P. 1
Patericul-Romanesc-Editia-5-Arhim-ioanichie-Balan.pdf

Patericul-Romanesc-Editia-5-Arhim-ioanichie-Balan.pdf

|Views: 519|Likes:
Published by Marius Negrea

More info:

Published by: Marius Negrea on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/10/2015

pdf

text

original

Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

in timpul imparatiei lui Diocletian. 1974. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici. se spun urmatoarele: . Ramureanu. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. I. 29 ~i 39. 3 . care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI .. romani. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini.. 7-8. iar la Chersones pe Pr. fericitul episcop Efrem a fost prins. cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". ~i traca (besa). siriana. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. latina. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. in timpul pastoriei acestui fericit episcop. In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. a fost Sffmtul Mucenic Efrem. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri.O. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). op. fiind botezati de episcopul de Tomis. nr. la 7 martie. episcopul Ierusalimului. traci. besi. col. De la Dunare Ia Mare. B. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara. SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. p. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. 7 martie. Mantuitorul lumii. p. le ingropa in locuri tliinuite. cit. sciti. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . Hermon. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). prof. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. in rev. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. in . Ins a. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. convertind la cre~tinism numero§i daci.R. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie. Evanghelicus. 980-981. 517. pe care apoi ii cre~tina. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine..

Galeriu ~i Liciniu. op. cit. Filius). tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita.barbari".. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine.18 PATERICUL ROMANESC Vasile". din anii 320-323.Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . cit. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. Lucian ~i Valerian. Zotic. a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus. probabil.. huni ~i besi. 36. SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. I. un episcop Efrem. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. 29. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra. Parat fiind la imparatul Liciniu. 77. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. Filius). Helia. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. ele nu sunt intemeiate. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. in Scitia Mica. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. op. ". p. Auzind de aceasta. acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. cand i se face ~i pomeniiea. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. originari din Capadocia (Asia Mica). vol.intr-o zi de 15 septembrie". pana in anul 323. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare. pe care scrie: .. . Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. i s-a taiat fericitul cap . goti. Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis.. caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis. pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. p. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii).

se rugau §i aprindeau lurnanari. osta§i. Adamclisi. cunoscute numai de ei. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. dregatori. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. . Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. le tarnaiau. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. Iar altii. prin decapitare. intre Dunare §i Mare a Neagra. adica Dobrogea de astazi. la 15 septembrie. SFINTII MUCENICI ZOTIC. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. CAMASIE. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. devenite sfinte moa§te.4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata.episcop". Isaccea. p. in Rasarit. A§a luau na§tere actele rnartirice. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. 1987. care au dat cei mai multi mucenici. Trupurile lor. care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. AT AL. Niculitel §i Babadag. 173. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. Noaptea mergeau la mormintele lor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. poate sute dintre ei. numindu-1 pe Sffmtul Gordian .

impartita ~i ea in mici sectiuni. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. Attalos.Zoticos. cu dimensiunile de 3. Toti martirii aveau capetele taiate. s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri.martirioane". ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. avand deasupra crucea monogramata (Hr). paraul satului Niculitel-Tulcea. In incaperea de jos. care a servit.30 m. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu. numite . ca: Eutihie. Cu randuiala lui Dumnezeu. numita Noviodunum. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. In anul 602. anume zidite de ei. probabil. cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. in secolele IV-VII. Kamasis. astazi Isaccea. ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). venind mare. majori- .Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". Cripta martirica de la Niculitel. Saturninus. Mai tarziu. alaturi de cei patru amintiti mai sus. a descoperit. care. in~ira ~i alti martiri.martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume.70x3. din care trei erau a~ezate la locul lor. in anul 1971. a~ezate intr-o racla comuna. Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: . de lemn. Ninita. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. ca ni~te margaritare de mult pret. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii. Quirinus. luna septembrie. pentru nevrednicia cre~tinilor. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. Julia.Martirii lui Hristos". Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. probabil. construita din caramida.50x2. dupa traditia ortodoxa cunoscuta. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. care navaleau mereu peste tarile cre~tine. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. iar pe peretele din dreapta scrie: . ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. Filippos". peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. este impartita in doua mici incaperi supraetajate.

unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. Zotic. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. impreuna cu ceilalti 31 de martiri. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. Din toamna anului 1971. in anii 319-324. traci. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. Atal. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. in anii 303-304. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. prin rugaciunile sfintilor mucenici. Sfintii Mucenici de la Niculitel. de la Isaccea-Niculitel. romani. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. pentru care laudam pe Tatal. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. de origine greci. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. la pocainta. ajutati de episcopii de la Tomis. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. cu a celor patru fii ai sai. Atal.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. credincios ~i atat de mult incercat. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. Camasie ~i Filip. Sfintilor Mucenici. Atal. Camasie ~i Filip. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. la smerenie. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. dupa anul 324. din tara noastra. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. daci ~i capadocieni. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. cu nume ~i fara nume.

p. Histria (!stria). Halmyris. Adamclisi. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). Viata fericitului imparat Constantin". A zidit. B. renumiti in tot imperiul. Din marturiile pe care le avem.. desigur. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa. in aceasta epoca infloritoare. Ramureanu. nu ne este cunoscut.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. se desra~ura deschis. bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta).R. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. afirma ca . I.nici schitanul nu lip sea din ceata". apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. episcopul Tomisului. atat cu cuvantul vorbit ~i scris. III. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. nr. el era un mare aparator al Ortodoxiei. Pr. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . sau acei vestiti . p. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. in lucrarea sa . prof.O. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). cat ~i cu exemplul vietii lor. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. 7. 985. cit. 29. profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. op.. I. 9-16. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. in rev. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. De la Duni:ire la Mare. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin.calugari sciti''. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Si acesta era. op. Axiopolis (Cernavoda). . desigur. Sfinfi # martiri la Tomis. in locul episcopilor martiri. care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. Calatis (Mangalia).Bosporus". din nefericire. ~i Teofil al Gotiei. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea.. p.Constanfa. cerand condamnarea lui. vol. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara. loan Casian. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice.7-8. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. cit. 133. 1974. p. Episcopul Eusebiu de Cezareea.

nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. este Sfantul Mare Mucenic Sava. de frica. Ramureanu. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. Pr. I. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala.got de neam §i traia in Gotia". osta§ii lui Athanaric. 1982. probabil. Coman. Atal. Intre anii 370-372. cit. de episcopul Gherasim Timu~. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. se refugiau in sudul Dunarii. noaptea. unica in Romania. probabil. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. p. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. 1979. astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . prof I.. barbari" inchinatori de idoli. Atat preotul Sansala... numit uneori . nr. Acest mucenic era . 194 . Ortodoxia. in Moesia §i Dacia Pontica. I. p. Altii. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. 0 asemenea cripUi martirica zidita. op. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor.. p. Camasie ~i Filip.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. descoperita in anul 1971. in rugaciune §i feciorie. in rev. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. atat pe preotul Sansala. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. 340. op. Athanaric. ca sa se 7 Pr. racandu-le multe rani pe trup. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. 385-393. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. iar alteori . op. cum se spune in actul sau martiric. cit. au prins. de teama . bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. op. 3/1981. cit. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana.G. batuti.Romanul". era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. Atunci multi cre§tini au fost prin§i. a treia zi de Pa§ti. Diefionar aglziografic. Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. din parinti cre§tini ale~i. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic. i-au legat §i i-au batut. p. 98-102. Aetele martirice. Atarid. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. p. idem. regele gotilor. 311-324. stabilit in Dacia norddunareana.Tulcea. in post. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel.. cat §i pe fericitul Sava. goti §i . 740-742. se spune ca in primavara anului 372. val. sub conducerea unui dregator. Sfi'mtul Vasile eel Mare. prof. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie. Sfinfi romani. p. in vol. Bucure~ti. cit. probabil.Gotul" (Geto-Dacul)..

". elle-a raspuns: . de Sfantul Bretanion de la Tomis. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). . Marele ierarh al Cezareei Capadociei. Prin anii 373-374. 372. Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. scrisa pe teritoriul tarii noastre.Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". la episcopul Ascholius al Tesalonicului. de frica gotilor. de origine din Capadocia. Scrisoarea. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 . Iar catre episcopul amintit scrie: ..atlet al lui Hristos". Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. Apoi. Pomenirea Sfa. Apoi adauga: .lmpliniti porunca ce vi s-a dat. Iunius Soranus. tuturor Bisericilor locale. Sfantul Sava.au fost trecute din tara barbara in Romania" . poate. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava. Ea a fost adresata. poarta titlul . infruntandu-i cu barbatie.24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor.. Osta~ii voind sa-l elibereze. dandu-i-se un caracter ecumenic. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. . Legandu-i un lemn greu de gat. la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. fiind in varsta de 38 de ani. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. drept raspuns. a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti. universal. insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare.Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu". Sfinte Mare Mucenice Sava. adica in Imperiul Roman. 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). care ii era ruda. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. care este invecinat cu al vostru". .un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii". Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu . capadocian ~i el.ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. prin care nume~te pe Sfantul Sava . Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea.de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . nu numai celei din Capadocia. a fost condamnat la moarte prin inecare. deci.

Romanul". 99 10 Pr. Dicfionarul aghiograjic. 609. cit. dupa obiceiul gotilor. din anul 372. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. adica .Daco-romanul". Nichita. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. p. Actele martirice. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului). convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau .\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. I. numit uneori . vol. 312-313. tanarul osta~ al lui Hristos. cu numele Nichita. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. in ziua de 15 septembrie. Sansala preotul s-a nascut.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . Actele martirice. 1982. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului. a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. probabil. in tinutul Buzaului. 312-313 9 . op. ~i ars de viu in fata sfantului altar. pe cand slujea. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. p. p. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. Rlimureanu. pe care il purtau intr-a caruta. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. cate au mai ramas din foe. cit. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor. op. I.mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. prof. este Sfantul Mare Mucenic Nichita. alteori . Sfintele sale moa~te. cinstindu-se ca .. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. prin sate. dupa anul 258. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna. 1982. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti.Biruitorul". din parinti goti. adica Cilicia din Asia Mica. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica. p. Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. Cilicia.. dupa Sfantul ~1ucenic Sava.

fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). caruia ii era bine cunoscut. viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. atat preotul Sansala. in vol. invrednicindu-se de darul preotiei. in sudul Dunarii. indeosebi goti. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. la 12 aprilie.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. 1980.barbare". Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. Apoi. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . cat ~i cantaretul bisericii sale. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. Sfantul . au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. goti ~i alte neamuri . la cererea Sfantului Vasile eel Mare. iar Sava inecat in raul Buzau. Eutihie. Aici. cfmtand psalmi. Despre preotul Sansala. propovaduie~te Evanghelia. I. prin anii 373-374. intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. Din tinerete. cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. prof. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. 372. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. Sava. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164. ca preot misionar. anume Sava Gotul. Din cele relatate de el. Dupa anul 348. probabil. despre evlavia. care migrau prin centrul Daciei. flicand multi cre~tini dintre pagani. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare.Vrancea. parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. Ramureanu. preotul fiind eliberat. in tinutul Buzau . 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. iar de aici in Capadocia. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. care il ajuta la slujbele din biserica. p.

Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare. SfinJi ~i martiri la Tomis. Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale..ConstanJa. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra. 160 12 . p. cit. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. 29. Pr. 133-134. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri.Dacia carpatodunareana. op. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV.Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei). Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. I. Ramureanu. p. p. ca una care a crescut semintele credintei. . incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. vol. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor. ca ~i ale atator calugari. episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana. 1001-1006. Sfinfi romfmi . ne-ai bucurat de amintirea celor trecute.. 1974. in B. op. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. barbari". SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). ". El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. 1982. majoritatea capadocieni. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei.R. an XCII. prof. 7-8. 50-51.. Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre .. cit. 335-341. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. cit. Auzind de aceasta. .. Astfel. p. intr-adevar.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. Fericitul Eutihie era. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene.. preoti ~i episcopi misionari. idem. p. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava.. op. Actele martirice. nr.. I. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor.O.

lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului. impreuna cu . la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei.. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. Teodoret. pe care ii simpatiza. ".. probabil. spune §i el: . Cu putin inainte de anul 381. fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). ". parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. 372. el fiind.Istoria bisericeasdi" a sa. a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i . Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . de altfel. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). de teama sa nu se rascoale . Imparatul. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. precum marturisesc §i scitii in§i§i". pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el..Iar Vetranion. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa. martirizat de goti la 12 aprilie. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. probabil. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. mfmiinduse. ca sfant. §i sa slujeasca impreuna cu ei. Iunius Soranus. la 25 ianuarie. §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice.28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. Apoi. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. ..a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. care era bun prieten §i. Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . a incercat sa-l exileze. in anul 369.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. Autorul spune in . dar indata a revenit. scitii" din Dacia Pontica. ale carei ruine. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine. lasfmd pe imparat singur. au fost descoperite in anul 1971. barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa. spre nevointa monahala. cu calugari carturari §i teologi. episcopul Cirului. El·a calauzit in copilarie. pe care nu le putea calca". ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii.martirionul".

s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. autohton din Dacia Pontica.. palestinian ~i egiptean. S. p. vol. imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . De la Duniire la Mare. prof. cu care era contemporan.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c.finJi romfmi .. cit. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me.. op. era o adevarata vatra 13 Pr. \'OI. 50-51.. 166 . 342-351.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". Aceasta manastire. dupa o lista suwdala siriaca. p. cit. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti.. I.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. I. 134 14 Pr. cit... op. p. 381. op. 134-135. I. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. un alt ierarh devotat pentru Hristos. dupa sinod. p. op. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius). 1982. 285-336. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. Ramureanu. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e. Actele manirice. 30. Deci. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. cit. 29. p. nr. op. de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. p. 3. De la Duniire la Mare.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. p. Ramureanu. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani.. prof.de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. 1981. I. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. format in tinerete in aceea~i manastire din . cit. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. in Ortodoxia.

Sfantul Teotim I este considerat . supranumit de istoricii paleocre~tini .era cunoscut de toti .imparati. din care reiese . in stilul vechii elocinte". raspandi!i. Apoi. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i. paganii il numeau . cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli). confirmata de inaltul nivel spiritual.Filosoful". spune ca fericitul episcop Teotim I . alt istoric paleocre~tin. Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. credincio~i ~i «barbari» . dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. cat ~i la sud pana la Ierusalim. greaca ~i latina. devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . calugari.30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. Iar Socrate.creatorul Filocaliei romfme~ti". Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . in celebra sa lucrare . teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani . Din aceasta pricina. episcopi. Bazilicile inaltate de el. de Fericitul Ieronim (t 420). Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V.Scitul" ~i .loan Casian.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice". ale caror ruine ~i astazi se vad. . renumite prin asceza ~i isihie (lini~te).barbarilor" migratori. pe la anii 385-390. au trait o epoca de aur.calugari sciti". Gherman ~i Teotim I. teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit.De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri).a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri.Paralele sfinte". El afirma ca . Roma ~i Africa. Ca misionar. El avea mult de suferit din partea . erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri.scit" (daco-roman) de neam.zeul romanilor". Sub pastoria lui Teotim I. desigur.pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . Prin scrierile sale patristice. despre care spune ca era pastor stralucit. mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. in gi'mdirea sa a fost. Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai.Aud ca scrie ~i alte lucrari". . influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni. Constantinopol. atat la nord de Dunare pana in Carpati. ca .

dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi . In anul 399. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului.durnnezeul romanilor". Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. In . la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . In anul 400. pentru sfintenia §i minunile lui". Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi. Si. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul.pentru nomazii sciti de la Istru". cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos.Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur.La Tomis. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti. pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. Pentru viaJa sa curata. episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. la cere§tile laca§uri. §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor. lata ca intr-o zi. caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. caci au crezut ca sunt pierduJi. In anul 403. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. in Scythia. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. o. caci multi dintre cre~tini. ~i se speriara tare. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. plangand amarnic pentru vieJile lor. . caruia ii era prieten devotat. Dar Sfantul Teotim. adica pentru huni. insa acest fericit §i mare intru sfinti. Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie.

dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei.B. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. I. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. 4. ceea ce ei fagaduira. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos. 5). faptuie§te pacatul desavar~it. Este. (Matei 6. apoi ii slobozi. p. inti-adevar. atunci ne acoperim de gunoaie. atunci suntem imbracati in purpura. 3. tradusa de Preot Prof. nici nu toarce. dar eel ce padituie~te cu gandul. ~i indata i~i dobandi cererea. ci sa suferi pe nedrept. In volumul Actele Martirice In colectia P. 2.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. 28-29) 6. Iar Cuviosul Teotim. 7. cauta a-1 face prizonier. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. 345-346 15 . cu cele materialnice. 20). ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. care nici nu se ostene~te.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. unul din ei. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. 5. ca un crin in mijlocul spinilor. ciici datorita grijilor se nimice~te. intr-adevar. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. in vremea vietii sale. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. prin insa~i iuteala gandului. iar a-L uita inseamna a muri. De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. ~i pentru aceasta se apropie ~i. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. el ~i neamul sau. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. 11. De aceea zice Jeremia in . intitulata Paralele sfinte. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata.S. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. Ramureanu.

organizator de mfmastiri. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. 217-250. 1977.. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). R. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate. 776 .. din secolele IV-V. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . dr. din grija fata de ele. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau.. El s-a nascut pe Ia anul 360 d. B. In una din . apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. Histria. an IC. Hr. IV-VI. 0.Convorbirile" sale. Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. p. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". Parintii sai. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. sufletul. in . SF ANTUL lOAN CASIAN (c. de episcopul Gherasim Timu~. . deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. ce functionau la Tomis. asceza. anume in Eparhia Tomisului. 1898. p. lata ce ne spune el: . i-au dat fiului lor loan Casian (adica .din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. p. teolog. idem. G.Dobrogea de azi). Pr. p. 1981. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. in rugaciune. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los. De la Duniire la Mare. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. 158. in Dacia Pontica (Scythia Minor . Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. era de neam daco-roman. dascal.. 65-70.SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. 1956. prof.SFINTI . Patrologia. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. cre~tini evlavio~i ~i cu stare. 1979. idem. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. 7-8. Fiind insetat pentru invatatura cartii. p. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. care circulau in nord-estul lmperiului Roman. 246-249. Coman. 360-435) 16 Acest mare ascet. in rev. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru.Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre.. I. nr.

care se intindea gratios in spatiile singuraHitii.Scitul" (c. Sfantul loan Casian. sute de calugari . Sffmtul loan Casian .lmpotriva a optzeci de erezii". ravna pentru Hristos ~i nevointa . 1-3). rudenia ~i prietenul sau de toata viata.. poate. Vazfmd sfintenia. Pe deasupra. Bunul sau nume. cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem.34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat. mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni.sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24.. au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. nici de hrana. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. ruda ~i prietenul sau. ravna pentru Dumnezeu.Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec. il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa .calugarilor sciti" din patria sa. Dupa propria sa marturie. viata sa aleasa. impreuna cu prietenul sau Gherman. In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau.inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. patria monahismului cre~tin. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem. in anul 380. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. In afara de a~ezarea locului. cand avea doar 20 de ani.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. prin exemplul ~i indemnul nostru. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah.. deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. 392-403). IV) ~i Teotim I . al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie". aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. Aici. Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea". .

ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei.:are il iubeau atat de mult. precum ~i adanca sa cultura teologica. egumeni. nu s-a mai imors in Rasarit. in Rait ~i Muntele Sinai. cuprinde trei lucrari: 1. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. Sfantul loan Casian. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale.x->poseau din loc in loc. Sfantul loan Casian. adunand de la fiecare. lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. Ia Marsilia. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. in Schiteea. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. una de calugari. iesavar~indu-se in sfintenie. ~i alta de dilugarite. iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. Opera sa. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. Ia . organizand astfel. . numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). nectarul intelepciunii Duhului Sffmt. in anul 404.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. Muntele Nitriei. :nonahismul in Apus. despre care auzisera ~i pe . Tcba. in rugaciune ~i smerenie. ca ::u~te albine. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. Apoi. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. Bunii osta~i ai lui Hristos . vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. !nchinata Sfantului Victor. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. impreuna cu prietenul sau Gherman. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I. eel dintai. Apoi. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. se juc Ia Constantinopol. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. Aici a intemeiat doua manastiri. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. de la un sihastru la altul. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. Ia Sfantul loan Gura de Aur.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. in anul 407. Dupa o scurta revenire la Betleem. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici..

regulile vietii monahale din Rasarit. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. in ~apte carti. desfranarea. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. numite de el . Partea a doua cuprinde ~apte carti. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. intre anii 429-430. in zece carti. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. dedicata episcopului Leontie. lenea (acedia). despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. antiortodoxa a lui Nestorie. 3. Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. 2. slava de~arta (trufia) ~i mandria. ultimele ~apte carti. un frate al episcopului Castor. iubirea de argint. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. convorbirile 11-17. a pelagianismului ~i suprematiei harului. in anul 435. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). Partea intai. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. Totodata. Astfel. lar prin a treia sa lucrare. Lucrarea este impartita in trei parti. contra lui Nestorie. Partea a treia. ~i anume: lacomia pantecelui. pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. pentru prima data. mania. Despre fntruparea Domnului. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum).gfmduri ale rautatii". scrisa tot in sudul Galiei. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. In primele patru carti. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. In primele doua opere. din sudul Galiei. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. intristarea. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. In celelalte opt carti. Sinai ~i Palestina.

in Dacia Pontica. Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385). Pomenirea lui se face la 29 februarie. Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. in anul 404.:ompatriotul sau.Pe§tera". Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare.Biserica Omului" etc. p. in fata Papei lnocentiu I.-\. intrucat multi asceti . tot in . nascut pe la jumatatea secolului IV. probabil. El a fost considerat sfant inca din ··uJa. .. Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane.. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. din Eparhia Tomisului. 1992. sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. fie s-a reintors la manastirea din patria sa. la 20-21 iunie.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV. op. De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. Histria. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. in preajma Sfantului loan Gura de . pe care il iubeau atat de mult. fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia. Fiind mai varstnic decat .sciti" se nevoiau in pe§teri.ur.Bisericuta". cit. .V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. Pornenirea lui se face la 29 februarie.Pe§teri". care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos. la Marsilia. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. El s-a savar§it. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V. . Callatis sau Axiopolis. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau. cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . 217-250 . in anul 399.

A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri.. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . fiind insotit. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. probabil. pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. Vetranion. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai. I. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. fiind eel de al 170-lea semnatar. 18 De la Duniire la Mare. anume Sfantul episcop loan. op. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. Aici a semnat cele . cit. op. vol. 135 19 . 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei. fericitul Timotei. de cativa egumeni ~i calugari . precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau.. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. din anul 431.sciti'' invatati. care tulburau intreg Imperiul Bizantin.nomazii sciti'' (goti ~i huni). Gherontie ~i Teotim I. Ibidem p. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. unde. In eparhia sa. inca neconvertiti la cre~tinism. 30.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. datorita Sfantului Vasile eel Mare. Ca ~i inainta~ii sai. cit. p. 35 p.

El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: .unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . create de ereticul Eutihie. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor . sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448.nomazi" in eparhia sa. in timpul marilor framantari hristologice monofizite.. cit. ca ~i toti ierarhii tomitani.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. pana la sfar~itul vietii sale. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. p. I. inainte de anul 449. op.. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. tinut in anul 451. capabil sa apere Ortodoxia.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai. vol. p. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. 30. Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu.. prin dilugarii misionari daco-romani. de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie. 136 . dovedindu-se. La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. fiind prezent adesea in Constantinopol. cit. op. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. un devotat aparator al invataturii ortodoxe. dar a semnat ulterior actele sinodului. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. 20 De la Dum1re la Mare.

141-142. Dionisie este trimis in Italia.Ortodoxia". . tradusa in latina. vol. Coman. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. fericitul Dionisie. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie.Romanul". p. op. de smerenie §i duio§ie..SCITUL" ( c . cunoscuti in intreg imperiul ca teologi. iar in limba latina .. · Unul din dascalii sai de tinerete. nici timpul n-o pot uita. dupa Sffmtul loan Casian. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: .. Sfinfi ronu1ni . adica . cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos. supranumit §i . an XXXIII. probabil. in anul 496. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. 268-280. Din Dobrogea. a fost un anume Petru. G. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina. calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc. nr. ajuns la batranete episcop. egumenul manastirii dobrogene.5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. care au dat in secolele IV-VII numero§i .Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. Pr. I. pe care avea sa-l evoce mai tarziu in . 234 . pe care ni 1-a dat Dacia Pontica... 4 7 0 . p. 1979. idem. cit. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. prof. I. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. op.Smeritul". se duce in Orient. 3/1981. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita".40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. p. cit. p. cit. in revista . Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. p. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei. Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. 344.Exiguul". 70-72.calugari sciti". §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu. ravna pe care nici spatiul. op. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. Acesta fusese.

Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: . pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc. despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre . Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina.Romanul" W aducea aminte din ltalia. patria sa natala. cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. Era. incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". centrul astronomiei antice. ~i de compatriotii sai blanzi. ~tiinta ce o invatase la Alexandria.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i .SI CUVIO. Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei.Calabria.SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . bland. foarte priceput la ambele 1imbi. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice. Chiril al Alexandriei ~i Proclu.SFINTI . fericitul Dionisie .Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . cu vorba putina. de asemenea. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. adica Patimile Mantuitorului nostru".Exempla Sanctorum Patrum". care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. A scris in acest scop doua lucrari: . La Roma. .intelept ~i simplu. patria sa adoptiva. rara sa osandeasdi pe cei care mancau". editeaza . de Dobrogea.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. dar de obiceiuri intru totul romane. Astfel. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana. iar nu de la imparatul Diocletian. fericitul Dionisie eel Mic .De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. venerabilii domni ~i frati preaiubiti. intitulat . punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. Poate . calugarii sciti. loan ~i Leontiu": . Apus ~i Africa. La batranete. Fiind rugat. in locul erei pagane. dreptcredincio~i ~i smeriti. Viata Sfantului Pahomie". ca pana atunci. invatat ~i smerit. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice.Argumente Pascale". fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. in doua editii. Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit. atat de pastorii Romei. de la Anastasie II pana la Vigiliu. cat ~i de compatriotii sai. postitor. feciorelnic. .

Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. 136 .. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. cat ~i sudul Moldovei. Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. ci mi 1-a aratat ~i experienta. . ca un calugar desavar~it. Cuviosul Dionisie eel Mic. pe o arie ce cuprindea. cit. p. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. este cinstit. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. cat ~i in Apus. dqi erau simpli in cuvant. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. calitati specifice milenare ale intregului popor roman. ". atat in Rasarit. vol. 20). caci. I. eu il ~tiu nu numai printr-o. pana in inima Daciei Carpatice. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. 30. intr-o comunitate pamanteasca deschisa.. ascet ~i teolog de renume. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor).Romanul". cunoa~tere din na~tere. p. op.. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. in Banat. El era de neam trac. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. numit ~i . Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. Ca lucrul sta a~a.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. in persoana episcopului Teotim II. in ~tiinta nu erau nepriceputi. a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii. op. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. Oltenia ~i Transilvania. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. cit. poate chiar din Dacia Pontica. Pentru sfintenia vietii lui.

eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic. Vrancea. Coman. cit. iar in Muntii Buzaului. in 5eeolul IV. Baragan ~i Moldova de sud. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. p. cit. 142. in ultimele decenii ale secolului V.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. Raspunsul sau in limba latina. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. 1981 .Ortodoxia". la una din manastirile Eparhiei Tomisului. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474). nascut in Dacia Pontica. Contra Nestorienilor. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. . p.. foarte ortodox ~i categoric. a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. Pr. 344-345. prof.. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. nr. op. Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II. lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani..VI) 23 Acest cuvios parinte era . Riispuns contra achefalilor. Miirturisire de credinJii ortodoxii. I. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie. 3. veniti din Eparhia Tomisului.. pe la jumatatea secolului V. vol. 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti. I. Capitole doctrinare. op. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. incununata de multa izbanda. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. G. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. Riispuns la Epistola Papei Hormisda. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. in revista . Pe li'mga lucrarea sa misionadi. Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . . CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui".libelli".

Petru. I. Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis..episcopus mitropolitanus". p. existente la inceputul secolului VI. in rev. Tulcea). existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice.SanktPetersburg). p. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. jud. op. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. 1-2. cit. Leontiu ~i loan. jud. I. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. Constanta). 24 De la DuiUire la Mare. jud. Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane. sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. Constanta). calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. op. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era. adica daco-roman autohton. jud. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. Histria (!stria. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. Datin ~i Fortunat.Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. sub denumirea de . jud.Notitia Episcopatuum". prin scris ~i asceza. I. Intr-o . Noviodunum (Isaccea. Capidava (Capidava. Georgescu. theopashita" ca . fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. dupa nume. 1962. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. de origine latina.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. 30. adresata episcopilor africani. loan. Constanta). unul din Treime a patimit cu trupul" . unde donatorul este intitulat . descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . probabil. in care se sustine formula teologica . cit. nr. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. Callatis (Mangalia). 15-32 . El a ajuns pastor al Daciei Pontice. Constanta). Troesmis (Iglita. publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. Carsium (Har~ova. Constanta). Constantiana Gud. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. jud. 136-137.. Constanta). p. Tropaeum Traiani (Adamclisi. Dupa o indelungata osteneala. jud.

cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate.polis" . in anul 519. siha~tri. creand formula teologica numita . Astfel. Sub mitropolitul Paternus. Epifanie. HalmYTis Dunavatul de Jos.Paternus. Campia Baraganului. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej. Salsovia (Mahmudia. cu sute de calugari. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu.. imparatul Zenon (474-491).. . jud. tinutul Buzaului. care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute. ca . jud. vestitii .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. recunoscuta peste tot. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. Tulcea). ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului. Tulcea). Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: .din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. sub :::nparatul Anastasie (491-518). a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. Codrii Vlasiei. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica.theopashita".::cea). Fericitul mitropolit Paternus. Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari.. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. fiind la Constantinopol. Tulcea). la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. Zaldapa Uud. Dionysopolis (Balcic ).Carpatica.unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ .clHugari sci!i''. mitropolitul Paternus. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. Tulcea). misericordia Dei. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. in urma unei legi a inainta~ului sau. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu.. in Dacia. pe care ii trimite la nord de Dunare. calugarii sciti se due. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. contemporani cu arhiepiscopul Paternus. In cadrul arhiepiscopiei sale. In anul 520. refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. Aegyssus Uud.

Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. p. a . adica daco-roman. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia. cit. B. op. cu vestite a~ezari monahale. Sub venerabilul mitropolit Valentinian. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. cu biserici ~i preoti in fiecare sat. care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. Dupa nume era latin. insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. dupa o rodnica activitate evanghelica. Pulpea. 550. prof. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. slavilor ~i bulgarilor din anul 602. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. 138-139 . epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman.O.. in anul 544. nascut ~i format in Eparhia Tomisului. I. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. inainte de marea migratie a avarilor.Dilectissimo fratri Valentiniano. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. p. p. cit. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. 1947. probabil.R.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului.. . 30. care ii raspunde la 18 martie. episcopo de Tomis. op. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii.Celor trei capitole". probabil. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. I. adresandu-i-se: .. 200-212.. a fast arhiepiscopul Valentinian. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI.. vol. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. De la Duniire la Mare. La sfar~itul deceniului al ~aselea. Din motive necunoscute. 4-9. considerate eretice. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). 25 Pr. Episcopul Valentinian de Tomis . nr. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428). 553.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

Vazand aceasta. din judetul Valcea. anul 842. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata. cit. 1 . ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. la Roma ~i in Macedonia. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. ~i le duce la Manastirea Bistrita . le cumpara cu multi bani.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. dupa terminarea studiilor. in 20 zile. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. fericitul Grigorie.. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. unde se afla ~i astazi. cazand Bizantul sub turci. ctitoria sa. in Isauria . in anul 1656. Mineiul pe luna noiembrie. cit. 339. din parinti ortodoc~i devotati.. ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita.. din care cauza se nume~te pana asHizi .SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . op. Irinopolis. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. in Asia Mica. de episcopul Gherasim Timus.. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. invrednicindu-se de harul preotiei. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. In anul 1453. s-a nascut in jurul anului 780. DiCJionar aghiografic.Asia Mica. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui.Ramnicu-Valcea. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini . in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. la 20 noiembrie. ajungand in mainile unui dregator turc. la batranete. a fost lucrata la Bra~ov. p. 248. Barbu Craiovescu. anume Serghie ~i Maria. vestind cele viitoare.Decapolitul". prin anul 1498. . Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. p. op. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. banul Tarii Romane~ti. Racla de argint. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. aproape de Tesalonic. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. Viata Sfantul Grigorie.

din manastire in manastire. prin smerenie §i iubire. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. invatand. iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. 4.mai inainte de toti vecii". ajungand vas ales al Sfantului Duh. Pentru aceasta. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . o inalta viata duhovniceasca. numindu-le idoli. imbarbatand. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. prin citirea Sfintei Scripturi. Apoi. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane.rimit . Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul. 3. Intrand in nevointa vietii monahale. de la Decapole in Tesalonic. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. totodata. Adica. De aceea. renuntand la disnicie. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. mustrand §i uneori rabdand batai. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. ci pe toti ii invata ca . Ajutat de harul Duhului Sfant. nici nu asculta hulele ereticilor. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. incat mergea din loc in loc. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. de la Constantinopol in Asia Mica. aparandu-le. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. prin post ~i priveghere. a p. 2. adica icoana Preasfintei Treimi. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol.50 PATERICUL ROMANESC b. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. apoi la Roma. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit.

a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. Altadata. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. rugfmdu-se din inima. s-a rugat pentru el. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. du-te §i incepe lucrul. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie. 0 femeie saraca §i vaduva.Frate. 7. . inconjurand pe§tera §i locul din jur. Din ceasul acela. 8.Grigorie. 9. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. dar stapanul ei nu voia sa plece. Iar Sfantul Grigorie. avfmd duh necurat.lndrazniti. Ajungand la masura desavar§irii. Dar. 6. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. 5. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. indata a fugit din locul acela. zicand: . Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. intr-o noapte. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". a izgonit diavolul din acel om. Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului. Odata. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. Astfel. i-a zis: . Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. Dupa aceste cuvinte. caci se temea de talhari.Femeie. Altadata. Dar fericitul. rara nici o primejdie. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. Intr-adevar. pe care vanzand-o. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului.Doamne. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. vaduva a gasit in pamant smoala. au calatorit bine. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. stricandu-i-se casa. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. a auzit acest glas de sus: . racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. o femeie.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. iar el i-a spus: . Un monah sihastru din apropiere. indata a fugit duhul diu din om. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . pe cand se ruga. vazand sfantul un om chinuit de diavol.

cazand ucenicul la picioarele sfantului. ~i indata s-a facut sanatos. ci Dumnezeu. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci.Nu rna voi scula din patul tau.52 PATERICUL ROMANESC 10. precum a zis Hristos. Dar batranul i-a raspuns: . Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. 14. 15. care ii lumina fata cu raze ca de scare. care. Deci. insa. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. Cuviosul a zis clitre dansul: . ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. cuviosul. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. pe cand il scuturau frigurile. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. fiind foarte aproape de moarte. 13. fiule. Evlaviosul ban al Craiovei. a cheltuit mari . 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. Barbu Craiovescu. 11. Teodul. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. Care locuie~te in el. atunci. milostivindu-se spre el. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. in patul Sfantului Grigorie. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. Atunci. bolnavul s-a culcat pe ascuns.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. 1-a vindecat. atingandu-se de acel bolnav. cu mare credinta. Atunci. Sfantul Grigorie i-a spus: . Altadata. nu mai graie~te ernul. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. batranul acela a adormit cu pace. Un ieromonah. La plecare. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. parinte. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. fiule. Gasindu-1 in a~ternutul lui. iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. Deci ~i tu. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. 12. insa el nu voia.

dupa trei saptamani. care se pastreaza in biserica mare pana astazi.X I II 53 sume de bani ~i. ctitoria sa. a avut loc in vara anului 1765. Facandu-i-se Sfantul Maslu. cu rugaciunile sfantului. auzind de venirea turcului. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. s-a dus in tara lui. 17. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. in anul 1920. Apoi turcul. 18.Valcea. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. spre mangaierea tuturor. amintim cateva minuni savar~ite. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . Dupa o veche traditie ortodoxa. cazand dintr-un prun. a jefuit manastirea ~i. a venit la manastire pe picioarele sale. la Sfantul Grigorie. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor. 16. punandu-se la cantar. Dar. bolnava a deschis ochii mari. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. se raceau procesiuni prin ora~e. a~a cum dorea. vazandu-se amagit de cre~tini. Mai tarziu turcul. maniindu-se. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. ca un odor de mare pret. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. dandu-i foe. fericitul ctitor. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. ~i. in vara anului 1913. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. paralizata de ambele picioare. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie.Valcea. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. cu rugaciunile cuviosului. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. . in zilele noastre. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. care s-au uitat cu vremea. mai ales. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. in anul 1498. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. pe timp de seceta. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. Moa~tele se scoteau de obicei vara. de hramul Manastirii Bistrita. unei femei numita Maria din satul Cacova . Apoi s-a intors la casa ei vindecata. Fiind atinsa de sfintele moa~te. Atunci. Dintre cele putine care s-au scris. cunoscuta in Tara Romaneasca. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie.

1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios.ntului Grigorie s-a oprit brusc.Valcea. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. a alergat la moa~tele lui. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. sHipanit de un duh rau. s-a racut sanatoasa. Sofia Patrichi. Dar. Ea se numea Elena SpaUitel. In satul Baile~ti . Dupa ce oamenii au ingropat pruncul.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. 21. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. in anul 1932. aruncat de o femeie uciga~a. In vara anului 1927. Orle~ti. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. in aceea~i zi. racla Sfil. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. paralizata din tinerete. cu mijlocirea cuviosului. era o cre~tina. cu raclii aprinse in maini. au aflat un prune mic in ea. Copila a crescut. Fiind seceta. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. a venit o mama cu o fetita de 4 ani. fiind seceta. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. cre~tina Elena s-a rugat in taina. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa .Dolj. in vara anului 1935. 22. s-a atins .un boier necredincios . ce nu se mai vindeca. cu multe lacrimi. cerand. in satul Lunge~ti Valcea.54 PATERICUL ROMANESC 19. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. aruncau buchete de flori inaintea sfantului. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . Scotand oamenii toata apa. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. sanatate ~i iertare. Ione~ti. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. s-a intors sanatoasa in familie. 23. Elena. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. probabil. Atunci. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. 20. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. 24. In vara anului 1925. Era. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. bolnava de epilepsie. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. a devenit mama ~i o buna cre~tina. care i~i pierduse mintea. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. o pensionadi din Bucure~ti. suspecta de cancer. In dreptul unei fantani. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie.

astazi disparute. cit.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor".(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi. t. Alta insemnare: . probabil. p. 46-90. in aceasta biseridi. iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. 3 Barnea..S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . Arta cre$tina fn Romania. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. op. 134-140. 1981.lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. p. Amin. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. au fost mult mai multe bisericuJe ~i.Damian preotul" §i . se deduce ca in Eparhia Tomisului. _-\ .ioua zi. pun lumanari pentru pacatele mele . existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. care formau o adevaraHi . au fost . recent descoperiti. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. unice pana in prezent in tara noastra. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de . slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. p.Medgidia ~i Histria. unele deja distruse de vreme. un ansamblu monahal de siha~tri.X I I l 55 . nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie.::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult. lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . stareta acestei manlistiri. au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972). op. Bucure~ti. IV-XI). format din ~ase bisericuJe rupestre. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. altele inca nedescoperite. . Desigur. credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. pe~teri pustnice~ti. cerandu-i sana tate. cand s-a de~teptat din somn. . II. era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. judeJul Constanta.prezbiteri". ci de . Dimian (luna) mai".Iosif preotul". De la Duniire la Mare. 153-156. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. cit. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. I. vol. omule. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI.. 2 ~fanlistirea .A Aceste vindediri ~i fapte minunate.

Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. Ei savar~eau cele sfinte.Luna martie. Cei doi copii. care.. probabil. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. primeau ~i formau pe calugari. A venit la noi . multe nedescifrate. 31". au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. op. Eftimie ~i Parascheva. Scarlat Porcescu. cit. in luna august. luna octombrie.. p. . apoi Iosif.. ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". DiCJionar aghiografic. SfinJi romiini . cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri. Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice.a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. Alta inscriptie: . spovedeau... ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. pentru calugarii nevoitori. cit. care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. am scris . . Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. Doamne. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. . de episcopul Gherasim op. p. nu departe de Constantinopol.Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. de la Ia~i. . imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor. probabil in secolele IX-X.Doamne. in acest loc . numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. luna ianuarie".. Cuvio~ii . simboluri paleocre~tine.Si alta: . s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva.Damian preotul" ~i . figuri dacice traditional e. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . sapate in stanca de creta. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau.in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh.cea Noua". SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a..56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. pe la inceputul secolului al XI-lea. Cel dintai pare sa fi fost Damian. Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici.. de forma dreptunghiulara. cruci. In limba greaca scrie: . era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. Timu~. Pr.. indictionul 10" (anul 982).Anul 650" (992). 642. 258. numita . 4.

000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. in anul 1521. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. fratele mai mare al cuvioasei. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. Astfel. Dupa trei ani. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. . Apoi. La varsta de 25 de ani. in anul 1223. fiind depuse in catedrala cu hramul . pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. unde diman 125 de ani. Vasile Lupu. drept recuno~tinta. la varsta de aproape 15 ani. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. luand porunca de la ingerul Domnului. La fel ~i fericita Parascheva.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. in anul 1393. in cele trei tari romane. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. spre cinstire ~i inchinare. Eftimie. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. domnului Moldovei. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. domnul Tarii Romane§ti. Pe la jumatatea secolului XI. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. in urma unor minuni la mormantul ei. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. pentru sfintenia vietii lui. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal.Adormirea Maicii Domnului". Epivat. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. Mai tarziu. anul 1050. Mai tarziu. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12. iubind mai mult decat orice pe Hristos. Apoi. capitala Bulgariei. insa. la varsta de 27 de ani. in anul 1641. Din a doua jumatate a secolului XIV. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. care le stramuta la Belgrad.

cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. in chip deosebit.Spune. cand au fost scapate prin minune de un incendiu. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. care cereau milostenie la u~a bisericii. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. 2. Astfel. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. Parascheva. 4. Ingereasca feciorie. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. ~i dumnezeiasca rugaciune. sa se lepede de sine. Care este iubire. cand se intorcea de la biserica. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. Dar. date de parinti. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. Din pruncie. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. iar in sarbatori. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. . cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. 3. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. b. Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. Mirele ei. cand se face mare pelerinaj din toata tara. imitand pe sfintii ingeri. 1888. cu chip luminat. maica tuturor faptelor bune. . adica lepadarea de cele pamante~ti. milostenia. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. ascultand slujba in biserica. in zilele de post. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. . Aici au stat pana la 26 decembrie. mai intai prin sfanta rugaciune. iar milostenia. la 13 iunie. fiica cea dintai a iubirii. Odata. care este inceputul tuturor bunatatilor. Pentru aceasta.

Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. iar acum.SFINTI . pe cand se ruga. 34). desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. 5. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare. 7.Jamfmte~ti ~i. ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. in patria ta. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. un inger al Domnului i-a spus: . dinindu-se la suflet . Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. zicand: . dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume. s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. indata a parasit grijile vietii . daca m-am intors . nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos.Slava Tie. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne. Cat m-am nevoit in pustie. pe Care L-ai iubit! Deci. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. zicand: . pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. intr-o noapte.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva. luand o corabie.SI CUVIO. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire.SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. a ajuns la Constantinopol. Deci. ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. Doamne.Preasfanta Stapana.

9. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: . iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. Atunci. 10.Gheorghe.Si.Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. impreuna cu altii. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. de asemenea. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: .60 PATERICUL ROMANESC in lume. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. Dupa multi ani. acum. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. Noaptea. Dar. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. Unul dintre ei ii zise: . in anul 1235. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . . un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. Murind. nici nu rna lasa. Doamne. au racut multe minuni. in biserica satului meu. capitala Imperiului Romano-Bulgar. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat.Doamne. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. inconjurata de ingeri. insa. ne~tiind cine este. Iisuse Hristoase. unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. unde. indura-Te. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. aproape de tarmul marii.

In anul 1639. 1641. rugandu-se lui Dumnezeu. 13. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra. suferea la cap de o boala grea §i incurabila. Vasile Lupu. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani. Caci. Deci.:redincio~i. 14. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici.\lergand la Sfflnta Parascheva. Sa amintim doar cateva dintre ele. domnul Moldovei. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. ca de acum te faci sanatoasa! . . sotia preotului Gheorghe Late§. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i.0u Patriarhiei de Constantinopol. s-a topit argintul care imbraca racla.Nu mai plange. Spre sfar§itul secolului XIX. _. fiind cinstite cu multli evlavie de . Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. dar lemnul §i sfintele ei moa§te.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. au dimas intregi §i nevatamate.moa§tele Cuvioasei Parascheva. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. Pana la Galati au fost aduse cu corabia. din Ia~i. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: . din comuna Rilda§eni-Suceava. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. de§i erau invaluite in jaratic. la 13 iunie. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii. in vara anului 1641. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. anul 1888. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . 11. 12.

a raspuns fiica. 5 . Buc. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. In anul 1950.62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. Atunci. o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. in fiecare zi este cate un sfant. Fiind internata pentru operatie. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. du-te acasa ca nu ai nimic! 17. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. 1889.Femeie.Domnule inginer' ati scapat de operatie. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. de hramul Cuvioasei Parascheva.Mama. Atunci au zis bolnavului: . cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia. s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. 18. La urma i-au spus medicii: . precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile.Fata..Mama. copila s-a intors sanatoasa acasa. a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. Intoarceti-va sanatos acasa. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos. mama! Aici este Doamne. sa nu faci una ca aceasta. 15. Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. 16. In anul 1968. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. deodata copilul a strigat: . Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. Dupa trei zile. Atunci. Mama ei o indemna: . bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. Apoi.

23. Ajungfmd sotul acasa. Mai ales in lunile de examene. aproape de gara Nicolina. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". rara indoiala. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. femeia disperata a parasit caminul. taranii. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. . s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. fiica noastra. vine la mine. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. . trupeasca ~i sufleteasca. imr-o seara. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini.Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. pentru credinta fiilor ei! 22. in timpul razboiului. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. Apoi. caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii. In timpul marii secete din vara anului 1947. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. in seara aceasta la ora 8. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. Pe timpul celor doua razboaie mondiale.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. Caci. moa~tele Sfintei Parascheva. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. pe cand venea un tren cu viteza. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. nu a fost atinsa de nici un obuz. numita . unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. racla cuvioasei este alba de clirti. Dar la orele 8 seara. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. In anul 1955. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. fiica noastra era culcata. Drept multumire.Unde ai fost. dupa o ora bate cineva in u~a. de 350 de ani. 21. . calugarii ~i studentii.Femeie. de caiete de ~coala ~i pomelnice. iar Catedrala mitropolitana. copila s-a culcat. . iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. imbracata in alb. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor.

Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. despre o minune petrecuta la racla sfintei. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. care. in fiecare zi. . avand in frunte pe mitropolitul Moldovei.Parinte. aducand flori. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. Dupa aceea. la Catedrala mitropolitana din la§i. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. au zis preotului de garda. de dimineaja pana seara.. Vazand lume multa. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. veniti la rugaciune. ~u lumanari in m~in!. care au fost martori oculari. . cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. tara sa mai stam la rand. in seara zilei de 14 octombrie.Ziua Sfintei Vineri". 1952.64 PATERICUL ROMANESC 24. . roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. patronul Sfintei Parascheva. adica a Cuvioasei Parascheva. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. considerata . pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. la 14 octombrie. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. care dureaza pana la 3 zile. timp de doua zile §i doua nopji. Marturisesc parintii batrfmi. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta.Dumnezeu sa va binecuvinteze. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania. De hram. in mod deosebit in sarbatori. credincio~ii stau la rand pentru inchinare. in posturi §i in fiecare vineri. tarziu. Arhimandritui Cleopa Ilie: . preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. eli suntem bolnave. a zis Parintele Cleopa. se face un mic pelerinaj local continuu. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. din toate coljurile jarii. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. se canta. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit. parach~ Sfintei Parascheva.

nu departe de Basarabov. 272. . Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. smerenia ~i viata pustniceasea. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. in 27 zile. postul. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. spre mangaierea eredineio~ilor. Arhim. Odata.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. pe valea raului Lomul.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. cit. insa.. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni. Chesarie Gheorghescu. Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. tacerea. op. Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. Dupa multi ani.. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole. Mai tarziu. intr-un sat loeuit de vlahi. cit. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. inca de cand era mie la parinti. Hagi Dimitrie. . anume Basarabov. a calcat eu piciorul 6 Timu~. numit ~i . p. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. Mineiul pe luna octombrie. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue.. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. iubind mai ales biserica. b. p. Auzind de minunile ee se flieeau aici. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. Apoi. de episcopul Gherasim op. DicJionarul aghiografic. 209. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774).. au fost duse la biseriea satului Basarabov. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII).Basarabov". unde se afla ~i astazi. Sfinfi romani .

Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. . toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. dar n-au putut. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. Din ziua aceea alergau. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii.Copila. 5. Mustrat de con~tiinta. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . in sete ~i chin. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. umbland cu el descult vara ~i iarna. venind raul mare. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. Apoi. Manca o data la doua sau trei zile. intr-o pe~tera mica ~i umeda. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. Uitat de fratii sai din manastire. 3. de rna vor scoate parintii tai din apa. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. in lipsuri. Astfel. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. decat trupul obosit de post ~i metanii. simtindu-~i sfar~itul aproape.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. Cuviosul Dimitrie. rabdand grele ispite de la diavoli. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. in foame. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. luand binecuvantare de la egumen. Apoi. dormea noaptea foarte putin. 2. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. 4. cu racliile aprinse in maini. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. cu credinta.

In anul 1955.Nu! i-a raspuns femeia. din satul Cernavoda. ca sa treaca Dunarea. in satul Basarabov. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. Aspra ~i Ecaterina. 9. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. s. din anul 1877. toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. paralizat. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. Dupa terminarea razboiului. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. numit Ioanichie. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. cu scopul sa o duca in biserica lor. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. . a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. prin minune. Dar. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. au luat in taina o particica din ele. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. 7. De aceea.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . fiind credincios. urcandu-se in caruta. Tatal lor. Dimineata au fost prin~i. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. Doua surori. in tara lor. Un episcop evlavios. Femeia s-a intors acasa. Nemaiputand ea suferi. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. In timpul Razboiului de Independenta. au inconjurat strazile capitalei. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala. 6. toata noaptea bulgarii. inchinandu-se. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. cu scopul sa le duca peste Dunare.

sarutau cu totii sfanta racla. nici sa mai injur. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului. 10. se rostea predica. doi tineri purtau drapelul national.. . In vreme de seceta.. DicJionarul aghiografic. iar mama sa. mama se muta la viata ve~nica. In S. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. Valcea. Te rog. . Dupa terminarea slujbei de ploaie. alteori in timpul ei. iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei.Si te-a consultat? intreba femeia. cruci ~i steaguri. ve~hea capitala a Bulgariei. 1206). mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. 297. iar masa credincio~ilor. 281 . ca rna vindec. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos. cit. p. urmati de sfip. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita. cu voia lui Dumnezeu. iarta-ma. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. busuioc §i flori. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. Apoi. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat.tele moa~te. Mineiul pe luna decembrie. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp.. Episcopul Gherasim de Rm. op. . cit. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar.Cum nu? a zis sotul. batranii purtau prapuri. in ora~ul Tarnovo..68 PATERICUL ROMANESC . lat cat ~oseaua. era casnica. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. de episcopul Gherasim op. in sunetul clopotelor. In urma. purta in maini lumfmari aprinse. TaHH sau era lucrator de pamant. Marie. lasand copila 7 Timu~. in 7 zile. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie.finJi romiini . p. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. de origine valaha.

dimpotriva. Cand avea numai 12 ani. i-a spus toate cele intamplate . intr-un chip ca acesta. taind-o la picior. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. ticalosul tata. dar n-a putut. pe masura ce crqtea. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. recasatorindu-se. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . pe motiv ca n-o asculta. devenind racator de minuni. iar acasa se ruga ~i postea mereu. ca de obicei.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. la amiaza. 21). Ci. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. iar ea i-a zis: . care ii ie~eau in cale. Apoi el. marturisindu-~i pacatul. dupa cuvantul Evangheliei. Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. Iisus Hristos. Intr-o zi.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. Dar. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. pe cand el o pandea dintr-un desi~.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . in putina vreme. maniindu-se pe fericita Filoteia.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. Astfel. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. din cauza ranii. caci trupul Sfintei Filoteia. Cuprins de frica ~i mustrare. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. Atunci. se ingreuiase ca o piatra. din indemnul diavolului. . pornindu-se cu mfmie de fi~a. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. pe care le invatase de la buna ei mama. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. copila era adeseori asuprita. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. Pentru aceasta era certata de tatal ei. fecioria ~i milostenia. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. cu ramaie ~i lumanari in maini. ~i-a certat femeia pentru aceasta. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti.

dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. numind numeroase manastiri. iar Dumnezeu. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. iar de aici le-au intampinat clericii. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. insa. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. In trecut se fliceau vara. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. prin minune dumnezeiasca. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. impreuna cu preotul. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. Dambovita ~i Prahova. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. Dar trupul ei nu se u~ura. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. cu rugaciunile ei. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. la 7 decembrie. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. cand are lac praznuirea ei anuala. Pana nu demult. avfmd in maini . alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. Dar cu randuiala divina. Dar mai ales in judetele Arge§. pe timp de seceta. in port national. Astfel. Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. Credincio~ii. unde le-au a~ezat in biserica. la Manastirea Curtea de Arge~.

tinut in biserica Vlaherne (adidi . grec. vaduvele. in sunetul clopotelor. in vatra satului. 1979. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. de prin secolul IX. prof. semnfmd in acte . De aici. 146-169. care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283.a vlahilor"). unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. bolnavii. Vicina era un ora~-cetate. Dupa slujba. procesiunea se continua pe camp. p. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. busuioc ~i lumanari aprinse. Rlimureanu. Apoi. felinare ~i steagul tricolor.un mic Bizant provincial".Alexiada" a Anei Comnena. Buc. el formand pana la cliderea Constantinopolului .SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. fie in Dacia Pontica. mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. toti satenii. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. I. sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. situat in nordul Dobrogei. ' . procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). fie la Bizant. cu scaun episcopal.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. batranii. probabil. in De Ia Duniire Ia Mare. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. Mitropolitul Teodor de Vicina era. in scrierea numita . Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. cu toti credincio~ii in genunchi. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. care.. prapuri. dupa anul 971. nascut. Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor.

In anul 1292. precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. Ajungand la adanci batrfmeti. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. . Tomul sinodic contra latinilor". mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau. pe atunci destul de vestite. A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. unde semneaza .

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

435: Episcopul Pimen Suceveanul. p. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. Fiind negustor de marfuri. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. la 2 iunie. 291 ~. Noaptea. op. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra. de Episcopul Gherasim Timu~. a fost dat la grele chinuri ~i batai. unde se afla pfma astazi. cit. s-a nascut in ora~ul Trapezunt. In anul 1402. facand multe minuni ~i vindecari de boli. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli.eel ~ou". Apoi. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba.finJi romani .de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. fiind in varsta de numai 30 de ani. ca ~i tatal sau. au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. anume Reiz.:. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. DiCJionarul aghiografic. Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia.. S. moa~tele Sfantului loan . op.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl. vechea capitala a Moldovei. . marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj. a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. Aici au stat 70 de ani. legat de coada unui cal neinvatat. In doua zile. . p. evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui.. Dar loan.Mirautilor" din Suceava. 1 Mineiul pe luna iunie. Dar. In anul 1589. in jurul anului 1300. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. Sosind in Cetatea Alba. numit .. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. moa~tele Sfantului Mucenic loan. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu.

legandu-1 de coada unui cal. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii. Iosif I Mu~at. pe cand ii sap a mormantul. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. rascumparand sfintele . Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . cu careta domneasca ~i. o. b. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. Dupa 97 de ani de instrainare. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . unde se afla ~i astazi. acesta. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. 1783.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu. la 13 septembrie. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. prietene. Mantuitorul meu. nu mai zabovi. ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. i-a zis: . ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. 2. Astfel. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. maniindu-se. clerici ~i osta~i. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. 3. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. Pentru aceasta. ~i duse lfmga Liov.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. soarelui ~i celor create. Auzind mitropolitul Moldovei. ca sa fie de dilauza. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. luna ~i stelele. Dar.Scoala ~i alearga la biserica indata. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. Hristoase.

au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. ~i . Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. sotia \-oievodului. 4. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. le-a adus la Suceava. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. av[md raclii . locuitorii se ascundeau. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. Deci. De frica. s-au vindecat de suferintele lor. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. La ie~ire. cu poporul ~i boierii sai. in anul mantuirii 1402. 1622.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . la Zolkiev. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. In noaptea de 1 spre 2 iunie. Cfmd se apropiau de cetate.. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate. Din anul 1686.. ::I:Oa~te. la mijlocirea mucenicului Sau. Dimineata. I' . Atunci paganii. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul.aprinse in maini. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. a trimis Dumnezeu. incat carul nu se putea mi~ca din loc.. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. loan eel Nou. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. infrico~andu-se. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor. o ploaie mare cu vant ~i tunete. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. cazand in genunchi. o parte prin paduri. Atunci. iar alta in cetatea Sucevei. Printre acestea ~i Ana. Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. Dar. au fugit ru~inati peste Nistru. cu tot clerul. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. 5. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. In luna mai.

au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. incat femeia a fost cuprinsa de frica. care a avut loc la 13 septembrie. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. timp de aproape trei luni. Ca nimeni nu mai spera. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. cu copiii §i bolnavii sate lor. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. se inchina la sfintele moa§te. La spovedanie. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. 7. dici numai a~a va putea pleca. Aceasta. este considerata o mare minune. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. Dar oricat lovea caii.Doamna. 6. . se canta din buciume. imbracati in haine nationale de sarbatoare. Apoi a coborat din trasura. la trecerea lor din Polonia in Moldova. Toata Suceava era plina de credincio~i. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. Episcopul i-a zis: . dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. dupa un secol. rasunau salve de tun. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. in frunte cu preotii in ve~minte. Apoi. 1898. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. Astfel. poate ai racut vreun pacat azi. cu raclii ~i flori in maini. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. dupa ce asculta slujba. trasura nu se mi~ca din loc. 1783. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca.

In acela§i an. Parintii i-au racut Sfantul Maslu. bolnava de ochi. o cre§tina. Auzind de Sfantul loan. 10. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. nu vedea aproape deloc. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te. un om bolnav de minte. din satul CorniBoto§ani. In toamna anului 1969.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV .Sfinte Mare Mucenic loane. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. s-a rugat mult cu lacrimi. femeia s-a vindecat complet §i. La urma. §i-a pierdut graiul. In anul 1960. bolnavul s-a racut sanatos. 11. Dar. 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. pentru rugaciune. auzind de minunile Sfantului loan. nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. Cazand in genunchi. 9. apoi preotii i-au racut Sfil. fetita a strigat: . 12. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului. in urma unei spaime. In anul 1969. vact. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. multumind mare lui mucenic. din satul Ciumule§ti-Suceava. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. Pentru multa ei credinta. Aici s-au rugat amandoua. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. zicand: . a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. . Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. s-a intors vindecata la casa ei.Matu§a. 13. bolnavul a dormit Ia manastire. o fetita de zece ani numita Ana. o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. Noaptea. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. Maria.X V 79 8. a fost adusa la Suceava. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie.

ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu.in special bucovineni ~i maramure~eni . eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. ~i mainile mele bolnave. Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. rna rog. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. . spice de grau. de Sanziene . stau de veghe pe iarba pana dimineata. cu daruri traditionale in maini. PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. i-a vindecat mainile paralizate. prin traditie. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. grupati pe zone ~i sate. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. credincio~ii. Sfinte Mucenice loane. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou. ca: flori de camp. Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . la 24 iunie. Unii se roaga in biserica. in prezenta multimii de inchinatori. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. marturise~te bolnavul. Ajuta-ma. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. La sfar~itul slujbei. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. cand se scot sfintele moa~te in procesiune. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului.in frumosul port national. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. 14. altii canta incet melodii religioase compuse de ei. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei.80 padito~ii. Vindeca. a cazut din nou la rugaciune. palmele ~i bratele pana sus. in curte. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. Apoi.

care. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. cruciulite. arhiepiscopul Macarie. arhiepiscopul Tesalonicului. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. agheasma. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. cit. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. semneaza al optulea. mitropolitul Macarie al Vicinei. Sfinte Mucenice Ioane. p. Mitropolitul Macarie.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. Intre anii 1341-1347. 157-160. vol. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. alaturi de patriarhul ecumenic. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. ca: icoane. loan al XIV -lea Caleca. La primul sinod. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. mult patimitorule.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. op. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. 222 . p. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie.. op. cit. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. atinse de sfintele moa~te. untdelemn sfintit. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. flori ~i haine binecuvantate. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. de formatie isihasta atonita.. timp de 24 ore. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. I.

Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. cunoscuta sub numele de . vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. cat §i de Ia nordul Dunarii. Iar ca . intemeietorul Tarii Romane§ti. In anul 1347. carora le trimitea preoti §i calugari misionari. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. p. vol.. op. indeosebi din Transilvania. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. El sfimea biserici. Acest ierarh. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. Astfel. El era parinte sufletesc. I. este arhiepiscopul Iachint. 247- 248 . atat al romanilor de Ia sudul. El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului. al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. hirotonea preoti. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. intemeietorul Manastirii Paroria.exarh al plaiurilor". ajutat de domnultarii. unde se nevoiau §i numero§i calugari . · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. impartea binecuvantare poporului atat de credincios al . Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii.Mitropolia Ungrovlahiei". reunita sub conducerea unui singur voievod. Vladislav I (1364-1377). fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri. 160-164. cit.

281-283. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. li s-au adaugat . Snagov..::.:. Bolintinul din Deal ~i din Vale. El a trimis numero~i calugari . avand toti un cuget 5: o voie.:::. Deci. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or. numarand pe la jumatatea secolului XIV . fila 346 . ' Diacon loan Ivan ~i pr.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. Pomelnicul -=:. Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. 1981.-\rhos. in rugaciune ~i nadejde. Dupa o pastorire atat de rodnica. Apoi. Miinastirea Neamf. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. InscripJiile Manastirii Neamf. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. Targovi~te. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de . cat ~i in Muntele . nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. unde au ajuns calugari \-estiti. ms. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. Cretulescu. N. p.noita mai tarziu de Bogdan I. 1905. Curtea de Arge~. s-a savar~it cu pace in anul 1372. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. 171. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul. dHugarii se formau duhovnice~te. Tfmganu. care venea din Muntele Athos. a fost :. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos. Cotrneana ~i altele. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. Cozia.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. In anul 1320.-ana la 40 de calugari. numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. Scarlat Porcescu. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. Campulung-Muscel. Sihastria lui Gherman. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor.~a~ii lui.

s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. in posturi. p.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt.. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. . iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. Ca egumen. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. cit. Cuviosul Gherman. rudenia domnilor mu~atini. Apoi. Scarlat Porcescu. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. raposand parintele sau duhovnicese. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei.84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. siha~trii nu coborau deloc in lavra. Sub egumenia sa. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. deprinzandu-i pe toti cu smerenia. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. 282-283 . eel dintai staret al Manastirii Neam!. op.

S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . insa. La inceputul secolului XVI. in preajma Cuviosului Agaton. s-a invrednicit de darul preotiei. In a doua jumatate a secolului XIV. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. apartinand de sihastria Fundatura. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. ziua se nevoiau in chilii cu postul. p. 1982. Neagoe Basarab 11512-1521). Chihaia. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. 187-188 . Apoi.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. Alaturi de biserica. 1976. p. 241-243. pentru care avea mare evlavie. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. Aceasta este sihastria lui Agaton. rara untdelemn. dupa traditia isihasta din partea locului. Bucure~ti. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. In sarbatori. Intre ace~tia.nichie Blilan. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. a stralucit Cuviosul Agaton. domnul Tarii Romane§ti. Vetre de sihiistrie romfmeascii. in numar de 12. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. care se pastreaza pana astazi. adunand mai multi ucenici in jurul sau. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. Ucenicii sai. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. auzind de sihlistria lui Agaton. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti. 6 P. iar seara se adunau la trapeza. Bucure~ti. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. lerom. ba. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui.

El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV.Torcatorul". Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. In a doua jumatate a secolului. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. deoarece se ocupa cu torsul lanii. el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. ca 7 P. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. ca: Moise. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. p. Ioanichie Balan. care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. Vintila ~i sotia lui. In pe~tera. Bucure~ti. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. 190 . Rada. In anul 1524. Bucure~ti. la 4 metri deasupra pamantului. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. Prin traditie i se spunea . CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. din care i~i ca~tiga existenta. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu.manastirea lui Agaton". p. 241-243. 1976. La inceputul secolului XVII. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Vlad. 1982. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. umezeala. Ierom. Vetre de sihi1strie romfmeasca. in care se vede absida altarului. rabdand cu barbatie frigul iernii. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. manastirea ajunge in paragina. Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi. Chihaia.

Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura. al carui contur inca se distinge. preot ~i povatuitor de suflete. aproape de alte pe~teri pustnice~ti.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. Vetre de sihiistrie romiineasca. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Bucure~ti. 191-192 . 241-243. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. Chihaia. fiind folosita de cre~tini. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. 1982. 1976. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. 0 data pe saptamana.XV 87 :. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab.UJichie P. Ierom. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. p. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. NevoinJa. petrecand in neadormita rugaciune. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. p. chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. Bucure~ti. ajungand mare dascal al lini~tii. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. Apoi iar urea in pe~tera. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. Astfel. Balan. aproape de satul Nucu. pe timpul persecutiilor. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana.. spre Duminici. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. in post. comuna Bozioru. situata pe Valea Bordeiului. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa.

este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. care se pastreaza in arhiva manastirii. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. Altele sunt sub chiliile din incinta. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. situate in jurul primei biserici mu~atine. in anul 1497. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. arhim. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. Inainte de el. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. Ele s-au repetat pana luni. Apoi. cu hramul Inal!area Domnului. autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. despre care se ~tie foarte putin. care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. 1986. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. pe epoci. In a doua jumatate a secolului XIV. Paraul Bordeiului". iar altele. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. V alea Bordeiului" ~i . anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). ceea ce este ~i mai concludent. 9 .88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. Efrem Chi~cariu. sunt scrise in cartea vietii. Numele ~i faptele tuturor. 26 mai. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . sa se sape sub pavaj. majoritatea din secolul XIV. 24 mai. unic de altfel in tara noastra. Numarul mare de morminte monahale. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. Dupa doua zile. de~i s-au uitat de oameni. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt.

noaptea. 26 mai. Osemintele. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. tarani. in chip miraculos. in sunetul clopotelor. venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. Apoi. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. Caci. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. inca din seara zilei de luni. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. iar cu metania din Athos.5 metri. Dupa deshumare. Sapandu-se cu atentie la 1. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. galbene ~i binemirositoare. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. i s-au racut ucenici. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. fiind chemati de Hristos. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. Prin anul 1365. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. 1986. sub ascultarea staretului Ciprian.

p. in Oltenia . Nicolae Alexandru-Basarab. p. loan Ivan ~i pr. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. contribuind mult la innoirea manastirii. Vratna ~i Manastirija. Astfel. Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. Tomescu. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie.Gura Motrului ~i Vi~ina. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. cit. I. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. in sudul Serbiei. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza. spre sfar~itul secolului al XIV -lea.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. C. in 26 zile 10 . ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. vol. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377).primul staret al Manastirii Neamj". Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402.luna decembrie. 200-207. 1935. Cuvio~ii Sofronie. unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). de Iorgu Dumitrescu. 1340-1344. op. Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. Dupa ce invata carte. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. nascut la Prilep. Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. 1942. Craiova. Pimen ~i Siluan10 . Prof. ziua mutarii sale la cele ve~nice. s-au stramutat la cele ve~nice. 281. Mineiul pe luna decembrie. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . 1957. p. ViaJa Sfiintului Nicodim. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). Viefile Sjin{ilor . 1904.. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. Diac. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. Scarlat Porcescu. Pentru sfintenia vietii lor. p. prin anul 1320. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). sub domnia lui Roman I Mu~at. 9-10 11 Stefan Ieromonahul. Bucure~ti.

romani ~i bulgari. Fiind in sudul Dunarii. la rugamintea cneazului Lazar.S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. in putina vreme s-a curatit de patimi. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. . Ca egumen al marii lavre Hilandar. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului.e\·oit mai intai in ob~te. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. in Muntele Maicii Domnului. Aici. spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. Ajungand la Athos. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. rabdand grele ispite de la diavoli. pe care o sfinte~te in anul 1369. impreuna cu ucenicii sai. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . 3. cu acela~i hram. Pe valea parfmlui Tismana. nici alt careva. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. 5. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai.XV 91 b. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. 2. Cuviosul Nicodim. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ajungfmd vestit in tot muntele. Cuviosul Nicodim s-a :. Cuviosul Nicodim a inaltat. Isaia ~i Partenie. greci. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. macedoneni. nici arhiereul. de asemenea.. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi.Sfantul Antonie eel Mare".dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. 4. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". la locul numit . Pentru aceea nu putini siha~tri. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. Insa. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. Cascade". Deci. dupa traditia :\funtelui Athos. Pentru cinstea de care se bucura peste tot. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti. sarbi. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". fiind umbrit de darul lui Hristos. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . Mfmastirea voievodaHi Tismana.

ce se pastreaza pana astazi. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. din nordul Maramure~ului. Apoi manca la trapeza cu parintii. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. De aceea. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. La batranete. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. ieromonahul Agaton. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. De aici. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. 8. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. binecuvantandu-~i ucenicii. renumita in toata Peninsula Balcanica. era originar din Tara Oa~ului. primul descalecl'itor al Moldovei. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. Vodita ~i Tismana. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile .92 PATERICUL ROMANESC 6. 1406. 9. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. sau numai cat se atingeau de rasa lui. ucenicului sau. iar Duminica cobora in manastire. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. Pentru sfinJenia vietii sale. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. la 26 decembrie. in priveghere ~i neincetata rugaciune. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. care era bolnava de epilepsie. Datorita vitregiei vremurilor. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. 7. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. Ajungfmd la batranete. ruda a lui Drago~ Voda.

S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . Alma~. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului.X V 93 existente in partea locului. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. In aceasHi calitate. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . Cuviosul Pahomie de la Peri. 1957. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. Salaj. In a doua jumatate a secolului XIV. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. sfintea biserici noi. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . vol. randuia preoti. Barsana ~i Peri din Maramure~. Ciceu. cand fiii lui Sas Voda. desigur. Astfel. s-a savar~it cu pace. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Balita ~i Drag. Iar in anul 1391. judeca neintelegerile biserice~ti. Arva. Ungura~ ~i Valea Bistrei. invata ~i apara dreapta credinta. marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. in care se nevoiau zeci de calugari. p. Ugocea. Cuviosul Pahomie de la Peri face. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. Bucure§ti. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432). duhovnici pentru credincio~i. I. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. De asemenea. Barcau. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. imblirbata pe tarani. El era din familia domnilor mu~atini. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. In cursul primelor decenii ale secolului XV. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. astfel. mitropolitul Mu~at.

sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. care 14 Documente privind Istoria Romaniei. La 7 ianuarie.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. Apoi. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. Neamt ~i Bistrita. a ajuns egumen la Neamt. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. 15-16 . smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". pe care o primise in dar din Bizant. Mai pe urma se stabile~te la . Bistrita (1402) ~i Moldovita. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. Moldova. p. Apoi. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. I. la Boi~tea. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. veacul XIV-XV. Antonie. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. De aici. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at. vol. Tot in ace~ti ani. arhimandritul Dometian. in frunte cu insu~i voievodul. in anul 1400. la locul numit . La 26 iulie. langa Targu Neamt. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. 1407. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. nepotul sau. 1401. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. . randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. facandu-se preot. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. 1954. De asemenea. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. cu preoti ~i cu mult popor. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici.A. hirotonea preoti. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc.o manastire. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau.

C1prian Zaharia. p. 126-139. staret al . Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te.SFINTI . Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ. op.Mitropolia Moldovei". vol. luand jugul lui Hristos din tineretile sale.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai .in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. in revista . in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386).SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . M. eel . 64-65 16 15 .c. 11-12. Multi ani. vol. ajungand la adanci batraneti. Documente moldovene$ti. Sibiu.ca un adevarat parinte al :ururor ce era. 86-87. losif eel dintai mitropolit . Damian P. prof. pr.an Ivan ~i pr. de srha~tri. Bogdan. Scarlat Porcescu. XL (1964).gzoscut al Moldovei. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.:iintai parinte al Moldovei.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita. nr. Pr. arhimandritul Dometian a fost numit la. atat de soborul parintilor. cota 78 . Asemenea ~i la celelalte Manastiri. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . Sibiu. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. Costachescu. Cuviosul Dometian a innoit in intregime. M. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. cit. de preoti. 1957. Pomelnicul Maniistirii BistriJa. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. Tomescu. 1972. atat biserica ~i chiliile. ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. p. :~. Apoi. la§i. unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. Pikurariu. invrednicindu-se de cinstea preotiei.\foldovita. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. . Bucure~ti. 61-65. 1407. 1988. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun. In Manastirea Neamt. cat ~i Biblioteca Academiei Romane. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". I. Fiind calugar invatat ~i iubit. in partea de sud a pronaosului.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita.de calugari. p. p. Pr. Arhim. 1940.. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. p. Probata._-. 1942. Diac. intaiul mare ierarh roman. 1972. I. 7 ianuarie. p. 158. Pacurariu. p. de popor ~i de tot sfatul tarii . M. evlaviosul mitropolit Iosif. in anul 1415. Episcopia Romanului. Iosif I Mu$at. Scarlat Porcescu. Bogdana ~i . 3-4. 219 17 C. 1935.

" 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. La porunca marelui staret. A intemeiat. conducatorul acestui sfant lac a§". cota 78 . Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. Gavriil Uric §i numero§i altii. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. iar .adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". duhovnicul Daniil. condusa de ucenicul sau. ieromonahii Ioasaf. sub CeahUiu. loan. In prefata pomelnicului. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. 85. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. monahii Paisie Uric. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. fiind mult susJinut de acest mare staret. 18 Ibidem. la fel. gramatici §i copi§ti. adica Dometian. fiul sau. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. Cornelie §i Timotei. Tot la Manastirea Neamt. duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. in timpul staretiei sale. care adesea zabovea aici.din Hang". nemaicunoscuta pfma atunci. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. Alexandru eel Bun. dascali. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. dintre care multe erau copiate in lavra. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i.. de asemenea. stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . in Manastirea BistriJa. Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. de asemenea. cateheti. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti.arhimandritul Dionisie. §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei".. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . sa se cureJe. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. precum sihastria . o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice.96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. manuscrise slave. staretul Dometian a marit. Tot la Manastirea BistriJa. Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. p. dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. ca sa-§i marturiseasca pacatele .

sihastria . Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte... . Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu..Targu Neamt. in anul mantuirii 1415. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn. fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. care se respecta cu mare sfintenie. precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: . in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri. Iar pentru vietuirea acestui laca§. sihastria Tazlaului ~i altele. unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti.. . Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala. In anul 1388.Nechidului". toti petreceau in ascultare. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . intra in ob§tea Manastirii Tismana. Astfel. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos. in rugaciune. atat de dincoace. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. ". . dupa a~ezamantul popei Gavriil. Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. oricate el va a~eza ~i va intemeia. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului. cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet. CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit..S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea . .Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. .

X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. SfinJi romani . Ioanichie Biilan. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. Alexandru eel Bun. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. Sibiu. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. lasand in urma multi ucenici. nr. SfinJi romani. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. de nevointa sa. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. sfetnic.. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. auzind domnul Moldovei. cit. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul. in Schitul Laura. Apoi. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. . p. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti.Schitul Laura" (Lavra) sau . dupa numele sau . ravnind iara~i vietii sihastre~ti. ce se chema. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. XL (1964).. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. Astfel. Ierom. dr. 14-20. Apoi. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. . Deci. in rev. ~i-a dat sufletul cu pace. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Pr. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. 1945. p. invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. dr. Liviu Stan.Mitropolia Moldovei". . Apoi.. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia. 1-a randuit episcop al acestui scaun. Mai tarziu. 282-289. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. op.Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. Deci. ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. dascal ~i ocrotitor. impreuna cu cativa ucenici. p. 5-6.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. Petru Rezu~.

iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. 17 I. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. Stoicescu. Bucure~ti. Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile. p. op. De Ia Topolita. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. p.Targu Neamt. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. i-a incredintat metocul de la Gra~i. Unii cred ca au fost luate de navalitori. in episcopie. a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. Egumenul Dometian (1407-1415). I. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 .at. Repertoriu bibliograjic .in Ractauti.SFINTI . in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt.SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386).i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. Liviu Stan. 1974. Biserici din Moldova. unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:.. practandu-se biserica. Apoi. odata cu desfiintarea mfmastirii. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr.. unde iernau vitele Manastirii Neamt.. in anul 1783. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . Biserica cu hramul . ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. Grigora~.SI CUVIO.\1oldova. biserica a devenit parohie. p. In anul 1639. Capro~u. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. Apoi. locul unde se afla astazi. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste. N. scria despre el: . Insa. primind darul preotiei.. singur Dumnezeu il ~tie. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc. cit. intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire. prof. 60.. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. fiind tot timpul locuita de calugarite. luand cu ele :.

caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. Secole de-a randul. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. ieromonahul Macarie. unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. . unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. pana spre zilele noastre. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. al direi metoc era. in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. care face unele danii pentru ctitoria sa. iar mai tarziu . Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot. apoi s-a zidit din piatra. rabdand grele ispite de la diavolul. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. cunoscuta multa vreme sub numele de . ~i era cuviosul bland.Sihastria lui Iov". Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. Apoi. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi. neadormi!i rugatori ai neamului. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. a intemeiat in padure o midi sihastrie. in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii.Poiana lova".

Manastirea Pionul. care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. Apoi. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. Cuvioase parinte Iov.Schitul Hangu". dupa numele sihastrului Peon. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. pe la jumatatea secolului XV. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. era cu metania din Manastirea Neamt. 24. apoi . Cuvioase parinte Silvestre. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. s-a numit . Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. 1901. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. reinnoindu-se.XV 101 folos. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau.Sihastria lui Silvestru". primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. p.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. schitul sau. lasand in urma numero~i ucenici. Mai tarziu. Flilticeni. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune.Paraul Schitului". iar din secolul XVII. urcand pe paraul care azi se numqte . Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . Mai tarziu. Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 .u ~i de locurile singuratice de aici. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor.Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. apoi se intorceau la ale lor. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani.

de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei. . Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. op. incat era cinstit ~i cautat. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. Alexandru eel Bun. op. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. cit.. pentru nevoile bisericilor de la sate. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. Sfantul Vasile racatorul de minuni". scria despre el: . Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. p. . . Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie.. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. Astfel. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. XIV) ~i fiind chemat de Hristos. Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. in manastire. in anii 1621-1622. atat de calugari. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. Pr... intrecand pe multi cu smerenia. ieromonahul Zaharia Kopystenski. 1415. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita. Sfinfi romiini . teologul ucrainean. povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Apoi. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa.. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi. prof.in Moldovita. ~i la sfetnicii sai. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. 306. Liviu Stan. in Sfinfi rom{mi . ~i toti se foloseau de cuvintele lui. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant.. Mai tarziu. p. unde se afla ~i astazi. cit. Ivan. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui.102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. din cauza vitregiei vremurilor. iar trupul sau gasindu-se nestricat. 25 Diacon I.

s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. la inceputul secolului al XV -lea. Istoricul Maniistirii Agapia. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . unde s-a invrednicit de darul preotiei. muntele §i paraullui Agapie. in poiana care ii poarta numele. care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. Agapia Veche §i Agapia Noua. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Doamne. cu hramul . iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. impreuna cu ucenicii sai. Tg. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. mult:i ani de zile. faceau priveghere de toata noaptea. numele lui !acandu-se cunoscut. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. 1908. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. o mica biserica de lemn. Apoi. Apoi. Frumos. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. p. in post ~i rugaciune.Sihastria lui Agapie". ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele. prin gura proorocului David. Dlirangli. sub povatuirea acestui mare sihastru. Atunci Cuviosul Agapie a construit. iar spre sarbatori coborau in schit. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. Poiana lui Agapie. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr.Schimbarea Domnului la Fata". A§a de vestit ajunsese numele lui. Inmultindu-se numarul pustnicilor. 40 . N.

vol. In anul 1392. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. vol. care se canta la slujba privegherii in manastiri. Singura opera scrisa de el. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf.. AI. Biblioteca Academiei Romane.Pripeale" (marimuri). Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. 1970. lstoria literaturii romane. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. cunoscut sub numele de Filos. Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. 78. mss. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm. 1407. .XV) 29 Vrednicul de pomenire monah . nr.104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. op. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. Piru. deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. fila 6 r. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. cit. Tomescu. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. p. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. C. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 . 216. slave. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. p. Apoi. I. poarta numele de . 1942. ajunsa pana astazi. prin mana egumenului Gavriil. p.pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. I. 13 28 .XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica.

~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. Pe fila 6 r. Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos. ca: Bistrita. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. catre jumatatea secolului XV. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. s-a calugarit ~i fiul sau. monahul Gavriil Scriitorul". . in dragoste ~i smerenie. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. mai ales sub domnia lui . scrie urmatoarele: . Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal. . in toate manastirile din Moldova. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise.. Apoi.Pomene~te. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. patru volume de . gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. Scriitor ~i impreuna lucrator. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. atat aghiografice. Doamne. Smeritul monah Gavriil. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion).Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. cat ~i filocalice. Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. Gavriil. dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. Probota. sufletul robilor Tai.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese.Stefan eel Mare. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. Vorone1. formand numero~i dascali. Moldovi1a. . in ob~tea Manastirii Neamt. Timp de aproape 40 de ani. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. sub egumenul Dometian. Ucenicii lui s-au raspandit. sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti. Scara Sfantului loan Scararul. Putna. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. .

mss. Aici invatau carte multi gramatici. care ii poarta numele. Tomescu. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. Vestitii protopsalti de la Neamt. cit. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. de iconografie ~i aghiografie. Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. Biblioteca Maniistirii Neamf. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor.. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. cunoscuti in toata Moldova. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. monahi ~i mireni. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. Vieti de sfinti ~i altele. 12-13 . precum Scara Sfantului loan Scararul. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. lnscripJiile Maniistirii Neamf. In Manastirea Neamt. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437).. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. 171. p. In anul 1422. de cultura patristica. nr. C. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). f. condusa de monahul Gavriil Uric. 1905. renumit in toata tara. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. Adunari de Cuvinte (Sbornice). El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . raposfmd egumenul Pimen. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. op. 340.Neamt ~i Bistrita. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur.

. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. op. iar mai tarziu. Dar n-a stat mult aici. cit. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. Iasfmd in urma numero~i ucenici. cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. Schitul acesta s-a numit multa vreme .. incat se flicuse flicator de minuni. Pomelnicul Miinastirii Bisericani . iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului.. ale carei urme se cunosc pana astazi. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai. Sfinfi romiini . s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. in post ~i rugaciune. Auzind calugarii din partea locului. p.Muntele lui Iosif".achimita". caci. . Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. ducandu-se la Mormantul Domnului. Odata. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun. Astfel.Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. a impartit pe 31 Ierom. numita . ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie.S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora. in anul 1448. Apoi. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte.Muntele Bisericanilor". numit de atunci . 311. s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. la Manastirea Bistrita. Ioanichie Balan. in anul 1432. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. navalind arabii in Tara Sfanta. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba. Nevointa lor era neincetata rugaciune. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. iubind lini~tea. Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. dintre care 15 romani ~i doi greci..

