Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

7 martie. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. 29 ~i 39. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani. Ins a. in timpul imparatiei lui Diocletian. cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. Evanghelicus. romani. episcopul Ierusalimului. fericitul episcop Efrem a fost prins. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI .O. Hermon. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). se spun urmatoarele: . De la Dunare Ia Mare. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie. in timpul pastoriei acestui fericit episcop. col. in rev. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. Ramureanu. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. p. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). prof. 3 . La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. p. SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa. convertind la cre~tinism numero§i daci. sciti. 980-981. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri. latina. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. 517. a fost Sffmtul Mucenic Efrem. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". cit. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. la 7 martie.. B. fiind botezati de episcopul de Tomis. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara... in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. 7-8. op. iar la Chersones pe Pr. I. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . siriana. in . In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca. traci. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. pe care apoi ii cre~tina. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre). care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. le ingropa in locuri tliinuite. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. Mantuitorul lumii. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. 1974. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. besi.R. ~i traca (besa). nr.

op. pana in anul 323. cit. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine.. i s-a taiat fericitul cap . I. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. ele nu sunt intemeiate. Parat fiind la imparatul Liciniu.. Filius). huni ~i besi. Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). originari din Capadocia (Asia Mica). caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis.. SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. Filius). Galeriu ~i Liciniu. din anii 320-323. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian. vol. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman.. 36. cand i se face ~i pomeniiea. pe care scrie: . 77. un episcop Efrem. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare. Helia. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. Zotic. p. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. goti. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii). op.intr-o zi de 15 septembrie". Auzind de aceasta. Lucian ~i Valerian. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus. acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. p. cit. chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. 29. in Scitia Mica. ". care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra.18 PATERICUL ROMANESC Vasile".Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . . probabil. impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu. Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales .barbari".

173. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. in Rasarit. la 15 septembrie. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. 1987. Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. SFINTII MUCENICI ZOTIC. devenite sfinte moa§te. cunoscute numai de ei. osta§i. le tarnaiau. Noaptea mergeau la mormintele lor. care au dat cei mai multi mucenici. poate sute dintre ei. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. intre Dunare §i Mare a Neagra. fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). numindu-1 pe Sffmtul Gordian . Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop.4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. adica Dobrogea de astazi. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. p. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. dregatori. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. AT AL. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. CAMASIE. . 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. Niculitel §i Babadag. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. Isaccea. Trupurile lor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. se rugau §i aprindeau lurnanari. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). A§a luau na§tere actele rnartirice. Adamclisi. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata. prin decapitare.episcop". plasat intre Dunare §i Marea Neagra. iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. Iar altii. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului.

ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). cu dimensiunile de 3. ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri.50x2. Cripta martirica de la Niculitel. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. avand deasupra crucea monogramata (Hr).martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. alaturi de cei patru amintiti mai sus. de lemn. numita Noviodunum. care navaleau mereu peste tarile cre~tine. Quirinus. ca ni~te margaritare de mult pret. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . majori- .70x3. impartita ~i ea in mici sectiuni. construita din caramida. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte. din care trei erau a~ezate la locul lor.Martirii lui Hristos".Zoticos. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu. Kamasis. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. Julia. probabil. Attalos. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. Ninita. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii. Toti martirii aveau capetele taiate. a~ezate intr-o racla comuna. iar pe peretele din dreapta scrie: . s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. Filippos". astazi Isaccea.30 m.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. ca: Eutihie. in~ira ~i alti martiri. cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. este impartita in doua mici incaperi supraetajate. luna septembrie. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: . pentru nevrednicia cre~tinilor. dupa traditia ortodoxa cunoscuta. Mai tarziu. peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. paraul satului Niculitel-Tulcea.martirioane". in secolele IV-VII.Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor". Cu randuiala lui Dumnezeu. numite . Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri. care. in anul 1971. a descoperit. care a servit. anume zidite de ei. probabil. venind mare. care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. In anul 602. In incaperea de jos. Saturninus.

Atal. Sfintilor Mucenici. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. Camasie ~i Filip. cu nume ~i fara nume. Atal. de la Isaccea-Niculitel. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). ajutati de episcopii de la Tomis. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. Sfintii Mucenici de la Niculitel. Zotic. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. din tara noastra. pentru care laudam pe Tatal. Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. cu a celor patru fii ai sai. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. daci ~i capadocieni. Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. in anii 319-324. impreuna cu ceilalti 31 de martiri. prin rugaciunile sfintilor mucenici. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. la pocainta. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. in anii 303-304. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. la smerenie. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. de origine greci. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. traci. Camasie ~i Filip. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. romani. Din toamna anului 1971. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. dupa anul 324. Atal. credincios ~i atat de mult incercat. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman.

p. cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. Axiopolis (Cernavoda).calugari sciti''. vol. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. in lucrarea sa . nr. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. Halmyris. afirma ca . I. in rev. Adamclisi. Viata fericitului imparat Constantin". 9-16. Episcopul Eusebiu de Cezareea. op. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. desigur. in aceasta epoca infloritoare. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice. cit. p. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. ~i Teofil al Gotiei. atat cu cuvantul vorbit ~i scris. cit. . bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta). Calatis (Mangalia).Constanfa. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). 1974.. Sfinfi # martiri la Tomis. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . nu ne este cunoscut. Si acesta era. cat ~i cu exemplul vietii lor. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa.Bosporus". episcopul Tomisului. renumiti in tot imperiul.O. III. p. Din marturiile pe care le avem. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin. care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. A zidit. 29. in locul episcopilor martiri. 7. Ramureanu. profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323).. p.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. prof.7-8. B. loan Casian. cerand condamnarea lui. desigur. Histria (!stria). I. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. op. el era un mare aparator al Ortodoxiei.. sau acei vestiti . De la Duni:ire la Mare.nici schitanul nu lip sea din ceata". capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos.R. Pr. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. 985. din nefericire. se desra~ura deschis. 133. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara.

osta§ii lui Athanaric. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. se spune ca in primavara anului 372. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. unica in Romania. prof I. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. probabil.Tulcea. I. p. op. p. in post. op. descoperita in anul 1971. cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. 740-742. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie. Camasie ~i Filip. p.. Bucure~ti.Gotul" (Geto-Dacul). astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . prof. ca sa se 7 Pr. in vol. regele gotilor. noaptea. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. cit.. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului. Acest mucenic era . Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. Ortodoxia. nr. cit.G.. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. Atat preotul Sansala. i-au legat §i i-au batut.. cum se spune in actul sau martiric. 0 asemenea cripUi martirica zidita. in rev. 1982. I. stabilit in Dacia norddunareana. 194 . racandu-le multe rani pe trup. probabil. Coman. Diefionar aglziografic. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. Ramureanu. Pr. 311-324.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. de episcopul Gherasim Timu~. val. numit uneori . ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor. cat §i pe fericitul Sava. in Moesia §i Dacia Pontica. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala. p. 385-393. au prins. goti §i . Altii. nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau.. op. sub conducerea unui dregator. Intre anii 370-372. batuti. se refugiau in sudul Dunarii. Aetele martirice. Athanaric. 1979. Sfinfi romani. p. in rugaciune §i feciorie. p. este Sfantul Mare Mucenic Sava. Atal. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic.got de neam §i traia in Gotia". cit. 340. op. idem. Atarid. din parinti cre§tini ale~i..SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. atat pe preotul Sansala. de frica. probabil. 3/1981. Atunci multi cre§tini au fost prin§i. barbari" inchinatori de idoli. 98-102. cit. bunul sau pastor ~i parinte sufletesc.Romanul". a treia zi de Pa§ti. iar alteori . unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic. Sfi'mtul Vasile eel Mare. de teama . inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine.

Pomenirea Sfa. capadocian ~i el. Iar catre episcopul amintit scrie: . . fiind in varsta de 38 de ani. Osta~ii voind sa-l elibereze.lmpliniti porunca ce vi s-a dat. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. Prin anii 373-374. scrisa pe teritoriul tarii noastre. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165).ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. drept raspuns. Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea.Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale".. nu numai celei din Capadocia. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 . tuturor Bisericilor locale. Apoi adauga: .. .Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu". 372. adica in Imperiul Roman. insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. de origine din Capadocia. Sfinte Mare Mucenice Sava. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos.24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor. Ea a fost adresata. . care este invecinat cu al vostru".de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. poate. de Sfantul Bretanion de la Tomis. universal. care ii era ruda. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. Apoi. prin care nume~te pe Sfantul Sava . ". A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava. Legandu-i un lemn greu de gat. Scrisoarea. 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). Marele ierarh al Cezareei Capadociei. Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu . deci. de frica gotilor.un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii". a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti.au fost trecute din tara barbara in Romania" . la episcopul Ascholius al Tesalonicului. poarta titlul . Iunius Soranus. Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). infruntandu-i cu barbatie. a fost condamnat la moarte prin inecare. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. dandu-i-se un caracter ecumenic. Sfantul Sava.atlet al lui Hristos". elle-a raspuns: . prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei.

fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica.Romanul". 1982. pe care il purtau intr-a caruta. Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. 312-313 9 . p. cinstindu-se ca .\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic. ~i ars de viu in fata sfantului altar. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. numit uneori .. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. op. in tinutul Buzaului. Actele martirice. la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). p.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . dupa Sfantul ~1ucenic Sava. adica . dupa obiceiul gotilor. 1982. Nichita. cit.. a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului. cu numele Nichita. pe cand slujea. cate au mai ramas din foe.Daco-romanul". Cilicia. 312-313. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. cit. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau . I. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna. p. prof. in ziua de 15 septembrie. 609. dupa anul 258. prin sate. I. alteori . op.Biruitorul". Dicfionarul aghiograjic.mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. adica Cilicia din Asia Mica. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. din parinti goti. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului). p. din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. probabil. Sansala preotul s-a nascut. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. din anul 372. vol. 99 10 Pr. tanarul osta~ al lui Hristos. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. Actele martirice. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor. este Sfantul Mare Mucenic Nichita. Rlimureanu. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. Sfintele sale moa~te.

Sfantul . goti ~i alte neamuri . Din cele relatate de el. invrednicindu-se de darul preotiei. indeosebi goti. Ramureanu. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. p. Eutihie. iar Sava inecat in raul Buzau. cat ~i cantaretul bisericii sale. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. Aici. preotul fiind eliberat. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. Sava. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare. in tinutul Buzau . · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. Despre preotul Sansala.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. 1980. la 12 aprilie.26 PATERICUL ROMANESC Pontica. anume Sava Gotul. atat preotul Sansala. fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. Din tinerete. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. in sudul Dunarii. I. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. in vol. cfmtand psalmi. cu sfatul prezbiterilor din Dacia.Vrancea. ca preot misionar.barbare". ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164. prof. care il ajuta la slujbele din biserica. 372. iar de aici in Capadocia. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. prin anii 373-374. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. caruia ii era bine cunoscut. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. despre evlavia. care migrau prin centrul Daciei. viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). Dupa anul 348. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. flicand multi cre~tini dintre pagani. parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. propovaduie~te Evanghelia. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. Apoi. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. probabil.

Dacia carpatodunareana. intr-adevar. Pr.O. ca una care a crescut semintele credintei. p. vol.R. p.. idem.. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. 29. Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. p. incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre.. 160 12 . Actele martirice. I. prof. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV. SfinJi ~i martiri la Tomis. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in . ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri. an XCII. op. cit. . Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. Astfel. ".Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei). care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra. preoti ~i episcopi misionari. op. p. Ramureanu. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor.. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. I. episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana. SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion). 1001-1006. ca ~i ale atator calugari. Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare.. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . 1974. cit. op. 50-51. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. 335-341.. Fericitul Eutihie era. ne-ai bucurat de amintirea celor trecute. p. 1982. Auzind de aceasta. majoritatea capadocieni.. 7-8. nr. Sfinfi romfmi . . 133-134.ConstanJa.. in B. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor. cit. El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . barbari". Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale.

. care era bun prieten §i.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . ca sfant. pe care ii simpatiza. a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel.. Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . probabil.28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. Apoi. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. Teodoret.. Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre. Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . 372. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa. §i sa slujeasca impreuna cu ei.. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. ale carei ruine. bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine. au fost descoperite in anul 1971. Cu putin inainte de anul 381.Istoria bisericeasdi" a sa. la 25 ianuarie.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului. §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. ". de altfel. impreuna cu . la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. mfmiinduse. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. episcopul Cirului. pe care nu le putea calca". Autorul spune in . ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. lasfmd pe imparat singur. fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. spune §i el: . El·a calauzit in copilarie. a incercat sa-l exileze. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia.martirionul". .a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. Marele episcop a aparat dreapta credinta §i . dar indata a revenit. Imparatul. scitii" din Dacia Pontica. probabil. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice. Iunius Soranus. cu calugari carturari §i teologi. spre nevointa monahala. in anul 369. ". precum marturisesc §i scitii in§i§i". martirizat de goti la 12 aprilie.Iar Vetranion. el fiind. de teama sa nu se rascoale . pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el. §i este cinstit de Biserica Ortodoxa.

Deci. 285-336. op. I. imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . cit. I. p. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. palestinian ~i egiptean.. p. era o adevarata vatra 13 Pr. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me.. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. De la Duniire la Mare. dupa sinod. op.. I. 134 14 Pr.SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c. p. prof. 29. cit. vol.. de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. p. cu care era contemporan.. op. 381. cit. 342-351.. 30. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. 1982. I.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". Aceasta manastire. 3. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. cit. Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e. 134-135. 1981. un alt ierarh devotat pentru Hristos. Actele manirice.. nr. \'OI. ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. dupa o lista suwdala siriaca. 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius). prof.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman. autohton din Dacia Pontica.. cit.finJi romfmi . scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie. 50-51. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. p. op. p. Ramureanu. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. p. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. S. Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu.de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". Ramureanu. El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. op. De la Duniire la Mare. in Ortodoxia. format in tinerete in aceea~i manastire din . 166 . Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol.

ca . in celebra sa lucrare . .calugari sciti".zeul romanilor". de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului.barbarilor" migratori. teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit. desigur.loan Casian. Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai. spune ca fericitul episcop Teotim I . Ca misionar.Paralele sfinte". Gherman ~i Teotim I.imparati. erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te). ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice". influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. supranumit de istoricii paleocre~tini .scit" (daco-roman) de neam. Din aceasta pricina. Prin scrierile sale patristice. Sub pastoria lui Teotim I.Aud ca scrie ~i alte lucrari". El afirma ca . cat ~i la sud pana la Ierusalim. Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). in stilul vechii elocinte".era cunoscut de toti . alt istoric paleocre~tin. paganii il numeau . cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . Iar Socrate. confirmata de inaltul nivel spiritual. Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . din care reiese . dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. au trait o epoca de aur.pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. pe la anii 385-390. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. Roma ~i Africa. Apoi. despre care spune ca era pastor stralucit.Filosoful". Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. Constantinopol.Scitul" ~i .De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri). El avea mult de suferit din partea . ale caror ruine ~i astazi se vad. teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani . pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri.30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. Sfantul Teotim I este considerat . raspandi!i. atat la nord de Dunare pana in Carpati. greaca ~i latina. de Fericitul Ieronim (t 420). Bazilicile inaltate de el. calugari. credincio~i ~i «barbari» . . ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i. in gi'mdirea sa a fost. Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii.creatorul Filocaliei romfme~ti".a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri. fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . episcopi.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli).

in Scythia. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi . lata ca intr-o zi. pentru sfintenia §i minunile lui". Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur.La Tomis. caci multi dintre cre~tini.pentru nomazii sciti de la Istru". Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. . insa acest fericit §i mare intru sfinti. marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . Pentru viaJa sa curata.Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. Si. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada. In anul 400. adica pentru huni.Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . ~i se speriara tare. In anul 403. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa. caci au crezut ca sunt pierduJi. calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. In anul 399.durnnezeul romanilor". In . caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. plangand amarnic pentru vieJile lor. Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. Dar Sfantul Teotim. la cere§tile laca§uri. episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi. o. caruia ii era prieten devotat. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis.

unul din ei. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata. atunci suntem imbracati in purpura. 5). 2. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. cauta a-1 face prizonier. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji. cu cele materialnice. care nici nu se ostene~te. 28-29) 6. Iar Cuviosul Teotim. intitulata Paralele sfinte. 4. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. tradusa de Preot Prof. 5. I. nici nu toarce. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. inti-adevar. Ramureanu. 20). ciici datorita grijilor se nimice~te. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. Este. el ~i neamul sau. De aceea zice Jeremia in . inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui.B. Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. dar eel ce padituie~te cu gandul. De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. faptuie§te pacatul desavar~it. apoi ii slobozi. In volumul Actele Martirice In colectia P. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. ceea ce ei fagaduira. (Matei 6. p. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei.S. 345-346 15 . 7. prin insa~i iuteala gandului. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. intr-adevar. 11. ~i indata i~i dobandi cererea. 3. atunci ne acoperim de gunoaie. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. ca un crin in mijlocul spinilor. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. ci sa suferi pe nedrept. in vremea vietii sale. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. ~i pentru aceasta se apropie ~i. ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos. iar a-L uita inseamna a muri.

65-70. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. idem. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV. Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . 1979. In una din . SF ANTUL lOAN CASIAN (c.. ce functionau la Tomis. p. Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. in Dacia Pontica (Scythia Minor . dr. i-au dat fiului lor loan Casian (adica . 217-250. prof.. lata ce ne spune el: . . 360-435) 16 Acest mare ascet. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. B.SFINTI . IV-VI. organizator de mfmastiri. 246-249. p. p. dascal.Convorbirile" sale. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. 158. 1956.SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. sufletul. Histria. De la Duniire la Mare. de episcopul Gherasim Timu~. I.. 776 . in rev. 1977. Coman.. 1981. era de neam daco-roman. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate. p. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea)..Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. idem. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru. anume in Eparhia Tomisului. asceza. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. nr. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate. Fiind insetat pentru invatatura cartii. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. Pr. an IC.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. in rugaciune. din grija fata de ele. care circulau in nord-estul lmperiului Roman. 1898.din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. din secolele IV-V. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. R. teolog. G. Patrologia. cre~tini evlavio~i ~i cu stare.Dobrogea de azi). El s-a nascut pe Ia anul 360 d. in . Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti. 7-8. Hr. Parintii sai. 0. feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. p. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos.

Bunul sau nume. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre. poate. au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. patria monahismului cre~tin. al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie". cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. Pe deasupra. IV) ~i Teotim I .Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec.inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari.lmpotriva a optzeci de erezii". dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. . Sfantul loan Casian. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. ravna pentru Hristos ~i nevointa . Dupa propria sa marturie. il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . impreuna cu prietenul sau Gherman. Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos. in anul 380. deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa .34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea". nici de hrana. mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii. viata sa aleasa.. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa .Scitul" (c. Vazfmd sfintenia. ravna pentru Dumnezeu. 392-403). sute de calugari . Sffmtul loan Casian . rudenia ~i prietenul sau de toata viata. cand avea doar 20 de ani. unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. 1-3). In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. Aici.. Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem. In afara de a~ezarea locului.sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica.. Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi. ruda ~i prietenul sau.calugarilor sciti" din patria sa. in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. prin exemplul ~i indemnul nostru.

precum ~i adanca sa cultura teologica. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. una de calugari. Apoi. nu s-a mai imors in Rasarit. a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma. organizand astfel. ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei. Ia Sfantul loan Gura de Aur. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. :nonahismul in Apus. Apoi. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I. ~i alta de dilugarite. eel dintai. lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. !nchinata Sfantului Victor. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei.x->poseau din loc in loc. Surghiunirea din scaun a marelui patriarh.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. Tcba. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. impreuna cu prietenul sau Gherman. ca ::u~te albine. Sfantul loan Casian.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari.. numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. egumeni. iesavar~indu-se in sfintenie. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. despre care auzisera ~i pe . cuprinde trei lucrari: 1. Muntele Nitriei. in anul 407. in rugaciune ~i smerenie. Aici a intemeiat doua manastiri. in anul 404. in Rait ~i Muntele Sinai. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. adunand de la fiecare. Ia . impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. . invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. Sfantul loan Casian. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. Opera sa. in Schiteea. Dupa o scurta revenire la Betleem. iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. de la un sihastru la altul. se juc Ia Constantinopol. Ia Marsilia.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare.:are il iubeau atat de mult. Bunii osta~i ai lui Hristos .

pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. antiortodoxa a lui Nestorie. slava de~arta (trufia) ~i mandria. iubirea de argint. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. in zece carti. intre anii 429-430. In celelalte opt carti. din sudul Galiei. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. mania. Sinai ~i Palestina. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. lenea (acedia). in ~apte carti. 3. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. Partea a doua cuprinde ~apte carti. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. Partea intai. lar prin a treia sa lucrare. ~i anume: lacomia pantecelui. numite de el . Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri.gfmduri ale rautatii". Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. contra lui Nestorie. a pelagianismului ~i suprematiei harului. pentru prima data. 2. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. scrisa tot in sudul Galiei. In primele doua opere. in anul 435. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). intristarea. regulile vietii monahale din Rasarit. ultimele ~apte carti. In primele patru carti. dedicata episcopului Leontie. Despre fntruparea Domnului. convorbirile 11-17. Lucrarea este impartita in trei parti. Totodata. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. desfranarea. Astfel. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. Partea a treia. un frate al episcopului Castor.

El a fost considerat sfant inca din ··uJa. in anul 404. p. Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol. Pomenirea lui se face la 29 februarie.sciti" se nevoiau in pe§teri. De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. la 20-21 iunie. 217-250 .Biserica Omului" etc. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil. op. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri. in preajma Sfantului loan Gura de . fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia. pe care il iubeau atat de mult. la Marsilia.:ompatriotul sau. cit. nascut pe la jumatatea secolului IV. tot in .. cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos. in Dacia Pontica. Fiind mai varstnic decat . in anul 399.-\. Histria. Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica.Pe§tera". intrucat multi asceti . fie s-a reintors la manastirea din patria sa. Pornenirea lui se face la 29 februarie. sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. . spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine.Bisericuta". . Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. probabil. El s-a savar§it. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V. din Eparhia Tomisului.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV. in fata Papei lnocentiu I. 1992. Callatis sau Axiopolis.hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor".. . Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385).Pe§teri".ur.

pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei. 135 19 . calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. datorita Sfantului Vasile eel Mare. scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. fiind eel de al 170-lea semnatar. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. Vetranion. probabil. de cativa egumeni ~i calugari . cit.. p. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. Ibidem p. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. din anul 431. Gherontie ~i Teotim I. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. op. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. I.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. inca neconvertiti la cre~tinism.. 18 De la Duniire la Mare. Ca ~i inainta~ii sai. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli. cit. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri. op. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei.sciti'' invatati. 30. 35 p. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. In eparhia sa. fericitul Timotei. Aici a semnat cele .nomazii sciti'' (goti ~i huni). unde. fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. fiind insotit. vol. anume Sfantul episcop loan.

/storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. inainte de anul 449. prin dilugarii misionari daco-romani. create de ereticul Eutihie. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. dar a semnat ulterior actele sinodului.unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. p. op.. in timpul marilor framantari hristologice monofizite. episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai. cit. convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului).SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu. fiind prezent adesea in Constantinopol.. ca ~i toti ierarhii tomitani. p. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: . traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor . La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. un devotat aparator al invataturii ortodoxe. I. dovedindu-se. capabil sa apere Ortodoxia. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. tinut in anul 451. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. 20 De la Dum1re la Mare. cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. vol. cit.Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". 136 . El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice. Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie. op. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. 30.nomazi" in eparhia sa. pana la sfar~itul vietii sale.. Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era .

p.Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. 268-280. idem. Acesta fusese. iar in limba latina . prof. p. cunoscuti in intreg imperiul ca teologi. .Exiguul". Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. p. in anul 496. G. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. care au dat in secolele IV-VII numero§i . pe care avea sa-l evoce mai tarziu in . op. se duce in Orient. a fost Cuviosul Dionisie eel Mic.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". cit. 4 7 0 . op. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. supranumit §i . 70-72. an XXXIII. op.calugari sciti". Dionisie este trimis in Italia. in revista . unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie. 344. 141-142. cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. 3/1981. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". de smerenie §i duio§ie. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. Coman. ajuns la batranete episcop. Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman.5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. 1979. cit.Smeritul". probabil.SCITUL" ( c . calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc.. egumenul manastirii dobrogene. I. fericitul Dionisie. Sfinfi ronu1ni .. tradusa in latina. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. ravna pe care nici spatiul. adica . a fost un anume Petru. vol. p. nr. Din Dobrogea. dupa Sffmtul loan Casian.. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina. p. Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. I.40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . Pr.. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. cit. 234 . pe care ni 1-a dat Dacia Pontica.. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: . · Unul din dascalii sai de tinerete. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei.Romanul".Ortodoxia". nici timpul n-o pot uita.

cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. Fiind rugat. de Dobrogea. rara sa osandeasdi pe cei care mancau".Romanul" W aducea aminte din ltalia.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i . de asemenea. de la Anastasie II pana la Vigiliu. fericitul Dionisie eel Mic . loan ~i Leontiu": .intelept ~i simplu. ~i de compatriotii sai blanzi. bland. iar nu de la imparatul Diocletian. dar de obiceiuri intru totul romane. postitor. despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre . atat de pastorii Romei.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". A scris in acest scop doua lucrari: . iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina.SI CUVIO.Calabria. in doua editii. dreptcredincio~i ~i smeriti. Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit.SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei .De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos. invatat ~i smerit. cat ~i de compatriotii sai. intitulat . Apus ~i Africa.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. Era. Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana. ca pana atunci. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice. plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice. cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii". Poate . patria sa natala. Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi. cu vorba putina. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". centrul astronomiei antice.Exempla Sanctorum Patrum". Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei.Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . in locul erei pagane. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. Astfel. Chiril al Alexandriei ~i Proclu. ~tiinta ce o invatase la Alexandria. foarte priceput la ambele 1imbi. La batranete. adica Patimile Mantuitorului nostru". . feciorelnic. Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc. Viata Sfantului Pahomie". venerabilii domni ~i frati preaiubiti. patria sa adoptiva.Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: . editeaza . La Roma. fericitul Dionisie .Argumente Pascale". .SFINTI . incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . calugarii sciti. extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit.

pe o arie ce cuprindea. 136 .. 20). Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. cat ~i in Apus. op. Oltenia ~i Transilvania. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. intr-o comunitate pamanteasca deschisa. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. este cinstit. p. ". Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. op. Cuviosul Dionisie eel Mic. 30. cit. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). eu il ~tiu nu numai printr-o.Romanul". ascet ~i teolog de renume. Ca lucrul sta a~a.. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica.. Pentru sfintenia vietii lui. cunoa~tere din na~tere. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. pana in inima Daciei Carpatice. ca un calugar desavar~it. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. in Banat. dqi erau simpli in cuvant. in persoana episcopului Teotim II. atat in Rasarit. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. numit ~i . prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. caci. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. p. a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii. poate chiar din Dacia Pontica. vol. El era de neam trac. . in ~tiinta nu erau nepriceputi. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale. I. ci mi 1-a aratat ~i experienta.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. cat ~i sudul Moldovei. cit. calitati specifice milenare ale intregului popor roman.

Baragan ~i Moldova de sud.VI) 23 Acest cuvios parinte era . prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. Pe li'mga lucrarea sa misionadi. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. prof. p. cit. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine.. nr. Capitole doctrinare. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. incununata de multa izbanda. . Izvoarele Onodoxiei romiine$ti. a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. nascut in Dacia Pontica. Contra Nestorienilor. la una din manastirile Eparhiei Tomisului. Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie.libelli". scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. cit. iar in Muntii Buzaului.. prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. in ultimele decenii ale secolului V. pe la jumatatea secolului V. Vrancea. G. Raspunsul sau in limba latina. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474). vol. Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . veniti din Eparhia Tomisului. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. Riispuns la Epistola Papei Hormisda. CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. in 5eeolul IV.. Riispuns contra achefalilor. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. I. 344-345. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti. op. op. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. in revista . I. Miirturisire de credinJii ortodoxii.eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". Pr. p.Ortodoxia". 142.. foarte ortodox ~i categoric. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. 3. 1981 . . Coman.

racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. Constanta). jud. Callatis (Mangalia).Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. 136-137. pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. jud. Constantiana Gud. op.. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. I. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice. adica daco-roman autohton. Leontiu ~i loan. Troesmis (Iglita.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. p. in rev. jud. p. fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. unde donatorul este intitulat . sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. in care se sustine formula teologica . Tulcea). jud. loan. publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. dupa nume. Intr-o . sub denumirea de . Tropaeum Traiani (Adamclisi. nr. I. 1-2. Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. prin scris ~i asceza. Constanta). cit. 15-32 . Constanta). Constanta). calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. Constanta). unul din Treime a patimit cu trupul" . 1962. adresata episcopilor africani. p. Carsium (Har~ova. Dupa o indelungata osteneala. descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . Georgescu. jud. Datin ~i Fortunat. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii.episcopus mitropolitanus". op. 30. Capidava (Capidava. theopashita" ca . Histria (!stria. I. existente la inceputul secolului VI. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). Petru. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era. Constanta). de origine latina. Noviodunum (Isaccea. jud. 24 De la DuiUire la Mare. Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane.SanktPetersburg). jud..Notitia Episcopatuum". El a ajuns pastor al Daciei Pontice. cit. probabil.

Tulcea). In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej.clHugari sci!i''. imparatul Zenon (474-491). jud. in urma unei legi a inainta~ului sau.. Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ . sub :::nparatul Anastasie (491-518). recunoscuta peste tot. tinutul Buzaului.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. Aegyssus Uud. . mitropolitul Paternus. jud. care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute. fiind la Constantinopol. refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. calugarii sciti se due.Paternus. a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. vestitii . pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica. cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu.. cu sute de calugari. Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: .unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). Zaldapa Uud. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. Fericitul mitropolit Paternus. Astfel.::cea).din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. Tulcea). ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu. Tulcea). HalmYTis Dunavatul de Jos. misericordia Dei. Dionysopolis (Balcic ). contemporani cu arhiepiscopul Paternus. Tulcea). in anul 519. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. Salsovia (Mahmudia.theopashita". De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru.polis" .Carpatica. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica. renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi. In cadrul arhiepiscopiei sale. creand formula teologica numita .. pe care ii trimite la nord de Dunare. Epifanie. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. in Dacia. siha~tri. ca . Codrii Vlasiei. la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor.. Campia Baraganului. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus". Sub mitropolitul Paternus. In anul 520.

4-9. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii.R. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. probabil. episcopo de Tomis. Sub venerabilul mitropolit Valentinian. 1947. adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428). asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. cit. La sfar~itul deceniului al ~aselea.Dilectissimo fratri Valentiniano. I. 30. epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. p. adresandu-i-se: . Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). Dupa nume era latin. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. Episcopul Valentinian de Tomis . probabil. cu biserici ~i preoti in fiecare sat. p. 138-139 . care ii raspunde la 18 martie. a fast arhiepiscopul Valentinian. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. De la Duniire la Mare. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea).. cit..Celor trei capitole". 553. cu vestite a~ezari monahale. op. care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. adica daco-roman. .O. 25 Pr. B. insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica.. nr. prof. vol. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te. dupa o rodnica activitate evanghelica. la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. op. a . 200-212. p.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. considerate eretice. I. 550. Din motive necunoscute. nascut ~i format in Eparhia Tomisului. inainte de marea migratie a avarilor. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica... Pulpea. slavilor ~i bulgarilor din anul 602. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. in anul 544.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

Viata Sfantul Grigorie. ctitoria sa..SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . in Asia Mica. In anul 1453.. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini . ..Asia Mica. ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita. in anul 1656. s-a nascut in jurul anului 780. din parinti ortodoc~i devotati. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. la batranete. unde se afla ~i astazi. invrednicindu-se de harul preotiei. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. Vazand aceasta. anume Serghie ~i Maria. le cumpara cu multi bani. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. 248. dupa terminarea studiilor. 339. de episcopul Gherasim Timus. Racla de argint. 1 . din care cauza se nume~te pana asHizi . in Isauria . Irinopolis. Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. vestind cele viitoare. prin anul 1498. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata. p. ~i le duce la Manastirea Bistrita . aproape de Tesalonic. p. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina. cit. fericitul Grigorie. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui.Decapolitul". Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. ajungand in mainile unui dregator turc. in 20 zile.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. op. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui. Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. banul Tarii Romane~ti. DiCJionar aghiografic.Ramnicu-Valcea. Barbu Craiovescu. ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei. la Roma ~i in Macedonia. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. op. din judetul Valcea. a fost lucrata la Bra~ov. cit. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor. Mineiul pe luna noiembrie. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii.. cazand Bizantul sub turci. in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. anul 842. la 20 noiembrie.

rimit . Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. de la Constantinopol in Asia Mica. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . renuntand la disnicie. incat mergea din loc in loc.mai inainte de toti vecii". prin smerenie §i iubire. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti. nici nu asculta hulele ereticilor. 2. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. 3. prin citirea Sfintei Scripturi. adica icoana Preasfintei Treimi. Adica. aparandu-le. s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. a p. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. o inalta viata duhovniceasca. de la Decapole in Tesalonic. iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. ajungand vas ales al Sfantului Duh. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul. invatand. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit. 4. Apoi. Intrand in nevointa vietii monahale. ci pe toti ii invata ca . cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai". imbarbatand. prin post ~i priveghere. De aceea. mustrand §i uneori rabdand batai. apoi la Roma. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. numindu-le idoli. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. din manastire in manastire. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Ajutat de harul Duhului Sfant. Pentru aceasta.50 PATERICUL ROMANESC b. totodata. Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi.

Frate. cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. avfmd duh necurat. intr-o noapte. Odata. Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. o femeie. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. rugfmdu-se din inima. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie.Doamne.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". dar stapanul ei nu voia sa plece. 8. s-a rugat pentru el. a auzit acest glas de sus: . du-te §i incepe lucrul. 0 femeie saraca §i vaduva. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului. 7. au calatorit bine. Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. Dupa aceste cuvinte. zicand: . 6. iar el i-a spus: . clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie. indata a fugit duhul diu din om. Ajungand la masura desavar§irii. Intr-adevar. . vaduva a gasit in pamant smoala. Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. Altadata. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. rara nici o primejdie.lndrazniti. a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. Atunci a zis sfantul catre corabieri: . Altadata. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii. Iar Sfantul Grigorie. indata a fugit din locul acela. pe care vanzand-o. i-a zis: . caci se temea de talhari. 5. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile.Femeie. Dar. Un monah sihastru din apropiere. inconjurand pe§tera §i locul din jur. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. Dar fericitul. pe cand se ruga. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. stricandu-i-se casa. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". a izgonit diavolul din acel om. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. Astfel. Din ceasul acela. vazand sfantul un om chinuit de diavol. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia.Grigorie. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. 9.

auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. Care locuie~te in el. cazand ucenicul la picioarele sfantului. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. 12. cuviosul. 14. Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. Sfantul Grigorie i-a spus: . panli nu rna voi face sanatos!" Atunci. care. pe cand il scuturau frigurile. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. 15. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. atunci. insa el nu voia. ci Dumnezeu. in patul Sfantului Grigorie. 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. insa. Gasindu-1 in a~ternutul lui. precum a zis Hristos. atingandu-se de acel bolnav. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. Atunci. batranul acela a adormit cu pace. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. Un ieromonah. Barbu Craiovescu.52 PATERICUL ROMANESC 10. Deci ~i tu. Altadata. Atunci. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. fiule. La plecare. fiule. milostivindu-se spre el. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. care ii lumina fata cu raze ca de scare. iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant. 13. Evlaviosul ban al Craiovei. 11. Dar batranul i-a raspuns: .Nu rna voi scula din patul tau. cu mare credinta. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. nu mai graie~te ernul. 1-a vindecat. fiind foarte aproape de moarte. Deci. Cuviosul a zis clitre dansul: . ~i indata s-a facut sanatos. bolnavul s-a culcat pe ascuns. parinte. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. a cheltuit mari . Teodul. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc.

16. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. Moa~tele se scoteau de obicei vara. cu rugaciunile cuviosului. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. de hramul Manastirii Bistrita. Fiind atinsa de sfintele moa~te.Valcea. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. Dupa o veche traditie ortodoxa. Facandu-i-se Sfantul Maslu. a venit la manastire pe picioarele sale. 17. Atunci. 18. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. bolnava a deschis ochii mari. in vara anului 1913. spre mangaierea tuturor. pe timp de seceta. mai ales. vazandu-se amagit de cre~tini. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. fericitul ctitor. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. a jefuit manastirea ~i.X I II 53 sume de bani ~i. Apoi turcul. unei femei numita Maria din satul Cacova . dupa trei saptamani. a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. maniindu-se. a~a cum dorea. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. amintim cateva minuni savar~ite. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. Dar. ~i. la Sfantul Grigorie. in anul 1920.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . punandu-se la cantar. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. dandu-i foe. auzind de venirea turcului. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. Dintre cele putine care s-au scris. in zilele noastre. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. cazand dintr-un prun. a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . cunoscuta in Tara Romaneasca. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. in anul 1498. moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. . care s-au uitat cu vremea. paralizata de ambele picioare. s-a dus in tara lui. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. ca un odor de mare pret. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. a avut loc in vara anului 1765. se raceau procesiuni prin ora~e. ctitoria sa. cu rugaciunile sfantului. Mai tarziu turcul.Valcea. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie.

Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. paralizata din tinerete. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. 21. a alergat la moa~tele lui. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. Dar. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. Copila a crescut.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. s-a racut sanatoasa. Sofia Patrichi. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul.ntului Grigorie s-a oprit brusc. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine.Valcea. in anul 1932.un boier necredincios . s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . In vara anului 1927. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. suspecta de cancer. racla Sfil. Orle~ti. 22. in aceea~i zi. sanatate ~i iertare. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. cu mijlocirea cuviosului. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. au aflat un prune mic in ea. era o cre~tina. o pensionadi din Bucure~ti. In vara anului 1925. a devenit mama ~i o buna cre~tina. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . in satul Lunge~ti Valcea. a venit o mama cu o fetita de 4 ani. In satul Baile~ti . in vara anului 1935. Scotand oamenii toata apa. Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te.54 PATERICUL ROMANESC 19.Dolj. 23. aruncau buchete de flori inaintea sfantului. 24. cu raclii aprinse in maini. cerand. sHipanit de un duh rau. Elena. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos. fiind seceta. Fiind seceta. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. Atunci. In dreptul unei fantani. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. bolnava de epilepsie. s-a intors sanatoasa in familie. aruncat de o femeie uciga~a. Ea se numea Elena SpaUitel. care i~i pierduse mintea. probabil. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. 20. cu multe lacrimi. cre~tina Elena s-a rugat in taina. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. s-a atins . Era. Ione~ti. ce nu se mai vindeca.

cand s-a de~teptat din somn. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. _-\ .Iosif preotul". lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . Dimian (luna) mai". astazi disparute. cit. recent descoperiti. iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. altele inca nedescoperite. din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. . Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. pe~teri pustnice~ti. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. t. . judeJul Constanta.(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. 134-140. stareta acestei manlistiri. cerandu-i sana tate. au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972).. nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de .S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . unele deja distruse de vreme. au fost mult mai multe bisericuJe ~i.Damian preotul" §i .lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. Arta cre$tina fn Romania. ci de . p. adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . p.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor".Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi.. 1981. Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. II. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. un ansamblu monahal de siha~tri. Bucure~ti. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni. omule.ioua zi. care formau o adevaraHi .Medgidia ~i Histria. cit. credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . 2 ~fanlistirea . au fost . existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. I. unice pana in prezent in tara noastra. op. se deduce ca in Eparhia Tomisului. era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. vol. Alta insemnare: . 3 Barnea. 46-90.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. in aceasta biseridi. probabil.X I I l 55 .prezbiteri". Desigur. IV-XI). op. De la Duniire la Mare.::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult. Amin. pun lumanari pentru pacatele mele . p. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. format din ~ase bisericuJe rupestre. 153-156.

luna ianuarie"..in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh. s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. Pr. cit. p. pe la inceputul secolului al XI-lea.Doamne.Si alta: . numita . imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor. Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. in luna august. Scarlat Porcescu. care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi. Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva. simboluri paleocre~tine. 4. au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. p. A venit la noi . Timu~. multe nedescifrate. Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici.Anul 650" (992). primeau ~i formau pe calugari. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. pentru calugarii nevoitori. DiCJionar aghiografic. cit. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . . Alta inscriptie: . In limba greaca scrie: . 258. indictionul 10" (anul 982).. Cel dintai pare sa fi fost Damian. probabil in secolele IX-X. era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea.Luna martie. nu departe de Constantinopol.. de la Ia~i. . apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. am scris . Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice. . spovedeau. Eftimie ~i Parascheva. ajuta pe robul tau Iosif (preotul)".Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. sapate in stanca de creta.. Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. de forma dreptunghiulara..cea Noua". de episcopul Gherasim op.a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii.. probabil.Damian preotul" ~i .. ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc. cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri. Cei doi copii. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau. figuri dacice traditional e. Cuvio~ii . SfinJi romiini .. op. 642. Doamne. .56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. apoi Iosif. in acest loc . luna octombrie. cruci. Ei savar~eau cele sfinte.. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. 31". care.

a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. in anul 1521. in anul 1641. in anul 1393. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12. cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. in cele trei tari romane. la varsta de 27 de ani. Dupa trei ani. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. Pe la jumatatea secolului XI. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. fratele mai mare al cuvioasei. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. care le stramuta la Belgrad. drept recuno~tinta. iubind mai mult decat orice pe Hristos. fiind depuse in catedrala cu hramul . sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. Mai tarziu. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . La varsta de 25 de ani.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. Din a doua jumatate a secolului XIV. Mai tarziu. luand porunca de la ingerul Domnului. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie.Adormirea Maicii Domnului". Apoi. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani. in urma unor minuni la mormantul ei. Vasile Lupu. la varsta de aproape 15 ani. anul 1050. insa. spre cinstire ~i inchinare. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. domnul Tarii Romane§ti. Epivat. Eftimie. domnului Moldovei. in anul 1223.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. La fel ~i fericita Parascheva. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. Astfel. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. pentru sfintenia vietii lui. Apoi. unde diman 125 de ani. . capitala Bulgariei. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo.

in zilele de post. mai intai prin sfanta rugaciune. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. date de parinti. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. milostenia. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. 1888. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. adica lepadarea de cele pamante~ti. care cereau milostenie la u~a bisericii. Care este iubire. Pentru aceasta. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. .58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. 3. Mirele ei. Parascheva. 2. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu. cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. fiica cea dintai a iubirii. Astfel. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace. Din pruncie. sa se lepede de sine. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. cu chip luminat. cand se intorcea de la biserica. fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. ~i dumnezeiasca rugaciune. iar milostenia. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. Odata. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. la 13 iunie. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. iar in sarbatori. ascultand slujba in biserica. care este inceputul tuturor bunatatilor. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. 4. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. b. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. cand se face mare pelerinaj din toata tara. . Aici au stat pana la 26 decembrie. in chip deosebit. cand au fost scapate prin minune de un incendiu. . maica tuturor faptelor bune. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. imitand pe sfintii ingeri. Dar.Spune. Ingereasca feciorie.

Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. Cat m-am nevoit in pustie. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne.Preasfanta Stapana. intr-o noapte. Doamne. 7.SI CUVIO. ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. zicand: . biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire.Jamfmte~ti ~i. Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. iar acum. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. pe Care L-ai iubit! Deci. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). in patria ta. plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. daca m-am intors . Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. zicand: . nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. luand o corabie. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. Deci.SFINTI . 34).Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. 5. pe cand se ruga. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos. dinindu-se la suflet .SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8. se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare. un inger al Domnului i-a spus: . s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului.Slava Tie. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. indata a parasit grijile vietii . a ajuns la Constantinopol.

nici nu rna lasa. ne~tiind cine este. aproape de tarmul marii. capitala Imperiului Romano-Bulgar. impreuna cu altii. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: .Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. de asemenea. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. inconjurata de ingeri. insa. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. Dupa multi ani. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. Murind. Doamne. . sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. unde. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea. 9. 10. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. Iisuse Hristoase. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. Unul dintre ei ii zise: . Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului.Gheorghe. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune.Si. au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. au racut multe minuni.Doamne. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli.60 PATERICUL ROMANESC in lume. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. Dar. in anul 1235. acum. Atunci. ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. indura-Te. in biserica satului meu. Noaptea.

iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici. Caci. in vara anului 1641. dar lemnul §i sfintele ei moa§te. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii.:redincio~i. anul 1888. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. ca de acum te faci sanatoasa! .vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. 11. 14. Spre sfar§itul secolului XIX.0u Patriarhiei de Constantinopol. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. din Ia~i. Pana la Galati au fost aduse cu corabia.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-. 1641. au dimas intregi §i nevatamate. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. de§i erau invaluite in jaratic. Deci.Nu mai plange. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. fiind cinstite cu multli evlavie de . domnul Moldovei. 13. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. suferea la cap de o boala grea §i incurabila. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani. s-a topit argintul care imbraca racla. . In anul 1639. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. sotia preotului Gheorghe Late§. din comuna Rilda§eni-Suceava. 12. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: . Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . _. Vasile Lupu. rugandu-se lui Dumnezeu.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. la 13 iunie. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. Sa amintim doar cateva dintre ele.moa§tele Cuvioasei Parascheva. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti.\lergand la Sfflnta Parascheva.

Mama. de hramul Cuvioasei Parascheva. Fiind internata pentru operatie. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos. Buc. Mama ei o indemna: . In anul 1950. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos.62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. 1889.Fata. o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna. s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. 16. o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. Atunci au zis bolnavului: . a raspuns fiica.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. 18.Domnule inginer' ati scapat de operatie. Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. Apoi. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile.. Intoarceti-va sanatos acasa. 5 . Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. mama! Aici este Doamne. a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. copila s-a intors sanatoasa acasa. Atunci. in fiecare zi este cate un sfant. Dupa trei zile. Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. deodata copilul a strigat: . Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia.Mama. La urma i-au spus medicii: . caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. In anul 1968. Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19.Femeie. Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. Atunci. Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. du-te acasa ca nu ai nimic! 17. sa nu faci una ca aceasta. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. 15. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile.

o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. fiica noastra era culcata. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. trupeasca ~i sufleteasca. imr-o seara. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. Ajungfmd sotul acasa. aproape de gara Nicolina. numita .Femeie. copila s-a culcat. In timpul marii secete din vara anului 1947. in timpul razboiului. de caiete de ~coala ~i pomelnice. Apoi. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. dupa o ora bate cineva in u~a. racla cuvioasei este alba de clirti. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. Mai ales in lunile de examene. 21. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. moa~tele Sfintei Parascheva. de 350 de ani. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. pe cand venea un tren cu viteza. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. . credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor. iar Catedrala mitropolitana. .Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. calugarii ~i studentii. in seara aceasta la ora 8. nu a fost atinsa de nici un obuz. vine la mine. In anul 1955. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. Caci.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. fiica noastra. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. rara indoiala. . . pentru credinta fiilor ei! 22. Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. femeia disperata a parasit caminul. Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. taranii. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. imbracata in alb. 23. caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii. Dar la orele 8 seara.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare".Unde ai fost. iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. Drept multumire.

. se face un mic pelerinaj local continuu. in posturi §i in fiecare vineri. tara sa mai stam la rand. parach~ Sfintei Parascheva. se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. patronul Sfintei Parascheva. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. care.Dumnezeu sa va binecuvinteze. care dureaza pana la 3 zile. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. au zis preotului de garda. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . eli suntem bolnave. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra. din toate coljurile jarii. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. la 14 octombrie. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva.Parinte. ~u lumanari in m~in!. Marturisesc parintii batrfmi. . De hram. Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea. iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. in fiecare zi. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. aducand flori. veniti la rugaciune. de dimineaja pana seara. praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. la Catedrala mitropolitana din la§i. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. timp de doua zile §i doua nopji. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare. a zis Parintele Cleopa. 1952. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. Arhimandritui Cleopa Ilie: . in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. in mod deosebit in sarbatori. se canta. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania. Vazand lume multa. pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. despre o minune petrecuta la racla sfintei. Dupa aceea. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit.Ziua Sfintei Vineri". credincio~ii stau la rand pentru inchinare.64 PATERICUL ROMANESC 24. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. . Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. care au fost martori oculari. . in seara zilei de 14 octombrie. adica a Cuvioasei Parascheva. considerata . tarziu.

Mai tarziu. Arhim. Odata. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni. moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774). Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul. cit. Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie. tacerea. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. de episcopul Gherasim op. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. Auzind de minunile ee se flieeau aici. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov.. unde se afla ~i astazi. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole. numit ~i . iubind mai ales biserica.Basarabov". Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti. anume Basarabov.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. DicJionarul aghiografic. . Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. smerenia ~i viata pustniceasea. postul. Hagi Dimitrie. Chesarie Gheorghescu. 209. op. pe valea raului Lomul. p. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te.. cit. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune. in 27 zile. spre mangaierea eredineio~ilor. p. inca de cand era mie la parinti.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . Sfinfi romani .. b. . a calcat eu piciorul 6 Timu~. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. Apoi. insa. nu departe de Basarabov.. 272. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). intr-un sat loeuit de vlahi. Mineiul pe luna octombrie. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. au fost duse la biseriea satului Basarabov. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. Dupa multi ani.

4. 5. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. umbland cu el descult vara ~i iarna. de rna vor scoate parintii tai din apa. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. Manca o data la doua sau trei zile. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. rabdand grele ispite de la diavoli. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. Apoi. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. in foame. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. simtindu-~i sfar~itul aproape. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. cu credinta. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. 2. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. Cuviosul Dimitrie.Copila. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. . ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. Uitat de fratii sai din manastire. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. intr-o pe~tera mica ~i umeda. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: . decat trupul obosit de post ~i metanii. cu racliile aprinse in maini. 3. Apoi. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. Mustrat de con~tiinta. dormea noaptea foarte putin. dar n-au putut. luand binecuvantare de la egumen. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. in lipsuri. Din ziua aceea alergau. venind raul mare. Astfel. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. in sete ~i chin. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis.

X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. prin minune. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. in tara lor. Tatal lor. din satul Cernavoda. inchinandu-se. Dimineata au fost prin~i. 9. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. Femeia s-a intors acasa. Dupa terminarea razboiului. cu scopul sa o duca in biserica lor. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. in satul Basarabov. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. din anul 1877. toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. . a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . Doua surori. au luat in taina o particica din ele. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . Nemaiputand ea suferi. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. Dar. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. De aceea. ca sa treaca Dunarea. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. 7. In timpul Razboiului de Independenta. numit Ioanichie.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. fiind credincios. In anul 1955. paralizat. Aspra ~i Ecaterina. Un episcop evlavios. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul.Nu! i-a raspuns femeia. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. urcandu-se in caruta. Altadata un monah cu numele de Lavrentie. au inconjurat strazile capitalei. 6. toata noaptea bulgarii. cu scopul sa le duca peste Dunare. s. lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie.

iar mama sa. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita. cu voia lui Dumnezeu. p. in ora~ul Tarnovo. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce.. de origine valaha. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. busuioc §i flori.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. Apoi. iar masa credincio~ilor.Si te-a consultat? intreba femeia. sarutau cu totii sfanta racla. mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. ca rna vindec.tele moa~te. Te rog. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. 10. mama se muta la viata ve~nica. iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei. . de episcopul Gherasim op. se rostea predica. lat cat ~oseaua. nici sa mai injur. iarta-ma. p.Cum nu? a zis sotul. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie. 281 .68 PATERICUL ROMANESC . Mineiul pe luna decembrie. 1206). roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar. In vreme de seceta. alteori in timpul ei. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. Marie. In S. ve~hea capitala a Bulgariei. Valcea. doi tineri purtau drapelul national. op. DicJionarul aghiografic. Dupa terminarea slujbei de ploaie.finJi romiini . cruci ~i steaguri. era casnica. TaHH sau era lucrator de pamant. cit. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. lasand copila 7 Timu~... . 297. cit. In urma. Episcopul Gherasim de Rm.. bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos. batranii purtau prapuri. se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. in sunetul clopotelor. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. urmati de sfip. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. in 7 zile. . Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. purta in maini lumfmari aprinse.

din indemnul diavolului. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. pe motiv ca n-o asculta. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. marturisindu-~i pacatul. in putina vreme. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta. 21). dimpotriva. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge. ticalosul tata. copila era adeseori asuprita.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. din cauza ranii. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. Ci. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. maniindu-se pe fericita Filoteia. pe care le invatase de la buna ei mama. . impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. se ingreuiase ca o piatra. sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . ca de obicei. cu ramaie ~i lumanari in maini. ~i-a certat femeia pentru aceasta. Dar. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. recasatorindu-se. pe cand el o pandea dintr-un desi~. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. caci trupul Sfintei Filoteia.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . pedepsita ~i chiar parata la tatal ei.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. intr-un chip ca acesta.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. Cand avea numai 12 ani. care ii ie~eau in cale. Apoi el. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti. Iisus Hristos. Pentru aceasta era certata de tatal ei. la amiaza. Cuprins de frica ~i mustrare. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. fecioria ~i milostenia. Intr-o zi. dupa cuvantul Evangheliei. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. Astfel. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. pe masura ce crqtea. Atunci. iar acasa se ruga ~i postea mereu. iar ea i-a zis: . Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. dar n-a putut. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. devenind racator de minuni. i-a spus toate cele intamplate . a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. pornindu-se cu mfmie de fi~a. taind-o la picior.

numind numeroase manastiri. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. Dar trupul ei nu se u~ura. Pana nu demult. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. pe timp de seceta. Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. Dar mai ales in judetele Arge§. iar de aici le-au intampinat clericii. la 7 decembrie. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. la Manastirea Curtea de Arge~. prin minune dumnezeiasca. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. iar Dumnezeu. Dambovita ~i Prahova. in port national. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. Astfel. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. unde le-au a~ezat in biserica. impreuna cu preotul. In trecut se fliceau vara. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. cand are lac praznuirea ei anuala. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. avfmd in maini . biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. Dar cu randuiala divina. cu rugaciunile ei. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. insa. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. Credincio~ii.

probabil. cu toti credincio~ii in genunchi. in De Ia Duniire Ia Mare. felinare ~i steagul tricolor. sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. prof. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. situat in nordul Dobrogei. in scrierea numita . dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII.Alexiada" a Anei Comnena. Vicina era un ora~-cetate. Dupa slujba. Buc. de prin secolul IX. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. in sunetul clopotelor. care. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. in vatra satului. vaduvele. tinut in biserica Vlaherne (adidi . Cu rugaciunile Sfintei Filoteia.. Mitropolitul Teodor de Vicina era. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. toti satenii.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului. unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. busuioc ~i lumanari aprinse. I. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia. nascut. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor. se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. batranii.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. Apoi. semnfmd in acte . el formand pana la cliderea Constantinopolului .un mic Bizant provincial". bolnavii. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). dupa anul 971. p. fie la Bizant. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. cu scaun episcopal. MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. procesiunea se continua pe camp. fie in Dacia Pontica. 1979. De aici. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). Rlimureanu. prapuri. 146-169. ' . mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te.a vlahilor"). care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283. grec.

A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. Ajungand la adanci batrfmeti. pe atunci destul de vestite. In anul 1292. . precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii. unde semneaza . Tomul sinodic contra latinilor". A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

291 ~. la 2 iunie. facand multe minuni ~i vindecari de boli. evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. vechea capitala a Moldovei. unde se afla pfma astazi. ca ~i tatal sau. p. pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia. anume Reiz. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli. op.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl. moa~tele Sfantului Mucenic loan.de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. DiCJionarul aghiografic. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. 1 Mineiul pe luna iunie. op.. de Episcopul Gherasim Timu~. a fost dat la grele chinuri ~i batai. Dar. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba. . Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. Dar loan. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa. in jurul anului 1300..:. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti.Mirautilor" din Suceava. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. . S. legat de coada unui cal neinvatat.. Sosind in Cetatea Alba. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra.finJi romani . Fiind negustor de marfuri. fiind in varsta de numai 30 de ani. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. Aici au stat 70 de ani. In anul 1402. moa~tele Sfantului loan . In doua zile. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui. Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava.eel ~ou". numit . au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . s-a nascut in ora~ul Trapezunt. Apoi. Noaptea. 435: Episcopul Pimen Suceveanul. a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. p. cit. In anul 1589.

ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi. cu careta domneasca ~i. Auzind mitropolitul Moldovei. Astfel. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. Hristoase. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. 1783. pe cand ii sap a mormantul. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . Pentru aceasta. a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. luna ~i stelele. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. Dupa 97 de ani de instrainare. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele. 3. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. ~i duse lfmga Liov. soarelui ~i celor create. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii. Iosif I Mu~at.76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. rascumparand sfintele . impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. nu mai zabovi. Mantuitorul meu. maniindu-se.Scoala ~i alearga la biserica indata. la 13 septembrie. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. unde se afla ~i astazi. Dar. clerici ~i osta~i. prietene. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. ca sa fie de dilauza. 2. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . legandu-1 de coada unui cal. i-a zis: . b.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. acesta. o.

incat carul nu se putea mi~ca din loc. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. ~i . se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. Atunci. s-au vindecat de suferintele lor. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. cazand in genunchi. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. Dar. au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan.aprinse in maini.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. le-a adus la Suceava. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. 5. o ploaie mare cu vant ~i tunete. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. 4. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. sotia \-oievodului. Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. mii de osta~i tatari invadasera Moldova. loan eel Nou. Atunci paganii. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. In noaptea de 1 spre 2 iunie. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. In luna mai. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. De frica. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. Din anul 1686. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. cu tot clerul. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. 1622. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. Printre acestea ~i Ana. au fugit ru~inati peste Nistru. in anul mantuirii 1402. Dimineata. la mijlocirea mucenicului Sau. Deci. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate.. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos.. locuitorii se ascundeau. La ie~ire. Cfmd se apropiau de cetate. cu poporul ~i boierii sai. o parte prin paduri. av[md raclii . a trimis Dumnezeu. iar alta in cetatea Sucevei.. infrico~andu-se. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. la Zolkiev. ::I:Oa~te. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. I' .

Apoi a coborat din trasura. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. Ca nimeni nu mai spera. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. se canta din buciume. la trecerea lor din Polonia in Moldova. Aceasta. 6. dici numai a~a va putea pleca. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. Astfel. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. Apoi. este considerata o mare minune. 7. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. 1898. dupa ce asculta slujba. La hramul Sfantului loan din 24 iunie. Dar oricat lovea caii.Doamna. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. . in frunte cu preotii in ve~minte. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. cu copiii §i bolnavii sate lor. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca. se inchina la sfintele moa§te. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. Episcopul i-a zis: . incat femeia a fost cuprinsa de frica. cu raclii ~i flori in maini. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. poate ai racut vreun pacat azi. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. care a avut loc la 13 septembrie. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. timp de aproape trei luni. dupa un secol. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. imbracati in haine nationale de sarbatoare. La spovedanie. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. rasunau salve de tun. Toata Suceava era plina de credincio~i. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. 1783. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. trasura nu se mi~ca din loc.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia.

Auzind de Sfantul loan. La urma. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului. Parintii i-au racut Sfantul Maslu. s-a rugat mult cu lacrimi. In acela§i an. Aici s-au rugat amandoua. 13. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. o cre§tina.X V 79 8. bolnavul a dormit Ia manastire. 10. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu.Sfinte Mare Mucenic loane. apoi preotii i-au racut Sfil. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. Dar. nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. auzind de minunile Sfantului loan. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. In anul 1969. In anul 1960. multumind mare lui mucenic. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. Noaptea. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu.Matu§a. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. Maria. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. un om bolnav de minte. vact. bolnavul s-a racut sanatos. Cazand in genunchi. din satul CorniBoto§ani. o fetita de zece ani numita Ana. s-a intors vindecata la casa ei. fetita a strigat: . 0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. nu vedea aproape deloc. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. . iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. a fost adusa la Suceava. pentru rugaciune. Pentru multa ei credinta. o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. 9.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . in urma unei spaime. 12. In toamna anului 1969. femeia s-a vindecat complet §i. bolnava de ochi. din satul Ciumule§ti-Suceava. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. 11. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune. §i-a pierdut graiul. zicand: . incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te.

in prezenta multimii de inchinatori. Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. cu daruri traditionale in maini. i-a vindecat mainile paralizate. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. La sfar~itul slujbei. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. grupati pe zone ~i sate. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou. de Sanziene . Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. credincio~ii. a cazut din nou la rugaciune. PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. Vindeca. palmele ~i bratele pana sus. Unii se roaga in biserica.in special bucovineni ~i maramure~eni . crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. prin traditie. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te.80 padito~ii. cand se scot sfintele moa~te in procesiune.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. spice de grau. la 24 iunie.in frumosul port national. Apoi. Sfinte Mucenice loane. 14. ~i mainile mele bolnave. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . stau de veghe pe iarba pana dimineata. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare. Ajuta-ma. marturise~te bolnavul. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. ca: flori de camp. sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. rna rog. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. . credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava. in curte. altii canta incet melodii religioase compuse de ei.

~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. flori ~i haine binecuvantate. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. atinse de sfintele moa~te. arhiepiscopul Macarie. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. La primul sinod. ca: icoane. cruciulite. mitropolitul Macarie al Vicinei. arhiepiscopul Tesalonicului. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. Mitropolitul Macarie. semneaza al optulea. p. 222 . untdelemn sfintit. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie. Intre anii 1341-1347.. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. vol.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. mult patimitorule. I. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. op. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. agheasma. Sfinte Mucenice Ioane. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. loan al XIV -lea Caleca. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari. de formatie isihasta atonita. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. 157-160. cit. alaturi de patriarhul ecumenic.. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. care. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. p. op. cit. timp de 24 ore.

intemeietorul Tarii Romane§ti. El sfimea biserici. ajutat de domnultarii. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. indeosebi din Transilvania. op. Iar ca .exarh al plaiurilor". vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. cit. p. sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. cunoscuta sub numele de . · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. I. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei. Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. 160-164. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. impartea binecuvantare poporului atat de credincios al . vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. intemeietorul Manastirii Paroria. hirotonea preoti. Astfel. In anul 1347. vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. El era parinte sufletesc. unde se nevoiau §i numero§i calugari . El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. 247- 248 . carora le trimitea preoti §i calugari misionari. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi.. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. este arhiepiscopul Iachint. Acest ierarh. Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. Vladislav I (1364-1377). fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri.Mitropolia Ungrovlahiei". atat al romanilor de Ia sudul. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. p. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. reunita sub conducerea unui singur voievod. cat §i de Ia nordul Dunarii. vol.

171. Scarlat Porcescu. Curtea de Arge~. Bolintinul din Deal ~i din Vale. fila 346 .noita mai tarziu de Bogdan I. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane. ' Diacon loan Ivan ~i pr. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. 1905. Snagov.::. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de . care venea din Muntele Athos. cat ~i in Muntele . Miinastirea Neamf. avand toti un cuget 5: o voie. Dupa o pastorire atat de rodnica. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. s-a savar~it cu pace in anul 1372. Campulung-Muscel. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. a fost :. Targovi~te. Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul.~a~ii lui. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. numarand pe la jumatatea secolului XIV .-ana la 40 de calugari. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. InscripJiile Manastirii Neamf.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. Cretulescu. Pomelnicul -=:. Cozia.:. N. unde au ajuns calugari \-estiti.-\rhos. El a trimis numero~i calugari . numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. Apoi. Tfmganu.. dHugarii se formau duhovnice~te. In anul 1320. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. li s-au adaugat . 1981.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. p. Deci. ms. nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. in rugaciune ~i nadejde. Cotrneana ~i altele. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. Sihastria lui Gherman.:::. 281-283. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos.

numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian.. Ca egumen. CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. rudenia domnilor mu~atini. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. deprinzandu-i pe toti cu smerenia. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. Apoi.84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. siha~trii nu coborau deloc in lavra. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt. raposand parintele sau duhovnicese. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. p. 282-283 . povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. . Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu. op. eel dintai staret al Manastirii Neam!. Cuviosul Gherman. in posturi. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. Scarlat Porcescu. cit. Sub egumenia sa.

cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. In sarbatori. Apoi. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. lerom. In a doua jumatate a secolului XIV. p. Neagoe Basarab 11512-1521). Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. Bucure~ti. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. ziua se nevoiau in chilii cu postul. domnul Tarii Romane§ti. 1976.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . 241-243.nichie Blilan. auzind de sihlistria lui Agaton.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. adunand mai multi ucenici in jurul sau. insa. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. s-a invrednicit de darul preotiei. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. 187-188 . Vetre de sihiistrie romfmeascii. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui. 6 P. p. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. 1982. pentru care avea mare evlavie. apartinand de sihastria Fundatura. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. Bucure~ti. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. rara untdelemn. in preajma Cuviosului Agaton. ba. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. in numar de 12. Alaturi de biserica. Intre ace~tia. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. dupa traditia isihasta din partea locului. Aceasta este sihastria lui Agaton. La inceputul secolului XVI. Chihaia. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. a stralucit Cuviosul Agaton. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. iar seara se adunau la trapeza. Ucenicii sai. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii. care se pastreaza pana astazi.

Chihaia. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. rabdand cu barbatie frigul iernii. Vlad. in care se vede absida altarului. Vintila ~i sotia lui. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. In a doua jumatate a secolului. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. Prin traditie i se spunea . Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. p. CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. umezeala. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. In anul 1524. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Bucure~ti. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila. ca: Moise. din care i~i ca~tiga existenta. Ioanichie Balan. Bucure~ti. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. deoarece se ocupa cu torsul lanii. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . 1982. In pe~tera. 1976. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi.manastirea lui Agaton". Vetre de sihi1strie romfmeasca. la 4 metri deasupra pamantului. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. 241-243. El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV. ca 7 P. dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. Rada. Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. La inceputul secolului XVII. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. 190 . p. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. Ierom.Torcatorul". el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. manastirea ajunge in paragina.

Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. Bucure~ti. 1976. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. spre Duminici. p. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. Chihaia. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. ajungand mare dascal al lini~tii. in post. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. p. Balan. 0 data pe saptamana.XV 87 :. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana. Bucure~ti. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV . CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. aproape de satul Nucu. Ierom. NevoinJa. 191-192 . chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca. comuna Bozioru. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. 241-243. al carui contur inca se distinge. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. situata pe Valea Bordeiului. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. 1982.zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. aproape de alte pe~teri pustnice~ti. petrecand in neadormita rugaciune.. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. Vetre de sihiistrie romiineasca. Astfel. Apoi iar urea in pe~tera. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa. pe timpul persecutiilor. fiind folosita de cre~tini. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. preot ~i povatuitor de suflete.UJichie P.

De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta . Inainte de el. unic de altfel in tara noastra. Paraul Bordeiului". Ele s-au repetat pana luni. sunt scrise in cartea vietii. de~i s-au uitat de oameni. majoritatea din secolul XIV. ceea ce este ~i mai concludent. este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. Numarul mare de morminte monahale. autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. situate in jurul primei biserici mu~atine. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. 24 mai. iar altele. cu hramul Inal!area Domnului. Numele ~i faptele tuturor. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). despre care se ~tie foarte putin. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. 1986. In a doua jumatate a secolului XIV. Dupa doua zile. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. care se pastreaza in arhiva manastirii. Altele sunt sub chiliile din incinta. pe epoci. 26 mai. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. 9 . Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. Apoi. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. sa se sape sub pavaj. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. arhim. se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. Efrem Chi~cariu. in anul 1497. V alea Bordeiului" ~i . care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare.

auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit.5 metri. galbene ~i binemirositoare. tarani. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. 1986. fiind chemati de Hristos. in chip miraculos. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. Caci. iar cu metania din Athos. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. Apoi. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. Dupa deshumare. inca din seara zilei de luni. 26 mai.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. i s-au racut ucenici. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. Prin anul 1365. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. noaptea. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. Sapandu-se cu atentie la 1. in sunetul clopotelor. venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. sub ascultarea staretului Ciprian. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. Osemintele.

9-10 11 Stefan Ieromonahul. ViaJa Sfiintului Nicodim. prin anul 1320.primul staret al Manastirii Neamj". leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. in Oltenia . Cuvio~ii Sofronie.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos. de Iorgu Dumitrescu. Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale. Pentru sfintenia vietii lor. sub domnia lui Roman I Mu~at. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. Tomescu. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte.. cit. s-au stramutat la cele ve~nice. spre sfar~itul secolului al XIV -lea. op. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. vol. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377). p. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza. Dupa ce invata carte. Astfel. Prof. p. 200-207. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. nascut la Prilep. 1340-1344. Vratna ~i Manastirija. Diac. Bucure~ti. loan Ivan ~i pr. Viefile Sjin{ilor . Nicolae Alexandru-Basarab. 1935. C. ziua mutarii sale la cele ve~nice. Craiova. in 26 zile 10 . 281. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). Pimen ~i Siluan10 . I. Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. p.luna decembrie. contribuind mult la innoirea manastirii. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. Scarlat Porcescu. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie.Gura Motrului ~i Vi~ina. 1942. 1904. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici. unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici. Mineiul pe luna decembrie. in sudul Serbiei. 1957. p.

vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti. Fiind in sudul Dunarii. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". . Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 4. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului. Cuviosul Nicodim. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca . Pe valea parfmlui Tismana. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat.. nici arhiereul. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. nici alt careva. 2. in Muntele Maicii Domnului. Cascade". Ca egumen al marii lavre Hilandar. pe care o sfinte~te in anul 1369.dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul. 3. dupa traditia :\funtelui Athos. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. Mfmastirea voievodaHi Tismana. vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. Insa. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni.e\·oit mai intai in ob~te. Isaia ~i Partenie. ajungfmd vestit in tot muntele. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie. sarbi. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. rabdand grele ispite de la diavoli. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. Cuviosul Nicodim a inaltat. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. macedoneni. de asemenea. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. fiind umbrit de darul lui Hristos. romani ~i bulgari. 5. la locul numit . la rugamintea cneazului Lazar. impreuna cu ucenicii sai. Aici. Ajungand la Athos. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol.XV 91 b. Pentru aceea nu putini siha~tri. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. Cuviosul Nicodim s-a :. cu acela~i hram. Deci. greci. impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica. Pentru cinstea de care se bucura peste tot.Sfantul Antonie eel Mare".S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. in putina vreme s-a curatit de patimi.

precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . 7. la 26 decembrie. 8. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. ucenicului sau. Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. 9. Datorita vitregiei vremurilor. La batranete. care era bolnava de epilepsie. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. renumita in toata Peninsula Balcanica. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. sau numai cat se atingeau de rasa lui. Apoi manca la trapeza cu parintii. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. ruda a lui Drago~ Voda. ce se pastreaza pana astazi. primul descalecl'itor al Moldovei.92 PATERICUL ROMANESC 6. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. era originar din Tara Oa~ului. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. ieromonahul Agaton. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. Vodita ~i Tismana. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. iar Duminica cobora in manastire. binecuvantandu-~i ucenicii. De aceea. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. Ajungfmd la batranete. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. in priveghere ~i neincetata rugaciune. din nordul Maramure~ului. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. Pentru sfinJenia vietii sale. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. De aici. 1406. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana.

In cursul primelor decenii ale secolului XV. imblirbata pe tarani. vol. Salaj. astfel. sfintea biserici noi. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. 1957. judeca neintelegerile biserice~ti. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. p. Balita ~i Drag.X V 93 existente in partea locului. Barsana ~i Peri din Maramure~. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. El era din familia domnilor mu~atini. cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . Cuviosul Pahomie de la Peri. cand fiii lui Sas Voda. Alma~. Iar in anul 1391. Ungura~ ~i Valea Bistrei. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. I. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~. De asemenea. Ciceu. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat. in care se nevoiau zeci de calugari. duhovnici pentru credincio~i. Arva. marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. desigur. In a doua jumatate a secolului XIV. Cuviosul Pahomie de la Peri face. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. invata ~i apara dreapta credinta. Barcau. Astfel. randuia preoti. Bucure§ti.S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . mitropolitul Mu~at. In aceasHi calitate. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. Ugocea. s-a savar~it cu pace. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432).

mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. Neamt ~i Bistrita.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. 1954. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. nepotul sau. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. facandu-se preot. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at.o manastire. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. veacul XIV-XV. Mai pe urma se stabile~te la .ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. . Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. Tot in ace~ti ani. in frunte cu insu~i voievodul. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. La 26 iulie. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni. De asemenea. I. 1407. hirotonea preoti. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. Bistrita (1402) ~i Moldovita. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau.A. p.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. Apoi. cu preoti ~i cu mult popor. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. pe care o primise in dar din Bizant. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu. la locul numit . sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. Apoi. langa Targu Neamt. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. 1401. 15-16 . vol. De aici. Moldova. a ajuns egumen la Neamt. Antonie. la Boi~tea. randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. arhimandritul Dometian. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". La 7 ianuarie. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. care 14 Documente privind Istoria Romaniei. in anul 1400. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun.

1988. evlaviosul mitropolit Iosif. Apoi. in revista . 219 17 C. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. Bogdana ~i . Asemenea ~i la celelalte Manastiri. vol.:iintai parinte al Moldovei. Costachescu.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai . :~. losif eel dintai mitropolit . cat ~i Biblioteca Academiei Romane. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun. Episcopia Romanului. Damian P. prof. Iosif I Mu$at.SFINTI . Pomelnicul Maniistirii BistriJa. p. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. atat biserica ~i chiliile. Pr. 1972. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. Scarlat Porcescu. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane.in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. 11-12. Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. p. p. Multi ani. Pr. Pikurariu. nr.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . 1972. p. Bogdan. atat de soborul parintilor. C1prian Zaharia.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. I. Pacurariu.gzoscut al Moldovei. Arhim. ajungand la adanci batraneti. 158. Cuviosul Dometian a innoit in intregime.Mitropolia Moldovei". XL (1964). op.de calugari. Fiind calugar invatat ~i iubit. Diac. 126-139. in anul 1415. in partea de sud a pronaosului. in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. . pr. 86-87. 1940. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. arhimandritul Dometian a fost numit la.c. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. de srha~tri.an Ivan ~i pr.. 1935. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386). In Manastirea Neamt. p. p.\foldovita. de popor ~i de tot sfatul tarii . unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. de preoti._-. Sibiu. staret al .ca un adevarat parinte al :ururor ce era. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. invrednicindu-se de cinstea preotiei. Documente moldovene$ti. Probata. cit. luand jugul lui Hristos din tineretile sale. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. 1957. 1942. cota 78 . ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete. Tomescu. Scarlat Porcescu.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". p. 64-65 16 15 . 7 ianuarie. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita. M. la§i. Bucure~ti. Sibiu. I. vol. 61-65. intaiul mare ierarh roman. 3-4. M. M. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . eel . 1407.

de asemenea. de asemenea. fiind mult susJinut de acest mare staret. dascali. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. sub CeahUiu.arhimandritul Dionisie. care adesea zabovea aici. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit .96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. fiul sau. in timpul staretiei sale. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita.. spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. iar . Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ. ca sa-§i marturiseasca pacatele . Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. duhovnicul Daniil. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . Gavriil Uric §i numero§i altii. dintre care multe erau copiate in lavra. nemaicunoscuta pfma atunci. condusa de ucenicul sau. cota 78 . In prefata pomelnicului. manuscrise slave.din Hang". Alexandru eel Bun. staretul Dometian a marit. conducatorul acestui sfant lac a§". unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. Cornelie §i Timotei. loan. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i. Tot la Manastirea Neamt. sa se cureJe. la fel. monahii Paisie Uric. Tot la Manastirea BistriJa.. 85. La porunca marelui staret. Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti.adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. p. duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. precum sihastria . o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. cateheti. stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei". adica Dometian. Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. gramatici §i copi§ti. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. 18 Ibidem. §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. A intemeiat. Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. ieromonahii Ioasaf. in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. in Manastirea BistriJa.

fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. . sihastria Tazlaului ~i altele.Targu Neamt. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare. .. intra in ob§tea Manastirii Tismana. precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: . Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. . Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos. atat de dincoace. unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti. . Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu... CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. in rugaciune. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil. care se respecta cu mare sfintenie. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn. in anul mantuirii 1415. oricate el va a~eza ~i va intemeia. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri.. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. In anul 1388. toti petreceau in ascultare. dupa a~ezamantul popei Gavriil. Astfel. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin.. Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri.Nechidului". Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului. . sihastria . Iar pentru vietuirea acestui laca§. ".S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea .Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala.Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet.

cit. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Astfel. p. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia. ~i-a dat sufletul cu pace.. XL (1964). s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. . impreuna cu cativa ucenici. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul. lasand in urma multi ucenici. dr. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. auzind domnul Moldovei. ce se chema. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi.Schitul Laura" (Lavra) sau . ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie.X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. Mai tarziu. Liviu Stan. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte. de nevointa sa. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. sfetnic. in Schitul Laura. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie. dr. 282-289. dupa numele sau . . in rev. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. Ioanichie Biilan. . Ierom.Mitropolia Moldovei". Apoi. nr.. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. 14-20. 1-a randuit episcop al acestui scaun. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. Petru Rezu~. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. dascal ~i ocrotitor. Alexandru eel Bun.Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. Pr. 1945. Apoi. SfinJi romani. Sibiu. p.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. 5-6.. Deci. op. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. p. SfinJi romani . Deci. Apoi.

avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. luand cu ele :. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie. i-a incredintat metocul de la Gra~i. Biserici din Moldova. odata cu desfiintarea mfmastirii. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 . unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te.. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. in episcopie. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. op. primind darul preotiei.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire.Targu Neamt. Unii cred ca au fost luate de navalitori. unde iernau vitele Manastirii Neamt. cit. p. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. Egumenul Dometian (1407-1415).\1oldova. ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. N.SI CUVIO.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr.. Grigora~.in Ractauti. Apoi.SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. Repertoriu bibliograjic . In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. locul unde se afla astazi. prof.. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. Stoicescu. p. practandu-se biserica. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc. Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile. 1974. in anul 1783. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:. a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti.. scria despre el: . De Ia Topolita. singur Dumnezeu il ~tie. Biserica cu hramul . In anul 1639. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . Apoi.SFINTI . fiind tot timpul locuita de calugarite. I. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). Insa. biserica a devenit parohie. Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . p. Bucure~ti. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Capro~u.. in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt. Liviu Stan. 60.at. 17 I. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste.

a intemeiat in padure o midi sihastrie. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. Apoi. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. neadormi!i rugatori ai neamului. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos.Sihastria lui Iov". Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. iar mai tarziu . La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn.Poiana lova". apoi s-a zidit din piatra. rabdand grele ispite de la diavolul. s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1. Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. . fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. care face unele danii pentru ctitoria sa. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. ~i era cuviosul bland. Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. al direi metoc era. ieromonahul Macarie. Secole de-a randul. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. cunoscuta multa vreme sub numele de . intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. pana spre zilele noastre.

Manastirea Pionul. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. p. Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau.Paraul Schitului". s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. apoi se intorceau la ale lor. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. Mai tarziu. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput .XV 101 folos. Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor. 24. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. Flilticeni. s-a numit .Schitul Hangu". urcand pe paraul care azi se numqte . dupa numele sihastrului Peon. Mai tarziu. Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. Apoi. Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . schitul sau. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. iar din secolul XVII. Cuvioase parinte Silvestre. 1901. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. era cu metania din Manastirea Neamt.u ~i de locurile singuratice de aici. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. pe la jumatatea secolului XV. apoi . lasand in urma numero~i ucenici.Sihastria lui Silvestru". unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau. reinnoindu-se.Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. Cuvioase parinte Iov.

Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. XIV) ~i fiind chemat de Hristos. Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. Ivan..102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei... Apoi. cit. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. teologul ucrainean. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. cit. din cauza vitregiei vremurilor.. Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. . a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. p. p. atat de calugari. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei. op. Astfel. scria despre el: . bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. intrecand pe multi cu smerenia. povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui. Pr. pentru nevoile bisericilor de la sate.. iar trupul sau gasindu-se nestricat.in Moldovita. 1415. prof. Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie. . 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita. . ~i toti se foloseau de cuvintele lui. op. El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi. ieromonahul Zaharia Kopystenski. Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa. Liviu Stan. 306. Sfinfi romiini . 25 Diacon I. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. Mai tarziu. in Sfinfi rom{mi . ~i la sfetnicii sai. Alexandru eel Bun. in anii 1621-1622. Sfantul Vasile racatorul de minuni". incat era cinstit ~i cautat. unde se afla ~i astazi.. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. in manastire.

Doamne. la inceputul secolului al XV -lea. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. cu hramul . p. care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. muntele §i paraullui Agapie. s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri. o mica biserica de lemn. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. sub povatuirea acestui mare sihastru. Frumos.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. iar spre sarbatori coborau in schit.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut. Istoricul Maniistirii Agapia. Agapia Veche §i Agapia Noua. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. N. Inmultindu-se numarul pustnicilor. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. in post ~i rugaciune. in poiana care ii poarta numele. prin gura proorocului David. se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. Apoi. faceau priveghere de toata noaptea. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. Atunci Cuviosul Agapie a construit. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. 40 . slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. Poiana lui Agapie. Tg. 1908. Dlirangli. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. unde s-a invrednicit de darul preotiei. Apoi. mult:i ani de zile. A§a de vestit ajunsese numele lui. impreuna cu ucenicii sai. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. numele lui !acandu-se cunoscut.Sihastria lui Agapie". ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele.Schimbarea Domnului la Fata". savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant.

. Singura opera scrisa de el. 78. deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. In anul 1392. vol. fila 6 r. mss. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. 13 28 . lstoria literaturii romane. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm. 14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului. cunoscut sub numele de Filos. ajunsa pana astazi. I. prin mana egumenului Gavriil. 1942. .pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf. poarta numele de . p.XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. p. C. Apoi. slave. Piru. p. AI. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 .Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. op. care se canta la slujba privegherii in manastiri. vol. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. 1407. Biblioteca Academiei Romane. I. Tomescu. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia.104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah . Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. cit. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. 216.Pripeale" (marimuri). Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. 1970. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. nr. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc.

monahul Gavriil Scriitorul". . mai ales sub domnia lui . sufletul robilor Tai. Putna. . Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal. in ob~tea Manastirii Neamt. gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. Pe fila 6 r. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. ca: Bistrita. scrie urmatoarele: . dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. Scara Sfantului loan Scararul. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. in dragoste ~i smerenie. formand numero~i dascali. patru volume de . Probota. Apoi.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita.Pomene~te. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. Timp de aproape 40 de ani. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. Moldovi1a. Ucenicii lui s-au raspandit. . in toate manastirile din Moldova. Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos.Stefan eel Mare. monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. cat ~i filocalice. care calauzesc sufletul pe calea mantuirii. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. Scriitor ~i impreuna lucrator. catre jumatatea secolului XV.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti.. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. Gavriil. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova.Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele. Vorone1. Doamne. atat aghiografice. s-a calugarit ~i fiul sau. sub egumenul Dometian. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. Smeritul monah Gavriil. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. .

Adunari de Cuvinte (Sbornice). Aici invatau carte multi gramatici. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. raposfmd egumenul Pimen. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit.Neamt ~i Bistrita.. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. renumit in toata tara. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437). de cultura patristica. de iconografie ~i aghiografie. Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. mss. cit. In anul 1422. f. El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . 340. C. In Manastirea Neamt. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. care ii poarta numele. Vestitii protopsalti de la Neamt. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. Vieti de sfinti ~i altele. p. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. 171. monahi ~i mireni.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan.. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. nr. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. 12-13 . precum Scara Sfantului loan Scararul. op. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. lnscripJiile Maniistirii Neamf. Biblioteca Maniistirii Neamf. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult. condusa de monahul Gavriil Uric. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. Tomescu. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. cunoscuti in toata Moldova. Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. 1905.

dintre care 15 romani ~i doi greci. cit. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. iubind lini~tea. iar mai tarziu. in anul 1448. 311. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. op. Dar n-a stat mult aici. Iasfmd in urma numero~i ucenici. Auzind calugarii din partea locului. navalind arabii in Tara Sfanta. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. a impartit pe 31 Ierom.. numita . Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba. ducandu-se la Mormantul Domnului. ale carei urme se cunosc pana astazi. Ioanichie Balan. Odata. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. incat se flicuse flicator de minuni.Muntele lui Iosif".Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. . s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. la Manastirea Bistrita. Apoi. cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. Astfel. Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare.achimita". El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun. Nevointa lor era neincetata rugaciune. Sfinfi romiini . incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. in post ~i rugaciune. Schitul acesta s-a numit multa vreme . a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari. caci. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului. numit de atunci . p. Pomelnicul Miinastirii Bisericani . a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri.S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. in anul 1432. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor.Muntele Bisericanilor".. in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora.. ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie. Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. . Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol.

Matasa. GHERMAN. Catre sfar~itul secolului XV. op. iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. PETRU. 72. Dupa intemeierea . fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. Astfel. cit. monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . care de atunci ii poarta numele. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. Deci. iar Cuvio~ii Simon. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. Mai tarziu. postul..evlavio~ilor". avand fiecare pe~tera sa. Pr. VARNA VA.. Metodie. Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii. 145 . Urmand pe dascalul lor. Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr. cit. Dintre ace~tia. nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif. Stoicescu.Schitului lui losif"..108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. A verchie. PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri. iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina. Pentru o nevointa ca aceasta. 54.Muntele lui Simon". op. unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. Liviu Stan. N. cincisprezece erau romani. Varnava. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. ale caror nume s-au uitat. METODIE. adica al . p. op. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. cantarea psalmilor lui David. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. cit.Schitul Bisericani". mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. 79-80. p. C. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. AVERCHIE. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. p.

Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. Sibiu. Pacurariu. . Caci.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. iar din secolul XVII. . cand .Muntele lui ~1etodie". In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: . . Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. precum a fost la Razboieni (1476).La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . luand jugul lui Hristos. . mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc. Iar cand domnul pleca la lupHi. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane.Direptate.Stefan. prof. vol. Apoi.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului . Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. I. cu el se sratuia intai. p.Muntele Chiriac" ~i . Ioanichie Balan. cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul"..Muntele Pir" ~i . cu ingaduinta lui Dumnezeu.S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV . Jar in primavara anului 1457. invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei.Muntele lui Varnava". cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX.Muntele Averchie". Tot el este acela care 1-a sratuit pe . Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . Pr.Stefan eel Mare. adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . cfmd . p. Bucure~ti.Muntele Simon". s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre. Vetre de sihiistrie.Muntele Grecu".1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . op. Din tinerete. cit. Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui . in numele Preasfintei Treimi.Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei. viteaz intru razboaie. Cand tara era amenintata de razboaie. aparator al credintei. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti. M. se intorcea invins de la lupta.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom. rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. 1972. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai.Stefan eel Mare. 233-238. 1957. pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. pe preoti ~i pe credincio§i. Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. p. cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452. se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. . De asernenea. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. 82.

Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. de miniatura ~i de muzica. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. SfinJi romiini. 1470. in semn de multumire adusa lui Dumnezeu. Evstatie la Bistrita. de broderie. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. Putna. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. Nestor Vornicescu. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. 1477. Arhim. Liviu Stan. 1956. p. Pr. Cand avea 16 ani. Ioasaf. Moldovita. Petru Rezu!?. nr. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor.Mitropolia Moldovei". Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. in . Sihastria Voronetului. 29-43. De asemenea.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. a Tazlaului ~i altele. 227-240. Cu indemnul lui. mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. p. 566-573 35 . 7-8. Apoi. odata cu viata duhovniceasca. 3-4. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. altii stareti iscusiti. ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. Humor ~i Probota. prof. eel dintai egumen la Putna. de pictura. p. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. primind la botez numele de Dumitru. . 1966. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i. fiind chemat la ve~nica odihna. In Manastirile Neamt. Gherontie la Humor. in rev. precum Sihastria Putnei. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). a Bisericanilor. Antonia la Horodnic ~i altii. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie.Studii Teologice". Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. s-a tacut Pr. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. nr. la inceputul secolului al XV-lea. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. prof. de sculptura.

nici se juca cu ceilalti copii. Cel mai mult iubea lini§tea. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. §i ajunge egumen al acestei manastiri. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. In ascultare era tacut. fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. sub stanca . copilul Dumitru. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. de§i tanar cu varsta. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. unde §i-a sapat chilie in piatra. Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. s-a dovedit batran cu inJelegerea. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni.lavra". mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. apoi pe valea paraului Putna. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. derivat de Ia . postul §i rugaciunea. inainte de anul 1450. Cand avea varsta ca de 10 ani.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet. unde se afla pfma astazi. intr-o mica chilie sapata in piatra. avand peste 80 de ani. . fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar. pe valea paraului Secu.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. Sfantul Daniil Sihastrul. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470).Lavrentie" sau de Ia . . s-a racut schimonah cu numele de Daniil. Ci. cu numele de monahul David. precum §i nevointa cea duhovniceasca. In anul 1488. Ca niciodata nu lipsea de la biserica. 2. iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. Pentru aceasta. 4. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura.Soimului. 3. Dupa cinci ani de ucenicie. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. primind numele marelui prooroc §i imparat David . b. nici nu cauta odihna §i mancare. mai intai in preajma Manastirii Neamt.

temandu-se de duhul slavei de~arte.cea ascultare ~i statea intre oameni. 6. Apoi. Iar dintre carti. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. Apoi. cat sa poata incapea. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. aproape de sihastria Putna. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. ziua Ia. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei. Deci. Cuviosul David. drept paraclis de rugaciune.cut vas al Sffmtului Duh. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. iar noaptea priveghea. cu putin inainte de anul 1450. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. s-a retras in nordul Moldovei. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. insa. inconjurandu-1 credincio~ii. ~i-a implinit cu bucurie canonul. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. Cuviosul David s-a Ia. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. 8. Atunci. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. afland o stanca mare in apropiere. smerindu-se ieromonahul David. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu).112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. Deci. 9. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. schimbandu-~i numele din David in Daniil. 5. vazandu-se inconjurat de lume. tainuindu-se de lume. a zabovit cuviosul o zi. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic.ceau prin rugaciunile lui. 7. Apoi. cum se vede pana . A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. Calauzit de Dumnezeu. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. Altii veneau sa-i ceara sfat. auzind de minunile ce se Ia. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. Acolo. Multi bolnavi. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti.

. caci era plin de darul Duhului Sfftnt. Altii. postind pana la asfintitul soarelui. Apoi. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului.Sfantul Daniil. In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. Deci. era numit in popor .Sfantul Daniil eel Nou". de la mic pana la mare. Cei mai multi il numeau . Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. poposind cateva zile. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte. Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie. Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. 11. lini~tindu-i sufletul. Pentru aceea. Sihastrul eel Batran". In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. il numeau . iar poporul. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. In anul 1451. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. 10. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. toate cursele diavolului le biruia. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. Dar cuviosul. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos. Bogdan Voievod. Pentru ni~te daruri ca acestea. Pentru sfintenia vietii sale. 12. s-a rugat pentru dansul. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. 13. radacini ~i ierburi. Aici. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. indeosebi calugarii. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace.Sfftntul Daniil Schimonahul". auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. Iar dupa mutarea sa din trup.

poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. aproape o jumatate de secol. . catre care avea mare evlavie. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. 15. voievodul poposea la chilia lui. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari.114 PATERICUL ROMANESC 14. nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. Astfel. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. innoind astfel. in toate razboaiele va birui. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. Adeseori. 17. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. Iar in anul 1470. Se mai spunea despre dansul ca. Dar cuviosul. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. in primavara anului 1457. aproape rara egal. ascultandu-1. pentru multa vreme. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. 18. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. 16. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. Astfel. De aceea. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. Stefan eel Mare. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. Din anul acela. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. Urmand exemplul vietii sale. in felul acesta. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. Pentru sfintenia vietii sale. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. i~i marturisea pacatele. ajungfmd pe scaunul Moldovei. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. il aveau de parinte duhovnicesc. dupa sfatul sau. Deci. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. Odata. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera.

Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. ~tefan eel Mare. Deci. . in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. Deci. in toamna anului 1477.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . le spunea pricina suferintei. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. Credincio§ii. afland un loc retras in preajma manastirii. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. sa faca o manastire acolo. a§teptau jos in manastire. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. ii sratuia. 19. 21. neputand ajunge la chilia lui. auzind de aceasta. iar cuviosul cobora noaptea.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului. Raposand mitropolitul Teoctist. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. 20. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau. A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. Deci. numai dupa ce va izbavi. paralizati. ca razboiul este al lui. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. p. 0 samd de cuvinte. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. Dupa anul 1470. incat veneau la el tot felul de bolnavi. 37 Ion Neculce. se ruga pentru ei. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. 107 . vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. Dar cuviosul. In vara anului 1476.

iar altii. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. In timpul egumeniei sale. in acela~i an. 25. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. monahul caligraf loan. 24. Apoi. toti din Manastirea Voronet. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. care se osteneau. episcopi. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. clerici ~i dregatori de tara. ~i a zeci de mii de credincio~i. fiind foarte iubitor de lini~te. 23. siha~tri ~i dregatori de tara. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. La 14 septembrie. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. adeseori cobora in ob~te. postul ~i tacerea. de~i batran. Altii citeau zilnic Psaltirea. ucenici ai Sfantului . monahi. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. fiind buni caligrafi.116 PATERICUL ROMANESC 22. marturisea soborul. ai Raraului ~i Stani~oarei. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. la Manastirea Voro net. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. practicau rugaciunea lui lisus. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. Caci. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. fie in codrii Voronetului. calugari. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. Sfantul Daniil. in vara anului 1488 a zidit din temelie. cu sfat de ob~te. Timp de aproape 10 ani. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet. in prezenta fericitilor ei ctitori. egumeni. iara~i se retragea la chilia sa. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. egumenul Paisie. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. unii mai nevoitori decat altii. in locul vechii biserici de lemn. fie in Muntii Raraului. In aceasta zi. Toti monahii din ob~te. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri.

Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. de acela~i mitropolit. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev.. Astfel. " .Sfantul Daniil eel Nou.Sihastrul eel Batrfm". pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: .. 235. facatorul de minuni". p. Ob~tea Manastirii Voro net. 1-au trecut in ceata sfintilor. Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete. hramul Manastirii Voronet. fratilor. anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. Cuviosul Parintele nostru Daniil. s-a intors fiecare la ale sale. vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului. in Polonia. la inceputul secolului al XVII-lea. Dupa savar~irea sa. Petru Rezu~. Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. ~i la 14 decembrie. 27. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te. in Transilvania. punand deasupra o piatra cu inscriptia: . sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. in Moldova. in stanga u~ii de intrare in pridvor. de rna ascultati. au pus acestei lavre. in Sfantul Munte.Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . a treia zi. . la 23 aprilie. Veniti. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori..Sfantului Daniil eel Nou".Sfantul Daniil Sihastrul". Va voi invata frica Domnului.Sfantul Staret Daniil". . Ajungand vas ales al Duhului Sfant. Cine este omul . pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. secole de-a randul. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. numindu-1 . al doilea hram in cinstea . a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). Apoi.Acesta este mormantul parintelui nostru David. prof. Dupa traditie. 26. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . sau mai ales . dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei. pentru inchinare. cit. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. cum se vede pana astazi. . ucenicul sau. in sicriu frumos impodobit.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. op. 28. schimonahul Daniil". Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547. 38 Pr. plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet.

se stabileau in ob~tea de la Voronet. pe cand se nevoia in chilia de la Putna. Bogdan. Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. Doewnentele lui Stefan eel Mare.. . egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova. Moa~tele poarta inscriptia: . In anul 1471. Urmand dascalului sau. Deci. Invrednicindu-se de darul preotiei. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. Bucure~ti. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil. dupa dorinta cuviosului. 1913. Arhim. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. op. unde se pastreaza pana astazi. Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. 40 I. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. egumenul Mfmastirii Voronet. p.118 PATERICUL ROMANESC 29. randuindu-i ucenici. 43 ~ . anume Ghedeon. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. 166. Ghedeon. egumen de la Voronet. Apoi.. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos.Aceste relieve le-arn ferecat eu. prin anul 1470. I. In anul 17 49. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. cit. decembrie 4". cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. sihastrind pe valea Putnei. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . inca din anii 1450-1460. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. in anul 1775. cu toata cheltuiala mea. p. in anul 1749. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. sub ascultarea Cuviosului Misail. Nestor Vornicescu. vol. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. cu binecuvantarea Cuviosului Daniil..

s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. 1470. unde a primit tunderea monahala. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Teoctist. a purees la Putna. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. ieromonahi. caligrafi ~i duhovnici. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. de asemenea. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. la 3 septembrie. Dupa anul 1480. Apoi. mai traind putin. Stefan eel Mare 1-a chemat. ctitoria marelui domn al Moldovei. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. povatuind catre Hristos multe suflete. ~i a zeci de mii de moldoveni. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. . psalti. duhovnici ~i cativa caligrafi. primind schima monahala. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre. a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. manastirea savar~indu-se. ~i chiar la dregatorii tarii. In jurul marii lavre se nevoiau. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. s-a sfintit cu mare alai. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Astfel. Pentru sfintenia vietii lui. sa fie egumen al Manastirii Putna. Apoi. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. care atunci se zidea. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. in anul 1468. Stefan \' oda. in prezenta ctitorului ei. iar altii erau buni caligrafi. Auzind de nevointa lui. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. arhimandritul Ioasaf. In anul 1440. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil.

dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. Documentele moldovene~ti. . Astfel. Costachescu. 148441 . A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. in ziua de 19 octombrie.rugatorii" marelui ctitor. Savar~ind toate bine. vestita in toata tara Moldovei. atat limbile greaca ~i slavona. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. pentru invatatura ~i luminarea poporului. pe masura celei de la Neamt. 1905. 1935 . egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. mai ales la praznice. Bucure~ti. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. bineplacand lui Dumnezeu. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. Aici.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. Maniistirea ~i comuna Putna. I-II. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. in ~coala de gramatici a marii lavre. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. M. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. vol. Dimitrie Dan. Apoi. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. o vestita ~coala de calugari caligrafi. . scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. Era cu metania din Manastirea Neamt. timp de 15 ani. Calugarii. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. din porunca lui Stefan eel Mare. care impodobeau slujbele manastire~ti. 41 Prof. cu numele de Iosif.

69-81. p. XLII (1966). CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie. 474-475 . El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. op. cu mana pacatosului Casian".Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august. in anul 1466. pentru ctitoria sa. probabil. Miniaturi ~i manuscrise din . catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . Scara Sfantului loan Sdirarul. 7-8. p. Adormirea Maicii Domnului. pentru a nu fi lipsiti . Venind la Putna cu egumenul Ioasaf. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. cu dirti de slujba. pe luna noiembrie. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf.'vfanastirea Putna.rugatorii" sai de un dar 42 Prof. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii.Mitropolia Moldovei". la cererea marelui voievod. adica in 1467. cit. incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. . A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. al doilea minei. Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . in rev. Mineiul a fost terminat de scris. Un an mai tarziu.. nr. Victor Bratulescu. care atunci se zidea. cu slujba ~ramului manastirii. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. Dimitrie Dan. ~tefan Voda al Moldovei. el insu~i fiind un profund isihast. Jomnul Tarii Moldovei. Astfel. care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire.

de asemenea.. robul Domnului Iisus Hristos. fiul lui Bogdan Voievod. in aceasta manastire. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. luna august. pe care il termina la 17 iunie. atat cu nevointa vietii calugare~ti.Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. cu mana mult pacatosului monah Vasile. bineplacand lui Dumnezeu. p. fiind mult citita de calugari.. am legat ~i am innoit aceasta scara (. in anul 1674. 76-77. cit.Cuvintele" Sfantului loan. adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura. V. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. Prof.lata eu. art. Dimitrie Dan. in 13 zile". catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt. icoane. Frumoasele miniaturi. Monahul Vasile. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna. 460-510. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. El se indeletnicea.Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . Brlitulescu. In anul 1470. 1473. mergand la Putna cu egumenul loasaf. domnul Tarii Moldovei. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # . Acest cuvios ieromonah era. op. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. cit.leastvita"). p. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. in anul 1472". Apoi. egumenul Muntelui Sinai. ornamente ~i 43 Prof. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . in timpul arhimandritului chir loasaf. opera filocalica cu cea mai larga raspandire. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. Legatura cartii uzandu-se cu timpul.Stefan Voievod. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. a luat porunca de la . implinind porunca. racand ascultare. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta.

la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare. Prof.. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. pentru mfmgaierea fratilor. pe care le termina in cateva luni. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. Io ~tefan Voievod. 647. A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . mult paeatosul Chiriae. in anul 1470. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". in smerenie ~i ascultare. din 1473 ~i 1550. s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. V. Bogdan. p. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. de o mare valoare. atat la biseriea. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf. Brlitulescu. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. art. cat ~i la ehilii. indeletnicindu-se. 1907. p. 460-510 . cit.Eu. Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. Analele Academiei Romane. Ea se citea. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. nu puteau fi luerate a~a de frumos.

In anul 1465. p. inainte de anul 1465. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta.. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata. Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. Prof. cetati ~i sate. destinata drept necropola voievodalli. simtindu-§i sfar§itul aproape. Pr. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. 1905. a fast sfintita in prezenta domnului. la indemnul egumenului Stahie. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. Dimitrie Dan. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. 77-78 . pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. art. Bucure~ti. egumeni. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. Bratulescu. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. p. pe toti i-a deprins smerenia. Apoi. ascultarea ~i dragostea de Hristos. ajungand la sfar~itul vietii sale. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. 460510. Deci. Apoi.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. Iar pentru luminarea mintii. cit. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. Biserica. raposfmd in acela~i an. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. Evdochia. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. doamna Oltea. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. mama voievodului. Miiniistirea ~i comuna Putna. V. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn.

in marea lavra. 3115711551. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor. Deci. nr. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod. alaturi de celelalte manastiri romane§ti. Pe una din paginile cartii. in anul 1474. zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun.. mai 20" 46 . §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. ascultarea §i rugaciunea. 6 " Mss. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. ieromonahul Iacob scria: . unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. Dandu-se pe sine pilda tuturor. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. ii deprindea mai ales smerenia. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. fila 30 v. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. Biblioteca Miinastirii Putna . fiullui Bogdan Voievod. pe care indata 1-a savar§it.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. Venind Ia Manastirea Putna. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. a fast secole de-a randul. in anul 1470. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti.

Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. Apoi. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. la 17 iunie. Sub egumenia acestui cuvios parinte.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . oferind Maicii Domnului dania sa. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul. inainte de anul 1470. In ~coala acestei manastiri se pregateau. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. Domnul Moldovei. vazand viata egumenului Gherontie. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. dintre care unii erau buni nevoitori. Cuviosul Gherontie. Spre sfar~itul secolului XV. la porunca sa. egumenul Manastirii Humor. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. devenind duhovnic vestit in partea locului. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. ~i . Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. Pe coperta acestei dirti. siha~tri ~i calugari iscusiJi. 1473. caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. preoti ~i calugari. Apoi. din a doua jumatate a secolului XV. Egumenul Gherontie. de asemenea. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul. vazand biserica lipsita de unele lucruri. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor.Stefan eel Mare. duhovnici. dascali ~i caligrafi.

invrednicindu-se de darul preotiei. de asemenea. mai multi ucenici caligrafi. Apoi. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. Miinastirea Moldovita.Mitropoha Moldovei". organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova. Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus. privegherea de noapte. 1963.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant. Bucure~ti. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. ". invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. De asemenea. . A format. St.Ioan Iufu. monografie. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie. Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. . dasdilul ~i egumenul. 7-8. Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor.L' ~i C. postul. in traditia locului se spune ca. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna. ce izvora~te din Muntele Obcina Mare. Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. al tacerii ~i al smeritei cugetari. cat mai ales buna nevoifl1a.XV 127 Originar din tinutul Sucevei. a luat din tinerete jugul lui Hristos. in rev. 1958 _-::~a .centru cultural important din perioada culturii romiine. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos.:ativa siha~tri iubitori de Hristos. . Nicolescu. 428-455. pe :a mijlocul secolului XV. Mfmastirea Moldovita . ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . p. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. ~i bineplacand lui Dumnezeu. 3-. in slavona (secolele XV -XVIII). Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. nr. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. Intre anii 1462-1490. s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV.

Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. Milni'istirea SuceviJa. inmultindu-se numarul siha~trilor. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. risipindu-se aceasta sihastrie. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. in locul celei de lemn. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. Pe cand biserica era deja zidita. Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. timp de 30 de ani. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. Astfel. Bucure~ti. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. p. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. impodobiJi cu multe fapte bune. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. pentru a primi Sfintele Taine. precum smerenia. 1923.128 PATERICUL ROMANESC Apoi. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. Mai tarziu. tacerea ~i neincetata rugaciune. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. 6-8 . Ei coborau in schit numai Duminica.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

datorita luptelor de la Razboieni. Deci . care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii. In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. In anul 1461 .Manastirea Pangarati". Astfel. anul 1808. Ierom.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut . op. 315 1 . Ioanichie Balan. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. multi oameni. nr. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania. fugind in pacturi de frica paganilor. s-a savar~it . Carte cu multe adunaturi din scripturi.CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita.:=t:Jdie.cenicii. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. cit.. ali'ituri de chilia cuviosului. rugiHorul sau. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. mss. Multa vreme. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau.. . acest schit s-a numit ..Schitul lui Simeon". iar mai tarziu. a parasit schitul sau ~i. p.Jace. cu turcii. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. luandu-~i :. laudand neincetat pe Dumnezeu. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. lacrimile §i darul inaintevederii. Apoi. alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. Sfinfi romani . scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <.::u pace acolo. Dar. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. Iar in acest an. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei. vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. .

in timpul egumeniei sale. op. 274 . ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). cit. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. I. La indemnul acestui egumen. p. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. ". Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare. cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. Pentru sfintenia vietii sale.132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). le-a ingropat in cetatea Sucevei . fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. Apoi.. egumeni ~i duhovnici buni. A incurajat mult viata isihasta din partea locului. Preacuvioase Parinte Simeon. le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie. ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. luand o parte din sfintele lui moa~te. cat ~i de mireni. atat de calugari. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita . cautati. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. atat pentru domnii Moldpvei. Era cinstit ~i cautat de toti.. Alexandre! (1493). Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. cu cuviinta sfintita ~i cu cinste..

in ob§te era iubit de toti. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii. Timp de aproape zece ani. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. Pr. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. la intemeierea Manastirii Tazlau. 227-240 3 . egumenul Misail. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. indemnfmd. . Docwnentele lui Stefan eel Mare. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. stabilindu-se in sihastria Voronetului. Ajungfmd la sfar§itul viejii. p. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem.. I. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. cit. Apoi.ntul Daniil. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. I. Dupa anul 1480.. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. Petru Rezu. Apoi. retragandu-se la lini§te. cit. prof. Tot el s-a invrednicit. de asemenea. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. vol. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. Deci. 1913. las and in Voronet peste 60 de: monahi. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. A dat ajutor.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . loc. Bucure5ti. Bogdan. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie. • Ht. in anul 1488.

~i auzind despre nevointa lui. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. vestit tahigraf ~i miniaturist. adica . a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. Dimitrie Dan. Astfel. ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn. Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. in anul 1488.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. formati in ~coala Manastirii Putna. Si s-a inceput in luna septembrie 3. Si era in toate intelept.tahigraf". Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. De la el a invatat. ctitorul manastirii. a racut. Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti. 70-71 . Casian monahul. 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. i se spunea . in putina vreme. Iar Cuviosul Paladie. smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos. in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. egumenul Putnei. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod.iute scriitor". prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie. monahul Paladie face aceasta insemnare: . indata scriindu-1. La sfar~itul cartii. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. op. Chiriac ~i altii. catre inceputul secolului XVI. p. arhimandritul Ioasaf. Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. Domn a toata tara Moldovei. cit.

Dar. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. venind de mic in manastire.S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca. care s-au instrainat in curgerea anilor. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . la tacere §i ascultare. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. in primele decenii ale secolului XVI. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna.. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. Dimitrie Dan. p. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. Pr. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. La sfar~itul Evangheliei lui loan. Deci. aducea cele de nevoie pentru hrana. in trezvie ~i in placere de Hristos. in smerenie. Auzind de aceasta. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. raposand dupa cateva luni Stefan Voievod. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. Bogdan Voievod. 69-81 . ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. care. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. Bogdan Voievod. iar in caligrafie era neintrecut. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei. (1507. unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. la rugaciune ~i post.1504 -. Deci dar fiul sau. in ultimul an al domniei sale . op. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. cit.

cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin .. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii. retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri.. s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. Deci... 8-9 ~i 101 . 235 Dimitrie Dan. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570). se numara ~i o carte cu continut patristic. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita. Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. p. Caci. cit. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani. a fost racut calugar. . Dar. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru. fiind iubit foarte cuviosului.. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. caci era un bun caligraf. numita a Sfantului Efrem. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. adica la miezul noptii. Dintre carjile copiate de monahul loan. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte. monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. caci erau saraci ~i departaji de sate. op.. ". se vedeau raclii multe aprinse. . luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . In insemnarea de pe carte scrie: .cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou ... unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". . " 7 .. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. Deci. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te.. p. cu invatatura mitropolitului Grigorie .

:. spre sfar~itul secolului XV.Paisie eel Scurt''. venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. Atunci. art. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii.. Costachescu. Joe. in dragoste ~i ascultare. Aici se copiau ~i se i111podobeau. Manastirea ~i comuna Putna. Petru Rezu~. facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. cit. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. Dimitrie Dan. incepand din vara anului 1476. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. Scolile de la Manastirea Putna . p .. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. Bistrita ~i Moldovita. op. numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica. 511-582 9 . Apoi. .. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. cit. Victor Bratulescu.:-:·-510. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. Bucure~ti. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586). alaturi de Neamt. ~colile de caligrafi. adunand pe toti siha~trii din partea locului. De asemenea. Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau.. precum se vede ~i astazi. a intemeiat Schitul Sucevija. s-au dezvoltat aici. fiind cinstit de toti ca racator de minuni.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani.. prof. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::.. Mai tarziu.Jncesc al Maniistirii Putna. sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. M. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. odata cu egumenul Ioasaf. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. ieroschimonahul Calistrat. de mana smeritilor calugari. p. numit la inceput . in chip deosebit.Sihastria lui Calistrat". Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. Prof. cit. . Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita. numit . Apoi.X V I 137 poienite".

La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei.permanenta a cuviosului egumen Paisie. in anul 1484. ajutat de duhovnicii. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. preotii ~i eredincio~ii de la sate. la 15 februarie. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. Sub egumenia lui. Mineiele eopiate . pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. Cronica ~i Analele Putnene. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord. caligrafi ~i protopsalti. deprinzand. arhimandritul Paisie. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. slujbele de la Putna. all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). timp de peste 26 de ani. egumenul Putnei.de istov".eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. la porunca lui Stefan eel Mare. Pe lilnga acestea. arhimandritul Paisie. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. de la dascalii mi'mastirii. Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. care functiona aici. In ~eoala de gramatici. Negre~it. a reinnoit acoperi~ul bisericii. Cuviosul Paisie. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Acum se aflau la Putna. pe langa dascali de teologie. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). Cuviosul Paisie. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . arzand manastirea .eel Bun ~i Sfant". care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. atilt episcopii.138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). Ca. ~i renumiti duhovnici. s-au seris de calugari. . Scara Sfantului loan Scararul. ajutat de insu~i domnul Moldovei. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete. egumenul. 1502. sub indrumarea egumenului Paisie. Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna.

care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. _\1nropolia Moldovei". poarta titlul . Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. in post. Prof. ca: loan Damaschin. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri. nr. cit. cunoscut in manastirile din Moldova. 7-8. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. !jcolile de la Manastirea Putna. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi.. Petru Rezu~. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. marimuri.Facerea lui Eustatie". Bratulescu. Roman Melodul. V. la 3 septembrie. 1966. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. Era cunoscut. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. 1470. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. Pr.M . domesticus. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. care sunt compozitii personale. p. art. in \I. cu numele de . intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. 511-522 10 .S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. Prof. in prezenta marelui ctitor. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. de asemenea. Era inca ~i iscusit caligraf. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . p. un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol.Eustatie de la Putna". Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna.ritor. venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf.. C nele din cfmtari. fiind numit de ucenicii sai . El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. a cantat slujba sfintirii bisericii. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. dascal ~i protopsalt". loan Cucuzel ~i multi altii. heruvice ~i axioane. Apoi. 460-510. in biblioteca Manastirii Putna.

CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. Mai tarziu. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. la 2 iulie. intemeindu-se Manastirea Putna. stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. poate la cererea marelui ctitor. impreuna cu ucenicii sai. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. Pe fila 181 scrie: . pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. Apoi. cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. Dupa orele de rugaciune. Din cartile scrise de el. 1504. Din acestea i~i ca~tiga. Deci. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. s-a stramutat la cele ve~nice. Mai inainte de anul 1460. atat hrana ~i imbracamintea. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Deci. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna.

Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. Apoi. se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie.-\ceasta se nume~te . .Muntele lui Chiriac". suferind multe ispite de la diavoli. pustnicul Eufrosin. ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. care de atunci 1i poarta numele. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. la sunetul unui clopot.Sihastria lui Chiriac".Poiana lui Eufrosin". ucenicul Cuviosului Agapie.Chiriacu". CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . fiind iubit ~i cautat de multi. ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune. a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul. Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. al carui nume a ajuns pfma astazi.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). risipite in tot muntele. ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit . iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). dupa aceea~i randuiaUi. in frig ~i osteneala. a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. La inceputul secolului XVI. popular . Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni. Petrecerea lui . A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. adunand cativa ucenici in jurul sau. Mai tarziu. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit. Numai in sarbatori.

nici tulburare. bucurie ~i desavar~ita dragoste. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. nici grija de cele pamante~ti. numita . Dupa ce invata carte.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie. se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas. biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren. cit. calugarii se retrageau in munte. Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. op. SfinJi romani . din parinti binecredincio~i. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . unde se nevoiau in post ~i rugaciune. care apoi i-au fost ucenici. Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin.. cit. op. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia... Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. paza a gandurilor.Manastirea Sfantului Mihail". p. Simtindu-~i sfar~itul aproape. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin.Manastirea lui Eufrosin" sau . sihastria zisa . pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. ci permanenta rugaciune. In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. p.Livada Parintilor". 338 . Ia inceputul secolului XVI. . Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa. mai ales pentru sfintirea vietii de aici. Marea Lavra ~i Dionisiu. lini~te duhovniceasca. in timpul acestui cuvios. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. 16-19. Peste saptamana.a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. ~i mai ales in posturi.. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei. tikere.

in jurul anului 1500. cand se praznuie~te in calendar. Simtindu-~i aproape sfar~itul. 11 august. pentru sfintenia vietii lui. indemnand. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. mai-marele Muntelui. care le depune la ctitoria sa. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. in acela~i an. a adormit in Damnul. 1517. 1-a zis: . manahi. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. la anul 1508. restaurata integral de Vasile Lupu. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. dupa putin timp. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. iar arhimandritul Daniil. 1517.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. b. patriarhul Constantinapolului. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. in anul 1505. sratuind. ca un necunoscut. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. iar la 16 august. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. Drept recuna~tinJa. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. Imre anii 1515-1517. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. din cauza unei casatorii nelegitime. de la domn pana la credincio~ii de rand. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. ~i. la Manastirea Vatopedu.

144 PATERICUL ROMANESC . precum hotarati. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire. Iar el le-a zis: . Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. care i-a zis: . deci. sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. alti patru ani. a raspuns Sfantul Nifon: . a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. intr-un glas. 2. i-au raspuns atonitii. incat toti se minunau. Cerfmd iertare de la ei. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. ci sa le imparta~e~ti ~i altora. Te rugam. parinte Nifon. Deci. sa ne inveti pe noi. in anul 1483. ca toti de ob~te. lata.Parinte. ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. toti episcopii.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici.Du-te. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci. cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete. rugati-va Domnului pentru mine! 3.Parintilor ~i fratii mei. . clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu.Cine sunt eu. au raspuns tesalonicenii. te cer pe tine ale fi pastor. . 1-a spus ~i egumenul manastirii: . caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. ca sa ne folosim cu totii. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . fie voia Domnului. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi. de pastori ~i invatatori. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. murind mitropolitul Tesalonicului. cinstite parinte. De aceea. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca.Parinte Nifon. supunandu-se poruncii ascultarii. nici doctorilor iscusiti. domnul Tarii Romane~ti. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea.0.Preacuvio~i parinti. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. Aici te vei . a raspuns el. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. lenqul ~i pacatosul. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma.

La urma i-a adaugat: Tu.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . nici vreo cinste nu cer de la tine. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. Neagoe Basarab. pentru ca nici o lege nu rna lasa. care este de la Dumnezeu. pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. insa voi ve!i muri in raradelege. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. iti laud socoteala cea buna. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . Caci i-a adunat pe toti in biserica. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. de vei gre~i. pentru care Domnul meu .XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. se face mare cadere multora. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. nici la mic ~i sa faci judecata dreapta. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. le-a dat eel de pe urma . Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. Sa nu cauti la fata nici la mare. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. nici haine. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie. Dar sa-ti aduci aminte de mine. parintele tau duhovnicesc.Fiule Radu. fiul meu. a zis: .Si-a varsat preasfantul Sau sange. s-o primiti cu multumire. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege. Atunci rna veti cauta. atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane. 4. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: . ll voi ruga pentru tine. Chiar tu. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru.Vad. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. Orice voi face spre indreptarea voastra. Iar eu. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. care ai stapanirea in mainile tale. in anul 1505. pe care il iubea foarte mult. caci. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it.

ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah. anume Petronie. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. 6. Macarie §i Ioasaf. fugind de lauda. manastirea sa din tinerete. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. in afara zidurilor ei. Dupa obiceiul acestei manastiri. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat.Mergi. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi. 5.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura. i s-a taiat capul. fiule. inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui. ca sa nu va pagubiti mai multl . Ajungand Macarie in Tesalonic. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. petrecandu-1 pe ca1e. 1uandu-§i ucenicii sai. Acesta i-a raspuns: . a p1ecat spre Sfantu1 Munte. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. in calea marturisirii. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . De aceea. fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. Dupa putin timp. i-a zis ucenicu1ui: . dupa ce a fost inchis §i batut. Macarie. fiule. Fiind in Manastirea Vatopedu.Sa §tii. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului.Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. patronul Manastirii Dionisiu. nu departe de el. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu.Parinte Petronie. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: . Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

4 ani. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. Ci toate vor fi de fata. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. Si au vietuit staretul Amfilohie. ~i celor tineri. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). Din toate. septembrie 8. Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau. ca fratilor. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. Acest sfant staret al acelui loc. ca fiilor. Amfilohie. dar la manastirea noastra Moldovita. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. dupa biografia originalli a egumenului . precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. ca parintilor. Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. precum ne va invrednici Duhul Sfant. ziua ~i noaptea. celor de mijloc. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. 56 de ani (in calugarie). Enoh. pana la sfar~itul nostru.. la ~apte ceasuri din noapte. celor batrani. Si de toti anii lui au avut 83 . parinti ~i frati. prin rugaciunile acestui sfant parinte. care sunt turma lui Dumnezeu. septembrie 7. de unde au luat chipul ingeresc. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. in zilele lui Bogdan voievod. Si. ~i in schima. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti.. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. de monahul Metodie. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator.\fanastirea Agapia Veche in 1808. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. care din schimnicie s-au numit Enoh. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh.

23 Ibidem .164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. intreaga intelepciune. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. cu sfat de ob~te. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . ca . Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. la indemnul sau. din care unii erau duhovnici renumiti. smerenia. Vazand domnul Moldovei. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. randuiala slujbelor. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". pe o Evanghelie daruita Voronetului. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. ascultarea. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. dascali de limbi straine. Tot prin grija sa. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. Era originar din nordul Moldovei. din neamul caruia se tragea. tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. A deprins. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu. iar altii. mitropolit al Moldovei. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. Pentru viata sa imbunatatita. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. traducatori ~i buni caligrafi. Timp de 6 ani. cat ~i pe dinafara. in anul 1546 i1 alege. de asemenea. altii rugatori iscusiti. sihastru ~i sfant moldovean. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime.Craiova. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna. zugravi de biserici. atat in interior. cat a pastorit turma lui Hristos.

vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. Timp de inca 19 ani de zile. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. siha~tri. au silit pe marele mitropolit. cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. insa. mitropolitul Sucevei. aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. Astfel. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 . in anul 1551. a randuit stareti vrednici. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. . al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. 1570. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta. Monahii de Ia Voronet. De asemenea.Codicele Voronetian" ~i . indeosebi in jurul Voronetului.Psaltirea Voronetiana". a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. Grigorie Ro~ca. cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. cu barbatia. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. oameni de rand ~i dregatori de tara. cu smerenia. cu aureola de sfant. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. rudenia sa. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. Ia 5 februarie. Voronet. Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. dintre care unii erau iscusiti cronicari. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. .

se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. pe la inceputul secolului XVI. care erau la vanatoare. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. Din banii obtinuti. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune. la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. metanii de lemn. vazand asprimea vietii lor. ascultau Sfanta Liturghie. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. insu§i a binevoit.La Scaune" sau . in locul celei vechi. apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus.Scaunele". verdeturi. Deci. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune. Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. privegherea de toata noaptea. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. unde raceau priveghere de toata noaptea. Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. in deplina lini~te §i tacere. . despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche. Spre sarbatori. un kilometru mai sus de Agapia Veche.Muntele Scaunele".Parintilor. le-au zis: . croci ~i alte rucodelii calugare~ti. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii. situat pe obcina. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. ucenicii le cumparau paine.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc. lini~tea. noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. in prima sa domnie (1527-1538). Petru Rare~.

S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. Cuno~tea bine Pr. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. in putini ani. op. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia.. mss. Ierom. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. op. N. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. Desigur. Era originardin satele de pe Valea Siretului. a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. atat de Dumnezeu. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. Astfel. el insu~i fiind cu metania de la Probota. Ioanichie Balan. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti. cat ~i de oameni. prof. p. incetul cu incetul. Apoi. cit. p. Inochentie ~i Eustatie. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna.. Darangli. a strabatut multe osteneli calugare~ti. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui.. Acesta. fila 151-152. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul. cit. Liviu Stan. p. Pr. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti.. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. 56 24 . Astfel. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. 16-19. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. op. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota. cit.

nr.. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. 1957 . cit. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. la ~coala de muzica psaltica de la Putna.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. 463-46o. art. 1541-1546). adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. Petru Rare~. domnul Moldovei (1527-1538.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. dascal ~i bun caligraf. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. Tot 26 Prof. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. val. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. Deci. . Intre anii 1546-154 7. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. ca in vremea Bizantului de altadata. I. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. p. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. Era inca duhovnic iscusit. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. sub supravegherea egumenului Paisie. 576. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. Pentru o nevointa ca aceasta. dascalul sau. Bratulescu. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. Tetraevanghelul de la Humor. V. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici. iar biserica veche este neincapatoare. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. Bucure~ti. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. ~i s-a sfar~it in acela~i an. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. mss. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. monahul Antonie. s-a invrednicit de darul preotiei. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani. biblioteca Manastirii Putna. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului.

27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . nr. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. numita pana astazi . mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i. comuna Slatina-Suceava. (Extras din rev. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI. ce se chema Pahomie.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei. Stefan Voievod eel Batran.atat pe dinauntru. calugarii din Humor. El i~i avea chilia intr-o poiana mare. Cuviosul Paisie. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. 17. s-a milostivit Dumnezeu . . un sihastru sfant ~i racator de minuni. 1975. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei. cat ~i pe dinafara". Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau. iar noi.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. ". lini~tita. s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica. Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir. lasand in urma numero~i ucenici.M. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii.S.Poiana lui Pahomie". p.. 7-811%6. din cauza groazei ce cuprinsese tara. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. In anul 1538. Si s-a inspaimantat toata tara.M. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. traditia !ocala. . Dupa patru ani. Cronica Tiirii Moldovei. Neculce. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului. impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. situata l·a nord de actuala manastire. 463-466) 28 I. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. p. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". Astfel. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. in zilele domnului Petru Voievod. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. fiind el insu~i bun pictor miniaturist. luand din nou scaunul Moldovei. a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. in anul 1535. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale.

incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. Aici. care nu seadi niciodaHi. desigur. frigul ~i toata nevoia firii. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. deja exista o mica sihastrie. Deci. nalucirile cele de noapte. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. decat lao zi sau doua. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. dupa traditie. jos in poiana. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. la cere~tile Hica~uri. rugandu-se cu lacrimi. de altfel. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. Sfantul Pahomie Sihastrul. mai traind putin. Domnul Moldovei.Izvorul Cuviosului Pahomie". CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. binepHicand lui Dumnezeu. din ob~tea Manastirii Neam1. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. Mancare nu primea. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. intre anii 1553-1559. a zidit aici o frumoasa manastire. cand se fac slujbe in biserici. ca. dupa apusul soarelui. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. la 20 de km mai sus de Slatina. care mai tarziu a disparut. Astfel. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. era cu metania din Manastirea Voronet. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. El venea. iubind viata pustniceasca. s-a stramutat in ceata sfintilor.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. in anul 1553. Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. . ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. Apoi. Astfel. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. Deci. foamea.

29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de . 1904. apoi . cat a condus Mfmastirea Slatina. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . VII.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. 1559. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. 101 . Astfel. 41-42.'vfiiniistirii Slatina. mi. Hrisostom Asavei.nilor. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale. ce ii poarta numele pana astazi. p. el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica. mss. la izvoarele paraului . Valea Sihastrului". Monografia . ca era mare duhovnic. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. 1948. a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina. numai singur Dumnezeu le ~tie.SFINTI . iar din secolul XVII. Protos. . precum insu~i numele il arata. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului. numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. Ajungand la adanci batraneti. s-a retras in munte. Vale a Sihastriei". Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . Timp de 15 ani. cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. Valea Siha~trilor". Apoi. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. Iorga. rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. lar ostenelile. p. Bucure~ti. N.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos. egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt. La 3 septembrie. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. Caci. Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei.

Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. in a doua jumatate a secolului XVI. La toate acestea. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult.lacob eel Vrednic". Zosima . Pentru toate acestea. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. in frunte cu Manastirea Dochiaru. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. atat in tara.sfar~itul apropiat al voievodului. egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul . caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu. in anul 1572. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale. Bogdana-Radauti. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala.. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. cum §i mai multe laca~uri atonite. atat monahul Pahomie. in tineretile sale. lar altii. trecand la cele ve§nice. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte.. punandu-i numele de Pahomie. in anul 1568. Vazand. Putin mai tarziu. Tazlau. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. pe care o reface in intregime. dasclHi invatati in greaca ~i slavona. De asemenea. cat §i in Muntele Athos. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. Sfantul · Dumitru-Suceava etc.172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii". au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. Astfel.

Atanasie §i altii. hirotonindu-se.Istoria Mdniistirii Secu. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. SPIRIDON. Arhivele Statului din Rm. Veniamin. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci. vol. Nestor Severineanul. Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei. precum: Prohor. 53. Alexandru Lapu§neanu.Mitropolia Moldovei". Duhovnicul Andronic. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . mss. Spiridon. PROHOR. Visarion. nr. Valcea. 3-4. Episcop Nestor Severineanul. cu hramul . . acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. VENIAMIN. 267. Mai tarziu. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu. 1974. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani.. in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. p. aproape de Manastirea Neaml. din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. intre anii 1555-1568. in rev. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul".A. . primind numele de Zosima. nr. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu.. Istoria Maniistirii Secu. Apoi. 180-196 31 . auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. CHIRIAC. precum ieroschimonahul Dosoftei. VISARION. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. p. III. Moldova. Veacul XVI. sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise. Astfel.Schitul lui Zosima". Un manuscris necunoscut . Veniamin. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. Prohor. Stefan. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca.X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . Chiriac. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. p.

Visarion. op. traditia !ocala . iar ceilalti au ramas mai departe la . primii vietuitori ai Schitului Zosin. Toti ace~tia la un loc. ~tefan ~i Atanasie. Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. Astfel.chilii".chilii". Visarion. Cuvio~ii parinti Moise. au format prima sihastrie pe valea paraului Secu..chilii" in padure. cit. ascultau slujba. Veniamin. in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea .Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI). impreuna cu alti siha~tri nenumiti. s-au racut pustnici vestiti pe valea . .Paraului Sac". ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te. Chiriac. din afara zidurilor Manastirii Secu.174 PATERICUL ROMANESC Spiridon. se face pomenire de . Desigur. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . 24. intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. . p. 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului.Chiliile lui Moise". raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri.Chiliile lui Prohor". Deci. incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici. Chiriac. adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. Nevointa lor a fost a~a de aleasa. Dupa multi ani de aspra nevointa. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. Spiridon. amintiti in actele vremii. sub ascultarea egumenului Dosoftei. Apoi. in frunte cu egumenul Dosoftei. Prohor. inainte de intemeierea .Chiliile lui Veniamin" ~i . Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. care a durat pana in zilele noastre.Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". se imparta~eau cu Sfintele Taine. in post. o parte dintre ei au intrat in ob~te. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere. odata cu intemeierea schitului ( 1564).

