Patericul-Romanesc-Editia-5-Arhim-ioanichie-Balan.pdf

Arhimandrit IOANICHIE BALAN

. . .,...

PATERICUL .-. ROMANESC

Arhirnandrit IOANICHIE BALAN

PATERICUL ROMANESC
A

CE CUPRINDE VIA T A SI CUVINTELE UNOR SFINTI SI CUVIOSI PARINTI CE S-A U NEVOIT IN MANASTIRILE ROMANESTI (SECOLELE III- XX)

TIPARIT CU BINECUVANTAREA INALT PREA SFINTITULUI

DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI Editia a V-a
~I

BUCOVINEI

EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA

- 2005 -

PREFATA
la a IV -a editie

Cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos, Mfmtuitorul lumii, ~i cu rugaciunile Preacuratei Sale Maici, se tipare~te astazi Patericul Romanesc intr-a editie definitiva, la care s-a lucrat peste 30 de ani. Intrucat a treia editie a Patericului Romanesc a aparut inainte de plecarea la cele cere~ti a parintelui nostru duhovnicesc, Arhimandritul Cleopa Ilie, eel mai reprezentativ chip de calugar imbunatatit ~i duhovnic iscusit din a doua jumatate a secolului XX, am socotit de cuviinta sa reeditam integral Patericul Romanesc intr-a editie imbogatiHi, care cuprinde o parte din invataturile cuvio~iei sale. Alaturi de Arhimandritul Cleopa Ilie am adaugat in Pateric ~i alti doi mari nevoitori de taina, monahul Marcu eel mult patimitor, care a suferit multi ani calvarul inchisorilor ateiste, precum ~i Ieroschimonahul Onufrie duhovnic ~i sihastru in padurile din preajma Sihastriei -, amandoi mutandu-se Ia Domnul in ultimii doi ani. Speram ca ~i ace~ti trei cuvio~i parinti sa ne fie tuturor modele vii de !raire neprihaniH1 ~i de rabdare in Iisus Hristos. Prin aceasta reeditare nadajduim sa punem la indemfma monahilor ~i a ~unilor cre~tini aceasta comoara duhovniceasca, insumand vietile ~i invata:urile a peste 380 de cuvio~i ~i sfinti autohtoni din inceputuri pana la sfar~itul ::nileniului doi. Fie ca Bunul nostru Mantuitor, cu rugaciunile Prea Curatei Maicii Sale, sa binecuvinteze ~i a patra editie a Patericului Romanesc, spre slava Prea Sfintei Treimi, spre zidirea duhovniceasca a neamului nostru ~i spre folosul de ob~te al celor ce vor sa se mantuiasca.

Arhimandrit Ioanichie Balan
Sfanta Manastire Sihastria invierea Domnului 15 Aprilie 2001

PREFATA
(la ediJia fntfi)

Cartea de fafa este rodul unor fndelungate osteneli ale parintelui ieromonah Ioanichie Biilan. Stapfinit de o neistovita cautare manifestata ca o vocaJie, Cuvio~ia Sa a colindat prin toate laturile pamfintului binecuvfintat alfarii spre a-i descoperi comori duhovnice~ti. Si osteneala i-a fosi raspliitita din bel~ug. A cercetat #a adunat numeroase ,miirgaritare de mutt pref", chipuri ~i cuvinte de aleasa pow1fuire duhovniceasca ale unui mare numiir de calugari # ierarhi romfini fmbuniitaJili, traitori de-a lungul secolelor pe toate plaiurile patriei, evidenfiind # pe aceasta cafe unitatea spirituala a neamului nostru. Toate acestea le-a cuprins sub titlul de ,Patericul romfinesc", pateric ce va sta cu cinste alaturi de alte car{i de acest gen ale a/tor popoare ortodoxe. Marea majoritate a persoanelor cuprinse aici s-au fnvrednicit de o fnalta traire fn Hristos, adevarate fntruchipari ale unei nespuse iubiri de Dumnezeu ~i de oameni. lmplinind Evanghelia fn diverse forme de viefuire duhovniceasca, cei mai mulfi fn ob~te, alfii, potrivit unei chemari tainice, pentru o vreme ca siha~tri, fnsa fara a se izola spiritual de semeni. Depa#nd cu jertfelnicie ~i fn mod pilduitor sliibiciunile ~i patimile firii, precum ~i ispitele diavolului, fiecare fn felul lui a unit rugaciunea cu ascultarea, cele doua aripi ale sporirii duhovnice~ti, au povafuit, au scris, au edificat a~ezaminte care ne stau miirturii stralucite pfina azi; s-au depa#t nefncetat printr-un duh de excepfionala putere de jertfa, aratfindu-se, a~a cum se vede din acest pateric, adevarate modele duhovnice~ti pentru toate timpurile. Esenfial, fmbinarea fn acest admirabil echilibru a celor douii dimensiuni - iubirea de Dumnezeu # de om - slujire fn duhul Evangheliei, caracterizeaza toate aceste viefi # arata fntr-un mod viu ce a fnsemnat sfinfenia pentru ei # ce a fnsemnat aceasta sfinfenie a lor fn mijlocul poporului dreptcredincios. E de ajuns sa citam fn acest sens una din povaJuirile marelui mitropolit Veniamin Costache: ,Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate fn binele Bisericii, patriei ~i omenirii, nu va pieri cetatea noastra ". in acest spirit de larga deschidere # exprimare a iubirii, sfinJeniei ~i slujirii, este alcatuita aceasta carte.

