp. iar in locul lui ia pe altul! . Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin.indca are sa faca ceva bun. \·enind staretul. venind :a chilie. :lind foarte ostenit. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara. :J. Cand s-au implinit 40 de zile. cum se vede pana astazi. 1-au apucat ni~te calduri ~i. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie.Fiule Pimen. a slujit liturghia ~i. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: . in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. 10. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. . Eu. Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . a vazut ca era ~i staretul Calinic. . dandu-i o hartie in mana.\poi. fiind slujba la canoane.Imparateasa ingerilor ~i a lumii. vino aproape de mine! .Si. era . i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. iubite fiule. . ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul. in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. ~ezand amandoi pe doua scaune. a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin.Si a~a s-a scris altul. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i.: imparateasa stralucind ca soarele. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina. Era anul 1831. i-a pus o cruce ?C piept ~i.

parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. stand in pat rezemat de paretele chiliei. 1831. ascultare ~i nevointa cu masura. sambata. om cuvios. iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. raceau ascultare batranului. de patruzeci de ani in ob~te. Apoi le-a randuit rugaciune. Deci. Pentru hrana. de Ia muzeul Manastirii Cernica. Aici se nevoiau nu putini pustnici. dupa adormirea Cuviosului Pimen. cam oache~. Ia statui trupului de mijloc. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. barba inspicata. august 30.Cernica. A raposat parintele Pimen. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. A doua zi. in a doua jumatate a secolului XVIII. august 29. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. ieroschimonah. mai mult alba ~i scurta. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul.346 PATERICUL ROMANESC 12. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. arhim. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. printre care ~i ieroschimonahul losif. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi. . Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . cu neamul pamantean. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. iar paine primeau din manastirile dimprejur. bureti ~i alune. alaturi de chilia sa. de varsta ca la 55 de ani sau 60. Din padure adunau lemne de foe. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. Duminica. duhovnic. Staref. Mai tarziu. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. a slujit Sfanta Liturghie.

Poiana lui Iosif" pana la moarte. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau. apoi pleca fiecare la ale sale. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. primind ~i ei ucenici. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. Mai tarziu.\ici. au petrecut in . La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. Mai tarziu. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. Avea inca . s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. sarutandu-se in Domnul. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. Gherontie ~i Gherman. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. Apoi. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. dupa traditia locului. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. in post. _. Dar. se desparteau. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. Apoi. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. Deci. Atunci. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. Dupa mai multi ani de nevointa. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. batranul a fost trimis duhovnic la maici. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari.

prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. Varatec. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . a scris toate acestea. izgoniti din sala~urile lor. Bistrita ~i Sihastria. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. s-a furi~at noaptea. Privind batranul de pe culmea dealului. plangea de jalea sfintei manastiri. Apoi. a spart zidul. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . monahul Zosima. adresate manastirilor jefuite ~i profanate. a scris Plangerea Manastirii Varatec. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. De asemenea. spre ~tiinta celor ce vor urma.Ba nu. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. Astfel. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor. Insa. . Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. care apoi se cantau de calugari ~i mireni.Plangeri" frumos versificate. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. din cauza rascoalei eteriste. afland ca tezaurul. indemnat de Duhul Sfant. Plangerea Manastirii Slatina. Ce sa ~tiu eu? Atunci.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. Apoi. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia.. Plangerea Manastirii Agapia. Plangerea Manastirii Secu. frate. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire.~tii. ~ezand eu. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. am raspuns. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. Intr-adevar. Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . Cuviosul Zosima. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: .

Sub staretul Dometian. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. spovedanie saptamanala. simtindu-~i sfar~itul aproape. 1-au ales staret. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. ca ~i din Rusia. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului. apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . Iar in anul 1823. iubitor de frati ~i de invatatura. la vite ~i la biserica. mai ales in Transilvania. atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. Apoi.1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. vlahi" din Tara Romaneasca. Din tara. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici. in acea vreme. la Nearn!. Acest venerabil staret era transilvanean. pe anii 1800-1834. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. Astfel. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. Apoi a randuit duhovnici ale~i. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc.cut ascultare mai intai la bucatarie. Serbia ~i Bulgaria. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. calugari din Ucraina ~i Rusia. devenind un calugar intelept ~i ascultator. Grecia. chivernisitor in cele mfmastirqti. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. din tinutul Bra~ovului. . De la inceput. indeosebi. ravnitor la cele dumnezeie~ti. apoi calugari greci. invrednicindu-se de harul preotiei. Fond Manastirea Neamt. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). Iar de peste hotare veneau.Filiala Neamt. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. Faima marelui staret Paisie. Apoi a lucrat in tipografie. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. Monahul Dometian a Ia.

aproape in intregime mistuita de foe. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . ~i tipografia Mfmastirii Neamt. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. la fratii romani din Transilvania. II colectiv. Bucure~ti. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. din parinti iubitori de Dumnezeu. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. Popescu. schituri ~i la bisericile sarace. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. 13 . Din botez se chema Gheorghe Miculescu. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. S-a nascut in Bucure~ti. de asemenea.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe.1 8 3 4) 13 a. vol. M. intre 1823-1834. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. Staretul Dometian a dezvoltat. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. Nasaud. Bucure~ti. precum ~i Manastirea Secu. 1943. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. 403-415. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. in anul 1765. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. Muntii Apuseni ~i Maramure~. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. cu porunca staretului. N. dupa terminarea studiilor. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. caruia ii devine ucenic. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. La varsta de ~apte ani. peste Carpati. p. 1958. ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. Apoi este randuit. la traducerea operelor Sfintilor Pr.

Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.mul. smerenia ~i intelepciunea. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie. blandetea cu ascultarea". atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. Dupa ~apte ani.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. .cut ~i el calugar.. pana la moarte. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti.:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. indrepta ce1alalt. :n post. cele 12 mineie. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere. 4. Se mai spunea despre dansul ca. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. dupa terminarea ~colii.. VieJile SfinJilor. 3. Se spunea iara~i. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. 5. La 22 iunie. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana. ca. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. tiparite 1a Manastirea Neamt. in anul 1820. tiparita :m la Manastirea Neamt. 2.Dascalul". iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. mitropolitul Grigorie. Octoihul. De asemenea. 1817. 1823. Iar la 10 ianuarie. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. ca. Ei au tractus impreuna multe caqi.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. iar in . precum: Patericul. Gheorghe. b. moare . Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. La traducerea cartilor din limba greaca. uparit la Bucure~ti in anul 1828. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. supranumit . Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. Tot ce talmacea . tiparite la Buda in anii 1804:805. 1834. s-a ~a.mul Munte. La intoarcere. intre anii 1807-1815 ~i la .

Cum trecea noaptea prin satul Tunari. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. peste Dunare. 8.Nu te teme. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". Dupa putin timp. 9. afara de zidul manastirii. Deci. Talcul Evangheliei. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. incat toata noaptea priveghea. Numai . s-a intors la Manastirea Neamt. Car]i de fnvafatura. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. Apoi. la o manastire ~i plangand mult pentru el. parinte. pun in randuiala biblioteca. crezand ca este vreun calugar hoinar. parintele Moldovei. o sluga i-a dat drumul pe ascuns.Ca maria sa. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836. 7. 10. Cilauzit de harul Duhului Sfant.Nici celui care a alergat. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. nevrednicul. Iar blandul pastor.352 Bucure~ti. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. 6. Voda. la metania lor. numai de gandul acesta rna cutremur. voi veni. hirotonindu-se. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. a zis el. sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos. rna cheama. i-a zis: . domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. Dupa trei zile. Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. A doua zi. ramas in manuscris. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . nici celui ce s-a rugat. ingropandu-1 acolo. intr-o chilie foarte saraca. apoi se intorc iara~i in Moldova. zambind.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . prin anul 1820. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii.

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901). ctitorul Schitului Prodromui-Athos .Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898).

15. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. 17. Apoi manca. Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. apoi sa invatati de naravuri. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. Ramnic ~i Arge~ . sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . o data pe zi. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati.Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani. in cele trei eparhii . punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. le spunea: . S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. precum se nume~te pana astazi. Noaptea dormea foarte putin. sa dobanditi naravuri bune. urmatoarele carti: . Vazand acest mare ierarh . Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12. 13. Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. 14. Era inca foarte bun chivernisitor. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti.teologul Grigorie.Buzau. Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie. pentru care i se spunea . Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. 16. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . atat Ia Bucure~ti. nu precupetea banii.a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. insa darnic cu saracii ~i vaduvele. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. dar sarac de armele credintei.Mitropolitul Grigorie Dascalul". putine legume ~i poame. La Colegiul .

dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. Altadata iara~i spunea: .Ce vom face dar. sa rna silesc spre folosul neamului. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. 21. i s-a cerut demisia. a~a ~i dupa ce m-am suit. Ca eu nu indraznesc a zice ceva. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. Ca dupa ce ne vom duce de aici. nici doctorului. cu . Apoi adauga: . dupa ce se va ineca corabia. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. intre anii 1832-1833. ramase in manuscris. zicand: .354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. Teofilact al Ohridei. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. 22. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. Atanasie de Paros ~i altii. a dispuns: . spunea: . sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. ajutand El. cand imi va ie~i sufletul. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. sa lucdim cele bune. pe Sfintii Parinti. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. 18. atunci voi lasa eparhia. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie.Precum nu am incetat. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. Si auzind sfaturile lor. Precum nici carmaciului. Teodorit. Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. Pe cand era in surghiun (1829-1833). lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. dupa ce va muri bolnavul. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. singuri cei ce le vor citi vor marturisi.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. cu infranare. Fericitul Augustin.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. cu dreptate ~i cu buna-credinta. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor. 20.Cat avem vreme. A§a. sa le punem la ranile noastre. lar el. 19. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ.

Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea.era de loc din Bucure~ti. 23. a fost ingropat sub strea~ina catedralei. 24. dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834". Dar cei din jurul sau. Bucure~ti.a raspuns el.Imi ajunge sa incep lucrarea .mmezeu sa se zica. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica.cele r. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. la 22 iunie. vazandu-1 slab ~i :rimin. Din botez se . Deci. Dupa ~apte ani.Inalt Preasfintite. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti. p. Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor.Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. fiica de parinti credincio~i. 1834. ~i aici.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. l-2 . a inceput ~atia catedralei mitropolitane. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca . spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. 25.x sfar~i-o.:hema Floarea. fiind plans de tot ?Qporul. Ca numai atat voiesc sa traiesc. 1956. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: . in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit.mama Sfantului Calinic de la Cernica . Cred ca urma~ii neaparat ·r. cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. 1-au intrebat: . Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit. decat carti randuite sa se dea in dar. Dintre toate cartile.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i). SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia .

vazand ca ieromonahul Macarie . 1902 . impreuna cu sora sa. nascut in jurul anului 1770. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. Justina. Apoi. au dat na~tere la patru copii. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. au intrat in nevointa calugareasca. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. Bucure~ti. cu randuiala lui Dumnezeu. Ploe~teanu.dascal de musichie". in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica.1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. Copilul eel mai mic. Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. Ialomita. anume Antonie. Idem. mitropolitul Dionisie Lupu. Dar. Cel mai mare a ajuns preot de mir. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. Apoi. a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. infiintata 15 Pr. cu sfatul fiului ei. Bucure~ti. la Manastirea Viforata. Vaduva Floarea. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. inainte de anul 1840.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". din cartierul Sfantul Visarion.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. Bucure~ti. Apoi. Popescu. Carte de muzica bisericeasca. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. ramasa flira sot ~i flira copii. In anul 1820.din mica sa copilarie". Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. · 1908. a deprins muzica psaltica . N. Nifon M. a fost eel mai vestit . arhimandritul Calinic. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. numit din botez Constantin. iar sora sa. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. 1936. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . M. cu numele de schimonahia Filoteia. Era originar din satul Perieti. Auzind de numele ~i talentul sau. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. Apoi 1-a hirotonit preot. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti.

Iustina. in tara. bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. .Yeau ~coli de muzica in limba poporului. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie.nationalizat" muzica psaltica. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. El a ._:rijire de sora sa.sistema -. il nume~te . dupa metoda ieromonahului \1acarie. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . Renuntand la . este luat in '. timp de trei ani de zile. ieromonahul Macarie este considerat . Dupa intoarcerea S.t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani. Pentru toate acestea.2J. . mergand din loc in loc. in acest scop a tiparit la Viena. din \1oldova. eche" ~i greoaie.::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru.imarea. prin biserici ~" manastiri. El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti.dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". ieromonahul Macarie a inceput opera . cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului. Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un .cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara . In toamna anului ~ S36. . Anastasimatarul. trei carti de cantari Jlserice~ti . invata pe calugari noua cantare ::sericeasca. Sunt vestite catavasiile sale de Florii. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. nici limba romaneasca.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi. Atat :.. :·:-ientale. Apoi. Melodia cantarilor ::ii este lini~tita. N-a sacrificat nici melodia ~nmita. ca un izvor curat de apa. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova.ca un apostol ravnitor" ce era. ~i Irmologhionul.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul. imbolnavindu-se. La porunca mitropolitului Dionisie. Apoi se duce la Manastirea ~earn!. in anul 1829. s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. Adica a curatat-o de influentele straine. Transilvania ~i Banat.patriot ravnitor". u~or de invatat pentru toti. intre anii 1822-1823. prin ora~e. Poposind in Moldova. Pana in anul 1829. . unde. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. in graiul ?3-triei.iuhovnice~ti. :ara a se departa de textul original.::~ el la mitropolie.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 . Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Ea curge lin. in anul 1833..:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. ~i i-a dat ve~mant nou. stareta Manastirii Viforata.:. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua.intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti. nesilita ~i potrivita. a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. autohton. .:erotectorul sau.

cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus. Astfel. pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita. Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. stihuri". in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. . de Ia Arhivele Statului . Ascultarea ~ era cantarea la strana. in post. ingrijirea bisericii. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an.stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. s-a racut mireasa lui Hristos. Apoi. intrand in viata calugareasca. Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". in noua manastire. schimonahia Xenia. 16 . smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. insotite de o frumoasa prefata.Bucure~ti. cu numele de schimonahia Xenia. Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. au dat-o la invatatura. sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. ducand o viata cu totul aleasa. precum singudi autoarea le nume~te. Caci. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. iar . Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. impartite in mici grupe sau . Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui. cu privegherea de noapte. pc.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . Apoi. voind sa o casatoreasca. adevarate imne ~i cantari de bucurie. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. 4720. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. Din aceasta pricina i se spunea . crescand-o in frica de Dumnezeu. a venit ~i tanara nevoitoare. Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor. Parintii. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu.racatoarea de stihuri". Versurile sale.-nii 1800 . schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti.

tiparit la Ia~i in anul 1816.laturi de arhimandritul Macarie. zis . p. Biblioteca Manastirii Neamt. mss. Cin care multe s-au pierdut. ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787).ai multe carti care. in neincetata rugaciune. Aici a continuat sa traduca ::l. nr.elinie". SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. _. Iisus Hristos.. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a. au circulat in manuscris prin manastiri. 82 v. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi. monahul Gherontie ~i altii. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. ieromonahul Ilarion. Paisie. De asemenea.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. a :ntrat din tinerete in marea lavra. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei. a. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. 359 17 . 1940. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. Din limba slavona. reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . Dupa anul 1800. 1846.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. netiparindu-se. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut.f.Athos. graiul atat de dulce. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt.(. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog. parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . Din limba greaca. incat . Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti.al Sfantului Sava". schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. toti romani de neam. stareful Maniistirii Neamf. Originar din partea locului. Octoihul Maicii Domnului.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". Cetfericov. in timpul staretiei Cuviosului Paisie. cartile Sfantului Efrem Sirul. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de .

IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. nr. Invrednicindu-se de darul preotiei. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. M-rea Neamt. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. cum i se spunea in manastire. a 18 Andronic Duhovnicul. cu tacerea. la rugamintea calugarilor din manastire. cu citirea . prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. iar la stanga se canta muzica psaltica veche. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. traducator ~i scriitor de carti patristice. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. Deci. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. Originar din partea locului. ~i bine savar~indu-~i calatoria.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. schimonahul Isaac Dasdilul scrie.Nemteanu". ca o adevarata alauta duhovniceasca. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. Si atat de frumos canta la biserica. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. incat. Indeosebi se nevoia cu postul. cu rugaciunea. Apoi avea cuget smerit. prin anii 1790. 29 v . f. iar glasul sau umplea biserica. mss. 161. dupa obiceiul bisericilor slave. 1863. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. ieroschimonahul Iosif . Sub staretul Paisie. socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. in putini ani. /storia Mllniistirii Neamf. incat multi veneau sa-l asculte. schimonahul Isaac Dascalul. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII).

f. Biblioteca Miiniistirii Neamt. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. sa caute. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. mss. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. Acolo a fost facuta rasofora. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. La varsta legiuita s-a casatorit. care i-a poruncit. fie direct din Bizant. p. 103 Mss. luand binecuvantare. lasand in urma numero~i ucenici. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. nr. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. Dar. impreuna cu Schimonahia Nazaria.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). 164-1907. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. 82 v. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. in urma unei descoperiri avute. adusa.· Biblioteca Miinastirii Neamt . De aceea. in loc de Bala~a. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). se insemneaza urmatoarele despre el: . raposand sotul ei. fie din Muntele Athos. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. prin intermediul calugarilor. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. a venit la Staretul Paisie. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. 190 din anul 1846.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. in rugaciune ~i in taierea voii.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. un loc de manastire. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. unde sa se nevoiasca in tacere. nr. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. primind numele de Olimpiada. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene.

pentru ea ~i pentru ucenicele ei. Istoria Mfmastirii Varatec. Toata viata sa a construit biserici prin sate. p. prin ora~e ~i manastiri. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. Evghenie Ungureanu. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. iar pravila ~i canonul le tacea regulat. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. La slujbele bisericii era nelipsita. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. Ia ascultare. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. iar biserica de lemn este neincapatoare. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. cea dintai. ea n-a primit. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. Se indeletnicea. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. care numara peste 300 de calugarite. biserica cu hramul .Marta" manastirii. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. 342-353 . Totu~i. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. caci in Moldova . Apoi. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. in anul 1808. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. 1923. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. mai ales noaptea. 1975.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata.362 PATERICUL ROMANESC 1785. Ia~i. ManastiretJ NeamJ. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842. socotindu-se nevrednica.

incintei. bucatarie. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . bolnita ~i egumenie. cand a ars acoperi~ul bisericii. Gradina Maicii Domnului". Apoi. Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian. Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita . cele mai multe biserici au fost construite gratuit. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . arhondaric. Intre anii 1841-1842. jupan Nicolae Cerneschi". Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul".C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. Patapie ~i Grigorie. nu li . care avea ~i o mica biserica cu hramul . Vigla lanicopoli". duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. Dupa cativa ani. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . sapand putin. Langa biserica. Do rind sa petreaca restul vietii in . pentru ei ~i pentru gradina.cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. Spun parintii batrani ca in anul 1941. iar cu metania din Manastirea Neamt. Precum reiese din inscriptii. calugarit de marele staret Paisie. retragandu-se la Schitul Sihastria. . A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii.lzvorul lui lsaia". trapeza. Auzind de aceasta monahii romani. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova.Schitul Romanesc Prodromul". in partea de sud a .prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. dandu-i numele de Nicanor. acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos.

s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. Lacustele distrugeau totul. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. p. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. II colectiv. Pentru sfintenia vietii lui. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Dupa anul 1820. Auzind aceasta. 1958. vazand aceasta minune. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. in post. Cuviosul Iustin egumenul. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. M-rea Neamt. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. racftnd aghiasma. M. Pacurariu. Pr. Insa Dumnezeu.Cu adevarat. Mare carturar. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. Pr. prof. 1941. 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. Sibiu. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. prof. timp de o jumatate de secol (1792-1842). cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. Bucure§ti. vazandu-~i schitul bine intemeiat. Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846).Chir Isaia". 383-387. Apoi. Sfantul Munte al Athosului. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. 1907. 280-288.Parintilor. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine. care este ~i duhovnicul nostru. asemenea cuvio~ilor de demult. Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. V. 1972. ctitor de ~coli ~i biserici. in singuratate. 22 . Bucure~ti. Ploie~ti. Parintii lavrioti. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. ierarh plin de curaj. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. Nicolau. neobosit tradudltor de carti. Arhiereul Veniamin Pocitan. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. Pr. Atunci unul dintre ei a zis: . p. in aspra nevointa. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. au zis: . Ilie Gheorghita.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. vol. Acolo.