Astfel. VARNA VA. fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . Liviu Stan. Pr. avand fiecare pe~tera sa. Mai tarziu. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. Deci. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. cantarea psalmilor lui David. Urmand pe dascalul lor. Dupa intemeierea .Schitul Bisericani".Muntele lui Simon". Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. 79-80. cit. Pentru o nevointa ca aceasta. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea.evlavio~ilor". PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. p. 72. op.. Stoicescu. 54. A verchie. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. N. op. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. care de atunci ii poarta numele. Catre sfar~itul secolului XV. Varnava. cit. desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. op. adica al . ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. postul. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. GHERMAN. Metodie. PETRU. ale caror nume s-au uitat. cincisprezece erau romani. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . p. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. AVERCHIE. iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. p.. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii.. cit. iar Cuvio~ii Simon. C.Schitului lui losif". Dintre ace~tia. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. Matasa. METODIE. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. 145 . unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te.

cand . Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii.Muntele Chiriac" ~i .Muntele lui ~1etodie". p.Muntele Pir" ~i . invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei. 233-238. adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . M. Pacurariu.La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . p.Muntele Averchie".Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei.Muntele Grecu". mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai. Jar in primavara anului 1457. Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui . Ioanichie Balan. cu el se sratuia intai.Stefan eel Mare. prof. cfmd . p.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului . Apoi. se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. luand jugul lui Hristos. Bucure~ti. Iar cand domnul pleca la lupHi. I.. . cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX. se intorcea invins de la lupta. Caci.Stefan.Muntele Simon". Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. . Tot el este acela care 1-a sratuit pe . mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom.Direptate.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. Din tinerete. 1957. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. Sibiu. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. Vetre de sihiistrie. viteaz intru razboaie. 82. rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. Cand tara era amenintata de razboaie. in numele Preasfintei Treimi. . cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul". 1972. pe preoti ~i pe credincio§i. De asernenea. precum a fost la Razboieni (1476). op.1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . . aparator al credintei.Muntele lui Varnava". 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. . cu ingaduinta lui Dumnezeu. cit. cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452.Stefan eel Mare. Pr. Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. iar din secolul XVII.S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV . vol.

Sihastria Voronetului. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. Putna. . 3-4. 227-240. De asemenea. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor. p. eel dintai egumen la Putna. la inceputul secolului al XV-lea. ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul.Studii Teologice". de broderie.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. Apoi. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. prof. primind la botez numele de Dumitru. Ioasaf. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. nr. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). Petru Rezu!?. s-a tacut Pr. de pictura. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. de miniatura ~i de muzica. fiind chemat la ve~nica odihna. Liviu Stan. prof. Gherontie la Humor. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. Evstatie la Bistrita. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu. 7-8. 29-43. 1966. SfinJi romiini. Nestor Vornicescu. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. a Bisericanilor. in rev. precum Sihastria Putnei. odata cu viata duhovniceasca. Arhim. Pr. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. 566-573 35 . a Tazlaului ~i altele. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. Antonia la Horodnic ~i altii. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. p. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. In Manastirile Neamt. in . ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. 1477. Cu indemnul lui. Cand avea 16 ani. 1470.Mitropolia Moldovei". altii stareti iscusiti. de sculptura. 1956. Humor ~i Probota. nr. p. Moldovita.

fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. avand peste 80 de ani. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. intr-o mica chilie sapata in piatra. s-a dovedit batran cu inJelegerea. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni. fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar. pe valea paraului Secu. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. 4. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. . cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. inainte de anul 1450. 3. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. sub stanca . Ci. nici se juca cu ceilalti copii. iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. copilul Dumitru. b.lavra". Cel mai mult iubea lini§tea. apoi pe valea paraului Putna. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). Pentru aceasta. de§i tanar cu varsta. unde §i-a sapat chilie in piatra. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. In ascultare era tacut. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu.Lavrentie" sau de Ia . precum §i nevointa cea duhovniceasca. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. nici nu cauta odihna §i mancare. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. . Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. primind numele marelui prooroc §i imparat David . Ca niciodata nu lipsea de la biserica. Sfantul Daniil Sihastrul. mai intai in preajma Manastirii Neamt. postul §i rugaciunea. derivat de Ia . crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. Dupa cinci ani de ucenicie. Cand avea varsta ca de 10 ani. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. §i ajunge egumen al acestei manastiri. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. In anul 1488. 2.Soimului. cu numele de monahul David. mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. unde se afla pfma astazi.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti.

unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. Cuviosul David s-a Ia. inconjurandu-1 credincio~ii.cea ascultare ~i statea intre oameni. Iar dintre carti. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. Atunci. Altii veneau sa-i ceara sfat. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. 5. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. insa.112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. schimbandu-~i numele din David in Daniil. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. iar noaptea priveghea. ~i-a implinit cu bucurie canonul. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. 9. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. Deci. Cuviosul David. smerindu-se ieromonahul David. cum se vede pana . 8. Apoi. Apoi. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. 7. a zabovit cuviosul o zi. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. auzind de minunile ce se Ia. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. ziua Ia. temandu-se de duhul slavei de~arte. Apoi. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. tainuindu-se de lume. Multi bolnavi. Deci. s-a retras in nordul Moldovei. Acolo. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. 6. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret.cut vas al Sffmtului Duh. vazandu-se inconjurat de lume. aproape de sihastria Putna. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator.ceau prin rugaciunile lui. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. drept paraclis de rugaciune. cu putin inainte de anul 1450. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. cat sa poata incapea. afland o stanca mare in apropiere. Calauzit de Dumnezeu. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor.

postind pana la asfintitul soarelui. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. Deci. Apoi. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. Altii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. radacini ~i ierburi. 11. s-a rugat pentru dansul. In anul 1451. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. Pentru ni~te daruri ca acestea. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii.Sfantul Daniil. 10. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie. In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. Bogdan Voievod. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. de la mic pana la mare. Pentru aceea. toate cursele diavolului le biruia. lini~tindu-i sufletul. iar poporul. il numeau . Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. indeosebi calugarii. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. poposind cateva zile. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. 13. Pentru sfintenia vietii sale. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. Cei mai multi il numeau .Sfftntul Daniil Schimonahul". Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. Sihastrul eel Batran". Dar cuviosul.Sfantul Daniil eel Nou". cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. 12. . era numit in popor . auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. Aici. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. Iar dupa mutarea sa din trup. caci era plin de darul Duhului Sfftnt.

ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. Se mai spunea despre dansul ca. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. Din anul acela. Iar in anul 1470. Deci. innoind astfel. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. dupa sfatul sau. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. aproape rara egal. voievodul poposea la chilia lui. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. 18. Astfel. aproape o jumatate de secol. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. De aceea. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. Astfel. in primavara anului 1457. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. catre care avea mare evlavie. Dar cuviosul. 16. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. ascultandu-1. . Urmand exemplul vietii sale. ajungfmd pe scaunul Moldovei. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. in felul acesta. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. Stefan eel Mare. in toate razboaiele va birui. i~i marturisea pacatele. 17.114 PATERICUL ROMANESC 14. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. 15. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. pentru multa vreme. Odata. Adeseori. il aveau de parinte duhovnicesc. Pentru sfintenia vietii sale. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei.

crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. ca razboiul este al lui. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. iar cuviosul cobora noaptea. In vara anului 1476. ii sratuia. Dupa anul 1470. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. ~tefan eel Mare. Deci. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. neputand ajunge la chilia lui. 20. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. p. A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. in toamna anului 1477. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. Dar cuviosul. se ruga pentru ei.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. 21. le spunea pricina suferintei. Raposand mitropolitul Teoctist. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. 107 . afland un loc retras in preajma manastirii. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. 37 Ion Neculce. 19. auzind de aceasta. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. ca nu poate sa se mai bata cu turcii.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. incat veneau la el tot felul de bolnavi. sa faca o manastire acolo. a§teptau jos in manastire. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. Deci. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. Credincio§ii. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . vrednic ucenic al Sfantului Daniil. numai dupa ce va izbavi. 0 samd de cuvinte. paralizati. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor. Deci. vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. .

Timp de aproape 10 ani. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. In timpul egumeniei sale. egumenul Paisie. Altii citeau zilnic Psaltirea. cu sfat de ob~te. in locul vechii biserici de lemn. fiind buni caligrafi. in prezenta fericitilor ei ctitori. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. de~i batran. toti din Manastirea Voronet. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. Caci. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. adeseori cobora in ob~te. 23. in acela~i an. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. monahul caligraf loan. iar altii. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. Apoi. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. Toti monahii din ob~te. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. fie in codrii Voronetului. ai Raraului ~i Stani~oarei. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. 25. fie in Muntii Raraului. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. 24. postul ~i tacerea.116 PATERICUL ROMANESC 22. in vara anului 1488 a zidit din temelie. marturisea soborul. monahi. la Manastirea Voro net. In aceasta zi. clerici ~i dregatori de tara. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. unii mai nevoitori decat altii. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. egumeni. iara~i se retragea la chilia sa. ucenici ai Sfantului . biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. ~i a zeci de mii de credincio~i. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. practicau rugaciunea lui lisus. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. La 14 septembrie. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. Sfantul Daniil. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. care se osteneau. siha~tri ~i dregatori de tara. episcopi. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. calugari. fiind foarte iubitor de lini~te. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem.

dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe.Sfantul Daniil eel Nou. . in Moldova. 1-au trecut in ceata sfintilor. Cine este omul . Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie.. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete. dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. .Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori. Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. prof. schimonahul Daniil". plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. sau mai ales . Petru Rezu~. " . tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . Va voi invata frica Domnului. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. punand deasupra o piatra cu inscriptia: . al doilea hram in cinstea . Cuviosul Parintele nostru Daniil. Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet.Sfantului Daniil eel Nou". Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. a treia zi.Sfantul Daniil Sihastrul". in sicriu frumos impodobit. de acela~i mitropolit. Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547. p. anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. numindu-1 . sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. cit. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. Ob~tea Manastirii Voro net. la 23 aprilie. au pus acestei lavre.Sfantul Staret Daniil". pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. 28.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. in stanga u~ii de intrare in pridvor.Sihastrul eel Batrfm". Dupa traditie. Veniti. s-a intors fiecare la ale sale. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). in Sfantul Munte. Dupa savar~irea sa. Astfel. 235.. de rna ascultati. in Transilvania. in Polonia. pentru inchinare. Apoi. secole de-a randul. 38 Pr. cum se vede pana astazi.Acesta este mormantul parintelui nostru David. ucenicul sau. 27. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te. op. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. hramul Manastirii Voronet. pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut. fratilor. 26. ~i la 14 decembrie. facatorul de minuni". . la inceputul secolului al XVII-lea. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . Ajungand vas ales al Duhului Sfant..

sihastrind pe valea Putnei. cit. cu toata cheltuiala mea. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. Moa~tele poarta inscriptia: . 166. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. . cu binecuvantarea Cuviosului Daniil. Doewnentele lui Stefan eel Mare. vol. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. Invrednicindu-se de darul preotiei. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. 1913. Nestor Vornicescu. unde se pastreaza pana astazi. randuindu-i ucenici. Bucure~ti. In anul 1471. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. Arhim. se stabileau in ob~tea de la Voronet. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. sub ascultarea Cuviosului Misail.. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. p. Urmand dascalului sau. p. pe cand se nevoia in chilia de la Putna. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. Ghedeon.Aceste relieve le-arn ferecat eu. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova..118 PATERICUL ROMANESC 29. I. Apoi. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. In anul 17 49. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . decembrie 4". Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. in anul 1775.. op. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. egumenul Mfmastirii Voronet. egumen de la Voronet. 43 ~ . anume Ghedeon. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. dupa dorinta cuviosului. prin anul 1470. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. in anul 1749. 40 I. Bogdan. inca din anii 1450-1460. Deci.

Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. . a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. Dupa anul 1480. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. Stefan eel Mare 1-a chemat. psalti. Stefan \' oda. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. ctitoria marelui domn al Moldovei. povatuind catre Hristos multe suflete. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. arhimandritul Ioasaf.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. in prezenta ctitorului ei. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Pentru sfintenia vietii lui. la 3 septembrie. in anul 1468. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. ieromonahi. s-a sfintit cu mare alai. ~i a zeci de mii de moldoveni. Teoctist. 1470. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. mai traind putin. iar altii erau buni caligrafi. duhovnici ~i cativa caligrafi. primind schima monahala. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. manastirea savar~indu-se. Apoi. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Astfel. In anul 1440. sa fie egumen al Manastirii Putna. de asemenea. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. a purees la Putna. In jurul marii lavre se nevoiau. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. unde a primit tunderea monahala. Auzind de nevointa lui. ~i chiar la dregatorii tarii. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. Apoi. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil. care atunci se zidea. caligrafi ~i duhovnici. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt.

Astfel. mai ales la praznice. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. Costachescu. pe masura celei de la Neamt. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. care impodobeau slujbele manastire~ti. . Maniistirea ~i comuna Putna. bineplacand lui Dumnezeu. 148441 . Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. o vestita ~coala de calugari caligrafi. Calugarii. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. Bucure~ti. timp de 15 ani. cu numele de Iosif. A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. pentru invatatura ~i luminarea poporului. egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. Documentele moldovene~ti. Apoi. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. M. .rugatorii" marelui ctitor. in ~coala de gramatici a marii lavre. Era cu metania din Manastirea Neamt. in ziua de 19 octombrie. Aici. vestita in toata tara Moldovei. atat limbile greaca ~i slavona. Dimitrie Dan. I-II. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. din porunca lui Stefan eel Mare. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. 1935 . 41 Prof. 1905. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. Savar~ind toate bine. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. vol.

se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. adica in 1467. op.Mitropolia Moldovei". pe luna noiembrie. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. in anul 1466. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. in rev. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. Jomnul Tarii Moldovei. A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani.rugatorii" sai de un dar 42 Prof. Adormirea Maicii Domnului. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. cu slujba ~ramului manastirii. Scara Sfantului loan Sdirarul. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. Dimitrie Dan. ~tefan Voda al Moldovei. CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. p. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. . Victor Bratulescu. el insu~i fiind un profund isihast. catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . 7-8. Mineiul a fost terminat de scris. Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie.. care atunci se zidea. Un an mai tarziu. p. mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. cit. cu dirti de slujba. pentru a nu fi lipsiti . care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire.'vfanastirea Putna. Astfel. cu mana pacatosului Casian". Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . pentru ctitoria sa. al doilea minei. 69-81. probabil.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. 474-475 . nr. incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. la cererea marelui voievod. XLII (1966). Miniaturi ~i manuscrise din .

Apoi. in timpul arhimandritului chir loasaf. racand ascultare. cit. de asemenea. vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete. fiul lui Bogdan Voievod. 76-77. icoane. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. Monahul Vasile. in 13 zile". adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. cit. am legat ~i am innoit aceasta scara (. Dimitrie Dan. robul Domnului Iisus Hristos. cu mana mult pacatosului monah Vasile.. mergand la Putna cu egumenul loasaf.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura.lata eu. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. in anul 1472". a luat porunca de la .Stefan Voievod. implinind porunca. fiind mult citita de calugari. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. domnul Tarii Moldovei.Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. egumenul Muntelui Sinai. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. 1473. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna. luna august.. p. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna.leastvita"). pe care il termina la 17 iunie. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . V. ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. in aceasta manastire. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. 460-510. Legatura cartii uzandu-se cu timpul. art. Frumoasele miniaturi.Cuvintele" Sfantului loan. Brlitulescu. El se indeletnicea. in anul 1674. Acest cuvios ieromonah era. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # . ornamente ~i 43 Prof. Prof. In anul 1470. op. p. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. bineplacand lui Dumnezeu. atat cu nevointa vietii calugare~ti.

ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare.. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. in smerenie ~i ascultare. Prof. Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". de o mare valoare.Eu. A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. p. atat la biseriea. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. in anul 1470. 1907. indeletnicindu-se. Ea se citea. cat ~i la ehilii. mult paeatosul Chiriae. V. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt. p. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. Analele Academiei Romane. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. pentru mfmgaierea fratilor. art. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . cit.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . Brlitulescu. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. nu puteau fi luerate a~a de frumos. Io ~tefan Voievod. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. pe care le termina in cateva luni. 460-510 . din 1473 ~i 1550. 647. Bogdan.

simtindu-§i sfar§itul aproape. In anul 1465. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. Pr. p. Bucure~ti. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. p. Biserica. art. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. Bratulescu. 460510. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. Apoi. 77-78 . destinata drept necropola voievodalli. Iar pentru luminarea mintii.. raposfmd in acela~i an. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. V. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. Miiniistirea ~i comuna Putna. pe toti i-a deprins smerenia. doamna Oltea. inainte de anul 1465. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. Evdochia. ascultarea ~i dragostea de Hristos. Dimitrie Dan. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc. la indemnul egumenului Stahie. egumeni. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. cetati ~i sate. ajungand la sfar~itul vietii sale. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. a fast sfintita in prezenta domnului. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. 1905. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. Prof. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. mama voievodului. Deci.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. cit. Apoi.

6 " Mss. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. fila 30 v.. ieromonahul Iacob scria: . zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun. Pe una din paginile cartii.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. fiullui Bogdan Voievod.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. Biblioteca Miinastirii Putna . Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. pe care indata 1-a savar§it. Deci. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. in marea lavra. hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti. 3115711551. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. Dandu-se pe sine pilda tuturor. mai 20" 46 . fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. nr. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. in anul 1474. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. alaturi de celelalte manastiri romane§ti. in anul 1470. a fast secole de-a randul. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. ascultarea §i rugaciunea. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. Venind Ia Manastirea Putna. ii deprindea mai ales smerenia.

duhovnici. Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. Pe coperta acestei dirti. Spre sfar~itul secolului XV. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. In ~coala acestei manastiri se pregateau. 1473. la 17 iunie. oferind Maicii Domnului dania sa. egumenul Manastirii Humor. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. Apoi. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. Apoi. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. dascali ~i caligrafi. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. dintre care unii erau buni nevoitori. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. din a doua jumatate a secolului XV. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. preoti ~i calugari. siha~tri ~i calugari iscusiJi. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. la porunca sa. Sub egumenia acestui cuvios parinte. vazand biserica lipsita de unele lucruri. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate.Stefan eel Mare. inainte de anul 1470. ~i . pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Cuviosul Gherontie. de asemenea. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. vazand viata egumenului Gherontie. Domnul Moldovei. devenind duhovnic vestit in partea locului.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. Egumenul Gherontie. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul.

:ativa siha~tri iubitori de Hristos. nr. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. in rev.L' ~i C.Mitropoha Moldovei".centru cultural important din perioada culturii romiine. Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. mai multi ucenici caligrafi. 428-455. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. De asemenea. ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. Apoi. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. ". ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. 1958 _-::~a . lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. cat mai ales buna nevoifl1a. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. postul. Nicolescu. in slavona (secolele XV -XVIII). Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. Intre anii 1462-1490. in traditia locului se spune ca. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. a luat din tinerete jugul lui Hristos. Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. St. pe :a mijlocul secolului XV. Mfmastirea Moldovita . . . invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . ~i bineplacand lui Dumnezeu. 7-8.Ioan Iufu.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor. de asemenea. 1963. . A format. privegherea de noapte.XV 127 Originar din tinutul Sucevei. Miinastirea Moldovita.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". 3-. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. al tacerii ~i al smeritei cugetari. monografie. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. Bucure~ti. dasdilul ~i egumenul. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie. invrednicindu-se de darul preotiei. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. p.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita.

s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. Astfel. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. 6-8 . Bucure~ti. 1923. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. p. precum smerenia. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. inmultindu-se numarul siha~trilor. in locul celei de lemn. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. pentru a primi Sfintele Taine. Ei coborau in schit numai Duminica. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. impodobiJi cu multe fapte bune. risipindu-se aceasta sihastrie. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. Pe cand biserica era deja zidita. Mai tarziu.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. tacerea ~i neincetata rugaciune. Milni'istirea SuceviJa. timp de 30 de ani. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

acest schit s-a numit ..cenicii. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau. a parasit schitul sau ~i.CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita. rugiHorul sau. Ierom. Deci . vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. In anul 1461 . Iar in acest an. Apoi. luandu-~i :. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. Multa vreme. op. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. . iar mai tarziu. multi oameni. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. Carte cu multe adunaturi din scripturi. lacrimile §i darul inaintevederii. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. cu turcii. auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. datorita luptelor de la Razboieni. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. . cit. laudand neincetat pe Dumnezeu. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. Sfinfi romani . ali'ituri de chilia cuviosului.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut .. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. Ioanichie Balan. Astfel. Dar. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <. nr. care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii.Jace. s-a savar~it .:=t:Jdie. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476.Schitul lui Simeon".::u pace acolo.. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu. p. anul 1808. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania.Manastirea Pangarati". mss. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. 315 1 . fugind in pacturi de frica paganilor.

Alexandre! (1493). p. La indemnul acestui egumen. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita . atat pentru domnii Moldpvei. atat de calugari. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna. Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. in timpul egumeniei sale. pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. le-a ingropat in cetatea Sucevei . op. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. egumeni ~i duhovnici buni. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. ". fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul.. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. cautati. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie.. cat ~i de mireni. Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. cu cuviinta sfintita ~i cu cinste. Apoi. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. 274 . A incurajat mult viata isihasta din partea locului. Preacuvioase Parinte Simeon. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare.132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). cit. ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498).. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale. Pentru sfintenia vietii sale. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. luand o parte din sfintele lui moa~te.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. I. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. Era cinstit ~i cautat de toti. ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii.

Ajungfmd la sfar§itul viejii. Pr. in ob§te era iubit de toti. Bucure5ti.. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. vol. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. I. Tot el s-a invrednicit. . cit. loc. A dat ajutor. • Ht. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. cit.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. la intemeierea Manastirii Tazlau. Timp de aproape zece ani. Docwnentele lui Stefan eel Mare. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. Bogdan. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. las and in Voronet peste 60 de: monahi. in anul 1488. indemnfmd.. I. Dupa anul 1480. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. 227-240 3 . mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. Apoi. egumenul Misail. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie.ntul Daniil. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. Deci. prof. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. 1913. retragandu-se la lini§te. Petru Rezu. de asemenea. Apoi. stabilindu-se in sihastria Voronetului. p.

~i auzind despre nevointa lui. op.iute scriitor". smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. Si era in toate intelept. in putina vreme. vestit tahigraf ~i miniaturist.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod. De la el a invatat. cit. egumenul Putnei. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti.tahigraf". Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. Casian monahul. in anul 1488. Si s-a inceput in luna septembrie 3. monahul Paladie face aceasta insemnare: . p. La sfar~itul cartii. 70-71 . atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. i se spunea . in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn. a racut. Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. adica . ctitorul manastirii. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti. Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. Dimitrie Dan. indata scriindu-1. Iar Cuviosul Paladie. Chiriac ~i altii. Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. Domn a toata tara Moldovei. formati in ~coala Manastirii Putna. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos. catre inceputul secolului XVI.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. arhimandritul Ioasaf. Astfel. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul.

implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. La sfar~itul Evangheliei lui loan. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. Bogdan Voievod. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. Dimitrie Dan. care s-au instrainat in curgerea anilor. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Auzind de aceasta. op. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. Deci. care. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. in smerenie..1504 -. Dar. la rugaciune ~i post. p. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. Bogdan Voievod.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. in ultimul an al domniei sale . cit. venind de mic in manastire. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. (1507. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. 69-81 . in primele decenii ale secolului XVI. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. aducea cele de nevoie pentru hrana. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. Pr. in trezvie ~i in placere de Hristos. la tacere §i ascultare. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. iar in caligrafie era neintrecut. Deci dar fiul sau.

Deci.cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou . p. " 7 .. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. op. cu invatatura mitropolitului Grigorie . cit... Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. 8-9 ~i 101 . ". apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570). Dintre carjile copiate de monahul loan. p. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. a fost racut calugar.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. se vedeau raclii multe aprinse. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . fiind iubit foarte cuviosului.. Dar. retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie. . cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . . s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te.. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani. adica la miezul noptii. numita a Sfantului Efrem. Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. caci era un bun caligraf.. ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. caci erau saraci ~i departaji de sate.. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii.. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. . 235 Dimitrie Dan. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. Deci. se numara ~i o carte cu continut patristic. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem.. Caci.. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. In insemnarea de pe carte scrie: .

Jncesc al Maniistirii Putna. ieroschimonahul Calistrat.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . s-au dezvoltat aici.X V I 137 poienite". p . s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. . fiind cinstit de toti ca racator de minuni. Atunci.. cit. de mana smeritilor calugari. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt.Paisie eel Scurt''.. Petru Rezu~. spre sfar~itul secolului XV. a intemeiat Schitul Sucevija. savar~indu-§i calatoria acestei vieti.. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii. precum se vede ~i astazi.Sihastria lui Calistrat". Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. art. Scolile de la Manastirea Putna . odata cu egumenul Ioasaf. numit la inceput . cit. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. p.:. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586).. Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita. Bistrita ~i Moldovita. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani. in dragoste ~i ascultare.. facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. op. Mai tarziu. Aici se copiau ~i se i111podobeau. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. De asemenea. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca.. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. Apoi. alaturi de Neamt. . in chip deosebit. Victor Bratulescu. Bucure~ti. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::. Dimitrie Dan. Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. 511-582 9 . Apoi. Manastirea ~i comuna Putna. Prof. numit . prof. incepand din vara anului 1476. numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica. cit. Joe. adunand pe toti siha~trii din partea locului. ~colile de caligrafi. Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. M. Costachescu.:-:·-510.

dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). Cuviosul Paisie. egumenul Putnei. Scara Sfantului loan Scararul. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). Negre~it. 1502. pe langa dascali de teologie. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. de la dascalii mi'mastirii. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. caligrafi ~i protopsalti. atilt episcopii.de istov". care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna. timp de peste 26 de ani. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. Cronica ~i Analele Putnene. Sub egumenia lui. Ca. ajutat de duhovnicii. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . in anul 1484. egumenul. care functiona aici. slujbele de la Putna.permanenta a cuviosului egumen Paisie. Mineiele eopiate . Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. sub indrumarea egumenului Paisie. la porunca lui Stefan eel Mare. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. preotii ~i eredincio~ii de la sate. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. Acum se aflau la Putna. deprinzand. . arhimandritul Paisie. La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. Cuviosul Paisie. ajutat de insu~i domnul Moldovei. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. arzand manastirea . Pe lilnga acestea. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. arhimandritul Paisie. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. a reinnoit acoperi~ul bisericii.138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. s-au seris de calugari.eel Bun ~i Sfant". In ~eoala de gramatici. ~i renumiti duhovnici. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. la 15 februarie.

Petru Rezu~. domesticus. Pr. art. !jcolile de la Manastirea Putna. 460-510. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi. 1966. ca: loan Damaschin. C nele din cfmtari. Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. 511-522 10 . Roman Melodul. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. 1470. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. V. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. Bratulescu.. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. _\1nropolia Moldovei".ritor. heruvice ~i axioane. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. nr. la 3 septembrie. poarta titlul . Prof. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. p. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. p. loan Cucuzel ~i multi altii. marimuri. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica.M . Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. in \I. cu numele de . venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI.. cit. care sunt compozitii personale. Era cunoscut. dascal ~i protopsalt". in post. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . Apoi. fiind numit de ucenicii sai .Eustatie de la Putna". a cantat slujba sfintirii bisericii. Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna. 7-8. cunoscut in manastirile din Moldova. de asemenea. in prezenta marelui ctitor. in biblioteca Manastirii Putna. Prof. intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. Era inca ~i iscusit caligraf. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri.Facerea lui Eustatie".

Mai inainte de anul 1460.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". Apoi. atat hrana ~i imbracamintea. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. impreuna cu ucenicii sai. Din acestea i~i ca~tiga. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. poate la cererea marelui ctitor. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. Din cartile scrise de el. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna. Deci.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. Deci. la 2 iulie. stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. Mai tarziu. intemeindu-se Manastirea Putna. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. s-a stramutat la cele ve~nice. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. Dupa orele de rugaciune. s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. Pe fila 181 scrie: . 1504. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici.

La inceputul secolului XVI. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). . La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. Mai tarziu. la sunetul unui clopot. iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . popular . pustnicul Eufrosin. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte.Chiriacu". ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus. ucenicul Cuviosului Agapie. A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus. risipite in tot muntele. Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit . Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. care de atunci 1i poarta numele. in frig ~i osteneala. ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. Apoi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). dupa aceea~i randuiaUi.Poiana lui Eufrosin".-\ceasta se nume~te . a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul. adunand cativa ucenici in jurul sau. suferind multe ispite de la diavoli. Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. Petrecerea lui . fiind iubit ~i cautat de multi. al carui nume a ajuns pfma astazi. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit.Sihastria lui Chiriac".Muntele lui Chiriac". se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. Numai in sarbatori.

cit. Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas. paza a gandurilor. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . care apoi i-au fost ucenici. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. 338 . Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. Simtindu-~i sfar~itul aproape. in timpul acestui cuvios. Peste saptamana. Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile. lini~te duhovniceasca. p.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. bucurie ~i desavar~ita dragoste. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin. calugarii se retrageau in munte. tikere. biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren.Manastirea lui Eufrosin" sau . cit. p. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . . care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie. 16-19. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia. unde se nevoiau in post ~i rugaciune.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". Dupa ce invata carte. SfinJi romani .a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei.. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. op. Marea Lavra ~i Dionisiu. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. Ia inceputul secolului XVI. op. ~i mai ales in posturi.Manastirea Sfantului Mihail". mai ales pentru sfintirea vietii de aici. ci permanenta rugaciune. Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. numita .. nici grija de cele pamante~ti. In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. nici tulburare.Livada Parintilor"... Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. din parinti binecredincio~i. sihastria zisa .

1-a zis: . manahi. de la domn pana la credincio~ii de rand. patriarhul Constantinapolului. restaurata integral de Vasile Lupu. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. indemnand. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. din cauza unei casatorii nelegitime. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. in acela~i an. 1517. la Manastirea Vatopedu. cand se praznuie~te in calendar. ca un necunoscut. b. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. 1517. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Simtindu-~i aproape sfar~itul. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. a adormit in Damnul. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. sratuind. mai-marele Muntelui. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. iar la 16 august.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. pentru sfintenia vietii lui. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. iar arhimandritul Daniil. Imre anii 1515-1517. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. la anul 1508. in jurul anului 1500. care le depune la ctitoria sa. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. in anul 1505. Drept recuna~tinJa. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. 11 august. ~i. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. dupa putin timp.

clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu.Parinte. Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. nici doctorilor iscusiti. . au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. De aceea. te cer pe tine ale fi pastor. a raspuns el. au raspuns tesalonicenii. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . alti patru ani. Cerfmd iertare de la ei. intr-un glas. Aici te vei . sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici. precum hotarati. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. a raspuns Sfantul Nifon: . lata.Parintilor ~i fratii mei. Te rugam.Cine sunt eu. deci. rugati-va Domnului pentru mine! 3. cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. fie voia Domnului. incat toti se minunau. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. toti episcopii. supunandu-se poruncii ascultarii. care i-a zis: . i-au raspuns atonitii. ca sa ne folosim cu totii.Preacuvio~i parinti. parinte Nifon. cinstite parinte. sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci. . 2. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. de pastori ~i invatatori. in anul 1483. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire.Du-te.0. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca.144 PATERICUL ROMANESC . sa ne inveti pe noi.Parinte Nifon. caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. Deci. lenqul ~i pacatosul. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. Iar el le-a zis: . murind mitropolitul Tesalonicului. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. domnul Tarii Romane~ti. ca toti de ob~te.

caci. Neagoe Basarab. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. le-a dat eel de pe urma . ll voi ruga pentru tine. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: . a zis: . pentru care Domnul meu . 4. care ai stapanirea in mainile tale. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. Orice voi face spre indreptarea voastra. parintele tau duhovnicesc.Fiule Radu. Dar sa-ti aduci aminte de mine. Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. Chiar tu. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. Atunci rna veti cauta. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . pentru ca nici o lege nu rna lasa. Caci i-a adunat pe toti in biserica. se face mare cadere multora. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. iti laud socoteala cea buna. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. La urma i-a adaugat: Tu. pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. fiul meu. nici haine. in anul 1505. Iar eu. insa voi ve!i muri in raradelege. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. care este de la Dumnezeu. Sa nu cauti la fata nici la mare. La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. s-o primiti cu multumire. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. nici vreo cinste nu cer de la tine. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. pe care il iubea foarte mult. de vei gre~i.Si-a varsat preasfantul Sau sange. Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. nici la mic ~i sa faci judecata dreapta.Vad.

1uandu-§i ucenicii sai. Ajungand Macarie in Tesalonic. i s-a taiat capul. manastirea sa din tinerete. Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. patronul Manastirii Dionisiu. Dupa putin timp. inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc.Sa §tii. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. Macarie §i Ioasaf. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah.Mergi. 5. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. Fiind in Manastirea Vatopedu. fiule. De aceea. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. Dupa obiceiul acestei manastiri. anume Petronie. Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. ca sa nu va pagubiti mai multl . in afara zidurilor ei. Macarie. dupa ce a fost inchis §i batut. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. nu departe de el. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: .Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. 6. petrecandu-1 pe ca1e. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer. i-a zis ucenicu1ui: . Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. fugind de lauda. Acesta i-a raspuns: .Parinte Petronie.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. fiule. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. in calea marturisirii.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. prin rugaciunile acestui sfant parinte. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. Amfilohie. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. de unde au luat chipul ingeresc.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. ~i in schima. sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. 4 ani. septembrie 7.. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti. Si. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. pana la sfar~itul nostru. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. care sunt turma lui Dumnezeu. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. septembrie 8. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh. dupa biografia originalli a egumenului .. Ci toate vor fi de fata. ca parintilor. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. Din toate. precum ne va invrednici Duhul Sfant. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. ca fiilor. Si au vietuit staretul Amfilohie. dar la manastirea noastra Moldovita. celor de mijloc. Acest sfant staret al acelui loc. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. celor batrani. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. ziua ~i noaptea. Si de toti anii lui au avut 83 . de monahul Metodie. 56 de ani (in calugarie). dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. ~i celor tineri. care din schimnicie s-au numit Enoh. la ~apte ceasuri din noapte. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. ca fratilor. Enoh. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la .\fanastirea Agapia Veche in 1808. parinti ~i frati. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. in zilele lui Bogdan voievod. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului.

cum nu mai fusese pana atunci in Moldova.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. Vazand domnul Moldovei. cu sfat de ob~te.Craiova. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. zugravi de biserici. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . din neamul caruia se tragea. cat a pastorit turma lui Hristos. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. Tot prin grija sa. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. traducatori ~i buni caligrafi. Timp de 6 ani. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. atat in interior. in anul 1546 i1 alege. din care unii erau duhovnici renumiti. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. ascultarea. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. iar altii. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. sihastru ~i sfant moldovean. Pentru viata sa imbunatatita. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. 23 Ibidem . tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. altii rugatori iscusiti. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. ca . dascali de limbi straine. randuiala slujbelor. mitropolit al Moldovei. cat ~i pe dinafara. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. la indemnul sau. A deprins.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. de asemenea. smerenia. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. Era originar din nordul Moldovei. pe o Evanghelie daruita Voronetului. intreaga intelepciune. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna.

Psaltirea Voronetiana". cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. oameni de rand ~i dregatori de tara. aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. Timp de inca 19 ani de zile. . De asemenea. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. cu barbatia. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. siha~tri. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 . Monahii de Ia Voronet. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" .Codicele Voronetian" ~i . indeosebi in jurul Voronetului. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. cu smerenia. 1570. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. au silit pe marele mitropolit. Ia 5 februarie. dintre care unii erau iscusiti cronicari. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. Astfel. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara. in anul 1551. cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. Voronet. insa. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. rudenia sa. Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. Grigorie Ro~ca. . cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. cu aureola de sfant. mitropolitul Sucevei. a randuit stareti vrednici.

La Scaune" sau . lini~tea. ucenicii le cumparau paine. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. Din banii obtinuti. situat pe obcina. in deplina lini~te §i tacere. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. in prima sa domnie (1527-1538). care erau la vanatoare. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. unde raceau priveghere de toata noaptea. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . le-au zis: . sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata.Muntele Scaunele". i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii. noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. ascultau Sfanta Liturghie. croci ~i alte rucodelii calugare~ti. despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche. verdeturi. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. un kilometru mai sus de Agapia Veche.Scaunele". metanii de lemn. Deci. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. vazand asprimea vietii lor. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. . Spre sarbatori. privegherea de toata noaptea. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. in locul celei vechi.Parintilor. pe la inceputul secolului XVI. insu§i a binevoit. se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. Petru Rare~.

Inochentie ~i Eustatie. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota.. Desigur. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. op. a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. Astfel. op. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. cit. p. 56 24 . Astfel. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. Liviu Stan. a strabatut multe osteneli calugare~ti. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna. in putini ani. op. Cuno~tea bine Pr.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. 16-19. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. cit. Ierom. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. Era originardin satele de pe Valea Siretului. cit. p. Pr. fila 151-152. Ioanichie Balan. cat ~i de oameni. el insu~i fiind cu metania de la Probota. N. Apoi. prof. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti.. incetul cu incetul. mss. atat de Dumnezeu.. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit. Acesta. Darangli. p. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani..

I. val. cit.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. art. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. 1541-1546). El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. Intre anii 1546-154 7. V. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. nr. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. sub supravegherea egumenului Paisie. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. la ~coala de muzica psaltica de la Putna. Era inca duhovnic iscusit. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. iar biserica veche este neincapatoare. 576. monahul Antonie. dascalul sau. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici. s-a invrednicit de darul preotiei. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. . dascal ~i bun caligraf. 1957 . domnul Moldovei (1527-1538. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. Bratulescu. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. Pentru o nevointa ca aceasta. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. Tetraevanghelul de la Humor. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. Tot 26 Prof. Petru Rare~. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. ~i s-a sfar~it in acela~i an. 463-46o. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. ca in vremea Bizantului de altadata.. p. Bucure~ti. mss.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. biblioteca Manastirii Putna. Deci. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~.

1975. 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . numita pana astazi . din cauza groazei ce cuprinsese tara. . impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. fiind el insu~i bun pictor miniaturist. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau.S. lasand in urma numero~i ucenici. Astfel. In anul 1538. Neculce. Stefan Voievod eel Batran. luand din nou scaunul Moldovei. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. in zilele domnului Petru Voievod. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale.M. mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei. p. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. 17. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. 7-811%6. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii.Poiana lui Pahomie". . Dupa patru ani. ce se chema Pahomie. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. Si s-a inspaimantat toata tara. ". El i~i avea chilia intr-o poiana mare. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. lini~tita. nr. Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica. in anul 1535. comuna Slatina-Suceava.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. 463-466) 28 I. el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. iar noi. cat ~i pe dinafara". cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie.atat pe dinauntru. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. situata l·a nord de actuala manastire. il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. (Extras din rev. un sihastru sfant ~i racator de minuni. Cuviosul Paisie.M. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu".. p. s-a milostivit Dumnezeu . calugarii din Humor. traditia !ocala. Cronica Tiirii Moldovei.

ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. Deci. decat lao zi sau doua. Astfel. frigul ~i toata nevoia firii.Izvorul Cuviosului Pahomie". a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. la 20 de km mai sus de Slatina. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. de altfel.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. care mai tarziu a disparut. in anul 1553. binepHicand lui Dumnezeu. care nu seadi niciodaHi. era cu metania din Manastirea Voronet. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. Mancare nu primea. Deci. s-a stramutat in ceata sfintilor. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. rugandu-se cu lacrimi. mai traind putin. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. Sfantul Pahomie Sihastrul. iubind viata pustniceasca. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. . CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. Domnul Moldovei. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. dupa traditie. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. foamea. din ob~tea Manastirii Neam1. Apoi. a zidit aici o frumoasa manastire. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. dupa apusul soarelui. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. deja exista o mica sihastrie. El venea. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. desigur. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. cand se fac slujbe in biserici. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. Aici. jos in poiana. ca. la cere~tile Hica~uri. Astfel. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. nalucirile cele de noapte. intre anii 1553-1559.

el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. la izvoarele paraului . 101 . 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. iar din secolul XVII. La 3 septembrie. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de . Iorga. Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei. 1948.nilor. mi. numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . p. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. Bucure~ti. Monografia . care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. numai singur Dumnezeu le ~tie.SFINTI . In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. Vale a Sihastriei". ca era mare duhovnic. Caci. Hrisostom Asavei. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. .Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. N. Apoi. precum insu~i numele il arata. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . Timp de 15 ani. a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. Valea Siha~trilor". 41-42. 1904. s-a retras in munte.'vfiiniistirii Slatina. Ajungand la adanci batraneti. apoi . VII. lar ostenelile. mss. Astfel. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. p. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. 1559. a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. cat a condus Mfmastirea Slatina. ce ii poarta numele pana astazi. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. Valea Sihastrului". Protos. cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul.

dasclHi invatati in greaca ~i slavona. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. La toate acestea. De asemenea. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . in tineretile sale. Zosima . Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. in anul 1572. Tazlau. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. lar altii. Bogdana-Radauti. atat in tara. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale. pe care o reface in intregime.lacob eel Vrednic". cat §i in Muntele Athos. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte.sfar~itul apropiat al voievodului. in frunte cu Manastirea Dochiaru. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. Astfel. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. punandu-i numele de Pahomie. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii". Pentru toate acestea. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. in a doua jumatate a secolului XVI. cum §i mai multe laca~uri atonite. Putin mai tarziu. Vazand. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu.. atat monahul Pahomie. caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni.. trecand la cele ve§nice. in anul 1568.

.Mitropolia Moldovei". 180-196 31 . Astfel. Veacul XVI. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise. Veniamin. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. Prohor. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. aproape de Manastirea Neaml.X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. Nestor Severineanul. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu. SPIRIDON. Episcop Nestor Severineanul. VENIAMIN. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca. cu hramul . VISARION. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . Apoi. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. 53. 267. nr. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani. Veniamin. vol. Un manuscris necunoscut . Chiriac. Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei.. III. 3-4. auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. . p. Atanasie §i altii. din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. Visarion.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul".Schitul lui Zosima". Arhivele Statului din Rm. p. mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. Duhovnicul Andronic. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. in rev.A. Alexandru Lapu§neanu. primind numele de Zosima. CHIRIAC. PROHOR.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . precum: Prohor. Moldova. mss. precum ieroschimonahul Dosoftei. Stefan. p.Istoria Mdniistirii Secu. Spiridon. intre anii 1555-1568. Mai tarziu. Istoria Maniistirii Secu. Valcea. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. 1974. hirotonindu-se.. nr.