PREFATA LA EDITIA iNTAI

Totodata, lucrarea de faJa are $i o a doua fnsemnatate. Ea este menita sii risipeasca parerea raspandita fn lumea de peste hotare, potrivit careia fn popoml nostm n-a existat o spiritualitate traita cu totala dliruire de sine $i in s.finfenie. Adeseori, strainii se fntreaba: , Ce a dat poporul roman pe terenul activarii practice, al cre$tinismului fn general $i al Ortodoxiei fn special? $tim di Onodoxia s-a activat fntr-o spiritualitate remarcabila Ia poporul grec, Ia popoarele slave, dar nu cunoa$tem ceva asemanator fn istoria poporului roman. Su se cunoa$te o viaJa spirituala deosebita a poporului roman, cu atat mai puJin specifica lui". Avand fn vedere aceasta cunoa$tere a Ortodoxiei romane$ti, cartea de fafa este menita sa fie # pentru strainatate o carte de recomandare a spiritualitaJii remarcabile # unice a Ortodoxiei romane$ti, manifestata fntr-un. mod superior, !mens # nefntrerupt, atat pe terenul preocuparii de desavar$ire persona/a, cat # pe terenul practic, de mare folos pentru nevoile poporului. Din ea se va putea convinge oricine ca poporul roman a dat dovada $i pe planul trairii religioase de o mare $i impresionanta forJa spirituata, atat fn realizarea unor chipuri de mare sfinfenie, cat $i fn practicarea unei pilduitoare iubiri de oameni. Se va putea constata ca $i fn poporul nostru dreptcredincios, Evanghelia s-a manifestat fn WJd impresionant, in cele doua marl direcfii ale ei: iubirea curata de Dumnezeu, manifestata prin rugaciune $i s.finJenie, $i iubirea de oameni, - crescute :mzfindoua din iubirea Tatillui care a trimis pe Fiul Sau fn fume ca om, $i din Jenja Fiului Sau pentru noi, pentru mantuirea noastra din pacat, din suferinJele $i moartea produsa de el. Patericul de fafa este o carte de aleasa traire duhovniceasca, dovedita cu fapte de numero$i slujitori ai Ortodoxiei romane$ti, care reflecta fnalta spiritualitate a dreptcredincio$ilor Bisericii noastre.

Preot dr. acad. DUMITRU STANILOAE Anul mantuirii 1980

INTRODUCERE Ia editia a Ill -a

Patericele sunt cartile duhovnice~ti cele mai reprezentative ale monahilor ~i credincio~ilor, dupa Sfanta Scriptura ~i Vietile Sfintilor. In general fiecare Biserica Ortodoxa i~i are Patericul ei, care cuprinde, pe scurt, viata ~i invataturile (apoftegmele) marilor Parinti duhovnice~ti din primele secole pana astazi. Astfel, prin cuvantul Pateric intelegem cartea cu viata, nevointele ~i cuvintele de folos ale parintilor ale~i ai fiecarei tari ortodoxe. Cel mai vechi pateric, unic in toata lumea cre~tina, este, insa, Patericul egiptean, scris in secolele IV-V, care s-a nascut in Egipt, patria ~i leaganul intregului monahism cre~tin. Dupa modelul Patericului egiptean, toate tarile, pe masura ce se cre~tinau ~i i~i organizau monahismul local, cu timpul i~i insemnau nevointele monahilor lor ~i i~i scriau patericul autohton. Pe langa Patericul egiptean, intre secolele V-XI s-au scris ~i alte carti similare /cu fapte, minuni ~i cuvinte duhovnice~ti deosebite ale cuvio~ilor Parinti din,acea' epoca, precum: Istoria monahilor fn Egipt, anonima (tradusa la sfar~itul secolului IV, in limba latina, de episcopul Rufin); Lavsaiconul (lstoria lausiacii) scris de fericitul episcop Paladie, in anul 420; Istoria iubitoare de Dumnezeu (patericul siriac), scrisa de fericitul Teodorit al Cirului, in anul 440; Matericonul (patericul cuvioaselor monahii din Egipt), scris de Avva Isaia Pustnicul; Limonariul (patericul sfintilor din Palestina), scris de Sfantul Sofronie al Ierusalimului ~i loan Moshu (secolul VI); ~i, ultimele, cele patru carti ale Cuviosului Pavel Everghetinos (secolul XI). Majoritatea acestor paterice au fost traduse ~i in limba romana inca din secolele XVII-XVIII, dovedind prin aceasta interesul deosebit al monahilor romani pentru marea spiritualitate a Sfintilor Parinti. Dupa cre~tinarea tarilor slave, ca Bulgaria, Serbia, ~i Rusia, ~i raspandirea monahismului in aceste tari, la inceputul secolului al XU-lea s-a scris Patericul Maniistirii Pecersca, de Cuviosul Nestor Cronicarul, pateric completat in secolele urmatoare. Tot in Rusia ortodoxa s-a mai scris ~i
/

INTRODUCERE

9

Patericul Manastirii Solovat, prin secolele XVII-XVIII, precum ~i alte paterice locale, inca necunoscute. in a doua jumatate a secolului XX a aparut ~i Patericul Muntelui Athos, scris de monahul Andrei. in mod firesc, ne intrebam de ce nu s-a scris pana acum ~i un pateric romanesc? Din unele insemnari ~i marturii se constata ca a existat un pateric al cuvio~ilor moldoveni, scris probabil de mitropolitul carturar Varlaam al Moldovei (1632-1657), care a circulat in manuscris prin manastiri, dar care cu timpul s-a pierdut. Se pare insa ca extrase din el au fost interpolate in partea a doua a Patericului egiptean, tiparit la Bucure~ti, in anul 1828, de mitropolitul Grigorie Dascalul, care, in prefata acestei carti, spune: , ... Care cuvinte, cate au fost cu nume, dupa alfa-vita, s-au talmacit de iznoava din Patericul eel grecesc1 de eel intru fericita pomenire dascalul Pafnutie2 • Iar cate sunt a~ezate in deosebite pricini flira de nume, unele s-au pus din Patericul eel rumanesc, dupa cum s-au gasit scrise cu mana. Iar altele iara~i de iznoava s-au talmacit din eel grecesc, a~ezandu-se fie~tecare pricina Ia locul ei in capete, dupa cum se vad". Deci, dupa marturiile de mai sus, se constata, in mod sigur, ca a existat ~i in spatiul romanesc un pateric autohton, manuscris, care circula prin mfmastiri ~i schituri. Trebuie remarcat faptul ca au circulat, inca din secolele XIV -XV, mai multe variante de paterice, traduse din limba greaca ~i slavona, numite, dupa titlul slavon, Otli$nice (Cartile Parintilor), care se intatnesc astazi in numar impresionant la Biblioteca Academiei Romane, pe care le citeau monahii prin manastiri, atat la chilii, cat ~i la trapeza. in anul 1888 s-a aflat un mic pateric romanesc ,ce cuprinde intru sine cuvinte folositoare ~i vreo cateva istorisiri ale vietii unor sfinti carii s-au nevoit in pamantul Moldo-Romaniei", luat dupa mitropolitul Veniamin Costachi, insa flira insemnatate deosebita. 3 Din aceasta deducem ca ~i mitropolitul Veniamin Costachi avea intentia intocmirii unui pateric autohton. Din cele de mai sus se constata ca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut pana in ultimele decenii un pateric romanesc, care sa cuprinda toate manastirile din tara noastra. Eram, pana nu demult, tara cu cele mai numeroase manastiri, precum ~i astazi, dar flira sa avem un pateric pe masura, care sa oglindeasca marea spiritualitate milenara a monahismului
Ad;ca scris 'in limba greacli. Ui,ul dintre marii carturari ~i traducatori ai Manastirii Neamt, ucenic al Sfiintului Paisie. 3 Preot Dr. Liviu Stan- Sfintii romani, Sibiu, 1945, pag. 37.
2 1