organizeaza numeroase . face deosebita ordine in randul clerului jisericesc. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. Constantin. in satul ~o~ie~ti-Falciu. calugarindu-se cu numele de Sofronie. 1803. mitropolitul Iacob Stamati. De mic. Multe ~i grele au fost necazurile . De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. Cel dintai. In anul 1793. venerabilul sau parinte . . atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic.Mfmastirea Agapia 32 de ani. cat ~i . este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. Avea numai 20 de ani. la studii peste hotare. Dupa inca un an este racut . 1796.ales slujitor al Bisericii lui Hristos. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman. 1-94. La 1 iunie.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i.i.Serban. Totodata. in acela~i an.anastiri ~i schituri din eparhie.c raram cultural. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. din parinti credincio~i de bun neam . a fost consilier al =utropolitului Veniamin.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. a fost stareta in . Vasile.. a fost mare postelnic. AI doilea frate. AI patrulea. sfetnic ~i calugar devotat. sustine zidirea din nou a zeci de biserici la . .trunul seminar de preoti din tara noastra. . in 1784. 1789.i:illovnicesc. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. ?etru ~i Gheorghe Asachi. Aici fondeaza un spital. Din cei cinci frati. primind numele de Chesarie. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J. social ~i patriotic. Dupa un an.arinte sufletesc al Moldovei. mitrqpolitul Iacob Stamati.xtor pentru bolnavi. dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. In noiembrie. totu~i de Ia inceput s-a dovedit . o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . AI treilea copil.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 . La 10 martie.-reot ~i numit eclesiarh mare. Dupa cateva zile. patru au imbrati~at viata calugareasca. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor. Matei. schimonahia Elisabeta.at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. Ultimul frate. s-a facut calugar. 1768. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. dascal. este dilugarit cu numele de Veniamin. unde pastore~te inca ~apte ani.ljarute asupra marelui mitropolit. Tot atunci trimite doi fii de preot. copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. se muta la cele ve~nice.

traie~te un timp la Colincauji. Secu. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. . mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. Jar in ianuarie. compusa din opt puncte. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. Face numeroase vizite canonice la biserici. liturgica. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. La 18 decembrie. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. In acest scop. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. iar nu prin turnare. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. 1886. b. 1846. facute de el ~i de . Agapia Varatec. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana. In anul 1821. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. Dupa inca patruzeci de ani. la 30 decembrie. morala. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. 1842. prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. manastiri. da o Carte PastoraUi ditre preoji.dasdilii" de la Neamtu. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. din cauza rascoalei eteriste. ~coli ~i mai ales la seminar. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. Cele doua tipografii. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. peste Prut. In anul 1833. Intre anii 1808-1812. aghiografica ~i istorica.

Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: .~coala incepatoare. Schitul Durau.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. Rarau ~i altele. pe cele douasprezece luni ale anului. biserica Manastirii Sihastria. . Astfel. Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e. precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. insa. pana la mutarea din viata a mitropolitului. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. .~coli publice in toate ora~ele din Moldova. Astfel.Academia Mihaileana din Ia~i. in anul 1805. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . cea mai mare ctitorie a sa. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. dar ramasa neterminata in timpul vietii sale. in acela~i an. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. fondata in 1833.Nu ar gre~i cineva. in 1805.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. 5. Manastirea Horaita. . in anul 1834. . 6. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. in anul 1841. pe langa cele amintite. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. . in anul 1803. 4. daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade. . in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. biserica Mfmastirii Vorona. peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca. gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. 3. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . in 1834. a fondat primul seminar din tara. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. in lunga sa pastorie.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. . dupa 1834. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei. in anul 1828. . seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. dascali ~i ierarhi ale~i. rai impodobit cu tot felul de pomi. nici ar fi departe de adevar.C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2.Seminarul de la Mfmastirea Socola.

cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. zicea: . ci moare. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc. precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. 12. marea o lumineaza. pentru podoaba ~i pentru hrana lui. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. tot a~a ~i vietile sfintilor. pe minte o lumineaza. pentru imbracamintea.368 PATERICUL ROMANESC 7. Zicea iara~i: . pe eel neplecat il pleaca. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. Ca. veselesc ochii. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit. ci este mort. 8. viu. Ca. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. 11. . Apoi adauga ~i aceste cuvinte: .Precum ..Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . cu frumusetea. 9. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza . Precum trupul.stea de stea se deosebe~te in slava".Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. nemancand bucatele cele potrivite lui. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. iar pe om.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor. Pe suflet il stralucesc. dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. lipse~te pe cre~tini de folos. nu poate fi viu nicidecum. desrateaza gustul. a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. mfmgaie pe eel necajit. cu starea ~i cu deosebirea. Ca. . simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. fac vesel sufletul privitorului. dupa o vreme nu mai poate fi viu.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. 1.·. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. din mort. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor. precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor. din vechi il fac nou. Zicea ~i acestea marele ierarh: . eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor.. 10. Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu. tot a~a. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. pe eel ratacit il intoarce. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava.

15. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti. imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi.0. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi. iara~i invata poporul. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii . cand tu nu pofte~ti. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . Apoi zicea: .dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau. cand nu cercetezi bolnavii. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator.Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. nu se caie~te de pacatele sale.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta. Pentru aceasta . ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. nu o data. Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. zicand: . nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune.:::atre Dumnezeu. nu se umile~te.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. ci zavistuie~ti sporirea lui ~i. Ziditorul nostru. bunatatea.pentru care. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. facerea de bine catre aproapele. cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. Alteori. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. nici de doua ori.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". 17. .continua mitropolitul Veniamin . 16. 14. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. rape~ti cele ale saracului. o. zice Ecleziastul. omule. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor. cu evlavie ~i cu luare-aminte. sufletul tau nu se smere~te. zicfmd: . la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. ci de multe ori. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. Cand tu nu te parase~ti de rautati. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. in loc de mila. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. mintea se va lumina. .

4. 13). piei gandite ale cortului marturiei. nici apa in sange nu am preracut-o. argint cu foe lamurit. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. La urma adauga ~i acestea: .Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. viata omului scurta. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate. eu. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. ci a~a prost. pe care o am primit? 21. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. focul gheenei arzator ~i cumplit.370 PATERICUL ROMANESC 18. pacatele multe.Vai mie. moartea se apropie. ca Moise. lucrurile potrivnice. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . 10). eel rara de minte. prea iubite cititorule. Doamne. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. 19. foarte am gre~it. vai mie. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. cu care suflet ~i cu care inima. Doamne. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. Ah. care ne zidesc. tartarul atat de rece. oare. am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. 20. ticalosul. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. 3. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. haine aurite. Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: . o. Zise ~i acestea: . care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. Langa acestea. funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire.Deci. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: .

darurile cele minunate ale acestei carti. Zicea iadi§i: . iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa. 25.a. prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. negre§it. .§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. Scara Sfantului loan. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. ca. Apoi adauga §i cuvintele acestea: . §i tara de primejdie o veti trece.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 .:!lavolul. Prin invataturile ei cele intelepte. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase. intru dansa il veti vedea cufundat. o.Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca.intru care Dumnezeu este ::nurit . 26. 24. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. 27. mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti. al carei capat ajunge pana Ia cer . acolo izbavirea de tirania lui Faraon. celui ce pofte§te mantuirea s. ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. 23. continua bunul pastor. dupa vrednicie. Iara§i zicea: .Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. §i cititi-o des §i cu :uare-aminte. decat toate celelalte bucate. . se K:. ~i precum luna pe stele. adica pe . este nu numai monahilor. mai de nevoie trupului. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. Este liman care izbave§te pe . ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul.Primiti cartea aceasta cu dragoste.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. incat le recomanda tuturor zicand: . iubiti cititori. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt.Precum painea este. aici fugirea de pacat. iar pe faraon eel' gandit. ea este oarecare toiag allui Moise.:ei ce scapa Ia citirea ei. ca §i Israel eel de demult pe egipteni. ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon.

Apoi adauga ~i acestea. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. 32. chemfmdu-i pe dan~ii: . ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. . apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". Veniti. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui.in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. 29. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! . va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. a neintelegerii. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. La urma. 30. sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. ~i luminat striga.372 PATERICUL ROMANESC 28.Ceea ce place lui Dumnezeu. adica pe sufletele credincio~ilor. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti.Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala.Pe cat de cu osardie. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Iar ceea ce place sfintilor Lui. Tipicul. Ca nu din pricina aceasta. spre mai lesne-intelegerea cititorului. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. adauga mitropolitul Veniamin: . Iar pentru folosul tipicului zicea: . 33. cu intelegere ~i cu dreapta credinta. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. 31. pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. place ~i lui Dumnezeu. spunea mitropolitul Veniamin. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. Zicea iara~i bunul pastor: . cum sa va purtati intru cele sfinte.

Daca a~a va ve1i sftrgui. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. 11 ~i 118. 1. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. tot a~a Ceaslovul. nici departe de adevar ar fi stat. Ca. nici de ar fi numit-o cer. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel .Nu ar fi gre~it cineva. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . rara indoiala. 37. de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii.fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine. adauga mitropolitul. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. . decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. 3). Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului. Alteori indemna parinte~te pe to!i. a~a invata marele mitropolit: . dupa vedenia Proorocului Zaharia. zicftnd: . ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. 36. Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: . gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. 39. Si crede!i.Omul. aduc. 38. a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. zicftnd: .Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. Iar despre importan1a Ceaslovului invata. 35. mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face. 18.Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. iubitorilor de Hristos cre~tini. 103). 40. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui.