Prohor. Toti ace~tia la un loc. odata cu intemeierea schitului ( 1564).Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI). Chiriac. Spiridon. Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului. Visarion. Astfel. Dupa multi ani de aspra nevointa.174 PATERICUL ROMANESC Spiridon.Chiliile lui Veniamin" ~i .Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". se face pomenire de . dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. Apoi. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici. Visarion. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). traditia !ocala . in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea . Veniamin. p. primii vietuitori ai Schitului Zosin. se imparta~eau cu Sfintele Taine. Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. in frunte cu egumenul Dosoftei. ascultau slujba. din afara zidurilor Manastirii Secu.Paraului Sac". care a durat pana in zilele noastre. Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. inainte de intemeierea . Cuvio~ii parinti Moise. op.Chiliile lui Prohor". 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca. in post. ~tefan ~i Atanasie. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere. 24. iar ceilalti au ramas mai departe la . raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri.Chiliile lui Moise".chilii".chilii" in padure. Deci. Chiriac.chilii". amintiti in actele vremii. Desigur. intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . sub ascultarea egumenului Dosoftei. adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. Nevointa lor a fost a~a de aleasa. . ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te. luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. . o parte dintre ei au intrat in ob~te. impreuna cu alti siha~tri nenumiti. s-au racut pustnici vestiti pe valea .. cit.

cuvio~ii parinti s-au stramutat aici.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. Atunci. fiind ingropat de ucenici in pustie.eel Sfant" de la Ra~ca. Dascal al rugaciunii. Sfanta Liturghie zilnica. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te. Pana in vara anului 1542. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. Repenoriu bibliografic. p. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti. toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. FlUticeni. p. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. popular . In anii 1540-1542. Moldova. 1901. Bucure~ti. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala. N. Apoi. A~a petrecand. ucenic al episcopului Macarie de Roman.Poiana lui Iov". unde sihastreau numero~i pustnici. 74. in acest an. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517).Manastirea Ra~ca". pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. 711 . au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca.!ova".. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. Locul acela se cheama pana azi . Utrenia la miezul noptii. care s-a petrecut la anul 1574. Stoicescu. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI. adunand in jurul sau peste 30 de calugari. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. in putina vreme. Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. 1974.

B. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. Polonia ~i Rusia. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. Bucure~ti. inainte de anul 1561. afara de zilele de sarbatoare. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. De asemenea. cu secole in urma. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. . in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. Cuviosul Silvan incuraja. in scrierile Sfintilor Parinti. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. Apoi. nr.O. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti.". p. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare.R. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. p. prof. de asemenea.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. caligraf ~i vorbitor in limbi. 3-4. cu rugaciunea lui Iisus. XCIII (1975). a scris o cronica putneana prescurtata. Pr. Era cu metania din Manastirea Slatina. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. Mircea Pacurariu. intrecand pe toti dascalii sai. lar ca sfetnic de taina al voievodului. masa o data pe zi. Pe cand era ieromonah. iar intre anii 1561-1564. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. una sarbeasca ~i alta bulgareasca. s-a mutat la cele ve~nice. unde. se nevoisera siha~tri sfinti. in Transilvania. I. vol. 1957. 322-355 . 351. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar. in rev.

facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. in anu1 1581. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568).iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile.XV I 177 in anu1 1577. Aici a crescut duhovnice~te. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. El a supravegheat aceste lucrari.Piciorul Mitropolitului". in aceasta vestitli vatra isihasta. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. din cauza dese1or schimbari de domni. pentru a treia oara. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. ~i era tuturor. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. Teofan. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. el intrecu pe multi siha~tri. Avfmd o traire aleasa. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. cu voia lui Dumnezeu. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. in anul 1568. dasdil ~i parinte al parintilor. Mai tarziu. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei. mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. . sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. fiind izgonit din scaun. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. Aici.

Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. cum se vede pana astazi. mormantule. fiind fericita ca-i este ruda. Dupa cativa ani. sotia prea luminatului Jeremia. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. celui ce te intreaba. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. al carui stralucit sicriu. in anul 1598. pentru Dumnezeu. (il am) pe Teofan.0. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. de departe. Elisabeta. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa. cat §i multor monahi din Athos. ce mort ai? Spune-mi repede mie. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. eel drag tuturor. de asemenea. il impodobe~te dupa cuviinta. straine. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . in anul 1587. Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru. . aceste cuvinte: . atat monahilor romani. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. in anul 1598". pe cine ai? 0. Teofan".178 PATERICUL ROMANESC Deci. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. izgoniri ~i primejdii.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. episcopul Macarie de Roman. in ob~tea Manastirii Ra~ca. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. VieJile SfinJilor. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. p. 2. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. . intre anii 1605-1608. 3. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. Viata sa. Pr. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. care vin de la diavoli. Cuviosul loan de la Ra~ca. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei. a implinit ani indelungaJi. fiind ascunsa in Hristos. Liviu Stan.. . cit. atat de sfanta.. Arhiereul Narcis Cretulescu. Cuviosul loan s-a Ia. 1945. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. avand ca dascal ~i povatuitor pe. De la el a invatat cuno~tinta cartii. Sibiu. 152. ne ramane in mare parte necunoscuta. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. renuntand la scaun. b. Invrednicindu-se de darul preotiei. in putina vreme. curatindu-~i mintea ~i inima. f. 1686. Prin anul 1560 a intrat. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. vol. El insa. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. care i-a fost egumen ~i duhovnic. IV. a ajuns purtator de Hristos. SfinJii romilni . ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman.arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. op. apoi episcop de Ractauti. Astfel. 76-79 1 .. Acest vas ales al Duhului Sfant avea. indeosebi. f. Ia~i. 54-55. ajungand la masura barbatului desavar~it. cand este ales mitropolit al Moldovei. plin de blandete ~i smerenie.

mai traind putin in rugaciune §i smerenie. in urma. lar in zorii zilei. Din aceasta pricina. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. Sfinte lerarhe loane. Cuviosul Arhiepiscop loan. ii cereau sfintele rugaciuni. Atunci. navalind paganii. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. binecuvantandu-i. Sub povatuirea acestui sfam egumen. cerandu-§i iertare. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. 4. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. mai ales in sfintele posturi. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. Apoi. de asemenea. 5. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. Apoi. pacato§ii! . Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. pana s-a lini§tit tara. in anul 1574. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. impotriva voii sale. s-au risipit in munti. Caci. Aici. blandul egumen i-a adapostit. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. ingenunchind. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. sarutandu-se unii cu altii. patronul acestui sfant llica§ §i. Cerceta. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. Apoi. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. 6. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. pe siha§trii din muntii Ra§clii.

numita pana azi . la 3 km mai sus de manastire. ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani. de frica turcilor. in a doua jumatate a secolului XVI. ca de altfel pretutindeni. ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. Apoi. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. dorind sa invete mai multa carte. Deci.SF I NTI . El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte. .X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. s-a retras in munte.Poiana lui loan". un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. Apoi. pe valea paraului Ra~cuta.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . dorind viata pustniceasca. pe cand era egumen la Ra~ca. Aici avea cuviosul cativa ucenici. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor.S I C UVI0 . Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. apoi din nou se retrageau in manastire. El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca.

in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). unde cobora la marile sarbatori. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale. Acolo. mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. Tot pe prima fila.candu-~i o coliba. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii.Eremia Movila Voievod. in semn de recuno~tinta. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. . Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti.Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. Apoi. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. iar de la . Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". Preacuratele Taine le primea din manastire. fiind bun caligraf. jos. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII. se nevoia ziua ~i noaptea in post. ravnind marilor siha~tri de demult. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Reintors la Moldovita. .184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa. Ia. Apoi. chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". Caci.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. pe langa limbile greadi ~i slavona. pe cand era pustnic. Dupa multi ani de viata pustniceasca.stim Dragomirna.

De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. sub nr. dascal de limba romana ~i bun caligraf. Bogatele sale cuno~tinte teologice. in semn de recuno§tinta: . 1776/687. catehetice ~i chiar filozofice. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. s-a intors la Manastirea Putna. ajutat de un alt iscusit dascal. pentru care era numit de toti: . eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. dogmele. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. . Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus.mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. pentru preoti la sate. morala. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. retorica. cat ~i in Muntele Athos. asceza. Refuzand sa urce treapta arhieriei. le-a primit. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. unde s-a nevoit cativa ani. iscusiti caligrafi. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei.Antonie protopsaltul" (1589). A~a s-a nevoit acest mare dasdil. Suceava ~i numero~i tineri. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. duhovnic. ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. Humor. . atat in Manastirea Putna. Acesta. Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . dupa ce invata carte la Putna. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. ca la 50 de ani.Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". Apoi. patristice. a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. marturisind dreapta credinta. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . Deci. luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. Apoi. Moldovita.

. sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. Grecia . cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. prin secolele XVI-XVII. un cimitir in care se ingropau. In aceasta livada exista. Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte. ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din . Ei s-au nevoit la Agapia Veche. . "..Muntele Scaunele" ~i .Livada Parintilor".NESC ~i cele ve~nice. anume: Evloghie.186 PATERICUL ROMA. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. Pimen.. MISAIL. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. cu numele mortului scris pe o latura. a adormit cu PIMEN. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. ca: Rusia. Locul acesta se cheama pana astazi . iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. mai ales de la Agapia Veche. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . cat ~i in muntii din imprejurimi. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. Vasile ~i Paisie. ori pe o _ muchie .Livada Parintilor". Misail. s-au gasit in morminte. in . . In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului. ale caror tropuri. La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-. pana la jumatatea secolului XVIII..Livada Parintilor".cu arbori batrani ~i roditori". au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari.Manastirea lui Agapie". Aici. atat dHugarii din .se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta. prin sapaturi ocazionale. ". CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE.Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna. la inceputul secolului XVII. atat in ob~te. intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. iar despre altii numai a auzit.

op. mare dascal ~i povatuitor de suflete. ca putini altii. unde invatau calugari iubitori de carte. uitate.Schitullui Zosin.Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. Gonta. dogmele Bisericii Ortodoxe. fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche. a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima). de asemenea. f. 694-712 6 5 . in a doua jumatate a secolului XVI. Astazi. El invata pe toti frica de Dumnezeu. 9-12. Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor.inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu. ascultarea. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale. p. cit. cu metania din Manastirea Neamt. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. .S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . in . pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. singur Dumnezeu le ~tie. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca.Mitropolia Moldovei". in rev . 152 Alexandru I. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata. formata din peste 50 de siha~tri. nr. smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. pana la insu~i domnul tarii. Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. Se spunea despre dansul ca era. ciH a dainuit Schitul lui Zosima. bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. Timp de 40 de ani. Mitropolitul Dosoftei.nastavnic" era numit de cei din vremea sa. Pentru aceea ~i dasdil sau . 1962. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc... A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa.

plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu. unul din fiii sai duhovnicqti. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. 1606. La 21 august. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. nevazand fata de om. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. situate in apropierea <. vestita in toata Tara Moldovei. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. Totodata. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. alaturi de Schitul lui Zosima. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. intre anii 1602-1606. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . dupa apusul soarelui. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. iar el se muta in odihna lui Hristos. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. ~i mancau o data pe zi. CUVIOSII VUCOL.paraului Sac". GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii.cestui sfftnt munte romanesc. Toata saptamana petreceau singuri in munte. Apoi.

dupa cuvantul Sfintei Evanghelii.Pe§tera lui Vucol". Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie.Dealul lui Pangratie". pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). Matasa. 102 7 . Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. dilatoria acestei vieti.Pe~tera lui Ghedeon" §i .Pe§tera lui Gherman". p. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. In anul 1610. CQ/auza judefului Neamt. cu binecuvantarea dascalului sau. Apoi. smerenia si neincetata rugaciune. C. astfel. Palatul Cnejilor. Bucure§ti. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. . 104. Pr. Aici. caci se racuse vas curat al Duhului Stant.Ceata pustnicilor fericita este. 45. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. numit pana astazi . ravnind vietii pustnice~ti. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. s-a facut sihastru. 9 Dimitrie Dan.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I. 1939. Savar~ind. care este maica tuturor faptelor bune. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. Manastirea Sucevifa. pe un deal din apropierea manastirii. Bucure§ti. 1935. 1923. p. Idem. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. . p.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • .avand multa trecere in poporul de la sate". dintre care o parte traiau in obste. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. in post ~i in priveghere. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei. Bucure~ti. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. dibdand multe ispite de la diavolul. printre care §i . 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. Ca egumen.ncile Ceahlaului. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii.

episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: .scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti.clisiarnita". randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. Se ingrijea. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. care se pastreaza pana astazi. de asemenea. ~i anume un Evangheliar (1613). printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . Ieremia Movila. La mfmastirea de metanie. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei. Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. Spre sfar~itul secolului XVI. iar cu locul na~terii din partile Sucevei. Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti. precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. Pentru intelepciunea vietii sale. ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii.190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. caligrafiate cu propriile sale maini. o Psaltire (1614) ~i un . Deci.Anghelis" (Octoih). In aceasta vreme. de asemenea. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607.

I. Zugrav.. 1957.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . vol. episcop de Ractauti.. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. in anul 1626. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Efrem. nr. 10 . 1631. anume loan ~i Cristina. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . Apoi. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. in anul 1606 este ales episcop la Roman. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. Ve~nica lui pomenire. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. pregatindu-~i dinainte mormantul. din parinti foarte iubitori de Hristos. Din botez se chema Ilie.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. 105-107 ~M.M. I. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. p. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. prof. Apoi. la 19 ianuarie. ctitorita de el in anul 1609. in anul 1626". p. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari. renuntand la cele pamante~ti. pana in anul 1617. Apoi. In timpul domniei lui Petru . ". Pr. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. 7-8. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. ". Bucure~ti. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale.::elor ee-l privesc. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta.Schiopul (1582-1591). din tinerete. unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. 343-345. Mircea Pacurariu. pe la jumatatea secolului XVI. p. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. 1972. Sibiu. Prof. XXXIX (1963).Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. in rev.

se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. povatuind multe suflete catre Hristos. Dragomirna. indata !-au hirotonit preot ~i. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. care practau adesea satele ~i mfmastirile. Aici. Parintii sai. cape un odor de mare pret. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. fiind osta~ in armata Moldovei. loan ~i Cristina. Ca. renuntfmd la cele pamante~ti. 3. . dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. la cererea voievodului. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. Deci. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. 5. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici. 6. in anul 1600. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. in anul 1607. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. Aici a zidit o mica biseridi. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. calugarindu-se cu numele de Anastasie. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. Ramanand in oaste cativa ani. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti.192 PATERICUL ROMANESC b. 4. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. in tineretile sale. tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. 2. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. Astfel. in ~coala Mfmastirii Putna. biruia cu multa u~urinta pe navalitori. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.

din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). Inca din primii ani. cu hramul Pogorarea Duhului Stant. frumoasa Manastire Dragomirna. cu adevarat. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. Astfel. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. Mai tarziu. inca din viata. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. 9. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. 10. un alt Evangheliar din anul 1614. renumita in toata Moldova. Biserica Manastirii Dragomirna. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. 8. Apoi. ca sfinti ~i racatori de minuni. loan ~i Cristina". In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. Este. anume: . un Apostol. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. cum au fost: Popa . in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. care au pictat altarul. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. rudenia mitropolitului. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. domnul Moldovei. mitropolitul Anastasie inalta. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. zugravi ~i miniaturi~ti. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. Miron Barnovschi. bolta ~i naosul bisericii. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. arhimandritul Varlaam. cum nu sunt altele in tara noastra. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. Caci in acela~i an. pe atat este de frumos pictata ~i in interior. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. Ignatie. De asemenea. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. 7. doua Liturghiere. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610.Popa Craciun. o cruce mare imbracata in metal pretios. In anul 1609. Acest fericit parinte al Moldovei. din care unii erau cinstiti de popor. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. pe care ctitorul il doneaza manastirii . mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. Matie~ ~i Grigorie".

un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. 15. ajun~i sub ocupatie straina. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. Dar. lgnatie. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. moa~tele s-au racut atat de grele. 11. 12. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . 13. de inaltare duhovniceasca. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. Prin aceasta. In anul 1621. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. unde se vindecau numero~i suferinzi. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. In fiecare vara.194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. Grigorie. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. atat calugari. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. Astfel. Pentru aceea. in anul 1626. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. cat ~i mireni. adaugand ~i alte innoiri. navalind t~Harii asupra Sucevei. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. icoane. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. Matie~. 14. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. mai ales vara. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. pentru impodobirea sfintelor biserici. mai ales la hramuri. Erau cele mai importante zile de rugaciune. unde se ingrijeau. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. intarindu-se astfel in dreapta credinta. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. prin negraita minune. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati.

marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. daca s-ar atinge careva dintre domnitori.Apostolul" de Ia Viena . in oricare timpuri. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos.. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. pe care apoi a daruit-o lui Hristos. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. tunzand-o in cinul monahal. pana Ia invierea cea de ob§te. sa aveti. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. acela sa fie proclet ~i triclet. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . anatema. maranata. 1629. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan. boieri sau din neamul nostru. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. singura nedespartita. amin. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile".SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. Purtand o mare grija de bolnavi. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. cum am spus mai sus. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. 16. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra. ~i . Cristina. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. mitropolitul Tarii Moldovei. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. vreo nevoie sfintei manastiri.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh. Osemintele sale se odihnesc. Troita Sfanta. protectorul Moldovei. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. Doamne. o bolnita intretinuta din vistieria tarii. 17. ctitori. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru.

ale caror nume nu se mai cunosc. a fost Cuviosul schimonah loanichie. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. in partea de sud-est. dupa o nevointa atat de aspra. pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. din cauza locului foarte abrupt. 1638". Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. Erau galbene. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns. Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. Vale a Chiliilor". unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. insa. a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti.Dealul lui Negru Voda". Apoi. s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit. in primele decenii ale secolului XX. singur Dumnezeu ~tie. din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici. mai mult de 30 de ani. Cu trecerea anilor. binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani .Schitul Negru Voda" (Cetatuia). ne~tiut de oameni. a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. Apoi. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. Preacuvioase Parinte Ioanichie. ca ~i pe valea paraului Cetatuia. intre secolele XIII ~i XVIII. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . Pe versantul abrupt al dealului.Dealul Cetatuia" sau . U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. cuviosul acesta.Ioanichie Schimonah. aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta. ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. se afla un deal inalt numit . intre Targovi~te ~i Campulung. Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. culcandu-se in mormant. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera.

la Suceava.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). Sfinte Ierarhe Petru. rara a fi atins de stricaciune. dupa incheierea pacii.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier. care ii provocau rani ~i umflaturi. In 1621.Fratia Ortodoxa" din Lvov. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . in Polonia. se muta la Domnul. greaca ~i latina. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev. mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. Tot ei au ajutat mult ~i . unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. poloneza. ucraineana. a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. lituaniana. cu zi de praznuire 22 decembrie. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. in Paris. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. Tatal sau. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. franceza. Timp de trei luni. iar dupa cateva luni a fost numit egumen. asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. care-i sileau sa treaca la uniatie. In acei ani. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. Galitiei ~i a toata Rusia. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona. El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. a intrat apoi in armata poloneza. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. Simeon. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. la 22 decembrie 1646. Ca fiu de domn. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila.

Misail nacealnicul" (egumen).Daniil duhovnicul" ~i . ~i. Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . .198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. Pe la jumatatea secolului XVII.Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. Doi dintre ei. Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. s-au nevoit la poala Muntelui Cozia.Misail nacealnicul". adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676. la inceputul secolului XVII. s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani. dorind sa urmeze sfintilor de demult. Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. Dupa putina vreme. s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . ucenicul sau Misail a devenit . intemeind astfel . Apoi. . Apoi. Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. Daniil duhovnicul si Misail ucenicul.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului".Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase . Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. mitropolitul Tarii Romane~ti. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai.Sihastria lui Daniil ~i Misail". ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. la inceputul secolului XVII.nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos. s-au retras peste Olt. sub Muntele Cozia. au plecat la calugari din Manastirea Cozia. sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. Varlaam. pe Muntele Stanisoara.

i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. 1943. Sase zile se nevoia in pestera. osemintele lui au fost impartite peste tot. Manastirea Stani$oara. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. Astfel. iar pestera se pastreaza pana astazi. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit. la 1 km de Manastirea Stanisoara. Apoi. Viata pustnicilor fericWi este. Dupa mai multi ani. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia.Izvorullui Meletie". Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. in pe~tera. Bucure§ti. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. 14-15 . nestiut de nimeni. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. p. ca sa se osteneasca. Cu timpul. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. La batranete.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. aducandu-le la Cozia. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. Ajungand la adancul batranetii. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui. Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. nemaiputand cobori. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. pe care. Noaptea insa. El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. 9-12 Ibidem. ce se cheama pana astazi . auzindu-se despre aceasta. p. Grigore Uritescu.

cit. bun caligraf ~i zugrav de icoane. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe.. p. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. sfintea biserici ~i mergea prin sate. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. Apoi. cat a pastorit Biserica lui Hristos. in anul 1641. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei.. Pacurariu. Peste tot randuia preoti ravnitori. Sfantul lerarh !lie forest. Ajungand din nou in Moldova. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. Iar sffmtul rabda mucenice~te. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. . urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. Pentru curatia inimii sale. op. patimind multe necinstiri. In Sfin(i romani . Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. Dupa noua luni de zile. M. 385 . a ajuns monah iscusit. Iubind din copilarie pe Hristos. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. Timp de trei ani. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. batai ~i acari. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. Deci. In anul 1643. prof. cu voia lui Dumnezeu.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania.. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. Sfinte Ierarhe Iorest. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. Vasile Lupu. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie.

1976. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. In SfinJi Romani . Era originar din partile Sucevei. Din botez se numea Iacob. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. Episcop Timotei a! Aradului. Iosif eel Nou de la Parto~. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului. mama sa Pr. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. Mitropolitul Dosoftei. 362 16 15 . anume Cuviosul Epifanie. Pr. p.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. fila 151-152 Manastirea Parto$. Mfmastiri din Banal. 76. in ora~ul Raguza Dalmatiei. cit. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. Iar in . 104-108. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. . cit. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. 37. op. Prof. p. Deci. 14 b... cit. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii..Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". dintr-o familie de crestini valahi. Liviu Stan. p. 21-34. Unii traiau in chinovie.biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". se spune ca a trait prin anii 1660.. f. In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. op. Timi~oara. Ramanand orfan de mic. . p. 1971. bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete.. Sfantul Daniil Sihastrul. s-a nascut pe la anul 1568. Mure~ianu. op. loan B.

Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. postul desavar~it. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. A racut ~i unele minuni. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. Caci era tare in credinta. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. De asemenea. Apoi. Dar.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. Cuviosul schimonah Iosif . racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. privegherea de toata noaptea. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. romani ~i macedoneni. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. Aici. Caci. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . dupa aspre osteneli duhovnice~ti. La Pantocrator. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. Aici. a ajuns la masura desavar~irii. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. indeosebi pe cei ologi. vindecand multe bali. In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. racandu-1 preot. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. intelept la cuvant. Cand avea 15 ani. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. calauziti de Duhul Sfant. raposand mitropolitul Timi~oarei. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. de~i avea 80 de ani. romanii din Banat. ascultarea ~i smerenia.

Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. turcii ~i-au impartit robii. dar tanarul cre~tin. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. p. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. ranindu-se de frumusetea lui loan. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. in toamna anului 1659. care indata a murit. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. Bartolomeu V. In anul 1653. ca sa-i fie sluga pana la moarte. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. 1956. in SfinJi romani . Anania. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. Pe lfmga drumul greu. tiranu1 voia sa-l sileasca. intarit de ravna credintei in Hristos.. 399 . Sj{mtul Mucenic loan Valahul. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. biserica. navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. Acea femeie. 17 Arhim. mai traind inca trei ani. fiind in varsta de peste 85 de ani. turcii au ajuns la Constantinopol. Crescut de mic in dreapta credinta. mfmiindu-se.. au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. Atunci.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi. Aici. . drept pedeapsa. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. iubea mult pe Dumnezeu. ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. Trecand Dunarea. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. pe timpul domniei lui Matei Basarab. Pe dmd avea doar 15 ani. 1-a lovit pe tiran. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul. pe langa foame ~i osteneala. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia.

Apoi. Din botez se chema Vasile. 18-24. p. din intreaga sa istorie. Sibiu. arhimandritul Varlaam este ales. S-a nascut in judetul Vrancea. Atunci fericitul loan. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. vo\. dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. Mircea Pacurariu. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. In anul 1606. 1662.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. In rev. egurnenul Dosoftei. . deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. Episcop vicar Nestor Severineanul. Prof. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. iar in anul 1608. In toamna anului 1632. 3-4. Sfinte Mucenice loan. 1958. 180-196 18 . 1972. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat. la 12 mai.Mitropolia Moldovei". Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. a spus cu inddizneala: . Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. nr. Pr. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. 139-147. p. Deci. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. in anul 1580. atunci raposat. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane.Cred in adevaratul Dumnezeu. 1974. II. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. p.

6. la trapeza ~i la chilii. la 19 decembrie. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. ca sa fie pe intelesul tuturor. Prin anii 1625-1630. egumenul Dosoftei. Astfel. iar in 1657. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau. 5. Dupa slujbele biserice~ti. Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. rugaciunea lui Iisus. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. Probota. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. 3. anume: Moise. Moldovita ~i Dragomirna. Slatina. Prohor. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. ce se citeau zilnic la biserica. Bistrita. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. Prin aceasta. in anul 1653 se retrage la metanie. b. vestita in toaHi Moldova. ~i de la episcopul de Roman. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. de gandire ~i de traire ortodoxa. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei.X V I I 205 Apasat de batranete. In Schitul lui Zosima. Mitrofan.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . egumenul . Putna. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. Ca egumen al Mfmastirii Secu.Scara" Sfantului loan Scararul. precum ~i alte scrieri. Agapia. 2. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. Nestor Ureche. . De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. Dogmele credintei ortodoxe. In ob~tea sa. impreuna cu cativa ucenici. Veniamin. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. 4. s-a racut parinte luminat al Moldovei. Spiridon ~i Chiriac. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. cu metania din Secu. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui.

traducatori de carti in grai romanesc. Gheorghe. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. 7. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. 8. Pahomie. Ghedeon. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. in toamna anulu! 1632. calugari. prin sate ~i targuri. egumenul Manastirii Secu. la dregatori. prin manastiri. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. cu limba vorbita a poporului. apoi mitropolit al Moldovei. Valea Siha~trilor". Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. siha~tri. care il avea de duhovnic. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. duhovnici diutati de multa lume. Zilnic alergau Ia el tarani. Si a fost mare bucuria atunci peste . La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. 9. ~i mitropolitul Sava. se pot aminti ieromonahii Efrem. Ractauti si Roman. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. intre anii 1645-1653. Serghie ~i loan. arhimandritul Varlaam. lar dintre egumeni. Teodorit. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. Miron Barnovschi (1626-1629). ucenici ai staretului Varlaam. ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. 10. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Ghenadie ~i altii. mai intai episcop Ia Hu~i. la Sihla ~i la Sihastria. Visarion ~i Stefan. De asemenea. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. intre anii 1653-1660. greaca ~i slavona. fost episcop Ia Hu~i. a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. egumeni ~i dregatori de la la~i. Paisie. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. intre anii 1660-1664. apoi mitropolit. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati.

De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova.Cazania lui Varlaam". Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. caci era adresata .Carte romaneasca de invatatura". intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca.X V II 207 toaHi Tara Moldovei. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. pe intelesul credincio~ilor. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. tiparita la Ia~i in anul 1644. renumit pana in zilele noastre.la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. ~i anume: . pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. pentru toti credincio~ii romani. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie. In popor a fost numita eel mai obi~nuit . Prin aceste trei carti.Explicarea Evangheliilor la Duminici. scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi. . pe limba ~i intelesul tuturor. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti. Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. mai ales in Transilvania. trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri.Sapte Taine ale Bisericii. Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. 12. cu 75 de predici in 500 de file. tiparita in anul 1643 cu numele de . Tocmai de aceea. Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre.Carte romaneasca de invatatura". . de citire. tiparita tot la Ia~i. in romane~te. caci toti se foloseau de bli'indetea. 11. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. cu 339 file. .Raspunsulla Catehismul calvinesc. in anul1647. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca.

Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. Astfel. Prin aceasta.208 PATERICUL ROMANESC 14. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism.plin de otrava de moarte sufleteasca". 16.Raspunsul la Catehismul calvinesc". a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . In . mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. a organizat la Ia~i. 18. pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune.Raspunsul la Catehismul calvinesc". Totodata. in anul 1642. Sapte Taine ale Bisericii".Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. unde s-au ~i raspandit eel mai mult. Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. membrii celor . in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe. cat ~i in intreaga Ortodoxie. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. astfel. in anul 1645. intorcandu-se in Moldova. 17. sinod de ierarhi romani din ambele tari. Deci. declarandu-1 . Apoi a adunat la Ia~i. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului.plin de otrava de moarte sufleteasca". dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. Prin aceasta carte. in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. Timp de 43 de zile. racandu-se vestit. care au aprobat . marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. atat in Tarile Romfme. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. 15. rusa ~i romana. dupa a sa putere. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . Inteleptul pastor al Moldovei. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe.

biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. sub conducerea mitropolitului Varlaam. Sub pastoria acestui mare ierarh. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). cateheti. Secu. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. prin grija bunului pastor al Moldovei. Slatina. in ziua de 14 octombrie. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. slujitori. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. Moldovita. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. Tazlau ~i mai ales Bisericani. Aici. Manastirea Hlincea-Ia~i. Manastirea Golia-Ia~i. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. Iar in ziua de 13 iunie. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. singura manastire din tara cu regula de . La indemnul mitropolitului Varlaam. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. Neamt. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. 20. prin dania hatmanului Gavril. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. tipografi ~i traducatori de carti. biserica Stelea din Targovi~te.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. erau: Sfintii Trei Ierarhi. slavona ~i latina. sub mitropolitul Varlaam. Voronet. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. insotite de mare multime de clerici. duhovnici. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. Probata. unde se raceau cursuri in greaca. 21. 22. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. Astfel. au intrat in Ia~i cu mult popor. au discutat punct cu punct. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. 1641. Dragomirna. spre mangaierea poporului binecredincios. Putna. 19. 1639. Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. psalti. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. Agapia. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. fratele domnului. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri.

muntii fo~neau de pustnici". predica zilei din cazanie. in fruntea unei alte solii de pace. in anul 1639. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. 23. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. care in fiecare sarbatoare citeaJ. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. in vremea sa. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev.Dobromira". printre cei trei candidati. de patriarh ecumenic. 25. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea .Buna pace". In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. de o limba ~i de un neam. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. numita multa vreme Manastirea . dupa a sa putere. 9). ~i un iscusit racator de pace. Astfel. fiind ales apoi Partenie. jertfindu-se. Iar . traduditori. In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). pe intelesul credincio~ilor. dupa a sa putere. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. calugarii. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori. Sinodul Marii Biserici 1-a propus. Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. plini de frica de Dumnezeu. la domnul muntean Matei Basarab. dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. Ca semn al impacarii. Inca pe cand era egumen la Secu. 26.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului. de asemenea. pentru intarirea ~i apararea credinte: . ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. de Biserica ~i de parinti. iar pe Matei Basarab. Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta. adica . 24. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. In felul acesta. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. cu care era de mult in neintelegere. miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos.

o daruia Manastirii Secu". si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. si a primit Preacuratele Taine. unde apoi s-a pierdut. ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. un calugar aghiorit 1-a instrainat.S FIN T I . Ecaterina.S I C U VI 0 . cu Biserica si cu neamul sau. mergea la biserica. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. tinutul Putnei. Mai tarziu. Ca . preotul Ursul din satul Cofetesti. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. au racut pretioase danii Manastirii Secu.orice agonisita dobandea. fratele sau si nepotul sau. ducandu-1 in Muntele Athos. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. Dupa mai multi ani de . simtindu-si aproape obstescul sfarsit. In toamna anului 1657. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. citea. vase si alte obiecte bisericesti. Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. traitori in codrii si manastirile Moldovei. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. mitropolitul Varlaam. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. Apoi. Apoi. egumenul Manastirii Neamt. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. nu statea rara lucru.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. ci mereu se ruga. metania sa. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. carti de cult. cat a trait la Secu. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. impacat cu sine. 27. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu. un sihastru vestit. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. anume ieroschimonahul Atanasie. Era cu metania din Manastirea Neamt. marele ierarh si parinte al Moldovei. a impartit toata averea sa. in prima jumatate a secolului XVII. 28. 29. La fel si sora sa dupa trup.

i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului.Poiana lui Aftanas".. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii.Poiana lui Aftanas". Deci. muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. spre mangaierea tuturor siha~trilor. Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu.212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te. care se nevoiau in apropiere. Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana. Prin anul 1650. In anul 1655. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. de primejdie. In aceasta epoca. Vetre de sihilstrie . in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt.Poiana Sihastrului" sau . Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. Ioanichie Balan. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. p. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. La urma au pus acest legamant: . unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. Iasand in urma numero~i ucenici. Dintre ei. s-a retras cu totul departe de lume. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. 112. au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. ingenunchind in fata ei.. marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. valea Sihastriei. in cinstea Maicii Domnului. unii erau cu totul sporiti in post. Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. . tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei.

In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. in tacere ~i in neincetata rugaciune. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. 48. N. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste.Na~terii Maicii Domnului". Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. incat a ajuns pe dascalul sau.. i s-a racut ucenic. p. racandu-se calugar prin mainile lui. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. Toti petreceau in lini~te. Diac. p. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. Partenie ~i Pavel. p. Aici. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. a parasit cele pamante~ti ~i. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. ca o adevarata oaza duhovniceasca. Sfinfi romfmi. Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. op. 1945. 357 . pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit". Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te.. 20 Pr. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. 1908. . Daranga. Pe ace~tia. Dupa ce luau masa impreuna. Istoria Manastirii Agapia. Pr. s-<~. Deci. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. sihastriei intemeiate de ei. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. cu ucenicii lor. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. Sibiu.. 22-41. urcandu-se in munte.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. cit. loan Ivan Sfinfi romani . care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . Liviu Stan. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it.

savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. la inceputul secolului XVII. Deci. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. prof. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. cit. op. Apoi. Dosoftei. dar a nu s-au cautat. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia.. op. Luand din tinerete jugul lui Hristos. Acolo. f. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. anul 1686. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. Iar ir. Mitropolitul Dosoftei. atilr celor din schit. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor.. zicfmd: . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei.. Caci izgonea duhurile necurate. cit. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. s-a racut calugar :. p. " 21 • Mai tarziu.. Prea Cuvioase Parinte Rafail. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. insu~i a marturisit despre el. spre inchinarea tuturor. urma multi ucenici.Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. f. datorita vitregiei vremurilor. s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate. pe toP. 54. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. cat ~i celor din pustie. op. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~.:: Manastirea Agapia Veche. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. 152 Pr.. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. Liviu Stan. 152 . Astfel. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. racftndu-se pe sine pilda tuturor. Apoi. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. Si nu puiiD. cit. Apoi.

. prof. Pr. cit. 152 . nestiute de nimeni pana in zilele noastre. 41. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. precum insusi scrie: . Daranga. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia. aprinzandu-se de dumnezeiescul dor. din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri. navalind turcii peste Tara ~oldovei. neputintele firii si ispitele diavolului. in ger si in arderea soarelui.. 54. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei.. p. p. op. Liviu Stan. cit. op. ". s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. N.. in rugaciune curata. Mai tarziu. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie. care numara pe atunci peste 100 de calugari. si se serbeaza Ia 31 decembrie".n anul 1660. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare. cit. op. pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac.cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau. Apoi... iar trupul sau a fost ingropat in . s-au nevoit in singuratate. gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani . cu darul lui Hristos. s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo.. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. f. cu trupul gol. El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. 23 Pr.. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau . caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste. Apoi. Mitropolitul Dosoftei.S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660. moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol.Livada Parintilor". Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: .

Deci. I. p. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze.. atat calugarii. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. fiind canonizat de popor. op.. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau. 152. cit. Apoi.Magura Tazlaului" ~i acolo. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia.. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. Caci. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. Diac. in SfinJi romani . nici foamea. Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. cit. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. op. Ajungand Ia masura desavar~irii. impreuna cu alti siha~tri. f. incat nici frigul. 394 . in golatate ~i in neincetata rugaciune. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. cat ~i credincio~ii. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos. El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. alaturi de chilia sa. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. din cauza deselor tulburari din tara. un mic altar de rugaciune. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. Ivan. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture. Pentru aceasta.. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. nici diavolii nu-l vatamau. Pentru aceea. . s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . Apoi.

din anul 1888.Asemenea. Apoi. /storicul parohiei Tazliiu.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. Muntii TazH:iului. Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. Spre sfar~itul secolului XVII. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. mai sus de lavra. Astfel. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. Astfel. . se scrie despre acest cuvios: . moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. invrednicindu-se de darul preotiei. 25 Pr. Gh. se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte. de la Schitul Tazlaul. dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. numita pana astazi . pentru a nu fi profanate de pagani. mss. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. Vartola§. precum insu~i marturise~te: . ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac.Dealullui Onufrie".SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. Acesta. Iar in Patericul Sfintilor moldoromani. dupa traditie. tot intru aceasta vreme. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile".

rabdand grele ispite de la diavoli. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. Caci. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. Caci ~i frigul ii supara. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. Cuvio~ii Silvestru. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. ~i foamea ii chinuia. . in rugaciune ~i smerenie. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. Ace~ti cuvio~i. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. Insa. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. Fiul lui Dumnezeu. in nadejdea vietii de veci.Doamne. In acest munte. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. chemau ajutorul Stantului Chiriac. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. Iisuse Hristoase. sporind mult in post. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. la locul numit pana astazi . bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. pentru sfintenia vietii lui. printre care ~i Cuviosul Onufrie. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana.Magura Tazlaului". zicand: . numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. Apoi.

SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. iar mama sa imbracand haina monahala. op. Apoi. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. loan ~i Maria. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. cu numele de Sava. in anul 1680 1-a scos din scaun. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. batut cu toiege. Apoi. Cuvio~ii Silvestru. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun.. Deci. primind din botez numele de Simeon. cit. intarindu-i in credinta si nadejde. 406 . p. ramanfmd vaduv. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. M. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. fiind hirotonit arhiereu. prof. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. Pacurariu. cat a fost mitropolit. Deci. De asemenea. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr.. Deci. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. Timp de 24 de ani. Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. timp de trei ani de zile a fost persecutat. in anul 1656. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta.. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. a combatut invataturile gresite calvine~ti. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. aruncand marturii nedrepte asupra lui. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. in Sfinfi romani . Mitropolitul Transilvaniei. Apoi. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. Sfantul Sava. aruncandu-1 in temnita.

invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. Dosoftei . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. 1957. Mitropolitul Dosofte: . edit. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. slavona ~i polona. 1974 28 . in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. fiind slabit de chinuri. b. precum ~i teologia ortodoxa. I. aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. dar. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. fiind in varsta de 34 de ani. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. la Zolkiev. Ia~i. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. Aici a deprins rugaciunea. in anul 1683 a fost scos din temnita. blandetea. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. ascultarea. Sfinte Ierarhe Sava. 74-84.Psaltirea ir: versuri . latina.Craiova. fiind silit la calvinism. unde a invatat lim bile greaca. de Mitropolia Olteniei . vol. in anul 1693. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1. p. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955.350 de ani de Ia nastere. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. Pentru sfintenia vietii lui. Bucure~ti. 1974. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. Dupa grele suferinte.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei.

Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova.S FIN T I . iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici. El traduce 29 Ion Neculce.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. 89 . Ed. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. multe limbi ~tia: eline~te. Deci.Acest Dosofteiu. Prin aceste carti. 3. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev .1673). Bucure~ti. in aceasta tipografie. Dar nemic de dansul nu s-a atins. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos.. p. in limba romaneasca. mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia. zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. latine~te. marele ierarh a tiparit ~ase carti. 6.. altii ii copiau pe manuscrise. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. De asemenea. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Si era neam de mazil. In putina vreme. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. preainvatat. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . 1-au racut calugar in anul 1649. nu era om prost (simplu) de felul lui. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. 2. a versificat Psaltirea.S I C U VI 0 . Astfel. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. Letopise[ul Tarii Moldovei. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. mitropolit. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. 4. pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. Timp de mai multi ani. Astfel. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. 1975. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. Minerva. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati.

. in anii 1686-1687. Astfel. ".i nu putini se vindecau :. f. pentru prima data in grai romfmesc. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta. . a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9. Ia~i. 152 . Psaltirea ~i Octoihul. o alta carte foarte pretuita la romani. insu~i mitropolitul Dosoftei. 7.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686). 8. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. Redactata in patru volume in forma prescurtata. Acolo. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. Mitropolitul Moldovei.. vol..i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. Pe acestea. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. mutandu-le in catedrala de la la~i.. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. 30 Dosoftei. la Zolkiev. VieJile Sfinfi/or. 1686. folosindu-se mult de smerenia. Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune.. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. de asemenea. Despre aceasta insu~i spunea: . cartile de baza ale cultului ortodox. 10. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit. . rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. Cel mai de pret odor al Moldovei. pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe.. in tara straina. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. precum singur marturise~te: . dara nu s-au cautat. IV. in timpul pastoriei sale.. in limba noastra strabuna.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:.ii parinti din pustie..

2003. nr.O. Grigore Popescu ~i Gion D. ". ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. pana in 1674. Tomosul Sinodal de canonizare. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. S-a retras atunci in locurile natale. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. cum era mai rau ~i mai amar. Aici sta vreme de trei ani. care au lasat poporul . . astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. foarte ravnitor pentru cele sfinte. 5-6. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. departe de tara. Ene lone!. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara.R. unde era al doilea ctitor. in rev. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. 671-683. ce au avut". SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". Deci. la~i. vietuind atat in manastirea Bogdana. ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. cum nu se poate nici a scrie. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. Ionescu. in 1671. p.numai cu sufletele. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). in .B. Trinitas. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. Erau vremuri foarte nestatornice. p.Studia his to rica et theologica. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. 94-101. 1986. Teodosie at //-lea. batuti ~i zdruncinati. in imprejurimile Panciului. cand. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. Ed.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. 2003. 31 . mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. mai mult silit.