10

PATERICUL

ROMANESC

nostru ~i a poporului roman ortodox. Este destul sa amintim aici cuvintele marelui carturar Dimitrie Cantemir, care, la inceputul secolului XVIII, da o statistica sumara a manastirilor moldovene, in cartea sa, Descrierea Moldovei: ,Manastiri mai mari, conduse de un arhimandrit, nu se afla mai mult de patru; mai mici insa, care asculta de egumen, sunt mai mult de doua sute, ~i pe langa acestea aproape tot atatea metocuri, pe care aceste manastiri le au prin diferite locuri "4 • Ne intrebam oare cati siha~tri ~i calugari sfinti s-or fi nevoit pe pamantul nostru strabun, de-a lungul a peste 1600 de ani? Or, majoritatea acestor sfinti, siha~tri, monahi, egumeni ~i ierarhi autohtoni au fost uitati pentru totdeauna, pentru ca nimeni nu a consemnat numele ~i faptele lor. Incercand sa salvam ~i sa reconstituim ceea ce se mai poate din trecutul bimilenar al monahismului romfmesc, cu binecuvantarea patriarhului Justinian, am inceput din anul 1970 sa adun date, biografii ~i fapte duhovnice~ti deosebite de la cei mai ale~i siha~tri, monahi, duhovnici, egumeni ~i ierarhi, in vederea intocmirii unui pateric romanesc autentic, pe masura spiritualitatii neamului nostru. Dupa zece ani de cercetari prin arhive manastire~ti, eparhiale ~i de stat, in anul 1980 s-a editat ~i tiparit, la Tipografia Institutului Biblic - Bucure~ti, prima editie a Patericului Romanesc, intr-un tiraj de 6.000 exemplare. Aceasta editie cuprinde secolele XIV - XX, in care a fost inserat un numar de 362 de cuvio~i parinti autohtoni. in anul 1990, Patericul Romanesc a fost reeditat la Arhiepiscopia Dunarii de Jos, intr-un tiraj de 20.000 de exemplare, cuprinzand cuvio~i romani ~i straromfmi, din secolele IV-XX. Intrucat in ultimii douazeci de ani s-au mutat la cele cere~ti numero~i parinti duhovnice~ti, vrednici de a fi introdu~i in aceasta lucrare, ~i totodata s-au descoperit noi lucdiri ~i manuscrise inedite cu fapte ~i cuvinte minunate ale cuvio~ilor romani, se impunea o noua editie a Patericului Romanesc. Astfel, cu ajutorul bunului Dumnezeu ~i cu binecuvantarea Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, apare, in editura acestei episcopii, a treia editie, intr-o forma cat mai completa ~i intr-un tiraj de 3.000 de exemplare.

4

Descrierea Moldovei, Bucure!?ti, 1973, pag. 359

INTRODUCER£

11

Mentionam ca Patericul Romanesc a fost tradus ~i peste hotare in cateva limbi, ~i anume: in limba greaca - anul 1985; in limba italiana ~i in franceza (intr-o forma prescurtata) - anul 1987; ~i, in limba engleza, editie completa in doua volume - anii 1997 - 1998, la manastirea ortodoxa Sfantul Paisie, din California. Inainte de a incheia, multumesc Preamilostivului Dumnezeu ca m-au invrednicit sa realizez intr-o forma cat mai completa ~i a treia editie a Patericului Romanesc. Doresc ca, atat Patericul ~i Vetrele de sihiistrie, cat ~i Convorbirile Duhovnicesti, sa formeze o adevarata trilogie a spiritualitatii romane~ti bimilenare ~i un im~ de lauda inchinat Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici ~i tuturor sfintilor Lui. Doresc ca aceasta jertra sa fie un smerit prinos de recuno~tinta bunilor mei parinti ~i frati in Hristos ~i credincio~ilor tarii noastre, in mijlocul carora m-am nascut ~i pe care ii iubesc atat de mult. Cerandu-mi iertare pentru eventualele gre~eli de text ~i redactare, multumesc din toata inima ~i Prea Sfintitului Casian, Episcopul Dunarii de Jos, pentru increderea ~i bunavointa aratata acestei lucrari. De asemenea, multumesc tuturor colaboratorilor ~i rugatorilor mei, care m-au ajutat la realizarea acestei carti, pe care o doresc sa fie spre lauda Preasfintei Treimi, spre folosul Neamului ~i mantuirea noastra, a tuturor.