Vai. 20).374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. 45. Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). Iar cele putine ~i foarte rare minuni. imputinandu-se invatatura credintei. se insarcinau sa catehizeze poporul. mai tot tineretul veacului acestuia. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. nu se poate socoti vrednic de alta numire.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. decat de sluga vicleana ~i lene~a. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. le socotesc ca de la intamplare. imputinandu-se credinta. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . deca. Nici de alta rasplatire vrednic. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. in lumea aceasta. ~i pe trup il despart de suflet. care inca urmeaza acum. Ba inca ~i mai rai decat aceia. continua mitropolitul Veniamin. incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. s-a .Uciga~i de fii. 41. tot clerul. de la treapta arhiereilor. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. in veacurile de mai inainte. Apoi sa aiba praxis. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. Deci. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu. ~i amar voua. In zilele de acum. ~i pe suflet de Dumnezeu". zicea: . 30). atat se ingrijea pentru invatatura credintei. adica sa aiba faptele credintei. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. 43. incat. 44. pana ~i anagno~tii. adevarul graind. parintilor. cu adevarat. lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. deci.Biserica. zicand: .

in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. turnul credintei. Zis-a iara~i bunul pastor: . zicea marele ierarh: . asemenea este ~i mintea. Iar pentru folosul cartilor. adauga mitropolitul. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei.sa se citeasca sfintele carti. indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament .Fiti. 50. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. ~i prin indemnare. dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. zicand: . din care multe stau netiparite pentru neinlesnire. ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma. astfel invata: . pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. 49. daca nu eu. Iar despre felul cum trebuie . decat pentru inse~i pacatele mele. mbitilor patrioti. in multe parti ale Europei. 47. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. 46. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire.Socotind eu nevrednicul ca. Cand cineva o incarca cu multa citire. iubitilor. ca nu toata trecand-o cu ochii. Dar ~i ortodoqilor. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. Ca prin acestea. la basme ~i la tot felul de zadarnicii.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . nu putina ratacire pricinuiesc. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna.Mintea este intocmai ca ~i stomacul. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei. luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia.turma" de la ni~te caderi ca acestea. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. 48. m-am sarguit. Apoi indemna pe cititori. mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti.

care la vedere de~i se arata mica. dimpreuna cu citirea acestei carticele.Primili cu dragoste osardia mea. sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta.Fiilor. 51.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. A~adar. cu evlavie catre cele sfinte. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. Pentru ca nu cumva. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. le am intinse. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. cucernici.Lepadali tot vicle~ugul. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. Iubililor. Fili blanzi.ai inainte. Zicea iara~i: . Adica. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. cat va socoti ca ii poate mistui mintea. sa soseasca ~i judecata. Altadata iara~i ii indemna: . iubitori de Dumnezeu. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. sa urmeze iara~i inainte. iubililor. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. Apoi adauga ~i aceasta: . pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. 52. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . ruga1i-va ~i pentru mine. ca. o incheiere a unei pricini. cape ni~te strune. a uitat tot ce a citit. 54. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. . 53. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. In acest chip se folose~te cu adevarat. Nu pierde1i vremea in zadar. a~teptand intoarcerea voastra. dupa ce va citi in lini~te. cu buna luare-aminte. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali.

Precum ~i pe a noastra limba.:Cc ob~te sa se veseleasca. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. Zicea ~i acestea: . ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata.im nimic pe toate le-a actus intru a fi.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . Tu. . de ob~te. a~teptand ?LXainta sa ne ierte.:. pe care Dumnezeu ne-o .:bitor de oameni nu ne pedepse~te. 56. ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui. spre toate invataturile cele iinatoase. Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh.Veniti sa ne bucuram de Domnul. trecandu-ne vremea in zadar.:: ~i Imparatiei Sale. de Dumnezeu placute ~i folositoare.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit. Ca va veni. zicand: . incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie. Ci. Ci. inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta.:. In prefata . Mai mult. avand plata Sa cu Sine. aratandu-te. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: .:~a mare ~i infrico~ata. cereri ~i :::mltumiri. Apoi adaug. risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire.0. Tu pe toti credincio~ii ii chemi. Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . . ivindu-te. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine. carte aurita! Tu. cum . precum !nsu~i ragactuie~te. atat de !mpresurata de multe altele.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55.Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. dupa datoria pe care o aveti.Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. totdeauna indelung rabda. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna. 58. :. Tu. . 60. 59. 57. vine ziua Domnului . ca .Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste .zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor . ~i ca un bun ~i ::.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre.a spre pocainta.i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu.

Apoi continua. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: . spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc.Citind lstoria bisericeasdi. fnw1Jafi toate neamurile. cuno~tinta. Pentru ca. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului. am pus tot felul de silinta. Adica de cuno~tinta ~i de credinta. trimitand pe apostolii Sai in lume. ~i prin altii. le-a zis: Mergand. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. Si precum credinta invie prin fapte bune. 67. zicea mitropolitul Veniamin. caci altfel este moarta. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni. ca sa zic a~a. supus credincios domnitorului.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. 64. toti au tacut tarlidelegi. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. Doamne! 62. lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16.De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. popor ales ~i bineplacut. Zicea iara~i: . cetatean folositor al societatii. de la eel mai mic pana la eel mare. care na~te pe credinta. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. zicand: . cu care sufletele cele evlavioase. Zicea iara~i: . al patriei ~i al omenirii. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. mlidular ravnitor al statului ~i. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. 66. ~i insumi. invatatorii fire~ti ai moralei. zicea marele ierarh: . 15). parinte duios al familiei.. Si. de la preot ~i pana la profetul .De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. nu va pieri cetatea noastra. sarguincios lucrator al pamfmtului. in prefata . spre a putea ajunge catre mantuire.378 PATERICUL ROMANESC 61. 65. Ceaslovul.lstoriei biserice~ti". de asemenea. 63.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. cu un cuvant. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra.

nu indelung. iubitilor. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). nu avem lipsa de sceptre. ce se surpa ~i nu tin? . tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. 72. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor. dar cu nemurire. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: . 68. 1). lata mijlocul prin care sa putem vietui. ca. se poate numi viata. mai stralucit. Apoi. nu avem trebuinta de tronuri. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla.Nimic nu este. mai puternic. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi . a~a in nevoie. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei.)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra. adevarata marue sta numai in virtute. uniti prin dragostea evanghelica. Dumnezeule. Prin virtute ~i prin credinta. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. in care sta ingramadita spuza patimilor.Fiii veacului acestuia. 71. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . Zicea iara~i: . unde a mai trait inca patru ani ca .Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. nu avem nevoie de diademe.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. Spunea marele ierarh ~i acestea: . Apoi continua. 69. mai mare.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie. 70. nu prin arme ~i putere lumeasca. temandu-se de moarte.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. Dupa cincizeci de ani de jertra. 16). doresc viata. chiar din inima lui.:ele dumnezeie~ti. mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. sfintii toti au ::. sa :. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. o. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. mitropolitul Veniamin C. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. Altfel trupul nostru.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. 1. ziua # noaptea? (Ier. folositoare lumii.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei.

~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te. preote. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi.smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei". Dator e~ti. Drept aceasta. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. o. numai cu parintii din manastire. Smerit Episcop Romanului26 . 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. Mi~cat de harul Duhului Sfant.. pentru luminarea poporului nostru ortodox. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. rara arhierei. 238-250. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: . . pentru dragostea Domnului. 74. dupa cum i-am iertat ~i eu. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. op. inainte de ob~tescul sau sfar~it. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut.. din afara de sfanta biserica. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. 25 . p. cit. Iar pentru inmormantarea sa. preote. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat. a. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. . cu mila lui Dumnezeu. 73. iata. Ia anul 1796) Veniamin.Las. ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca.

in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. d. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. sa poste~ti cu o zi mai inainte. a pazi curatenia. atat inauntru. grijit la haine. Sa nu fii volnic a cununa. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. iar nu in turnari sau in alt . cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. g. Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. de mimdrie. b. dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac. ca. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. '·e~minte. ferindu-se de adunari necuviincioase. cu toate faptele ~i urmarile tale. care este incepatura tuturor rautatilor. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta. nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. icoane. sa arati la protopopul tinutului.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. cum ~i pe dinafara. cu neoranduialli. . .:urat atat la cele din launtru ale tale. iara cand va fi lipsita de ceva. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. lara. 15).C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . de galcevi. Si sa fii . ori rob. cristelnita pentru Sfantul Botez.iu. de sudalmi. de zavistie. (adica) de betie. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. descantecele. de cuvinte de~arte.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. carti. . caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti. spalat ~1 pieptanat. farmecile. e. ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. de judecati. sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. c. care le fac cei mai multi prin casele lor. sfinte vase. rara de pecetluit cu pecetea noastra. neurmand sfatul tau. baierile ~i altele asemenea acestora. cu indeletnicire Ia rugaciuni. 5. o data ~i de doua ori. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. f. ori slobod. a fi cinsti1i ~i ascultatori.

iar ziua ursul pleca in plidure. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. cu iubirea lui de oameni in veci. Dar. h. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. ~i de vei pazi intocmai neaparat. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca.Pe~tera Mica". sa fii indatorit a veni la noi. ca ucenic credincios. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. odata. preote. in desi~ul codrilor. Dupa cativa ani. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. fiind preot. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. . cu randuiala lui Dumnezeu. cand vei avea vreo suparare de judecata. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. ~i cum pandeau ei in apropiere. Pustnicul nv. Amin". Ci. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. ale pazi neaparat. prive~te-le. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. carele. ci singur ~i-o agonisea din plidure. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. Sau cand vei avea pricina de galceava. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Se mai spune din batrani eli. ca sa te punem la cale. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. Aceste mai sus aratate. Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. De te va supara cineva. s-au imprietenit unul cu altul. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. numita pana astazi . in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. o. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. dorind sa se roage in pustie. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. Numai ursul.

smerenie ~i pricepere. in anul 1825 este hirotonit episcop la . cu numele de Constantin Cipatana. Insa. unde o fi raposat §i ~are ii era numele. au vazut un :ucru infrico~at.au zis vanatorii . prin anul 1784. Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. izvorul nu se imputineaza niciodata.Parinte. parinte . oricata apa ar lua. Parca s-a a. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . iar aHituri. fratilor. care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera. Din ziua aceea. mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. se roaga §i iau apa din . Cand au ajuns la gura pe§terii. avem ceva de mancare la noi. La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului. Mergeti in pace.Dumnezeu sa va binecuvinteze. In anul 1820.Pe§tera Mica". Pana astazi. . Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul. am vrea s-o lasam sfintiei tale. credincio~ii intra in .s. pe piatra.Iarta-ne. pe piatra. \'rei s-o prime§ti? .Parinte. fratilor. Urmarim un urs.Cum va este voia. vom mai veni prin locurile acestea.Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! . suntem vanatori. Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? . . fratilor.C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 .Sa ne iertati. in pustiul acesta? .Ce cautati.Izvorul Pustnicului". Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa. ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor. parinte.§i te roaga pentru noi! .cuns aici in pe§tera. El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut.Lasati-o acolo. Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon.

manastiri. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). a raposat cu pace. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. precum: Seminarul eparhial. devenind astfel ur:. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. precum ~i pictori renumiti. zeci de carti patristice ~i de cult. episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. schituri. timp de 21 de ani. in anul 1833 ~i altele. mare ctitor al acestei eparhii.Opre~te-ti. preoti ~i dascali ale~i. Chiriacodromion (18391 ~i altele. Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. Sfintele Liturghii (1840). Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. Octoih ~i Catavasier (1839). Acatistier (1836).Iosif al Arge~ului . dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu. raspandite in cea mai mare parte gratuit. in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). a intemeiat mai multe ~coli. Ceaslovul bogat. spre neuitata pomenire. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. a reinnoii zeci de laca~uri . ~coala de muzica bisericeasdi. Alcatuire aurita (1837).384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833). Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. din care au ie~it episcopi. infiin~ in anul 1836. ~coala de picturi bisericeasdi. Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). Agheasmatar (1845) ~i altele. trecatorule.sacrul mormant. rugaciune ~i viata morala desavar~ita.a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. dandu-le preoJi buni. Iar ca ucenic al unui mare episcop . fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. in anul 1846. metoace ~i biserici -. Aici . venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834). unde s-au tiparit. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti.. in anul 1830. Molitfelnic bogat. Psaltirea (1841). la 30 noiembrie. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. zidindu-le laca~uri. episcopul Chesarie.

Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. ca s-a nevoit aici 40 de ani. a cerut Preacuratele Taine ~i. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. de asemenea. Bucure~ti. (Noiemvrie 30. Bucure~ti. Batranii spun ca era preot. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. alunga fiarele salbatice din gradina sa. am venit sate coboram de vale. sa mori la manastire. Bucure~ti. rna cobor singur! ~i indata. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul. a cazut bolnav la pat. p. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. Ajungand la adanci batraneti. . 28 . teza de . Veneau la el oameni bolnavi de prin sate. jertfiri spre gloria Domnului. Poiana lui Calinic". Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: .C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. Apoi s-a inchinat in biserica.Parinte Calinic. D. Cuviosul Calinic avea.. a Patriei ~i eternei sale memorii. s-a marturisit la duhovnic. II colectiv. 1913. pruni ~i nuci. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. 57 ~rie.:eTJ!a. .. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita.Cu ajutorul Maicii Domnului. in putin timp. mare evlavie la Maica Domnului. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. sub varful Muntelui Horaiciorul. G. 419-422. luand icoana Preasfintei Fecioare. iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. 1897. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. 1958. vol. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori.. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. episcopul Buzaului. Oriunde se ducea. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . p. ViaJa # activitatea lui Chesarie. a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. Furtunli. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. a raspuns batranul.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. Voiculescu.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

este schimbat din staretie. In anul 1843. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava.:ulturala. fiind incredintat unchiului sau. a neamului ~i a aproapelui. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. calugar invatat ~i scriitor iscusit.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. iconom devotat a. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. hirotonit diacon ~i preot. iar mai tarziu. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. . apoi reales intre anii 1838-1839. In aceasta scurta perioada. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. de~i suferind. arhimandritul Ilarie. In anul 1808 a fost calugarit. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. Ortodoxiei romane~ti. in anul 1789.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. Staret ~i duhovnic ales. 5peCifice. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. cand avea numai 12 ani.u credincios al neamului. i-au dat o cre~tere aleasa. Parintii sai. Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX. In anul 1802. a intrat in viata monahala. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. . Intre anii 18321834. In urma unor intrigi din afara. din Manastirea Neamt. arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. Dupa moartea staretului Dometian (1834). de~i saraci. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. de altfel.

cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. in anul 1821. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. precum se vede pana astazi. tarani ~i ora~eni. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. atat domnitorului ~i mitropolitului. Se spunea despre dansul. invatati ~i oameni simpli. 3. mireni ~i calugari. in toata viata sa. . parintele Neonil. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Bogati ~i saraci. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. se muta in odihna lui Hristos. a intocmit . 4. Deci. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui.000 lei. cat a fost preot la catedrala. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire. plfms de tot soborul. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. 1853. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. luand porunca de la staret. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. impacat cu sine. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. arhimandritul Ilarie. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. 5. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. Ia 16 octombrie. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. vazfmd parintele saracia datornicului. in acela~i an ( 1821). marele staret Neonil Buzila. b. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. Deci. 2. Arhimandritul Neonil. 6. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. Mai ales la Ia~i. Dupa aproape doi ani de zile. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit".

participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii. ~i altele: . indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire. . iar imparta~irea sa se faca saptamanal. . .servirea mesei numai la trapeza. Toate acestea au fost in intregime realizate. .veniturile manastirii vor fi folosite. afara de cei bolnavi. 7.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. erau acestea: . . . lucrul mainilor ~i slujirea. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. . din Yeniturile manastirii. . 8. tara voia soborului. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. zidirea de spitale ~i ~coli publice. ca: zidirea de biserici noi in satele sarace. Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. infiintarea unor . care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir.interzicerea mancarii de carne in ob~te. Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. . atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca.interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. De asemenea. Iar pentru abateri mai grave. unitate ~i smerenie.petrecerea soborului in desavar~ita armonie.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. cat ~i pentru cei din pustie. fixate de staretul ~eonil. cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie.CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni.zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti. participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie.marturisirea zilnica a soborului.indeletnicirea la chilii cu pravila. viata duhovniceasca ~i . Prin aceasta.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. .deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori. inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. in iiecare seara. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: .

in ambele ~coli. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. de doua ori mistuita de foe. ~i altele.cum nu era alta in Moldova". biserica Schitului Vovidenia din apropiere. A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. Mai zide~te o farmacie mare . cu paraclis la mijloc. arhimandritul Neonil. in locul celei arse in 1841. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. Astfel. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. in timpul staretiei sale. Marele stare!. multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. Muzica psaltica. cu medic platit de manastire. pe cheltuiala manastirii. incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. copiii invaJau gratuit. pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. 11. a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. cu paraclisul Buna-Vestire. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului.chilii. lar la Targu Neamt zide~te. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. Regulile vieJii monahale. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. lar pentru calugari. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. biserici. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. Staretul Neonil. spitale ~i ~coli . Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi.bolniceri" ~i un medic. trapeza ~i aripa de sud a incintei. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. in aceste doua spitale. 10. Gramatica. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. 1 .se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. ambele inzestrate de stareJ personal. 9. Tipicul. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. incinta Manastirii Secu. in anul 1852.

din Sihastria. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. la episcopul Andrei ~aguna. La Manastirea NeamJ. . cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. iar altii turnau litere. la bolnita. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. Unii traduceau din limba greaca. Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. 16. in anul 1847. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. ~i se vindeca. Cum se imbolnavea cineva. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. secerand pe cei lipsiti de ajutor. corectau paginile tiparite. Pe langa cartile care se citeau la chilii. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. Se spunea despre dansul ca. Pocrov. dandu-le mancare ~i chilii. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. Iar de la Utrenie. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. la tipografie. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. Sihla. lucrau la teascuri. cat ~i in Muntele Athos. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. la ascultare. Basarabia ~i Bale ani. 15. culegeau textul. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. raceau cerneluri naturale. Astfel. atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. 13. o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. la trapeza. 14.

niciodata n-a cartit intru inima sa. dezbracandu-ne. egumenii. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat. atat prin viu grai. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. Pe acestea. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. fratilor. lar dintre toti. care numara pana la 600 de calugari. de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. a oamenilor. primiti. Zicea staretul Neonil ~i acestea: . dupa cuvantul Apostolului. .Fratilor. 20.Fratilor. se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. AWi data iara~i invata. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. 22. adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. prin cuvantul arhanghelului.Pe florile acestea duhovnice~ti. 21. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. Ci de acolo. adica sfanta noastra maica. Biserica Rasaritului. spre a le aduce lui Hristos. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. 1. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. ca pe ceea ce negrait.Fratilor. va rog. cu toate schiturile ~i metoacele sale. 19. Zicea iara~i: . zicea el. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. ~i sa ne imbracam iD . 7). De pe patul suferintei. trup spre mantuirea noastra. 18. de pe patul suferintei. zicand: .Sa ne innoim. Zilnic veneau la el parintii din consiliu. Mirelui sau eel adevarat. Zicea iara~i: . imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. cat ~i prin scris. miros de buna mireasma. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta.394 PATERICUL ROMANESC 17. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui.

inca ~i pe preacuvio~ii parinti. 23. tacand aceasta. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . Iisus Hristos. in toamna anului 1852. spre urmarea petrecerii lor. Amin". sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. . ca. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. ci nestricacioase ~i cere~ti. praznuind nu o data in an. iertati-ma. ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. marele staret Neonil. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. octombrie. Zis-a iara~i staretul Neonil: . pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. Adica. pe cat ne va fi cu putinta. 1853. Lui sa-l aducem. Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. staretul Neonil. Apoi adauga: . dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. 24. 13. cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti.Hin glasul trambitei celei de apoi. 25. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. Ca.:el nou prin lucrarea faptelor bune. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 .Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. ci tara incetare. NEONIL. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru. a trecut cu pace la ve~nica odihna. Domnul nostru. a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. insotit de aceste ultime cuvinte: . Dupa trei zile.

deprinzand bine limba greaca. Noaptea. s-a retras mai sus de schit. a auzit un glas: . i~i marturisea gandurile la staretul sau. pana la ob~tescul sfar~it. egumenul Pe~terii. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. prin anii 1815-1820.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. . in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici. Apoi. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. La chilie se hranea numai cu urzici. caimacamul Moldovei. laudand pe Dumn. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. De mica a fost data la invatatura. Pentru multa lui osteneala. ajungand renumit prin satele din jur. TFeci. cum se ruga pentru cineva. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. Elisabeta. nici daruri de la oameni nu lua. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. Deci. iar Duminica venea la schit. prohodindu-1. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. asculta slujba. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. cu cartofi ~i pesmeti. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se.l~u. ieroschimonahul Gherasim Popescu. ~i. Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. in Muntele Batrana. iar in casa a fost crescuta de mama sa. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. Deci. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. iubind pe Hristos. ieroschimonahul Gherasim. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. indata i se implinea cererea.

Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. dar nu avu copii. la Manastirea Varatec. ::dita de fiica marelui voeivod. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. Inca pe . Viafa unui fmbunataJit calugar roman. a restaurat biserica Domnita Bala~a. acoperaminte de fir. -. 1857. Arhim.:. a racut numeroase donatii de bani. Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal..C U V I 0 . sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei.. pe toate le-a impartit :a saraci. De asemenea. nr. logodindu-se cu Hristos ~i . carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. 770-791. p. urmand exemplul inainta~ilor ei.. Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. . Apoi. in acela~i an. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. 7. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. In Bucure~ti. la biserici ~i manastiri. Elisabeta. 603-632. cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat.R. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. Deci.O. Idem. de asemenea. . iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei. 1898 3 iok. :::: casa parinteasca.ilrele. Buc. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. ". Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. schimonahia Elisabeta Bal~.:-rimind schima monahala. carti. Apoi. e~minte. precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. ctitorite de Constantin Brancoveanu. carti de cult ~i multe . lstoricul M-rii Horaita. Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia.Hituri de mormantul mamei sale. a daruit ve~minte. 1898. imbracaminte la icoane. ajungand la adanci batraneti. icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. Viata Acest cuvios arhimandrit. Nectarie Banul. ~i a fost inmormantata .:andele. staret. duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. mare dregator al Tarii Romane~ti.

insemnandu-se cu Sfanta Cruce. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. ca sa-i organizeze tipografia. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. La varsta de douazeci de ani. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. mitropolitul Grigorie. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. parintii voiau sa-l casatoreasca. pe ascuns. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. 1859. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. dupa obiceiul vremii. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. tanarul loan. La 26 decembrie. numita Roseti. Intr-o noapte. lasand staret pe unul din ucenici. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. tinutul Neamt. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. de curand infiintata. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. Dupa cativa ani. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. dar el. cuviosul arhimandrit. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. alaturi de ctitoria sa. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. b. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. . dar nu reu~e~te s-o termine. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. pe cand erau cu totii la nunta. Apoi. dezgustat de cele pamante~ti. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. Parintii sai.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. Nicolae ~i Pelaghia. a pornit spre Manastirea Neamt. a ie~it afara. din vestita familie de dregatori moldoveni. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. de mitropolitul Veniamin Costachi. regretat de fiii sai duhovnice~ti.

Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. ca ajutor primului tipograr. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului.ajutat de inca 30 de monahi". 7. a raspuns loan. 4.Vrei sate faci monah? . in acela~i . un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: . caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: . Si iata. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. Abia dupa doi ani de zile. Mergand pe jos toata noaptea.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. Dar smeritul nevoitor. le-a spus: .:cei paduri. unul din casnicii tatalui sau.C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. care ii 5ehimbase hainele la plecare.A~a. pana ~i la Sffmtul Munte. nu departe de schitul cu acela~i nume. fnvatand me~te~ugul tipografiei. 3.:a ~i-a ales partea cea buna. Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. 6. 5. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i . Murind tatal sau. Dupa plecarea sa la manastire. 1-a gasit la Manastirea Neamt. :ubind toata viata saracia lui Hristos. Apoi. dar nu 1-au ~it.A-i faceti di s-a facut monah. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. intorcan.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii.:u-se. Dar acum nu aveti ce s. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa. . trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. . parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. nici la stanga. 1-au cautat parintii peste tot. aici sa te sui. Sa nu te lbati nici la dreapta. Deci. Aici s-a . .:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. daca o vrea Dumnezeu.

din cauza deselor tulburari. 4 cantareti ~i restul ascultatori. In Bucure~ti. drept loc pentru altar. 10. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita. langa Muntele Horaita. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. cu banii adunati de la credincio~i. Deci. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. dintre care 12 erau preoti. Apoi. a plecat la Ierusalirn. Si indata a vazut o lumina. au luat ve~rnintele ~i. insa. irnpotriva vointei sale. 8. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. ca un adevarat parinte. a hotarat sa zideasca jos. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. 4 diaconi. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca. 11. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. apropiindu-se. Dar. gasind bradul. 9. Sea. Astfel. pana la 70 de rnonahi. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. deasupra unui brad. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. Si s-au adunat in jurul lui. Spunea acela~i ucenic ca. preot ~i arhirnandrit. Apoi.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. Apoi. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el. in ca1iva ani. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. in prirnavara anului 1830. . 12. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. pana in anul 1843. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. a zis: . Apoi. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. ca o vapaie de foe. 1-a slobozit cu pace. Dar.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune.

ucenicul sau. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. ii binecuvanta §i le zicea: . tacand ucenicul. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. caci aveau pe staret la mare evlavie. daca citea la vreun bolnav. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. pe Tabor. sete. ruinate. din Cana Galileii. Ducem bagajul in mainile talharilor. 15. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. dupa opt ani de casnicie. anume Iosif. un me§ter zidar din 'Nazaret. acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. foame. ca sa §edem acolo in pustie. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. . care. Dupa aproape un an de zile. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. El nevada altul in loc. Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. s-au urcat amandoi pe Tabor.Dupa credinta voastra. 14. cu sotia. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor.Fiule. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . pentru citit §i spovedanie. la Mormantul Domnului. nu aveau copii. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. ierodiaconul Nectarie Banul. ca locuitorii din partile Nazaretului. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. se racea sanatos. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. 17. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. rabdand multe ispite. il va pazi .Fiule. pana au deprins limba araba. caci este bogat. au pregatit var. 16. Atunci. pentru ca §edea in pustie.C U VI0 . Apoi au adunat piatra de zidarie. distrusa in secolul XIII. a zis ucenicul. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. fiilor. Apoi a zis batranul catre ucenic: . tocme~te un om cu doi asini. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor.Parinte. Toti alergau la el pentru sfat. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul.

utand sa-l ucida. parinte. o femeie mahomedana din satul Daburia. cu darul lui Dumnezeu. Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: . Deci. Iar unul din ei. apropiindu-se de batranul.Fa mila cu mine. se va face sanatos. iata. Atunci cuviosul. apoi a stropit copilul. vazand credinta ei. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. 1-a luat de mana §i i-a zis: . Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i. Intr-adevar. de acum. ~i cite~te copilului meu. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. i-a zis el. parinte.Vino sa-Ji arat eu cararea ca.De ce vii la mine.IarHi-ma. de vei citi fiului meu. mergi in pace. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. omul. 19. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui. cum a ajuns acasa. Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. Iar parintele. copilul s-a racut sanatos. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne. a binecuvfmtat §i a sfintit apa. 18.De unde e~ti. De bucurie. nu gasea cararea sa coboare. lJi multumesc. Intalnindu-1. i-a furat un mic vas cu . plangand: . maniindu-se. §i pe cine cauti? . ca ii-am gre§it. ca fiul tau se face sanatos.Crede in Dumnezeu. a zis: . Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid.Nu rna due la nimeni altul. §i mergi cu pace. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. milostivindu-se spre el. i-a citit cateva rugaciuni. i-c. spus. am orbit ~i nu vact pe unde sa merg.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. Spunea iara~i ucenicul ca. AWi data. omule. ca. Dar batranul se ruga in padure.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. de la marginea muntelui. femeie. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. . dl. urcand pe Tabor. parintele 1-a intrebat: . insa. rn-a pedepsit. omule al lui Dumnezeu. ie§ind afara. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. vei vedea. Dumnezeu sa te ierte. ca este bolnav de moarte! .

Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator.Toata padurea este a voastra.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. ~i cereau copacul. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit. taci. Din intamplare.nule. maniindu-se. . 21. Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului. ascultand sfatul cuviosului. Apoi 1-au pus pod la casa. parinte. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. 20. ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. nici altuia vreun rau. pe cfmd il coborau de pe munte. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. ca eu am facut pace cu el. fiilor. Atunci au scos copacul acela.nd Cuviosul Irinarh in pestera. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i .Spune-ne. nu te mania.Taiati-1. . ca am venit sa-limpu§ca. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. a dispuns cuviosul . ca este lfmga biserica noastra. a dat peste el. cum ca stare}ul sau. 22. Deci.Batra. ca ne este de trebuinta . Ci lasati-1 . si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: .Ba nu. dar nu faceti bine.m. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. Auzind de balaur. sa nu-i faceJi nici un rau.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. taind copacul. Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . lasa-ne sa taiem copacul acesta. cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. . l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. Atunci parintele le-a zis: . grqesc inaintea lui Dumnezeu. s-au intors la Nazaret. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. a raspuns parintele. Iar batrfmul i-a zis: . nu cumva. arhimandritul Irinarh. Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . unde ai vazut balaurul. i-au zis: . cerandu-i darul rugaciunii minJii. au zis ei . Dadi va voi da voie sa-l ucideti. intra. Apoi.Taci. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. precum nici el nu mi-a racut mie. ~i s-a potolit fiara. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace. Atunci s-au linistit oamenii ~i.

~i m-am marturisit. indraznind. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu. Intorcandu-ma la chilia mea. ~tia taina. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. mi-a spus biitranul Gherasim. 24. acei 12 ani. cu adevarat am avut-o putina vreme. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . Numai duhovnicul lui. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. miluie~te-ma pe mine. ~ezand in scaun.Cinstite parinte. A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . sihastrul de Ia Dalhauti.Fiule. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. 26. Fiul lui Dumnezeu. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. ca fugea de slava oamenilor. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe. iar daca simtea ca rna uit Ia el. 340. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828). pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. ci. Ia miezul noptii. . nu i-o da iara§i? .Ba i-o da iara§i. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. 23. vezi mai sus p. indata inceta din buze. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. din Muntii Neamtului. parintele losif'. dar nu am putut. vazand ca nu pot. Atunci. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. 1-a intrebat: .Cinstite parinte. m-am lasat de rugaciune. dar nu rna ardea. Caci pe cand ~edeam in pustie. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. Iisuse Hristoase. numai sa voiasca sa o ceariL 25. dar am Jasat-o. a raspuns biitrilnul. Dar mi-a spus mie a§a acoperit. ca sa nu cada in mandrie. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera.

s-. . A mai prezis pentru un monah critean. ierodiaconul Nectarie Banu1. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai.Cinstite parinte. 27. . batranul. de asemenea. 28.catos. dupa cum s-a implinit. el a prezis rna :. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor. iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl.::mnezeiasca Sa putere.~i aratt :. anume Nifon. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. ca se va fac' .Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul.Cinstite parinte.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. =plinit. arhimandritu :.::.::astire. Dumnezeu.Fiule. Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :. Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav. 2Jebat.:.. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc. Astfel. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa. daca te vei duce din viata aceasta. simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului. ..:.2. care. pana va obtin' . . 'Tico§eze sa nu ne supere. . p1angand: .--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata.sfintit. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. ca a§a a binevoit ca prin noi. s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea...man de la Constantinopol. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.::ril.u. -Temea lor.erminata. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata.::.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului . minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine. eu nu am darul sfintiei tale. la manastire . iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :. sa.=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . ..::.ermina biserica inceputa de el. vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta.-'?a marturia ucenicu1ui sau. ci pentru acest loc sfant a1 Sau.:.Fiu1e.. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai. . eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta.:.. Sfintia ta ai avut dar dt .. strainii §i saracii. ca lnsu§i Hristos 1-. ca eu sunt on :.

din evlavie. barbati ~i femei. In acea vreme. cinci ani de ucenicie. Mitropolitul Veniamin Costachi. staret ~i parinte. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. Timp de aproape douazeci de ani. indata ce a raposat staretul. trecand Carpa}ii. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh..c. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. 30. . limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. s-a auzit vestea aceasta peste tot. In anul 1821. Preacuvioase Parinte Irinarh. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare .N eamt (1790 . a primit schima monahala in 1810. la 26 decembrie. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. unii rupeau. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. 1859. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. Dup2. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el. vaz3. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP.::: seculare din preajma schitului. Apoi. arhimandritul Silvestru. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului . revenind in schit. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. a ajutat la innoirea chiliilor.c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. Iar tand sa-l ingroape. Dorind sa slujeasca lui Hristos. 29.. viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Apoi. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. Mai traind putine ceasuri.