9 . fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa.. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. al treilea schit. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. Aici s-a ostenit eel mai mult. A§adar. Bogdana. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. Deci.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca. Lep~ Buluc. Dupa intoarcerea sa in locurile natale. dar. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte.i sau. trecfmd peste toate incercarile. Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. episcopul Ractautilor. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. pentru oranduiala vietii noastre. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde. de langa ora§ul Panciu. cum §i ce am putut zidi. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia. Lavrentie. Mera. Editura Episcopiei Romanului. sau carora le-a Ia. Iar acesta. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie.Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. Trotu§anu. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman.la terminarea de zidit a celui din urma. tasand §i o insemnare . dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. Insa Dumnezeu. Ia.ra a tine min~e raul. acest ierarh iubitor de viata calugareas. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. ajutat fiind §i de ucenicul sau. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu.numita §i .cut felurite danii. a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie. §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti.::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici.. 1998.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca .de la Cruce" -.. Scanteia. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. p. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. Manastirea Brazi . Mu§inoaiele. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul).

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

Iisus Hristos. mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie.X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. Dupa pu1ini ani. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica.Sfanta Teodora din Carpa!i". savar§ind dumnezeiasca Liturghie. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi . nu s-a mai intors la manastirea de metanie. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. Mai tarziu. Deci.Sveti Teodora Carpatina". in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. Apoi. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I . Astfel. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. cu numele . familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. unde se afla §i astazi. Acolo. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. Ci. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. inainte de anul 17 41. iar in ruse§te . s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. Deci. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire.

printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. Apoi. in anul 1683. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. unde tipare§te numeroase carti de slujba. iar cu metania de la Manastirea Bisericani. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. p. ca: Mineiele pe tot anul (1698). de blandul mitropolit al Moldovei. Molitfelnicul (1699). Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). vol. Iasand in urma multi ucenici. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. Triodul (1700).238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. care a fost incredintata intru totul in mainile sale. In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. II. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. Octoihul (1700). printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. 1957. Intre anii 1673-1683. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. Bucure~ti. In anul 1691 . invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. Totodata. intelept. precum §i adancul Sfintei Scripturi. eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau. 113-114 . Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate.

Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. in acest schit de lemn.S F I NT I . in posturi. smerita cugetare. Sufletul acestei sihastrii era. postul ~i neincetata rugaciune. unde se nevoiau singuri. ca vine muntele peste noi! Ceilalti. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. Apoi coborau iara~i in schit. pana la marile praznice. intre anii 1650-1704. avalan~a de zapada a acoperit schitul. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude.S I C U V I 0 . Cuviosul Simeon. schit situat aproape de varful muntelui. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. anume ieroschimonahul Simeon. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte.Drago~ Voda. chiar in noaptea de inviere. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . crezand ca aiureaza. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata. dupa voia lui Dumnezeu. biserica ~i parintii. desigur.Parintilor. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. Atunci. nu 1-au ascultat. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. indata. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului. cu Utrenia la miezul noptii. pe cand toti parintii erau la biserica. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului. iar masa se dadea o data pe zi. ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: .

A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. cit. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. se intorceau sanato§i la casele lor. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. citirea zilnica a Psaltirii. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. cu darollui Hristos. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. p. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne.. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. ii marturisea. Matasa. C. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. metanii §i priveghere de noapte. putin mai sus de Manastirea Durau. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. op. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. Deci. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. unde s-a nevoit singur multi ani de zile.

Deci. Luand din tinerete _rugul lui Hristos. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. spre mangaierea poporolui binecredincios. p. in grai popular. sa tamaduiasca neputintele poporolui. vol.. in locul raposatului mitropolit Stefan. II.Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c.. silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta.. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati. s-a calugarit in Manastirea Cozia. ambele in~ limba romaneasca. De asemenea. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. 1-46 Pr. la 27 ianuarie.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. Pentro toate acestea era iubit. mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683).. . 104. . ajutfmdu-1 Dumnezeu. pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. Pacurariu. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. Matasa. cat ~i de tot poporol ortodox. p. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. cuvios. 1980. in anul 1668. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie.XV I I I 241 De. prof. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. .: ill: . al caror sfetnic ~i duhovnic era. ..Parfml lui Patapie". arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. M. Idem. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi. Palatul cnejilor. 1708. din anul 1688. Pentro nWe darori ca acestea. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. p. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. C. atat de domnii Tarii Romane~ti.Paraul lui Nicandro". evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. 60-64 . 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. CaliiuzajudeJului NeamJ .

intemeind aici prima tipografie. al picturii ~i al broderiei. dintre care 7 in romane~te. aici ~i-a gasit a doua patrie.. In toamna anului 1716 a fost inchis. pana a fost racut episcop. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. 1972. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti.. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. Ajungand din tinerete rob la turci. G. a stat multi ani in Constantinopol. Mircea Pacurariu. Sfinfi romani . dintre care patru in limba romana. Prof. slavona ~i araba. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. Fapte §i cuvinte de folos 1. la porunca turcilor. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. p. Astfel. loan ~i Maria. ~trempel. prof. Parintii sai. b. iar celelalte in limbile greaca. precum ~i me~te~ugul sculpturii. Ion Ionescu. greaca. Timp de 15 ani. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. cit. i-au pus din botez numele de Andrei. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. indeosebi carti de slujba. 2. Antim lvireanul. Sibiu. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc.. araba ~i turca. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. /storia Bisericii Ortodoxe Romane.. p. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. op. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. tiparind 15 carti. 640.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. araba ~i slavona. 1650-1716) 9 a. 193-201 . Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. 1972. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. langa Adrianopol. . dovedindu-se eel 9 Pr. Buc . Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. dintre care 12 carti in romane~te. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. Pr. invatand limbile greaca. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov.

fiind iscusit teolog. spunea bunul pastor. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. Astfel. astazi numita . Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. ajungand pana in Athos. lerusalim ~i Sinai. in Grecia. 4. la Constantinopol. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. Astfel. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. Pentru sfintenia vietii sale. 24 s-au tiparit in limba romana.Antim". numite . Ca. smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. Ce lucru este mai iubit robului. Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. 5. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. a fondat din temelie Manastirea . a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. Era barbat intelept. 7. 6. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i .nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. statornic in credinta. Far a aceste trei bunatati . in Siria ~i Iviria. decat intoarcerea la patria sa? 8. 9.credinta. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. insuflat de Duhul Sfant.spandit in toate provinciile romane~ti. De la dansul. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii.Didahii". nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre.Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). rara de mila Lui. tare in nadejde. adauga ~i alte innoiri. ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. de la domn pana la credincios. nadejdea ~i dragostea . spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. 3. iscusit in cuvant. decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. Caqile lui s-au :-a.

11. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. Apoi adauga ~i acestea: . fara imbracaminte ~i fara somn. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. ca Dumnezeu este milostiv ~i. flira numai din necredinta noastra.. fntru care nu este mantuire (Ps. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. ~i acestea toate nu se trag din alta. 31. iubitii mei. 15. mila fl va fnconjura (Ps. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. spre fiii oamenilor. smerindu-se. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. care sunt credin}a. 12. 22).244 PATERICUL ROMANESC 10. Alta data. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. 3). ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. ~i va invat cu frica de Dumnezeu. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. sau alt bine ce voie~te si faca.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. 145.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. 14. ne va ierta. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. ci sa fie incredintat ca va lua. nactejdea ~i dragostea. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. nu ne bucuram de altcen. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. mitropolitul Antim zicea: . Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt. prin pocainta. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. Deci va zic. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . 13. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. 11). Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici). Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45.

SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:.De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul. 13). trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. a§a ne cere §i Dumnezeu . ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im. 21. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. ca in ce zi il va face.Jbiceiurile cele necuvioase. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. Asemenea §i Iuda. cu moarte va muri. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. ca §i Adam din rai.nude la altii. eli zice loan: Cel ce face pacatul. 8).arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. Sa nu dam pricina pe altii. precum a tacut Cain. macar ca s-a . Precum cere imparatul dajdii de la noi. in toate zilele ce sunt in grlidina anului. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. 19. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. ca inaintea lui Dumnezeu.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . La inceputul Postului Mare. postul. cu socoteala §i tara de vicle§ug. pana cand va voi fi pastor. 17). 4.a:. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. fiecare sa se fereasca. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. parandu-ne pe noi in§ine. milostenia §i dragostea. de la diavolul este. sa ne ierte pentru . Ca mai rea moarte nu este alta. 17. 18. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. 20. 16.:a avem nevoi. nu este alta. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3. precum nu s-a folosit nici Adam. Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. nimeni sa nu-l strice. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. cum ca ne va ierta Dumnezeu. ca in ce zi i1 va strica. iar nu cu deznlidejde. . Aceste lucruri sunt: spovedania. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. caci calca porunca lui Dumnezeu.:::-edinili §i fapte bune. rugaciunea. cu moarte va muri. a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . ca nu ne vom folosi nimic. 22.

16). ca de vom iubi pe vecinii no~tri. Ca faraon. 29. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. dupa porunca lui Dumnezeu. 27. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. Pentru aceea a ~i pierit. dar n-a folosit nimic. patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. 16). dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. Jar de vom da mila din jafuri.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. nu vei muri (II Regi 12. 7). dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. Cu postul sa ne u~uram trupul. deci. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. din cei ce s-au indestulat cu mancari. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. mai multa osanda vom ca~tiga. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. ca ne-o va da. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. strainilor. dupa cum zice la cele zece fericiri. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. 13). 25. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. 24. Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. saracilor. din inima. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . Cu dragoste sane incredintam. Ca. dupa pofta lor. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. 23. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. Sane ostenim. ca era cu deznadejde. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. 28. ca nu gandea a se parasi de diutati. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. 10. 26. dupa cum zice David. a~a nici postul tara rugaciune. Jar noi sa avem nadejde buna.

Precum un om are in casa lui aur. Dintre aceste bunatati. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. 33. 35. 37.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria. care se feresc de cele oprite. toate sunt pierdute. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. cre~te. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. 32. din fireasca dragoste ce are. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. frumusetea ~i sanatatea. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. zicea marele ierarh. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. Precum maica pune multa nevointa. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. dragostea ~i smerenia. nactejdea. de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. iara~i spunea: . dreptatea ~i curatenia. unde ii este matca. 34. ca sa primim. toate sunt stricate. Zicea iara~i: Credinta. de unde §i este. 30. 31. intregimea. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. rezemandu-se pe dragoste. precum 1-a vazut Proorocul Ilie.tia). ale sufletului ~i ale trupului. argint. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. prin darul Duhului Sfant. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. Cfmd intram in sfftnta biserica. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. in vazduh. 36. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. intelepciunea.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. Smerenia este sfar~itul. sa i le fure. eli pamantul credintei este dragostea. 26). pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor. .X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. Alta data. diavolul. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor.

39. 7). din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. ci sa facem cum face ariciul. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. macar dear face oricate alte bunatati. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. care este cuvantul lui Dumnezeu. sa nu ie~im de~erti. 4). fiecare. Pocainta atunci este pocainta. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. care a parat pe Dumnezeu la Adam.Tu. iar nujertfa (Matei 12. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii.248 PATERICUL ROMANESC 38. 43. nu e~ti cre~tin. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. ~i noi. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. 42. A~a sa ducem ~i noi. ca sa se paraseasca de pacate. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. pe la casele noastre. 45. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. 41. Caci. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. Una. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. 4. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. nici om pe pamant. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. A treia. de am asculta pe Hristos. 40. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. Ca. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. cand merge cineva de bunavoia sa. sffmt. cu infrangere de inima. dupa ce merge la vie. zicea mitropolitul Antim: . nici aceluia. intai se satura el de struguri. a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. Luca 4. Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. rara de nici un fel de pricina (sila). acum. cu umilinta. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. cu adevarat. ci e~ti singur satana. Ca zice Hristos: Mila voiesc. Sa alergam la sfintele biserici. Cand ie~im de la biserica. Caci. A doua. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. daca nu in toate zilele. tu. eel ce para~ti pe fratele tau. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii.

vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. eel ce cunoa~te mult. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . fiullui Dumnezeu. 48. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. 49.zicea bunul pastor -. Doamne. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. caci Tatal se cheama atotputernic. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. 50. preotii. Ei zic. mai mult decat cei simpli. in cetatea celor pamante~ti. 7). iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. 46. 48). ~i. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. 24. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. din pierdut aflat. de se va pocai. nu le pomeni (Ps. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. ca. numai cu cuvantul. Se cade omului celui sufletesc. cei biserice~ti. 47. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. adica diaconii. jos. ci mai vartos ~i noi. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. mai mult prin ~tiinta le facem.X V II I 249 drn mort viu. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . din fiul neascultarii. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. Iar gre~elile ce le facem. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer. 52. 51. ci se nevoiesc . cu fapte rele ~i necuvioase. de nu ne vom poclh. multi se va cere (Luca 12. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. ca Duhul Sfant se cheama bun. de nu se va smeri cu duhul aici. adica bisericesc. ticalo~ii. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. 28-29). de nu va intra prin calea smereniei. iar nu sa faca pacat. calugarii ~i arhiereii.

alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. Asemenea ~i lupii. sau. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. ~i a treia. nici indrepta toate firile omene§ti. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. _ 57. acela este iubitor de stdlini. sa aiba toiag in mana. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. atat pe oi. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. acela este dibdator. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. 5). Iar cu toiagul ce tine in mana. 56. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. apoi 1-a inviat. Caci. credinta curaHi. 55. Cand a inviat Hristos pe Lazar. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. 22. cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. 53. furi ~i talhari. nu poate odihni. Acela este intreg la minte. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. acela este iertator. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. pa~nic ~i. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. prin a lor voie. mai vartos sa zic. cu cat raman oile nepedepsite. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. cu adevarat. cucernic. cand nu vad toiag in mana pastorului. ce vin asupra oilor. in scurt. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. . alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. acela este smeriL acela este bland. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. adica dojana ~i infruntarea. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. acestea m-au m{mgaiat (Ps. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. Cine are ascultare. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. intelepciune intreaga. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. 54. a doua. adica cu invatatura. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. sa pedepseasca (mustre). intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos.

diavolul ~i trupul. 144.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . Pe diavolul. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. Moartea. de nenorociri ~i. nu ne asculta Dumnezeu. . unul sa planga ~i altul sa radii. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. cu adevarat. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. Pierim de nevoi. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta.X V II I 251 58. Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. 19). nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. Atunci. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. iadul. moartea. 62. fiii mei. 59. precum au racut ~i Apostolii in corabie. mantuie~te-ne. nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. toti sa cerem ajutor. cii pierim! (Marcu 4. cu toate acestea. Ne va asculta pururea Dumnezeu. Iar rrupul. care este plata cea desavar~ita a pacatului. 38). Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. ticalo~i ~i nenorociti. cand era invaluWi de valuri. 61. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate. cu moartea Lui a omorat-o. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. care s-a nascut din pacat. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. 4). Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. Iadul. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). insa rara a-L ruga. Ia aminte sa auda glasurile noastre. Toti sa ne rugam. necazurile ~i scarbele. Va poftesc. 60. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului.

numai pentru noi a dat-o. afara de pamantul eel fericit al raiului. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. Mare este cu adevarat darul pocaintei. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. ii deschide u~ile cerului. pocainta curata. iar nu ~i din inima. la pipait ~i la gust. Tot a~a. oamenii. 64. la auz. Mort. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. il face sotie fericitilor ingeri. la toate simturile. Dupa ce face omul pacatul. canH1rile ~i slujbele biserice~ti.252 PATERICUL ROMANESC 63. il face mo~tean. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. fara vreme. cu cate se infraneaza trupul. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. numai sa implineasca trebuinta. ramane mort. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. Cu mirosul sa nu miroase alta. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. cu metanii ~i cu alte osteneli. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. precum este aur adevarat ~i aur mincinos. Pipairea. pe care i le-a inchis pacatul. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. 65. iara~i. a vrut sa fie pocainta in lume. 67. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. 66. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. iar nu a gurii. 68. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. numai din gura. la miros. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. a~a mai fericit este acela ce. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. Precum este mai fericit codibierul acela. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. cre~tinii. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. Ca. pocainta a inimii. mort. . ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. pentru ca sa-~i planga pacatele. in groapa ve~nicelor munci. numai pentru noi. se cuvine sa fie pocainta adevarata. iar nu vicleana. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. Mare este puterea pocaintei. iar nu mincinoasa. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. Ochii lui sa verse lacrimi. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere.

De asemenea. in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. este mantuitoare. Prima na~tere este trupeasca.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. 72. pentru binetacatori. zidita de el in Bucure~ti. Sa se dea la saraci 40 de bani. cei morti. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. tirnp de patru ani. 70. au s~lturat pe cei flamanzi. In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. Fiecare cre~tin are trei na~teri. pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. zice Sfantul Grigorie Teologul. tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. pe cei ce au miluit pe cei saraci. a mortii. in anumite zile de peste an. tara stricaciune ~i tara moarte.Luni. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. marele ierarh Antim spunea: . sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. in fiecare an. Iar a treia na~tere. tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. In A~ezamantul sau. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte. care sunt lipsiti. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. au imbracat pe cei goi. precum ~i alte milostenii.X V I II 253 69. Ca mare dobanda aduce omului moartea. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. din tata ~i din mama. 71. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. . . Adica.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici.Miercuri. . au adapat pe cei insetati. precurn singur zice in A~ezamantul sau: .Marti. pentru domn. ca se taie pacatul. la 27 octombrie. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. cat va avea nevoie. 73.

cat ~i calugari. se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. La 15 ianuarie. invatand.254 PATERICUL ROMANESC . Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. cu zi de praznuire la 27 septembrie. sau ii voi fi grait de rau. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. 1992.Acoperamanul Maicii Domnului" . Din botez se chema Petru. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. sau ii voi fi napastuit. 74. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. fiind canonizat la 20 iunie. Din cauza vitregiei vremurilor. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. 1707. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti.Vineri. Sfinte Ierarhe Antim. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. atat mireni. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. in anul 1717 pribege§te in Transilvania. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. timp de 26 de ani. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. este ales episcop de Roman. .Joi. b. cat va sta biserica. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. fiind hranit permanent din . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. mustrand §i mangaind pe toti. Apoi. cu hramul . a fost greu chinuit §i inecat de turci. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. judetul Bistrita-Nasaud.

fratilor.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. 5.lugare~ti. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. Apoi i-au adaugat: . ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca. Atunci. A doua zi. umbland prin paduri dupa vanat. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune. Dimitrie Cantemir. A doua zi. Apoi. Apoi a randuit duhovnici buni. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . au aflat vanat din bel~ug. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . Ca staret. rude ale domnului Moldovei. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. Astfel. Pentru aceasta. 2. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu. formand o ob~te de peste 300 de calugari. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii.Se cuvenea. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. parinte. 6. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . Deci.Ei. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. sa fii episcop ~i pastor de suflete. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. a fost ales staret al marii lavre. a raspuns sihastrul. ramanfmd peste noapte la chilia lui. 4. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. petrecandu-i. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. 3. In toamna anului 1706. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt. Luand jugul lui Hristos.

~i-1 indemnati sa vina la la§i. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. adunfmd pe sfetnicii sai. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe.Te-am chemat. cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci. Ia.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. indata mitropolitul. ca fuge de orice dregatorie? . a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . 7.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman. 9. a§adar. dupa Boboteaza. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. arhimandritul Pahomie. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: .Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. episcopul Pahomie. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete. vrednic de a fi episcop. In anul 1714. a zis mitropolitul. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: . iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti. cat a pastorit turma lui Hristos.Mergeti. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. ulei. 8. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. s-a retras din scaun la iubita lini~te.m in Dumnezeu ca va veni.Amin!" Atunci. in post §i neincetata rugaciune. Spune-ne. branza. Apoi scria ~i carti de invatatura. Acolo.256 PATERICUL ROMANESC . parinte. rara vin §i ulei. la inceputul anului 1707. Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. sane ajuti la apararea dreptei credinte. In timpul . Timp de 7 ani. oua §i lapte. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. in Muntele Chiriacu. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov. nemaiputand scapa.cand priveghere de toata noaptea. a Ia.Acoperamantul Maicii Domnului". cerceta pe toti. dar cum sa-l aducem aici. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova. in permanenta tacere. iar sambata §i Duminica se dezlega la vin. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui.

611. in schit. 1972. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. indeosebi schimonahii. Apoi.R.. Sofia. op. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. altii erau duhovnici buni. mai ales.". ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. zis 10 C. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. cu darul lui Hristos. Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol.B.. la colibele lor. S. precum Casiana. 5-6.. p. idem.B. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. in fiecare miez de noapte. nr. p. p. XVIII. op. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. in rev. XC.". Voicescu.. 832. in rev. Cuvioasa Mavra. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt. cit. 663 11 Diacon loan Ivan. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. calugarii. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. deprinzand-o cu rugaciunea. se raceau sanato~i. exorci~ti ~i taumaturgi. . Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. in S. aveau voie sa se retraga in padure. CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. .. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate.R. necoborand niciodata din schit. p.finJi romiini . idem.. dintre care unii erau renumiti postitori. pe care il suna la vreme un calugar. nr. nu departe de Muntele Ceahlau.S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II .O. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. 7-8. ca ~i in Muntele Chiriacu. XC.finJi romiini . cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te.O. Vara. 1972. pana la ob~tescul sfar~it. Schitullui Silvestro. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. apoi se retrageau in padure. cit. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec.. . iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. . 416 .

cu gandurile ~i cu neputintele firii. ~i mai ales la Durau. Si se nevoia fericita. Cel mai mult o cinsteau caprioarele. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. Numai iubita ei caprioara. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. cu o caprioara dupa ea. vanturile ~i zapezile mari. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. ca o ucenica vrednica ce-i era. numWi Ponoare. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite.Schiti~or". facea sute de metanii. care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. parasind casa parinteasca. de rogaciune ~i despatimire. blanda ~i smerita. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. a ales pe cele ve~nice. Dupa cativa ani a luat schima monahala. Intre siha~trii romani cunoscuti. cu . iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. seara. Si erau toate un suflet ~i un cuget. manca o data pe zi. a renuntat la cele trecatoare ~i. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. numit ~i . s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. in locul celui de botez. biserica ~i neincetata rogaciune. ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. iubind eel mai mult tacerea. ca ~i focul ispitelor de tot felul. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. Apoi. primind numele de Mavra. Aici era singura cu Dumnezeu. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. dibdfmd cu tarie frigul iute. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. pe Muntele Ceahlau. adidi viata smerita calugareasca. Ucenicele ei. rogandu-se ~i plangand impreuna. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. De la Schitul lui Silvestro. Dormea cateva ore pe scaun. o insotea. cautand-o peste tot. Dorind mai multa lini~te. seara.258 PATERICUL ROMANESC ~i . Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant.Schiti~or". Si era maica Mavra foarte nevoitoare. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. mancare o data pe zi. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. Maria. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii.

apoi. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare. 496 . chemfmd in jurul ei toate ucenicele. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom.Sfantul Antonie Sihastrul". numit de credincio~ii din partea locului . ca ~i ale atator nevoitoare. Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . p. poiana aceasta se nume~te pana astazi . Ziua lucra. unde s-a nevoit in anii tineretii. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul. prin jurul anului 1690. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii. Moa~tele ei. sporind in rugaciune ~i smerenie. in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. afara de siha~tri.Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor.X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. Caci nimeni. . s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra.Poiana Maicilor". cu binecuvantarea egumenului. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma.Schimbarea la Fata. Sfinfi romimi . De la ele. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca. Apoi.. Ioanichie Balan. varsand multe lacrimi.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. se afla tainuite aici in . a cerut Preacuratele Taine. Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca.Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea.. lucrand trei ani de zile.

chilia in piatra. cunoscuta pana astazi cu numele de . citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. Credincio~ii urea vara pana aici. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. la numai 1 km in padure. aprind lumanari. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. prin anul 1714. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. cum se vede pana astazi. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. Astfel. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. se afla o mica poiana. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. pana la mijlocul secolului XIX. lini~tea. generatii intregi de calugari isiha~ti. ii odihnea. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. fac rugaciuni ~i se inchina in .Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. varsfmd multe lacrimi. calugari. biserica. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. neincetata rugaciune.) = masa . in rugaciune. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. singuratatea. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie.Pe~tera Sfantului Antonie".

in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. p. de unde ~i nurnele locului . se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen.u-se Ierom. 5-6. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). Bulat. asemenea Martei. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. vestit in toate satele din imprejurirni. Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei.Poiana Trapezei". privegheau la slujba pana dirnineata. G. nr. care atunci se zidea.. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. asernenea Mariei. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. 432-448 15 14 . in rev. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. cit. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. loan Arhimandritul. p. Ioanichie Balan. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. adica . Mitropoiia Olteniei. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. invrednicmd.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului. 1966. op. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. Vetre de sihdstrie romaneascii. Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul.Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. 56 T. dand lauda lui Durnnezeu.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi.

peste apa Horezului. Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.Stefan. SfinJi rom{mi . op. sa nu lipseasca Sfanta Liturghie.262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor. se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. cit.c. in anul 1714. in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . intr-o saptamana o data. fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). prin dania sotiei evlaviosului domn. totodata. in vara anului 1726. prin trecerea fortata la 16 Pr. ramasa vaduva cu ~apte copii. de asemenea. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). unde..Stefan. Ion B. Savar~ind bine calatoria acestei vieti. paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. p. A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul .. ctitorita de doamna Maria (1706). al sotiei fericitului ctitor. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . era de origine sarb. fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . Mure§ianu. dobande~te darul facerii de minuni. ". care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma. Cuviosul loan arhimandritul era. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor. A condus. 466 . nascut in Bosnia. Dupa ce revine in Serbia. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania. ctitorita de .ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor. pentru sfintenia vietii sale. precum: Polovragi (1703). pe care apoi il inchina lavrei. dupa Dumnezeu.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an.. . eel mai apropiat sfetnic de taina. ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre.. Surpatele. precum singur spune: ..

a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi.Ramnicu-Sarat.sfant marturisitor". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. or~ul Re~etilovschi. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. in drum spre Sibiu. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. Deci. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. In ianuarie. La 26 aprilie. 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. dupa voia lui Dumnezeu. iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i.~i in alte localitati. intre parintii Schitului Trestieni. din tinutul Poltavei. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama. declarandu-1 . a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . 1744. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. in Tara Romaneasca. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . 1744. ca: Deva. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. 1950. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. din porunca imparatesei Maria Tereza. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. le Acest cuvios ~i . Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. ~i. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. Deci. Pentru aceasta. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . Pentru credincio~ii de la sate. zicand: . A aparat. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat. marele pastor a tiparit eel dintai .mare iubire de cultura teologhiceasca". Astfel. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. Spunea. In aceasta ~coala . randuind dascali din monahii cei mai luminati. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta. a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. De asemenea. cititul. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului.280 PATERICUL ROMANESC 8. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. 9.Cade-se voua.pentru dragostea lui Hristos. venerabilul mitropolit s-a ingrijit. iara~i. pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". fila 1 v. 11. . care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. de asemenea.Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare. 1755.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile. pentru binele Bisericii. 13. Ia~i. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului.adevarata academie teologica . dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. Iar pentru copiii iubitori de carte. Avfmd . mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina. poruncile ~i tainele Bisericii. Zicea iara~i: .

cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. de voie~ti a te mangaia. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine. iar veselia nesfar~ita28 • 16. 17. ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina.Rogu-va cu umilinta pe voi.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. pe toti. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare.Adunarea de multe invataturi". nr. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. Ia~i.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul.XV II I 281 .Vedeti. Ci. Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu. fratii mei cei iubiti. parintilor. 9 . Putina este truda. inv. Urmand poruncii ~i invataturii noastre. 15. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti. numai intru Domnul 27 Din . dar ca~tigul este nenumarat. pentru ca sa va slaveasca in veci. zicand: . ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . 60: . pastorul eel bun: .Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua .S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II.ri !ipsa invataturii. Zicea. Putina este tanguirea pe pamant. iara~i.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul. 14. Apoi adauga ~i aceasta: .talantul eel bisericesc. smeriti-va intru Domnul. zicand: . la venirea cea de a doua. Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. cap. care curg din sfanta invatatura. de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. a mitropolitului Iacob Putneanul. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra. Alta data invata. Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. Lasati. Mica este osteneala. 1755. de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. dar odihna este nesfar~ita. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare.

nr. Idem. Te folosqte. anume Ioanichie. Bucure~ti. . Apoi. cu numele de Eftimie. I. 543-549. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre.gandu-se la Manastirea Putna. mo~ul sau. iar bucuria Domnului ramfme in veci. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. calugarindu-~i parintii. Apoi adauga ~i aceasta: . ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. in rev. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. 78. marele ierarh. Pr. Arhim. zicand: . te acopera ~i intare~te sufletul tau. 1911. s-a retras din scaun. Bucure~ti 1905. Maniistirea $i comuna Putna. de voie~ti ate bucura. ca bucuria trupeasca degraba piere. a imbdicat marea schima. CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . Retdi. a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici. la indemnul fiului. nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. imbraca ~i Prof. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. despre Vartolomeu Mllzareanul. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive.lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. Elena. 18. D. dandu-ti tarie. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . Dimitrie Nan.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 .282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. XLII (1966).M. p. Vartolomeu Mazareanul. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind.M. sanatate ~i viata. numai intru Domnul te bucudi. tatal sau. a fost calugar la Mfmastirea Putna. te apara. 19. Uiudat. Astfel.". 20. sora sa.

imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. Aici invatau numero~i tineri. Teodor ~i Nicolae. Apoi. pe lfmga vechea ~coala zisa . Intre anii 1740-1757. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . cat ~i pentru preotie la sate. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen.cea mica". Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. a~a-numita . el a fost sufletul acestei ~coli. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. sub egumenia sa. atat dogmele credintei ortodoxe. _\stfel. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. In acest timp. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. rabdarea. rara egal la acea vreme in Moldova. in ob~tea Manastirii Putna. iar fratii sai. care exista in manastire. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. Humor. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. atat pentru calugarie. Voronet. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. Nu ?U!ini duhovnici. care forrneaza ternelia rnantuirii. Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. retorica ~i o limba straina. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. arhimandritul Vartolorneu este numit . arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. rugaciunea ~i ascultarea. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova..indrepHitor al ~coalelor domne~ti. Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. Acum. pregatind sute de tineri. biserica ~i citirea cartilor sfinte. El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. fiind hirotonit preN. In anul 1750. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. .cea mica". cat ~i nevointa vieJii monahale. Apoi. un fel de academie teologica romaneasca. intemeiaza. egumeni. ~coala cea mare". srnerenia. psaltichia. randuind bine slujbele bisericii. caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. intors din nou la Manastirea Putna.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea.

Condica Manastirii Precista din Roman.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. ziua ~i noaptea. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. Ca neavand schitul nici un fel de avere. acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. Apoi. vin. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. schimonahul Sila se ostenea mult. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. 1490 etc. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. se intretinea numai din mila credincio~ilor. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. I . A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. Letopiseful Moldovei (1769). invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. Era originar din judetul Boto~ani. Jar dintre cartile compuse de el. Apoftegmata. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. numeroase vieti de sfinti. Timp de 30 de ani. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. prin mainile Cuviosului Sila. mai traind putin. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. ceara ~i untdelemn pentru biserica. in anul 1770. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. imbracaminte. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. Apoi. in anul 1712. la Manastirea Solca. Condica sfintei Manastiri Humor (1776).

Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. siha~tri. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. noua biserica cu hramul . nici descurajfmdu-i. ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. De asemenea. care se nevoia in aceasta sihastrie. precum ~i de monahi. cu icoane ~i cu toate . nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i. Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. Din Bucovina vremurilor grele . in locul bisericutei de lemn. a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. 1770. iar . 1905. ci~mea de apa.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. Egumenul Sila.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. trapeza. Bucure~ti. fiind amenintata cu pustiirea. cit. Simion Reli. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. care a scris cu binecuvantarea egumenului .Scara Sfantului loan din Sinai". in anul 1781. Un alt sihastru a scris . Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. Jacob Putneanul. Pr. El a innoit in intregime acest schit. Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. Dimitrie Nan. duhovnicul de la Pa~cani".. pivnite. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. a impodobit biserica cu catapeteasma. In anul 1758. precum ~i o lucrare originala intitulaHi .Calugaria" (1770). Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat. 1926. Cenlliuti. egumeni ~i arhierei. chilii. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna. iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. ieromonahul Dosoftei Herescu.Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). zidind din piatra o biserica noua.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". Pr. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . In anul 1776. Unul din ucenicii sai. ::p. in anul 1783. Pentru toate acestea. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Miinastirea ~i comuna Putna.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. in anul 1756.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. la 1 martie. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. iar altii. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. livada de meri ~i zid de jur-imprejur. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate.

schimonahul Avramie. ieroschimonahul Natan. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. poarta o cruce. dupa trei ani de egumenie. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. in putina vreme. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii.mainile Domnului. Fiind batrfm ~i bolnav. Cuviosul Natan. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. duhovnicul Paisie. iar capul sau. la 26 decembrie. din 10 martie. egumen. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. in chip minunat. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. descoperite recent. 1781. Apoi. in jurul anului 17 49. Sfintele sale moa~te. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. Inainte de a intra in nevointa monahala. §i anume: ieroschimonahul Natan. . 1783. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. a luat conducerea acestei sihastrii. ucenicul sau. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. insa. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila. De aceea. a fost guvernator al unei provincii din Rusia.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. Cuviosul Natan. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. §i-a dat sufletul in.

fiindu-i sete. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. Odata. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei. cu harul lui Hristos. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. mergand la vanatoare in padurile Voronei. un boier din sfatul .:easca. 3. Invrednicindu-se de darul preotiei.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II . savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. Din aceasta pricina. 5. 2. Cuviosul Onufrie. in anul 1764. Asemenea ~i alti bolnavi. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului.. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. Apoi. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. a intrat in ob~tea acestui schit. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. Din acestea mancand acasa copila bolnava. in livada sub un mar. 4. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. pentru cuvant de folos. moa~tele . mai mult de 25 de ani.:.X V II I 287 b. Deci. Astfel.::. Mancare primea dupa apusul soarelui. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . unde s-a nevoit. dupa voia lui Dumnezeu. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. Iar din anul 1856.:..indecat de boala. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. care avea o fiica bolnava de epilepsie.irii. in tacere ~i neincetata rugaciune. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. --\colo. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . ajungand racator de minuni ~i inainte·. 6. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. Si era intelept :n cuvant. credincio~ii din partea locului il cinsteau . care veneau Ia mormantul lui. indata s-a ·. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore. azator. se :aceau sanato~i. Fapte §i cuvinte de invatatura 1.·. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it.

fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. Onufrie. cand au venit inaltimea sa Mihail. este numit episcop al Bucovinei. Simionescu. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. la noi la manastire aici. in fundul mo~iei. Deci. iar la 13 noiembrie. aducandu-le la manastire. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. iar la 4 iulie. In zilele noastre. impreuna cu tot poporul Moldovei. nascut in 1710. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. 1846. mai 9. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. de loc din Bucovina. De atunci. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. Boto~ani. 24-25 . EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. la cap am aflat o lespegioara de piatra. Jstoricul Mtmastirii Vorona. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. p. Mergand. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. pe mo~ia acestei manastiri. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. domnitorul tarii. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. era intristat ca 31 Pr. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. apucandu-le rara evlavie. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. 1922. scotandu-le afara. AI. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. ~i. 1750. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. era ucenicul Cuviosului Sila. spre hotar in padure. In anul 1747. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar.288 PATERICUL ROMANESC . 1783. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. a fost ales episcop al Radautilor. In vremea egumeniei parintelui Rafail. Dar inteleptul episcop Dosoftei. In anul 1846.

trecand losif. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. prin credinta §i curajul sau. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. Se cuvine. anul mantuirii 1783. prin Suceava. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. ca ~i inainta§ii sai. Ajungand la adanci batraneti. moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. luand sfintele moa~te. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. fiind luate. in anul 1686. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. imparatul Austriei. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. de boli. la Zolkiev (Jolcova).S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. deci. in post ~i in cugetarea la cele . Cu voia lui Dumnezeu. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. Sila. cu preoti ~i episcopi. Din ziua aceea pana astazi. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. in ziua de 14 septembrie. Dosoftei Herescu. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. cu mult popor. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. unde au stat pana la 8 septembrie. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. de armatele lui loan Sobieski. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. la data de 22 ianuarie. episcopul de Ractauti. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. Ucenic al aceluia§i egumen. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. langa Suceava. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. in Galitia poloneza. 1789. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei.

catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. loan Ivan ~i Pr. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. p. in rev. Paisie ieroschimonahul. 1836 (reeditatli in 1935). ed.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. Cuviosul Paisie eel Mare. fiind inmormantat langa naos. 1981 . Fiul lui Dumnezeu. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. an XCIII. ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. in Poltava.1-2. S.R. ~i au diposat la valeatul 1790". poate chiar din neamul Cantemire~tilor. 1975. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . I. Umbland din loc in loc. dar. cu o putere harica deosebita. stareful Mimastirii NeamJ. Natan ~i Paisie. fiind sfintita la 29 septembrie. Manlistirea Neamt. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. Platon. Paisie. prof. Cetvericov. un desavlir~it monah roman. P. Manlistirea Neamt. din parinti foarte evlavio~i. D. Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. El s-a nascut la 21 decembrie. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. David. pe a carui piatra de mormant scrie: . ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. ed. De aceea. 1996. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. nr. .1 7 9 4 ) 32 a. Manlistirea Neamt. Porcescu. Doamne. 162-191. Sc. in fata prigoanei catolice. Iisuse Hristoase. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. Diac.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu.O. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati. 1722. 32 Viata.B. 1940. in aceasHi casa binecuvantata.".

El se simtea chemat la nevointa calugareasca. Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. In vara anului 1746. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. pana la 14 octombrie. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . insotit de 200 de calugari. La 15 noiembrie. marele stareJ al Manastirii Neamt. Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti.se muta la odihna cea ve~nica. Dupa patru ani de studii. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. intr-o zi de miercuri. In Manastirea Neamt. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. in varsta de 72 de ani. In anul 1750. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. trece in Moldova in anul 1745.Ramnicu-Sarat.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. in toamna anului 1739. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. 1794. de frica turcilor. indemnat de Duhul Sfant.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. in fiecare an. unde se nevoie~te 12 ani. atat de necesar pentru sufletul sau.numit in slavona Velicikovschi . Pentru sfintenia vietii lui. In toamna anului 1775. In vara anului 1763. unde se afla ~i pustnicul Onufrie. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. cand avea doar ~aptesprezece ani. Cuviosul Paisie . Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. este dat de mama sa la studii. episcopi ~i dregatori. duhovnici. pustnici. pe apa Buzaului. . in anul 1735. la Vecernie. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. cum se vede pana astazi. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. dandu-i numele de Paisie. in preajma Manastirii Pantocrator. 1775. la Academia Movileana din Kiev. sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. stareti. Din acest an. rasoforul Platon. printre care ~i Lavra Pecersca. Manastirea Neamt. formand o ob~te de 350 de dilugari.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . Apoi se muta la Schitul Carnul. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale.

Atunci. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. slujba era pe la jumatate.292 PATERICUL ROMANESC b. pentru care a plans mult. i-a zis: . Mai tarziu. Atunci. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare.Dumnezeu sa-ti ajute. ru~inandu-se. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. De aceea. ca ~i eu am fost la fel. Dar el. cerandu-~i iertare. spunea ucenicilor sai: . Atunci Platon. 1-a framantat din nou. Ci. a fost randuit de egumen la buditarie. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. anume Dosoftei. Atunci. Intr-o toamna. il va sili sa primeasca preotia. 2. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. mult slabind ca dupa o boala. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. biruindu-se de lacomie. dar in cuptor.Fiilor. ci ~edea in chilie plangand. rasoforul Platon. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. Cand s-a de~teptat. . cerandu-~i cu lacrimi iertare. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Caci. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. Un schimonah. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. spre Duminica. sa aiba rabdare ca. multumindu-i. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. Apoi. iar la masa nu mai gusta nimic. Din ziua aceea. Platon. 3. Dar ucenicul. toata ziua manca struguri. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. de mare mahnire. frate!. venindu-i un frate in ajutor. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. toata painea a ars pe vatra. 5. 4. Platon a adormit a~a de tare. a fost certat de egumen. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.Parinte Dosoftei. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. i-a adaugat batranul. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. ne~tiind sa potriveasca focul. Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. a varsat din gre~eala mancarea toata. . ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. aluatul n-a mai dospit. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie.

in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. 7. In acea vreme. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. De multe ori. 9. din dragoste catre Dumnezeu. la Cuviosul Onufrie. dupa cum singur marturisea mai tarziu. ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. Sosind Platon in Muntele Athos. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. a adaugat la urma ~i acestea: . . pentru a-i cere cuvant de folos. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. Odata. se ducea adesea in pustie. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. Caci. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu. Avea doar o dulama ~i o rasa. 6. Duminici ~i praznice.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon.se bucura bogatul de bogatia lui. staretul Vasile 1-a calugarit pe . din pricina lipsei. ci ~ezand pe un sdiunel. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. precum . Traia numai din pomana. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. 8. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. Dar. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. a venit in Sfamul . ca sa scape de hirotonie. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. Iar saracia lui era covar~itoare. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. barbat ales ~i plin de dar. ~i acelea foarte vechi. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I . caci nu avea nimic intr-insa. s-a retras in pustie. cu smerenie ~i lacrimi. afara de sambete.X V I I I 293 multa vreme. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. 10. Iar la rugamintea lui.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau.

de§i i se impotrive§te satana. Unii dintre ace§tia zic: . sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. Deci. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. da monahului ravna la tot lucrul.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. sa te caie§ti. 15. dupa porunca Domnului. se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. De aceea. nici eu sa nu fiu suparat de altul. ca sa nu supar pe fratele meu. Paisie: . Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. parerea de sine.Eu de aceea traiesc singur. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. al doilea petrecerea in doi sau in trei. ci ni§te samavolnici. al treilea este nevointa de unul singur in pustie. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. Apoi. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. spunea marele staret. prin harullui Hristos. lepadand ascultarea ob§teasca. iar cand Iucram pentru frati. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece. de obicei. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. Fiecare i§i face chilie unde ii place. decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie. care. Dar §tii tu. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. punandu-i numele de Paisie.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. zicand: . iar mandria. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. li se pare grea viata de ob§te. 11. Petrecerea in viata de ob§te. in timpul de fata insa. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. Spunea iara§i staretul Vasile: I . numita §i calea imparateasca sau de mijloc.294 PATERICUL ROMANESC Platon. 14. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. avand toate in comun.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. Iara§i adauga staretul Vasile: . 12. prietene. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca.

Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba. Patriarhul Serafim. iar noaptea. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea.X V I II 295 . 21. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. petrecand mai multi la un loc. socotindu-se nevrednic. Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti.Sa nu zici. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . cu nespusa evlavie. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. 16. dar el nu voia. tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. care petrecea in Manastirea Pantocrator. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. lata ce dispunde el staretului Atanasie. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . :fara graba. 20. Oare. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. in deplina dragoste. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. Deci.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. dupa sfatul staretului Vasile. neputincio~ii. De aceea. smerenie ~i tacere. se cuvine ca noi. Atunci. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. din iubire de sine. duceau mare lipsa de preot. ziua la facerea de linguri. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . de smerenie ~i rabdare. sa tinem calea imparateasca. Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. alta ii spune de ascultare. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. din iubire de Dumnezeu. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. parinte Atanasie. 19. ci din multe. 18. 17. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor.

23. Si aceasta. ocarile ~i ispitele. Ca una tara alta nu poate exista. iar nu pustnic. spunea fericitul Paisie. din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. nimeni nu are nimic al sau personal. in ob§tea noastra. A~adar. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti. datorita smereniei car. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul. avand un singur cap . Iara~i zicea staretul: . incat toti devin un singur trup. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. cu trupul §i sufletul sau. Zicea Cuviosul Paisie: .Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli.Cu adevarat. 28. pana la eel mai mic lucru. el devine un dizvratit. supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie. 24. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. este strans legata de viata de ob§te.Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. 25. un singur suflet. supunandu-se unul altuia. o singura voie ~i un singur scop . Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. Apoi adauga ~i acestea: . fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. care este ractacina vietii calugare~ti.Dumnezeiasca ascultare. Zicea iara~i: . Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: .Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. Nici o alta vietuire. tara deosebire de neam. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa. t .pe Hristos -. nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti.e se na~te din ascultare. 22. 27. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. spunea cuviosul. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci. s-o puna la picioarele staretului.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -. 26. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. purtand sarcinile unul altuia. cum este legat sufletul de trup. ii une~te a~a de mult prin dragoste.

a cugetarii §i libertatii sale. Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: .:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . .iupa tipicul Sfantului Munte Athos. . Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. Gavriil. . din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna. Iar de :. fratii sunt datori. gre§esc §i din nou se . inca nu putini. cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar.:?iqile Sfintilor Parinti.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie.Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare. de§i sunt nevrednic. cad §i iara§i se scoala.care s-au predat in ascultarea mea.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti. pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu. Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei. Apoi sa cante psalmi. mai mult decat orice a!Hi nevointa. sa prac::.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile.x>caiesc. . prin . pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii. . Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie. 29. ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·. urmatoarea regula de viata calugareasca: .Am o necontenita intristare §i durere in inima mea. al iubirii de oameni §i al ingactuintei. ei.Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =.:Jiirasirea cu totul a voii. sa citeasca Sfanta Scriptura §i ._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot . . 30. am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator.:psi de Ia biserica. ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. cu greu rabda mustrarile §i ispitele. de la i!gumen pana la eel din urma frate. . mi§catoare ~i nemi§catoare.X V I II 297 Al!ii. Sunt putini insa §i de aceia . Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. .Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca.anastire.La chilii. a randuit. dupa ascultarea lui. dar nu raman ca cei dintai.:e rugaciunea lui Iisus.

egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata. cu nadejdea indreptarii lor. a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie.298 PATERICUL ROMANESC . Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. . Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste. afar a de cazuri de mare nevoie.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii. ca rasofori sau calugari in mantie. . in care sa lucreze calugari priceputi.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti. bautura ~i lini~te. de la ~ase luni pana la trei ani. dupa *stula sratuire. de care nimeni nu era scutit. precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. 31. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. . sa-i indeparteze din manastire. ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. mitropolitul Anastasie Crimea. 32. El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare. . dandu-le tuturor pilda in toate. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. Pe cei saraci ~i bolnavi. blandete ~i intelepciune. . . dragoste.pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii.bolnita . . Vara. . sa-l trimita din nou in lume. aceea~i . cand parintii plecau sa lucreze lacamp.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste. fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa.Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti.Pentru buna chivernisire a averilor. Apoi sa-i tunda in monahism. . sa-i duca. care n-au unde sa-~i piece capul.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti. La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. fie la casa de oaspeti. . ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni.In manastire sa fie un mic spital . spre ispitire canonica.

dupa cre~tineasca voastra ragactuinta. Pe unii ii mangaia. lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . Unii ie~eau ~i al~ii intrau.1uhovnice~ti. i~i paze~te sufletul de intristare.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti.ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . sa piara §i trupul nostru. El numai atunci se intrista tare.X V II I 299 33. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara.Fiilor. De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. De multe ori zicea staretul: . sufletele noastre! . §i mai ales de bunavoie. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului".pane~te limba. cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor .:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte. neprihanita. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu.Sa piara toate ale noastre. iar cu altii se bucura. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. 39. mai ales celor incepatori. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu. pana nu se smerea ~i-§i .. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit.. Daca vreunul din calugari. staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela.:erea iertare. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara. din lucrarea vrajma~ului. Spunea unul din ucenicii sai. 36. sa faca adesea metanii cu lacrimi. staretul il indeparta din sobor. 38. 34. fiind . staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . Stapaniti-va limba. sa practice rugaciunea mifllii ~i. 37. La chilii. Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. De aceea poruncea fratilor.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp. Cine i~i sta. zicand: . dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele. bunatate ~i dragoste. Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. dupa putere. 35. cu buna mireasma.

zicand: . mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia. Fratii se adunau la trapeza. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. apoi venea staretul. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . 44. slavi ~i greci. de vointa voastra. indoiala. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. 42. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor.300 PATERICUL ROMANESC 40. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. staretul sfatuia pe calugari. bolnavi ~i batrani. boli grele ~i suferinte trecatoare. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. in fiecare seara. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar.Fratilor. dezordinea. iara~i zicea cuviosul: . Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. iar mai ales catre cei nedreptatiti. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. de§ertaciunea. spre mangaierea sufletului. Numai atunci. 41. Adeseori. cand incetau. staretul Paisie se indeletnicea. AWl data. 43. mila ~i iubire catre toti. Timp de doisprezece ani. 45. pe langa grija conducerii soborului. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna.Dupa masura ostenelilor voastre. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . tulburarea sufleteasca. prin harul lui Hristos. cat a trait in Manastirea Dragomirna. se aprindeau lumanari. ~i cu traducerea cartilor patristice. se va aprinde in voi sfanta ravna. dupa masura varstei lui Hristos. . se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. 46.Fratilor. atunci veti cadea din pacea lui Hristos. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. pe langa toate acestea. in afara de sarbatori.

~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari.S I C U V I 0 . indelung rabda ~i cand nu izbutea. . indeparta. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca. De asemenea.S F I N T I . inaintea altora trebuie sa plang. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare.S I D I N S E C 0 L E L E X V II . de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. fie din sfanta ascultare. pana . amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu. Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. Alteori graia staretul ~i aces tea: . Iar unde trebuia. alunga de la sine. precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. potrivit cu starea lui. 51.ieznadejdea.:and se smerea ~i se podiia. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare. 50. adica a rna arata maniindu-ma. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel. 48. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. i-a raspuns cuviosul. deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. fie din iscusinta sa.X V I II 301 . Odata unul din frati i-a spus: . ducea mintea fratelui departe de intristare.Parinte. ruga. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . ci sa rna iubiti ca pe un parinte. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. 47. sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia. Apoi 11 mangaia.Fratilor. cugetul imi spune ca rna ura~ti. incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. Atunci se va destrama soborul vostru.:onvinge. indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. 49. mustra.Iubite frate. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine. Impotriva unora. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant.

care grliie~te: . 52.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu. di mai mare decat aceasta nu poate fi. impotriva acelora care o defliimau. tinfmd la voia lor. nu numai in chilie. frica de Dumnezeu. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. ca o roadli a Duhului Stant. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. Ca oamenii. cu unii plang. Cu cuviintli dar. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. cu altii rna bucur. scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: .Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. luarea aminte de sine. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. ~i in vremea ascultlirii.Fiilor. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. lar dupli ce plecati top din chilie. ci ~i in bisericli. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele.Plirinte. 55. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. smerenia adancli.A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. zambind: . despre tainica lor lucrare. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. 53. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti. prin limbile lor. spune Sfantul Pavel. Eu toati ziua vorbesc cu voi.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. precum adunarea serafimilor". ca ~i cu ni~te arme. zicand: . adicli: infrangerea inimii. . lata inceputul epistolei sale: . nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. trecand cu vederea sfanta ascultare. ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. acum este ziua mantuirii.

ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. 57.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai. lar catre impotrivitorii sai.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui. rara un iscusit povatuitor. in Ierusalim.Vedeti. Apoi adauga. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele. patima~ ~i neputincios. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. Prin aceasta lucrare a mintii. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: . zicand: . acela cu adevarat. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri. rara un dascal. 58. adauga: . ~i eu zic.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56. prieteni. in Muntele Nitriei. asemenea lor. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. staretul Paisie spunea: .Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. Mai departe. fiind inca mandru. spunea staretul Paisie: . Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa . In continuare.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu. o. traind rara ascultare ~i supunere. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. in Schiteea Egiptului. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61. s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti.. .:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune. ci toti s-au :.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu .

de asemenea. prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. prin care se risipe~te taata ispita diavalului. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. acala se arata pacea. 63. Iarna.304 PATERICUL ROMANESC 62. acala satana nu-~i . Apai. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine.Daca cineva va trai sub ascultare. 65. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. paparului infrigurat. Unde este sarguinta. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci. ~i iara~i spunea: . dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. acala straluce~te lumina. salvand multi aameni de la maarte. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. in lacul parintelui sau duhavnicesc.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. citili scrierile Sfintilar Parinti. batrani ~i a mamelor cu capii. Ci. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. sa nu cada in deznlidejde.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. zicea marele stare1: . 66. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. marturisili-va regulat cugetele. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. 64. cantinufmd sa ramana sub ascultare. nu este cu putin1a mantuirea. Ca numai prin credinta rara fapte. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. ca ~i adihna trupeasca. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. Astfel. Apai dlidu parunca chelarului. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. pentru a grai de~ertaciuni. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. Apai adauga ~i acestea: . decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar.

Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an. sa le dea mancare cat mai buna.MJi.X V II I 305 loc. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. Iar unde nu este sarguinta. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. in loc de bine.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. Cu acest ~Jej. incredintandu-i fratelui Onosie. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de .a. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. 67. in loc de lumina. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . este intuneric. 68. dand din maini }i privind incoace §i incolo. Se spunea iara~i despre marele staret ca. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii. acolo toate sunt Smlpotriva. El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza. 70. . sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita. 72. in locul . . in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4..:. eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. intra diavolul. ca toti sa se invete din gre§eala lor. Hristos. paine alba ~i vin.Astfel. impreuna suferea §i suspina cu ei. ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox". bolnicerul :nimastirii. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. . staretul le zicea: . 71. dar la mine nu vine sa rna vesteasca.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru . .A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata. este rau. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. in Manastirea Neamt. de acolo fug patimile. . mergea la Manastirea Secu. unii chiar pana la moarte".a:easta carte~te ~i se necaje~te.S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II .11::. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi. 0rice ora. Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate. 69.

Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. iar de mandrie cu totul fugeau. era alungat din manastire. . Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". anume Teo fan: . Valahia ~i din alte tari.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. cand se adunau la ascultare. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune.inaltarea Domnului". Acolo petrecea doua saptamani. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca. unde il a~tepta tot soborul. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor.In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. carti ~i unelte pentru lucru manual. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. 76. altii impleteau. 75. 74. . Apoi. iar dupa hramul manastirii. La intalnire. in afara de icoane. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. 73.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. cat ~i in afara. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. ca al doilea Avraam. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. . Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. De ura ~i de zavistie nu ~tiau. Daca se supara pe cineva. In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. nici macar sa manance un fruct. tinea cuvant de folos in biserica. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. sa se adune multa lume din Moldova. nimeni nu indraznea sa faca ceva. Fara binecuvantarea duhovnicului. raceau metanii. . Prin chilii. teseau stofe pentru rase ~i mantii. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. nu mai era nimic. timp de patru zile. iar seara pe cele racute ziua. indata era oprit. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. Mersul calugarilor era modest. cate o suta sau o suta cincizeci de frati. mangaia pe frati. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt.Prin chilii unii scriau carti. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. se grabea numaidecat sa se impace. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. acela~i Teofan scrie: . atat in biserica ~i in chilii. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. altii torceau lana. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. aliii coseau camilafce ~i potcapuri.

Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. Cuviosul monah Gherontie. al Fericitului Augustin. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. 79. 78. tiparita la Ia~i. lumanarea. de grelele sale dureri ~i osteneli. in mijloc.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. lucrator ~i plin de dar.Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. 33 . Apoi adauga ucenicul sau: . intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. nepatima~ ~i sfant barbat! 0. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. Kecagrarion. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. uitand de neputinta trupului. ca un prune mic. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni. Iar el. din limba slavona.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri.0. care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. mare protopsalt. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . cartea din care racea talmacirea ~i. precum .Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". 80. mare elenist. Kiriacodromionul. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. tiparit la Ia~i.fare ~i altele. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana.xespondenta. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. Cazania Ia toate Duminicile. precum: arhimandritul Macarie. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J. tiparit in Bucure~ti.

Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. Platon. rara pic de sange. am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. Parintele era culcat. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. .308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. Fata lui era aprinsa ca de foe. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . M-rea Neami. 83. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. fiind cu totul revarsat spre milostivire. dojenea ~i invata cu dragoste. lucitoare ca argintul. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. luminoasa ~i palida. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. Ucenicul·sau. continua ucenicul sau.rintelui nostru Paisie. Miluia ~i indelung rabda. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate.Odata. iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. cu nlidejde de indreptare. 84. Un pelerin grec. marturie fiind lacrimile. Constantin Caragea. prin dragostea sa. Pe tot omul ce venea la dansul. caci. ajungand la Manastirea Neamt. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. adauga ucenicul. 85. filele 16 ~i 17 . macar de 1-ar fi suparat cu ceva.Era in el dragoste infocata. pe cand eram noi in Dragomirna. Acela~i ucenic continua: . Mustra ~i certa cu blandete. Ca pe toti ii iubea. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. o barba mare ~i alba. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . Pe mine rna uimi fata lui. privirea lina. am batut ~i am intrat. Mitropolitul Grigorie Dascalul. Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava). Era inainte de Vecernie. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. 1817. Pentru fiecare simtea durere. 81. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. nu-l intorcea de~ert. pe toti ii atragea la sine.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa.Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. Niciodata nu se intrista asupra cuiva.

Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul.lor. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. smerit. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. de mandrie. ascu1ta-ma. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica. mireni. 88. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. din porunca sultanului . preoti. fratele acela s-a inecat. rabdator. Intr-adevar. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. Numai atat va pot spune ca. Dar fratele nu asculta. sa nu aiba ceva al lor. Ca. schitul \ ostru. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. numai de un singur fir de par. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. Mai zabovind putin. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca. De multe ori -. care ii cereau un preot: . oriunde s-ar afla. 90. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. Sa nu faca nimic rara binecuvantare. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. sa nu fie supus altei manastiri. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. Apoi. parinte!". egumenul trebuie sa fie catre frati smerit. sa fie bland. Ma cuprinse frica. sratuindu-1 pentru indreptare. dupa Sfintii Parinti.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. 89. liber de manie. . dupa uei zile.Binecuvinteaza. Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. de iubirea de argint. ca sa poata . de lacomie ~i toate celelalte patimi.Frate. calugari ~i egumeni. nici nu ~tim ce sa va raspundem. in stare sa sufere orice ispita. . dar nu mi-a raspuns. ci singur sa se conduca.-edea in vis o sabie spanzurand. dupa regulile Sfintilor Parinti. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. noul \OStru egumen. Am repetat a doua oara. ii zicea cuviosul. pa~nic.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. deasupra . rara rautate. 87. 86. iar egumenul prin Domnul.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: . ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. Nici un raspuns. ci toate. :urcii i-au Hiiat capul.Si mult a plans staretul pentru aceasta. nu dupa multe zile. Apoi. bland. . Apoi.

rara canon. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. acela se va mantui. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. Pe amandoi.Va spun ~i aceasta. spre paguba fratilor. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . caci canonul este a treia parte a pocaintei. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. 95. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . 94. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. Zicea iara~i marele staret: . Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare.Urmand blandetii lui Hristos. Daca insa poate face canon. nu este nici Hristos.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. 93. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. caci eel ce va rabda pana la sfar~it.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon. ci pana la moarte. Aceasta este a~a de trebuincioasa. Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. Si iara~i zicea: . de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. 92. pentru neputinta sa sa-i dea. sau nu poate? . Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. pazindu-~" sanatatea. acolo petrece ~i Hristos. sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. dar de se caie~te. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. dar n-am putut gasi. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. 91. Sfintele Taine. a raspuns cuviosul. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie.

113-116 . miercuri au fost bolnav. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. cand am ie~it de la vicernie. iar nu pe altii. lara joi s-au mai ridicat. marti. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. luni. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica. tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. . ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii. Luni. in luna lui octombrie 4 zile.O. ci numai cauta frumos. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. miercuri.. p. marti. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. lara miercuri n-au vorbit nimica. cum este respiratia pentru viata omului. luni. sambata. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. De aceea. Duminica au mers la biserica. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr.. joi. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. 3-4. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . ci. nr.Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice.".SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. Duminica. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. inchinandu-se pe la sfintele icoane. dar fara smerenie. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. de unele ca acestea. marti. 1794. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. 1987. ~i unii plangea.B. vineri. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji. iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev. cu bucurie §i vesal. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca.R. au tocat de Vecernie . lara eu nu ~tiam nimica ticalosul. Noemvri 5 zile.

Iacrimi varsand. ci tanguire intre parinli. . arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. lara celalalt sobor cu amara plangere. pana la Vecernie. lara la Utrenie. ci jale. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. lara cu mai multa plangere ~i tanguire. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. de-a dreapta. lara cand au fost dupa evanghelie. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. vai mie. 0. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. de ar fi fost cineva deoparte. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. vineri. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. au inceput a sapa groapa in pomelnic. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. lara a doua zi dupa rapausare. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. Si puind nasalia in mijlocul bisericei. joi. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. Oara a traia zi. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. Si invalind cinstitul trup. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. ca sa priveasca. preoti ~i diaconi. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. Liturghii. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul.

: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. ) . ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. inca noapte fiind. dimpreuna . incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. lara dupa ~-. marti.: caramizi. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1. Liturghii.Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin.±r-se toJi. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J.bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta.:.::. E~1scopul Hu~ului". adeca parintele Sava ~i parintele Liontie. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin.. ~i a§a era o -.. a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor.2<..SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in .area cea impreuna cu Parintele nostru. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::.rimelui. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. apoi indata ar fi rasturnat-o.!~aware sau nemi~catoare. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere. Noule . au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . au pardosit parintii mormantul :-.::ul Parintelui staretului. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire... fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i. ~-oravnice Preaosfintite Stapane.olifia Preaosfintia Sa. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant. noemvri 20 de zile. sHivind bunatatea §i milostivirea ta. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie.. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: .. au ridicat preoJii nasalia. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf. ~i nesfar§in.b-re.: ?ezut toata privegherea. deasupra mormantului. lara dupa cuvant. =. trecatoa( re) ~i nestatornice ( . lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul. dimpreuna cu sobor. in genunchie. lara luni dupa Utrenie.. fiindca a doao zi.

Cu pofta am poftit. cat nici de greutatea caii. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. pre toate nelesnirile. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . ci pre toate greotatile.314 PATERICUL ROMANESC Daniile. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. ce vesele lumina. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. pre toata osteneala detaimand-o. cu alt Iosif.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. ca nu inca posomorate. Ca iata. nu inca triste sa arata. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. urmatoriu adevarat acelui. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. Si prea cuviosul parintele nostru. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. pre toate impedicarile. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. nici de vremea cea umizicioasa. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. cu totul ii tampi. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre . mfthniciune sau intristare sa nu simtim. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele.

Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. mare iti iaste ~i osteneala. Tale cu ingerii te va inceti. necovar~ita cinstea. cu Patriar~ii te va randui. amin. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. Si racand scrisori. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. intru imparatia Sa te va odihni. cu Arhierei te va insoti. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. adunati fiind parintii toti. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. lara dupa liturghie. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. 1998 . au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. caruia slava in veci. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. 0. Sale. de la domnie ~i de la Mitropolitul. ce semuire a lucrurilor. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. in vremea priceasnii. multa ti se cade ~i plata. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. I. lauda de mintea noastra ajunsa. Chi~inau. nemasurata rasplatirea. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. Cu toata acestea.

unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia.ceau saptamanal. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. candidat la scaunul episcopal de Radauti. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. in anul 1750. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. al caror duhovnic era. El 1-a adus de mic la manastire. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. A ocrotit. ceaslovul. La ~coala se invatau scrisul. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti. duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. Retragandu-se din egumenie. cat a fast intaistatator al ob~tii. Cuviosul Lazar a fast propus. smerindu-se. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. cititul. s-a invrednicit de darul preotiei. Timp de trei ani. . Pentru o nevointa ca aceasta. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. a marit numarul calugarilor. Apoi. Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. de asemenea. a reorganizat ~coala monahala din lavra. calugarindu-se. tipicul. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. El insa. ajungfmd ales povatuitor de suflete. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. dand burse ~i carti de ~coala celor saraci. pentru alinarea suferintelor omene~ti. in anul 1774 ajunge slujitor la . Intemeind la Ia~i o buna tipografie. AI. In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. 1946. a tiparit . marele pastor al Moldovei . Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala.lacob alII-lea Stamati. milostenia. val. p. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu. colectiv. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724). Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. I.Gramatica teologhiceasca". Figuri de ierarhi moldoveni . mitropolitul Jacob II . a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. De asemenea.Aritmetica" (1795?). Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. II. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. Diac. la§i.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. Timp de 10 ani. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt. Astfel a tiparit Evanghelia. dr.:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. a innoit mai multe biserici ~i schituri. Apostolul (1795) ~i altele. a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. 267-269 1 . Invrednicindu-se de darul preotiei. dezvolta Academia din Ia~i. Ciurea. care ~tia multa carte. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. Iar din dirtile didactice pentru copii. _Geografia moldoveneasca" ~i . carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice.Mitropolia Moldovei.

sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". Iar preotilor duhovnici . daca avea peste 40 de ani. Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. in drum spre Muntele Athos. p. Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. Arhim. Cuviosul Paisie il calugare~te. Murind acolo dasdilul sau.. cit. Bucure~ti. in anul 1752. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. spunea el. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila.. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. p. . Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. . in anul 1799. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. ViaJa. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. Ia Manastirea Dragomirna.omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie.Jar acei care refuza sa se spovedeasca. pentru folosul de ob§te al tuturor. Dar. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca. rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. din parinti binecredincio~i. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. . op. 500 . daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. 1-84. in anul 1730. faptele # cuvintele starefului Gheorghe. De aceea. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. 1870. rara aceste fapte bune..320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. 2 Monahul Casian Cernicanul. Chesarie Gheorghescu. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. tipari la Ja§i. pe la jumatatea secolului XVIII. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. in SfinJi romiini . in anul 1763 se stramuta in Moldova.

duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. timp de 25 de ani. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. La 3 decembrie.:u aproape 200 de monahi. . Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. din anul 1793. Cernica ~i Caldaru~ani. postind cateva zile. ascultare ~i masa de ob~te. impreuna cu 200 de calugari. La reintoarcere. In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. lasa a~ezamant scris. imbolnavindu-se. Deci.:onducerea sa. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. in anul 1775. . dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. inmultindu-se fratii in jurul sau. cele doua mari ob~ti calugare~ti . i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. Ca staret al celor Joua manastiri. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau . Pentru intelepciunea cu . spovedanie deasa. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. 1806. _. mitropolitul Grigorie i-a dat sub . b. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. adormind putin de osteneala. Atanasie ~i Serafim. A randuit la biserica pravila zilnica. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti. din Manastirea Neamt.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. In acela~i an. insa. zicfmd: . pustie ~i plina de ~rpi.diata". este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. ~i Manastirea Caldaru~ani. Apoi. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. dimas de multi ani in parasire.:are a condus ~i organizat. .-\poi. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot. ucenicilor sai.

de rugi ~i de spini. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. In anul 1788. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. La urma atipeau iara~i pana in zori. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. i-a zis cu glas bland: . Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. insemnandu-se cu semnul crucii. Acum sa te duci din locul acesta. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. Auzind de aceasta. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. Chiliile erau vechi ~i toate daramate. iar sambata veneau in ostrovul mare. dand lauda lui Dumnezeu. disparand in pacturile din imprejurimi. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica. ca sa deschida poiana. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. 6. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. In primavara anului 1784. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. iar in anul 1786. pana acum ai locuit tu aici. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. Atunci staretul. numarul ucenicilor a sporit la 33. de ferestre ~i de cele necesare. 5. 7. petreceau in ob~te Duminica. lipsita de u~i. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. primeau Sfintele Taine. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. 4. In trei ani. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. Aici se marturiseau. Apoi a hirotonit trei preoti . au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul.Ganul (dragul) tatei.322 PATERICUL ROMANESC 2. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. cand se sculau. 3. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. Biserica era parasita de multi ani.

nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti.. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura.ci urma care cum vrea". implinindu-I toate poruncile. apoi le-a spus. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. Doamne. 8. toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . le-a citit molitfa de iertare.. 11.. 9. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. cazand ~i sculandu-ne. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . pana la venirea acestui cuvios.Copiii tatei. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. cu dreapta credinta. i-a sfatuit zicand: . care zic: . care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra. cand zacea in pat. lacrimand: . ascultati-L pe Hristos. ". o. ace~tia mai tineri. blandul staret a lasat ucenicilor sai un . Ci.Parasiti. 9). a adunat pe toti fratii in biserica. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. . Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. neviclean intru petrecere. se vor adauga voua. negre~it.C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul.0. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . fiii mei. . nu noua. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. parinte preadulce. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. 12. totu~i. 113. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. dragoste sa aveti intre voi.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. a poruncit sa traga clopotul mare. ~i toate celelalte. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. nerntarnic incepator. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. Deci. Astfel. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. Deci. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta.

o. 18. spre mancarea fiarel6r. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. Doamne. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte.Fiilor. intru numele Fiului. 14. intru numele Tatalui. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia. 15. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. cu dreptii pe adormitul robul Tau". Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara.324 PATERICUL ROMANESC 13. Spunea staretul Gheorghe: . care scot din iad pe patima~ul suflet. m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te.Fratilor. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . iubindu-va pe toti deopotriva. unde se face ~i litie la cei raposati. ca. 6J. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni.Cat despre viermanosul meu trup. vrand a va lupta. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. Intru numele Duhului Stant. . 10). Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. 16. Zicea iara~i ucenicilor sai: . Ci.Cu voi graiesc. elle-a raspuns: . prin adevar.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. toti sa se umileasca. 17. ca ni~te buni osta§i. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. Apoi iara~i le-a zis: . apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. zicand: . sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele. care rna intare~te a va incredinta. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge.Odihne~te. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila.Fiii mei. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. fiii mei cei saraci cu duhul. Zicea staretul ucenicilor sai: . vazandu-ma fratii intrand ~i iqind.

este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. ci pentru singur folosul aproapelui. Uneori spunea ucenicilor sai: . Alteori adauga staretul ~i acestea: . Zicea iara§i staretul Gheorghe: . 24. pomenirea de rau ~i trufia. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. mama. Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. 21. Insa. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. vicle~ugul. 20. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. 23. 9). Iar eu. cea mai cuprinzatoare porunca. Zicea iara~i catre ucenicii sai: .Fiii mei. ca zavistia. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup. iar nu intru nebagare de seama. Iara~i invata pe fiii sai: . nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti. 6. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. pizmuirea. Fiilor. 22. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. alta grija nu am avut. cu duhul blfmdetilor . spunea cuviosul. nici veti ramane rara cercetare de sus. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. 12). martor sunt pentru voi. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. cata vreme am trait impreuna cu voi. 25.Intru nevointele voastre. Iar . Deci.Fiilor. nevrednicul.zicea batranul .Sa ~titi. lacomia. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. Iara~i. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege.Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. fiii mei. slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. fiii mei. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. 2. fratilor.

nestatornici ~i de-a pururea cartitori. sa va cautati alt laca~. 29. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . sa-i lasati a se duce unde vor vrea. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi.326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea.Nicidecum. 16). tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. nici sa va intindeti. intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. sa fie primiti. 28. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. apoi sa se spovedeasca adesea. batjocoritori de chipul ingeresc. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. intai sa faca toate cu binecuvantare. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. ~i mai bine. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. Apoi. sau. atunci vor putea omori toate patimile limbii. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. 26. 30. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . adica. dar pufini ale# (Matei 20. Dar. Spunea cuviosul ca. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). dupa ravna inimii voastre. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . staretul meu eel din chinovie. cunoscandu-va neputintele. avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. tatarnici intru spovedanie.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). 27. mancatori pe ascuns. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la .Sau. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie. in scurt. nimic mustrandu-i pentru cele trecute. cercand alte vieti. sau. povara). ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul.

Iar de veti schimba porunca. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. 31. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. spunea fiilor sli. ce se tineau a fi prea isteti.i: . afara de alte neocolite pricini. Iar neflicand a§a. apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. zicand: . vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. 32. 10). Iar neflicand a~a. Iar netacand a§a. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. 35. Pentru ca altfel.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. apoi singuri va pricinuiri groaznice di.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare.. Ci. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. 33. sau mai sfinti ~i cuvio~i. orice sfat veJi sfatui. Eu va sflituiesc. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. Despre a treia porunca a dreptei socoteli.De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii.Vi se innoie§te aceasta tare porunca. 34. Despre Taina Spovedaniei. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. paziti calea de mijloc. iubitii mei fii. Unul ca acesta. apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: . ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. indata sa alergati la egumen. ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. precum de multe ori v-am zis. care pe multi din calugari. sflituia pe ucenicii sai: . Ci. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. Iar despre smerita intelepciune poruncea.a ramane intru voi. Fiecare. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . Macar trei zile de rand postindu-va. unde va fi randuit de intaistatatorul.

dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara. insa. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. arhimandritul Gheorghe. o. care este mai presus de cinul vostru.Feriti-va. pe eel ce este de neam mare. iara~i. pe eel foarte invatat ~i nesupus. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. 36. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea.328 PATERICUL ROMANESC . fiii mei. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. ce este numai rasofor. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta. Marele staret. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. pe schimnic. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie .

ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. pentru ca. 40. sa nu calci J.0. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: . Zicea iara~i: . tu. fiule . Iar intru ascultarile mai grele. te vor ru~ina. Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste . 43.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. ci sa intrebi ~i pe duhovnici. a nu ~e judeca numai cu asprime.:onomul manastirii: .La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba. intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare. ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov.Fiule iconoame. 13). imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae.otarul. 42. dimpreuna cu parasirea de toate. ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta.De~i multe cacteri vor patimi fratii.iuh. Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . precum deodata a parasit lumea. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. 39. putin ce a actus cu sine.De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. ci mai ales cu multa milostivire. Ci. mult. ajutandu-se unul cu altul.zicea batranul -. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. Iara~i zicea iconomului: . iar nu jertfa (Matei 9. dupa trup. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta. nu-i mustra cu patima. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. ca ni~te oameni cu neputinte. nici ~-i osande~ti dupa obicei. ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. ca atunci mai putin vei gre~i. :1egre~it. . 38. prea iubite fiul meu iconoame. sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor. 44. Zicea ~i acestea: . Ca. Ci. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. 41. Ca zice Hristos: MiUi voiesc. Iar despre taierea voii zicea: . fiul meu. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele.Calugarul eel de bun neam ~i cinstit. cu nedumeriri de taina. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. dupa .:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor.

adauga batranul. 46. Ci. Zicea iara~i: . ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. ce este Hiinuit de furii cugetelor. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. Pentru ca nefiind bine iscusiti.Fiilor. Fratilor.Se cuvine a nu tainui voua. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. Altadata iara~i invata pe iconom. Spunea staretul ucenicilor sai: . fiul meu prea iubite. Adidi rugaciunea lui lisus. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. La urma adauga ~i aceste cuvinte: .330 PATERICUL ROMANESC 45. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. zicand: . care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. Cea de a doua odrasla. Numai prin harul acesta. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. . ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. 51. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii. sa impliniti locul ~i numarul. 50. apropiindu-se de tine ca sa ia folos.Sa ~tii. Biserica. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. dupa cuvantul ce zice: . mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. degraba vei umple jitnitele faptelor bune. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. continua staretul. saturand din destul adunarea ob~tii.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. 49. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". Deci. Kir Paisie. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. 47. sa nu se vatame fratii. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. 48. fiilor mei. cercand taina acestei lucrari.

Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". ci mai degraba faptele credintei cercam. 55. eli multa plangere veti mo~teni. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. 53. cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. caci ~i psalmistul zice: . caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . Deci. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. romanii. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor.Nici intre voi. a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . 54. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. fiii mei. zicand: eli eu sunt pamantean.Harul acestor trei bunaHiti. spre ajutor la greutatea vietii. fratilor. Alteori. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. nu multora s-a dat de la Dumnezeu. Pentru privegherile cele de peste an. Zicea iara~i: . Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire. sratuia cu staruinta pe ucenici: . in loc de pace. Apoi continua stare1Ul: . atat pentru alinarea maririi de~arte. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu.Iubitilor. adica al lucrarii mintii. Zicea ~i acestea marele staret: . 56. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. Ci. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. sa nu clilcati hotarul. ori greci. in aceasta vreme. dupa numarul ce sunteti adunati aici. sa nu faceti prigoniri. apoi sa ~titi. Ci.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea.Parinte~te va rog. 57. pentru numele Preasfintei Treimi. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. Drept aceea. Cea de a treia odrasla. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. ori de alta limba. 58.

Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. 62. dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. spre ziua hramului. la intai martie. a doua. Zicea iara§i staretul: . punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. 59. pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. 5). la 6 decembrie. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. de Ob§te. fiii mei. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. La urma. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit. 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. 3 privegheri de toata noaptea. la toate praznicele ei. sau 100 de metanii pana la pamant. sau 300 de cele mai mici sa faceti. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. o. 63. Apoi zicea: . de Duminici §i praznice cu dezlegare. de cate douasprezece ceasuri. De se afla cineva ravnitor. toti.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an.La inchinaciuni dam voie. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . Iar de~teptandu-va din somn. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. sa-l aveti intru pomenire. 26). Sa faca deci. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. Adica de-a . acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. Ci mai ales voi. sau 700 inchinaciuni mici. clericii. Pentru canonul ~i pravila de la chilii.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. vrand de cu seara a va odihni.332 PATERICUL ROMANESC . astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . 60. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. fiii mei. nu se fncununeazii (II Timotei 2. sau 300 metanii mari. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. 61. Socotiti. ca atunci metanii mari nu se fac. iar a treia.Cei ce ~titi carte. cu foarte mare paza sa umblati. afara doar de sambete. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului.

drept cumpanindu-1. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret. dandu-~i . spunea marele staret: . Iisuse Hristoase. F:ullui Dumnezeu. Jar parasind voi laca~ul acesta.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . Astfel ~i -. sufletului. . sarguiti-va fiecare cat poate.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. Jar pentru masura somnului. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. sa-i lasam daraua numai intru a :.:!uhul in mainile Domnului. 164). pe cat va socoti. 69. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. Macar sa nu .:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. Jar dupa sfar~it. La urma adauga staretul ~i acestea: . intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: .Doamne.Jatra parte de masura. sa duca marturia Ia egumen. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. Adica.ndu-i va face metanii. citind multe scripturi. a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica.Sa nu va obi~nuiti. numit ~i moarte .:easuri. a umbla din loc in loc.:. 68. 66. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. Doamne (Ps.Fiilor. 64. veti . ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi. In anul 1806. Jar vara. miluie~te-ma pe mine. imbolnavindu-se de moarte. Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi. Ia 3 decembrie. oi. fiii mei. 67. macar numai sa fiti cucernici. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului.Copiii tatei. pacatosul". Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . iar de aici Dumnezeu ~tie. 118. in acela~i chip se . Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: . ~i numai atat. Zicea iara~i fiilor sai: . ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. Sosind vremea cantarii de noapte. cat aveti inca vreme. 65. fratilor.:adea sub grea epitimie (canon). ci. cine la ce vreme a :ntrat. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. sau pleca. ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie. Apoi. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua.

peste Dunare. irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. colectiv. Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. cad intre talhari la Filipopoli. . Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. 1958. 1942 . ierodiaconul Grigorie. Manllstirea Neam{. pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. C. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. Tomescu. insa. in anul 1812. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. fiind iscusit la rninte.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. Apoi. II. Originar din Moldova.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. La intoarcere. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Bucure~ti. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. cat ~i episcopilor de la Buzau. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. pe la sfar~itul secolului XVIII. Dupa terrninarea ~colii. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. vol. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. pentru folosul sufletului". din care cele rnai rnulte au fost tiparite.

i-au murit ~i copiii. vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. a ramas din tinerete vaduva. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. cu ··oia lui Dumnezeu. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. au trecut noaptea frontiera. Apoi. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. 1923 4 . Deci. odoarele.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. in vara anului 1800. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul .Piatra Zimbrului". aproape de locul numit . a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. care apartinea de Moldova. Nu dupa multi ani. Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Manastirea Seamt. murindu-i sotul. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. scotandu-1 de sub ocupatie straina. Evghenie Ungureanu. impreuna cu tot soborul. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. Era de loc din Bra~ov. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. Apoi. protectoarea schitului. :fara sa fie observati de austrieci. cartile de cult ~i putina avere a schitului. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. lstoria Miiniistirii Varatec. :faca.Adormirea Maicii Domnului". Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau. Dar. cum se vede pana astazi. Auzind de nevointa lui.

Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. In anul 1788. devenind egumena a acelei alese sihastrii. in rugaciune ~i ascultare. Si era a~a de blanda. la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. din anul 1788 pana in anul 1814. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. Bucure~ti. dupa intemeierea Manastirii Varatec. smerita ~i inteleapta. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. in tacere. 1870 j . Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. smerita mireasa a lui Hristos. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. sub Muntele Ceahlau. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. Astfel. se face incepatoare unei ob~ti noi. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. parasind lini~tea. In anul 1784. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. in post. protectoarea manastirii. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. Astfel. pentru a lua plata ostenelilor sale.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului.

ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. colectiv. In anul 1809. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. 1-a invatat carte din copiHirie. Pentru viata lui aleasa. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. la 5 aprilie. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. staretul era iubit ~i respectat de toti. A marit numarul fratilor din ob~te. 1807. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. fiind preot. Pe lfmga aceste innoiri. pe parintele Timotei ieromonahul. II. in padurile din apropiere. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica.episcop al Sevastiei". racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. fiind blfmd. abia reinfiintata. La 3 martie. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. in jurul anului 1750. Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. mai ales. a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. p. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. vol. Tatal sau. ascultator in toate ob~te. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. 1958. smerit. unde se calugare~te. 255-263 . Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. in locul vechii biserici distruse de cutremur. ca un adevarat parinte duhovnicesc. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. In anul 1813. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. 1816.

tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. impotriva uniatiei din Transilvania. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale.1792 ~i Comoara dreptei credinJe .uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. precum ~i altele. 30 ieromonahi. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. impotriva eteri~tilor greci. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. 699 preoti de mir. Urmarea lui Hristos . fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos.338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. Slujba Sfantului Nifon . ierodiaconi ~i ieromonahi . de asemenea.1774 ~i 1794. Astfel. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. 445 diaconi. manastiri ~i schituri din eparhia sa. Turcii. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme. au asediat manastirea. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala. cautand sa izgoneasca pe rasculati. A reparat. Apoi. tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. Ajungand la adanci batraneti. impodobind-o cu picturi ~i odoare. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici.1811. s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. 250 biserici de lemn. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti.1793. dupa doua luni de rezistenta ~i de . Iar dintre cartile traduse la cererea lui. Octoihul. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt .1806. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805. 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri.calugari.

Jadurile din imprejurimi.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::.drept moldovean. murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi.-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era . :<lyna pentru biserica. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava. Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. Tomescu. un mare sihastru de 2 Pocrov. .:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie. mss. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. in acel :::'. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. om impodobit . Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi.ari 339 sacrificii. manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile. Pe atunci.:.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. Despre acest . in secolele ~--VI. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare. Cu ingaduinta lui Dumnezeu. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. C. :. pentru rugaciune. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt. sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari. martiri ~ nume.:::-13 ~!inasrirea . dar.. • Arhiereul Narcis Cretulescu. Se cuvine. 1942.3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . Sihastria ~i Slhla. In .:u multe fapte bune. p . mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in . care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. fiind unul din duhovnicii .5-91-5696/BAR.:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . ·. .::nic in istoria monahismului nostru.

cand ob§tea se intemeiase din nou. Evghenie Ungureanu. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. 1923 Racle~ ~i Arhim. in cea· mai aleasa editie. Mai tarziu. fiind plans de tot soborul. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. preot §i duhovnic renumit. in cinstea Maicii Domnului.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. Istoria Maniistirii Viiratec. a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. cand s-a lini~tit Moldova. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. Sfanta Evanghelie (1821). Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. piatind o suma de bani. Iubind pe Hristos. Vazand aceasta. ~i anume. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. fiind insuflat de Dumnezeu. pana la inceputul secolului trecut. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. ravnind marilor parinji. Staretul Ilarie. numit de toti . in anul 1822. din a doua jumatate a secolului XVIII. Viata Ieroschimonahul Iosif . luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre.Pustnicul". in locul unde a fost ascunsa icoana. precum ~i tipografia. staretul a intemeiat Schitul Icoana. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. cum se vede pana astazi. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. Apoi. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824).Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. Manastirea .