Arhimandrit Ioanichie Balan

Intrarea Maicii Domnului in Biserica 21 noiembrie, 1998

SFINTI SI CUVIOSI din secolele III- VI

SF ANTUL IERARH EVANGHELICUS episcop al Tomisului (290 - 300) 1
Acest fericit urma~ al Sffmtului Apostol Andrei este eel dintai episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului (Constanta de azi), din Dacia Pontica (Scythia Minor-Dobrogea). Episcopul Evanghelicus a pastorit pe cre~tinii autohtoni geto-daco-romani de la Gurile Dunarii ~i din toata Dacia Pontica in ultimul deceniu al secolului III. Episcopia Tomisului exista, desigur, cu mult inainte de aceasta data, intrucat cre~tinismul a fost semanat pe teritoriul tarii noastre de Sfantul Apostol Andrei, eel intai chemat, inca de la jumatatea secolului intai, cum spune Eusebiu de Cezareea (t 340) in cartea sa, ,Istoria Bisericeasca", III, 1. Episcopul Evanghelicus, originar din Tracia, a convertit la credinta in Hristos pe multi locuitori din Scitia Mica, ce ramasesera inca in intunericul paganismului. Despre el se face amintire in actul martiric al Sfintilor Epictet preotul ~i Astion monahul, care au fost martirizati pentru Hristos la Halmyris (azi Dunaval), cetate antica greceasca, situata pe bratul de sud al Dunarii, ,intr-o zi de 8 iulie", in timpul persecutiei lui Diocletian. in acest document se afirma precis ca ,prea fericitul Evanghelicus era episcopul ~i intaistatatorul sfintelor lui Dumnezeu biserici din aceasta provincie", adica din Scitia Mica (Dobrogea). in actul martiric se spune ca parintii Sfantului Mucenic Astion, originari din Asia Mica, veniti la Tomis in cautarea fiului lor, au fost convertiti la cre~tinism de catre preotul Bonosus ~i apoi botezati de episcopul Evanghelicus la Halmyris, in a paisprezecea zi de la martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion. Se crede ca insu~i Sfantul Evanghelicus a primit cununa muceniciei prin acela~i imparat, pentru marea lui dragoste ~i ravna ce o avea catre Hristos.
1 Pr. prof. I. Ramureanu, Eusebiu de Cezareea, lstoria bisericeascii, P.S.B. nr. 13, 1987, 1988; Actele martirice, 1982, p. 329-331; idem, SfinJi $i martiri la Tomis-Constanfa, in rev. B. 0. R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; Sf Vasile eel Mare, Buc. 1979; De Ia Duniire la Mare, marturii istorice §i monumente de artli cre~tinli, Arhiepiscopia Tomisului ~i Dunlirii de Jos, 1977, p. 28-29; Pr. prof. dr. ~ircea Plicurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, vol. I, 1980, p. 74-81; Pr. prof. I. G. Coman, Scriitori biserice$ti din epoca striirom{uu1, 1979. Acestea sunt izvoarele de bazli pentru secolele III-X.

16

PATERICUL

ROMANESC

SFINTII MUCENICI EPICTET PREOTUL ~I ASTION MONAHUL (t 290) 2
Ace~ti doi sfinti martiri erau originari din Asia Mica, probabil dintr-un al Frigiei. Epictet s-a nascut din parinti cre~tini ~i a invatat de mic carte, fiind foarte ravnitor pentru cunoa~terea Sfintei Evanghelii. Apoi, dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos, a parasit casa parintilor sai ~i s-a facut, calugar la una din manastirile Frigiei. Pentru sfintenia vietii sale, fericitul Epictet s-a invrednicit de darul preotiei ~i a devenit un neobosit propovactuitor al Evangheliei lui Hristos in patria sa, convertind la cre~tinism ~i botezand in numele Preasfintei Treimi multi locuitori frigieni. Printre cei convertiti a fost ~i un tanar ales, anume Astion, fiul unui magistrat numit Alexandru. Urmand dascalului ~i parintelui sau duhovnicesc, fericitul Astion a luat jugul eel bun al lui Hristos, facandu-se calugar, probabil, in aceea~i manastire, a~a cum marturisesc actele martirice. Datorita persecutiei lui Diocletian (284-305), in jurul anului 290, fericitii Epictet preotul ~i Astion monahul ~i-au parasit patria lor ~i, ravnind sa marturiseasca pe Hristos, s-au stabilit in Scitia Mica (Dobrogea), in ora~ul Halmyris (Almiridensis), numit ~i Salmorus, situat pe bratul de sud al Dunarii. Aici au propovactuit cu mult curaj Evanghelia lui Hristos, convertind la cre~tinism un mare numar de pagani. Auzind de aceasta, guvernatorul Latronianus a dat porunca sa inchida in teinnita la Halmyris pe fericitii marturisitori Epictet preotul ~i Astion monahul, chinuindu-i cumplit pentru a se lepada de Hristos. Vazand insa barbatia ~i taria credintei lor, guvernatorul a poruncit sa li se taie capetele de catre Vigilantius, unul din judecatorii celor doi martiri. Martiriul Sfintilor Epictet ~i Astion a avut loc la Halmyris, intr-o zi de 8 iulie, cand li se face pomenirea in intreaga Biserica cre~tina in fiecare an. in ,Acta Sanctorum Julii", t. II (29), Parisiis et Romae, 1867, p. 540-551, ca ~i in celelalte acte martirice, sunt numiti ,De Sanctis Epicteto presbytero et Astione monacho martyribus Almiridensibus (Halmyris) in Scythia". Parintii tanarului mucenic Astion monahul, Alexandru ~i Marcelina, pornind in cautarea fiului lor, au ajuns pana la Halmyris. Aici, auzind de mucenicia Sfantului Astion, au fost convertiti la credinta in adevaratul

ora~

2 Pr. prof. I. Ramureanu, Actele martirice, 1982, p. 330-331; idem. in rev. B.O.R., (1974), nr. 7-8, p. 975-980; De Ia Dunare Ia Mare, 1977, p. 47-48.