Galati. Celicul Mare.VI. de altfel. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. Timp de aproape 20 de ani. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca. p. Bucure~ti. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . s-au stabilit aici. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. un corp de chilii. Astfel. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. marturii istorice. 1914. iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. In aceasta parte a Dobrogei a existat. inainte de secolele IX-XII. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. 175. Gherontie ~i Isaia.255 . Deci. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. Miinlistirile dobrogene. 6 De la Dunare la mare. impreuna cu ucenicii sai. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. Roman Sorescu. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. Arhim. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl.gara~ului. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. p. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. 184-202. Sub conducerea sa. iar alat\}ri. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. 1977. datand din secolele IV. Stefan Mete~. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. Invrednicindu-se de darul preo}iei. 253. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. Taita. Apoi.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi.

caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. cu hramul . a inceput a se preface ca este nebun. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. mai sus de Schitul Vovidenia. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. . vorbea rara randuiala. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. umbla rara indiltaminte. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. invatfmd. mai mult de 20 de ani. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . Vazand viata lui. siha§tri. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. in vara anului 1862. il pre}uiau §i urmau sfatul lui. Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. cu randuiala de viata atonita. in lipsa. inainte de sfar§itul sau. aproape de comuna Niculitel. staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. Dupa o nevointa ca aceasta. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. pana §i din Ardeal. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. din Moldova ~i din Transilvania . sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. pentru dragostea lui Hristos. in anul 1833. El venea din marea lavra a Neamtului . Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". Insa§i Manastirea CoCO§. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. Se imbraca diu. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde".

adormit in mijlocul chiliei. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. au observat ca avea o hartie in mana sa. cautand sa-l ridice de jos. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. Mancarea o primea de Ia ob~te. La fel. caci u~a era incuiata. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. apoi iar i~i continua nevoinla sa. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. Gherasim pacatosul". caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. fiind petrecut de tot soborul. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. intrand pe fereastra inauntru. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii.Slava Tie. Doamne. Pe ha. Deci. . dupa obiceiul locului. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. care se preracea ca este nebun. stare{ul manastirii a zis: . nici in ziua urmatoare. in rugaciune ~i lini~te. in a doua jumatate a secolului XIX. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu.Ierta{i-ma. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. Apoi. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. Auzind toate acestea. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza. parin{ilor ~i fra!ilor.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . au gasit pe pustnicul Gherasim.

venind batranul in schit. egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. iar el ii citea in fiecare miez de noapte. iar femeia §i copiii plangeau. a zis: . Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte. departeaza-te. rugandu-se. pana cand le-a omorat.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo.Teme-te. ~i era mare durere in casa aceea. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. Deci. caine. i s-a racut Sfantul Maslu.Te leg pe tine. apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav.Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. s-a imparta§it. iara~i s-a rugat cuviosul.Nu rna frige. rugandu-se . caine. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . a zis: . duh necurat. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. cu lacrimi in ochi. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. iar diavolul.Nu rna frige . diavol necurat.Nu rna frige. a raspuns: . infrico~at . In prima noapte. ne§tiind ce sa faca. fugi. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. duhul eel rau a fugit .Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . caine. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui. pleaca. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. s-a spovedit. Bolnavul racnea. a cazut in genunchi ~i. silit de rugaciunile lui. a zis: . Dupa mai multe zile.

~i mama Sfantului Calinic. 1995. aIl-a 8 . Buc. 1808. Istoria Mdniistirii Cemica. Tanarul Constantin. 1815. in aproape de biserica Sfantul Visarion. 1813. 1818. dupa ce ~i-a crescut copiii. primind marele ~i ingerescul chip. a fost hirotonit ierodiacon. se retrage din scaun la manastirea de metanie. a fost hirotonit ieromonah. La 12 noiembrie.. La 24 mai. 1820. fericita Floarea. Viafa Ji nevoinfele D. Bucure~ti. ed. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. in . Baldovin. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. iar Ia 20 septembrie. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. cu numele de schimonahia Filoteia.". sub ascultarea cuviosului starel. 1867. 12/1898. s-a calugarit cu numele de Acachie. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. 1808. eel mai mic dintre copii. A. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. La 14 septembrie.D.B. 1870. De asemenea. La 13 februarie.O.si Ciildiirusani. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. la 9 aprilie. Nectarie. iar la 11 aprilie. Arhim. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani.nd carte in Bucure~ti. s-a retras in Miinastirea Pasarea. 1850. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. intrand in viala monahala. inval3.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. formand o aleasa ob~te monahala. Idem. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. 1870. Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. pe care o pastore~te timp de 17 ani. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic. ieroschimonahul Pimen. impreuna cu duhovnicul san.R. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. arhimandritul Timotei. 1787. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. Calinic. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin. 1868. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . 1893. Bucuresti. nr. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. La 3 decembrie. se muta la cere§tile laca§uri. Monahul Casian Cernicanul. apoi. La 14 decemhrie.

b. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. iar pe siiraci mereu ii miluia. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. dupii cuvimtul ce zice: . Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. dupii cuvantul Domnului. Cuviosul Calinic. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. a primit Taina Sfintei Preo!ii. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. cii. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. iube§te §i tu pe tori". Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. impreuna cu el se intrista. in anul 1813. 4.Daca vrei sa te iubeasca toJi. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. 2. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. 3. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. ieroschimonahul Pimen.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. 6. 1955. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. 7. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. 5. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. 26). cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. pentru cii toli se . insa nu intins pe pat. De vedea pe cineva scarbit. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. postea foarte mult. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. dupii miirturia biitrfmului Hariton. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. Dupa primirea darului preoriei.

Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. Dar. Spuneau parintii ca in chilia sa. crezand ca nu va mai scapa cu viara. Deci. Cu toate acestea. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. 8. . Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. facand ascultare . prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. cand. 11. Deci. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. IZ. asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. ca veneau la spovedanie nu numai monahii. cand a mancat o jumatate de prescura. Dorotei. din !ipsa dreptei socoteli .C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. Dar. Pentru aceasta. fn primavara anufui HH7. din postirea cea de 40 de zile. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. inca din anii tinerejii. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. luand binecuvantare de la staretul manastirii. 9. Din ceasul acela. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. spre bucuria staretului §i a tot soborul. graia d1 ?ine. s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. apoi. 10. tara numai un ulcior cu apa. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. cuviosul era atat de Iini§tit. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. . starerul Dorotei era foarte mahnit. ori de cate ori era ocarat de cineva. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. cu darul lui Dumnezeu. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic. Fericitul parinte Calinic. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. pana la Sfintele Pa§ti . incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. insa . adica. satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . slabind foarte tare.

a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. ci atipea cateva ceasuri pe un scaun. 20. incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. atat calugarii ~i mirenii. sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. arhimandritul Anastasie Baldovin. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". gata oricand de lupta. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . Caci o socotea . In locul multei vorbiri. Spuneau parintii ~i aceasta. dupa porunca apostolului . De aceea toti il iubeau. ca sa nu vaHime ~i pe altii. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. nici legume fierte la foe.414 PATERICUL ROMANESC 13. in sfanta ascultare. fie prin gfmduri. marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. 21. fie prin trup. timp de 40 de zile. §tiind ca . el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. iar nu un om pamantesc. dupa apusul soarelui. 17. 15. -~ . iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. cuviosul se silea.moartea sufletului". Era ca o adevarata santinela. 18. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. prin pilda vietii Sale pamante§ti". viata de ob~te . ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . imbracat ~i incins cu o curea lata de piele.Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. 16. In vara aceluia~i an. Dupa ce a fost randuit stareJ. Uneori zicea catre ucenici: . Numai seara. nu numai cu viata sa. 19. 14. Ucenicul sau. Astfel. il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant.

:. prin chiliile calugarilor. pe .-:'mastire. Se hranea numai cu verdeturi. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. Tot in anul 1821. ~i astfel. a zis: .arele turcilor din tabara alaturata. Intr-o :. cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor.:. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica. Deci. Dar . pe stdimo§u-tu. _:i::ld putin pe ganduri. In acele zile de grea incercare pentru tara.i:!apostit la M~mastirea Cernica. ~i cu mama. pline cu pesmeti de paine. 25. care aveau solzi mai mari. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe. 24. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . ~i acelea o data :=e zi .De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar. a ra.Am venit ~i cu tata.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. trimise de pa~a .pit o calugarita din Manastirea Pasarea . multi locuitori din Bucure§ti s-au ::. cu multa infranare. drept ostatica..d-o cu cutitul. cu rugaciunile Sfantului Calinic.illugari in biserica..:. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii. 23. §i cu mo~ul. s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga. indata a fost ascultat.Na. un alt pa§a. Ca pe toti ii imbarbata.. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . na! De ce n-ai adus pe tata-tu. ~u stramo§ul. ca nu rna necajeam . pe mama-ta . Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune. Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . curatind de solzi o caracuda mica. calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete.. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. Atunci el. in timpul rascoalei din anul 1821 . multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. mai-marele turcilor din tabara apropiata.::f-1-tu. -::J. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea..:n calugar tanar. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi. care i§i avea tabara in satul ? antelimon. In primavara aceluia§i an. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te. 26. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae.:a~ " Apoi tot el raspundea: . auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. a inceput a carti ~i. zicea: .

cunoscuta pfrti. In anul 1832 a inceput noua biserica.416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic.Hmtana turcului". ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" . apoi. 27. telegu}a.. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti . ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri . dupa exemph.:._ . a~a cum se vede pana astazi.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". primejdie. In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. turcul a scapat cu viata. Snagov. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica. s-a flicut la intrare o fantana. a flicut priveghere ::. iar dupa patru an: a fost zidita din nou. Cutremurat C= aceasta minune. Iar staretul Gheorghe i-a zis: . 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii. de asemenea. Cand a intrat stare}. auzind de razbunarea turcului. dupa porunca cuviosului. Astfel. astazi cu numele de .care erau sub administratia sa. eli:: care. inainta~ilor sai. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: . cerand ajutorul lui Dumnezeu.:. ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului.Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. Deci.= toata noaptea. pe cand pa~a lua cafeaua. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. chiar in noaptea aceea. . a terminat de pictat biserica din insula . marele staret a. Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. Marele Mucenic i-a adaugat. Caldaru~ani. Caci.Sfantulu' Nicolae. aceste cuvinte: . i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae.. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . Cernica avea doar . A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale.".o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. Dec suparandu-se cumplit. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. Mai inainte insa de inceperea bisericii. Sfantul Calinic a fost. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. r Atunci Sfantul Calinic..Pasarea.Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" . 28.

venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. in anul 1850. Dumnezeul mfmtuirii mele . trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . 30. binecuvantand raina. dupa ce au descarcat povara. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. 29. Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. incat nu mai incapeau in amandoua insulele. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa. cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. Apoi. Astfel. b umbra noptii. zicand: . Pe cand era starer. afara de tine .Nu vei muri de otrava. zicand: .·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. a plantat vii ~i :Uuri . mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. Apoi. vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. Erau doi oameni necunoscuti. Sfi'mtul Calinic. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti.Doamne. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina. a :l. intrand in chilie. s-a rugat lui Dumnezeu. ca era miezul noptii . unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant".C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu. nu a primit. a ridicat case §i adaposturi pentru . dupa Pavecernita. care. 31. marele stare} a adunat soborul in biserica §i. indemnat de zavistnici.ameni §i vite. au cantat acatistul Sfantului Nicolae.. Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic.:.. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . din marea lui smerenie. Iar el a raspuns : . indata au plecat. Apoi. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. un glas de taina i-a raspuns: .Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. Drept recuno§tin}a. ". i-a dat otrava. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale. dupa Vecernie.Sfinte arhiereule al lui Hristos.Valcea. Atunci. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau. incat se mirau toti de priceperea lui. ascultand rugaciunea placutului sau. In ceasul acela. Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte.Valcea. Sfantul Ierarh Nicolae. . precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . Nicolae. Scoala-te ~~ fi i sanatos.

Apoi a plecat.Calugarul. Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. a§a §i Iuera. duhovnicul sau. Spunea ucenicul sau. a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. 38. ca. da.Ah.§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . 35. .418 PATERICUL ROMANESC 32. Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: . a §i inceput a da porunci la protopopi. 37) . a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. 37. cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: .Iubitii mei fra1i §i fii. 33. Alta data iara§i le spunea: . ca nu ii am acum". lar el i-a dat 50 de lei.Parinte. Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da. 36. In alta zi. parinte Calinic. nu (Matei 5. fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. in dimineata unei zile de praznic. 1850. la 14 septembrie. Anastasie. privind pe fereastra . Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . ~i ceea ce este nu.ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. Ca. . ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i . ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. tot nu este ca unde §i-a pus metania . statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. Barbu Dimitrie ~tirbei . dar n-am avut. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. . iar pe bietii calugari.Ce cugetai. aproape de arhondaric . . dupa cum invata. a zis in sine: . lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma.§ade cu posadnica". pe cand vorbea cu parintele Pimen. fiindca inima lui nu este in pace. cautand la dan§ii cu durere de inima. " . 34. cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand.A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . a vazut multime de musafiri care atunci venisera.domnul Tarii Romane§ti . cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. Dumnezeule. luna iulie .ascultatorii din arhondarie". In anul 1829. Deci. Deci.

De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata. 42. Deci. 43 . Si bunul pastor.. 41.Semenea intrebari". Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant. 40. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. al carui acatist il citea zilnic. :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare .Fiul meu. Trupul raposatului. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare._aintam cu intrebarile mai departe.:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. i-a ascultat.:nnic. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu. In vara anului 1854.Nu este acum timpul pentru .Dumnezeu §i al marelui ierarh. Odata cu -.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae. Cu ajutorul . 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor . dupa rugacmnea de seara.. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii.Avea obicei fericitul ca.. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca. pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu.. fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani.>reasfintia sa mai mult timp . insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa.:. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -. Acela§i ucenic spunea: .:.::.:. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea. ?::easfintitul Calinic: . intreg §i nevatamat. imi zicea: . De aceea.:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. care fusesera distruse de incendiul din 1847. multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini.serica. L-au dezgropat de trei ori. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau.. protectorul sau. Iar daca . a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39. :nilostivindu-se de ei. casele episcopale §i seminarul. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant. Si iata. pe . mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu. . rna tinea lang a .Ma minunam de a§a viata mai presus de fire. era rezemat de zidul .. la . _::e anii 1854-1856. Adeseori imi zicea fericitul: .

minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. Si iata.. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. Si. sculandu-se sanatoasa de jos. 44. fiul meu.De ce plangi . 45.De ce plfmgi . Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. Dupa citirea rugaciunii. Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. Uimiti toti de aceasta. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul.ntul Calinic: . !neat. Spunea parintele Anastasie.in numele Domnului nostru Iisus Hristos. Apoi. fiul meu .Nu. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul.Era atat de milostiv. scoala-te! In clipa aceea. Dar nu credeam sa mai traiesc. ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. au dat slava lui Dumnezeu. sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. Te doare stomacul? . de Ia picioare spre cap. intrand Sfantul Calinic in chilia sa. cumplit chinuita de un duh necurat. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. Deci. Nicandru. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. saruta cu lacrimi sfintele icoane. Odata. Deci. 46 . a murit! . Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: .. caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. . plecand insotitorii sai inainte. multumind binefikatorului ei. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici . ca sa aiba sa dea la . a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. . a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic. .fratii lui Hristos". La sfar~itul rugaciunilor. cand nu avea ce sa dea milostenie. staretul Cernicai.Nu am nimic. Apoi . au poposit putin intr-o poiana. o. a raspuns el. La sfar~itul slujbei. a inceput a plfmge cu multe lacrimi . ucenicul Sffmtului Calinic.420 PATERICUL ROMANESC bisericii. . plangand.

aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta. cu voce inalta a strigat: ~ . sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba.Cand hirotonea preo!i. At1i'md de aceasta. Calinic. a potolit acea tulburare. Ia o biserica din Craiova. Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor. nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. epitropul i-a dat ~ase galbeni.Dar cuvio~ia ta. o femeie :o~imdu-i milostenie. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica.pentru ca eu. invaJatura. chemand pe parintele Anastasie. in timpul domniei lui Cuza Voda .-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47. astazi nu mai miin:l. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza. acela.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere. Scarlat Cretulescu. Odata. Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta.Mai Scarlat. Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . milostenie femeii de afara. Iar in ograda episcopiei.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa.PreasfiUlite.a zis Sf1mtul Calinic .Demisia dnmitale pot sa o primesc. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare . l - . i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. i-a spus: J .spunea ucenicul Sfantului Calinic . Dupa trei zile. milostenie. . este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. [ 49. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte. intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. en darul §i cu blande!ea sa. ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva. iar daca nu. 48. episcopnl Ramnicului. ucenicul sau.Dil. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. i-a poruncit zicand: . ministrnl s-a suparat §i. Deci.s-a intil. ca episcop. Apoi. caqi de preo!ie ~i alte car!i de . sa-mi primiti demisia. a raspuns el. daca ai mancat ieri.Maria Ta. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic. .

sub nici un chip. gubavia ~i tot felul de pedepse . a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. Calinic. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. De aceea. precum: saracia. 17''. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. cu ajutorul lui Dumnezeu. alergand dupa vite. Dupa aceea. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. Calinic. numaidecat. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. o copila din satul Muereasca.Calinic. intr-una din zile a spus ucenicului sau. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. 51. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. copila s-a imbolnavit de epilepsie. Sfantul Calinic. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca.Sa §tii. Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. sa se bata cu turcii. Ramnic. de aceea. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei.Si iara~i. cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. 52. !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. adica cu diplomatia. inainte de retragerea sa din scaun. §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. 1867. au sa fadi romanii mari victorii. ca la 1866. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. La rugamintea parintilor ei. Dupa acest razboi sangeros. dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. . spre a fi chinovie de parinli monahi . Anastasie: . In vara aceluia§i an. pentru asprimea locului. lnsa. Dupa zidirea Manastirii Frasinei. In ceasul acela . Amin. unde s-au adunat vreo cativa calugari . 53. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. Deci. avfmd darul inaintevederii. cum nu a fost de cand pamantul. Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari.422 PATERICUL ROMANESC 50. parte femeiasca. are sa fie un razboi cu condeiul. ianuarie. fiul meu. . n-au putut sa se adune prea multi parinti.

ca sa biruiasca mandria.Da. da. 56.Du-te acasa. tatal §i-a gasit feciorul sanatos. fara numai verdeturi . 54. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El.Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic. i-a zis Preasfin}itul. Iar unt. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava.:::hinuia tot mai cumplit. Pe d. Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. Boala il .Ai sa te faci sanatoasa. branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat. a zis blandul episcop. ai sa te faci sanatoasa. Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850. dupa porunca Preasfintitului Calinic. da. Deci.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 .nd era episcop de Ramnic. i-a citit rugaciunea de iertare. rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului. ~i pana in anul 1868. me~tere Costache. 55 . Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. . cerandu-i . cand a fost ales episcop.G.>ila zacea in pat in grea suferin}a. dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe . . Apoi. . 57. Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf. §i te roaga Maicii Dornnului. Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: . Cum a intrat in casa.Rugati-va §i voi Maicii Domnului. Sa mergem sa ne rugam dansa. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic. care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. sa ~e sarute copilul. Spunea iara§i ucenicul sau ca.:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. pe~te n-a mancat. Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11 cunoa~te. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune. Dupa o zi. ~i acelea rara untdelemn.:::1 adevarat sfant §i racator de minuni. copila s-a sculat sanatoasa din pat. oua. -~:::ru .Ce trista intamplare.. din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica. cand a decedat. mangaind-o.Fiul rne~terului Costache. Vestea acestei minuni s-a . a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: . s-a imbolnavit de epilepsie. da. o data pe zi . a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei. Mercurie. i-a zis: . obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda.spandit in toate partile. a zis copilul. ~2.

1867. a intrat inauntru . Astfel. ~i de aici n-a mai ie~it pana la sfar~itul sau. unde dorea sa-§i dea ob§tescul sfar§it. dactuse porunca parin!ilor de la episcopie sa nu manance nici ei carne. un lighean de tabla gol. Atunci a porni: lncet dupa miros ~i a ajuns la chilia unui calugar. Deci. Dupa ce a batut la u~a . 62. Sa §tii ca la ~apte ani cand rna va dezgropa pe mine. cea mai dinainte gatita pentru sine. a zis Sfantul Calinic. ucenicul Sfantului Calinic: . in Joia cea Mare . Sffmtul Calinic a c