Utrenia la miezul noptii. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. p. care s-a petrecut la anul 1574. adunand in jurul sau peste 30 de calugari. el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. Pana in vara anului 1542. La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . 1974. Sfanta Liturghie zilnica.!ova". N. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te.eel Sfant" de la Ra~ca. A~a petrecand. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. 1901. pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. fiind ingropat de ucenici in pustie. in putina vreme. Stoicescu. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517). au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. Moldova. 711 . Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala.Manastirea Ra~ca". FlUticeni. Atunci. In anii 1540-1542. a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. unde sihastreau numero~i pustnici. p. Dascal al rugaciunii. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI.Poiana lui Iov". CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava.. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. Locul acela se cheama pana azi . Bucure~ti. toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. ucenic al episcopului Macarie de Roman. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti. Apoi. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. in acest an. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . Repenoriu bibliografic. popular . cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. 74.

". voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. p. a scris o cronica putneana prescurtata. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. inainte de anul 1561. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. Mircea Pacurariu.O. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. in rev. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. 322-355 . Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. nr. unde. cu rugaciunea lui Iisus. Pr. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti.R. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. Era cu metania din Manastirea Slatina. Cuviosul Silvan incuraja. I. iar intre anii 1561-1564. Pe cand era ieromonah. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. intrecand pe toti dascalii sai. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. lar ca sfetnic de taina al voievodului. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. in Transilvania. in scrierile Sfintilor Parinti. p. se nevoisera siha~tri sfinti. . De asemenea. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni. vol. cu secole in urma. 3-4. Bucure~ti. s-a mutat la cele ve~nice. prof. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare. 1957. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. de asemenea. afara de zilele de sarbatoare. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. Apoi. una sarbeasca ~i alta bulgareasca.B. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. masa o data pe zi. XCIII (1975). 351. caligraf ~i vorbitor in limbi. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. Polonia ~i Rusia.

Aici a crescut duhovnice~te. ~i era tuturor. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. cu voia lui Dumnezeu. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. din cauza dese1or schimbari de domni. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu. Mai tarziu. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei. punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. El a supravegheat aceste lucrari. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. el intrecu pe multi siha~tri. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. . cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. pentru a treia oara. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568). Avfmd o traire aleasa.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV. sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche. in anu1 1581.XV I 177 in anu1 1577. Teofan. mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. Aici. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . in aceasta vestitli vatra isihasta.Piciorul Mitropolitului". dasdil ~i parinte al parintilor. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. fiind izgonit din scaun. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. in anul 1568. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti.

cum se vede pana astazi. izgoniri ~i primejdii. Elisabeta. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa. in anul 1598". aceste cuvinte: . de asemenea. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. (il am) pe Teofan. il impodobe~te dupa cuviinta. celui ce te intreaba. ce mort ai? Spune-mi repede mie. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. mormantule. Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise. Dupa cativa ani. de departe. Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. al carui stralucit sicriu. pentru Dumnezeu. cat §i multor monahi din Athos. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. pe cine ai? 0. spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. in anul 1587. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri.178 PATERICUL ROMANESC Deci. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. straine. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. sotia prea luminatului Jeremia. atat monahilor romani. . eel drag tuturor. fiind fericita ca-i este ruda. in anul 1598.0. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. Teofan". Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

Viata sa. cit. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. intre anii 1605-1608. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. VieJile SfinJilor. a ajuns purtator de Hristos.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i.arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". Cuviosul loan de la Ra~ca. indeosebi. Cuviosul loan s-a Ia. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. in ob~tea Manastirii Ra~ca. IV. p. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. . 54-55. a implinit ani indelungaJi. op. avand ca dascal ~i povatuitor pe. Ia~i. El insa. cand este ales mitropolit al Moldovei. 152. Acest vas ales al Duhului Sfant avea. renuntand la scaun. care vin de la diavoli. 76-79 1 . ne ramane in mare parte necunoscuta. episcopul Macarie de Roman. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. in putina vreme. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. Arhiereul Narcis Cretulescu. Liviu Stan.. Invrednicindu-se de darul preotiei. SfinJii romilni . curatindu-~i mintea ~i inima. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. ajungand la masura barbatului desavar~it. apoi episcop de Ractauti.. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. fiind ascunsa in Hristos. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. care i-a fost egumen ~i duhovnic. . vol. Pr. 1686. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. Prin anul 1560 a intrat.. De la el a invatat cuno~tinta cartii. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. Sibiu. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. atat de sfanta. b. Astfel.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. plin de blandete ~i smerenie. 2. 3. 1945. f. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. f.

i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. 6. mai ales in sfintele posturi. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. patronul acestui sfant llica§ §i. navalind paganii. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. s-au risipit in munti. Din aceasta pricina. Apoi.182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. pacato§ii! . in urma. Atunci. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. pana s-a lini§tit tara. ingenunchind. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. cerandu-§i iertare. lar in zorii zilei. Cuviosul Arhiepiscop loan. Apoi. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. 4. 5. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. pe siha§trii din muntii Ra§clii. impotriva voii sale. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. sarutandu-se unii cu altii. Cerceta. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. Sfinte lerarhe loane. Apoi. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. Sub povatuirea acestui sfam egumen. in anul 1574. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. de asemenea. blandul egumen i-a adapostit. Aici. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. binecuvantandu-i. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. Caci. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. ii cereau sfintele rugaciuni. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or.

Apoi. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. pe valea paraului Ra~cuta. Apoi. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. in a doua jumatate a secolului XVI. Aici avea cuviosul cativa ucenici. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor. . ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. dorind sa invete mai multa carte.S I C UVI0 . un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. ca de altfel pretutindeni. de frica turcilor. ~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). Deci. pe cand era egumen la Ra~ca. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti.Poiana lui loan". apoi din nou se retrageau in manastire. numita pana azi . Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. dorind viata pustniceasca. Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. s-a retras in munte.SF I NTI . la 3 km mai sus de manastire. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte. El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol.

Apoi.stim Dragomirna. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . Dupa multi ani de viata pustniceasca.Eremia Movila Voievod. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. fiind bun caligraf. . este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. in semn de recuno~tinta. s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. Tot pe prima fila. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. Acolo. Caci. Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. Ia. chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". se nevoia ziua ~i noaptea in post. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. unde cobora la marile sarbatori. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata.184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". iar de la . pe cand era pustnic. pe langa limbile greadi ~i slavona. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine. Apoi. .Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii. iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale.candu-~i o coliba. Reintors la Moldovita. Preacuratele Taine le primea din manastire. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606). mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. ravnind marilor siha~tri de demult. Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. jos. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa.

mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. marturisind dreapta credinta. .Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. sub nr. s-a intors la Manastirea Putna. Apoi. Apoi. Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. dupa ce invata carte la Putna. duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. Humor. Refuzand sa urce treapta arhieriei. morala. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. unde s-a nevoit cativa ani. in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. Suceava ~i numero~i tineri. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna. catehetice ~i chiar filozofice. in semn de recuno§tinta: . Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. ajutat de un alt iscusit dascal. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. pentru preoti la sate. asceza. cat ~i in Muntele Athos. a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale.Antonie protopsaltul" (1589). atat in Manastirea Putna. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 . iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. Deci. patristice. duhovnic. A~a s-a nevoit acest mare dasdil. iscusiti caligrafi. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. Bogatele sale cuno~tinte teologice. Acesta. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie. 1776/687. dogmele.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. .Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. ca la 50 de ani. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna. ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. pentru care era numit de toti: . dascal de limba romana ~i bun caligraf. le-a primit. Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . retorica. Moldovita.

Pimen. . ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar. ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din .Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului. Grecia . sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. ca: Rusia. Locul acesta se cheama pana astazi . iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. a adormit cu PIMEN. ". Aici. plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. in . iar despre altii numai a auzit.cu arbori batrani ~i roditori". . Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. Misail.Livada Parintilor". intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. cu numele mortului scris pe o latura. cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. ale caror tropuri. ". mai ales de la Agapia Veche. VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . In aceasta livada exista.186 PATERICUL ROMA. un cimitir in care se ingropau.Muntele Scaunele" ~i . pana la jumatatea secolului XVIII. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE. anume: Evloghie. cat ~i in muntii din imprejurimi. atat dHugarii din . La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-. ori pe o _ muchie .Manastirea lui Agapie". s-au gasit in morminte. Ei s-au nevoit la Agapia Veche. au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari.Livada Parintilor"... Vasile ~i Paisie. la inceputul secolului XVII. prin secolele XVI-XVII. prin sapaturi ocazionale. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna.NESC ~i cele ve~nice. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi.Livada Parintilor". MISAIL. atat in ob~te..se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta..

Astazi. formata din peste 50 de siha~tri. 1962. in rev . in . Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. uitate. 9-12. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. de asemenea. El invata pe toti frica de Dumnezeu. 152 Alexandru I.nastavnic" era numit de cei din vremea sa.inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 .. Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor. . smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. f. iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu. dogmele Bisericii Ortodoxe. a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima). bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. cu metania din Manastirea Neamt. nr. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa. pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. pana la insu~i domnul tarii. Pentru aceea ~i dasdil sau . mare dascal ~i povatuitor de suflete. op. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt. ciH a dainuit Schitul lui Zosima.Mitropolia Moldovei". Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. unde invatau calugari iubitori de carte.Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale.Schitullui Zosin. singur Dumnezeu le ~tie. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. cit.t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu.. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc. Gonta. p. Mitropolitul Dosoftei. fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche. in a doua jumatate a secolului XVI. 694-712 6 5 . Timp de 40 de ani. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. Se spunea despre dansul ca era. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . ascultarea. Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. ca putini altii.

dupa apusul soarelui. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . ~i mancau o data pe zi. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. Toata saptamana petreceau singuri in munte. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu. 1606. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . intre anii 1602-1606. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii. Totodata. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). Apoi. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. CUVIOSII VUCOL. in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu.cestui sfftnt munte romanesc. iar el se muta in odihna lui Hristos. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu. nevazand fata de om. prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare.paraului Sac". unul din fiii sai duhovnicqti. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. La 21 august. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. vestita in toata Tara Moldovei.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. situate in apropierea <. alaturi de Schitul lui Zosima. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post.

Palatul Cnejilor. Pr. in post ~i in priveghere. dupa cuvantul Sfintei Evanghelii. Bucure§ti. Bucure~ti. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. In anul 1610. Manastirea Sucevifa. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. pe un deal din apropierea manastirii. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. dintre care o parte traiau in obste. astfel. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. 1939. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . 45. iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. 9 Dimitrie Dan. 1923. Idem. p. pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579). cu binecuvantarea dascalului sau. Savar~ind. Ca egumen. Matasa. care este maica tuturor faptelor bune.Pe§tera lui Gherman". C.Pe~tera lui Ghedeon" §i . .Dealul lui Pangratie".Ceata pustnicilor fericita este. caci se racuse vas curat al Duhului Stant. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. numit pana astazi . p. 104. printre care §i . CQ/auza judefului Neamt. Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. 102 7 . Apoi. 1935.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • . smerenia si neincetata rugaciune. deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu.ncile Ceahlaului. Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie. ravnind vietii pustnice~ti. s-a facut sihastru. Bucure§ti. dilatoria acestei vieti.avand multa trecere in poporul de la sate". unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. . Aici. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. dibdand multe ispite de la diavolul.Pe§tera lui Vucol". p.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I.

crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. iar cu locul na~terii din partile Sucevei. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. Spre sfar~itul secolului XVI. In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti. Pentru intelepciunea vietii sale. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623).clisiarnita". printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. ~i anume un Evangheliar (1613). invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. de asemenea. Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti. care se pastreaza pana astazi.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii. povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari.scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". La mfmastirea de metanie. episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa .190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. caligrafiate cu propriile sale maini. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba. Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. Ieremia Movila. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. de asemenea. o Psaltire (1614) ~i un .Anghelis" (Octoih). Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. In aceasta vreme. Deci. Se ingrijea. pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei. numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: .

In timpul domniei lui Petru . Ve~nica lui pomenire. Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . Sibiu. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. pregatindu-~i dinainte mormantul. pe la jumatatea secolului XVI. 10 . unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. p. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. Apoi.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. Mircea Pacurariu. I. 1631. Efrem. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. vol.Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. ". I. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat. in rev. prof. in anul 1606 este ales episcop la Roman. ". din parinti foarte iubitori de Hristos. Prof. nr. Pr. Apoi. MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. 105-107 ~M. Apoi. 7-8. Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari. 1972. 343-345. 1957. in anul 1626".XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti.Schiopul (1582-1591). in anul 1626. Zugrav. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata .M. ctitorita de el in anul 1609. p. XXXIX (1963). episcop de Ractauti. Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i.. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. Din botez se chema Ilie. renuntand la cele pamante~ti. anume loan ~i Cristina. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. p. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. pana in anul 1617.::elor ee-l privesc. 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale. Bucure~ti. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu.. la 19 ianuarie. din tinerete.

Ca. 6. Parintii sai. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. 2. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. care practau adesea satele ~i mfmastirile. . a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. 3. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. calugarindu-se cu numele de Anastasie. 5. 4. cape un odor de mare pret. renuntfmd la cele pamante~ti. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. loan ~i Cristina. biruia cu multa u~urinta pe navalitori.192 PATERICUL ROMANESC b. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. la cererea voievodului. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. Dragomirna. Aici. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. in ~coala Mfmastirii Putna. Deci. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. in anul 1600. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. in anul 1607. Astfel. in tineretile sale. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici. povatuind multe suflete catre Hristos. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. fiind osta~ in armata Moldovei. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. indata !-au hirotonit preot ~i. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. Aici a zidit o mica biseridi. Ramanand in oaste cativa ani. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos.

cu hramul Pogorarea Duhului Stant. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. Matie~ ~i Grigorie". unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. Acest fericit parinte al Moldovei. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. o cruce mare imbracata in metal pretios. din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). arhimandritul Varlaam. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. bolta ~i naosul bisericii. din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. Miron Barnovschi. pe care ctitorul il doneaza manastirii . 9. mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. Ignatie. De asemenea. pe atat este de frumos pictata ~i in interior. a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare.Popa Craciun. rudenia mitropolitului. doua Liturghiere. mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. loan ~i Cristina". un Apostol. Apoi. Biserica Manastirii Dragomirna.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. Inca din primii ani. mitropolitul Anastasie inalta. Mai tarziu. Este. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. 7. renumita in toata Moldova. Astfel. domnul Moldovei. zugravi ~i miniaturi~ti. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. ca sfinti ~i racatori de minuni. din care unii erau cinstiti de popor. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. 8. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos. cu adevarat. In anul 1609. un alt Evangheliar din anul 1614. cum nu sunt altele in tara noastra. Caci in acela~i an. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. inca din viata. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. cum au fost: Popa . 10. care au pictat altarul. anume: . fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. frumoasa Manastire Dragomirna.

caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. 13. In fiecare vara.194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. navalind t~Harii asupra Sucevei. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. intarindu-se astfel in dreapta credinta. Prin aceasta. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. unde se ingrijeau. mai ales vara. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. Pentru aceea. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. 15. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. lgnatie. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. icoane. de inaltare duhovniceasca. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. Astfel. Matie~. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. 11. $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. mai ales la hramuri. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. adaugand ~i alte innoiri. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. pentru impodobirea sfintelor biserici. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. 12. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. in anul 1626. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. Dar. unde se vindecau numero~i suferinzi. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. In anul 1621. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. cat ~i mireni. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. Erau cele mai importante zile de rugaciune. Grigorie. ajun~i sub ocupatie straina. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. prin negraita minune. 14. moa~tele s-au racut atat de grele. atat calugari.

Osemintele sale se odihnesc. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. cum am spus mai sus. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. vreo nevoie sfintei manastiri. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. amin. in oricare timpuri. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. ctitori. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. tunzand-o in cinul monahal.Apostolul" de Ia Viena . singura nedespartita. ~i . numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. Troita Sfanta. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. o bolnita intretinuta din vistieria tarii. 1629. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh. boieri sau din neamul nostru. Cristina. Doamne. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. 17. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra. anatema. maranata. mitropolitul Tarii Moldovei. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. pana Ia invierea cea de ob§te. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona..n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh. acela sa fie proclet ~i triclet. pe care apoi a daruit-o lui Hristos.SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. Purtand o mare grija de bolnavi. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. 16. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti. sa aveti. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. protectorul Moldovei. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile".

Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. intre secolele XIII ~i XVIII. s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit. Pe versantul abrupt al dealului. in primele decenii ale secolului XX. cuviosul acesta. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. in partea de sud-est. intre Targovi~te ~i Campulung.Dealul Cetatuia" sau . aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta.Schitul Negru Voda" (Cetatuia). insa. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. singur Dumnezeu ~tie. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. a fost Cuviosul schimonah loanichie. mai mult de 30 de ani. Preacuvioase Parinte Ioanichie. Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. ne~tiut de oameni. 1638". se afla un deal inalt numit . a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. dupa o nevointa atat de aspra. Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici. culcandu-se in mormant.Ioanichie Schimonah. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . Vale a Chiliilor". cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. ca ~i pe valea paraului Cetatuia. Apoi. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. ale caror nume nu se mai cunosc. cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns. din cauza locului foarte abrupt. unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani . Cu trecerea anilor. Apoi.Dealul lui Negru Voda". Erau galbene.

In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. la Suceava. a intrat apoi in armata poloneza. Simeon. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. Tatal sau. Ca fiu de domn. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. ucraineana. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. Timp de trei luni. Sfinte Ierarhe Petru.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. In acei ani. la 22 decembrie 1646. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta . poloneza.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). lituaniana. unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. dupa incheierea pacii. in Paris. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. greaca ~i latina.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. in Polonia. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. care-i sileau sa treaca la uniatie. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona.Fratia Ortodoxa" din Lvov. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier. In 1621. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. Galitiei ~i a toata Rusia. El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala. franceza. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. se muta la Domnul. care ii provocau rani ~i umflaturi. Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. Tot ei au ajutat mult ~i . regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). iar dupa cateva luni a fost numit egumen. rara a fi atins de stricaciune. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. cu zi de praznuire 22 decembrie. asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev.

s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. au plecat la calugari din Manastirea Cozia. ~i. Apoi.Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor.Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. ucenicul sau Misail a devenit . la inceputul secolului XVII.Sihastria lui Daniil ~i Misail". .Misail nacealnicul" (egumen). dorind sa urmeze sfintilor de demult. Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . Varlaam. .nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri. Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. Cuviosul Daniil duhovnicul raposand.Misail nacealnicul". Pe la jumatatea secolului XVII. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . Doi dintre ei. mitropolitul Tarii Romane~ti. Apoi. la inceputul secolului XVII. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase . Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. sub Muntele Cozia.Daniil duhovnicul" ~i . Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. pe Muntele Stanisoara. intemeind astfel . Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos. Dupa putina vreme. iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri.198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani. ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului". s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice. s-au retras peste Olt. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676.

Cu timpul. 14-15 . El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. nemaiputand cobori. iar pestera se pastreaza pana astazi.Izvorullui Meletie". Viata pustnicilor fericWi este. Apoi. Dupa mai multi ani. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. p. aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. Astfel. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. 1943. osemintele lui au fost impartite peste tot. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. Noaptea insa. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. 9-12 Ibidem. ce se cheama pana astazi . pe care. La batranete. p. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . Bucure§ti. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit. la 1 km de Manastirea Stanisoara. Grigore Uritescu. ca sa se osteneasca. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. Ajungand la adancul batranetii. nestiut de nimeni. in pe~tera. Sase zile se nevoia in pestera. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. aducandu-le la Cozia. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. auzindu-se despre aceasta. Manastirea Stani$oara. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui. osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa.

Peste tot randuia preoti ravnitori. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. batai ~i acari. in anul 1641. op. bun caligraf ~i zugrav de icoane. Pacurariu. Sfantul lerarh !lie forest. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah.. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. Timp de trei ani. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. M. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra..200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. Vasile Lupu. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. In Sfin(i romani . a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. sfintea biserici ~i mergea prin sate. Dupa noua luni de zile. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. cit. Pentru curatia inimii sale. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. p. Iubind din copilarie pe Hristos. . Apoi.. 385 . Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. cu voia lui Dumnezeu. Sfinte Ierarhe Iorest. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. Iar sffmtul rabda mucenice~te. In anul 1643. a ajuns monah iscusit. cat a pastorit Biserica lui Hristos. Ajungand din nou in Moldova. prof. Deci. patimind multe necinstiri. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti.

biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa". cit. p. 76. cit. mama sa Pr. Prof. Mitropolitul Dosoftei. Sfantul Daniil Sihastrul.Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". Pr. in ora~ul Raguza Dalmatiei. Mfmastiri din Banal. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. In SfinJi Romani . 1976. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii. 14 b. Episcop Timotei a! Aradului. Unii traiau in chinovie. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. Deci. Liviu Stan. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. fila 151-152 Manastirea Parto$. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. p.. loan B. f. se spune ca a trait prin anii 1660... s-a nascut pe la anul 1568. . 104-108. Timi~oara. Mure~ianu. op. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. . 1971. Iosif eel Nou de la Parto~. Iar in . anume Cuviosul Epifanie. 21-34. p. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit. Ramanand orfan de mic. bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd. op. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute. 37. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. cit.. p. Era originar din partile Sucevei. 362 16 15 .. Din botez se numea Iacob. op. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. dintr-o familie de crestini valahi. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete.

unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. raposand mitropolitul Timi~oarei. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. Dar. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Cand avea 15 ani. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . A racut ~i unele minuni. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. a ajuns la masura desavar~irii. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. intelept la cuvant. de~i avea 80 de ani. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. racandu-1 preot. indeosebi pe cei ologi. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. vindecand multe bali. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. Caci. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. romani ~i macedoneni. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. La Pantocrator. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. Aici. Cuviosul schimonah Iosif . a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. privegherea de toata noaptea. Apoi. romanii din Banat. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. calauziti de Duhul Sfant. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. Caci era tare in credinta. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. De asemenea. postul desavar~it. ascultarea ~i smerenia. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. Aici. Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti.

Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. intarit de ravna credintei in Hristos. 1956. ranindu-se de frumusetea lui loan. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. pe langa foame ~i osteneala. . ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. pe timpul domniei lui Matei Basarab. turcii ~i-au impartit robii. dar tanarul cre~tin. 17 Arhim. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. care indata a murit. dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. fiind in varsta de peste 85 de ani. Pe lfmga drumul greu. Bartolomeu V. Aici. p. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. mfmiindu-se. navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. Atunci. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. mai traind inca trei ani. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. 1-a lovit pe tiran. Crescut de mic in dreapta credinta. biserica. 399 . marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. Pe dmd avea doar 15 ani... iubea mult pe Dumnezeu. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. turcii au ajuns la Constantinopol. In anul 1653. Acea femeie. ca sa-i fie sluga pana la moarte. in SfinJi romani . au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. Anania. tiranu1 voia sa-l sileasca. Trecand Dunarea. Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. drept pedeapsa. in toamna anului 1659. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi.

Prof. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. a spus cu inddizneala: . 1972. din intreaga sa istorie. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. egurnenul Dosoftei. in anul 1580. 139-147. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos.Mitropolia Moldovei". egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos. arhimandritul Varlaam este ales. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. iar in anul 1608. dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. In rev. Mircea Pacurariu. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. Apoi. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. p. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. Deci. 180-196 18 .Cred in adevaratul Dumnezeu. In toamna anului 1632. . deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. la 12 mai. 18-24. 1974. vo\. Atunci fericitul loan. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. p. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. Din botez se chema Vasile. 3-4. 1662. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. p. Sfinte Mucenice loan. Sibiu. atunci raposat. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. 1958. nr. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. II. Pr. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. Episcop vicar Nestor Severineanul. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. S-a nascut in judetul Vrancea. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. In anul 1606.

De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. 6. vestita in toaHi Moldova. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. iar in 1657. Dogmele credintei ortodoxe. 3. s-a racut parinte luminat al Moldovei. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. Moldovita ~i Dragomirna. Astfel. Dupa slujbele biserice~ti.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I . anume: Moise. Putna. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. la trapeza ~i la chilii. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune.Scara" Sfantului loan Scararul. Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. Bistrita. . Prin anii 1625-1630. egumenul Dosoftei. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. b. Slatina. In Schitul lui Zosima. Mitrofan. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. 2. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. ce se citeau zilnic la biserica. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. 5. 4. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. Veniamin. Spiridon ~i Chiriac.X V I I 205 Apasat de batranete. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. Ca egumen al Mfmastirii Secu. Prohor. Nestor Ureche. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui. ~i de la episcopul de Roman. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. Probota. egumenul . Agapia. rugaciunea lui Iisus. precum ~i alte scrieri. de gandire ~i de traire ortodoxa. ca sa fie pe intelesul tuturor. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau. Prin aceasta. In ob~tea sa. impreuna cu cativa ucenici. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. cu metania din Secu. la 19 decembrie. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. in anul 1653 se retrage la metanie.

incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati. la Sihla ~i la Sihastria. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. prin manastiri. greaca ~i slavona. 8. egumeni ~i dregatori de la la~i. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. apoi mitropolit. Ghedeon. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. Valea Siha~trilor". intre anii 1653-1660. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti. la dregatori. se pot aminti ieromonahii Efrem. La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i. ~i mitropolitul Sava. Miron Barnovschi (1626-1629). Si a fost mare bucuria atunci peste . cu limba vorbita a poporului. 10. Pahomie. ucenici ai staretului Varlaam. Zilnic alergau Ia el tarani. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. Visarion ~i Stefan. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. care il avea de duhovnic. Paisie. 9. Ractauti si Roman. apoi mitropolit al Moldovei. Teodorit. Serghie ~i loan. fost episcop Ia Hu~i. mai intai episcop Ia Hu~i. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. duhovnici diutati de multa lume. De asemenea. prin sate ~i targuri. arhimandritul Varlaam. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. intre anii 1645-1653. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. traducatori de carti in grai romanesc. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . 7. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. intre anii 1660-1664. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. siha~tri. Gheorghe. lar dintre egumeni. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. in toamna anulu! 1632. ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. egumenul Manastirii Secu. calugari. Ghenadie ~i altii.

~i anume: . Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca. aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. de citire. Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. in romane~te.Sapte Taine ale Bisericii. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. caci toti se foloseau de bli'indetea. Prin aceste trei carti. alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta. tiparita in anul 1643 cu numele de . De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova. intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca. un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. pentru toti credincio~ii romani. . Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie.Cazania lui Varlaam". Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata.Carte romaneasca de invatatura". renumit pana in zilele noastre. in anul1647. care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri. cu 339 file. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti.X V II 207 toaHi Tara Moldovei. caci era adresata . In popor a fost numita eel mai obi~nuit . tiparita la Ia~i in anul 1644. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. Tocmai de aceea. pe limba ~i intelesul tuturor. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania .la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri.Raspunsulla Catehismul calvinesc.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . . 12.Carte romaneasca de invatatura". scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi.Explicarea Evangheliilor la Duminici. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. 11. cu 75 de predici in 500 de file. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. . mai ales in Transilvania. pe intelesul credincio~ilor. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. tiparita tot la Ia~i.

intorcandu-se in Moldova. in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. astfel. Prin aceasta. Sapte Taine ale Bisericii". binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. sinod de ierarhi romani din ambele tari. Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. dupa a sa putere. 18. marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. racandu-se vestit. a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . unde s-au ~i raspandit eel mai mult. a organizat la Ia~i. 17. 16. a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata .Raspunsul la Catehismul calvinesc". mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. Astfel. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. Deci. in anul 1642. rusa ~i romana. In . membrii celor . cat ~i in intreaga Ortodoxie. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. atat in Tarile Romfme. in anul 1645. mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre.208 PATERICUL ROMANESC 14. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc .Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. Totodata. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe. care au aprobat .plin de otrava de moarte sufleteasca". Inteleptul pastor al Moldovei. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. Timp de 43 de zile.plin de otrava de moarte sufleteasca". 15. Apoi a adunat la Ia~i. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. Prin aceasta carte. declarandu-1 . in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi.Raspunsul la Catehismul calvinesc".

sub conducerea mitropolitului Varlaam. au intrat in Ia~i cu mult popor. in ziua de 14 octombrie. spre mangaierea poporului binecredincios. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. 1641. Agapia. psalti. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. Iar in ziua de 13 iunie. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. Slatina. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. biserica Stelea din Targovi~te. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. 1639. Aici. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . singura manastire din tara cu regula de . biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. cateheti. unde se raceau cursuri in greaca. Astfel. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. au discutat punct cu punct. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. Dragomirna. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. 21. Tazlau ~i mai ales Bisericani. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. 22. insotite de mare multime de clerici. Manastirea Golia-Ia~i. Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). biserica din satul Serbe~ti-Neamt. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. Voronet. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. Probata. tipografi ~i traducatori de carti. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. slavona ~i latina. La indemnul mitropolitului Varlaam. slujitori. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. Sub pastoria acestui mare ierarh. Putna. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. 20. Secu. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. Neamt. duhovnici. prin dania hatmanului Gavril. prin grija bunului pastor al Moldovei. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. Manastirea Hlincea-Ia~i. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. Moldovita. erau: Sfintii Trei Ierarhi. fratele domnului. 19. sub mitropolitul Varlaam.

dupa a sa putere. de patriarh ecumenic. miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. Astfel. cu care era de mult in neintelegere. predica zilei din cazanie.muntii fo~neau de pustnici".semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului. in anul 1639. Sinodul Marii Biserici 1-a propus. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. 9). care in fiecare sarbatoare citeaJ. fiind ales apoi Partenie. plini de frica de Dumnezeu.Buna pace". mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te. de Biserica ~i de parinti. invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos. de asemenea. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta. 26. dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol. In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu. 25. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. 23. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. adica . dupa a sa putere. precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. Ca semn al impacarii. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . iar pe Matei Basarab. la domnul muntean Matei Basarab. jertfindu-se. In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. in vremea sa. printre cei trei candidati. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. in fruntea unei alte solii de pace. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. 24. Iar . Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. numita multa vreme Manastirea .Dobromira". Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. calugarii. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. pentru intarirea ~i apararea credinte: . A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. In felul acesta. Inca pe cand era egumen la Secu. pe intelesul credincio~ilor. de o limba ~i de un neam. traduditori. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. ~i un iscusit racator de pace.

29. a impartit toata averea sa. 27. anume ieroschimonahul Atanasie. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. 28. in prima jumatate a secolului XVII. Ca . traitori in codrii si manastirile Moldovei.S FIN T I . unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. unde apoi s-a pierdut. cu Biserica si cu neamul sau. Ecaterina. ducandu-1 in Muntele Athos. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. marele ierarh si parinte al Moldovei. un sihastru vestit. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. mitropolitul Varlaam. cat a trait la Secu. mergea la biserica. un calugar aghiorit 1-a instrainat. si a primit Preacuratele Taine. a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. preotul Ursul din satul Cofetesti. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. vase si alte obiecte bisericesti. ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. In toamna anului 1657. metania sa. fratele sau si nepotul sau. tinutul Putnei. simtindu-si aproape obstescul sfarsit. citea.S I C U VI 0 . Apoi. Dupa mai multi ani de . dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. o daruia Manastirii Secu". nu statea rara lucru. impacat cu sine. Mai tarziu.orice agonisita dobandea. Era cu metania din Manastirea Neamt. Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. carti de cult. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. ci mereu se ruga. au racut pretioase danii Manastirii Secu. Apoi. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. egumenul Manastirii Neamt. La fel si sora sa dupa trup.

. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. Iasand in urma numero~i ucenici.Poiana Sihastrului" sau . Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. spre mangaierea tuturor siha~trilor. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in . Vetre de sihilstrie . Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana. In aceasta epoca. valea Sihastriei. Prin anul 1650. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus.. au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. La urma au pus acest legamant: . in cinstea Maicii Domnului. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei. p.Poiana lui Aftanas". unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu. Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. Dintre ei.Poiana lui Aftanas". tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. ingenunchind in fata ei. marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri. i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului. unii erau cu totul sporiti in post.212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te. ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. s-a retras cu totul departe de lume. 112. izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. Deci. Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant. . In anul 1655. de primejdie. care se nevoiau in apropiere. Ioanichie Balan.

cit. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. op. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. s-<~. i s-a racut ucenic. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit".. Sibiu. Partenie ~i Pavel. Pr. . p. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. in tacere ~i in neincetata rugaciune. 357 . Toti petreceau in lini~te. Sfinfi romfmi. Istoria Manastirii Agapia. 48. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. p. p. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie... Liviu Stan. Diac. Dupa ce luau masa impreuna. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. sihastriei intemeiate de ei. Pe ace~tia. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . 1908. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. ca o adevarata oaza duhovniceasca. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i. cu ucenicii lor. urcandu-se in munte. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. loan Ivan Sfinfi romani . 20 Pr. N. In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti. racandu-se calugar prin mainile lui. Deci. Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. Aici. 22-41. Daranga. a parasit cele pamante~ti ~i. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin.Na~terii Maicii Domnului". incat a ajuns pe dascalul sau. 1945.

zicfmd: . atilr celor din schit. Si nu puiiD. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii .. pe toP. " 21 • Mai tarziu. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri.:: Manastirea Agapia Veche. spre inchinarea tuturor. insu~i a marturisit despre el. op. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica.. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i. s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate..Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. Mitropolitul Dosoftei. cit. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni. cit. 54. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. datorita vitregiei vremurilor. Dosoftei. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Deci. la inceputul secolului XVII. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. Apoi. cit. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. f. Apoi. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. Prea Cuvioase Parinte Rafail. op. p. Astfel. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. Apoi. Acolo. 152 .. dar a nu s-au cautat. s-a racut calugar :. anul 1686. Iar ir. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. racftndu-se pe sine pilda tuturor. Luand din tinerete jugul lui Hristos.. Caci izgonea duhurile necurate. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~. op. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. Liviu Stan. prof. 152 Pr. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu. f. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. cat ~i celor din pustie.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. urma multi ucenici.

cit. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie. cit. cit. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia. navalind turcii peste Tara ~oldovei. din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. precum insusi scrie: . gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani . moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare. f. in ger si in arderea soarelui. neputintele firii si ispitele diavolului. s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo. op. iar trupul sau a fost ingropat in . Apoi. si se serbeaza Ia 31 decembrie"..S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660.. N. prof. nestiute de nimeni pana in zilele noastre.. Apoi. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau . aprinzandu-se de dumnezeiescul dor.n anul 1660. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. Daranga. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. in rugaciune curata.. p. 152 . El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani.Livada Parintilor". 54.cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau. ". pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. Mitropolitul Dosoftei.. Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: . Mai tarziu. op. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. 23 Pr. Liviu Stan. moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. s-au nevoit in singuratate. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane. cu darul lui Hristos. p. cu trupul gol. care numara pe atunci peste 100 de calugari. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. 41. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac. op... Pr.. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste.

intrand in ob~tea Manastirii Tazlau.. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. I.Magura Tazlaului" ~i acolo. cat ~i credincio~ii. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. fiind canonizat de popor. dorind sa ajunga la masura desavar~irii.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. 152. din cauza deselor tulburari din tara. Pentru aceea. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. impreuna cu alti siha~tri. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. un mic altar de rugaciune. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. nici diavolii nu-l vatamau. Ivan. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. . Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult.. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. cit. in golatate ~i in neincetata rugaciune. op. alaturi de chilia sa. Diac. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. Apoi. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. Ajungand Ia masura desavar~irii. Caci. atat calugarii. incat nici frigul. p. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. cit. El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. Deci. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. nici foamea. op. in SfinJi romani . Pentru aceasta.. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture. Apoi. 394 .. f. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos.

moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. Acesta. din anul 1888. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. lasand in urma multi fii duhovnice~ti.Asemenea. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. Spre sfar~itul secolului XVII. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile". Apoi. 25 Pr. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte. numita pana astazi . invrednicindu-se de darul preotiei. Astfel. mss. Astfel. precum insu~i marturise~te: . /storicul parohiei Tazliiu. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". dupa traditie. Gh. Muntii TazH:iului. de la Schitul Tazlaul. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. pentru a nu fi profanate de pagani. se scrie despre acest cuvios: . . Iar in Patericul Sfintilor moldoromani. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie.Dealullui Onufrie". ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. Vartola§. Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. tot intru aceasta vreme. mai sus de lavra. dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul.

Insa. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. in nadejdea vietii de veci.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. printre care ~i Cuviosul Onufrie. rabdand grele ispite de la diavoli. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. Apoi. ~i foamea ii chinuia. sporind mult in post. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. in rugaciune ~i smerenie. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani.Doamne. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. zicand: . cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. Fiul lui Dumnezeu. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos. Ace~ti cuvio~i. A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. la locul numit pana astazi . caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. Caci. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. Caci ~i frigul ii supara. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. Cuvio~ii Silvestru. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui.Magura Tazlaului". Iisuse Hristoase. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. pentru sfintenia vietii lui. In acest munte. fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. chemau ajutorul Stantului Chiriac. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. . calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate.

loan ~i Maria. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. aruncand marturii nedrepte asupra lui. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. cit. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. primind din botez numele de Simeon. Apoi. iar mama sa imbracand haina monahala. 406 . ramanfmd vaduv. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. Pacurariu. fiind hirotonit arhiereu. cat a fost mitropolit. timp de trei ani de zile a fost persecutat. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori.. batut cu toiege. Sfantul Sava. Mitropolitul Transilvaniei. in anul 1680 1-a scos din scaun. Apoi. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. op. Apoi. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. Deci. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. Deci. in anul 1656. a combatut invataturile gresite calvine~ti. Deci. De asemenea. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. intarindu-i in credinta si nadejde. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. aruncandu-1 in temnita. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. Timp de 24 de ani. p. prof. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. cu numele de Sava. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. in Sfinfi romani . Cuvio~ii Silvestru.. M..

slavona ~i polona. Mitropolitul Dosofte: . Dosoftei . la Zolkiev. Aici a deprins rugaciunea. fiind slabit de chinuri. Ia~i.220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. dar. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1. blandetea. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. b. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. I. 1974 28 . aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe. 1974. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. vol. edit.Craiova. fiind in varsta de 34 de ani. unde a invatat lim bile greaca. in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. Dupa grele suferinte. Pentru sfintenia vietii lui. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. fiind silit la calvinism. 74-84. in anul 1693. de Mitropolia Olteniei . intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i.Psaltirea ir: versuri . Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. 1957. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. ascultarea. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei.350 de ani de Ia nastere. Bucure~ti. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. precum ~i teologia ortodoxa. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955. Sfinte Ierarhe Sava. latina. p. in anul 1683 a fost scos din temnita.

altii ii copiau pe manuscrise. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. 6. 2. in aceasta tipografie.Acest Dosofteiu. nu era om prost (simplu) de felul lui. Ed. 4. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: .1673).X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. marele ierarh a tiparit ~ase carti. 3. 1975. deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos. Letopise[ul Tarii Moldovei.S FIN T I . mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia. mitropolit. 1-au racut calugar in anul 1649. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. Astfel. p. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici. 89 . preainvatat. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. latine~te. Astfel. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. multe limbi ~tia: eline~te. Timp de mai multi ani. Dar nemic de dansul nu s-a atins. El traduce 29 Ion Neculce. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. In putina vreme. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. cu smerenia ~i cu intelepciunea sa. Minerva. Prin aceste carti.S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Si era neam de mazil. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. a versificat Psaltirea. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. De asemenea... Deci.S I C U VI 0 . in limba romaneasca. Bucure~ti. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru.

cartile de baza ale cultului ortodox...Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686). aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. folosindu-se mult de smerenia. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. 8.ii parinti din pustie. de asemenea. f.. in anii 1686-1687. rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun. vol.. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. ". mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. 10. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. precum singur marturise~te: . IV. 30 Dosoftei. 1686.... vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii. . Pe acestea. Redactata in patru volume in forma prescurtata. 152 . insu~i mitropolitul Dosoftei. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. in limba noastra strabuna. VieJile Sfinfi/or. Ia~i. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. pentru prima data in grai romfmesc. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:. Mitropolitul Moldovei. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. Acolo. in tara straina. viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta. Despre aceasta insu~i spunea: .i nu putini se vindecau :. dara nu s-au cautat. Psaltirea ~i Octoihul. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe.. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. . in timpul pastoriei sale. mutandu-le in catedrala de la la~i. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. Astfel.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9. la Zolkiev. Cel mai de pret odor al Moldovei. o alta carte foarte pretuita la romani. 7. Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune.

in rev. unde era al doilea ctitor. foarte ravnitor pentru cele sfinte. nr. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. p. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu.B. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane. Aici sta vreme de trei ani. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. 1986. in imprejurimile Panciului. vietuind atat in manastirea Bogdana.numai cu sufletele. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. cand. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. cum era mai rau ~i mai amar. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. Omagiu Profesorului Emilian Popescu". Teodosie at //-lea. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. 31 . astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. p. Ed. pana in 1674. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. Ene lone!. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei. Erau vremuri foarte nestatornice. nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. 5-6. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. ce au avut". Grigore Popescu ~i Gion D. S-a retras atunci in locurile natale. care au lasat poporul . De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669.Studia his to rica et theologica. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari.O. in . Trinitas.R. la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. in 1671. 2003. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. Deci. cum nu se poate nici a scrie. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. Ionescu.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. departe de tara. ". la~i. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). . ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. Tomosul Sinodal de canonizare. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. batuti ~i zdruncinati. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. mai mult silit. 671-683. ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. 94-101. 2003.

cum §i ce am putut zidi.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca . Mu§inoaiele. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . sau carora le-a Ia. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia.. Insa Dumnezeu. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. episcopul Ractautilor. Mera.Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie.cut felurite danii. Lep~ Buluc.i sau. 1998.. el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat. va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul).::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. Deci. Trotu§anu. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. dar. §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde. Manastirea Brazi . tasand §i o insemnare . Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale. A§adar. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. Ia. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi. p. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. Bogdana.. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. Scanteia. trecfmd peste toate incercarile.numita §i . a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie.la terminarea de zidit a celui din urma. 9 . Iar acesta. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici.de la Cruce" -. caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte. Lavrentie. ajutat fiind §i de ucenicul sau. pentru oranduiala vietii noastre. fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa.ra a tine min~e raul. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. acest ierarh iubitor de viata calugareas. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. Editura Episcopiei Romanului. Aici s-a ostenit eel mai mult. Dupa intoarcerea sa in locurile natale. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca. al treilea schit. care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. de langa ora§ul Panciu. a foSl cea mai iubita ctitorie a sa.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

Sveti Teodora Carpatina".S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I . nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora. Ci. Apoi. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani.Sfanta Teodora din Carpa!i".X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza. familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. cu numele . construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. iar in ruse§te . in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie. ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi . deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. Dupa pu1ini ani. a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. inainte de anul 17 41. Astfel. unde se afla §i astazi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. Iisus Hristos. Acolo. Mai tarziu. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. savar§ind dumnezeiasca Liturghie. Deci. s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. Deci.

iar cu metania de la Manastirea Bisericani. Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. precum §i adancul Sfintei Scripturi. Bucure~ti. vol. Molitfelnicul (1699). fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. de blandul mitropolit al Moldovei. Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate. Totodata. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. Octoihul (1700). 1957. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. Triodul (1700). unde tipare§te numeroase carti de slujba. care a fost incredintata intru totul in mainile sale. ca: Mineiele pe tot anul (1698). invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. II. intelept. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. Intre anii 1673-1683. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. In anul 1691 . episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau. Iasand in urma multi ucenici. in anul 1683. printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. 113-114 . In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). Apoi.238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. p.