lOAN

Sfintul loan Cassi.,n (+435)

Cuviosul Dionisie Exiguul (+540)

Sfintul Grigorie Decapolitul (

+842)

-.,,,

,....._,

CT61 fl\1EffiKZ

xrcro

.-,

~

,. , ....... /

1.1

/

lc.JA HOI611me IC01Mti-

Sf. Mucenic loan eel Nou de Ia Suceava ( + 1330)

Sfinta Cuvioasa Parascheva de Ia la~i (+secolul XI)

Sfintul Dimitrie eel Nou de Ia Bucure~ti (secolele XIII-XIV)

Sfinta Mucenifa Filofteia de Ia Arge~ (sec. XIII)

Sfintul Mucenic loan Valahul (secolele XV-XVI)

Cuviosul loan Pustnicul de Ia Prislop (secolele XV-XVI)

Sfintul I erarh Ghelasie de Ia Rimet (secolul X IV)

Sfinta Minastire Ti smana (secolul X IV)

Sfintul Ierarh Nifon (

+ 1508)

Sfintul Nicodim de Ia Tismana (

+ 1406)

Sfinta Minastire Neamf (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Neamf (secolul XIV) .

Sfinta Minastire Voronet (secolul XV) Sfintul Daniil Sihastru (secolul XV) Mitropolitul Moldovei Grigorie (secolul XV I) Ro~ca .

Sfinta Minastire Cozia (1386) Sfinta Minastire Putna (1466) .

Sfinta Minastire Rimet (secolul XIV) Sfinta Minastire Bistrifa-Vilcea (1498) .

le ingropa in locuri tliinuite. El s-a nascut in sudul Dunarii din parinti cre§tini. In marea persecutie a lui Diocletian din anii 304-305. a fost pregatit din tinerete sa propovactuiasca Evanghelia lui Hristos la popoarele . Ins a. a ramas aici ~i a fost facut preot ~i slujitor la una din biserici. ale d1ror sfinte moa~te episcopul Efrem le rascumpara. Ajungand apoi ucenic al patriarhului Hermon al Ierusalimului (300314). fiind botezati de episcopul de Tomis.. p. i s-a taiat capul in anul 304 §i i se face pomenirea la 7 martie. marturisind di este gata sa-§i dea viata pentru Iisus Hristos. in timpul imparatiei lui Diocletian. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu §i a se inchina idolilor. siriana. in rev. goti ~i sciti ~i rascumparfmd de la moarte multi sclavi. a fost Sffmtul Mucenic Efrem. in vremea aceea in Imperiul Roman se slujea in limbile greaca. latina. in . 29 ~i 39. episcop al Tomisului (secolul IV) 3 AI doilea episcop cunoscut al Eparhiei Tomisului. 1i Dumnezeu de preotul Bonosus. op.. 7 martie. dupa atestarea sinaxarelor grece~ti ~i latine. Mergand sa se inchine la Sfintele Locuri. 7-8. care a ocupat un timp scaunul de pastor al Daciei Pontice. fericitul episcop Efrem a fost prins. besi. prof. la 7 martie. Mantuitorul lumii. au fost martirizati pentru credinta in Hristos zeci de cre~tini daco-romani. Hermon. p. cand se sarbatore§te Sfantul Mucenic §i episcop Efrem. convertind la cre~tinism numero§i daci. Evanghelicus. greci ~i capadocieni surghiuniti in Dacia Pontica. intemnitat ~i chinuit cumplit la Herson (Crimeea). ~i traca (besa). 980-981. 517. B. in timpul pastoriei acestui fericit episcop. a trimis episcopi in Scythia pe Efrem. 1974. romani. care 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. iar la Chersones pe Pr. SFANTUL SFINTIT MUCENIC EFREM. 3 . Ramureanu. sciti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI . traci. bar bare" de la Gurile Dunarii ~i din jurul Pontului Euxin (Marii Negre)..R. De la Dunare Ia Mare. col. pe care apoi ii cre~tina. episcopul Ierusalimului. I. cit. Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae". nr. inalta biserici de lemn sau de piatra peste ele §i randuia preoti sa slujeasca noaptea Sfanta Liturghie.O. in a paisprezecea zi de la mucenicia Sfintilor Epictet ~i Astion. se spun urmatoarele: . La inceputul secolului IV a fost trimis de patriarhul Hermon sa pastoreasca pe credincio~ii daco-romani din Episcopia Tomisului. SfinJi :ji martiri Ia Tomis-ConstanJa.

a urmat pe scaunul episcopal al Tomisului episcopul Tit (Titus.Aici odihne~te martirul lui Hristos ~i episcopul . Dupa moartea martirica a episcopului Efrem. Sfintele sale moa~te au fost luate ~i ingropate de ucenici la Tomis. De~i sunt pareri ca Efrem ar fi fost episcop in Sci1ia Mare. care a propovactuit ~i aparat credinta ortodoxa in Dacia Pontica mai mult de zece ani. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine.. probabil. op. p. acesta a continuat cu ~i mai multa ravna ~i curaj opera apostolica de convertire. cit. . pe care scrie: . un episcop Efrem. tiranul imparat Liciniu 1-a aruncat in temnita. ". SFINTII MUCENICI TIT ~I GORDIAN. goti. Sinaxarele grece~ti ~i carlile de slujba romane~ti pomenesc pe Sfantul Mucenic Gordian la 13 septembrie. Episcopul Tit a fost protector ~i parinte sufletesc al multor sfinti martiri autohtoni ~i din intreg Imperiul Roman. Urmandu-i pe scaunul de la Tomis episcopul Gordian.barbari". 36. 29. Parat fiind la imparatul Liciniu. cand i se face ~i pomeniiea. exila1i la Gurile Dunarii ~i apoi martirizati aici de catre imparatii Diocletian. I. iar 4 De Ia Duniire Ia Mare... ele nu sunt intemeiate. care locuiau pe teritoriul dintre Dunare ~i Marea Neagra. despre care se crede ca este a episcopului Tit (Titus. Auzind de aceasta. pana in anul 323. din anii 320-323. Helia. cit.intr-o zi de 15 septembrie". 77. i s-a taiat fericitul cap . insu~i fericitul episcop Tit a fost prins. Galeriu ~i Liciniu. Filius). Filius). p. chinuit ~i inecat in Marea Neagra la 3 ianuarie. in Scitia Mica. originari din Capadocia (Asia Mica). impreuna cu alJi cinci martiri Macrobiu.18 PATERICUL ROMANESC Vasile".. iar in timpul sangeroaselor persecu1ii de la Gurile Dunarii. vol. catehizand ~i botezand nu putini daco-romani ~i mai ales . pfma la ultima ~i marea persecutie a lui Liciniu din anii 320-323. Un fragment de piatra funerara a fost descoperit recent la Constanta (Tomis). Lucian ~i Valerian. episcopi ai Tomisului (secolul IV) 4 Ace~ti doi episcopi tomitani erau. caci in Viata Sfintilor Epictet ~i Astian se mentioneaza la Tomis. Zotic. op. pastorind turma lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) in primele doua decenii ale secolului IV. huni ~i besi. catehizare ~i botezare a daco-romanilor din Dacia Pontica ~i Gotia (Dacia de la nordul Dunarii).