.. 2. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. 5. La rugamintea staretului Paisie. ~i este inmormantat in biserica mare .rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. a~ezate intr-o poiana.. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--. b. Pfma astazi. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J.hlei. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman.C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:.gaciune. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S..:::torita de el. in 1785 se ~:.Jwvniceasca.:na in odihna lui Hristos. Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif". t asculta. :. in anul 1828. impreuna cu doi ucenici ai sai. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii . ajutand la intemeierea manastirii . De aceea. Cuviosul Iosif Pustnicul se r. Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in . fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici . Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului.:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. 4. in anul 1780.1lei ~i din padurile Agapiei. alaturi de un mic paradis. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani. Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca .. S:hla. De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau. cum putini erau in vremea sa. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :.rctiferi. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.c lemn ~i pamant. Toti trei impreuna se rugau. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca.. 3. Pocrov ~i Manastirea Neamt. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. Caci.:ll acela~i nume. locul acela poarta mmele de . Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata .::-.iririle lui Dumnezeu. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt.Jutul Neamt. ii marturisea ~i. Batranul .:uhurilor necurate. langa Ceahlau.:0bora din pustie foarte rar.. ii libera cu pace la chiliile lor.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:. Chiliile lui Iosif".

Secu. Dupa trei ani a fost calugarit. Cuviosul Iosif. Durau §i Manastirea Varatec. nisip §i apa §i le urea pe schela. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos. 7. ca ucenic al staretului Gheorghe. cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. Intre anii 1790-1800. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. ca singur ajuta pe lucratori. Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. Fiind inaintevazator. in timpul rascoalei eteriste. 9. De aceea. 8. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. Astfel. iar celelalte . Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. vindeca pe toti cu rugaciunile sale. op.. Satele §i manastirile vor fi jefuite.Adormirea Maicii Domnului". Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. S-a nascut in Bucure§ti.vor fi arse de foe. p. care traiau in multa dragoste. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. De§i petrecea in ob§te. In 1784 a intrat in viata monahala. Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. 86-110 . intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. var. cit. 10 Monahul Casian Cernicanul. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati. numai cat privea pe cineva in fata. 6. cunoscand pricina. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra.Agapia. in ascultare §i necontenita rugaciune. Sihastria §i Varatec . in anul 1762.

Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. biruind ispitele vrajma~ului. om cu viata inalta. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. 3. bland. cand batranul se muta la cele ve~nice. La 29 august. . unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. Damaschin. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . ci ~i mireni.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. cand se duce la Sfantul Munte. Iar dupa intoarcerea in tara. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei. 1831. 4. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . . Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 2. prin cuvant ~i prin exemplu. Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. 5. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. Ascultarea lui cea mai aleasa. i1 cheama la metanie. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. intr-un loc pustiu. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. b. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. in priveghere. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. staretul Cernicai. randuita de Sfantul Calinic.

Fiule Pimen. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. intrand in chilie. fiule. in vremea canoanelor. Iar batranul i-a raspuns: . parintii din Cernica . intr-o noapte de iulie.344 PATERICUL ROMANESC 6. insu~i Sfflntul Calinic. ucenicul sau. Permanent Iuera cu mainile. fiind foarte ostenit. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. nalucire diavoleasca. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. mi-a zis: . sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. 9.Bine petrece pana acum. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te.Fiule Pimen. Dupa intoarcerea batranului din Athos. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. Dupa ce mi-am facut canonul. Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine. venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui. zicandu-mi: . sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. incepatorul acestei ob~ti". De aceea. A zis arhiereul ditre staret: . iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji. Atunci. La biserica.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. 8. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. in anul 1829. ~i parintii de aici. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. i-a spus vedenia.Nu este. Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. cu rugaciunile preasfintiei tale". ~i rn-a furat somnul. m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . ca se va defaima chipul monahicesc. ~ezand pe acest scaun. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: . Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. in vremuri de primejdie ~i nedumerire. indata luandu-~i rasa. 7. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i.

iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . adunandu-se parintii. rna rog sa mai ramana acesta acum. ~ezand pe un scaun.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. :lind foarte ostenit. a vazut ca era ~i staretul Calinic. iar in locul lui ia pe altul! . Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: . ~i acolo. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. venind :a chilie. cum se vede pana astazi. Eu.Si. cu duhul voi fi cu tine. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin.: imparateasa stralucind ca soarele. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul. Cand s-au implinit 40 de zile. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. la urma tuturor. in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i. vino aproape de mine! . a slujit liturghia ~i. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. :J. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. apropiindu-se. langa dansa. au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. 10.Imparateasa ingerilor ~i a lumii.indca are sa faca ceva bun. .ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. i-a pus o cruce ?C piept ~i. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic. 1-au apucat ni~te calduri ~i. august 29. Alaturi. dandu-i o hartie in mana. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. Te rog. ~ezand amandoi pe doua scaune. Era anul 1831. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. Cum vorbeau ei intre dan~ii. a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin. intr-acel camp. .\poi. iubite fiule. anume Nectarie schimonahul. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. 11. de~i rna voi Jesparti cu trupul. era . \·enind staretul.Si a~a s-a scris altul. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara.Fiule Pimen. Deci. fiind slujba la canoane. .Fiule Calinic. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic.

mai mult alba ~i scurta. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. Duminica. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. cam oache~. bureti ~i alune. ieroschimonah. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. om cuvios. alaturi de chilia sa. A doua zi. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. a slujit Sfanta Liturghie. de patruzeci de ani in ob~te. in a doua jumatate a secolului XVIII. duhovnic. cu neamul pamantean. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. Staref. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. Pentru hrana. Ia statui trupului de mijloc. Apoi le-a randuit rugaciune. stand in pat rezemat de paretele chiliei. dupa adormirea Cuviosului Pimen. . A raposat parintele Pimen. august 30. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. arhim. august 29. de varsta ca la 55 de ani sau 60. ascultare ~i nevointa cu masura. Deci. de Ia muzeul Manastirii Cernica. raceau ascultare batranului. Mai tarziu. iar paine primeau din manastirile dimprejur. barba inspicata. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. Din padure adunau lemne de foe. sambata. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos.Cernica. 1831. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. Aici se nevoiau nu putini pustnici. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi.346 PATERICUL ROMANESC 12. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. printre care ~i ieroschimonahul losif.

in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. se desparteau. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. in post. batranul a fost trimis duhovnic la maici. au petrecut in . Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. apoi pleca fiecare la ale sale. dupa traditia locului. Avea inca . Dupa mai multi ani de nevointa. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. _.\ici. Apoi. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. Dar. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului.Poiana lui Iosif" pana la moarte. Deci. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. Gherontie ~i Gherman. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. primind ~i ei ucenici. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. Apoi. Atunci.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau. Mai tarziu. Mai tarziu. sarutandu-se in Domnul.

a scris toate acestea.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . Plangerea Manastirii Secu. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. s-a furi~at noaptea. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. afland ca tezaurul.Plangeri" frumos versificate. Apoi. Cuviosul Zosima. Insa. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. a scris Plangerea Manastirii Varatec. Privind batranul de pe culmea dealului. am raspuns. frate. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului.. care apoi se cantau de calugari ~i mireni. a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. a spart zidul. Plangerea Manastirii Slatina. De asemenea.~tii. monahul Zosima. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor. Plangerea Manastirii Agapia. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. adresate manastirilor jefuite ~i profanate. Ce sa ~tiu eu? Atunci. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. indemnat de Duhul Sfant. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. ~ezand eu. Astfel. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. Bistrita ~i Sihastria. spre ~tiinta celor ce vor urma.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. Varatec. Apoi. din cauza rascoalei eteriste.Ba nu. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: . care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. Intr-adevar. plangea de jalea sfintei manastiri. . Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. izgoniti din sala~urile lor.

ca ~i din Rusia. Din tara. Apoi a randuit duhovnici ale~i. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. iubitor de frati ~i de invatatura. apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . chivernisitor in cele mfmastirqti. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). din tinutul Bra~ovului. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc. ravnitor la cele dumnezeie~ti.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. simtindu-~i sfar~itul aproape. indeosebi. s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. Monahul Dometian a Ia. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. Iar in anul 1823. devenind un calugar intelept ~i ascultator. atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. la Nearn!. ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. vlahi" din Tara Romaneasca. Acest venerabil staret era transilvanean. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. 1-au ales staret. Serbia ~i Bulgaria. Fond Manastirea Neamt. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. calugari din Ucraina ~i Rusia. mai ales in Transilvania. Astfel.Filiala Neamt. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator.cut ascultare mai intai la bucatarie. spovedanie saptamanala. De la inceput. Grecia. apoi calugari greci. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici. la vite ~i la biserica. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. .1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). Apoi. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. Apoi a lucrat in tipografie. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. Faima marelui staret Paisie. Sub staretul Dometian. pe anii 1800-1834. invrednicindu-se de harul preotiei. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. in acea vreme. Iar de peste hotare veneau. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului.

~i tipografia Mfmastirii Neamt. ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. cu porunca staretului. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. in anul 1765. 1943. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. p. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. La varsta de ~apte ani. intre 1823-1834. Popescu. aproape in intregime mistuita de foe. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. la traducerea operelor Sfintilor Pr. II colectiv. la fratii romani din Transilvania. Apoi este randuit. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. din parinti iubitori de Dumnezeu. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. S-a nascut in Bucure~ti. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. precum ~i Manastirea Secu. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. peste Carpati. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. dupa terminarea studiilor. Din botez se chema Gheorghe Miculescu.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. vol. 13 . Bucure~ti. 403-415. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. Bucure~ti. caruia ii devine ucenic. M. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. schituri ~i la bisericile sarace. Muntii Apuseni ~i Maramure~. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. de asemenea. N. 1958. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Staretul Dometian a dezvoltat. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. Nasaud. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara.1 8 3 4) 13 a. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX.

VieJile SfinJilor. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. supranumit . :n post.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. 2. 4.. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana. s-a ~a. Ei au tractus impreuna multe caqi. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. 3. blandetea cu ascultarea". monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri. tiparita :m la Manastirea Neamt. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. Se spunea iara~i. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. Dupa ~apte ani.. smerenia ~i intelepciunea. dupa terminarea ~colii. mitropolitul Grigorie. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. 1817. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere. indrepta ce1alalt. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. 1834. uparit la Bucure~ti in anul 1828.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani. ca. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. La traducerea cartilor din limba greaca.mul Munte. in anul 1820. iar in . moare . b. Octoihul. . intre anii 1807-1815 ~i la . Gheorghe. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811.cut ~i el calugar. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. precum: Patericul. Se mai spunea despre dansul ca. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. La intoarcere. cele 12 mineie.mul. De asemenea. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. Tot ce talmacea .ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani. Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816. La 22 iunie. tiparite 1a Manastirea Neamt. 5. Iar la 10 ianuarie. tiparite la Buda in anii 1804:805. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. pana la moarte. 1823.Dascalul".:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. ca.

352 Bucure~ti. numai de gandul acesta rna cutremur. Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. 7. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . peste Dunare. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . apoi se intorc iara~i in Moldova. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. nici celui ce s-a rugat. sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. crezand ca este vreun calugar hoinar.Nu te teme. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. Dupa putin timp.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . la metania lor. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. Voda. parinte. A doua zi. la o manastire ~i plangand mult pentru el. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. Deci. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. Numai . Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . Apoi. preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. Cilauzit de harul Duhului Sfant. prin anul 1820. 6. Iar blandul pastor. a zis el. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. 8. 10.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". Dupa trei zile. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. Car]i de fnvafatura.Nici celui care a alergat. nevrednicul. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. rna cheama. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. pun in randuiala biblioteca. zambind. intr-o chilie foarte saraca. parintele Moldovei. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. s-a intors la Manastirea Neamt. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. i-a zis: . ingropandu-1 acolo. hirotonindu-se. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. ramas in manuscris. afara de zidul manastirii. 9. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836.Ca maria sa. Talcul Evangheliei. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. incat toata noaptea priveghea. voi veni. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura.

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

ctitorul Schitului Prodromui-Athos . Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901).Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898).

a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . 16. atat Ia Bucure~ti. Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. 14. Apoi manca. precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc.teologul Grigorie. S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. 13. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. urmatoarele carti: . cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. Vazand acest mare ierarh . Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. Ramnic ~i Arge~ .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12. sa dobanditi naravuri bune. s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. putine legume ~i poame. nu precupetea banii. dar sarac de armele credintei. pentru care i se spunea .Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". Era inca foarte bun chivernisitor. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. le spunea: . apoi sa invatati de naravuri. caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor.Mitropolitul Grigorie Dascalul". Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie. o data pe zi. Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau .Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. in cele trei eparhii .Buzau. Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. La Colegiul . Noaptea dormea foarte putin. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani. insa darnic cu saracii ~i vaduvele. precum se nume~te pana astazi. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. 17. 15.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" .

dupa ce va muri bolnavul. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. Ca eu nu indraznesc a zice ceva.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. atunci voi lasa eparhia. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. cand imi va ie~i sufletul. cu infranare. a dispuns: . nici doctorului. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. sa lucdim cele bune. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama. cu . mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. i s-a cerut demisia. sa rna silesc spre folosul neamului. lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. Teodorit. Precum nici carmaciului. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. ajutand El. cu dreptate ~i cu buna-credinta. Si auzind sfaturile lor. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. Fericitul Augustin. zicand: . A§a. ramase in manuscris. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie. lar el. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. Teofilact al Ohridei. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor.Cat avem vreme. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. dupa ce se va ineca corabia.Ce vom face dar. Ca dupa ce ne vom duce de aici. Apoi adauga: . Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. Pe cand era in surghiun (1829-1833).Precum nu am incetat. 22. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. 19. spunea: . a~a ~i dupa ce m-am suit. 20. 18.354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. Altadata iara~i spunea: . intre anii 1832-1833. Atanasie de Paros ~i altii. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. singuri cei ce le vor citi vor marturisi. 21. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. pe Sfintii Parinti. sa le punem la ranile noastre.

a fost ingropat sub strea~ina catedralei. 1-au intrebat: .era de loc din Bucure~ti. p. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834.mmezeu sa se zica. 24.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i).a raspuns el. la 22 iunie. decat carti randuite sa se dea in dar. Bucure~ti. vazandu-1 slab ~i :rimin. 1834. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti. 23. Deci. Ca numai atat voiesc sa traiesc. 25.mama Sfantului Calinic de la Cernica . Dupa ~apte ani.Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. l-2 .Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: . cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca . Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor. Dar cei din jurul sau. SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia . Din botez se . 1956.Inalt Preasfintite. Cred ca urma~ii neaparat ·r. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. ~i aici.cele r. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834".:hema Floarea. fiica de parinti credincio~i. llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti.x sfar~i-o. fiind plans de tot ?Qporul.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. Dintre toate cartile. in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului.Imi ajunge sa incep lucrarea . La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . a inceput ~atia catedralei mitropolitane.

Apoi. ramasa flira sot ~i flira copii. inainte de anul 1840. Copilul eel mai mic. a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. In anul 1820. au intrat in nevointa calugareasca. Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. au dat na~tere la patru copii. Apoi 1-a hirotonit preot. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. infiintata 15 Pr. Bucure~ti. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. 1902 . M.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". impreuna cu sora sa. Nifon M. nascut in jurul anului 1770. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. numit din botez Constantin. 1936. a deprins muzica psaltica . vazand ca ieromonahul Macarie . anume Antonie.din mica sa copilarie". Carte de muzica bisericeasca.dascal de musichie". din cartierul Sfantul Visarion. Apoi. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 .1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. cu numele de schimonahia Filoteia. iar sora sa. Bucure~ti.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. Dar. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. Vaduva Floarea. Popescu. Auzind de numele ~i talentul sau. la Manastirea Viforata. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. cu sfatul fiului ei. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. N. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. a fost eel mai vestit . Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. Era originar din satul Perieti. Ialomita. · 1908. mitropolitul Dionisie Lupu. Justina. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. Bucure~ti. cu randuiala lui Dumnezeu. Idem. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. Apoi. Cel mai mare a ajuns preot de mir. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor. Ploe~teanu. arhimandritul Calinic. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca.

in anul 1833. Iustina. timp de trei ani de zile. nici limba romaneasca. :·:-ientale. Apoi.nationalizat" muzica psaltica. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . .iuhovnice~ti.imarea.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 . Apoi se duce la Manastirea ~earn!. ~i i-a dat ve~mant nou. este luat in '._:rijire de sora sa. La porunca mitropolitului Dionisie. bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . El a . to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti .::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. intre anii 1822-1823. mergand din loc in loc. Ea curge lin. imbolnavindu-se. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova. Transilvania ~i Banat. . N-a sacrificat nici melodia ~nmita. ca un izvor curat de apa. . ~i Irmologhionul. autohton.intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca. in anul 1829. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua. Melodia cantarilor ::ii este lini~tita.ca un apostol ravnitor" ce era. nesilita ~i potrivita. u~or de invatat pentru toti. a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. in tara. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un . El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti.sistema -. Anastasimatarul. Renuntand la . :ara a se departa de textul original. prin ora~e.:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. Sunt vestite catavasiile sale de Florii. ieromonahul Macarie este considerat . in acest scop a tiparit la Viena. cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului. Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri. stareta Manastirii Viforata. unde. din \1oldova. prin biserici ~" manastiri.dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara .dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul.::~ el la mitropolie.cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". Pentru toate acestea.2J.t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani. Pana in anul 1829. dupa metoda ieromonahului \1acarie.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi.. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. ieromonahul Macarie a inceput opera . s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. Adica a curatat-o de influentele straine. eche" ~i greoaie. Dupa intoarcerea S. Atat :.:erotectorul sau. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie. .:. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii.. il nume~te . Poposind in Moldova. .Yeau ~coli de muzica in limba poporului. In toamna anului ~ S36. trei carti de cantari Jlserice~ti . in graiul ?3-triei.patriot ravnitor".

Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. 16 .Bucure~ti. . Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor. Caci. schimonahia Xenia.stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. Apoi.-nii 1800 . in noua manastire.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui.racatoarea de stihuri". in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. Versurile sale. in post. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . voind sa o casatoreasca. ducand o viata cu totul aleasa. sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. a venit ~i tanara nevoitoare. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. s-a racut mireasa lui Hristos. au dat-o la invatatura. intrand in viata calugareasca. Din aceasta pricina i se spunea . Apoi. 4720. pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. precum singudi autoarea le nume~te. Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. Parintii. adevarate imne ~i cantari de bucurie. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. crescand-o in frica de Dumnezeu. pc. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. insotite de o frumoasa prefata. de Ia Arhivele Statului . stihuri". Ascultarea ~ era cantarea la strana. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. ingrijirea bisericii. Astfel. cu privegherea de noapte. cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus. pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. impartite in mici grupe sau . cu numele de schimonahia Xenia. iar . Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca.

toti romani de neam. Octoihul Maicii Domnului. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. a :ntrat din tinerete in marea lavra. in timpul staretiei Cuviosului Paisie. Din limba slavona. SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt.laturi de arhimandritul Macarie. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog.. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut. nr. schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. Iisus Hristos. reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . graiul atat de dulce. Paisie. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . Dupa anul 1800. 82 v. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". 1940. Aici a continuat sa traduca ::l.f. Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti. monahul Gherontie ~i altii. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele.ai multe carti care. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. Cetfericov. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. Din limba greaca.al Sfantului Sava".(. mss. ieromonahul Ilarion. p. Originar din partea locului. cartile Sfantului Efrem Sirul. De asemenea. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de . incat .elinie". netiparindu-se. 359 17 .Athos. a. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei. ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. tiparit la Ia~i in anul 1816. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti. zis . stareful Maniistirii Neamf. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. in neincetata rugaciune. Biblioteca Manastirii Neamt. 1846. Cin care multe s-au pierdut. _. au circulat in manuscris prin manastiri.

cum i se spunea in manastire. Apoi avea cuget smerit. schimonahul Isaac Dasdilul scrie. a 18 Andronic Duhovnicul. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. traducator ~i scriitor de carti patristice. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. 29 v . iar la stanga se canta muzica psaltica veche. la rugamintea calugarilor din manastire. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. cu tacerea. mss. Sub staretul Paisie. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. /storia Mllniistirii Neamf. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). Si atat de bine a deprins muzica psaltica. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. 1863. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. M-rea Neamt. ca o adevarata alauta duhovniceasca. schimonahul Isaac Dascalul. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. dupa obiceiul bisericilor slave. ieroschimonahul Iosif . incat. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. incat multi veneau sa-l asculte. f. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. prin anii 1790. Invrednicindu-se de darul preotiei. in putini ani. 161. nr. cu citirea . Originar din partea locului. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. Indeosebi se nevoia cu postul.Nemteanu". Deci. Si atat de frumos canta la biserica.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. ~i bine savar~indu-~i calatoria. cu rugaciunea. iar glasul sau umplea biserica.

fie direct din Bizant. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. impreuna cu Schimonahia Nazaria. nr. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. fie din Muntele Athos. prin intermediul calugarilor. f. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. 164-1907. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). p. care i-a poruncit. Acolo a fost facuta rasofora. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. raposand sotul ei. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. 82 v. se insemneaza urmatoarele despre el: . pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. luand binecuvantare. La varsta legiuita s-a casatorit.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834).· Biblioteca Miinastirii Neamt . Dar. in loc de Bala~a. nr. a venit la Staretul Paisie. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . Biblioteca Miiniistirii Neamt. lasand in urma numero~i ucenici. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. in rugaciune ~i in taierea voii.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. 190 din anul 1846. in urma unei descoperiri avute. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. 103 Mss. sa caute. De aceea. mss. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. un loc de manastire. primind numele de Olimpiada.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. unde sa se nevoiasca in tacere. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. adusa.

Vazand ca soborul maicilor se mare~te. iar biserica de lemn este neincapatoare. Evghenie Ungureanu. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. cea dintai. ManastiretJ NeamJ. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. Istoria Mfmastirii Varatec. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. mai ales noaptea. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. prin ora~e ~i manastiri. Ia~i. socotindu-se nevrednica. La slujbele bisericii era nelipsita. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. iar pravila ~i canonul le tacea regulat.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". 1923. biserica cu hramul . in anul 1808. Ia ascultare. Totu~i. 1975.Marta" manastirii. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. 342-353 . ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. care numara peste 300 de calugarite. Apoi. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. ea n-a primit. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada.362 PATERICUL ROMANESC 1785. Se indeletnicea. Toata viata sa a construit biserici prin sate. p. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . caci in Moldova . pentru ea ~i pentru ucenicele ei. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata.

Dupa cativa ani. Vigla lanicopoli". jupan Nicolae Cerneschi". Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . pentru ei ~i pentru gradina. arhondaric. in partea de sud a . Apoi. cele mai multe biserici au fost construite gratuit. duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. Langa biserica. s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. care avea ~i o mica biserica cu hramul .lzvorul lui lsaia". A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. . iar cu metania din Manastirea Neamt. A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. retragandu-se la Schitul Sihastria. Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. bolnita ~i egumenie. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita .prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. cand a ars acoperi~ul bisericii. sapand putin. Spun parintii batrani ca in anul 1941.Schitul Romanesc Prodromul". Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova.cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. Gradina Maicii Domnului". in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. trapeza.incintei. Precum reiese din inscriptii. crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. bucatarie. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . Do rind sa petreaca restul vietii in . Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . dandu-i numele de Nicanor. Auzind de aceasta monahii romani. nu li . Intre anii 1841-1842. Patapie ~i Grigorie. acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. calugarit de marele staret Paisie.

1958. timp de o jumatate de secol (1792-1842). 383-387. Arhiereul Veniamin Pocitan. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. Ploie~ti. Sfantul Munte al Athosului. II colectiv. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. Pr. Sibiu. Insa Dumnezeu. M. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. Dupa anul 1820. prof. 280-288. Atunci unul dintre ei a zis: . p. 22 . Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. neobosit tradudltor de carti. Ilie Gheorghita. prof. p. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. vol. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. 1907. Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846).Cu adevarat. care este ~i duhovnicul nostru. ctitor de ~coli ~i biserici. Pentru sfintenia vietii lui. Mare carturar.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . Pr. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte.Parintilor.Chir Isaia". Bucure§ti. asemenea cuvio~ilor de demult. racftnd aghiasma. vazandu-~i schitul bine intemeiat. Lacustele distrugeau totul. M-rea Neamt. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. in singuratate. Cuviosul Iustin egumenul. Apoi. Bucure~ti. ierarh plin de curaj. vazand aceasta minune. 1941. in post. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. in aspra nevointa. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine. Nicolau. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. Pacurariu. Acolo. V. au zis: . a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. 1972. Parintii lavrioti. Pr. Auzind aceasta.

atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. mitropolitul Iacob Stamati. Ultimul frate. in satul ~o~ie~ti-Falciu.Mfmastirea Agapia 32 de ani. . schimonahia Elisabeta.c raram cultural. calugarindu-se cu numele de Sofronie. s-a facut calugar. o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman. De mic. Aici fondeaza un spital.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. In noiembrie. in acela~i an. La 1 iunie. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc.trunul seminar de preoti din tara noastra. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc.i:illovnicesc.ljarute asupra marelui mitropolit. dascal.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 .Serban. unde pastore~te inca ~apte ani. Dupa cateva zile. Totodata.anastiri ~i schituri din eparhie. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J. social ~i patriotic. primind numele de Chesarie. 1803. Dupa inca un an este racut . In anul 1793. patru au imbrati~at viata calugareasca. venerabilul sau parinte . din parinti credincio~i de bun neam . 1768. mitrqpolitul Iacob Stamati. este dilugarit cu numele de Veniamin. 1-94. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. . . Din cei cinci frati. De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. Matei. Multe ~i grele au fost necazurile . a fost stareta in .-reot ~i numit eclesiarh mare. sfetnic ~i calugar devotat. a fost mare postelnic. organizeaza numeroase . a fost consilier al =utropolitului Veniamin. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. AI treilea copil. in 1784.i. copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. La 10 martie. ?etru ~i Gheorghe Asachi. 1789. Constantin.. AI doilea frate. 1796. Vasile. cat ~i . La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. Cel dintai. totu~i de Ia inceput s-a dovedit . este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. AI patrulea. Tot atunci trimite doi fii de preot.arinte sufletesc al Moldovei. la studii peste hotare. Avea numai 20 de ani. se muta la cele ve~nice.ales slujitor al Bisericii lui Hristos. Dupa un an.xtor pentru bolnavi. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. sustine zidirea din nou a zeci de biserici la .at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i.

unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Intre anii 1808-1812. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. b. Secu. manastiri. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. . prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. Cele doua tipografii. In acest scop. liturgica. 1842. da o Carte PastoraUi ditre preoji. Agapia Varatec. La 18 decembrie. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. la 30 decembrie. iar nu prin turnare.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. ~coli ~i mai ales la seminar. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. traie~te un timp la Colincauji. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios.dasdilii" de la Neamtu. Jar in ianuarie. morala. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. 1846. mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. In anul 1833. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana. 1886. Face numeroase vizite canonice la biserici. peste Prut. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. compusa din opt puncte. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. din cauza rascoalei eteriste. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. aghiografica ~i istorica. In anul 1821. facute de el ~i de . Dupa inca patruzeci de ani. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i.

cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. in 1834.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. Rarau ~i altele. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. 5.~coala incepatoare.Nu ar gre~i cineva. peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca. pe cele douasprezece luni ale anului. insa. . mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e. in anul 1805. in 1805.Academia Mihaileana din Ia~i. dar ramasa neterminata in timpul vietii sale. 4. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. in anul 1834. dupa 1834. nici ar fi departe de adevar. Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. in lunga sa pastorie. biserica Mfmastirii Vorona. . .Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova. in anul 1828. . biserica Manastirii Sihastria. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei. in acela~i an. Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: . pe langa cele amintite. a fondat primul seminar din tara. Schitul Durau. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. in anul 1803. fondata in 1833. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. dascali ~i ierarhi ale~i. 3. Manastirea Horaita. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Astfel. pana la mutarea din viata a mitropolitului. Astfel. rai impodobit cu tot felul de pomi. 6. . .~coli publice in toate ora~ele din Moldova. cea mai mare ctitorie a sa. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: .Seminarul de la Mfmastirea Socola. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . . in anul 1841. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. . Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet.C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2.

368 PATERICUL ROMANESC 7.·.Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. 9. 8. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu.. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . pentru imbracamintea. mfmgaie pe eel necajit. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. din vechi il fac nou. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. Ca. precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. Precum trupul. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor. pe eel ratacit il intoarce. 10. catre lucrarea faptelor bune il pornesc.Precum . simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. dupa o vreme nu mai poate fi viu. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. pentru podoaba ~i pentru hrana lui. din mort. fac vesel sufletul privitorului. precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor.stea de stea se deosebe~te in slava". marea o lumineaza. tot a~a. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. . catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. pe eel pacatos il intoarce la pocainta.Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare. tot a~a ~i vietile sfintilor. . Ca. iar pe om. nemancand bucatele cele potrivite lui. viu. 1. desrateaza gustul.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor. zicea: .. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc. pe eel neplecat il pleaca. lipse~te pe cre~tini de folos. nu poate fi viu nicidecum. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza . cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti. 11. Zicea iara~i: . a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. Zicea ~i acestea marele ierarh: . din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta. cu starea ~i cu deosebirea. ci moare. pe minte o lumineaza. veselesc ochii. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. ci este mort. 12. Pe suflet il stralucesc. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. cu frumusetea. Ca.

la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . cu evlavie ~i cu luare-aminte. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. . nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. ci de multe ori.:::atre Dumnezeu. zicfmd: . nu se umile~te. cand nu cercetezi bolnavii. Alteori. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. sufletul tau nu se smere~te. 14. cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. nici de doua ori. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. omule.dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau. Apoi zicea: . Ziditorul nostru. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. zice Ecleziastul. 15. . facerea de bine catre aproapele. nu o data. 17. 16. in loc de mila. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. cand tu nu pofte~ti. imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi.Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. mintea se va lumina. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii .pentru care.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. bunatatea. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. o.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga. iara~i invata poporul. Pentru aceasta . prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". rape~ti cele ale saracului.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. zicand: . nu se caie~te de pacatele sale.continua mitropolitul Veniamin .0. Cand tu nu te parase~ti de rautati. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . ci zavistuie~ti sporirea lui ~i.

vai mie. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. ticalosul. argint cu foe lamurit. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. 19. Ah. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. pe care o am primit? 21. Langa acestea. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. lucrurile potrivnice.Vai mie. 10). atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. piei gandite ale cortului marturiei. La urma adauga ~i acestea: . luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept.Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. eel rara de minte. care ne zidesc. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. viata omului scurta. ca Moise. 4. tartarul atat de rece. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. prea iubite cititorule. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . foarte am gre~it. o. nici apa in sange nu am preracut-o.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . Zise ~i acestea: . cu care suflet ~i cu care inima. eu. focul gheenei arzator ~i cumplit. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. pacatele multe. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. 20. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. oare. 3. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. haine aurite. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate.370 PATERICUL ROMANESC 18. 13). funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune.Deci. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. Doamne. Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: . moartea se apropie. Doamne. ci a~a prost. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti.

Zicea iadi§i: . iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia.§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. . darurile cele minunate ale acestei carti. Este liman care izbave§te pe . Scara Sfantului loan. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. se K:. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca. 26. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu.Primiti cartea aceasta cu dragoste.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon. §i tara de primejdie o veti trece. Prin invataturile ei cele intelepte. ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare.:ei ce scapa Ia citirea ei. . 24. al carei capat ajunge pana Ia cer . §i cititi-o des §i cu :uare-aminte.a. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt. iubiti cititori. ca §i Israel eel de demult pe egipteni. negre§it.Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi.Precum painea este. mai de nevoie trupului. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase. incat le recomanda tuturor zicand: . adica pe . mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti. ea este oarecare toiag allui Moise. aici fugirea de pacat. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. decat toate celelalte bucate. ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul.intru care Dumnezeu este ::nurit . prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare.Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. acolo izbavirea de tirania lui Faraon. o.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . celui ce pofte§te mantuirea s. 25. dupa vrednicie. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. iar pe faraon eel' gandit. ca. 27. continua bunul pastor. 23. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. Iara§i zicea: . ~i precum luna pe stele. Apoi adauga §i cuvintele acestea: . intru dansa il veti vedea cufundat. este nu numai monahilor.:!lavolul. ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei.

pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica".372 PATERICUL ROMANESC 28. cu intelegere ~i cu dreapta credinta. . sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. 33. ~i luminat striga. Veniti. Tipicul. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! . cum sa va purtati intru cele sfinte. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. spunea mitropolitul Veniamin. spre mai lesne-intelegerea cititorului. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. 29. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti. Apoi adauga ~i acestea. Ca nu din pricina aceasta.Pe cat de cu osardie. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului.Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala. chemfmdu-i pe dan~ii: . Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala.in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. Iar ceea ce place sfintilor Lui. La urma.Ceea ce place lui Dumnezeu. 30. 31. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. place ~i lui Dumnezeu. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui. adica pe sufletele credincio~ilor. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . a neintelegerii.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. Zicea iara~i bunul pastor: . adauga mitropolitul Veniamin: . 32. Iar pentru folosul tipicului zicea: .

3). pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni.Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. 36. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. aduc.fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps.Omul.Nu ar fi gre~it cineva. Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. Ca.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. 18. 40. nici departe de adevar ar fi stat. Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului. dupa vedenia Proorocului Zaharia. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. a~a invata marele mitropolit: . 37. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. zicftnd: . Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. iubitorilor de Hristos cre~tini. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui. 11 ~i 118. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. tot a~a Ceaslovul. 1. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. nici de ar fi numit-o cer.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om. mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face. mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a. 38. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. . Alteori indemna parinte~te pe to!i. rara indoiala. Daca a~a va ve1i sftrgui. adauga mitropolitul. 35. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. 103). 39.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . Si crede!i. Iar despre importan1a Ceaslovului invata. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. zicftnd: .

iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. zicand: . ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu. ~i pe trup il despart de suflet.Biserica. mai tot tineretul veacului acestuia. In zilele de acum. ~i pe suflet de Dumnezeu". Nici de alta rasplatire vrednic. lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. de la treapta arhiereilor. pana ~i anagno~tii. care inca urmeaza acum. imputinandu-se credinta. atat se ingrijea pentru invatatura credintei. 20). 30). Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). 45. nu se poate socoti vrednic de alta numire. imputinandu-se invatatura credintei.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. adica sa aiba faptele credintei. in veacurile de mai inainte. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. 43.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. s-a . continua mitropolitul Veniamin. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. parintilor. 41. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. incat. se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. deci. Ba inca ~i mai rai decat aceia. le socotesc ca de la intamplare. se insarcinau sa catehizeze poporul. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. decat de sluga vicleana ~i lene~a. ~i amar voua. Deci. in lumea aceasta. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. cu adevarat. adevarul graind. Apoi sa aiba praxis. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. 44.Uciga~i de fii. incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte. zicea: . Vai. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. deca. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. tot clerul. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i.

astfel invata: . m-am sarguit.Socotind eu nevrednicul ca. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. mbitilor patrioti. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. la basme ~i la tot felul de zadarnicii. in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. 46.sa se citeasca sfintele carti. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei.Fiti. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire.Mintea este intocmai ca ~i stomacul. decat pentru inse~i pacatele mele. Ca prin acestea. Cand cineva o incarca cu multa citire. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna. din care multe stau netiparite pentru neinlesnire.turma" de la ni~te caderi ca acestea. 47. adauga mitropolitul. iubitilor. in multe parti ale Europei. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . Zis-a iara~i bunul pastor: . ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma. daca nu eu. pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. zicand: . 50. Apoi indemna pe cititori.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri. Iar pentru folosul cartilor.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi. luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia. 49. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . 48. zicea marele ierarh: . asemenea este ~i mintea. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. Iar despre felul cum trebuie . dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. turnul credintei. Dar ~i ortodoqilor. ~i prin indemnare. nu putina ratacire pricinuiesc. Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. ca nu toata trecand-o cu ochii. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei.

Lepadali tot vicle~ugul. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. dupa ce va citi in lini~te. sa urmeze iara~i inainte. iubililor. cu evlavie catre cele sfinte. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. 52. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. cat va socoti ca ii poate mistui mintea. Altadata iara~i ii indemna: . pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. Fili blanzi. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte.Primili cu dragoste osardia mea. Iubililor.ai inainte. dimpreuna cu citirea acestei carticele. Adica. cucernici. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. sa soseasca ~i judecata. 54. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali. o incheiere a unei pricini. iubitori de Dumnezeu. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m.Fiilor. In acest chip se folose~te cu adevarat. ruga1i-va ~i pentru mine. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. care la vedere de~i se arata mica. a uitat tot ce a citit. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. cu buna luare-aminte. 53. A~adar. . Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . ca. a~teptand intoarcerea voastra. cape ni~te strune. pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. Zicea iara~i: . linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. Nu pierde1i vremea in zadar. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. le am intinse. 51. Apoi adauga ~i aceasta: . Pentru ca nu cumva. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta.

Ci. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna. Apoi adaug. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie. zicand: . dupa datoria pe care o aveti. totdeauna indelung rabda. ~i ca un bun ~i ::. Ca va veni. trecandu-ne vremea in zadar.:Cc ob~te sa se veseleasca.:. In prefata . . Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . aratandu-te. Precum ~i pe a noastra limba.:~a mare ~i infrico~ata. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. Tu. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . 60.0. Mai mult. . pe care Dumnezeu ne-o . precum !nsu~i ragactuie~te. ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. de ob~te. inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire. risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire. atat de !mpresurata de multe altele. 57.:bitor de oameni nu ne pedepse~te.Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. de Dumnezeu placute ~i folositoare. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine.Veniti sa ne bucuram de Domnul. Tu pe toti credincio~ii ii chemi.:. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. Zicea ~i acestea: . carte aurita! Tu.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune.i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu. Tu. avand plata Sa cu Sine.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55.:: ~i Imparatiei Sale. 58. . Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: .im nimic pe toate le-a actus intru a fi. spre toate invataturile cele iinatoase. a~teptand ?LXainta sa ne ierte. vine ziua Domnului . Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh.a spre pocainta.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste .Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. :. cum . ca . ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui. ivindu-te. 59. 56. incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. Ci.zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor . cereri ~i :::mltumiri.

dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. Si. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. Zicea iara~i: . invatatorii fire~ti ai moralei. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: .. fnw1Jafi toate neamurile. mlidular ravnitor al statului ~i. parinte duios al familiei.lstoriei biserice~ti". ~i prin altii. supus credincios domnitorului. de asemenea. ca sa zic a~a.378 PATERICUL ROMANESC 61. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra. 63. de la preot ~i pana la profetul .De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. zicea mitropolitul Veniamin. le-a zis: Mergand. 67. Adica de cuno~tinta ~i de credinta.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii.Citind lstoria bisericeasdi. care na~te pe credinta. trimitand pe apostolii Sai in lume. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. zicea marele ierarh: . ~i insumi. 66. Pentru ca. cetatean folositor al societatii. Doamne! 62. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. Ceaslovul. Zicea iara~i: . zicand: . cu care sufletele cele evlavioase. toti au tacut tarlidelegi. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. nu va pieri cetatea noastra. 15). al patriei ~i al omenirii. sarguincios lucrator al pamfmtului. in prefata .De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. caci altfel este moarta. spre a putea ajunge catre mantuire. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. cu un cuvant. am pus tot felul de silinta. cuno~tinta. 65. spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc. Apoi continua.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. Si precum credinta invie prin fapte bune. de la eel mai mic pana la eel mare. popor ales ~i bineplacut. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. 64.

doresc viata. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. 68. sa :. mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. mitropolitul Veniamin C. in care sta ingramadita spuza patimilor. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi .)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. ce se surpa ~i nu tin? . nu prin arme ~i putere lumeasca.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. unde a mai trait inca patru ani ca . ziua # noaptea? (Ier. mai stralucit. o. temandu-se de moarte. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). nu indelung. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. Zicea iara~i: . 69. 70. ca.Fiii veacului acestuia. nu avem trebuinta de tronuri. dar cu nemurire. nu avem lipsa de sceptre. uniti prin dragostea evanghelica.Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. iubitilor. folositoare lumii. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. lata mijlocul prin care sa putem vietui. nu avem nevoie de diademe. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. mai puternic. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. 1. Dupa cincizeci de ani de jertra. Altfel trupul nostru. se poate numi viata. Dumnezeule.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. 71. Spunea marele ierarh ~i acestea: . Apoi. 16). Zise iara~i mitropolitul Veniamin: .Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. 72. chiar din inima lui.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei.:ele dumnezeie~ti. sfintii toti au ::. Apoi continua. mai mare. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. adevarata marue sta numai in virtute. a~a in nevoie. Prin virtute ~i prin credinta. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor.Nimic nu este. 1).

. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. o. . Drept aceasta.Las. cit. iata. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. din afara de sfanta biserica. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. . ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci. Ia anul 1796) Veniamin. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: .smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei". traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. 73. 25 . pentru luminarea poporului nostru ortodox. op. dupa cum i-am iertat ~i eu. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . cu mila lui Dumnezeu. Iar pentru inmormantarea sa. 238-250. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi. Dator e~ti. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. numai cu parintii din manastire. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. preote. Smerit Episcop Romanului26 . pentru dragostea Domnului. 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. rara arhierei. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te. 74.. p. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. Mi~cat de harul Duhului Sfant. preote. inainte de ob~tescul sau sfar~it. a.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti.

de judecati. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. cu toate faptele ~i urmarile tale.iu. neurmand sfatul tau. dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac. ori rob. a pazi curatenia. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. Si sa fii . nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. de mimdrie. cum ~i pe dinafara. de galcevi. care le fac cei mai multi prin casele lor. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. 5. '·e~minte. (adica) de betie. cu neoranduialli. care este incepatura tuturor rautatilor. baierile ~i altele asemenea acestora.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. ca.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. sa arati la protopopul tinutului. carti.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. sfinte vase. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. e. cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. o data ~i de doua ori. f. b. Sa nu fii volnic a cununa. . g. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . cu indeletnicire Ia rugaciuni. ori slobod.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. c. sa poste~ti cu o zi mai inainte. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. rara de pecetluit cu pecetea noastra. icoane. ferindu-se de adunari necuviincioase. d.:urat atat la cele din launtru ale tale. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. 15). iara cand va fi lipsita de ceva. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. grijit la haine. lara. a fi cinsti1i ~i ascultatori. cristelnita pentru Sfantul Botez. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. de zavistie. ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. . sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. descantecele. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. farmecile. de cuvinte de~arte. atat inauntru. Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. iar nu in turnari sau in alt . . de sudalmi. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti. spalat ~1 pieptanat. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me.

prive~te-le. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. Dar. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs. in desi~ul codrilor. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. ci singur ~i-o agonisea din plidure. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. . iar ziua ursul pleca in plidure. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate.Pe~tera Mica". doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. Aceste mai sus aratate. fiind preot.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. carele. cu iubirea lui de oameni in veci. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. ~i cum pandeau ei in apropiere. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. Numai ursul. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. ~i de vei pazi intocmai neaparat. Se mai spune din batrani eli. Ci. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. o. Pustnicul nv. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. Sau cand vei avea pricina de galceava. dorind sa se roage in pustie. preote. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. De te va supara cineva. numita pana astazi . Dupa cativa ani. ca sa te punem la cale. s-au imprietenit unul cu altul. odata. Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. Amin". sa fii indatorit a veni la noi. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. cand vei avea vreo suparare de judecata. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. h. ca ucenic credincios. cu randuiala lui Dumnezeu. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. ale pazi neaparat. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure.

in anul 1825 este hirotonit episcop la . ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti. Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare.au zis vanatorii . unde o fi raposat §i ~are ii era numele. credincio~ii intra in .cuns aici in pe§tera. Insa. . parinte . pe piatra. Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? .Ce cautati. In anul 1820. in pustiul acesta? .C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . vom mai veni prin locurile acestea. Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa. care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: .Dumnezeu sa va binecuvinteze. fratilor.Parinte. am vrea s-o lasam sfintiei tale. \'rei s-o prime§ti? . au vazut un :ucru infrico~at. El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci.§i te roaga pentru noi! . cu numele de Constantin Cipatana. La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului. Parca s-a a.s.Pe§tera Mica". oricata apa ar lua. Urmarim un urs. smerenie ~i pricepere.Lasati-o acolo. fratilor. Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. parinte. Mergeti in pace. Pana astazi.Sa ne iertati. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera.Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! .Izvorul Pustnicului". izvorul nu se imputineaza niciodata. . ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor.Iarta-ne. iar aHituri. suntem vanatori.Parinte. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut. se roaga §i iau apa din .Cum va este voia. Din ziua aceea. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon. fratilor. prin anul 1784. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul. mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. avem ceva de mancare la noi. pe piatra. Cand au ajuns la gura pe§terii.

Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. Aici . Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834). in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). in anul 1833 ~i altele. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. Acatistier (1836). Psaltirea (1841). trecatorule.Iosif al Arge~ului . plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. a raposat cu pace. Iar ca ucenic al unui mare episcop . Octoih ~i Catavasier (1839). venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. Ceaslovul bogat. a intemeiat mai multe ~coli. Chiriacodromion (18391 ~i altele. zidindu-le laca~uri. infiin~ in anul 1836. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. precum ~i pictori renumiti. schituri. preoti ~i dascali ale~i. devenind astfel ur:. in anul 1846. la 30 noiembrie. mare ctitor al acestei eparhii. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833).sacrul mormant. Agheasmatar (1845) ~i altele. a reinnoii zeci de laca~uri . zeci de carti patristice ~i de cult. Molitfelnic bogat. unde s-au tiparit. ~coala de picturi bisericeasdi. fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu.Opre~te-ti. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. Sfintele Liturghii (1840). cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. precum: Seminarul eparhial. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. Alcatuire aurita (1837). Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. raspandite in cea mai mare parte gratuit.384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. spre neuitata pomenire. in anul 1830. Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). ~coala de muzica bisericeasdi. din care au ie~it episcopi. dandu-le preoJi buni. metoace ~i biserici -. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . episcopul Chesarie.a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti.manastiri.. rugaciune ~i viata morala desavar~ita. timp de 21 de ani. Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului.

in putin timp. . iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. p. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. mare evlavie la Maica Domnului. Bucure~ti. a raspuns batranul.Parinte Calinic. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. sub varful Muntelui Horaiciorul. Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . 28 .C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. . a Patriei ~i eternei sale memorii. pruni ~i nuci. alunga fiarele salbatice din gradina sa. 1913. luand icoana Preasfintei Fecioare.:eTJ!a. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. p. Bucure~ti.. ViaJa # activitatea lui Chesarie. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. jertfiri spre gloria Domnului. Poiana lui Calinic". biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. rna cobor singur! ~i indata. episcopul Buzaului. Voiculescu. G. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. a cerut Preacuratele Taine ~i. D. Cuviosul Calinic avea. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. vol. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul.. ca s-a nevoit aici 40 de ani. Ajungand la adanci batraneti. a cazut bolnav la pat. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. sa mori la manastire. II colectiv. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. 1958. a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. 1897. (Noiemvrie 30.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. Batranii spun ca era preot. Bucure~ti. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. teza de . 57 ~rie.. am venit sate coboram de vale. Apoi s-a inchinat in biserica. s-a marturisit la duhovnic. 419-422. de asemenea.Cu ajutorul Maicii Domnului. Furtunli. Veneau la el oameni bolnavi de prin sate. Oriunde se ducea.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. de~i suferind. In anul 1808 a fost calugarit. cand avea numai 12 ani. este schimbat din staretie. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. Parintii sai.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. Staret ~i duhovnic ales. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. de altfel. 5peCifice. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. .u credincios al neamului. . Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX. In urma unor intrigi din afara. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. In anul 1843. arhimandritul Ilarie. de~i saraci. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). iconom devotat a. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. i-au dat o cre~tere aleasa. Dupa moartea staretului Dometian (1834). Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. a neamului ~i a aproapelui. in anul 1789.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". apoi reales intre anii 1838-1839. fiind incredintat unchiului sau. In anul 1802. Intre anii 18321834. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. Ortodoxiei romane~ti. calugar invatat ~i scriitor iscusit.:ulturala. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . hirotonit diacon ~i preot. arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. In aceasta scurta perioada. a intrat in viata monahala. iar mai tarziu. din Manastirea Neamt. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru.

Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. Mai ales la Ia~i. Se spunea despre dansul. in anul 1821. atat domnitorului ~i mitropolitului. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. in acela~i an ( 1821). a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. marele staret Neonil Buzila. se muta in odihna lui Hristos.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". precum insu~i lucrul 1-a adeverit. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. Deci. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. 4. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. vazfmd parintele saracia datornicului. tarani ~i ora~eni. cat a fost preot la catedrala. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. parintele Neonil. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire. plfms de tot soborul. Arhimandritul Neonil.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. a intocmit . Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. precum se vede pana astazi. b. Bogati ~i saraci. Ia 16 octombrie. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. in toata viata sa. invatati ~i oameni simpli. 6. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui. 5. mireni ~i calugari. ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. Deci. luand porunca de la staret. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. 2. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. . arhimandritul Ilarie. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. impacat cu sine. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. 1853. 3. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. Dupa aproape doi ani de zile.000 lei. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos.

. . Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. .veniturile manastirii vor fi folosite. unitate ~i smerenie. cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie.marturisirea zilnica a soborului. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. viata duhovniceasca ~i . indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie. Nimeni nu avea voie sa manance in chilie.participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii.indeletnicirea la chilii cu pravila. in iiecare seara. erau acestea: .CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa.deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni.interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca. Toate acestea au fost in intregime realizate. . Iar pentru abateri mai grave. zidirea de spitale ~i ~coli publice. ca: zidirea de biserici noi in satele sarace. . Prin aceasta. De asemenea. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: . lucrul mainilor ~i slujirea. . Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. fixate de staretul ~eonil. atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. ~i altele: . afara de cei bolnavi. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti.petrecerea soborului in desavar~ita armonie. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire. .servirea mesei numai la trapeza. . iar imparta~irea sa se faca saptamanal.interzicerea mancarii de carne in ob~te. cat ~i pentru cei din pustie. inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. din Yeniturile manastirii. 8. tara voia soborului. 7.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire.zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt. . infiintarea unor . . care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir.

in ambele ~coli.cum nu era alta in Moldova". pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. in anul 1852. in timpul staretiei sale. lar pentru calugari. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar.se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. 9. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. Muzica psaltica. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. cu medic platit de manastire. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. Staretul Neonil. pe cheltuiala manastirii. ~i altele. a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. Tipicul. de doua ori mistuita de foe. Marele stare!. spitale ~i ~coli . multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. 11.chilii. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . trapeza ~i aripa de sud a incintei. Mai zide~te o farmacie mare . incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. 10. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. cu paraclisul Buna-Vestire. Gramatica. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . Astfel. Regulile vieJii monahale. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. arhimandritul Neonil. A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ. incinta Manastirii Secu. ambele inzestrate de stareJ personal. cu paraclis la mijloc. in locul celei arse in 1841. biserici. lar la Targu Neamt zide~te. in aceste doua spitale. 1 .bolniceri" ~i un medic. copiii invaJau gratuit. biserica Schitului Vovidenia din apropiere. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune.

trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. Pe langa cartile care se citeau la chilii. lucrau la teascuri. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. iar altii turnau litere. La Manastirea NeamJ. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. Cum se imbolnavea cineva. 14. dandu-le mancare ~i chilii. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. raceau cerneluri naturale. 16.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. culegeau textul. la ascultare. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. la trapeza. Se spunea despre dansul ca. in anul 1847. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. Iar de la Utrenie. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. din Sihastria. Basarabia ~i Bale ani. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. Pocrov. corectau paginile tiparite. Unii traduceau din limba greaca. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa. . atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. la bolnita. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. la tipografie. ~i se vindeca. la episcopul Andrei ~aguna. Astfel. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . secerand pe cei lipsiti de ajutor. Sihla. Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. 15. 13. cat ~i in Muntele Athos. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera.

Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. ~i sa ne imbracam iD . adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti.Sa ne innoim. 7). atat prin viu grai. Mirelui sau eel adevarat. trup spre mantuirea noastra. va rog. 21. niciodata n-a cartit intru inima sa. primiti. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. dupa cuvantul Apostolului. dezbracandu-ne. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846. Zicea iara~i: . a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu.Fratilor. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii. zicand: . adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. . Zicea staretul Neonil ~i acestea: .Fratilor. egumenii. Pe acestea. care numara pana la 600 de calugari. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui. zicea el. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta.Pe florile acestea duhovnice~ti. 19. de pe patul suferintei. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. AWi data iara~i invata. a oamenilor. Zilnic veneau la el parintii din consiliu.394 PATERICUL ROMANESC 17. 1. 20. spre a le aduce lui Hristos. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. Ci de acolo. Zicea iara~i: . 22. fratilor. cu toate schiturile ~i metoacele sale. prin cuvantul arhanghelului. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. ca pe ceea ce negrait.Fratilor. adica sfanta noastra maica. se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. De pe patul suferintei. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. cat ~i prin scris. lar dintre toti. miros de buna mireasma. Biserica Rasaritului. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. 18. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat.

Lui sa-l aducem.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . pe cat ne va fi cu putinta. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti.Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. ci nestricacioase ~i cere~ti. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. staretul Neonil. 25. marele staret Neonil. 23. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant. a trecut cu pace la ve~nica odihna. Adica. ci tara incetare. Dupa trei zile. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. Domnul nostru. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. insotit de aceste ultime cuvinte: . . in toamna anului 1852. tacand aceasta. Zis-a iara~i staretul Neonil: . inca ~i pe preacuvio~ii parinti.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru.Hin glasul trambitei celei de apoi. 13. a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. Ca. Apoi adauga: . Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. ca. iertati-ma. cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . 1853. NEONIL. octombrie. 24. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. Iisus Hristos. praznuind nu o data in an. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. Amin". ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti.:el nou prin lucrarea faptelor bune. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. spre urmarea petrecerii lor. dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul.

Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici. 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. Pentru multa lui osteneala. ajungand renumit prin satele din jur. La chilie se hranea numai cu urzici. laudand pe Dumn.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. iar in casa a fost crescuta de mama sa. ieroschimonahul Gherasim Popescu. Noaptea. in Muntele Batrana. egumenul Pe~terii. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. prohodindu-1. iar Duminica venea la schit. Deci. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se. indata i se implinea cererea. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. pana la ob~tescul sfar~it. ~i. caimacamul Moldovei. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. ieroschimonahul Gherasim. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. De mica a fost data la invatatura. asculta slujba. prin anii 1815-1820. i~i marturisea gandurile la staretul sau. Elisabeta. . Dupa traditie era din Tara Higara~ului. Deci. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa. deprinzand bine limba greaca. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor.l~u. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. Apoi. nici daruri de la oameni nu lua. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. cu cartofi ~i pesmeti. s-a retras mai sus de schit. TFeci. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. a auzit un glas: . Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. cum se ruga pentru cineva. iubind pe Hristos.

Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. carti de cult ~i multe . la biserici ~i manastiri. sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. urmand exemplul inainta~ilor ei. de asemenea. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. 770-791.C U V I 0 . ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. De asemenea. la Manastirea Varatec. Nectarie Banul. Elisabeta.R.:andele. Buc. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. 7. acoperaminte de fir. Arhim.. schimonahia Elisabeta Bal~. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. 1898.:. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. a restaurat biserica Domnita Bala~a. Inca pe . Idem. ::dita de fiica marelui voeivod. 603-632. imbracaminte la icoane. cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei. p..:-rimind schima monahala. pe toate le-a impartit :a saraci. Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. Deci. e~minte. precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. staret. . duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX. mare dregator al Tarii Romane~ti. ajungand la adanci batraneti. dar nu avu copii. ctitorite de Constantin Brancoveanu.Hituri de mormantul mamei sale. a racut numeroase donatii de bani. Apoi. 1857.O.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. ~i a fost inmormantata . 1898 3 iok. a daruit ve~minte. carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. . Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal.. lstoricul M-rii Horaita. -. icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. carti. Viafa unui fmbunataJit calugar roman. nr. Viata Acest cuvios arhimandrit.ilrele. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei. ". :::: casa parinteasca. logodindu-se cu Hristos ~i . Apoi. In Bucure~ti. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi. in acela~i an.

Parintii sai. din vestita familie de dregatori moldoveni. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. parintii voiau sa-l casatoreasca. La varsta de douazeci de ani. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. Apoi. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. de mitropolitul Veniamin Costachi. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. numita Roseti. a pornit spre Manastirea Neamt. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. dar el. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. alaturi de ctitoria sa. tinutul Neamt. dar nu reu~e~te s-o termine. mitropolitul Grigorie. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. pe ascuns. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. a ie~it afara. dupa obiceiul vremii. cuviosul arhimandrit. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. tanarul loan. regretat de fiii sai duhovnice~ti. lasand staret pe unul din ucenici. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. 1859. ca sa-i organizeze tipografia. pe cand erau cu totii la nunta. pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. Intr-o noapte. . La 26 decembrie. de curand infiintata. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. Dupa cativa ani. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. dezgustat de cele pamante~ti. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. Nicolae ~i Pelaghia.

ca ajutor primului tipograr. le-a spus: . a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. Dupa plecarea sa la manastire. Apoi. un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. 5. in acela~i .:cei paduri. a raspuns loan. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: . pana ~i la Sffmtul Munte.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. 3. 1-au cautat parintii peste tot.C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca.:a ~i-a ales partea cea buna. 6. Aici s-a . trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. Si iata.:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. Dar acum nu aveti ce s. . nici la stanga. :ubind toata viata saracia lui Hristos. Murind tatal sau. . Sa nu te lbati nici la dreapta. fnvatand me~te~ugul tipografiei. Abia dupa doi ani de zile. care ii 5ehimbase hainele la plecare.ajutat de inca 30 de monahi". El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. 4. Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. Deci. daca o vrea Dumnezeu. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: . Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului. Dar smeritul nevoitor. aici sa te sui. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i . dar nu 1-au ~it.A-i faceti di s-a facut monah. intorcan. 1-a gasit la Manastirea Neamt. . Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa.A~a. nu departe de schitul cu acela~i nume. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. 7.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. Mergand pe jos toata noaptea.:u-se.Vrei sate faci monah? . cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. unul din casnicii tatalui sau. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura.

deasupra unui brad. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. 4 cantareti ~i restul ascultatori. Apoi. preot ~i arhirnandrit. apropiindu-se. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. irnpotriva vointei sale. Apoi. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. in ca1iva ani. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. a zis: . sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. langa Muntele Horaita. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. a hotarat sa zideasca jos. 9. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. ca o vapaie de foe. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. Sea. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. Terrninandu-se biserica cu hrarnul .Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. Si indata a vazut o lumina. drept loc pentru altar. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. gasind bradul. 10.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. a plecat la Ierusalirn. Astfel. pana in anul 1843. Apoi. din cauza deselor tulburari. Spunea acela~i ucenic ca. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. 12. Apoi. Si s-au adunat in jurul lui. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. . au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. Dar. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. Dar. 4 diaconi. In Bucure~ti. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. insa. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. Deci. in prirnavara anului 1830. dintre care 12 erau preoti. 8. pana la 70 de rnonahi. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. au luat ve~rnintele ~i. 11. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. cu banii adunati de la credincio~i. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. 1-a slobozit cu pace. ca un adevarat parinte.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii.

a zis ucenicul. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. foame. au pregatit var. Atunci. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . anume Iosif. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. tacand ucenicul. Ducem bagajul in mainile talharilor. . au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. dupa opt ani de casnicie. care. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. ca locuitorii din partile Nazaretului. din Cana Galileii. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. sete. pe Tabor. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata.Fiule. nu aveau copii.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. distrusa in secolul XIII. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. tocme~te un om cu doi asini. pentru ca §edea in pustie. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. Toti alergau la el pentru sfat. 17. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. ruinate. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. ierodiaconul Nectarie Banul. caci aveau pe staret la mare evlavie. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. pana au deprins limba araba. 15. acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei.Parinte. ucenicul sau. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. ii binecuvanta §i le zicea: . 16. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. ca sa §edem acolo in pustie. 14.C U VI0 . Apoi a zis batranul catre ucenic: . El nevada altul in loc. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. la Mormantul Domnului. daca citea la vreun bolnav. un me§ter zidar din 'Nazaret. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice.Dupa credinta voastra. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. s-au urcat amandoi pe Tabor.Fiule. se racea sanatos. Dupa aproape un an de zile. fiilor. caci este bogat. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. pentru citit §i spovedanie. rabdand multe ispite. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. Apoi au adunat piatra de zidarie. il va pazi . au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. cu sotia.

IarHi-ma. Deci. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . ie§ind afara. §i mergi cu pace.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. a binecuvfmtat §i a sfintit apa. i-a zis el. milostivindu-se spre el. parinte. §i pe cine cauti? . . nu gasea cararea sa coboare. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. ca ii-am gre§it. vei vedea.De unde e~ti. Iar parintele. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. 1-a luat de mana §i i-a zis: .Fa mila cu mine. se va face sanatos. Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid. maniindu-se. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. Intr-adevar. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: . Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. apropiindu-se de batranul. spus. insa. omule al lui Dumnezeu. femeie. a zis: . urcand pe Tabor. vazand credinta ei. de vei citi fiului meu. parinte. Dumnezeu sa te ierte. lJi multumesc. de acum. am orbit ~i nu vact pe unde sa merg. 19. i-c. ca. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. dl. parintele 1-a intrebat: .Nu rna due la nimeni altul. Atunci cuviosul. i-a furat un mic vas cu . Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i. apoi a stropit copilul. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit.Crede in Dumnezeu. plangand: . intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. ca este bolnav de moarte! . ~i cite~te copilului meu. mergi in pace. o femeie mahomedana din satul Daburia. rn-a pedepsit. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui. copilul s-a racut sanatos.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. De bucurie. 18.De ce vii la mine. i-a citit cateva rugaciuni. ca fiul tau se face sanatos. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne.Vino sa-Ji arat eu cararea ca. omule. Intalnindu-1. Dar batranul se ruga in padure. Spunea iara~i ucenicul ca.utand sa-l ucida. AWi data. cu darul lui Dumnezeu.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. omul. Iar unul din ei. de la marginea muntelui. iata. cum a ajuns acasa.

. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . au zis ei . grqesc inaintea lui Dumnezeu. Atunci parintele le-a zis: .nule. Auzind de balaur. Deci. s-au intors la Nazaret. Atunci au scos copacul acela.Taci. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace. pe cfmd il coborau de pe munte. maniindu-se. 21. cum ca stare}ul sau. nu te mania. a raspuns parintele. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. ascultand sfatul cuviosului. a dat peste el.nd Cuviosul Irinarh in pestera. ca eu am facut pace cu el. Apoi 1-au pus pod la casa. ca am venit sa-limpu§ca. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. sa nu-i faceJi nici un rau. Din intamplare. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. . cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. i-au zis: .Toata padurea este a voastra. ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. 20. Atunci s-au linistit oamenii ~i.m. Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. taci. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . nu cumva. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit.Ba nu. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. nici altuia vreun rau. cerandu-i darul rugaciunii minJii. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. precum nici el nu mi-a racut mie. arhimandritul Irinarh. a dispuns cuviosul . 22. ~i s-a potolit fiara. l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. ca este lfmga biserica noastra.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: . fiilor. . iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. lasa-ne sa taiem copacul acesta. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator. dar nu faceti bine.Batra. Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata .Spune-ne. Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului.Taiati-1. taind copacul. si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . unde ai vazut balaurul. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. Apoi.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. Ci lasati-1 . Dadi va voi da voie sa-l ucideti. intra. ~i cereau copacul. Iar batrfmul i-a zis: . parinte. ca ne este de trebuinta .

A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . cu adevarat am avut-o putina vreme. Atunci.Ba i-o da iara§i. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu.Fiule. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. dar nu rna ardea. 24. dar nu am putut. . daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. vazand ca nu pot. 23. Caci pe cand ~edeam in pustie. ci. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. Numai duhovnicul lui.Cinstite parinte. numai sa voiasca sa o ceariL 25. ca fugea de slava oamenilor. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. Ia miezul noptii. m-am lasat de rugaciune. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. indraznind. 1-a intrebat: . ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. indata inceta din buze. Intorcandu-ma la chilia mea.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. iar daca simtea ca rna uit Ia el. parintele losif'. miluie~te-ma pe mine. din Muntii Neamtului. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . 340. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. acei 12 ani. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. ~i m-am marturisit. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . ca sa nu cada in mandrie. ~ezand in scaun. Iisuse Hristoase. Fiul lui Dumnezeu. sihastrul de Ia Dalhauti. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele.Cinstite parinte. 26. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. a raspuns biitrilnul. iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. Dar mi-a spus mie a§a acoperit. nu i-o da iara§i? . m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. ~tia taina. pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828). dar am Jasat-o. vezi mai sus p. mi-a spus biitranul Gherasim. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca.

. s-.-'?a marturia ucenicu1ui sau. . iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. batranul. Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor.. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. 2Jebat. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. . dupa cum s-a implinit. daca te vei duce din viata aceasta. la manastire . . minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine.. .Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul. Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav.. ca se va fac' .::astire.ermina biserica inceputa de el. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc. p1angand: .catos.. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata.sfintit. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului .::mnezeiasca Sa putere. s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai.Cinstite parinte. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.::. ierodiaconul Nectarie Banu1.::. 27.:..erminata. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa.:.Fiu1e. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. -Temea lor. eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta.Cinstite parinte. Dumnezeu.2.u. ca a§a a binevoit ca prin noi. eu nu am darul sfintiei tale. . Sfintia ta ai avut dar dt .=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . ca eu sunt on :.::ril.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1. de asemenea.. vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta. anume Nifon. 28. simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai. A mai prezis pentru un monah critean. el a prezis rna :.::. arhimandritu :. ci pentru acest loc sfant a1 Sau. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :..~i aratt :. =plinit. .. 'Tico§eze sa nu ne supere. strainii §i saracii. ca lnsu§i Hristos 1-. pana va obtin' . sa.Fiule.man de la Constantinopol.--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata. Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :.:.:. care. Astfel.

1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. barbati ~i femei. Apoi. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. indata ce a raposat staretul. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. din evlavie. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani. Iar tand sa-l ingroape.::: seculare din preajma schitului. Mai traind putine ceasuri. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov. arhimandritul Silvestru. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. revenind in schit. trecand Carpa}ii. 1859.c. unii rupeau. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. a primit schima monahala in 1810.. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. Mitropolitul Veniamin Costachi. . In acea vreme. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. Preacuvioase Parinte Irinarh. a ajutat la innoirea chiliilor. staret ~i parinte. Dup2.c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh.. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. vaz3.N eamt (1790 . s-a auzit vestea aceasta peste tot. In anul 1821. la 26 decembrie. 30. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. Timp de aproape douazeci de ani. cinci ani de ucenicie. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. Dorind sa slujeasca lui Hristos. Apoi. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. 29. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului .

impreuna cu ucenicii sai. 1977. Miinlistirile dobrogene. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. Sub conducerea sa. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. marturii istorice. un corp de chilii. Apoi. iar alat\}ri. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. p. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. 184-202. Astfel. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. Gherontie ~i Isaia. 253. Taita. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. Bucure~ti. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca.255 . iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane .VI. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. Invrednicindu-se de darul preo}iei. Timp de aproape 20 de ani. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Stefan Mete~. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. 175. inainte de secolele IX-XII. s-au stabilit aici. 6 De la Dunare la mare. Celicul Mare. Roman Sorescu. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. Deci. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. de altfel. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. datand din secolele IV. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. p. Arhim. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi.gara~ului. 1914. In aceasta parte a Dobrogei a existat. Galati.

Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. inainte de sfar§itul sau. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . Dupa o nevointa ca aceasta. Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. mai mult de 20 de ani. umbla rara indiltaminte. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. vorbea rara randuiala. mai sus de Schitul Vovidenia. in vara anului 1862. pentru dragostea lui Hristos. Insa§i Manastirea CoCO§. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. . in lipsa. cu hramul . invatfmd. il pre}uiau §i urmau sfatul lui. siha§tri. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. pana §i din Ardeal. El venea din marea lavra a Neamtului . pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. in anul 1833. Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. Se imbraca diu.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. a inceput a se preface ca este nebun. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. Vazand viata lui. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. cu randuiala de viata atonita. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. din Moldova ~i din Transilvania . in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. aproape de comuna Niculitel. caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile.

Apoi. Pe ha. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. Mancarea o primea de Ia ob~te. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit.Ierta{i-ma. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. fiind petrecut de tot soborul. in rugaciune ~i lini~te.Slava Tie. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza. parin{ilor ~i fra!ilor. caci u~a era incuiata. . intrand pe fereastra inauntru. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu. dupa obiceiul locului. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. Auzind toate acestea. adormit in mijlocul chiliei. cautand sa-l ridice de jos. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. Doamne. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii. au gasit pe pustnicul Gherasim. au observat ca avea o hartie in mana sa. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. nici in ziua urmatoare. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. in a doua jumatate a secolului XIX.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. apoi iar i~i continua nevoinla sa. care se preracea ca este nebun. Gherasim pacatosul". Deci. La fel. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. stare{ul manastirii a zis: .

Bolnavul racnea. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . iar diavolul. intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte.Nu rna frige. departeaza-te. duh necurat. silit de rugaciunile lui. caine. iara~i s-a rugat cuviosul. Deci. duhul eel rau a fugit . a raspuns: . iar el ii citea in fiecare miez de noapte. pana cand le-a omorat. infrico~at . iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . pleaca. s-a imparta§it. iar femeia §i copiii plangeau. ne§tiind ce sa faca. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . a zis: . a zis: . fugi.Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. caine. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. venind batranul in schit.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea.Nu rna frige. In prima noapte. Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. cu lacrimi in ochi. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. s-a spovedit. egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. caine. ~i era mare durere in casa aceea. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. diavol necurat. a zis: . duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri. rugandu-se. apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav.Te leg pe tine. rugandu-se .Nu rna frige . ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti.Teme-te. Dupa mai multe zile. satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. i s-a racut Sfantul Maslu. a cazut in genunchi ~i. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui.

aIl-a 8 . In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. cu numele de schimonahia Filoteia. la 9 aprilie. iar la 11 aprilie. Bucure~ti. se muta la cere§tile laca§uri. 12/1898. iar Ia 20 septembrie.nd carte in Bucure~ti. 1867.". a fost hirotonit ieromonah. a fost hirotonit ierodiacon.R. Monahul Casian Cernicanul. Tanarul Constantin. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. 1815. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. La 13 februarie. 1813. Idem. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. inval3. apoi. Baldovin. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. De asemenea. 1787. Bucuresti. Nectarie. Viafa Ji nevoinfele D. La 14 septembrie. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. sub ascultarea cuviosului starel. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. ~i mama Sfantului Calinic. 1870. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. A.D.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. 1808. La 3 decembrie. primind marele ~i ingerescul chip. s-a calugarit cu numele de Acachie. se retrage din scaun la manastirea de metanie. Arhim. Calinic. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica .B. La 14 decemhrie. ieroschimonahul Pimen. 1893.O.si Ciildiirusani. nr. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. formand o aleasa ob~te monahala. arhimandritul Timotei. 1995. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. dupa ce ~i-a crescut copiii. Buc. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. eel mai mic dintre copii. La 24 mai. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic. intrand in viala monahala. pe care o pastore~te timp de 17 ani. s-a retras in Miinastirea Pasarea. 1868. 1850. 1808. in . Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin. impreuna cu duhovnicul san. La 12 noiembrie. ed. 1818. in aproape de biserica Sfantul Visarion. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. 1820.. fericita Floarea. Istoria Mdniistirii Cemica. 1870.

iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. pentru cii toli se . Cuviosul Calinic. cii. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. 7. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori.Daca vrei sa te iubeasca toJi. Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. postea foarte mult. De vedea pe cineva scarbit. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. 3. insa nu intins pe pat. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. 26). socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. 1955. iube§te §i tu pe tori". Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. dupii miirturia biitrfmului Hariton. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. iar pe siiraci mereu ii miluia. a primit Taina Sfintei Preo!ii. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. impreuna cu el se intrista. dupii cuvantul Domnului. Dupa primirea darului preoriei. 2. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. 6. 4. in anul 1813. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. 5. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. dupii cuvimtul ce zice: . b. Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. ieroschimonahul Pimen.

pana la Sfintele Pa§ti . iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. Fericitul parinte Calinic. 9. Deci. slabind foarte tare. satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. 8. Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. IZ. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. din !ipsa dreptei socoteli . ori de cate ori era ocarat de cineva. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. Dar. 10. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . insa . inca din anii tinerejii. facand ascultare . au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. Cu toate acestea. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. cuviosul era atat de Iini§tit. cand a mancat o jumatate de prescura. 11. Dorotei. apoi. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. spre bucuria staretului §i a tot soborul. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. cu darul lui Dumnezeu. pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. starerul Dorotei era foarte mahnit. crezand ca nu va mai scapa cu viara. cand. incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap .C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. adica. fn primavara anufui HH7. Spuneau parintii ca in chilia sa. graia d1 ?ine. tara numai un ulcior cu apa. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. Din ceasul acela. . . Pentru aceasta. Deci. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. din postirea cea de 40 de zile. Dar. luand binecuvantare de la staretul manastirii. ca veneau la spovedanie nu numai monahii.

prin pilda vietii Sale pamante§ti". ci atipea cateva ceasuri pe un scaun. 17. dupa porunca apostolului . in sfanta ascultare. 21. incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. Spuneau parintii ~i aceasta. 15. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . ca sa nu vaHime ~i pe altii. In vara aceluia~i an. veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . nici legume fierte la foe. 14. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. timp de 40 de zile. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. nu numai cu viata sa.moartea sufletului". 20. 18. atat calugarii ~i mirenii. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. Era ca o adevarata santinela. marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. Ucenicul sau. cuviosul se silea. In locul multei vorbiri. 19. arhimandritul Anastasie Baldovin. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. gata oricand de lupta. Caci o socotea . Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. dupa apusul soarelui. -~ . ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. Astfel. Uneori zicea catre ucenici: . iar nu un om pamantesc. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. imbracat ~i incins cu o curea lata de piele. §tiind ca . fie prin trup. De aceea toti il iubeau. 16.414 PATERICUL ROMANESC 13. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. fie prin gfmduri.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". Dupa ce a fost randuit stareJ. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. Numai seara.Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. viata de ob~te .

:n calugar tanar.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim.:a~ " Apoi tot el raspundea: . multi locuitori din Bucure§ti s-au ::. Dar . zicea: . Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . na! De ce n-ai adus pe tata-tu. -::J.. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga. Deci. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. Se hranea numai cu verdeturi. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi. 23. in timpul rascoalei din anul 1821 . Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune..::f-1-tu. pe stdimo§u-tu. pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te. Atunci el.arele turcilor din tabara alaturata. multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic.Am venit ~i cu tata. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . trimise de pa~a . care aveau solzi mai mari.:. a ra. un alt pa§a. pe . cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor. _:i::ld putin pe ganduri. :. Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae. drept ostatica. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe.illugari in biserica. auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae. 25.. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . ~i cu mama. prin chiliile calugarilor. s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii. pline cu pesmeti de paine. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. ~i astfel. Tot in anul 1821. ca nu rna necajeam . calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete. ~i acelea o data :=e zi . Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica.-:'mastire.i:!apostit la M~mastirea Cernica. ~u stramo§ul. In acele zile de grea incercare pentru tara. a zis: . Ca pe toti ii imbarbata. In primavara aceluia§i an.Na. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . Intr-o :. curatind de solzi o caracuda mica. care i§i avea tabara in satul ? antelimon.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. mai-marele turcilor din tabara apropiata. pe mama-ta . 26. §i cu mo~ul.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar.d-o cu cutitul.pit o calugarita din Manastirea Pasarea .. indata a fost ascultat. a inceput a carti ~i. 24.:.. cu rugaciunile Sfantului Calinic. cu multa infranare.

marele staret a. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: .= toata noaptea.o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. eli:: care.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". iar dupa patru an: a fost zidita din nou. Marele Mucenic i-a adaugat. Cernica avea doar . 28. ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri . de asemenea. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. dupa exemph. _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. turcul a scapat cu viata. ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii. In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. Astfel. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor. A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale. auzind de razbunarea turcului. . ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. Sfantul Calinic a fost.416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic. cunoscuta pfrti. primejdie. chiar in noaptea aceea.care erau sub administratia sa.Sfantulu' Nicolae. Caldaru~ani. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica. astazi cu numele de . Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. dupa porunca cuviosului. In anul 1832 a inceput noua biserica. Dec suparandu-se cumplit. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. Cand a intrat stare}. a terminat de pictat biserica din insula ... a flicut priveghere ::. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti .Pasarea. Mai inainte insa de inceperea bisericii.Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" . Snagov.. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica. telegu}a. 27. Cutremurat C= aceasta minune. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul.:. Deci. Iar staretul Gheorghe i-a zis: . s-a flicut la intrare o fantana. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. aceste cuvinte: . apoi._ .Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. Caci. cerand ajutorul lui Dumnezeu.". iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. pe cand pa~a lua cafeaua. r Atunci Sfantul Calinic. inainta~ilor sai.:. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma.Hmtana turcului". i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae. a~a cum se vede pana astazi. ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" .

nu a primit. Scoala-te ~~ fi i sanatos. ascultand rugaciunea placutului sau. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu. Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic.Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . Nicolae. Drept recuno§tin}a. afara de tine . Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. In ceasul acela.Valcea. . au cantat acatistul Sfantului Nicolae. Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte.. Astfel. Sfi'mtul Calinic. incat se mirau toti de priceperea lui. marele stare} a adunat soborul in biserica §i. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau. Erau doi oameni necunoscuti. cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie.:. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . 30.Sfinte arhiereule al lui Hristos. ca era miezul noptii .. b umbra noptii. ". a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. binecuvantand raina. un glas de taina i-a raspuns: .Doamne. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti. trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . Pe cand era starer. Apoi. indemnat de zavistnici. dupa Vecernie. intrand in chilie. vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. in anul 1850. Apoi. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. care. unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant".ameni §i vite. indata au plecat. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit".Nu vei muri de otrava.Valcea.C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. a ridicat case §i adaposturi pentru . Atunci. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa.·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. zicand: . 29. dupa ce au descarcat povara. s-a rugat lui Dumnezeu.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. 31. a :l. zicand: . i-a dat otrava. Sfantul Ierarh Nicolae. a plantat vii ~i :Uuri . din marea lui smerenie. dupa Pavecernita. Iar el a raspuns : . incat nu mai incapeau in amandoua insulele. Dumnezeul mfmtuirii mele . mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. Apoi. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa.

A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei. a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. 37. Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . . pe cand vorbea cu parintele Pimen.§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari .Ce cugetai.Calugarul. Deci. Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da. lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma. Apoi a plecat. a§a §i Iuera.Ah. Alta data iara§i le spunea: . in dimineata unei zile de praznic. 38. Anastasie. iar pe bietii calugari.ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. da. a §i inceput a da porunci la protopopi. lar el i-a dat 50 de lei. ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i . 1850. ~i ceea ce este nu.domnul Tarii Romane§ti . Dumnezeule.418 PATERICUL ROMANESC 32. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . Spunea ucenicul sau. statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare. parinte Calinic. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. 33. duhovnicul sau. In anul 1829. Deci. aproape de arhondaric . . ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. 37) . .Iubitii mei fra1i §i fii.§ade cu posadnica". Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . " . cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. Barbu Dimitrie ~tirbei . fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. a zis in sine: . a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: .Parinte. oriunde va merge §i oricat bine va gasi.ascultatorii din arhondarie". In alta zi. dar n-am avut. a vazut multime de musafiri care atunci venisera. ca nu ii am acum". nu (Matei 5. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. dupa cum invata. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. privind pe fereastra . . cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand. tot nu este ca unde §i-a pus metania . cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: . Ca. 34. 35. cautand la dan§ii cu durere de inima. ca. fiindca inima lui nu este in pace. 36. la 14 septembrie. luna iulie .

Odata cu -. insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu. In vara anului 1854. . Acela§i ucenic spunea: . 40.:nnic. era rezemat de zidul . dupa rugacmnea de seara.Avea obicei fericitul ca.. Trupul raposatului. :nilostivindu-se de ei. rna tinea lang a . Iar daca . la . 41.Dumnezeu §i al marelui ierarh. 43 . protectorul sau. intreg §i nevatamat. Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor . casele episcopale §i seminarul. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. pe . pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau. care fusesera distruse de incendiul din 1847. Adeseori imi zicea fericitul: .:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. Si bunul pastor. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii. _::e anii 1854-1856. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca.serica.. Si iata.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae.Fiul meu. 42. L-au dezgropat de trei ori. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu..Ma minunam de a§a viata mai presus de fire.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39._aintam cu intrebarile mai departe.. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti.>reasfintia sa mai mult timp .:. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare . al carui acatist il citea zilnic... imi zicea: . Deci. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -.::. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. Cu ajutorul . a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea.Semenea intrebari".:. fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani. ?::easfintitul Calinic: .Nu este acum timpul pentru . multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini. :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa. i-a ascultat. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea.:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare. De aceea.:.

Apoi . La sfar~itul slujbei. 46 . Dupa citirea rugaciunii. staretul Cernicai. a raspuns el. cand nu avea ce sa dea milostenie. .420 PATERICUL ROMANESC bisericii. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori.in numele Domnului nostru Iisus Hristos. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici .Era atat de milostiv. a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. Sfantul Calinic statea jos ~i plangea.Nu. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe.De ce plangi . saruta cu lacrimi sfintele icoane. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic.. Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: . plangand. . intrand Sfantul Calinic in chilia sa. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. 45. minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor. Odata. Dar nu credeam sa mai traiesc.ntul Calinic: . Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. Te doare stomacul? . o. a inceput a plfmge cu multe lacrimi . pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. Si iata. 44. Nicandru. plecand insotitorii sai inainte. au dat slava lui Dumnezeu. fiul meu . La sfar~itul rugaciunilor. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. ca sa aiba sa dea la . Uimiti toti de aceasta. Si. a murit! . ucenicul Sffmtului Calinic. ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. Deci.fratii lui Hristos". scoala-te! In clipa aceea. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. . sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica.Nu am nimic. sculandu-se sanatoasa de jos.De ce plfmgi .. caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. Apoi. au poposit putin intr-o poiana. !neat. Spunea parintele Anastasie. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. multumind binefikatorului ei. Deci. de Ia picioare spre cap. cumplit chinuita de un duh necurat. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . fiul meu. .

ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva.spunea ucenicul Sfantului Calinic . a raspuns el. Odata. aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil.Mai Scarlat. Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . iar daca nu. astazi nu mai miin:l. intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. ministrnl s-a suparat §i. caqi de preo!ie ~i alte car!i de . [ 49. Iar in ograda episcopiei. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica.PreasfiUlite. cu voce inalta a strigat: ~ . este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. Apoi. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta. \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor. ca episcop. l - . a zis domnitorul Alexandru loan Cuza.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere. 48. invaJatura.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47. i-a poruncit zicand: . a potolit acea tulburare. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic. acela. episcopnl Ramnicului. Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. chemand pe parintele Anastasie. milostenie.Dar cuvio~ia ta. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte. sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare . milostenie femeii de afara. Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . Deci. in timpul domniei lui Cuza Voda .pentru ca eu. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. en darul §i cu blande!ea sa. Dupa trei zile. i-a spus: J .a zis Sf1mtul Calinic . Calinic. o femeie :o~imdu-i milostenie. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum.Dil.Maria Ta. sa-mi primiti demisia. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. ucenicul sau. epitropul i-a dat ~ase galbeni.s-a intil. daca ai mancat ieri. Scarlat Cretulescu.Demisia dnmitale pot sa o primesc. . nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. Ia o biserica din Craiova. Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. At1i'md de aceasta.Cand hirotonea preo!i. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba. .

dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. 53. cu ajutorul lui Dumnezeu. gubavia ~i tot felul de pedepse . preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . La rugamintea parintilor ei. Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. . In vara aceluia§i an. Ramnic. sa se bata cu turcii. adica cu diplomatia. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. sub nici un chip. pentru asprimea locului. are sa fie un razboi cu condeiul. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. cum nu a fost de cand pamantul. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica. Sfantul Calinic. Dupa aceea. numaidecat. Dupa zidirea Manastirii Frasinei. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. precum: saracia. de aceea. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. In ceasul acela . Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. Amin.Si iara~i. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. Deci. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. fiul meu. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. 17''. Anastasie: . a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. De aceea. sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. Calinic. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. 5