S F I NT I . Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. schit situat aproape de varful muntelui. vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti. pe cand toti parintii erau la biserica. ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. in acest schit de lemn. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus. Atunci. desigur. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. dupa voia lui Dumnezeu. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . biserica ~i parintii. smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. cu Utrenia la miezul noptii. intre anii 1650-1704. i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . avalan~a de zapada a acoperit schitul. anume ieroschimonahul Simeon. indata. chiar in noaptea de inviere. nu 1-au ascultat.Drago~ Voda. in posturi. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. Apoi coborau iara~i in schit. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului. unde se nevoiau singuri. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal.Parintilor. iar masa se dadea o data pe zi. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. Cuviosul Simeon. Sufletul acestei sihastrii era.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude. postul ~i neincetata rugaciune.S I C U V I 0 . pana la marile praznice. ca vine muntele peste noi! Ceilalti. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. smerita cugetare. crezand ca aiureaza.

unde s-a nevoit singur multi ani de zile. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile.. op. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. putin mai sus de Manastirea Durau. metanii §i priveghere de noapte. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. cit. Deci. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. ii marturisea. cu darollui Hristos. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. C. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . se intorceau sanato§i la casele lor. Matasa. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. p. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. citirea zilnica a Psaltirii.

sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. cat ~i de tot poporol ortodox. 104. arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. s-a calugarit in Manastirea Cozia. . p.Paraul lui Nicandro". p.. din anul 1688. mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania.. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). spre mangaierea poporolui binecredincios. Matasa. vol. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti... 1708. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. cuvios. 1-46 Pr. M. Pentro nWe darori ca acestea. la 27 ianuarie. Idem. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu. Pacurariu. ajutfmdu-1 Dumnezeu. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi. in grai popular. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati. al caror sfetnic ~i duhovnic era. . p. Deci. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. De asemenea. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos. Luand din tinerete _rugul lui Hristos. C. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. II. Palatul cnejilor. Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. 1980. in locul raposatului mitropolit Stefan. 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. 60-64 . Pentro toate acestea era iubit.Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. CaliiuzajudeJului NeamJ . prof.: ill: . atat de domnii Tarii Romane~ti..SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. in anul 1668. silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta. . pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani.XV I I I 241 De. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. ambele in~ limba romaneasca. sa tamaduiasca neputintele poporolui. .Parfml lui Patapie".

In toamna anului 1716 a fost inchis. greaca. araba ~i slavona. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. tiparind 15 carti. Sfinfi romani . 1650-1716) 9 a. ~trempel. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. precum ~i me~te~ugul sculpturii. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. . araba ~i turca. 193-201 . invatand limbile greaca. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. pana a fost racut episcop. /storia Bisericii Ortodoxe Romane. Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. 640.. al picturii ~i al broderiei.. a stat multi ani in Constantinopol. op. p. slavona ~i araba. Parintii sai. Mircea Pacurariu. Pr. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. loan ~i Maria. Buc . a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. 2. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti. Ion Ionescu. iar celelalte in limbile greaca. langa Adrianopol. prof. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. Prof. Sibiu. p. indeosebi carti de slujba. Antim lvireanul. la porunca turcilor. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov. dintre care 7 in romane~te. Astfel. Fapte §i cuvinte de folos 1. Ajungand din tinerete rob la turci. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. 1972. aici ~i-a gasit a doua patrie. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. 1972.. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. dovedindu-se eel 9 Pr. intemeind aici prima tipografie.. G. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. dintre care 12 carti in romane~te. b. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. cit. Timp de 15 ani. dintre care patru in limba romana. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc. i-au pus din botez numele de Andrei.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715).spandit in toate provinciile romane~ti. in Grecia. marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi.Antim". Caqile lui s-au :-a. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. Astfel. Astfel. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. iscusit in cuvant. De la dansul. nadejdea ~i dragostea . smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste. la Constantinopol. insuflat de Duhul Sfant. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. statornic in credinta. Pentru sfintenia vietii sale. 6. de la domn pana la credincios. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . lerusalim ~i Sinai. ajungand pana in Athos. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. 24 s-au tiparit in limba romana. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. 3.credinta. decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. Ce lucru este mai iubit robului. Far a aceste trei bunatati . mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. Ca. Era barbat intelept.nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. a fondat din temelie Manastirea . serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. adauga ~i alte innoiri. decat intoarcerea la patria sa? 8. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. astazi numita . Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. tare in nadejde. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. 4. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. fiind iscusit teolog. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre. 5. spunea bunul pastor. numite . ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos.Didahii". Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. in Siria ~i Iviria. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. 9. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e. 7. rara de mila Lui. Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana.

cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. 22). iubitii mei. ~i va invat cu frica de Dumnezeu. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. 3). Ca suntem porniti cu totii spre rautati.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. mitropolitul Antim zicea: . ci sa fie incredintat ca va lua. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. fara imbracaminte ~i fara somn. sau alt bine ce voie~te si faca. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici).244 PATERICUL ROMANESC 10. nactejdea ~i dragostea. 12. Alta data. Apoi adauga ~i acestea: . 11. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . smerindu-se. ~i acestea toate nu se trag din alta. ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. 13. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. 145. nu ne bucuram de altcen. 11).. spre fiii oamenilor. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. mila fl va fnconjura (Ps. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. 14. fntru care nu este mantuire (Ps. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te. Deci va zic. care sunt credin}a.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. ne va ierta. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. prin pocainta. 15. ca Dumnezeu este milostiv ~i. flira numai din necredinta noastra. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. 31.

pana cand va voi fi pastor. iar nu cu deznlidejde. macar ca s-a . sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. Ca mai rea moarte nu este alta. Sa nu dam pricina pe altii. de la diavolul este.:a avem nevoi. precum nu s-a folosit nici Adam. 17. a§a ne cere §i Dumnezeu .a:. Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii.nude la altii. milostenia §i dragostea. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. Ci sa lasam naravurile cele rele §i . Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. 17). eli zice loan: Cel ce face pacatul. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. cu socoteala §i tara de vicle§ug. . Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. ca §i Adam din rai.Jbiceiurile cele necuvioase. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. 19. nimeni sa nu-l strice. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. ca in ce zi il va face. nu este alta. marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. rugaciunea. La inceputul Postului Mare. parandu-ne pe noi in§ine. 20. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. ca nu ne vom folosi nimic. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. 13). a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . 8). in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul. sa ne ierte pentru . fiecare sa se fereasca. in toate zilele ce sunt in grlidina anului. Precum cere imparatul dajdii de la noi. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc.:::-edinili §i fapte bune. cu moarte va muri.arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. 22. ca in ce zi i1 va strica. Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. 21.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. caci calca porunca lui Dumnezeu. cu moarte va muri. 16. postul. Asemenea §i Iuda.De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. precum a tacut Cain. Aceste lucruri sunt: spovedania. 4. ca inaintea lui Dumnezeu. cum ca ne va ierta Dumnezeu. 18. di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:.

Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. dupa cum zice la cele zece fericiri. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. ca nu gandea a se parasi de diutati. precum nu sunt dulci bucatele tara sare. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. din inima. Cu postul sa ne u~uram trupul. mai multa osanda vom ca~tiga. 28. 16). dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. 24. 26. deci. 10. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. Jar de vom da mila din jafuri. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. dar n-a folosit nimic. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . a~a nici postul tara rugaciune. 23. Ca faraon. 27. nu vei muri (II Regi 12. dupa cum zice David. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. 25. ca de vom iubi pe vecinii no~tri. ca era cu deznadejde. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. strainilor. Ca. dupa pofta lor. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate. dupa porunca lui Dumnezeu. Cu dragoste sane incredintam. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. Jar noi sa avem nadejde buna. 13). 16). Pentru aceea a ~i pierit. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. 29. ca ne-o va da. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. saracilor. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. Sane ostenim. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. 7). patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. din cei ce s-au indestulat cu mancari. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im.

dreptatea ~i curatenia. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. ale sufletului ~i ale trupului. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. frumusetea ~i sanatatea. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. ca sa primim. precum 1-a vazut Proorocul Ilie. Precum maica pune multa nevointa. pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. din fireasca dragoste ce are. Precum un om are in casa lui aur. intelepciunea. sa i le fure. 35. de unde §i este. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. unde ii este matca.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. zicea marele ierarh. in vazduh. diavolul.tia). intregimea. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. 36. eli pamantul credintei este dragostea. Cfmd intram in sfftnta biserica. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. toate sunt pierdute. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. Smerenia este sfar~itul. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. 34. prin darul Duhului Sfant. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. 33. Dintre aceste bunatati. Zicea iara~i: Credinta. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. . a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. rezemandu-se pe dragoste. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. care se feresc de cele oprite. 31. Alta data. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. cre~te. dragostea ~i smerenia. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. 32. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. iara~i spunea: . ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. nactejdea. 26). toate sunt stricate. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. 37. 30. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. argint.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II .

pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. cu adevarat. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. rara de nici un fel de pricina (sila). A doua. care este cuvantul lui Dumnezeu. Sa alergam la sfintele biserici. 4. macar dear face oricate alte bunatati. cu infrangere de inima.248 PATERICUL ROMANESC 38. 42. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. A treia. fiecare.Tu. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. Pocainta atunci este pocainta. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. intai se satura el de struguri. daca nu in toate zilele. eel ce para~ti pe fratele tau. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. iar nujertfa (Matei 12. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. nici aceluia. Cand ie~im de la biserica. Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. cand merge cineva de bunavoia sa. Ca zice Hristos: Mila voiesc. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. Una. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. acum. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. sffmt. Caci. ci sa facem cum face ariciul. de am asculta pe Hristos. zicea mitropolitul Antim: . 7). 41. 45. care a parat pe Dumnezeu la Adam. ci e~ti singur satana. tu. pe la casele noastre. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. nu e~ti cre~tin. Ca. ca sa se paraseasca de pacate. dupa ce merge la vie. 39. 43. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. 4). a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. ~i noi. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. Luca 4. nici om pe pamant. mlkar Duminicile ~i sarbatorile. Caci. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. sa nu ie~im de~erti. A~a sa ducem ~i noi. 40. cu umilinta.

~i. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. numai cu cuvantul. vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. din fiul neascultarii. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. mai mult decat cei simpli. din pierdut aflat. 7). de nu se va smeri cu duhul aici. 46. ticalo~ii. 50. ca. in cetatea celor pamante~ti. Doamne. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. fiullui Dumnezeu. ca Duhul Sfant se cheama bun. de se va pocai. adica diaconii.X V II I 249 drn mort viu. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. 49. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. 51. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. de nu ne vom poclh. nu le pomeni (Ps.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. mai mult prin ~tiinta le facem. acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. adica bisericesc. 48). 48. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. multi se va cere (Luca 12. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi. preotii. ci se nevoiesc . caci Tatal se cheama atotputernic. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. 28-29). Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. calugarii ~i arhiereii. 52. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor.zicea bunul pastor -. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. de nu va intra prin calea smereniei. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. 24. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. cei biserice~ti. iar nu sa faca pacat. 47. jos. cu fapte rele ~i necuvioase. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. eel ce cunoa~te mult. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. Se cade omului celui sufletesc. Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. Iar gre~elile ce le facem. Ei zic. ci mai vartos ~i noi. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or.

acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii. cu cat raman oile nepedepsite. a doua. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. cu adevarat. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. intelepciune intreaga. atat pe oi. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. sa pedepseasca (mustre). 22. cand nu vad toiag in mana pastorului. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. ~i a treia. Asemenea ~i lupii. Acela este intreg la minte. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. nu poate odihni. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. 55. acela este iubitor de stdlini. apoi 1-a inviat. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. sa aiba toiag in mana. cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. Iar cu toiagul ce tine in mana. acela este dibdator. cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. _ 57. Caci. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. sau. 5). alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. adica dojana ~i infruntarea. . nici indrepta toate firile omene§ti. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. 53. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. acela este iertator. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. credinta curaHi. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. cucernic. mai vartos sa zic. Cine are ascultare. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. acestea m-au m{mgaiat (Ps. ce vin asupra oilor. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. pa~nic ~i.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. furi ~i talhari. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. prin a lor voie. adica cu invatatura. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. acela este smeriL acela este bland. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. Cand a inviat Hristos pe Lazar. in scurt. 54. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. 56. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii.

cu adevarat. 61. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. precum au racut ~i Apostolii in corabie. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. 38). Ia aminte sa auda glasurile noastre. ticalo~i ~i nenorociti. insa rara a-L ruga. Iar rrupul. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. 19). Iadul. Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. toti sa cerem ajutor. 59. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. cand era invaluWi de valuri. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. . care s-a nascut din pacat. Toti sa ne rugam. de nenorociri ~i. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). Pierim de nevoi. cu toate acestea. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. Atunci. Ne va asculta pururea Dumnezeu. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. cii pierim! (Marcu 4. fiii mei. Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. 62. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate. 144. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. 4). Va poftesc. Moartea. necazurile ~i scarbele. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. cu moartea Lui a omorat-o. iadul. diavolul ~i trupul.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta. unul sa planga ~i altul sa radii. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant.X V II I 251 58. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. nu ne asculta Dumnezeu. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu. cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. mantuie~te-ne. care este plata cea desavar~ita a pacatului. moartea. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. 60. Pe diavolul.

pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. 67. Ochii lui sa verse lacrimi. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. . 68. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. iar nu a gurii. pentru ca sa-~i planga pacatele. iar nu vicleana. cu cate se infraneaza trupul. Mort. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te. a~a mai fericit este acela ce. Cu mirosul sa nu miroase alta. a vrut sa fie pocainta in lume. la miros. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. la toate simturile. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. Dupa ce face omul pacatul. fara vreme. afara de pamantul eel fericit al raiului. in groapa ve~nicelor munci. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. Tot a~a. la pipait ~i la gust. La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. il face sotie fericitilor ingeri. Pipairea. cre~tinii. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. oamenii. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. numai pentru noi a dat-o. Ca.252 PATERICUL ROMANESC 63. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. numai sa implineasca trebuinta. numai pentru noi. la auz. iar nu ~i din inima. Mare este cu adevarat darul pocaintei. pocainta curata. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. Mare este puterea pocaintei. mort. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. ramane mort. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. cu metanii ~i cu alte osteneli. pocainta a inimii. il face mo~tean. 64. 65. numai din gura. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. ii deschide u~ile cerului. 66. iar nu mincinoasa. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. pe care i le-a inchis pacatul. iara~i. Precum este mai fericit codibierul acela. se cuvine sa fie pocainta adevarata. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. precum este aur adevarat ~i aur mincinos.

a mortii. cat va avea nevoie.Miercuri. ca se taie pacatul. cei morti. 73. pentru domn. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. . tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios.Luni. zice Sfantul Grigorie Teologul. Prima na~tere este trupeasca. pe cei ce au miluit pe cei saraci. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. din tata ~i din mama. De asemenea. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. in fiecare an. marele ierarh Antim spunea: . pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. Iar a treia na~tere. este mantuitoare. mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. tirnp de patru ani.Marti. au imbracat pe cei goi. zidita de el in Bucure~ti. Ca mare dobanda aduce omului moartea. . 72. Fiecare cre~tin are trei na~teri. 70. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte. precum ~i alte milostenii. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici. tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. tara stricaciune ~i tara moarte. A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. in anumite zile de peste an. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. Adica. au adapat pe cei insetati. au s~lturat pe cei flamanzi. 71. pentru binetacatori. In A~ezamantul sau. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. la 27 octombrie. in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. . sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc. Sa se dea la saraci 40 de bani. care sunt lipsiti.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I .X V I II 253 69.

Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. a fost greu chinuit §i inecat de turci. fiind hranit permanent din . judetul Bistrita-Nasaud. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov. cat va sta biserica. sau ii voi fi grait de rau. cu hramul . sau ii voi fi napastuit. este ales episcop de Roman. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. 74. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor. 1707. 1992. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii.Joi. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. . Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. in anul 1717 pribege§te in Transilvania. mustrand §i mangaind pe toti. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt.Acoperamanul Maicii Domnului" . se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. Sfinte Ierarhe Antim. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca.254 PATERICUL ROMANESC . Din cauza vitregiei vremurilor. Apoi. atat mireni. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. Din botez se chema Petru. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. La 15 ianuarie. fiind canonizat la 20 iunie. cat ~i calugari. cu zi de praznuire la 27 septembrie. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. invatand.Vineri. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. timp de 26 de ani. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. b.

Atunci. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . A doua zi. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. In toamna anului 1706. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. Dimitrie Cantemir. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. 5.Ei. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. a fost ales staret al marii lavre. Apoi. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune. 3. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. a raspuns sihastrul.Se cuvenea. Apoi a randuit duhovnici buni. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. Astfel. fratilor. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos.lugare~ti. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie. umbland prin paduri dupa vanat. ramanfmd peste noapte la chilia lui. au aflat vanat din bel~ug. formand o ob~te de peste 300 de calugari. Deci. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. Apoi i-au adaugat: . rude ale domnului Moldovei. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. Pentru aceasta. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: . 2. 4. sa fii episcop ~i pastor de suflete. A doua zi. 6. Ca staret. Luand jugul lui Hristos. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. parinte. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. petrecandu-i. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat.

8.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . in permanenta tacere. nemaiputand scapa.Acoperamantul Maicii Domnului". In timpul . adunfmd pe sfetnicii sai. Spune-ne.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor. cerceta pe toti. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov. sane ajuti la apararea dreptei credinte. in post §i neincetata rugaciune. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. dupa Boboteaza. spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui. ulei.Amin!" Atunci. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . ca fuge de orice dregatorie? .Te-am chemat. Ia. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti. episcopul Pahomie. Timp de 7 ani. parinte. Acolo. a zis mitropolitul.256 PATERICUL ROMANESC . ~i-1 indemnati sa vina la la§i. 9. indata mitropolitul. dar cum sa-l aducem aici. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete. a§adar. Apoi scria ~i carti de invatatura. oua §i lapte. iar sambata §i Duminica se dezlega la vin.cand priveghere de toata noaptea. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: .m in Dumnezeu ca va veni. cat a pastorit turma lui Hristos. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova.Mergeti. a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul . cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci. indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman.Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia. la inceputul anului 1707. rara vin §i ulei. branza. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. in Muntele Chiriacu. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe. 7. Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. a Ia. arhimandritul Pahomie. In anul 1714. vrednic de a fi episcop. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. s-a retras din scaun la iubita lini~te.

. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. precum Casiana. 1972.S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II . Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. nu departe de Muntele Ceahlau. ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului. in rev. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. se raceau sanato~i. CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. 5-6. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu.R. Voicescu.B.. p.".B. XC. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. p. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. indeosebi schimonahii. iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. pana la ob~tescul sfar~it... sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. ca ~i in Muntele Chiriacu. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. p. pe care il suna la vreme un calugar. mai ales. necoborand niciodata din schit. 663 11 Diacon loan Ivan.R. Sofia. cit. nr.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. exorci~ti ~i taumaturgi. Cuvioasa Mavra. la colibele lor. in rev. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. 832. altii erau duhovnici buni. . 7-8. idem. Schitullui Silvestro. apoi se retrageau in padure. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana.. in schit. 611.". 1972. in fiecare miez de noapte.. cu darul lui Hristos. S.O. . calugarii.finJi romiini . nr. in S. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. p.finJi romiini . cit. Vara. XVIII. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. op. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. zis 10 C. 416 . aveau voie sa se retraga in padure. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. . Apoi. deprinzand-o cu rugaciunea.. dintre care unii erau renumiti postitori. neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. idem. op. . XC.O.

s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. iubind eel mai mult tacerea. ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. seara. de rogaciune ~i despatimire. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. cu . care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. cautand-o peste tot. Intre siha~trii romani cunoscuti. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. numWi Ponoare. mancare o data pe zi. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova.Schiti~or". Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. cu o caprioara dupa ea. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. ca ~i focul ispitelor de tot felul. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii. Si se nevoia fericita. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. o insotea. blanda ~i smerita. dibdfmd cu tarie frigul iute. vanturile ~i zapezile mari.Schiti~or". De la Schitul lui Silvestro. primind numele de Mavra. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. Dupa cativa ani a luat schima monahala. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. pe Muntele Ceahlau. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. Apoi. facea sute de metanii. Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. adidi viata smerita calugareasca. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. Cel mai mult o cinsteau caprioarele. ca o ucenica vrednica ce-i era. cu gandurile ~i cu neputintele firii. Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. seara. in locul celui de botez. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. numit ~i . Ucenicele ei. parasind casa parinteasca. biserica ~i neincetata rogaciune. Si erau toate un suflet ~i un cuget. a renuntat la cele trecatoare ~i.258 PATERICUL ROMANESC ~i . manca o data pe zi. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. Maria. Dormea cateva ore pe scaun. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. ~i mai ales la Durau. Numai iubita ei caprioara. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. rogandu-se ~i plangand impreuna. a ales pe cele ve~nice. Aici era singura cu Dumnezeu. Dorind mai multa lini~te.

ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul.. chemfmd in jurul ei toate ucenicele. poiana aceasta se nume~te pana astazi . cu binecuvantarea egumenului. in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. unde s-a nevoit in anii tineretii. apoi. Moa~tele ei. Sfinfi romimi . iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. numit de credincio~ii din partea locului . Caci nimeni.Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea. a cerut Preacuratele Taine. . prin jurul anului 1690. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca.Poiana Maicilor". Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie. afara de siha~tri. Apoi.Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. varsand multe lacrimi. la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. Ioanichie Balan.Sfantul Antonie Sihastrul".Schimbarea la Fata. se afla tainuite aici in . · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer. lucrand trei ani de zile. Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca. au ingropat-o in Poiana de la Ponoare..X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra. sporind in rugaciune ~i smerenie. 496 . Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii. De la ele.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Ziua lucra. p. ca ~i ale atator nevoitoare. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere.

chilia in piatra. generatii intregi de calugari isiha~ti. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie.Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie. cum se vede pana astazi.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. se afla o mica poiana. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti. varsfmd multe lacrimi. la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici.) = masa . Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. aprind lumanari. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. la numai 1 km in padure. lini~tea. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. calugari. aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii.Pe~tera Sfantului Antonie". Astfel. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. cunoscuta pana astazi cu numele de . Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. Credincio~ii urea vara pana aici. fac rugaciuni ~i se inchina in . creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. neincetata rugaciune. prin anul 1714. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. singuratatea. in rugaciune. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. pana la mijlocul secolului XIX. ii odihnea. biserica.

p. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. Vetre de sihdstrie romaneascii. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei. asemenea Martei. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. nr. 5-6. Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul. Bulat. de unde ~i nurnele locului . Ioanichie Balan. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. G. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte.. dand lauda lui Durnnezeu. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei. adica . Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu.u-se Ierom. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. cit. invrednicmd.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II .Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. loan Arhimandritul. asernenea Mariei.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului.Poiana Trapezei". se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. 56 T. p. 1966. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui. in rev. vestit in toate satele din imprejurirni. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi. Mitropoiia Olteniei. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. 432-448 15 14 . care atunci se zidea. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. op. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. privegheau la slujba pana dirnineata.

precum singur spune: . eel mai apropiat sfetnic de taina. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor. intr-o saptamana o data.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. peste apa Horezului. Savar~ind bine calatoria acestei vieti. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. prin trecerea fortata la 16 Pr. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . era de origine sarb. cit.Stefan. op. de asemenea.. totodata.Stefan. A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul . . Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. nascut in Bosnia. care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma.. Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor.. p. dupa Dumnezeu.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an. Ion B. iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). precum: Polovragi (1703).. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). A condus. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. Dupa ce revine in Serbia. lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. in anul 1714. ctitorita de doamna Maria (1706). se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. ramasa vaduva cu ~apte copii. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. ".262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor. fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala.c. paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. sa nu lipseasca Sfanta Liturghie. Surpatele. in vara anului 1726. pe care apoi il inchina lavrei. in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta. ctitorita de . fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. 466 . unde. Cuviosul loan arhimandritul era.. Mure§ianu. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania. SfinJi rom{mi . al sotiei fericitului ctitor. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. prin dania sotiei evlaviosului domn. pentru sfintenia vietii sale. dobande~te darul facerii de minuni. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu .

iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. Pentru aceasta. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. dupa voia lui Dumnezeu. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. declarandu-1 . Deci. 1950. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. In ianuarie. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. 1744. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. in Tara Romaneasca. fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. Deci. intre parintii Schitului Trestieni. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. ~i. le Acest cuvios ~i .~i in alte localitati. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. 1744. or~ul Re~etilovschi.sfant marturisitor". ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . in drum spre Sibiu. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. din porunca imparatesei Maria Tereza. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase.strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. din tinutul Poltavei. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. ca: Deva.Ramnicu-Sarat. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. La 26 aprilie. a chemat la sine pe Cuviosul Visarion. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu. 11. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. venerabilul mitropolit s-a ingrijit.mare iubire de cultura teologhiceasca". 9.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile. De asemenea. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . 13. zicand: . sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau. Zicea iara~i: . Iar pentru copiii iubitori de carte. care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti.280 PATERICUL ROMANESC 8. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului. poruncile ~i tainele Bisericii. pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul. Avfmd .adevarata academie teologica . 1755. pentru binele Bisericii. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. . de asemenea. mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina. Pentru credincio~ii de la sate. mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. iara~i. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta.Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. fila 1 v. A aparat. a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos. Spunea. Astfel. cititul.pentru dragostea lui Hristos. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. marele pastor a tiparit eel dintai . randuind dascali din monahii cei mai luminati. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. Ia~i. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului. care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala.Cade-se voua. In aceasta ~coala .

Lasati. parintilor. Urmand poruncii ~i invataturii noastre.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte". Putina este truda. 60: . pastorul eel bun: . cap. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti. pentru ca sa va slaveasca in veci. numai intru Domnul 27 Din . Ia~i. iar veselia nesfar~ita28 • 16. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine. care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). Zicea. 1755.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. Putina este tanguirea pe pamant. Apoi adauga ~i aceasta: .Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. pe toti.Rogu-va cu umilinta pe voi. dar ca~tigul este nenumarat. 17. 14. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. Ci.XV II I 281 . Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu. dar odihna este nesfar~ita.Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua . 15.ri !ipsa invataturii. zicand: . Mica este osteneala.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II. to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare. a mitropolitului Iacob Putneanul. ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina. Alta data invata.Vedeti. 9 . de voie~ti a te mangaia. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. inv.talantul eel bisericesc. de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. zicand: . care curg din sfanta invatatura. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare. Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. smeriti-va intru Domnul. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 . nr.Adunarea de multe invataturi". Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. la venirea cea de a doua. iara~i. fratii mei cei iubiti. de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti.

nr. zicand: .lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind. Apoi. Te folosqte. Retdi. .gandu-se la Manastirea Putna. p. 543-549. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. calugarindu-~i parintii. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. te acopera ~i intare~te sufletul tau. sanatate ~i viata. 18. in rev. despre Vartolomeu Mllzareanul. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa.".282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. tatal sau. Dimitrie Nan.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 . marele ierarh. Bucure~ti. XLII (1966). Idem. cu numele de Eftimie. s-a retras din scaun. de voie~ti ate bucura. ca bucuria trupeasca degraba piere. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. 19. nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . imbraca ~i Prof. Uiudat. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire. Maniistirea $i comuna Putna.M. 78. I. Pr.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. a fost calugar la Mfmastirea Putna. Bucure~ti 1905. te apara. Vartolomeu Mazareanul. D. Elena. dandu-ti tarie. Astfel. 20. a imbdicat marea schima. 1911. di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive. sora sa. numai intru Domnul te bucudi. Apoi adauga ~i aceasta: . anume Ioanichie. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. Arhim. a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici.M. iar bucuria Domnului ramfme in veci. la indemnul fiului. mo~ul sau.

Aici invatau numero~i tineri. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. rara egal la acea vreme in Moldova. Apoi. Acum. pe lfmga vechea ~coala zisa . In acest timp. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu. atat pentru calugarie. In anul 1750.indrepHitor al ~coalelor domne~ti. iar fratii sai. Nu ?U!ini duhovnici. in ob~tea Manastirii Putna.. a~a-numita . pregatind sute de tineri. un fel de academie teologica romaneasca. egumeni. Voronet. care forrneaza ternelia rnantuirii. intors din nou la Manastirea Putna. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. cat ~i pentru preotie la sate. urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. el a fost sufletul acestei ~coli. cat ~i nevointa vieJii monahale.cea mica". El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova. psaltichia. Apoi. sub egumenia sa. arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. _\stfel. rabdarea. biserica ~i citirea cartilor sfinte. arhimandritul Vartolorneu este numit . Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . intemeiaza. Humor. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. srnerenia. ~coala cea mare".SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. atat dogmele credintei ortodoxe.cea mica". Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. retorica ~i o limba straina. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. care exista in manastire. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. . Teodor ~i Nicolae. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. randuind bine slujbele bisericii. fiind hirotonit preN. caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. Intre anii 1740-1757. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. rugaciunea ~i ascultarea. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea.

Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). Timp de 30 de ani. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. in anul 1770. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. numeroase vieti de sfinti. Apoi. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere. schimonahul Sila se ostenea mult. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. Condica Manastirii Precista din Roman. mai traind putin.284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. se intretinea numai din mila credincio~ilor. imbracaminte. invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. Apoftegmata. ziua ~i noaptea. vin. Apoi. in anul 1712. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. ceara ~i untdelemn pentru biserica. iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. I . a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. Ca neavand schitul nici un fel de avere. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. Era originar din judetul Boto~ani. 1490 etc. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775). iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. Letopiseful Moldovei (1769). acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. la Manastirea Solca. prin mainile Cuviosului Sila. Jar dintre cartile compuse de el.

a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. ieromonahul Dosoftei Herescu. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei. 1926. la 1 martie. Egumenul Sila. cu icoane ~i cu toate . zidind din piatra o biserica noua. egumeni ~i arhierei.. El a innoit in intregime acest schit. Din Bucovina vremurilor grele . in anul 1756. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. cit. Jacob Putneanul. Cenlliuti. chilii. Pr. In anul 1758. siha~tri. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat. care a scris cu binecuvantarea egumenului .Scara Sfantului loan din Sinai". ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753.Calugaria" (1770). a impodobit biserica cu catapeteasma. nici descurajfmdu-i. Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan. care se nevoia in aceasta sihastrie. in anul 1783. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. ::p. Bucure~ti. precum ~i de monahi. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . Pentru toate acestea. De asemenea. noua biserica cu hramul . iar . iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul. Unul din ucenicii sai. Simion Reli. In anul 1776. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. trapeza. Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i. Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. 1770. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. precum ~i o lucrare originala intitulaHi . Dimitrie Nan.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". in locul bisericutei de lemn. ci~mea de apa. Miinastirea ~i comuna Putna. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. Pr. fiind amenintata cu pustiirea.Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. Un alt sihastru a scris . a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna. 1905. pivnite. livada de meri ~i zid de jur-imprejur. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. in anul 1781. duhovnicul de la Pa~cani". iar altii.

Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. la 26 decembrie. 1783. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. duhovnicul Paisie. Fiind batrfm ~i bolnav. Cuviosul Natan. in putina vreme. insa. Cuviosul Natan. Apoi. . CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. 1781. descoperite recent. iar capul sau. schimonahul Avramie. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. §i anume: ieroschimonahul Natan. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. ucenicul sau. Sfintele sale moa~te. ieroschimonahul Natan. poarta o cruce. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. in jurul anului 17 49. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. §i-a dat sufletul in.mainile Domnului. dupa trei ani de egumenie. Inainte de a intra in nevointa monahala. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. din 10 martie. egumen. in chip minunat.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. a luat conducerea acestei sihastrii. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. De aceea. Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. a fost guvernator al unei provincii din Rusia.

Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca.:.indecat de boala. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie. care avea o fiica bolnava de epilepsie. 2. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. unde s-a nevoit. Invrednicindu-se de darul preotiei.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. 3. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului. se :aceau sanato~i.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. fiindu-i sete. Si era intelept :n cuvant.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II . Odata. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . Din aceasta pricina. --\colo. Fapte §i cuvinte de invatatura 1. dupa voia lui Dumnezeu. azator. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i.. credincio~ii din partea locului il cinsteau . Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. Iar din anul 1856. in tacere ~i neincetata rugaciune. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie.·. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. Asemenea ~i alti bolnavi. care veneau Ia mormantul lui. un boier din sfatul . indata s-a ·.X V II I 287 b. s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. Din acestea mancand acasa copila bolnava.::. in anul 1764. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului. 4. pentru cuvant de folos. 6. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei. avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni.:.:easca. mai mult de 25 de ani. Mancare primea dupa apusul soarelui. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. Apoi. pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it. mergand la vanatoare in padurile Voronei. Astfel. a intrat in ob~tea acestui schit. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos.. Cuviosul Onufrie. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore.irii. in livada sub un mar. 5. moa~tele . ajungand racator de minuni ~i inainte·. pe un sfant pe pustnicul Onufrie. Deci. cu harul lui Hristos.

indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. pe mo~ia acestei manastiri. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. Onufrie. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor. Mergand. scotandu-le afara. era intristat ca 31 Pr. Dar inteleptul episcop Dosoftei. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. AI. Simionescu. ~i. nascut in 1710. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. iar la 13 noiembrie. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. De atunci. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. mai 9. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. domnitorul tarii. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. 1922. impreuna cu tot poporul Moldovei. 1750. 1846. a fost ales episcop al Radautilor. la noi la manastire aici. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. Jstoricul Mtmastirii Vorona. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. este numit episcop al Bucovinei. Boto~ani. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. In zilele noastre.288 PATERICUL ROMANESC . spre hotar in padure. 24-25 . iar la 4 iulie. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. In anul 1846. la cap am aflat o lespegioara de piatra. cand au venit inaltimea sa Mihail. In anul 1747. In vremea egumeniei parintelui Rafail. aducandu-le la manastire. ~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. apucandu-le rara evlavie. Deci. in fundul mo~iei. p. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. de loc din Bucovina. era ucenicul Cuviosului Sila. 1783.

moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. ca ~i inainta§ii sai. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. deci. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. Se cuvine.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. cu preoti ~i episcopi. in post ~i in cugetarea la cele . petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. in Galitia poloneza. la Zolkiev (Jolcova). din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. luand sfintele moa~te. in ziua de 14 septembrie. trecand losif. anul mantuirii 1783. 1789. la data de 22 ianuarie. Ajungand la adanci batraneti. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. Cu voia lui Dumnezeu. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. unde au stat pana la 8 septembrie. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. in anul 1686. Din ziua aceea pana astazi. prin credinta §i curajul sau. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. langa Suceava. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. Dosoftei Herescu. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. de boli. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. cu mult popor. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. fiind luate. Ucenic al aceluia§i egumen. imparatul Austriei. de armatele lui loan Sobieski. episcopul de Ractauti. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. prin Suceava. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. Sila. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti.

Paisie ieroschimonahul. 1996. cu o putere harica deosebita. prof. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. in aceasHi casa binecuvantata. in fata prigoanei catolice. un desavlir~it monah roman. ed. Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. ~i au diposat la valeatul 1790".B. De aceea. . Iisuse Hristoase. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati.1 7 9 4 ) 32 a. loan Ivan ~i Pr. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. 1836 (reeditatli in 1935). Fiul lui Dumnezeu. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . Cuviosul Paisie eel Mare. P. fiind inmormantat langa naos. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc.O. 1940. Umbland din loc in loc. S. Sc. 162-191. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. Porcescu. din parinti foarte evlavio~i. dar. ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta.R. 1722. I. Cetvericov. Manlistirea Neamt. in rev. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Paisie. Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. stareful Mimastirii NeamJ.". faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. 1975. poate chiar din neamul Cantemire~tilor. an XCIII. fiind sfintita la 29 septembrie. 1981 . Manlistirea Neamt. Natan ~i Paisie.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu. Platon. David.1-2. Diac.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. 32 Viata. D. nr. Manlistirea Neamt. El s-a nascut la 21 decembrie. ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. ed. pe a carui piatra de mormant scrie: . in Poltava. Doamne. p. din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti.

Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri. Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. pana la 14 octombrie. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene.numit in slavona Velicikovschi . In vara anului 1746. In Manastirea Neamt. 1775. intr-o zi de miercuri. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. duhovnici. printre care ~i Lavra Pecersca. In anul 1750. Dupa patru ani de studii. cum se vede pana astazi. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. rasoforul Platon. in preajma Manastirii Pantocrator. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. unde se nevoie~te 12 ani. formand o ob~te de 350 de dilugari. in toamna anului 1739. Cuviosul Paisie . unde se afla ~i pustnicul Onufrie. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. 1794. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. in anul 1735. de frica turcilor. la Academia Movileana din Kiev. Manastirea Neamt. indemnat de Duhul Sfant.Ramnicu-Sarat. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. atat de necesar pentru sufletul sau.se muta la odihna cea ve~nica. stareti. Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. la Vecernie. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. dandu-i numele de Paisie. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. este dat de mama sa la studii. in varsta de 72 de ani. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni . In vara anului 1763. Pentru sfintenia vietii lui. . formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari. episcopi ~i dregatori.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. La 15 noiembrie. i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. trece in Moldova in anul 1745. marele stareJ al Manastirii Neamt. staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. insotit de 200 de calugari. pe apa Buzaului. pustnici. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. In toamna anului 1775. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa.X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. Apoi se muta la Schitul Carnul. sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. Din acest an. in fiecare an. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. cand avea doar ~aptesprezece ani.

4. 3. Platon. Atunci. Atunci. slujba era pe la jumatate. Atunci Platon. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. venindu-i un frate in ajutor. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. de mare mahnire. cerandu-~i iertare. iar la masa nu mai gusta nimic. Dar ucenicul. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. Cand s-a de~teptat. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie. i-a adaugat batranul. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. Un schimonah. toata painea a ars pe vatra. aluatul n-a mai dospit. pentru care a plans mult. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. De aceea. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. 1-a framantat din nou. rasoforul Platon. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. Apoi. a fost certat de egumen. spre Duminica. Intr-o toamna. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. anume Dosoftei. a fost randuit de egumen la buditarie. . 2. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. . toata ziua manca struguri. ru~inandu-se. spunea ucenicilor sai: . 5. ci ~edea in chilie plangand. sa aiba rabdare ca. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare.Dumnezeu sa-ti ajute. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii.Parinte Dosoftei. frate!. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. i-a zis: . Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. a varsat din gre~eala mancarea toata. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. Mai tarziu. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. mult slabind ca dupa o boala. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. Platon a adormit a~a de tare. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. Ci. ca ~i eu am fost la fel. multumindu-i. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. il va sili sa primeasca preotia. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. Dar el. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie.Fiilor. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. Atunci. dar in cuptor. cerandu-~i cu lacrimi iertare. Din ziua aceea. biruindu-se de lacomie. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie. ne~tiind sa potriveasca focul.292 PATERICUL ROMANESC b. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. Caci.

se bucura bogatul de bogatia lui. 6. Avea doar o dulama ~i o rasa. a venit in Sfamul . rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. precum . dupa cum singur marturisea mai tarziu. Dar. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. Sosind Platon in Muntele Athos. ~i acelea foarte vechi.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. 9. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu. De multe ori.X V I I I 293 multa vreme. 7. . din pricina lipsei.ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia". Iar saracia lui era covar~itoare. s-a retras in pustie. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia. In acea vreme. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. barbat ales ~i plin de dar. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. a adaugat la urma ~i acestea: . se ducea adesea in pustie. Traia numai din pomana. 8. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. Odata. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. la Cuviosul Onufrie. in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. 10. cu smerenie ~i lacrimi. Iar la rugamintea lui. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. ci ~ezand pe un sdiunel. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I . caci nu avea nimic intr-insa. ca sa scape de hirotonie. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. din dragoste catre Dumnezeu. pentru a-i cere cuvant de folos. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. Duminici ~i praznice. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. Caci. afara de sambete.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. staretul Vasile 1-a calugarit pe . Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa.

11. decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. da monahului ravna la tot lucrul. de§i i se impotrive§te satana. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. avand toate in comun. Petrecerea in viata de ob§te. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. De aceea. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. lepadand ascultarea ob§teasca. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. iar cand Iucram pentru frati. numita §i calea imparateasca sau de mijloc. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor.294 PATERICUL ROMANESC Platon.Eu de aceea traiesc singur. Iara§i adauga staretul Vasile: . traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. Paisie: . Apoi. sa te caie§ti. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. iar mandria. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13. Fiecare i§i face chilie unde ii place. li se pare grea viata de ob§te. care. Deci. unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau. 12. dupa porunca Domnului. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". Dar §tii tu. Unii dintre ace§tia zic: . ci ni§te samavolnici.Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. 15. in timpul de fata insa. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie. spunea marele staret.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. zicand: . al doilea petrecerea in doi sau in trei. prin harullui Hristos.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. prietene. de obicei. punandu-i numele de Paisie. ca sa nu supar pe fratele meu. nici eu sa nu fiu suparat de altul. parerea de sine. Spunea iara§i staretul Vasile: I . stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. 14. al treilea este nevointa de unul singur in pustie.

Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. 18. smerenie ~i tacere. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. De aceea. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. cu nespusa evlavie. Patriarhul Serafim. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. 16. Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. alta ii spune de ascultare. neputincio~ii. Oare. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. sa tinem calea imparateasca. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba. duceau mare lipsa de preot. lata ce dispunde el staretului Atanasie. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia. 19. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. :fara graba. Deci.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. 17.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. Atunci. 21.Sa nu zici. din iubire de Dumnezeu. petrecand mai multi la un loc. care petrecea in Manastirea Pantocrator. ci din multe. din iubire de sine. se cuvine ca noi. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . dar el nu voia. socotindu-se nevrednic.X V I II 295 . de smerenie ~i rabdare. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. 20. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. ziua la facerea de linguri. tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. iar noaptea. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. in deplina dragoste. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. parinte Atanasie. dupa sfatul staretului Vasile.

el devine un dizvratit. Nici o alta vietuire.Cu adevarat.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. 28. datorita smereniei car. supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie.e se na~te din ascultare. o singura voie ~i un singur scop . Iara~i zicea staretul: . spunea cuviosul. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. 27. purtand sarcinile unul altuia. tara deosebire de neam.Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. Zicea Cuviosul Paisie: . 24. nimeni nu are nimic al sau personal.Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: .Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. 25. nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. ii une~te a~a de mult prin dragoste. Zicea iara~i: . Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. este strans legata de viata de ob§te. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci. avand un singur cap . t . A~adar.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -. Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. pana la eel mai mic lucru. supunandu-se unul altuia. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul. incat toti devin un singur trup. din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. 26. spunea fericitul Paisie. in ob§tea noastra. cum este legat sufletul de trup. 23. un singur suflet. care este ractacina vietii calugare~ti. 22. Apoi adauga ~i acestea: . iar nu pustnic. Si aceasta.pe Hristos -. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. s-o puna la picioarele staretului. nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. Ca una tara alta nu poate exista.Dumnezeiasca ascultare. cu trupul §i sufletul sau. ocarile ~i ispitele.

Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare. .Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. .anastire. cad §i iara§i se scoala. Gavriil. 30. Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei . . din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna.:?iqile Sfintilor Parinti. urmatoarea regula de viata calugareasca: . .:e rugaciunea lui Iisus. dupa ascultarea lui. inca nu putini. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator. gre§esc §i din nou se ._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. a randuit. am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine.:psi de Ia biserica. Sunt putini insa §i de aceia .Am o necontenita intristare §i durere in inima mea.x>caiesc. . Iar de :. sa prac::. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie. fratii sunt datori. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau. .Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie.Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti. ei. dar nu raman ca cei dintai.care s-au predat in ascultarea mea.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I. pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu. . Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie. mi§catoare ~i nemi§catoare. cu greu rabda mustrarile §i ispitele.:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·. mai mult decat orice a!Hi nevointa. al iubirii de oameni §i al ingactuintei.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot .:Jiirasirea cu totul a voii.La chilii. . ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor. prin . Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei. Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: .X V I II 297 Al!ii. pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii. de§i sunt nevrednic. sa citeasca Sfanta Scriptura §i . cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar. 29.Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. Apoi sa cante psalmi. de la i!gumen pana la eel din urma frate. pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. a cugetarii §i libertatii sale.:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile.iupa tipicul Sfantului Munte Athos.

Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. cand parintii plecau sa lucreze lacamp. cu nadejdea indreptarii lor. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima.Pentru buna chivernisire a averilor. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. . sa-i indeparteze din manastire. aceea~i . . ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. . dragoste.Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti. 32. care n-au unde sa-~i piece capul. mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. de la ~ase luni pana la trei ani. . fie la casa de oaspeti. egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. de care nimeni nu era scutit. 31. Apoi sa-i tunda in monahism.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. . El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare.pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana. dandu-le tuturor pilda in toate. ca rasofori sau calugari in mantie. .bolnita . . dupa *stula sratuire. a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. spre ispitire canonica. Pe cei saraci ~i bolnavi. blandete ~i intelepciune. sa-i duca. Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru. precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor.298 PATERICUL ROMANESC .Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata.Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste. . in care sa lucreze calugari priceputi.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii. Vara. Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. bautura ~i lini~te. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie. . fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. sa-l trimita din nou in lume. afar a de cazuri de mare nevoie. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste.In manastire sa fie un mic spital . Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. mitropolitul Anastasie Crimea. .Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti.

Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit. Cine i~i sta.Sa piara toate ale noastre. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu.:erea iertare. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului". §i mai ales de bunavoie. bunatate ~i dragoste. Stapaniti-va limba. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca. lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: .. sa faca adesea metanii cu lacrimi. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. 39. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. fiind . staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela.1uhovnice~ti. zicand: . Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte. pana nu se smerea ~i-§i . Daca vreunul din calugari. Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. dupa putere. sufletele noastre! . De aceea poruncea fratilor. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. dupa cre~tineasca voastra ragactuinta. neprihanita. i~i paze~te sufletul de intristare. 36. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele.:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca. Unii ie~eau ~i al~ii intrau. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu.Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor . staretul il indeparta din sobor. Pe unii ii mangaia. Spunea unul din ucenicii sai. mai ales celor incepatori. din lucrarea vrajma~ului.pane~te limba. Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara. El numai atunci se intrista tare. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. La chilii. 34. cu buna mireasma.Fiilor. sa piara §i trupul nostru.X V II I 299 33. iar cu altii se bucura. 35. 37. 38. sa practice rugaciunea mifllii ~i..ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . De multe ori zicea staretul: .

dezordinea. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. iar mai ales catre cei nedreptatiti. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna.Fratilor.Fratilor. 43. Timp de doisprezece ani. indoiala. slavi ~i greci. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. pe langa toate acestea. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. dupa masura varstei lui Hristos.300 PATERICUL ROMANESC 40. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . . ~i cu traducerea cartilor patristice. 41. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. atunci veti cadea din pacea lui Hristos. tulburarea sufleteasca. se aprindeau lumanari. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. prin harul lui Hristos. 44. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. spre mangaierea sufletului. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana. staretul Paisie se indeletnicea. mila ~i iubire catre toti. Adeseori. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. 45. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. 46. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. de vointa voastra. mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia. in fiecare seara. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. Fratii se adunau la trapeza. pe langa grija conducerii soborului. bolnavi ~i batrani. zicand: . AWl data. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. de§ertaciunea. boli grele ~i suferinte trecatoare.Dupa masura ostenelilor voastre. in afara de sarbatori. staretul sfatuia pe calugari. cand incetau. Numai atunci. 42. apoi venea staretul. cat a trait in Manastirea Dragomirna. iara~i zicea cuviosul: . va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. se va aprinde in voi sfanta ravna. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde.

ducea mintea fratelui departe de intristare. 49.Fratilor. inaintea altora trebuie sa plang. Odata unul din frati i-a spus: . indelung rabda ~i cand nu izbutea.S I D I N S E C 0 L E L E X V II . ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am . Impotriva unora. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. 50. ruga.:and se smerea ~i se podiia. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a . deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. potrivit cu starea lui.Parinte. adica a rna arata maniindu-ma. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. . indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. Apoi 11 mangaia. 51. fie din iscusinta sa. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie. 47. cugetul imi spune ca rna ura~ti. indeparta. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. alunga de la sine. incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca.Iubite frate. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. Alteori graia staretul ~i aces tea: . Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. mustra. Atunci se va destrama soborul vostru. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca. amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu. precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti. ci sa rna iubiti ca pe un parinte. ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare.S F I N T I . cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia.X V I II 301 . sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel.ieznadejdea. fie din sfanta ascultare. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. i-a raspuns cuviosul. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . pana . daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine. Iar unde trebuia. De asemenea.S I C U V I 0 . 48. prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie.:onvinge.

Fiilor. despre tainica lor lucrare. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns. trecand cu vederea sfanta ascultare. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. spune Sfantul Pavel.Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. zambind: . cu unii plang. ca o roadli a Duhului Stant. sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. frica de Dumnezeu. 52. 53. Ca oamenii. ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. Cu cuviintli dar. nu numai in chilie. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. luarea aminte de sine. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. lar dupli ce plecati top din chilie. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. ~i in vremea ascultlirii. lata inceputul epistolei sale: . Eu toati ziua vorbesc cu voi. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. acum este ziua mantuirii. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. cu altii rna bucur. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu. smerenia adancli. adicli: infrangerea inimii.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. 55. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. .A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. di mai mare decat aceasta nu poate fi. ca ~i cu ni~te arme. precum adunarea serafimilor". tinfmd la voia lor. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: . prin limbile lor. ci ~i in bisericli. ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti.Plirinte. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. impotriva acelora care o defliimau. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. zicand: . care grliie~te: .

atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. ci toti s-au :. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . in Muntele Nitriei. Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. patima~ ~i neputincios. acela cu adevarat. staretul Paisie spunea: .Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare.Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri. fiind inca mandru. iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu. spunea staretul Paisie: . rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. ~i eu zic. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti.:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie.Vedeti.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. Apoi adauga. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula.:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59. o.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. 57. Mai departe. prieteni. in Schiteea Egiptului. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: . asemenea lor. rara un dascal.Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui. zicand: .Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai. adauga: . multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu . sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa . Prin aceasta lucrare a mintii. rara un iscusit povatuitor. ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. .. lar catre impotrivitorii sai. In continuare. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. 58. in Ierusalim. traind rara ascultare ~i supunere. u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61.

dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. de asemenea. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. Unde este sarguinta. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. Ci. acala satana nu-~i . salvand multi aameni de la maarte. Ca numai prin credinta rara fapte. zicea marele stare1: . care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu. prin care se risipe~te taata ispita diavalului. paparului infrigurat. citili scrierile Sfintilar Parinti. batrani ~i a mamelor cu capii. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. nu este cu putin1a mantuirea.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima. nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar. decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. ca ~i adihna trupeasca. Apai dlidu parunca chelarului. care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. Astfel. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. 63. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. sa nu cada in deznlidejde. in lacul parintelui sau duhavnicesc. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. 65.Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. pentru a grai de~ertaciuni. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine. acala straluce~te lumina. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. Apai. 64. Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva.304 PATERICUL ROMANESC 62. 66.Daca cineva va trai sub ascultare. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . marturisili-va regulat cugetele. ~i iara~i spunea: . acala se arata pacea. Iarna. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. Apai adauga ~i acestea: . cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. cantinufmd sa ramana sub ascultare.

dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. . staretul le zicea: . paine alba ~i vin. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital.Astfel. . ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox". in Manastirea Neamt. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. dar la mine nu vine sa rna vesteasca. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4. Iar unde nu este sarguinta. 72. umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. 71. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . impreuna suferea §i suspina cu ei. El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. 67. ca toti sa se invete din gre§eala lor.A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . 68. dand din maini }i privind incoace §i incolo. Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru .X V II I 305 loc.MJi. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul.. sa le dea mancare cat mai buna.S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . acolo toate sunt Smlpotriva. . Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate. . eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. mergea la Manastirea Secu. 70. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii.hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau. Se spunea iara~i despre marele staret ca. in loc de bine. este intuneric. Cu acest ~Jej. in locul .a:easta carte~te ~i se necaje~te. 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi. intra diavolul.11::.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. bolnicerul :nimastirii. 69. in loc de lumina. este rau. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. 0rice ora. unii chiar pana la moarte".a.:. incredintandu-i fratelui Onosie. de acolo fug patimile. Hristos. .

306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. tinea cuvant de folos in biserica. De ura ~i de zavistie nu ~tiau. sa se adune multa lume din Moldova. era alungat din manastire. raceau metanii. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. atat in biserica ~i in chilii. 76. Acolo petrecea doua saptamani.inaltarea Domnului".In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. . . Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca. iar de mandrie cu totul fugeau. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte. Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. cat ~i in afara. nici macar sa manance un fruct. carti ~i unelte pentru lucru manual. mangaia pe frati. 74. . 73. timp de patru zile. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. Prin chilii. cand se adunau la ascultare. acela~i Teofan scrie: . In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. in afara de icoane.Prin chilii unii scriau carti. Daca se supara pe cineva. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. se grabea numaidecat sa se impace. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. 75. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. unde il a~tepta tot soborul. Fara binecuvantarea duhovnicului. nimeni nu indraznea sa faca ceva. Mersul calugarilor era modest. Apoi. nu mai era nimic. iar dupa hramul manastirii. iar seara pe cele racute ziua. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. anume Teo fan: . cate o suta sau o suta cincizeci de frati. indata era oprit. altii torceau lana. teseau stofe pentru rase ~i mantii. La intalnire. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor. . Valahia ~i din alte tari. altii impleteau. ca al doilea Avraam. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. aliii coseau camilafce ~i potcapuri.

Apoi adauga ucenicul sau: . Kecagrarion. mare protopsalt. uitand de neputinta trupului. cartea din care racea talmacirea ~i. in mijloc.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . lucrator ~i plin de dar. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. tiparita la Ia~i. din limba slavona.xespondenta. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni. precum . tiparit in Bucure~ti. de grelele sale dureri ~i osteneli. a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. tiparit la Ia~i. precum: arhimandritul Macarie. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. Cuviosul monah Gherontie. tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. Cazania Ia toate Duminicile. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul. ~edea plecat ~i toata noaptea scria. 80. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. lumanarea. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. al Fericitului Augustin. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. 78. intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. mare elenist. 33 . Iar el. nepatima~ ~i sfant barbat! 0. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. ca un prune mic.0. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul. 79.Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787.fare ~i altele.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. Kiriacodromionul.

Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. marturie fiind lacrimile. am batut ~i am intrat. luminoasa ~i palida. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. lucitoare ca argintul. o barba mare ~i alba. Mustra ~i certa cu blandete. rara pic de sange. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. Acela~i ucenic continua: . cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. cu nlidejde de indreptare. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. 81. iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. Ca pe toti ii iubea. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. 1817. continua ucenicul sau. privirea lina. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. 85. M-rea Neami.Era in el dragoste infocata. filele 16 ~i 17 . Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. dojenea ~i invata cu dragoste. Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava). ajungand la Manastirea Neamt. fiind cu totul revarsat spre milostivire. 84. Constantin Caragea. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. caci. Pe tot omul ce venea la dansul.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt. Fata lui era aprinsa ca de foe. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34.rintelui nostru Paisie. nu-l intorcea de~ert. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. Ucenicul·sau. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. Parintele era culcat. prin dragostea sa. Platon. Pe mine rna uimi fata lui. Miluia ~i indelung rabda. Un pelerin grec. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: .Odata. 83. Pentru fiecare simtea durere. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. Mitropolitul Grigorie Dascalul. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt.Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. Era inainte de Vecernie. pe toti ii atragea la sine. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . adauga ucenicul. pe cand eram noi in Dragomirna. .

de lacomie ~i toate celelalte patimi. ascu1ta-ma. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica.Frate. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. schitul \ ostru. nu dupa multe zile. iar egumenul prin Domnul. 86. rabdator. dupa regulile Sfintilor Parinti. calugari ~i egumeni. mireni. dupa uei zile. . ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. Numai atat va pot spune ca. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit. Apoi. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului. smerit.lor. 88. in stare sa sufere orice ispita. deasupra . ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. sa nu fie supus altei manastiri. Intr-adevar. Apoi. ii zicea cuviosul. liber de manie.Si mult a plans staretul pentru aceasta. . Sa nu faca nimic rara binecuvantare. 89. nici nu ~tim ce sa va raspundem. numai de un singur fir de par. noul \OStru egumen.Binecuvinteaza. ca sa poata . lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. bland. rara rautate. Am repetat a doua oara. Mai zabovind putin. dupa Sfintii Parinti. dar nu mi-a raspuns. preoti. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi. 90. de mandrie. 87. sa fie bland.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. ci singur sa se conduca. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. Ma cuprinse frica. de iubirea de argint.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. . De multe ori -.-edea in vis o sabie spanzurand. sa nu aiba ceva al lor.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: . din porunca sultanului . care ii cereau un preot: . Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. Nici un raspuns. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa. Ca. fratele acela s-a inecat. :urcii i-au Hiiat capul. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. pa~nic. Apoi. ci toate. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. parinte!". oriunde s-ar afla. Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. sratuindu-1 pentru indreptare. Dar fratele nu asculta. ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai.

ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile. acela se va mantui. caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. pentru neputinta sa sa-i dea. Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. dar n-am putut gasi.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. Si iara~i zicea: . ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului. caci canonul este a treia parte a pocaintei. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui. ci pana la moarte. Aceasta este a~a de trebuincioasa. Sfintele Taine. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. 95.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i. pazindu-~" sanatatea.Va spun ~i aceasta. spre paguba fratilor. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie.Urmand blandetii lui Hristos. rara canon. nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui. 93. a raspuns cuviosul. 92. Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. Zicea iara~i marele staret: . nu este nici Hristos. Daca insa poate face canon. dar de se caie~te. sau nu poate? . Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. 91. 94. acolo petrece ~i Hristos. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: . Pe amandoi. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos.

1794. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. p. marti. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. de unele ca acestea. lara miercuri n-au vorbit nimica. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. lara joi s-au mai ridicat. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul.. sambata. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. Duminica au mers la biserica. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. miercuri. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji. iar nu pe altii. .R.".Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice. nr. 3-4.. au tocat de Vecernie . marti.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . dar fara smerenie. Duminica. joi. 113-116 . iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev. ci. De aceea.O. ~i unii plangea. ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. Luni. cu bucurie §i vesal. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. miercuri au fost bolnav. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . Noemvri 5 zile. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. cum este respiratia pentru viata omului. vineri. cand am ie~it de la vicernie. 1987. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos.B. in luna lui octombrie 4 zile. luni. ci numai cauta frumos. marti. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. luni. inchinandu-se pe la sfintele icoane.

Liturghii. ca sa priveasca. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. lara a doua zi dupa rapausare. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. Oara a traia zi. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. ci jale. vineri. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». lara cu mai multa plangere ~i tanguire. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. au inceput a sapa groapa in pomelnic. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. Si invalind cinstitul trup. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. preoti ~i diaconi. lara celalalt sobor cu amara plangere. lara cand au fost dupa evanghelie. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. Si puind nasalia in mijlocul bisericei. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. joi. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. . ci tanguire intre parinli.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. vai mie. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. pana la Vecernie. lara la Utrenie. de-a dreapta. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. Iacrimi varsand. 0. de ar fi fost cineva deoparte.

Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului.: ?ezut toata privegherea. lara luni dupa Utrenie.. sHivind bunatatea §i milostivirea ta. adeca parintele Sava ~i parintele Liontie.::. E~1scopul Hu~ului". Noule . a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in . fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere.±r-se toJi. apoi indata ar fi rasturnat-o. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie. ~i nesfar§in.. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire. ~-oravnice Preaosfintite Stapane. ) .. au ridicat preoJii nasalia. deasupra mormantului. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::..b-re. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K. au pardosit parintii mormantul :-.. noemvri 20 de zile. fiindca a doao zi. in genunchie. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant.. lara dupa ~-. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i.. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul.: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele.: caramizi. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . Liturghii.rimelui.. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta.:. marti. dimpreuna cu sobor.::ul Parintelui staretului. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: .SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. ~i a§a era o -.area cea impreuna cu Parintele nostru.2<. lara dupa cuvant. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J.bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune. inca noapte fiind. =.olifia Preaosfintia Sa. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1.Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin. ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. trecatoa( re) ~i nestatornice ( . dimpreuna .!~aware sau nemi~catoare.

Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. cu totul ii tampi. cu alt Iosif. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre .314 PATERICUL ROMANESC Daniile. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. Ca iata. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. pre toate impedicarile. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. Si prea cuviosul parintele nostru. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. Cu pofta am poftit. ci pre toate greotatile. ca nu inca posomorate. nu inca triste sa arata. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. pre toate nelesnirile. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. urmatoriu adevarat acelui. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. pre toata osteneala detaimand-o. cat nici de greutatea caii. nici de vremea cea umizicioasa.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. ce vesele lumina. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse.

lara dupa liturghie. a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. mare iti iaste ~i osteneala. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. Si racand scrisori. Tale cu ingerii te va inceti. cu Arhierei te va insoti. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. ce semuire a lucrurilor. de la domnie ~i de la Mitropolitul. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. cu Patriar~ii te va randui. 0. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. in vremea priceasnii. Cu toata acestea. lauda de mintea noastra ajunsa. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. adunati fiind parintii toti. caruia slava in veci. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. Chi~inau. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. necovar~ita cinstea. intru imparatia Sa te va odihni. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. 1998 . multa ti se cade ~i plata. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. amin.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. nemasurata rasplatirea. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". Sale. I.

in anul 1750. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii.ceau saptamanal. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. al caror duhovnic era. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. a reorganizat ~coala monahala din lavra. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. candidat la scaunul episcopal de Radauti. El insa. s-a invrednicit de darul preotiei. duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. tipicul. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. de asemenea. a marit numarul calugarilor. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. smerindu-se. ceaslovul. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. A ocrotit. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. . Apoi. Retragandu-se din egumenie. cat a fast intaistatator al ob~tii. El 1-a adus de mic la manastire. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. Pentru o nevointa ca aceasta. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. Cuviosul Lazar a fast propus. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. calugarindu-se. ajungfmd ales povatuitor de suflete. Timp de trei ani. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. cititul. La ~coala se invatau scrisul.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

p. traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu.Aritmetica" (1795?). Apostolul (1795) ~i altele. Intemeind la Ia~i o buna tipografie. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. 1946. colectiv. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. care ~tia multa carte. Invrednicindu-se de darul preotiei. milostenia. marele pastor al Moldovei . Figuri de ierarhi moldoveni . a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724).MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud.:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. 267-269 1 . Timp de 10 ani. a tiparit . Diac. in anul 1774 ajunge slujitor la . I. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei.Mitropolia Moldovei.lacob alII-lea Stamati. la§i. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. val. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. AI. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. dezvolta Academia din Ia~i. mitropolitul Jacob II . pentru alinarea suferintelor omene~ti. Astfel a tiparit Evanghelia. Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. Iar din dirtile didactice pentru copii. dand burse ~i carti de ~coala celor saraci. a innoit mai multe biserici ~i schituri. _Geografia moldoveneasca" ~i . carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor. a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri.Gramatica teologhiceasca". Ciurea. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt. dr. De asemenea. II.

p. Dar. 500 . tipari la Ja§i. 1870. 1-84.320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. Bucure~ti. in drum spre Muntele Athos. in SfinJi romiini . Ia Manastirea Dragomirna. Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei. De aceea. Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. faptele # cuvintele starefului Gheorghe.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. op.. . in anul 1799. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. Arhim. Chesarie Gheorghescu. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. pentru folosul de ob§te al tuturor. Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). p. cit. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici.omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. rara aceste fapte bune. in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. Murind acolo dasdilul sau. . din parinti binecredincio~i. rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor . spunea el. Cuviosul Paisie il calugare~te. in anul 1730. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. pe la jumatatea secolului XVIII. in anul 1763 se stramuta in Moldova. in anul 1752.. sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. ViaJa.. tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. daca avea peste 40 de ani.Jar acei care refuza sa se spovedeasca. 2 Monahul Casian Cernicanul. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie. Iar preotilor duhovnici . . Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale.

cele doua mari ob~ti calugare~ti . spovedanie deasa. Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos.-\poi. Ca staret al celor Joua manastiri. imbolnavindu-se. . Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. La 3 decembrie. adormind putin de osteneala. din Manastirea Neamt. ~i Manastirea Caldaru~ani. zicfmd: . Cernica ~i Caldaru~ani. . s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. ascultare ~i masa de ob~te. dimas de multi ani in parasire. a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. pustie ~i plina de ~rpi. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti. Atanasie ~i Serafim.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri. 1806. insa.:are a condus ~i organizat. timp de 25 de ani. din anul 1793. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. In acela~i an. Deci. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. in anul 1775. impreuna cu 200 de calugari. Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. ucenicilor sai.diata". Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. lasa a~ezamant scris. Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. . _. Pentru intelepciunea cu . cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. b. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau . mitropolitul Grigorie i-a dat sub . postind cateva zile. inmultindu-se fratii in jurul sau. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau. A randuit la biserica pravila zilnica. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc.:u aproape 200 de monahi. Apoi. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica.:onducerea sa. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. La reintoarcere.

de rugi ~i de spini. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. de ferestre ~i de cele necesare. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. iar in anul 1786. Atunci staretul. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. disparand in pacturile din imprejurimi. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. i-a zis cu glas bland: . ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. In primavara anului 1784. Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata.322 PATERICUL ROMANESC 2. 5. petreceau in ob~te Duminica. lipsita de u~i. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. ca sa deschida poiana. 6. Acum sa te duci din locul acesta. insemnandu-se cu semnul crucii. 4. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. In trei ani. primeau Sfintele Taine. Biserica era parasita de multi ani. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. numarul ucenicilor a sporit la 33. 3. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica.Ganul (dragul) tatei. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. In anul 1788. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. Aici se marturiseau. pana acum ai locuit tu aici. iar sambata veneau in ostrovul mare. dand lauda lui Dumnezeu. cand se sculau. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Auzind de aceasta. 7. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. La urma atipeau iara~i pana in zori. Chiliile erau vechi ~i toate daramate. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. Apoi a hirotonit trei preoti . Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana.

apoi le-a spus. . a poruncit sa traga clopotul mare. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta. totu~i. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu . Deci. toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. ". cu dreapta credinta. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. implinindu-I toate poruncile. nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10.0. neviclean intru petrecere. Astfel. dragoste sa aveti intre voi. nerntarnic incepator. lacrimand: .Parasiti. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: . cand zacea in pat. se vor adauga voua. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: .. fiii mei. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. negre~it.Copiii tatei. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul. le-a citit molitfa de iertare. ~i toate celelalte. Deci. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. a adunat pe toti fratii in biserica. care zic: .ci urma care cum vrea". Doamne. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. ascultati-L pe Hristos. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa. 113.C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. ace~tia mai tineri. cazand ~i sculandu-ne. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. 11. care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra. 12. gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura. parinte preadulce. o. Ci. pana la venirea acestui cuvios. 9. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu.. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. . blandul staret a lasat ucenicilor sai un . 9). 8. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. i-a sfatuit zicand: . nu noua..

Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni. sa nu va lipifi inima de ea (Ps. elle-a raspuns: . 14. 17. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge. Intru numele Duhului Stant. Zicea staretul ucenicilor sai: . 15.Odihne~te. Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara. iubindu-va pe toti deopotriva.Fiilor. nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. 6J. prin adevar. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare. cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. vrand a va lupta. m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. fiii mei cei saraci cu duhul. toti sa se umileasca. spre mancarea fiarel6r. intru numele Fiului. unde se face ~i litie la cei raposati. Apoi iara~i le-a zis: . cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . Ci.Fratilor. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei. 10). intru numele Tatalui.324 PATERICUL ROMANESC 13.Cat despre viermanosul meu trup. . ca ni~te buni osta§i. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. ca. care rna intare~te a va incredinta. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele. zicand: . Zicea iara~i ucenicilor sai: . sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea. care scot din iad pe patima~ul suflet. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. cu dreptii pe adormitul robul Tau". incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. 18. Doamne. ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia.Cu voi graiesc. o.Fiii mei. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. vazandu-ma fratii intrand ~i iqind. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. Spunea staretul Gheorghe: . 16.

2. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. Iara~i.Sa ~titi. 24. Deci. cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. iar nu intru nebagare de seama. Zicea iara~i catre ucenicii sai: . dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode. pomenirea de rau ~i trufia. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti. 6.Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta. cea mai cuprinzatoare porunca. nevrednicul. 21. 23. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. fratilor. Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate.zicea batranul . racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. pizmuirea. Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. Iar . alta grija nu am avut.Fiii mei. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. cata vreme am trait impreuna cu voi.Intru nevointele voastre. ci pentru singur folosul aproapelui. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup.Fiilor. martor sunt pentru voi. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. Iar eu. Iara~i invata pe fiii sai: . slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor. mama. Uneori spunea ucenicilor sai: . fiii mei. nici veti ramane rara cercetare de sus. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. cu duhul blfmdetilor . pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. 20. 22.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. fiii mei. 12). Zicea iara§i staretul Gheorghe: . acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. 25. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase. ca zavistia. spunea cuviosul. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. lacomia. vicle~ugul. Fiilor. Insa. 9). Alteori adauga staretul ~i acestea: . §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti.

atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: . ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug.Sau. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie. 16). unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. mancatori pe ascuns. sa fie primiti. Spunea cuviosul ca.326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. povara). cunoscandu-va neputintele. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. dar pufini ale# (Matei 20.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. 27.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la . de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. intai sa faca toate cu binecuvantare. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. sau. nici sa va intindeti. apoi sa se spovedeasca adesea. nimic mustrandu-i pentru cele trecute. Apoi. tatarnici intru spovedanie. staretul meu eel din chinovie. batjocoritori de chipul ingeresc. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. 28. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul.Nicidecum. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. ~i mai bine. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . adica. robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. dupa ravna inimii voastre. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . nestatornici ~i de-a pururea cartitori. 26. atunci vor putea omori toate patimile limbii. Dar. 29. cercand alte vieti. sau. tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). 30. in scurt. sa-i lasati a se duce unde vor vrea. sa va cautati alt laca~. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi. acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: .

Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: . Macar trei zile de rand postindu-va. 34. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. apoi singuri va pricinuiri groaznice di. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8.. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. orice sfat veJi sfatui. Ci. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine. Iar netacand a§a. zicand: .Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. 31. sflituia pe ucenicii sai: . 35.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii.Vi se innoie§te aceasta tare porunca.a ramane intru voi. 33. sau mai sfinti ~i cuvio~i. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. Eu va sflituiesc. Despre a treia porunca a dreptei socoteli. Pentru ca altfel. Iar de veti schimba porunca. Ci. pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu .De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. Fiecare. Iar neflicand a~a. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. indata sa alergati la egumen. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. 10). rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala. afara de alte neocolite pricini. ce se tineau a fi prea isteti. Iar neflicand a§a. unde va fi randuit de intaistatatorul. precum de multe ori v-am zis.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. iubitii mei fii. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. care pe multi din calugari. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. paziti calea de mijloc.i: . Iar despre smerita intelepciune poruncea. apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. Despre Taina Spovedaniei. Unul ca acesta. spunea fiilor sli. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri. suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. 32.

prin duhul blandetilor va poruncesc ca. fiii mei. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. Marele staret. iara~i.328 PATERICUL ROMANESC . considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta. dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara. 36. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. pe schimnic. pe eel foarte invatat ~i nesupus. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi. ce este numai rasofor. pe eel ce este de neam mare. care este mai presus de cinul vostru. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea.Feriti-va. o. arhimandritul Gheorghe. insa.

ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta.iuh. 42. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni.otarul.0. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele. 13). putin ce a actus cu sine. nu-i mustra cu patima. cu nedumeriri de taina. ci sa intrebi ~i pe duhovnici. nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare. precum deodata a parasit lumea. dimpreuna cu parasirea de toate. Zicea ~i acestea: .La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba.De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere.De~i multe cacteri vor patimi fratii. mult. ca ni~te oameni cu neputinte. 40. Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste . dupa trup. nici ~-i osande~ti dupa obicei. sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. 39. ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. sa nu calci J. 41. Iara~i zicea iconomului: . ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. dupa .CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. ajutandu-se unul cu altul. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta.zicea batranul -. te vor ru~ina. Ca. iar nu jertfa (Matei 9. pentru ca. Iar despre taierea voii zicea: . ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. a nu ~e judeca numai cu asprime. . ci mai ales cu multa milostivire. prea iubite fiul meu iconoame. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa. Ci. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor.:onomul manastirii: . Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . Ci. 38. fiul meu.Fiule iconoame. Ca zice Hristos: MiUi voiesc.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea. 44. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta.:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. tu. :1egre~it. imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae. Zicea iara~i: . ca atunci mai putin vei gre~i. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: . ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. 43. Iar intru ascultarile mai grele. fiule . ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :.Calugarul eel de bun neam ~i cinstit.

Fratilor. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni. 51. nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. Kir Paisie. mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu.Se cuvine a nu tainui voua. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. fiul meu prea iubite. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. . saturand din destul adunarea ob~tii.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta".Sa ~tii. Altadata iara~i invata pe iconom. ce este Hiinuit de furii cugetelor. dupa cuvantul ce zice: . care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. Biserica. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. sa impliniti locul ~i numarul.Fiilor. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. apropiindu-se de tine ca sa ia folos. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. Ci. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. Cea de a doua odrasla. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. zicand: . 47. cercand taina acestei lucrari. sa nu se vatame fratii. 46. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. 50. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. 49. Spunea staretul ucenicilor sai: . Adidi rugaciunea lui lisus. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. fiilor mei. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. continua staretul. adauga batranul. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul. La urma adauga ~i aceste cuvinte: . care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. Deci. Numai prin harul acesta. 48. Pentru ca nefiind bine iscusiti. ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. Zicea iara~i: . degraba vei umple jitnitele faptelor bune.330 PATERICUL ROMANESC 45.

caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul. pentru numele Preasfintei Treimi. Cea de a treia odrasla.Iubitilor. Deci. ori greci. Drept aceea. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . 57. sratuia cu staruinta pe ucenici: . spre ajutor la greutatea vietii. zicand: eli eu sunt pamantean. in loc de pace. Ci. Zicea ~i acestea marele staret: . ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. Zicea iara~i: .Nici intre voi. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. atat pentru alinarea maririi de~arte. ci mai degraba faptele credintei cercam. eli multa plangere veti mo~teni. Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. apoi sa ~titi.Harul acestor trei bunaHiti. fiii mei. Alteori. in aceasta vreme. sa nu faceti prigoniri. 54. 53. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. caci ~i psalmistul zice: . sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. Ci. Apoi continua stare1Ul: .Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". sa nu clilcati hotarul. al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor. nu multora s-a dat de la Dumnezeu.Parinte~te va rog. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . 55. Pentru privegherile cele de peste an. fratilor. sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. 56. cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. adica al lucrarii mintii. romanii. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. ori de alta limba. 58. dupa numarul ce sunteti adunati aici.

Socotiti. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. Zicea iara§i staretul: . punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte. 61. 26). sau 700 inchinaciuni mici. de Ob§te. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat. iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. de cate douasprezece ceasuri. 5). Iar de~teptandu-va din somn. La urma. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. cu foarte mare paza sa umblati. la 6 decembrie. la intai martie.332 PATERICUL ROMANESC .Cei ce ~titi carte. 60. Sa faca deci. ca atunci metanii mari nu se fac. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. fiii mei. a doua.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. Ci mai ales voi. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. 62. sa-l aveti intru pomenire. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. vrand de cu seara a va odihni. la toate praznicele ei. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. toti. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. iar a treia. clericii. afara doar de sambete. sau 300 metanii mari. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. nu se fncununeazii (II Timotei 2. sau 300 de cele mai mici sa faceti. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. Pentru canonul ~i pravila de la chilii. o. de Duminici §i praznice cu dezlegare. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. Adica de-a . 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. 63. pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura.La inchinaciuni dam voie. De se afla cineva ravnitor. Apoi zicea: . sau 100 de metanii pana la pamant. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. 3 privegheri de toata noaptea. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: . acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. fiii mei. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. 59. spre ziua hramului.

ndu-i va face metanii. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire. Apoi. drept cumpanindu-1. 164). Doamne (Ps. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta.:easuri. sarguiti-va fiecare cat poate. 66. 67. veti . citind multe scripturi. fiii mei. Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: .Jatra parte de masura. macar numai sa fiti cucernici. iar de aici Dumnezeu ~tie. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei. Jar dupa sfar~it. sa duca marturia Ia egumen. dandu-~i . a umbla din loc in loc. Adica. in acela~i chip se . F:ullui Dumnezeu. In anul 1806. 68. 64. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii. ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie. Iisuse Hristoase. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . Macar sa nu . ~i numai atat. a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica. . sa-i lasam daraua numai intru a :.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. Zicea iara~i fiilor sai: . 118. La urma adauga staretul ~i acestea: .Doamne. miluie~te-ma pe mine.:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. Jar vara. Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . spunea marele staret: . pe cat va socoti. Jar pentru masura somnului. cat aveti inca vreme. numit ~i moarte . sufletului. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. oi. Jar parasind voi laca~ul acesta. pacatosul". Astfel ~i -. sau pleca.:.Fiilor. ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i.Sa nu va obi~nuiti. patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: . imbolnavindu-se de moarte. Ia 3 decembrie. Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi. 65. cine la ce vreme a :ntrat.:adea sub grea epitimie (canon).Copiii tatei. 69. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. ci.:!uhul in mainile Domnului. sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor.:'lZilluiti celor implinitori de porunci. dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret. fratilor. Sosind vremea cantarii de noapte.

in anul 1812. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. 1942 . irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. din care cele rnai rnulte au fost tiparite. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. cad intre talhari la Filipopoli. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. cat ~i episcopilor de la Buzau. colectiv. ierodiaconul Grigorie. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. Apoi. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. Dupa terrninarea ~colii. rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. insa. Bucure~ti. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. Tomescu. Manllstirea Neam{. II. Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. 1958. La intoarcere. pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). C. Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. fiind iscusit la rninte. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. Originar din Moldova. pe la sfar~itul secolului XVIII. vol. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. . el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. pentru folosul sufletului". peste Dunare.

1923 4 . adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. scotandu-1 de sub ocupatie straina. odoarele.Adormirea Maicii Domnului". in vara anului 1800. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. protectoarea schitului. lstoria Miiniistirii Varatec. :fara sa fie observati de austrieci. Auzind de nevointa lui. Manastirea Seamt. Nu dupa multi ani. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. Apoi. Dar. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. aproape de locul numit . dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. cum se vede pana astazi. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. care apartinea de Moldova. cu ··oia lui Dumnezeu. Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. au trecut noaptea frontiera. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. a ramas din tinerete vaduva. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. Evghenie Ungureanu. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. Era de loc din Bra~ov. i-au murit ~i copiii. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. murindu-i sotul. in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. impreuna cu tot soborul. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. :faca.Piatra Zimbrului". cartile de cult ~i putina avere a schitului. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. Apoi. Deci.

in tacere. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. din anul 1788 pana in anul 1814. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti. Si era a~a de blanda. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. se face incepatoare unei ob~ti noi. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. pentru a lua plata ostenelilor sale. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. In anul 1788. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. Bucure~ti. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. In anul 1784.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. in rugaciune ~i ascultare. Astfel. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. sub Muntele Ceahlau. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. in post. devenind egumena a acelei alese sihastrii. parasind lini~tea. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. 1870 j . la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. smerita ~i inteleapta. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. Astfel. smerita mireasa a lui Hristos. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. protectoarea manastirii. dupa intemeierea Manastirii Varatec. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii.

episcop al Sevastiei". Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. II. in padurile din apropiere. fiind preot. La 3 martie. In anul 1809. 1958. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. 255-263 . a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. staretul era iubit ~i respectat de toti. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. la 5 aprilie. 1807. fiind blfmd. 1816. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. ascultator in toate ob~te. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. mai ales. In anul 1813. pe parintele Timotei ieromonahul. 1-a invatat carte din copiHirie. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. A marit numarul fratilor din ob~te. smerit. p. Pe lfmga aceste innoiri. in locul vechii biserici distruse de cutremur. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. colectiv. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. Pentru viata lui aleasa. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. unde se calugare~te. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. in jurul anului 1750. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . Tatal sau. vol. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. abia reinfiintata. staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. ca un adevarat parinte duhovnicesc.

Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti. dupa doua luni de rezistenta ~i de . precum ~i altele. 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. Astfel. ierodiaconi ~i ieromonahi .1774 ~i 1794. 699 preoti de mir. cautand sa izgoneasca pe rasculati. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici. Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale. intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala. 445 diaconi.calugari. 250 biserici de lemn. In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid.338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. Octoihul.uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . au asediat manastirea. Apoi. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. impodobind-o cu picturi ~i odoare. Iar dintre cartile traduse la cererea lui. Urmarea lui Hristos . de asemenea. amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805.1793. Ajungand la adanci batraneti. impotriva eteri~tilor greci. Slujba Sfantului Nifon . tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt . Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala.1811.1792 ~i Comoara dreptei credinJe . au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. manastiri ~i schituri din eparhia sa. A reparat. Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. Turcii. 30 ieromonahi.1806. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. impotriva uniatiei din Transilvania.

-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani.3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange. in secolele ~--VI.drept moldovean. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. martiri ~ nume. care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt. manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile. un mare sihastru de 2 Pocrov.:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti. care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava. in acel :::'. Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in .:. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri. mss. Cu ingaduinta lui Dumnezeu. :.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. Despre acest .::nic in istoria monahismului nostru.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi. mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. . pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina.:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie.Jadurile din imprejurimi. • Arhiereul Narcis Cretulescu.. Pe atunci. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. fiind unul din duhovnicii . C. p .:u multe fapte bune. om impodobit . Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf. ·. sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari. In . Tomescu. Sihastria ~i Slhla.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era .5-91-5696/BAR. Se cuvine. Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. pentru rugaciune. .ari 339 sacrificii. :<lyna pentru biserica. 1942.:::-13 ~!inasrirea . dar.

Istoria Maniistirii Viiratec. in anul 1822. Manastirea . Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823. Apoi. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif. cand s-a lini~tit Moldova. fiind insuflat de Dumnezeu. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. din a doua jumatate a secolului XVIII. cum se vede pana astazi. 1923 Racle~ ~i Arhim. in locul unde a fost ascunsa icoana. Mai tarziu.Pustnicul". risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. Evghenie Ungureanu. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. in cinstea Maicii Domnului. precum ~i tipografia. luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. Vazand aceasta. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. preot §i duhovnic renumit. cand ob§tea se intemeiase din nou. ravnind marilor parinji.Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. in cea· mai aleasa editie. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. Staretul Ilarie. Sfanta Evanghelie (1821). piatind o suma de bani. numit de toti . pana la inceputul secolului trecut. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. ~i anume. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. staretul a intemeiat Schitul Icoana. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. Iubind pe Hristos. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. fiind plans de tot soborul. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. Viata Ieroschimonahul Iosif . a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire.

Cuviosul Iosif Pustnicul se r. La rugamintea staretului Paisie. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. ajutand la intemeierea manastirii . Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif". S:hla. Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata . t asculta. 4. cum putini erau in vremea sa. locul acela poarta mmele de . Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii . b.:uhurilor necurate. Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca . Pocrov ~i Manastirea Neamt. Chiliile lui Iosif".:0bora din pustie foarte rar. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite.gaciune.::-.Jutul Neamt.:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. alaturi de un mic paradis. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman. De aceea. Pfma astazi. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--.Jwvniceasca.. Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor. De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau... Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria.. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria. a~ezate intr-o poiana. in anul 1828. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani. in anul 1780.. impreuna cu doi ucenici ai sai.hlei. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. 2. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :.C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:. in 1785 se ~:. 3. langa Ceahlau.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in .iririle lui Dumnezeu.c lemn ~i pamant. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S. :. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J.rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. 5. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici . ~i este inmormantat in biserica mare .. Batranul .:::torita de el.1lei ~i din padurile Agapiei.rctiferi. Caci. Toti trei impreuna se rugau. ii libera cu pace la chiliile lor.:ll acela~i nume. ii marturisea ~i. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului.:na in odihna lui Hristos.

Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. nisip §i apa §i le urea pe schela. Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. p. Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. 9. Astfel. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. 7..Adormirea Maicii Domnului". CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. 8. in anul 1762. Sihastria §i Varatec . 6. care traiau in multa dragoste. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. op. Intre anii 1790-1800. Satele §i manastirile vor fi jefuite. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te.Agapia. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. iar celelalte . duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra. Dupa trei ani a fost calugarit. cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . Secu. 10 Monahul Casian Cernicanul. cit. ca singur ajuta pe lucratori. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. numai cat privea pe cineva in fata. In 1784 a intrat in viata monahala. 86-110 . Fiind inaintevazator.vor fi arse de foe. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune. cunoscand pricina.342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. vindeca pe toti cu rugaciunile sale. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos. in ascultare §i necontenita rugaciune. ca ucenic al staretului Gheorghe. Cuviosul Iosif. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. De aceea. Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. De§i petrecea in ob§te. S-a nascut in Bucure§ti. Durau §i Manastirea Varatec. var. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii. in timpul rascoalei eteriste.

smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. in priveghere.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. om cu viata inalta.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. b. staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. Iar dupa intoarcerea in tara. cand se duce la Sfantul Munte. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. randuita de Sfantul Calinic. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. bland. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. 4. 1831. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. La 29 august. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. biruind ispitele vrajma~ului. unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. staretul Cernicai. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune. Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . . 3. intr-un loc pustiu. 5. cand batranul se muta la cele ve~nice. prin cuvant ~i prin exemplu. Ascultarea lui cea mai aleasa. ci ~i mireni. Damaschin.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei. 2. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. i1 cheama la metanie. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. . de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" .

in vremuri de primejdie ~i nedumerire. mi-a zis: .nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. 9. Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. insu~i Sfflntul Calinic. fiule. i-a spus vedenia. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui.Fiule Pimen. A zis arhiereul ditre staret: . Permanent Iuera cu mainile. zicandu-mi: . ca se va defaima chipul monahicesc.Bine petrece pana acum. fiind foarte ostenit. La biserica. 8.Nu este. Atunci. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i. indata luandu-~i rasa. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. ~i rn-a furat somnul. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. ucenicul sau. in vremea canoanelor. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. incepatorul acestei ob~ti". Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. ~i parintii de aici. in anul 1829. parintii din Cernica . De aceea. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te. Dupa intoarcerea batranului din Athos. cu rugaciunile preasfintiei tale". Iar batranul i-a raspuns: . sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe. intrand in chilie.344 PATERICUL ROMANESC 6. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie.Fiule Pimen. Dupa ce mi-am facut canonul. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji. nalucire diavoleasca. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. intr-o noapte de iulie. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: .Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: . Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. 7. ~ezand pe acest scaun. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra.

cu duhul voi fi cu tine. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul. fiind slujba la canoane. Te rog. iar in locul lui ia pe altul! . . Eu. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina.Fiule Pimen.: imparateasa stralucind ca soarele. Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: . a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin. intr-acel camp.Imparateasa ingerilor ~i a lumii.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen.indca are sa faca ceva bun. Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin. venind :a chilie. Alaturi. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic. \·enind staretul. adunandu-se parintii. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. anume Nectarie schimonahul. 1-au apucat ni~te calduri ~i. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: . . a vazut ca era ~i staretul Calinic.Si. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. Deci. Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara. la urma tuturor. i-a pus o cruce ?C piept ~i. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: . :lind foarte ostenit. Era anul 1831. Cum vorbeau ei intre dan~ii. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. 10. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. de~i rna voi Jesparti cu trupul. era . ~i acolo. de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. 11. ~ezand pe un scaun.Fiule Calinic. :J.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul. a slujit liturghia ~i. ~ezand amandoi pe doua scaune. apropiindu-se.\poi. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. cum se vede pana astazi. Cand s-au implinit 40 de zile. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. vino aproape de mine! . Dupa aceasta s-a de~teptat ~i. . dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. dandu-i o hartie in mana. august 29.Si a~a s-a scris altul. iubite fiule. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. langa dansa. rna rog sa mai ramana acesta acum.

iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. duhovnic. Aici se nevoiau nu putini pustnici. in a doua jumatate a secolului XVIII. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. alaturi de chilia sa. iar paine primeau din manastirile dimprejur. de Ia muzeul Manastirii Cernica. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. arhim. Deci. bureti ~i alune. august 30. Mai tarziu. 1831. om cuvios. ascultare ~i nevointa cu masura. printre care ~i ieroschimonahul losif. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. . iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. raceau ascultare batranului. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. barba inspicata. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. de varsta ca la 55 de ani sau 60. Din padure adunau lemne de foe. Staref. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. Duminica. mai mult alba ~i scurta. SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. Pentru hrana. cu neamul pamantean. ieroschimonah. august 29. Apoi le-a randuit rugaciune. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. a slujit Sfanta Liturghie. A doua zi. Ia statui trupului de mijloc. dupa adormirea Cuviosului Pimen. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. de patruzeci de ani in ob~te. A raposat parintele Pimen. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. stand in pat rezemat de paretele chiliei.346 PATERICUL ROMANESC 12.Cernica. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. cam oache~. sambata.

_. Dar.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. in post. Apoi. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. au petrecut in . CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. Apoi. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. dupa traditia locului. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. primind ~i ei ucenici. se desparteau. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. Dupa mai multi ani de nevointa. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri. unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. Mai tarziu. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. Mai tarziu. Avea inca . Deci. Gherontie ~i Gherman. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. batranul a fost trimis duhovnic la maici. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau.\ici. sarutandu-se in Domnul.Poiana lui Iosif" pana la moarte. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. Atunci. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. apoi pleca fiecare la ale sale.

care apoi se cantau de calugari ~i mireni. Ce sa ~tiu eu? Atunci. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. Astfel. Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. Plangerea Manastirii Agapia. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. Apoi. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia.Ba nu. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. . De asemenea. prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost.Plangeri" frumos versificate.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. adresate manastirilor jefuite ~i profanate. a spart zidul. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. s-a furi~at noaptea. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . frate. Insa. Intr-adevar. monahul Zosima. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. a scris toate acestea. spre ~tiinta celor ce vor urma. am raspuns.~tii. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. plangea de jalea sfintei manastiri. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor. Varatec. afland ca tezaurul. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire. Plangerea Manastirii Slatina. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. Privind batranul de pe culmea dealului. ~ezand eu. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: .. Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . Apoi. a scris Plangerea Manastirii Varatec. izgoniti din sala~urile lor. Bistrita ~i Sihastria. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". Plangerea Manastirii Secu. Cuviosul Zosima. indemnat de Duhul Sfant. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . din cauza rascoalei eteriste.

ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. invrednicindu-se de harul preotiei. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. calugari din Ucraina ~i Rusia. s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). vlahi" din Tara Romaneasca. chivernisitor in cele mfmastirqti. la Nearn!. Iar de peste hotare veneau. Monahul Dometian a Ia. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. Apoi a lucrat in tipografie. Apoi a randuit duhovnici ale~i. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. Fond Manastirea Neamt.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. Apoi. apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . Acest venerabil staret era transilvanean. apoi calugari greci. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 .1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului. ca ~i din Rusia. De la inceput. la vite ~i la biserica. spovedanie saptamanala. in acea vreme. Serbia ~i Bulgaria.Filiala Neamt. simtindu-~i sfar~itul aproape. Iar in anul 1823. mai ales in Transilvania. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. pe anii 1800-1834. din tinutul Bra~ovului. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. . Sub staretul Dometian. Grecia. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. 1-au ales staret. atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. Din tara. devenind un calugar intelept ~i ascultator. indeosebi. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici. iubitor de frati ~i de invatatura. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. ravnitor la cele dumnezeie~ti. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. Faima marelui staret Paisie.cut ascultare mai intai la bucatarie. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc. Astfel. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci.

1943. Muntii Apuseni ~i Maramure~. 13 . La varsta de ~apte ani. la fratii romani din Transilvania. cu porunca staretului. schituri ~i la bisericile sarace. ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. Mitropolitul Tarii Romiine$ti. precum ~i Manastirea Secu.1 8 3 4) 13 a. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. Popescu. la traducerea operelor Sfintilor Pr. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. ~i tipografia Mfmastirii Neamt. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. S-a nascut in Bucure~ti. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. Apoi este randuit. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. Din botez se chema Gheorghe Miculescu. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. Bucure~ti. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . in anul 1765. 1958. Nasaud. dupa terminarea studiilor. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. N. II colectiv. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. peste Carpati. vol. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. p. din parinti iubitori de Dumnezeu. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. aproape in intregime mistuita de foe. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. caruia ii devine ucenic. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. 403-415. Staretul Dometian a dezvoltat. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. A refacut chiliile din partea de sud a incintei. de asemenea. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. Bucure~ti. intre 1823-1834. M. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul.

dupa terminarea ~colii. s-a ~a. . impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie. Se mai spunea despre dansul ca.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. iar in . blandetea cu ascultarea".mul Munte. Se spunea iara~i. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. 1817. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. Iar la 10 ianuarie. :n post..Dascalul". De asemenea. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. 1823.cut ~i el calugar.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. tiparite 1a Manastirea Neamt. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ca. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. Ei au tractus impreuna multe caqi. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. smerenia ~i intelepciunea. 3. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. mitropolitul Grigorie. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri. intre anii 1807-1815 ~i la . VieJile SfinJilor. b. La traducerea cartilor din limba greaca. 2. Dupa ~apte ani. La intoarcere. Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. in anul 1820. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere. ca. indrepta ce1alalt. supranumit . Gheorghe. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. tiparita :m la Manastirea Neamt. pana la moarte. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. 1834. Octoihul. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. 4. precum: Patericul.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani.:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. tiparite la Buda in anii 1804:805.. uparit la Bucure~ti in anul 1828. moare . cele 12 mineie. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. La 22 iunie. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816. Tot ce talmacea . 5.mul.

pun in randuiala biblioteca. A doua zi.352 Bucure~ti. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. Dupa putin timp. ingropandu-1 acolo. Iar blandul pastor. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor.Ca maria sa. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. 7. la metania lor. zambind.Nici celui care a alergat. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. Voda. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. numai de gandul acesta rna cutremur. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . Dupa trei zile. sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. peste Dunare. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. afara de zidul manastirii.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! . apoi se intorc iara~i in Moldova. Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi. s-a intors la Manastirea Neamt. parinte. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos. hirotonindu-se. Cilauzit de harul Duhului Sfant. Car]i de fnvafatura. la o manastire ~i plangand mult pentru el. parintele Moldovei. Apoi. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. Deci. Numai . 8. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836. voi veni. 9. incat toata noaptea priveghea. crezand ca este vreun calugar hoinar. nici celui ce s-a rugat. i-a zis: . pentru Seminarul de la Socola ~i altele. rna cheama. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. Talcul Evangheliei. prin anul 1820. nevrednicul. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat.Nu te teme. 6. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. a zis el. 10. ramas in manuscris. ~i se stabile~te la Caldaru~ani. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . intr-o chilie foarte saraca.

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901).Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898). ctitorul Schitului Prodromui-Athos .

CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12.Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. Era inca foarte bun chivernisitor. Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . dar sarac de armele credintei. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit. punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. le spunea: . in cele trei eparhii .Buzau. Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit. 17. Noaptea dormea foarte putin. Ramnic ~i Arge~ . 14. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. insa darnic cu saracii ~i vaduvele.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire. caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. 16. nu precupetea banii. devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. Vazand acest mare ierarh . S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare".Mitropolitul Grigorie Dascalul".a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. precum se nume~te pana astazi. fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". putine legume ~i poame. 13. sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . La Colegiul . precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc. s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. 15. Apoi manca. atat Ia Bucure~ti. pentru care i se spunea . o data pe zi. sa dobanditi naravuri bune. apoi sa invatati de naravuri.teologul Grigorie. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . urmatoarele carti: . Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie.

Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. pe Sfintii Parinti. cand imi va ie~i sufletul. Atanasie de Paros ~i altii. 18. zicand: . Precum nici carmaciului. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. sa lucdim cele bune. sa le punem la ranile noastre. nici doctorului. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. a dispuns: . spunea: . atunci voi lasa eparhia. Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama.Precum nu am incetat. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. Pe cand era in surghiun (1829-1833). ramase in manuscris. Apoi adauga: . Teodorit. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. 21. Teofilact al Ohridei.Ce vom face dar. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. dupa ce va muri bolnavul. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. sa rna silesc spre folosul neamului. lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. cu dreptate ~i cu buna-credinta. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ. Si auzind sfaturile lor. intre anii 1832-1833. Altadata iara~i spunea: .Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. i s-a cerut demisia. ajutand El. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. dupa ce se va ineca corabia. Fericitul Augustin.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor. 19. 22. 20. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. singuri cei ce le vor citi vor marturisi. lar el. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. cu . A§a. cu infranare. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani.Cat avem vreme. Ca dupa ce ne vom duce de aici. a~a ~i dupa ce m-am suit. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau.354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. Ca eu nu indraznesc a zice ceva.

24. Bucure~ti.mama Sfantului Calinic de la Cernica .cele r. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca . SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia . Ca numai atat voiesc sa traiesc. decat carti randuite sa se dea in dar. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . Dupa ~apte ani. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. 1-au intrebat: . Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. Dintre toate cartile. Din botez se . dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? .Inalt Preasfintite. la 22 iunie. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. Cred ca urma~ii neaparat ·r. fiind plans de tot ?Qporul. in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit.Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834".ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit.x sfar~i-o. a inceput ~atia catedralei mitropolitane. Dar cei din jurul sau. cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. 25. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti.Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea. osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834. 1956.:hema Floarea. a fost ingropat sub strea~ina catedralei. l-2 .Imi ajunge sa incep lucrarea .era de loc din Bucure~ti. ~i aici. vazandu-1 slab ~i :rimin.a raspuns el. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. 1834.mmezeu sa se zica. 23. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti.':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i). Deci. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: . fiica de parinti credincio~i. p.

Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". Vaduva Floarea. cu randuiala lui Dumnezeu. in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. Apoi. Idem. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor. Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. numit din botez Constantin. Copilul eel mai mic. au intrat in nevointa calugareasca. Nifon M. din cartierul Sfantul Visarion. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. Carte de muzica bisericeasca.din mica sa copilarie". la Manastirea Viforata. In anul 1820.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. Auzind de numele ~i talentul sau. impreuna cu sora sa. M. anume Antonie. a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot.dascal de musichie". protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. Apoi. N. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti. Popescu. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti. infiintata 15 Pr. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. cu numele de schimonahia Filoteia. Justina. ramasa flira sot ~i flira copii. nascut in jurul anului 1770. Era originar din satul Perieti. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. · 1908. 1902 . Ialomita.1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. 1936. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . Bucure~ti. Apoi 1-a hirotonit preot. a fost eel mai vestit . cu sfatul fiului ei. Ploe~teanu. vazand ca ieromonahul Macarie . a deprins muzica psaltica . Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. Bucure~ti. au dat na~tere la patru copii. inainte de anul 1840. El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani. arhimandritul Calinic. Apoi. Cel mai mare a ajuns preot de mir. Bucure~ti. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. Dar. mitropolitul Dionisie Lupu. iar sora sa.

dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie".::~ el la mitropolie. Atat :. . La porunca mitropolitului Dionisie. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua. ~i Irmologhionul. Poposind in Moldova._:rijire de sora sa. in acest scop a tiparit la Viena. in graiul ?3-triei. Dupa intoarcerea S. imbolnavindu-se. bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. . ca un izvor curat de apa. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau . ieromonahul Macarie este considerat .. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti. prin ora~e. N-a sacrificat nici melodia ~nmita.t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani.sistema -. u~or de invatat pentru toti. unde.iuhovnice~ti.:erotectorul sau. Ea curge lin. stareta Manastirii Viforata. Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un . in tara.intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti.nationalizat" muzica psaltica. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. in anul 1833.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 . nici limba romaneasca. Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri. :ara a se departa de textul original. nesilita ~i potrivita. din \1oldova.ca un apostol ravnitor" ce era.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul. il nume~te . Sunt vestite catavasiile sale de Florii. . eche" ~i greoaie. Pentru toate acestea. :·:-ientale.:. in anul 1829. s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. Melodia cantarilor ::ii este lini~tita.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi. dupa metoda ieromonahului \1acarie.cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". ieromonahul Macarie a inceput opera .::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru. prin biserici ~" manastiri.imarea.. cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului. Renuntand la . mergand din loc in loc. El a .Yeau ~coli de muzica in limba poporului. Pana in anul 1829.2J. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie. intre anii 1822-1823. Apoi se duce la Manastirea ~earn!. . In toamna anului ~ S36. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu.patriot ravnitor". Transilvania ~i Banat. to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . Apoi. timp de trei ani de zile. este luat in '. Anastasimatarul. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova. trei carti de cantari Jlserice~ti . autohton. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca. ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara . a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti. . Iustina. Adica a curatat-o de influentele straine.:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. ~i i-a dat ve~mant nou.

pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. Apoi.358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita. schimonahia Xenia. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. voind sa o casatoreasca. de Ia Arhivele Statului . cu numele de schimonahia Xenia. .Bucure~ti. impartite in mici grupe sau . iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca. insotite de o frumoasa prefata. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. stihuri". Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. Astfel. in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte. Apoi. ingrijirea bisericii. in post.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. pc. Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor. crescand-o in frica de Dumnezeu. Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. Parintii. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. au dat-o la invatatura. 16 . sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. ducand o viata cu totul aleasa. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. adevarate imne ~i cantari de bucurie. a venit ~i tanara nevoitoare. Caci. cu privegherea de noapte. Versurile sale. iar . precum singudi autoarea le nume~te. Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. Ascultarea ~ era cantarea la strana. in noua manastire. schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti.racatoarea de stihuri". 4720. pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici.-nii 1800 .stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. s-a racut mireasa lui Hristos. Din aceasta pricina i se spunea . intrand in viata calugareasca. cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus.

a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". Cetfericov. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele. au circulat in manuscris prin manastiri. Paisie. Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti. Biblioteca Manastirii Neamt..laturi de arhimandritul Macarie.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. 1940. in timpul staretiei Cuviosului Paisie.al Sfantului Sava". _. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei.elinie". ieromonahul Ilarion. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. Din limba slavona. monahul Gherontie ~i altii. mss.ai multe carti care. Cin care multe s-au pierdut. tiparit la Ia~i in anul 1816. reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . zis . s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti. parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. graiul atat de dulce. a :ntrat din tinerete in marea lavra. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. 359 17 . SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. Din limba greaca. schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de .(. incat . schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. De asemenea. toti romani de neam. p. nr. cartile Sfantului Efrem Sirul. in neincetata rugaciune.Athos. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi.f. 82 v. stareful Maniistirii Neamf. Iisus Hristos. 1846. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). Dupa anul 1800. Originar din partea locului. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a. Aici a continuat sa traduca ::l. netiparindu-se. Octoihul Maicii Domnului. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. a.

cu citirea . 161. ca o adevarata alauta duhovniceasca. iar glasul sau umplea biserica.360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. a 18 Andronic Duhovnicul. Deci. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari. Originar din partea locului. Apoi avea cuget smerit. ieroschimonahul Iosif . socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. Indeosebi se nevoia cu postul. Sub staretul Paisie. Invrednicindu-se de darul preotiei. f. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. M-rea Neamt. in putini ani. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. cum i se spunea in manastire. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. schimonahul Isaac Dasdilul scrie. incat multi veneau sa-l asculte. schimonahul Isaac Dascalul. mss. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt. 1863. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. nr. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. la rugamintea calugarilor din manastire. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX.Nemteanu". dupa obiceiul bisericilor slave.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. cu tacerea. Si atat de frumos canta la biserica. 29 v . ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. /storia Mllniistirii Neamf. traducator ~i scriitor de carti patristice. cu rugaciunea. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. iar la stanga se canta muzica psaltica veche. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). incat. prin anii 1790. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. ~i bine savar~indu-~i calatoria.

103 Mss. fie din Muntele Athos. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. fie direct din Bizant. Dar. 82 v. lasand in urma numero~i ucenici. in rugaciune ~i in taierea voii. adusa. luand binecuvantare. prin intermediul calugarilor. La varsta legiuita s-a casatorit. 164-1907. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ. care i-a poruncit. Acolo a fost facuta rasofora. p. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. raposand sotul ei. nr. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. f. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica.· Biblioteca Miinastirii Neamt . primind numele de Olimpiada. unde sa se nevoiasca in tacere.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). in loc de Bala~a. impreuna cu Schimonahia Nazaria. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . sa caute. Biblioteca Miiniistirii Neamt. a venit la Staretul Paisie. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. in urma unei descoperiri avute.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. 190 din anul 1846. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). un loc de manastire. nr. se insemneaza urmatoarele despre el: .CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. De aceea. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt. adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. mss.

~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. 1975. p. caci in Moldova . in anul 1808.Marta" manastirii. ManastiretJ NeamJ. ea n-a primit. Toata viata sa a construit biserici prin sate. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. Evghenie Ungureanu. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. biserica cu hramul . s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. cea dintai. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. La slujbele bisericii era nelipsita. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. Ia ascultare. Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. Totu~i. mai ales noaptea. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. pentru ea ~i pentru ucenicele ei. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. socotindu-se nevrednica. Se indeletnicea.362 PATERICUL ROMANESC 1785. care numara peste 300 de calugarite. Apoi. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. iar biserica de lemn este neincapatoare. Ia~i. 342-353 . 1923. prin ora~e ~i manastiri. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. iar pravila ~i canonul le tacea regulat.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata. in cinstea Sfantului loan Botezatorul. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. Istoria Mfmastirii Varatec.

Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian.cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. jupan Nicolae Cerneschi". care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . Do rind sa petreaca restul vietii in .Schitul Romanesc Prodromul". in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. care avea ~i o mica biserica cu hramul . trapeza. bolnita ~i egumenie. CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova. A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". Langa biserica. iar cu metania din Manastirea Neamt. cand a ars acoperi~ul bisericii. Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. . s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. dandu-i numele de Nicanor.incintei. Apoi. Dupa cativa ani. sapand putin. Intre anii 1841-1842. pentru ei ~i pentru gradina. nu li . Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . Patapie ~i Grigorie. calugarit de marele staret Paisie. A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. in partea de sud a . Auzind de aceasta monahii romani. pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai.prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. Vigla lanicopoli". Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. cele mai multe biserici au fost construite gratuit. retragandu-se la Schitul Sihastria. duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. Precum reiese din inscriptii. un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele. arhondaric.lzvorul lui lsaia". bucatarie. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita . s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. Spun parintii batrani ca in anul 1941. Gradina Maicii Domnului". crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos.

1972. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. II colectiv. M. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . Bucure§ti. Insa Dumnezeu. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. neobosit tradudltor de carti. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. prof.Parintilor. prof. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. Dupa anul 1820. ierarh plin de curaj. s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. Acolo. 1958. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. vazandu-~i schitul bine intemeiat. Lacustele distrugeau totul. Pr. asemenea cuvio~ilor de demult. racftnd aghiasma. Sibiu. Apoi. Sfantul Munte al Athosului. 1907. V. ctitor de ~coli ~i biserici. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.Chir Isaia". Pr.Cu adevarat. vol. 22 . 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. 1941. Atunci unul dintre ei a zis: . Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846). care este ~i duhovnicul nostru. Cuviosul Iustin egumenul. Pacurariu. Pentru sfintenia vietii lui. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. in singuratate. in aspra nevointa. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. Auzind aceasta. Ploie~ti. M-rea Neamt. Pr. timp de o jumatate de secol (1792-1842). Ilie Gheorghita. Bucure~ti. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. vazand aceasta minune. Arhiereul Veniamin Pocitan. in post. 280-288. p. Parintii lavrioti. p. Mare carturar. au zis: . ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. Nicolau. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. 383-387. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi.

a fost stareta in . dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale.Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. venerabilul sau parinte . 1796. De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. a fost consilier al =utropolitului Veniamin. este dilugarit cu numele de Veniamin. Ultimul frate. Tot atunci trimite doi fii de preot. 1-94.c raram cultural. La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor.Serban.i.. In anul 1793. Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. calugarindu-se cu numele de Sofronie.-reot ~i numit eclesiarh mare. in acela~i an. a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei. unde pastore~te inca ~apte ani. la studii peste hotare. sustine zidirea din nou a zeci de biserici la . cat ~i . Vasile. ?etru ~i Gheorghe Asachi. Constantin. in satul ~o~ie~ti-Falciu. primind numele de Chesarie.at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman.i:illovnicesc. dascal. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J.ljarute asupra marelui mitropolit. atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. schimonahia Elisabeta. Dupa inca un an este racut . se muta la cele ve~nice.anastiri ~i schituri din eparhie. 1768. AI doilea frate.xtor pentru bolnavi. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. La 10 martie. sfetnic ~i calugar devotat. totu~i de Ia inceput s-a dovedit . Multe ~i grele au fost necazurile . In noiembrie.Mfmastirea Agapia 32 de ani. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc. mitrqpolitul Iacob Stamati. patru au imbrati~at viata calugareasca. De mic.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 . in 1784. Aici fondeaza un spital.ales slujitor al Bisericii lui Hristos. copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Totodata. Avea numai 20 de ani. Dupa cateva zile. . .arinte sufletesc al Moldovei. din parinti credincio~i de bun neam . 1789. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. mitropolitul Iacob Stamati. s-a facut calugar. social ~i patriotic. AI patrulea. Matei. . Din cei cinci frati. organizeaza numeroase . a fost mare postelnic. AI treilea copil. 1803. o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un .trunul seminar de preoti din tara noastra. este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. Dupa un an.m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. La 1 iunie. Cel dintai.

traie~te un timp la Colincauji. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai. peste Prut. Agapia Varatec. prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. 1842. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. 1846. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. Dupa inca patruzeci de ani. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. la 30 decembrie. Face numeroase vizite canonice la biserici. Cele doua tipografii. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. compusa din opt puncte. In acest scop. ~coli ~i mai ales la seminar. La 18 decembrie. Jar in ianuarie. din cauza rascoalei eteriste. . Intre anii 1808-1812. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. In anul 1833. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa. Secu. liturgica.dasdilii" de la Neamtu. b. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. facute de el ~i de . aghiografica ~i istorica. manastiri. iar nu prin turnare. morala. In anul 1821. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. 1886. da o Carte PastoraUi ditre preoji. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana.

Rarau ~i altele. pe langa cele amintite. in anul 1841. pana la mutarea din viata a mitropolitului. 4. 6. dascali ~i ierarhi ale~i.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova.Academia Mihaileana din Ia~i.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. in acela~i an. . Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. in anul 1805. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. biserica Manastirii Sihastria. in anul 1803. cea mai mare ctitorie a sa. in anul 1828. in anul 1834. 3. Astfel. in 1805. nici ar fi departe de adevar. dupa 1834. rai impodobit cu tot felul de pomi. .Seminarul de la Mfmastirea Socola. . precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . in lunga sa pastorie. pe cele douasprezece luni ale anului.Nu ar gre~i cineva. insa. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). in 1834. gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. biserica Mfmastirii Vorona.~coli publice in toate ora~ele din Moldova. Manastirea Horaita. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta .C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. Schitul Durau.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. . mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului.~coala incepatoare. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade. fondata in 1833. . Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. a fondat primul seminar din tara. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e. Astfel. daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. . dar ramasa neterminata in timpul vietii sale. 5. . . Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: . peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca.

Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: .stea de stea se deosebe~te in slava".Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare. din vechi il fac nou. nu poate fi viu nicidecum.368 PATERICUL ROMANESC 7. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. 9. pentru imbracamintea. Precum trupul. ci este mort. tot a~a ~i vietile sfintilor. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta. Ca. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor. veselesc ochii. ci moare. a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti. 12. . desrateaza gustul. 10.. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. lipse~te pe cre~tini de folos.. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . iar pe om. zicea: . precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. . mfmgaie pe eel necajit. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza .Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. Zicea ~i acestea marele ierarh: . Pe suflet il stralucesc.Precum . cu starea ~i cu deosebirea. simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit. marea o lumineaza.·. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. Ca.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor. Zicea iara~i: . precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. cu frumusetea. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. nemancand bucatele cele potrivite lui. viu. fac vesel sufletul privitorului. pe minte o lumineaza. 8. dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. pe eel neplecat il pleaca. pentru podoaba ~i pentru hrana lui. pe eel ratacit il intoarce. dupa o vreme nu mai poate fi viu. 1. 11. tot a~a. din mort. Ca.

Ziditorul nostru. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator. Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii . cand tu nu pofte~ti.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. 14. ci zavistuie~ti sporirea lui ~i. zicand: . mintea se va lumina. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi.dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". Alteori. in loc de mila. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor.continua mitropolitul Veniamin . cand nu cercetezi bolnavii. nu se umile~te. zicfmd: . imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. facerea de bine catre aproapele. prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti. ci de multe ori.Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga. nu o data.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta. Cand tu nu te parase~ti de rautati. nici de doua ori. bunatatea. 15. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: . . Apoi zicea: . cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. 16. sufletul tau nu se smere~te. rape~ti cele ale saracului. sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. .0. o.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul.:::atre Dumnezeu. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. 17. omule. nu se caie~te de pacatele sale.pentru care. zice Ecleziastul. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. iara~i invata poporul.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . cu evlavie ~i cu luare-aminte. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. Pentru aceasta .

o.370 PATERICUL ROMANESC 18. oare. vai mie. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate. care ne zidesc. Ah. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . 19. La urma adauga ~i acestea: . 3. am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. ci a~a prost. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. haine aurite. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. eel rara de minte. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. pacatele multe.Deci. 4. viata omului scurta. pe care o am primit? 21. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. piei gandite ale cortului marturiei. ticalosul. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. nici apa in sange nu am preracut-o. prea iubite cititorule. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. ca Moise. Doamne. 20. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: . focul gheenei arzator ~i cumplit. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti.Vai mie. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe. foarte am gre~it. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita.Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. Zise ~i acestea: . cu care suflet ~i cu care inima. eu. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. moartea se apropie. tartarul atat de rece. Langa acestea. Doamne. argint cu foe lamurit. lucrurile potrivnice. 13). funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. 10). muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept.

intru dansa il veti vedea cufundat. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu. se K:. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei. al carei capat ajunge pana Ia cer . continua bunul pastor. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. Prin invataturile ei cele intelepte. iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. Iara§i zicea: . . prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare. iar pe faraon eel' gandit. §i cititi-o des §i cu :uare-aminte.Precum painea este. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. incat le recomanda tuturor zicand: .a. 23. dupa vrednicie. ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate.:ei ce scapa Ia citirea ei. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. 25. este nu numai monahilor. acolo izbavirea de tirania lui Faraon. ~i precum luna pe stele. ca. . Este liman care izbave§te pe . ca §i Israel eel de demult pe egipteni. Scara Sfantului loan. adica pe . o. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului. aici fugirea de pacat. mai de nevoie trupului. §i tara de primejdie o veti trece. negre§it.:!lavolul. darurile cele minunate ale acestei carti. decat toate celelalte bucate. Zicea iadi§i: . ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare. 26. mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti.intru care Dumnezeu este ::nurit .§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. iubiti cititori.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul. Apoi adauga §i cuvintele acestea: .Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi. celui ce pofte§te mantuirea s. ea este oarecare toiag allui Moise. 24.Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. 27.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon.Primiti cartea aceasta cu dragoste.

Veniti. La urma. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala.372 PATERICUL ROMANESC 28. a neintelegerii.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. ~i luminat striga. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. . cum sa va purtati intru cele sfinte. ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . Apoi adauga ~i acestea. Zicea iara~i bunul pastor: .in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre. cu intelegere ~i cu dreapta credinta. 29. Ca nu din pricina aceasta.Pe cat de cu osardie. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. Iar pentru folosul tipicului zicea: . cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului. Tipicul. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. chemfmdu-i pe dan~ii: . sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. adauga mitropolitul Veniamin: . adica pe sufletele credincio~ilor. 33. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. Iar ceea ce place sfintilor Lui. 32.Ceea ce place lui Dumnezeu. place ~i lui Dumnezeu. spunea mitropolitul Veniamin. 31. Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. 30. pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor. spre mai lesne-intelegerea cititorului. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! .

Iar despre importan1a Ceaslovului invata. iubitorilor de Hristos cre~tini. Daca a~a va ve1i sftrgui. 35. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. 18. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . rara indoiala. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . 36. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. 3). a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a.Nu ar fi gre~it cineva. aduc. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. 37. mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. . Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: . 1. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. nici departe de adevar ar fi stat. a~a invata marele mitropolit: . 40. mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. adauga mitropolitul. 103). dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute. 11 ~i 118. zicftnd: . 38. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. nici de ar fi numit-o cer.Omul.fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. dupa vedenia Proorocului Zaharia. a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. 39. tot a~a Ceaslovul. zicftnd: .:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului. Ca. Si crede!i. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi. Alteori indemna parinte~te pe to!i. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine.Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre. daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui.

adica sa aiba faptele credintei. zicand: . 30). parintilor. decat de sluga vicleana ~i lene~a. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. tot clerul. 44.Biserica. lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. atat se ingrijea pentru invatatura credintei.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. ~i pe trup il despart de suflet. dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. Vai. le socotesc ca de la intamplare. ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. se insarcinau sa catehizeze poporul. 45. Ba inca ~i mai rai decat aceia. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2. ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. nu se poate socoti vrednic de alta numire. La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca. zicea: .t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. In zilele de acum. deci. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. ~i amar voua. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. in lumea aceasta. pana ~i anagno~tii. Deci. cu adevarat. Nici de alta rasplatire vrednic. imputinandu-se credinta. se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. incat. mai tot tineretul veacului acestuia. care inca urmeaza acum. ~i pe suflet de Dumnezeu". continua mitropolitul Veniamin. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . imputinandu-se invatatura credintei. de la treapta arhiereilor. 41. s-a . in veacurile de mai inainte. adevarul graind. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor. Apoi sa aiba praxis. 20).Uciga~i de fii. deca. 43. Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: .

mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi. mbitilor patrioti. Cand cineva o incarca cu multa citire. Zis-a iara~i bunul pastor: .sa se citeasca sfintele carti. indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . daca nu eu. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. adauga mitropolitul. nu putina ratacire pricinuiesc. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei. dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. 48. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire. astfel invata: . la basme ~i la tot felul de zadarnicii. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 .Socotind eu nevrednicul ca. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei.Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. din care multe stau netiparite pentru neinlesnire. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea . Iar despre felul cum trebuie . Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. 47. ~i prin indemnare. Dar ~i ortodoqilor. in multe parti ale Europei. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. ca nu toata trecand-o cu ochii. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. zicea marele ierarh: . zicand: . Apoi indemna pe cititori. decat pentru inse~i pacatele mele. ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. asemenea este ~i mintea. turnul credintei. m-am sarguit.Mintea este intocmai ca ~i stomacul. 49. Ca prin acestea. 50.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri.Fiti. 46. pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. Iar pentru folosul cartilor. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia.turma" de la ni~te caderi ca acestea. iubitilor.

54.ai inainte. cucernici. In acest chip se folose~te cu adevarat. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. Fili blanzi. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. ca. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa. a uitat tot ce a citit. a~teptand intoarcerea voastra. 51. dimpreuna cu citirea acestei carticele. ruga1i-va ~i pentru mine. Apoi adauga ~i aceasta: .376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. sa soseasca ~i judecata. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. 53. Adica. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. Nu pierde1i vremea in zadar. Pentru ca nu cumva. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . cu evlavie catre cele sfinte. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. o incheiere a unei pricini. fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit. dupa ce va citi in lini~te. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. cu buna luare-aminte.Fiilor. 52. iubitori de Dumnezeu. . sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a.Lepadali tot vicle~ugul. cape ni~te strune. pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor.Primili cu dragoste osardia mea. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. A~adar. cat va socoti ca ii poate mistui mintea. Altadata iara~i ii indemna: . ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte. Zicea iara~i: . Iubililor. sa urmeze iara~i inainte. le am intinse. care la vedere de~i se arata mica. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. iubililor. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire.

cum . Ci. .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit. ca . Tu pe toti credincio~ii ii chemi. avand plata Sa cu Sine. cereri ~i :::mltumiri. 60.Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. pe care Dumnezeu ne-o .im nimic pe toate le-a actus intru a fi. Apoi adaug. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: .0.:. Precum ~i pe a noastra limba.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. carte aurita! Tu. Ci. :. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie.:: ~i Imparatiei Sale. a~teptand ?LXainta sa ne ierte. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . . Mai mult. spre toate invataturile cele iinatoase.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste .a spre pocainta. trecandu-ne vremea in zadar.zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor .Veniti sa ne bucuram de Domnul. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire.:Cc ob~te sa se veseleasca. dupa datoria pe care o aveti.i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu. ~i ca un bun ~i ::.:bitor de oameni nu ne pedepse~te. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. 56. inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta.:. Tu. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna. totdeauna indelung rabda. . risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire. zicand: . ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui. de ob~te. sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii. 57. incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. 58. ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. In prefata . Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: . precum !nsu~i ragactuie~te. Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . atat de !mpresurata de multe altele. Tu. 59. Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. Zicea ~i acestea: . vine ziua Domnului .:~a mare ~i infrico~ata. Ca va veni. ivindu-te.Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. aratandu-te. de Dumnezeu placute ~i folositoare.

popor ales ~i bineplacut. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului.Citind lstoria bisericeasdi.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. Si.De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. trimitand pe apostolii Sai in lume. parinte duios al familiei. ~i prin altii. de asemenea. supus credincios domnitorului. ca sa zic a~a. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. Si precum credinta invie prin fapte bune. Pentru ca. 67.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii. cetatean folositor al societatii. spre a putea ajunge catre mantuire. 15). lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. in prefata . Doamne! 62. fnw1Jafi toate neamurile. al patriei ~i al omenirii.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel.. 65. caci altfel este moarta. ~i insumi. 66. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. mlidular ravnitor al statului ~i.lstoriei biserice~ti". sarguincios lucrator al pamfmtului. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra. 63. le-a zis: Mergand. spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc. toti au tacut tarlidelegi. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii.De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. invatatorii fire~ti ai moralei. Adica de cuno~tinta ~i de credinta. zicand: . cu care sufletele cele evlavioase. am pus tot felul de silinta. cu un cuvant. zicea mitropolitul Veniamin. Zicea iara~i: . 64. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni. de la eel mai mic pana la eel mare. Zicea iara~i: . Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: . striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. nu va pieri cetatea noastra. zicea marele ierarh: . Apoi continua. care na~te pe credinta. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. Ceaslovul. de la preot ~i pana la profetul . cuno~tinta. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase.378 PATERICUL ROMANESC 61.

Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti. Apoi continua. dar cu nemurire. Spunea marele ierarh ~i acestea: . ce se surpa ~i nu tin? . Apoi. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui .Fiii veacului acestuia. in care sta ingramadita spuza patimilor. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: . Zicea iara~i: . 1). nu prin arme ~i putere lumeasca. lata mijlocul prin care sa putem vietui. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. sfintii toti au ::. mai stralucit. folositoare lumii. nu avem nevoie de diademe. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. temandu-se de moarte. a~a in nevoie. Altfel trupul nostru. 72. Dupa cincizeci de ani de jertra. unde a mai trait inca patru ani ca . nu avem lipsa de sceptre. mitropolitul Veniamin C. nu avem trebuinta de tronuri. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. ziua # noaptea? (Ier. zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. 69. adevarata marue sta numai in virtute. Dumnezeule. se poate numi viata. doresc viata. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii. 1. o. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei. uniti prin dragostea evanghelica. 71. sa :.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. ca. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. chiar din inima lui. 68. 16). nu indelung.:ele dumnezeie~ti. 70. mai puternic.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. mai mare. tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor.)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. iubitilor. Prin virtute ~i prin credinta. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi .Nimic nu este.