iar rnartirii intrau in memoria cre§tinilor. 173.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\'1 19 actele martirice din Martirologiul Roman (Acta Sanctorum) il pomenesc impreuna cu Macrobiu §i Valerian. erau luate in graba de cre§tini §i ingropate provizoriu in locuri de taina. poate sute dintre ei. numindu-1 pe Sffmtul Gordian . Trupurile lor. a lui Diocletian §i Maximian (284-305) §i a lui Liciniu (308-324). 1987. dregatori.4 iunie) 5 Intreaga Scitie Mica. plasat intre Dunare §i Marea Neagra. Iar altii. mai ales Delta Dunarii §i codrii seculari dintre Macin. Dintre cele zece persecutii romane impotriva cre§tinilor desra§urate intre anii 64 §i 324. A§a luau na§tere actele rnartirice. prin decapitare. la 15 septembrie. p. in cultul Bisericii lui Hristos §i in sinaxarele ei. FILIP ~I ALTI 31 DE LA NICULITEL (secolul IV . sau din cauza batailor pe care le rabdau cu barbatie. acum doua milenii racea parte din Imperiul Roman §i era destinata.episcop". fiind rnai tari in credinta §i rnai ravnitori pentru Hristos. . in Rasarit. se rugau §i aprindeau lurnanari. adica Dobrogea de astazi. clerici §i cetateni romani de toate varstele §i sHirile sociale. ca §i zona de sud a Dobrogei dintre Cernavoda. Isaccea. in timpul acestor persecutii au fost surghiuniti in Scitia Mica mii de cre§tini. Unii dintre ei mureau aici de foame §i de frig. erau greu chinuiti §i apoi rnartirizati aici. in timpul marilor persecutii cre§tine din secolele I-IV dupa Hristos. Niculitel §i Babadag. 5 Sfitlfi rom{mi $i apariitori ai legii striimo$e~ti. Noaptea mergeau la mormintele lor. ca ni§te sfinti rnarturisitori ai Sfintei Evanghelii. devenite sfinte moa§te. cunoscute numai de ei. intre Dunare §i Mare a Neagra. Mangalia §i Constanta (Tornis) erau cele mai potrivite pentru acest scop. le tarnaiau. osta§i. CAMASIE. trei din ele au fost cele mai sangeroase: persecutia lui Deciu (249-251). care au umplut cerul de sfinti §i au sfintit pamantul cu sangele a peste zece milioane de rnartiri. Altii reu§eau sa se repatrieze dupa terminarea surghiunului sau dupa moartea irnparatilor §i guvernatorilor persecutori. pentru surghiunirea §i martirizarea cre§tinilor care refuzau sa se inchine idolilor pagani §i sa le aduca jertra. SFINTII MUCENICI ZOTIC. Ei pastrau pe ascuns evlavia sfintelor moa§te §i scriau scurte biografii cu viata §i patirnirea sfintilor mucenici. AT AL. Adamclisi. Acest teritoriu de la periferia de nord-est a imperiului. care au dat cei mai multi mucenici.

paraul satului Niculitel-Tulcea.50x2. Fortunio ~i alti 25 osta~i ai lui Hristos. construita din caramida. probabil. care a servit. In anul 602. iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. sub ~oseaua ce trece prin mijlocul localitatii. cu dimensiunile de 3. pentru nevrednicia cre~tinilor. majori- . Saturninus. patimisera odata cu ceilalti patru in localitatea romana din apropiere. In incaperea de sus s-au gasit patru moa~te intregi de martiri. Mai tarziu.Aici ~i acolo (se afla) sangele (vlaga) martirilor".70x3. ca ni~te margaritare de mult pret. Cripta martirica de la Niculitel. numite . Deasupra criptei martirice de la Niculitel s-a construit o bazilica din piatra ~i diramida destul de mare. dupa traditia ortodoxa cunoscuta. Martirologiul siriac ~i mai ales Martirologiul ieronimian fixeaza data patimirii acestor sfinti martiri la 4 iunie ~i. Altele au fost distruse ~i profanate de popoarele barbare. ca: Eutihie. Ninita. in anul 1971. peste care zideau biserici (bazilici) de piatra ~i caramida. impartita ~i ea in mici sectiuni. Pe o lespede de calcar este scrisa aceasta mica inscriptie: . cu mainile pe piept ~i cu capul spre apus. din care trei erau a~ezate la locul lor. Quirinus. Kamasis. Jar altele au ramas pana astazi ascunse in pamant. Pe peretele din stanga intdirii se afla sapata in mortar urmatoarea inscriptie in limba greaca: . In incaperea de jos. datorita invaziei slavilor ~i bulgarilor. cand focul persecutiilor straine se stingea ~i se racea iara~i pace in imperiu. eel mai vechi ~i mai bine pastrat . Attalos. a~ezate intr-o racla comuna.martirioane". astazi Isaccea.30 m. luna septembrie. alaturi de cei patru amintiti mai sus. Unele din aceste martirioane (cripte martirice) din primele secole crqtine s-au ruinat de-a lungul vremii.Martirii lui Hristos". de lemn.Zoticos. numita Noviodunum. anume zidite de ei. a descoperit. care apartineau alter doi martiri necunoscuti. avand deasupra crucea monogramata (Hr). iar pe peretele din dreapta scrie: . in secolele IV-VII. venind mare. s-au gasit aproape o suta de bucati de oase sfinte. in~ira ~i alti martiri. Cu randuiala lui Dumnezeu. ale carer numeroase ruine se vact ~i astazi in toata Dobrogea. ale carer nume nu sunt scrise in aceste sinaxare (vieti de sfinti). ca laca~ de cult al unei stravechi manastiri. care traverseaza Dobrogea spre sudul Dunarii. care navaleau mereu peste tarile cre~tine. Toti martirii aveau capetele taiate. care. este impartita in doua mici incaperi supraetajate.20 A~a PATERICUL ROMANESC au fost salvati de uitare zeci de mii de mucenici din Imperiul Roman ~i peste o suta din Dobrogea. cre~tinii scoteau din paduri ~i din morminte moa~tele ascunse ale sfintilor mucenici ~i le a~ezau cu cinste in cripte.martirion" cre~tin din intreaga Peninsula Balcanica ~i printre cele mai rare ~i pretioase din lume. probabil. Filippos". Julia.