25 .. pentru dragostea Domnului. 73. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: .. 74. preote. rara arhierei. cit. numai cu parintii din manastire. ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci. . mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. Mi~cat de harul Duhului Sfant. cu mila lui Dumnezeu. a.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat.Las. p. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi. Iar pentru inmormantarea sa. preote. 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. din afara de sfanta biserica.De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. op. inainte de ob~tescul sau sfar~it. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. . o. dupa cum i-am iertat ~i eu. 238-250. Drept aceasta. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te.smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei". adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: . iata. Smerit Episcop Romanului26 . pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. Ia anul 1796) Veniamin. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. pentru luminarea poporului nostru ortodox. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului. Dator e~ti.

dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. a pazi curatenia. . ori rob. de judecati. ca. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini. nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca.:urat atat la cele din launtru ale tale.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. b. de cuvinte de~arte. . f. farmecile. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. . cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie.iu. descantecele.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. lara. cu neoranduialli. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. baierile ~i altele asemenea acestora. (adica) de betie. cu indeletnicire Ia rugaciuni. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta. cu toate faptele ~i urmarile tale. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. 5. de galcevi. a fi cinsti1i ~i ascultatori. de mimdrie. sa poste~ti cu o zi mai inainte. sfinte vase. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. iar nu in turnari sau in alt . Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. g. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. neurmand sfatul tau. iara cand va fi lipsita de ceva. rara de pecetluit cu pecetea noastra. '·e~minte. Si sa fii . o data ~i de doua ori. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti. sa arati la protopopul tinutului. care este incepatura tuturor rautatilor. d.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. 15). ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. e. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. ferindu-se de adunari necuviincioase. icoane. A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. de sudalmi. ori slobod. c. Sa nu fii volnic a cununa. care le fac cei mai multi prin casele lor. atat inauntru. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. de zavistie. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. carti. cristelnita pentru Sfantul Botez. sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. grijit la haine. cum ~i pe dinafara. spalat ~1 pieptanat.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase.

a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. cu randuiala lui Dumnezeu. Amin". Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. . a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. Se mai spune din batrani eli. Pustnicul nv. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. carele. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. ~i de vei pazi intocmai neaparat.Pe~tera Mica". Dar. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. o. dorind sa se roage in pustie. ca sa te punem la cale. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. Dupa cativa ani. in desi~ul codrilor. prive~te-le. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. Aceste mai sus aratate. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. s-au imprietenit unul cu altul. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. Sau cand vei avea pricina de galceava. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. fiind preot. cu iubirea lui de oameni in veci. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. ale pazi neaparat. ca ucenic credincios. Ci. ~i cum pandeau ei in apropiere. preote. odata. cand vei avea vreo suparare de judecata. sa fii indatorit a veni la noi.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. numita pana astazi . iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. ci singur ~i-o agonisea din plidure. in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. h. Numai ursul. iar ziua ursul pleca in plidure. De te va supara cineva.

am vrea s-o lasam sfintiei tale. \'rei s-o prime§ti? . El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. vom mai veni prin locurile acestea. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut.Lasati-o acolo.C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . in anul 1825 este hirotonit episcop la . ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor. .cuns aici in pe§tera. prin anul 1784. cu numele de Constantin Cipatana.s. pe piatra.Izvorul Pustnicului". au vazut un :ucru infrico~at. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon. iar aHituri.au zis vanatorii .§i te roaga pentru noi! .Cum va este voia. fratilor. in pustiul acesta? . avem ceva de mancare la noi. unde o fi raposat §i ~are ii era numele.Dumnezeu sa va binecuvinteze. Urmarim un urs. pe piatra.Parinte. parinte.Sa ne iertati. fratilor. fratilor. izvorul nu se imputineaza niciodata. La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului. Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. Cand au ajuns la gura pe§terii. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul.Parinte. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera. parinte . credincio~ii intra in . suntem vanatori. Mergeti in pace.Iarta-ne. Parca s-a a. . Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa. Insa. Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. Pana astazi. ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti. smerenie ~i pricepere.Ce cautati. Din ziua aceea. oricata apa ar lua. se roaga §i iau apa din . Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? .Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! . In anul 1820.Pe§tera Mica".

pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre . precum: Seminarul eparhial. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. in anul 1833 ~i altele. Psaltirea (1841). mare ctitor al acestei eparhii. Octoih ~i Catavasier (1839). Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834).Opre~te-ti. ~coala de picturi bisericeasdi. devenind astfel ur:. cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti. spre neuitata pomenire. a raposat cu pace. timp de 21 de ani. din care au ie~it episcopi. schituri. Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. rugaciune ~i viata morala desavar~ita. trecatorule. Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834). in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). episcopul Chesarie. metoace ~i biserici -. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu. preoti ~i dascali ale~i. in anul 1830. imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833). episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie.sacrul mormant. Agheasmatar (1845) ~i altele. Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). Sfintele Liturghii (1840). zeci de carti patristice ~i de cult. Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). Iar ca ucenic al unui mare episcop . plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. zidindu-le laca~uri. dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu. precum ~i pictori renumiti. la 30 noiembrie. raspandite in cea mai mare parte gratuit. infiin~ in anul 1836. cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa.Iosif al Arge~ului . Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838).384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. Aici . ~coala de muzica bisericeasdi. Ceaslovul bogat. in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori.manastiri. Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . Acatistier (1836). unde s-au tiparit. Alcatuire aurita (1837). Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca.. a intemeiat mai multe ~coli. in anul 1846. a reinnoii zeci de laca~uri . venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. dandu-le preoJi buni.a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. Chiriacodromion (18391 ~i altele. Molitfelnic bogat.

am venit sate coboram de vale. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul.. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. mare evlavie la Maica Domnului. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. pruni ~i nuci. rna cobor singur! ~i indata. in putin timp. a cerut Preacuratele Taine ~i. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. 419-422. 1958. teza de . Bucure~ti. episcopul Buzaului. sa mori la manastire. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. (Noiemvrie 30. a Patriei ~i eternei sale memorii.Parinte Calinic. Apoi s-a inchinat in biserica. II colectiv. luand icoana Preasfintei Fecioare. Batranii spun ca era preot. Bucure~ti.Cu ajutorul Maicii Domnului. vol. 57 ~rie. a raspuns batranul. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. p. Voiculescu. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. a cazut bolnav la pat. iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune. 1897. Poiana lui Calinic". p.:eTJ!a. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . de asemenea. alunga fiarele salbatice din gradina sa. Furtunli. Bucure~ti. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. Cuviosul Calinic avea. a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. 1913. jertfiri spre gloria Domnului.C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. Veneau la el oameni bolnavi de prin sate.. . . s-a marturisit la duhovnic.. ViaJa # activitatea lui Chesarie. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. ca s-a nevoit aici 40 de ani. D. G. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul.in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. sub varful Muntelui Horaiciorul. 28 . Oriunde se ducea. Ajungand la adanci batraneti.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. In anul 1808 a fost calugarit. a neamului ~i a aproapelui. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. Intre anii 18321834. de altfel. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. a intrat in viata monahala. Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. de~i suferind. arhimandritul Ilarie. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835).:ulturala. i-au dat o cre~tere aleasa. Parintii sai. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. Dupa moartea staretului Dometian (1834). fiind incredintat unchiului sau.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". in anul 1789. Staret ~i duhovnic ales.u credincios al neamului. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. hirotonit diacon ~i preot. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX. . slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. cand avea numai 12 ani. de~i saraci. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. In aceasta scurta perioada.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. iar mai tarziu. iconom devotat a. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii. In anul 1843. este schimbat din staretie. In urma unor intrigi din afara. datorita caracterului sau devotat ~i statornic. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit. In anul 1802. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. 5peCifice. Ortodoxiei romane~ti. apoi reales intre anii 1838-1839. din Manastirea Neamt. calugar invatat ~i scriitor iscusit. .

parintele Neonil. 5. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. tarani ~i ora~eni. s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos. Bogati ~i saraci. cat a fost preot la catedrala. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. a intocmit . precum se vede pana astazi. Deci. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. Mai ales la Ia~i. Arhimandritul Neonil. impacat cu sine.000 lei. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. 1853. in anul 1821. in toata viata sa.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. marele staret Neonil Buzila. 4. atat domnitorului ~i mitropolitului. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui. salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. Deci. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. luand porunca de la staret. 6. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. 2. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. Se spunea despre dansul. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. in acela~i an ( 1821). arhimandritul Ilarie. plfms de tot soborul. 3. Ia 16 octombrie. se muta in odihna lui Hristos. Dupa aproape doi ani de zile. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. mireni ~i calugari. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. invatati ~i oameni simpli. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. vazfmd parintele saracia datornicului. . b.

in iiecare seara.petrecerea soborului in desavar~ita armonie. . indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie.CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. De asemenea. . Toate acestea au fost in intregime realizate. erau acestea: .zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt. viata duhovniceasca ~i . . cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie. .participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii. . infiintarea unor . Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura. care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. tara voia soborului. atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. Iar pentru abateri mai grave. participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie. iar imparta~irea sa se faca saptamanal. 7.veniturile manastirii vor fi folosite.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. . . .marturisirea zilnica a soborului.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. Prin aceasta. afara de cei bolnavi.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic. din Yeniturile manastirii. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. . cat ~i pentru cei din pustie. inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult.deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori. Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. lucrul mainilor ~i slujirea. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: .servirea mesei numai la trapeza. 8.indeletnicirea la chilii cu pravila. fixate de staretul ~eonil. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca.interzicerea mancarii de carne in ob~te.interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii. zidirea de spitale ~i ~coli publice. Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. ~i altele: . unitate ~i smerenie. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri. . ca: zidirea de biserici noi in satele sarace.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni.

fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. Mai zide~te o farmacie mare . pe cheltuiala manastirii. de doua ori mistuita de foe.se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. cu medic platit de manastire.chilii. pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii. A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. spitale ~i ~coli . Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. arhimandritul Neonil. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra. Marele stare!. in ambele ~coli. 1 . a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. 10. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. biserica Schitului Vovidenia din apropiere. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. Muzica psaltica. ~i altele. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. in locul celei arse in 1841. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. Staretul Neonil. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. trapeza ~i aripa de sud a incintei.cum nu era alta in Moldova". incinta Manastirii Secu. biserici. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. ambele inzestrate de stareJ personal. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi. cu paraclisul Buna-Vestire. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii. in timpul staretiei sale.bolniceri" ~i un medic. in aceste doua spitale. Regulile vieJii monahale. multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. copiii invaJau gratuit. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . in anul 1852. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. lar la Targu Neamt zide~te. paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ. Gramatica. 9. Astfel. 11. cu paraclis la mijloc. Tipicul. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. lar pentru calugari.

Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. dandu-le mancare ~i chilii. culegeau textul. 15. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. Basarabia ~i Bale ani. . Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. din Sihastria. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. Pocrov. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. la bolnita. 14. in anul 1847. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. Sihla. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. lucrau la teascuri. Astfel. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. Iar de la Utrenie. 13. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. raceau cerneluri naturale. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. La Manastirea NeamJ. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. 16. cat ~i in Muntele Athos. la episcopul Andrei ~aguna. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. Unii traduceau din limba greaca. ~i se vindeca. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa. la tipografie.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. la trapeza. iar altii turnau litere. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. Pe langa cartile care se citeau la chilii. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. corectau paginile tiparite. Se spunea despre dansul ca. la ascultare. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. Cum se imbolnavea cineva. atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. secerand pe cei lipsiti de ajutor.

pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. Zilnic veneau la el parintii din consiliu. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. 22. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. Ci de acolo.394 PATERICUL ROMANESC 17. cu toate schiturile ~i metoacele sale. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat. trup spre mantuirea noastra. lar dintre toti. de pe patul suferintei. zicand: . se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. prin cuvantul arhanghelului. 20. Zicea staretul Neonil ~i acestea: . cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu.Fratilor. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui. atat prin viu grai. Zicea iara~i: . 19. le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. zicea el. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. fratilor. a oamenilor. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. 18. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846.Sa ne innoim. niciodata n-a cartit intru inima sa. primiti. egumenii. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. care numara pana la 600 de calugari. spre a le aduce lui Hristos. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii.Fratilor. va rog.Pe florile acestea duhovnice~ti. adica sfanta noastra maica. . adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti. Zicea iara~i: . Biserica Rasaritului. dupa cuvantul Apostolului. Mirelui sau eel adevarat. miros de buna mireasma. AWi data iara~i invata. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. 21. 7). ~i sa ne imbracam iD . de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. ca pe ceea ce negrait. De pe patul suferintei. cat ~i prin scris. dezbracandu-ne. Pe acestea.Fratilor. 1.

iertati-ma. cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. pe cat ne va fi cu putinta. spre urmarea petrecerii lor. 25. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul. ca. 23. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre. staretul Neonil. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. ci nestricacioase ~i cere~ti. tacand aceasta. a trecut cu pace la ve~nica odihna. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. insotit de aceste ultime cuvinte: . a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. ci tara incetare. Domnul nostru.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. marele staret Neonil. Amin". in toamna anului 1852. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. Dupa trei zile. inca ~i pe preacuvio~ii parinti. Lui sa-l aducem. . octombrie.:el nou prin lucrarea faptelor bune. Ca. dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. Zis-a iara~i staretul Neonil: .Hin glasul trambitei celei de apoi. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul.Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. Adica. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea. ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. NEONIL. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. praznuind nu o data in an. 24. Iisus Hristos. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. Apoi adauga: . 13. 1853.

Apoi. La chilie se hranea numai cu urzici. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se. iar Duminica venea la schit. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. iar in casa a fost crescuta de mama sa. ieroschimonahul Gherasim Popescu. in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. 1-a imparta~it ~i indata a raposat. i~i marturisea gandurile la staretul sau. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. egumenul Pe~terii. TFeci. cum se ruga pentru cineva. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa. Pentru multa lui osteneala. iubind pe Hristos. prohodindu-1. Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. Deci. Elisabeta. deprinzand bine limba greaca. ajungand renumit prin satele din jur. laudand pe Dumn. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. Deci. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. ~i. s-a retras mai sus de schit. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. De mica a fost data la invatatura. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. indata i se implinea cererea. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. pana la ob~tescul sfar~it. a auzit un glas: . 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. Noaptea.l~u. asculta slujba. cu cartofi ~i pesmeti.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. prin anii 1815-1820. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. ieroschimonahul Gherasim. nici daruri de la oameni nu lua. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. caimacamul Moldovei. . in Muntele Batrana.

Idem. la biserici ~i manastiri. ~i a fost inmormantata . :::: casa parinteasca.:-rimind schima monahala. -. ajungand la adanci batraneti. staret. Arhim. la Manastirea Varatec. Nectarie Banul. sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. Deci. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. ::dita de fiica marelui voeivod. ctitorite de Constantin Brancoveanu. nr. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a. p. Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. in acela~i an.. a daruit ve~minte.. ". urmand exemplul inainta~ilor ei. imbracaminte la icoane. Apoi. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. mare dregator al Tarii Romane~ti. Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei.. carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. logodindu-se cu Hristos ~i . a racut numeroase donatii de bani. Viata Acest cuvios arhimandrit. carti. Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. Viafa unui fmbunataJit calugar roman. carti de cult ~i multe . schimonahia Elisabeta Bal~. . 770-791. Apoi. In Bucure~ti. 1898 3 iok. 1898. 603-632. Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. a restaurat biserica Domnita Bala~a. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei.:andele. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. de asemenea. De asemenea. Buc.R. dar nu avu copii. Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B. 7.C U V I 0 . icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. lstoricul M-rii Horaita. duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX.Hituri de mormantul mamei sale. acoperaminte de fir.ilrele.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. e~minte. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei.O. Elisabeta. 1857. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i. Inca pe . cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. pe toate le-a impartit :a saraci. . precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului.:. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti.

pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. regretat de fiii sai duhovnice~ti. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. parintii voiau sa-l casatoreasca. de curand infiintata. de mitropolitul Veniamin Costachi. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. mitropolitul Grigorie. tanarul loan. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii. Parintii sai. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. pe ascuns. tinutul Neamt. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. ca sa-i organizeze tipografia. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. Nicolae ~i Pelaghia. a pornit spre Manastirea Neamt. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. Dupa cativa ani. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. alaturi de ctitoria sa. La 26 decembrie. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. din vestita familie de dregatori moldoveni. dupa obiceiul vremii. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. cuviosul arhimandrit. lasand staret pe unul din ucenici. dar nu reu~e~te s-o termine. Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. dar el. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. b. numita Roseti. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. pe cand erau cu totii la nunta. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. . a ie~it afara. 1859. Apoi. Intr-o noapte. dezgustat de cele pamante~ti. La varsta de douazeci de ani.

loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului.ajutat de inca 30 de monahi". . a raspuns loan. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca.C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2.:cei paduri.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. Murind tatal sau. in acela~i .A-i faceti di s-a facut monah. unul din casnicii tatalui sau. 5. Dar smeritul nevoitor. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i . Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile. 3. Si iata. Deci. Aici s-a . nu departe de schitul cu acela~i nume. care ii 5ehimbase hainele la plecare. fnvatand me~te~ugul tipografiei. . :ubind toata viata saracia lui Hristos. le-a spus: .:u-se. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. . dar nu 1-au ~it. un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. daca o vrea Dumnezeu. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. Mergand pe jos toata noaptea. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa. Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. 6. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. Dupa plecarea sa la manastire. nici la stanga.Vrei sate faci monah? . Abia dupa doi ani de zile. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti. Sa nu te lbati nici la dreapta. 1-a gasit la Manastirea Neamt. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura.:a ~i-a ales partea cea buna. 1-au cautat parintii peste tot.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. intorcan. pana ~i la Sffmtul Munte. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. ca ajutor primului tipograr.A~a. 4. 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. 7. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. Apoi.:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. Dar acum nu aveti ce s. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: . aici sa te sui. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: .

Apoi. Spunea acela~i ucenic ca. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. insa. a zis: . a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el. 4 diaconi. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. 1-a slobozit cu pace.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. apropiindu-se. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. dintre care 12 erau preoti. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. Dar. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. Apoi. langa Muntele Horaita. 8. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. Si indata a vazut o lumina. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. in ca1iva ani. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. Deci. Dar. din cauza deselor tulburari. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. Si s-au adunat in jurul lui. irnpotriva vointei sale. Apoi. pana in anul 1843. a plecat la Ierusalirn. 4 cantareti ~i restul ascultatori. ca o vapaie de foe. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. 9. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. 10. . arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. Apoi. preot ~i arhirnandrit. drept loc pentru altar. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. Sea. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. Astfel. 11. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. deasupra unui brad. In Bucure~ti. pana la 70 de rnonahi. gasind bradul. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. cu banii adunati de la credincio~i. ca un adevarat parinte. in prirnavara anului 1830. 12. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. au luat ve~rnintele ~i. a hotarat sa zideasca jos.

. pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. El nevada altul in loc. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. foame. dupa opt ani de casnicie. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. tocme~te un om cu doi asini. tacand ucenicul. acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. il va pazi . Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie.Parinte. ca sa §edem acolo in pustie. sete. se racea sanatos. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. ruinate.Dupa credinta voastra. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. ierodiaconul Nectarie Banul. Ducem bagajul in mainile talharilor. ii binecuvanta §i le zicea: . la Mormantul Domnului. caci aveau pe staret la mare evlavie. fiilor. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. pentru ca §edea in pustie. ucenicul sau. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. pe Tabor. 17. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca. Atunci. Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei. cu sotia. caci este bogat. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata.C U VI0 . rabdand multe ispite. daca citea la vreun bolnav. care.Fiule. sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. nu aveau copii. pana au deprins limba araba. anume Iosif. 15. din Cana Galileii. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. 14. pentru citit §i spovedanie. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. Toti alergau la el pentru sfat. a zis ucenicul. Apoi a zis batranul catre ucenic: .Fiule. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. au pregatit var. ca locuitorii din partile Nazaretului. Apoi au adunat piatra de zidarie. distrusa in secolul XIII. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. 16. Dupa aproape un an de zile.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: . un me§ter zidar din 'Nazaret. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. s-au urcat amandoi pe Tabor.

nu gasea cararea sa coboare. lJi multumesc. se va face sanatos. 18. 19. Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. parinte. insa. Dumnezeu sa te ierte. i-a citit cateva rugaciuni. iata. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. copilul s-a racut sanatos. ca ii-am gre§it. De bucurie. am orbit ~i nu vact pe unde sa merg. omule.Fa mila cu mine. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. de acum. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne. ~i cite~te copilului meu. Intalnindu-1. rn-a pedepsit.De unde e~ti. ie§ind afara. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. §i mergi cu pace. plangand: . omule al lui Dumnezeu. parinte. i-a zis el. cu darul lui Dumnezeu. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. maniindu-se. Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. Intr-adevar. Dar batranul se ruga in padure. Spunea iara~i ucenicul ca. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. apoi a stropit copilul. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: .Crede in Dumnezeu. 1-a luat de mana §i i-a zis: . preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori.De ce vii la mine. Atunci cuviosul. i-c. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui. a binecuvfmtat §i a sfintit apa.utand sa-l ucida. milostivindu-se spre el. ca este bolnav de moarte! . Iar parintele. omul. femeie. .IarHi-ma. dl. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . de vei citi fiului meu. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. ca. urcand pe Tabor. cum a ajuns acasa. Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. o femeie mahomedana din satul Daburia. vei vedea.Vino sa-Ji arat eu cararea ca. i-a furat un mic vas cu . mergi in pace. Iar unul din ei. Deci.Nu rna due la nimeni altul. parintele 1-a intrebat: . Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid. ca fiul tau se face sanatos. AWi data.Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. de la marginea muntelui. vazand credinta ei. apropiindu-se de batranul. §i pe cine cauti? . a zis: . spus.

arhimandritul Irinarh. Auzind de balaur. Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului. unde ai vazut balaurul. Apoi 1-au pus pod la casa. lasa-ne sa taiem copacul acesta. nu te mania. ~i s-a potolit fiara. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace. au zis ei . Dadi va voi da voie sa-l ucideti. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit.Taiati-1. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. 20. ascultand sfatul cuviosului.Spune-ne. sa nu-i faceJi nici un rau. taci. precum nici el nu mi-a racut mie. pe cfmd il coborau de pe munte.Taci. i-au zis: . Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . intra.Toata padurea este a voastra.m. dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . s-au intors la Nazaret. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu. nici altuia vreun rau.Batra. se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. maniindu-se. ~i cereau copacul. Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. Atunci parintele le-a zis: . fiilor. . In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. parinte. Atunci s-au linistit oamenii ~i. taind copacul. 22. ca am venit sa-limpu§ca. . Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau. Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. Din intamplare. a raspuns parintele.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. a dispuns cuviosul .nule.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. grqesc inaintea lui Dumnezeu. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. Atunci au scos copacul acela. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna .Ba nu. cerandu-i darul rugaciunii minJii. . Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . ca ne este de trebuinta . cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. dar nu faceti bine. cum ca stare}ul sau. Iar batrfmul i-a zis: . ca este lfmga biserica noastra. ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. Deci. crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: .nd Cuviosul Irinarh in pestera. ca eu am facut pace cu el. 21. Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina. nu cumva. Apoi. l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos. Ci lasati-1 . a dat peste el.

vazand ca nu pot. indata inceta din buze.Cinstite parinte. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. Numai duhovnicul lui. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor. ~ezand in scaun. dar nu am putut. dar am Jasat-o. Spunea iara§i parintele Nectarie ca. ca fugea de slava oamenilor. sihastrul de Ia Dalhauti. Atunci. ca sa nu cada in mandrie. parintele losif'. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. 24. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. 1-a intrebat: . Ia miezul noptii. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. nu i-o da iara§i? .II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi. acei 12 ani. iar daca simtea ca rna uit Ia el. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune.Cinstite parinte.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. numai sa voiasca sa o ceariL 25. mi-a spus biitranul Gherasim. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828).Ba i-o da iara§i. Dar mi-a spus mie a§a acoperit.Fiule. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca. Caci pe cand ~edeam in pustie. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. ~tia taina. . iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. indraznind. ci. vezi mai sus p. Iisuse Hristoase. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. dar nu rna ardea. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . 340. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. Intorcandu-ma la chilia mea. m-am lasat de rugaciune. cu adevarat am avut-o putina vreme. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. din Muntii Neamtului. 23. miluie~te-ma pe mine. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. a raspuns biitrilnul. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. 26. Fiul lui Dumnezeu. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu. ~i m-am marturisit. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: . de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe.

u. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa. sa. vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta. anume Nifon.sfintit. Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :.. .Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra. care.::mnezeiasca Sa putere. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata. -Temea lor. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai. ierodiaconul Nectarie Banu1. =plinit. 28.2. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. . p1angand: . Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor. el a prezis rna :. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta. iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl.::.:.man de la Constantinopol.erminata. la manastire . . 27. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1. 2Jebat.Cinstite parinte.:. Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav.Fiule. Dumnezeu. batranul. s-. ca a§a a binevoit ca prin noi. ca eu sunt on :.. daca te vei duce din viata aceasta.. E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului .--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata. de asemenea.. s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea.Cinstite parinte. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. . strainii §i saracii. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :.~i aratt :. pana va obtin' . Sfintia ta ai avut dar dt ... dupa cum s-a implinit. 'Tico§eze sa nu ne supere.Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul. ca lnsu§i Hristos 1-.::astire. simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte. ci pentru acest loc sfant a1 Sau. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc.:. ... eu nu am darul sfintiei tale. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale.-'?a marturia ucenicu1ui sau.::ril. .::. arhimandritu :.catos. ca se va fac' . . A mai prezis pentru un monah critean. Astfel.Fiu1e.=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai.ermina biserica inceputa de el.::.:. minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine.

staret ~i parinte. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. s-a auzit vestea aceasta peste tot. Apoi. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. trecand Carpa}ii.. 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. 1859. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. Mai traind putine ceasuri. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. la 26 decembrie. Dup2. indata ce a raposat staretul. Dorind sa slujeasca lui Hristos. Preacuvioase Parinte Irinarh. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. Apoi.N eamt (1790 .406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului .c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. 29. In acea vreme. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. vaz3. unii rupeau. a ajutat la innoirea chiliilor. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. a primit schima monahala in 1810. revenind in schit. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. . Timp de aproape douazeci de ani. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. arhimandritul Silvestru. Mitropolitul Veniamin Costachi.c. barbati ~i femei. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el. cinci ani de ucenicie. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805.. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. Iar tand sa-l ingroape. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh. In anul 1821.::: seculare din preajma schitului. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. din evlavie. 30.

iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. marturii istorice. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca. Miinlistirile dobrogene. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului. de altfel. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel. Ajungand in varsta de aproape 70 ani.255 . Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. 6 De la Dunare la mare. Deci. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Astfel. 175. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. 1914. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. impreuna cu ucenicii sai. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. Bucure~ti. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. iar alat\}ri. Roman Sorescu. datand din secolele IV. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. p. Apoi. Sub conducerea sa. 1977. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului.VI. inainte de secolele IX-XII. Timp de aproape 20 de ani. Celicul Mare. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. s-au stabilit aici. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. Stefan Mete~. 184-202. p. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. Galati. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. Taita. un corp de chilii. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. Invrednicindu-se de darul preo}iei. 253. Gherontie ~i Isaia. In aceasta parte a Dobrogei a existat. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. Arhim. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica.gara~ului.

Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. mai mult de 20 de ani. lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. in lipsa. din Moldova ~i din Transilvania . staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". pana §i din Ardeal. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. in anul 1833. vorbea rara randuiala. Vazand viata lui. Insa§i Manastirea CoCO§. Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. . cu randuiala de viata atonita. umbla rara indiltaminte. a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. Dupa o nevointa ca aceasta. il pre}uiau §i urmau sfatul lui.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. in vara anului 1862. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. inainte de sfar§itul sau. mai sus de Schitul Vovidenia. in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. siha§tri. El venea din marea lavra a Neamtului . cu hramul . caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene. Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. a inceput a se preface ca este nebun. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . pentru dragostea lui Hristos. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. aproape de comuna Niculitel. Se imbraca diu. invatfmd.

care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. parin{ilor ~i fra!ilor. Pe ha. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. nici in ziua urmatoare. Deci. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. au observat ca avea o hartie in mana sa. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. cautand sa-l ridice de jos. in a doua jumatate a secolului XIX. fiind petrecut de tot soborul.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: .Slava Tie. Apoi. Doamne. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. adormit in mijlocul chiliei. intrand pe fereastra inauntru. care se preracea ca este nebun. dupa obiceiul locului. Auzind toate acestea. in rugaciune ~i lini~te. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. apoi iar i~i continua nevoinla sa. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza. au gasit pe pustnicul Gherasim. . Ziua citea Ia Psaltire in chilie. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. caci u~a era incuiata. stare{ul manastirii a zis: . Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. Gherasim pacatosul".Ierta{i-ma. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. La fel. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. Mancarea o primea de Ia ob~te. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu.

Te leg pe tine. infrico~at . rugandu-se . In prima noapte. a cazut in genunchi ~i. ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. i s-a racut Sfantul Maslu.Teme-te. iar el ii citea in fiecare miez de noapte. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. ~i era mare durere in casa aceea. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. a zis: . cu lacrimi in ochi. fugi. s-a imparta§it. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . caine. duhul eel rau a fugit . ne§tiind ce sa faca.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. silit de rugaciunile lui. Bolnavul racnea. s-a spovedit. Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. pana cand le-a omorat. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte. Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. pleaca.Nu rna frige. Dupa mai multe zile. Deci. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . rugandu-se.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu.Nu rna frige. caine. a raspuns: . iar femeia §i copiii plangeau. a zis: . iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: .Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. duh necurat. departeaza-te. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. a zis: . iar diavolul. venind batranul in schit. diavol necurat. egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. iara~i s-a rugat cuviosul.Nu rna frige . caine. cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui.

Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. La 12 noiembrie. Monahul Casian Cernicanul. in aproape de biserica Sfantul Visarion. Idem. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. iar Ia 20 septembrie. Nectarie. ~i mama Sfantului Calinic. sub ascultarea cuviosului starel. La 24 mai. la 9 aprilie. Viafa Ji nevoinfele D. 1850.si Ciildiirusani.. Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. ed. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. inval3. cu numele de schimonahia Filoteia. La 13 februarie. 1868. apoi. A. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. pe care o pastore~te timp de 17 ani. Buc. Arhim. 1995. nr. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin.". este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. La 14 decemhrie. a fost hirotonit ieromonah. 1870.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. Bucure~ti.B. 1808. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. La 14 septembrie. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. Tanarul Constantin.O. Bucuresti.D. in . fericita Floarea. formand o aleasa ob~te monahala. 1820. ieroschimonahul Pimen. 1870. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. impreuna cu duhovnicul san. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. aIl-a 8 . Calinic. dupa ce ~i-a crescut copiii. 1813. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. a fost hirotonit ierodiacon. 1808. s-a calugarit cu numele de Acachie. Baldovin. 12/1898. Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . s-a retras in Miinastirea Pasarea.nd carte in Bucure~ti.R. 1815. 1867. se muta la cere§tile laca§uri. 1818. arhimandritul Timotei. 1787. iar la 11 aprilie. eel mai mic dintre copii. La 3 decembrie. 1893. Istoria Mdniistirii Cemica. se retrage din scaun la manastirea de metanie. intrand in viala monahala. primind marele ~i ingerescul chip. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic. De asemenea. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica.

ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. iar pe siiraci mereu ii miluia. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. 5. iube§te §i tu pe tori". 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. ieroschimonahul Pimen. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului. De vedea pe cineva scarbit. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. 26). insa nu intins pe pat. 2. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. 4. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. impreuna cu el se intrista. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. Cuviosul Calinic. postea foarte mult. in anul 1813. 6. pentru cii toli se .412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. cii. dupii cuvimtul ce zice: . Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare.Daca vrei sa te iubeasca toJi. dupii cuvantul Domnului. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. Dupa primirea darului preoriei. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. 1955. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. 7. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. a primit Taina Sfintei Preo!ii. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. dupii miirturia biitrfmului Hariton. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. b. 3.

Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. facand ascultare . cuviosul era atat de Iini§tit. crezand ca nu va mai scapa cu viara. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. cand a mancat o jumatate de prescura. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. pana la Sfintele Pa§ti . Fericitul parinte Calinic. cand. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. spre bucuria staretului §i a tot soborul. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. ori de cate ori era ocarat de cineva. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic. adica. tara numai un ulcior cu apa. Deci. insa . Dar. . s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. 10. 9. 11. Cu toate acestea. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. 8. Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. din !ipsa dreptei socoteli . inca din anii tinerejii. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. Pentru aceasta. graia d1 ?ine. se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. Deci. slabind foarte tare. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. . luand binecuvantare de la staretul manastirii. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. fn primavara anufui HH7. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . starerul Dorotei era foarte mahnit. Spuneau parintii ca in chilia sa. Dorotei. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. apoi. Din ceasul acela. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~. ca veneau la spovedanie nu numai monahii. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 . satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. cu darul lui Dumnezeu. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. din postirea cea de 40 de zile. IZ. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca.C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. Dar.

De aceea toti il iubeau. cuviosul se silea. Caci o socotea . Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. 15. 21. Dupa ce a fost randuit stareJ.moartea sufletului". 18. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti.414 PATERICUL ROMANESC 13. el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus . fie prin gfmduri. §tiind ca . veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. Uneori zicea catre ucenici: . marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. arhimandritul Anastasie Baldovin. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. timp de 40 de zile.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". 16. In locul multei vorbiri. atat calugarii ~i mirenii. gata oricand de lupta. dupa apusul soarelui. ci atipea cateva ceasuri pe un scaun. Ucenicul sau. Numai seara. sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. 19. iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. dupa porunca apostolului . in sfanta ascultare. prin pilda vietii Sale pamante§ti". 14. 20. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. -~ . ca sa nu vaHime ~i pe altii. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. Astfel. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca .Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. viata de ob~te . cat §i episcopii §i dregatorii tarii. ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. fie prin trup. incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. nu numai cu viata sa. nici legume fierte la foe. In vara aceluia~i an. ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. imbracat ~i incins cu o curea lata de piele. iar nu un om pamantesc. Era ca o adevarata santinela. Spuneau parintii ~i aceasta. 17.

. care aveau solzi mai mari. un alt pa§a. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune.:n calugar tanar. ~i astfel. Intr-o :. pline cu pesmeti de paine. trimise de pa~a . §i cu mo~ul. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae. prin chiliile calugarilor. pe . 25. _:i::ld putin pe ganduri. curatind de solzi o caracuda mica. Se hranea numai cu verdeturi.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii.Am venit ~i cu tata. 24.:a~ " Apoi tot el raspundea: . Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim. ~u stramo§ul. cu multa infranare. ca nu rna necajeam .:.illugari in biserica.. zicea: . Ca pe toti ii imbarbata.i:!apostit la M~mastirea Cernica. care i§i avea tabara in satul ? antelimon.Na. pe stdimo§u-tu.d-o cu cutitul. ~i acelea o data :=e zi . le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu.::f-1-tu.-:'mastire. drept ostatica. :. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi. cu rugaciunile Sfantului Calinic. calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete.arele turcilor din tabara alaturata. multi locuitori din Bucure§ti s-au ::. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga. na! De ce n-ai adus pe tata-tu. 26. In acele zile de grea incercare pentru tara. In primavara aceluia§i an. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica.pit o calugarita din Manastirea Pasarea . Tot in anul 1821. ~i cu mama. in timpul rascoalei din anul 1821 .. Atunci el. a zis: . pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar. auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. -::J. a ra.:. Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . 23. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia. pe mama-ta . s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte. Dar . multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor. Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae..>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . mai-marele turcilor din tabara apropiata. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . a inceput a carti ~i. Deci. indata a fost ascultat. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe.. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din .

Iar staretul Gheorghe i-a zis: . r Atunci Sfantul Calinic. primejdie. auzind de razbunarea turcului. inainta~ilor sai. Deci. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti .:. de asemenea.o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor. marele staret a. a terminat de pictat biserica din insula . In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur... a flicut priveghere ::. cunoscuta pfrti.Pasarea.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. iar dupa patru an: a fost zidita din nou._ .:.care erau sub administratia sa. ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. . astazi cu numele de . Mai inainte insa de inceperea bisericii. 28. Sfantul Calinic a fost. dupa porunca cuviosului. 27. Astfel. dupa exemph. chiar in noaptea aceea. a~a cum se vede pana astazi. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica.416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic. Cernica avea doar . turcul a scapat cu viata. apoi. ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri . Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: . 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul. Snagov. telegu}a. cerand ajutorul lui Dumnezeu. Cutremurat C= aceasta minune. Cand a intrat stare}. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" . Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe. Caci. Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de. Marele Mucenic i-a adaugat.Hmtana turcului". aceste cuvinte: .= toata noaptea..Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" . ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . Caldaru~ani. pe cand pa~a lua cafeaua. eli:: care.Sfantulu' Nicolae. ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae. In anul 1832 a inceput noua biserica. A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale. s-a flicut la intrare o fantana. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica.".Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. Dec suparandu-se cumplit.

binecuvantand raina. intrand in chilie. a ridicat case §i adaposturi pentru . zicand: . vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . ca era miezul noptii . Scoala-te ~~ fi i sanatos. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. i-a dat otrava. Sfantul Ierarh Nicolae.Doamne. dupa Vecernie. In ceasul acela. a plantat vii ~i :Uuri . a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae . zicand: . Nicolae. 31. Apoi.:.Valcea.Nu vei muri de otrava. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . . Erau doi oameni necunoscuti.C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. Iar el a raspuns : . Atunci. unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant". Dumnezeul mfmtuirii mele . Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina. b umbra noptii.ameni §i vite. a :l. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa.Valcea.·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra. incat nu mai incapeau in amandoua insulele. un glas de taina i-a raspuns: . s-a rugat lui Dumnezeu. Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau. incat se mirau toti de priceperea lui. 29. cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. marele stare} a adunat soborul in biserica §i. au cantat acatistul Sfantului Nicolae. Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. ". Drept recuno§tin}a.. din marea lui smerenie. dupa ce au descarcat povara. in anul 1850. mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. indemnat de zavistnici. Sfi'mtul Calinic. a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului. Pe cand era starer. Apoi. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. indata au plecat.Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. care. dupa Pavecernita. Apoi. ascultand rugaciunea placutului sau. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale.Sfinte arhiereule al lui Hristos. Astfel. nu a primit. 30.. afara de tine .

a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie. Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . In anul 1829. Apoi a plecat. Deci. a zis in sine: . indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. Barbu Dimitrie ~tirbei . . 35. 36. iar pe bietii calugari. 37) .ascultatorii din arhondarie".ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. 33. a §i inceput a da porunci la protopopi. statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare. Alta data iara§i le spunea: .Iubitii mei fra1i §i fii. cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: .Ah. duhovnicul sau.Parinte. . tot nu este ca unde §i-a pus metania . ~i ceea ce este nu. a§a §i Iuera. . cu multa mahnire a primit alegerea de episcop. fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. cautand la dan§ii cu durere de inima. 34. a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da. parinte Calinic. a vazut multime de musafiri care atunci venisera. ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. 1850. cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. la 14 septembrie. lar el i-a dat 50 de lei. dar n-am avut.Calugarul. Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . ca. fiindca inima lui nu este in pace. Spuneau ucenicii Sfantului Calinic . in dimineata unei zile de praznic. aproape de arhondaric . nu (Matei 5. " . Ca. Anastasie. lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma.A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei.§ade cu posadnica".418 PATERICUL ROMANESC 32. da.domnul Tarii Romane§ti . Deci. privind pe fereastra . ca nu ii am acum". . 38. dupa cum invata. Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: . cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. 37. Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: .Ce cugetai. pe cand vorbea cu parintele Pimen. In alta zi. Dumnezeule. ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i . luna iulie .§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . Spunea ucenicul sau.

?::easfintitul Calinic: . blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -. dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa. in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare.Ma minunam de a§a viata mai presus de fire. Acela§i ucenic spunea: .:.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti. Si bunul pastor.Avea obicei fericitul ca. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant.Semenea intrebari".:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. imi zicea: . Adeseori imi zicea fericitul: . care fusesera distruse de incendiul din 1847. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare .:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau. i-a ascultat. 40. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor ..:nnic. la .. multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini. Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant.. al carui acatist il citea zilnic.:. L-au dezgropat de trei ori. De aceea.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39.Dumnezeu §i al marelui ierarh. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale.serica. pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant. 41. In vara anului 1854. Si iata. :nilostivindu-se de ei.. 43 . intreg §i nevatamat.. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea. era rezemat de zidul . a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea.Fiul meu. casele episcopale §i seminarul. Trupul raposatului. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii._aintam cu intrebarile mai departe. 42. Deci.. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu. protectorul sau. Odata cu -. rna tinea lang a . Cu ajutorul . fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani. insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata. Iar daca . . pe .:. :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii.>reasfintia sa mai mult timp . _::e anii 1854-1856.::.Nu este acum timpul pentru . dupa rugacmnea de seara. mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu.

sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica. Deci. . Odata. protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare.Nu. cand nu avea ce sa dea milostenie.ntul Calinic: .in numele Domnului nostru Iisus Hristos. Apoi . ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela.fratii lui Hristos". Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. fiul meu. Apoi. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. . ca sa aiba sa dea la .420 PATERICUL ROMANESC bisericii. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. intrand Sfantul Calinic in chilia sa. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici . minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor. La sfar~itul slujbei. se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . . plangand. fiul meu . Dar nu credeam sa mai traiesc. staretul Cernicai.De ce plangi . La sfar~itul rugaciunilor. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. Spunea parintele Anastasie. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana. Si. plecand insotitorii sai inainte. sculandu-se sanatoasa de jos. 44.Nu am nimic. au poposit putin intr-o poiana. a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi. 46 . bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. a inceput a plfmge cu multe lacrimi . a murit! . Deci. a raspuns el. au dat slava lui Dumnezeu. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. Te doare stomacul? . scoala-te! In clipa aceea.De ce plfmgi . pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori.. o. ucenicul Sffmtului Calinic. saruta cu lacrimi sfintele icoane.. Nicandru.Era atat de milostiv. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. . renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. de Ia picioare spre cap. cumplit chinuita de un duh necurat. !neat. Uimiti toti de aceasta. caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. multumind binefikatorului ei. Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: . 45. Si iata. Dupa citirea rugaciunii.

epitropul i-a dat ~ase galbeni. en darul §i cu blande!ea sa.s-a intil. episcopnl Ramnicului.Mai Scarlat. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. . intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor. milostenie femeii de afara. Odata. Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti.Cand hirotonea preo!i. Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: . caqi de preo!ie ~i alte car!i de . Deci. Dupa trei zile. aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. a potolit acea tulburare. acela.pentru ca eu. l - . i-a spus: J . aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica. ca episcop. cu voce inalta a strigat: ~ . astazi nu mai miin:l. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte. o femeie :o~imdu-i milostenie. in timpul domniei lui Cuza Voda . dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna. 48. daca ai mancat ieri. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza. sa-mi primiti demisia. este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. At1i'md de aceasta. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47.PreasfiUlite. Calinic. invaJatura. . Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . chemand pe parintele Anastasie. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa. Ia o biserica din Craiova.a zis Sf1mtul Calinic . iar daca nu.Maria Ta. Iar in ograda episcopiei. sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. ucenicul sau. nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. Scarlat Cretulescu. milostenie. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare . a raspuns el. Apoi. [ 49. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere.Demisia dnmitale pot sa o primesc. ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva.spunea ucenicul Sfantului Calinic . Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. ministrnl s-a suparat §i. i-a poruncit zicand: . Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor.Dil.Dar cuvio~ia ta.

Calinic. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. ianuarie. copila s-a imbolnavit de epilepsie. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. de aceea. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . In ceasul acela . Calinic. sa se bata cu turcii. numaidecat. a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:. lnsa. . 1867. are sa fie un razboi cu condeiul. Anastasie: . avfmd darul inaintevederii. !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. Dupa aceea. pentru asprimea locului. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . Dupa zidirea Manastirii Frasinei. Amin. 52. unde s-au adunat vreo cativa calugari . o copila din satul Muereasca. Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. gubavia ~i tot felul de pedepse . inainte de retragerea sa din scaun. De aceea. Sfantul Calinic. Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. . dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. In vara aceluia§i an. fiul meu. in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. Deci. ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. intr-una din zile a spus ucenicului sau. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. Calinic.Si iara~i. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. alergand dupa vite. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. cu ajutorul lui Dumnezeu. cum nu a fost de cand pamantul. Ramnic. precum: saracia. 17''. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. parte femeiasca. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. au sa fadi romanii mari victorii. spre a fi chinovie de parinli monahi . ca la 1866. Dupa acest razboi sangeros. adica cu diplomatia. sub nici un chip. sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. La rugamintea parintilor ei. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. 53. n-au putut sa se adune prea multi parinti. §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. 51.Sa §tii. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica.422 PATERICUL ROMANESC 50.

cand a decedat. . dupa porunca Preasfintitului Calinic. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune. da. Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: . a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: . . Apoi. fara numai verdeturi .Fiul rne~terului Costache. ai sa te faci sanatoasa. Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului.Rugati-va §i voi Maicii Domnului. . a zis blandul episcop. sa ~e sarute copilul. din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. Boala il . pe~te n-a mancat.>ila zacea in pat in grea suferin}a. Sa mergem sa ne rugam dansa. s-a imbolnavit de epilepsie. 55 .nd era episcop de Ramnic.Ce trista intamplare. branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin. i-a citit rugaciunea de iertare.Ai sa te faci sanatoasa. Cum a intrat in casa. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. ~2. Pe d. ca sa biruiasca mandria. 57. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat. ~i acelea rara untdelemn. care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei. §i te roaga Maicii Dornnului.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 .:::hinuia tot mai cumplit. cerandu-i ..:::1 adevarat sfant §i racator de minuni. a zis copilul. mangaind-o. Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf. o data pe zi . Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11 cunoa~te. obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda. cand a fost ales episcop. Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. i-a zis: . Iar unt.G.spandit in toate partile.Da. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic.Du-te acasa. dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe . i-a zis Preasfin}itul. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica. -~:::ru . Vestea acestei minuni s-a . Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850. oua.Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic. 54. Spunea iara§i ucenicul sau ca. a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei. da. me~tere Costache. Deci.:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. copila s-a sculat sanatoasa din pat. Mercurie. da. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava. tatal §i-a gasit feciorul sanatos. Dupa o zi. 56. ~i pana in anul 1868.

a ie§it de la el a§a de vesel ~i luminat la chip. Manastirea Cernica. Deci. greutatea metalica cadea in lighear. fra1ii Baldovini. cuviosul era permaneL. Sa §tii ca la ~apte ani cand rna va dezgropa pe mine. Sfantul Ierarh Ca