Pomenirea Sfintilor Mucenici Zotic. construiesc o cripta noua in comuna Niculitel ~i inalta biserica mare deasupra. Camasie ~i Filip. Camasie ~i Filip ~i a celor impreuna cu dan~ii se face la 4 iunie. poate fi pe masura sfintilor mucenici de la Niculitel. Atal. pe Fiul ~i pe Sfantul Duh. Zotic. au patimit pentru Hristos prin taierea capului. Descoperirea acestor patru sfinte moa~te intregi. Dupa ce moa~tele lor au fost a~ezate provizoriu in morminte simple ~i discrete de frica osta~ilor romani. spre inchinarea credincio§ilor iubitori de mucenici. unele dintre cele mai vechi ~i mai bine pastrate moa~te cre~tine din lume. in anii 319-324. traci. Camasie ~i Filip. impreuna cu a celorlalti 31 de mucenici. pana la jertfa suprema pentru dragostea lui Hristos. in anii 303-304. inca din primele secole ~i pana in zilele noastre. ca nu ne-a parasit pentru pacatele noastre ~i ca ne cheama ~i pe noi. la smerenie. rugari-va Domnului sa mantuiasca sufletele noastre! . Ele formeaza cea mai mare cununa a Bisericii lui Hristos din Romania. fie in timpul ultimei persecutii sangeroase din timpul imparatului Liciniu. sub imparatia Sfantului Constantin eel Mare. Numai jertfa marelui domn ~i martir Constantin Brancoveanu.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-YI 11 tatea bazilicilor ~i a centrelor cre~tine organizate din Dacia Pomica sum devastate ~i raman in ruina. care au sfintit pamantul neamului cu jertfa ~i sangele lor. ajutati de episcopii de la Tomis. la credinta ~i la o viata cre~tina cat mai curata. Atal. pentru care laudam pe Tatal. la pocainta. Jertfa Sfintilor ~i Mucenicilor Zotic. prin rugaciunile sfintilor mucenici. cu nume ~i fara nume. este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos. Treimea cea deofiinta ~i nedespartita. de origine greci. cand capitala imperiului este mutata la Constantinopol. Sfintii Mucenici de la Niculitel. impreuna cu ceilalti 31 de martiri. crqtinii din Scitia Mica (Dobrogea). care bine v-ati nevoit ~i v-ati incununat. ~tiind ca fara jertra cre~tina nu este mantuire. din tara noastra. romani. A~a a binecuvantat Dumnezeu pamantul nostru strabun cu numero~i martiri crqtini. credincios ~i atat de mult incercat. unde a~aza definitiv moa~tele martirilor amintiti. Din toamna anului 1971. dupa anul 324. fie in timpul persecutiei lui Diocletian. Atal. de la Isaccea-Niculitel. Sfintilor Mucenici. moa~tele eel or patru sfinti martiri de la Niculitel au fost depuse in biserica Manastirii Coco~. cu a celor patru fii ai sai. formeaza o minune a lui Dumnezeu savar~ita cu noi ~i un semn al milei Tatalui ceresc cu poporul roman. Ele sunt o dovada ca Mantuitorul inca ne iube~te. daci ~i capadocieni. A~a ne-a descoperit Mantuitorul moa~tele intregi ale celor patru martiri.

Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Calatis (Mangalia).. in rev. p.22 PATERICUL ROMANESC UN EPISCOP NECUNOSCUT al Tomisului (secolul IV) 6 in timpul Sfantului Constantin eel Mare. Adamclisi. peste care inalta 6 Eusebiu de Cezareea. Sfinfi # martiri la Tomis.O.R. loan Casian. Viafa fericitului fmpi:irat Constantin. se a~aza de acum episcopi teologi ~i apologeti. Pe scaunul Episcopiei Tomisului. p. 0 grija deosebita avea episcopul Tomisului. Axiopolis (Cernavoda). cunoscuti pana la Roma ~i in eparhiile Africii. Din marturiile pe care le avem. . din nefericire. el era un mare aparator al Ortodoxiei. apreciat de imparat ~i de numero~i ierarhi ai timpului sau. Tot acum ia fiinta viata ascetica in pe~teri ~i in codrii seculari din podi~ul Dobrogei ~i Muntii Macinului. Niculitel ~i Noviodunum (Isaccea) ~i a dat amploare vietii monahale in eparhia sa. desigur. se desra~ura deschis. vol. afirma ca . profund cunoscatori ai Sfintei Scripturi. ~i Teofil al Gotiei. renumiti in tot imperiul. III. cit.. in aceasta epoca infloritoare. Pr. 7. nr. I. A zidit.Constanfa. care a luat parte activa la Sinodul I ecumenic ~i a luptat cu tarie impotriva ereziei lui Arie. desigur. Halmyris.calugari sciti''.. in lucrarea sa . I. op. procesul de cre~tinare in Dacia Pontidi (Dobrogea) ~i Dacia propriu-zisa. de moa~tele sfintilor uci~i in Dacia Pontica pentru dragostea lui Hristos. cerand condamnarea lui. in locul episcopilor martiri. Viata fericitului imparat Constantin". bazilici in ora~ele cetati mai importante ca: Tomis (Constanta). Si acesta era. pe Ianga cei doi episcopi din Dacia ~i din . prof. episcopul Tomisului. 1974. Histria (!stria). atat cu cuvantul vorbit ~i scris.nici schitanul nu lip sea din ceata". De la Duni:ire la Mare. in~irand pe episcopii prezenti la marele Sinod de la Niceea (325). op.Bosporus". 133. cat ~i cu exemplul vietii lor.7-8. nu ne este cunoscut. unde mai tarziu aveau sa se formeze marii teologi daco-romani. B. cit. 985. flira nici o rezistenta din interior ~i flira nici o ingradire din afara. p. p. sau acei vestiti . care formeaza actualul spatiu romanesc carpato-dunarean. Ramureanu. Dionisie eel Mic ~i loan Maxentiu. El aduna unele din aceste moa~te in cripte martirice. Numele episcopului tomitan din timpul Sfantului Constantin eel Mare (dupa 323). 29. 9-16. capabili sa apere credinta ortodoxa in Iisus Hristos. Episcopul Eusebiu de Cezareea. Acest episcop tomitan a depus o intensa activitate misionara in Dacia Pontica de convertire la cre~tinism ~i de aparare a dreptei credinte in eparhia sa fata de eresul lui Arie.

cat ~i fericitul Sava erau calugari misionari in tinutul Buzaului unde. cunoscut ~i martmzat pe pamfmtul }arii noastre in secolul IV. Sfantul Vasile eel Mare $i cre$tinii din Scythia Minor ~-i Dacia nord-dunareana. Putem crede ca tfmarul Sava s-a facut calugar. a treia zi de Pa§ti. probabil. astazi pastrate in biserica Manastirii Coco§ . numit uneori .Gotul" (Geto-Dacul). prof. i-au legat §i i-au batut. Camasie ~i Filip. !storia Bisericii Ortodoxe Romiine. unica in Romania. cit. p. I. 311-324. Sfinfi romani.. la porunca lui este ~i cea de !a Niculitel.G. idem. sub conducerea unui dregator. op. prof I. Pr. de frica. p. p. osta§ii lui Athanaric. op. op... bunul sau pastor ~i parinte sufletesc. regele gotilor. nr. batuti. probabil. 3/1981. noaptea.Tulcea. in comunitatea rnonahala din Muntii Buzaului.. 385-393. de episcopul Gherasim Timu~. cit. a ridicat razboi impotriva imparatului romano-bizantin Valens. 98-102. era ~i o episcopie ~i converteau la cre§tinism numero§i daco-rornani. in Moesia §i Dacia Pontica. din parinti cre§tini ale~i. Intre anii 370-372. inecati §i ar§i de vii in Dacia Traiana. au prins. op. Fericitul Sava a fost crescut de mic in dragoste de Dumnezeu. Coman. p. 194 . ca sa se 7 Pr. intemeiata pe la rnijlocul secolului IV de calugari veniti din Eparhia Tomisului. nascut intr-un sat de pe valea raului Buzau. Atal. barbari" inchinatori de idoli. descoperita in anul 1971. SF ANTUL MARE MUCENIC SA VA (t 12 aprilie. 372) 7 Cel mai vechi §i mai cinstit sfant mucenic.barbarilor" care migrau prin Dobrogea spre vestul Europei. Ramureanu. Diefionar aglziografic. Atarid. in post.. in vol. cum se spune in actul sau martiric. Sfi'mtul Vasile eel Mare. Athanaric. p. iar alteori . 340. Ortodoxia. care i-au dat o cre~tere duhovniceasca. Bucure~ti. de teama . stabilit in Dacia norddunareana. val. ~i a pornit o puternica persecutie impotriva cre~tinilor. probabil. ajungand la tinerete cantaret la biserica unde slujea preotul Sansala. racandu-le multe rani pe trup. in actul martiric al Sfantului Mare Mucenic Sava. atat pe preotul Sansala. p. Aetele martirice. este Sfantul Mare Mucenic Sava. Altii. 1982. in rugaciune §i feciorie. cit. Acest mucenic era . se refugiau in sudul Dunarii. se spune ca in primavara anului 372. Atat preotul Sansala.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-\'I biserici rotonde sau adevarate bazilici ~i randuie~te preoti pemru pomenirea lor. unde s-au a~ezat­ moa~tele Sfintilor Mucenici Zotic.got de neam §i traia in Gotia". I. cat §i pe fericitul Sava.Romanul". goti §i . 1979. Izvoarele Ortodoxiei romfme)Ii. cit. 740-742. Atunci multi cre§tini au fost prin§i. in rev. 0 asemenea cripUi martirica zidita..

".. A~a s-a savar~it Sfantul Mucenic Sava. intocmita de un preot invatat din Dacia sau. Apoi adauga: . de Sfantul Bretanion de la Tomis.au fost trecute din tara barbara in Romania" . poarta titlul . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 8 Epistola 165 .Noi l-am primit cu mare bucurie ~i am dat marire lui Dumnezeu".un martir al adevarului care a luat cununa dreptatii".de a-i trimite moa~te de sfinti" 8 . a fost condamnat la moarte prin inecare.lmpliniti porunca ce vi s-a dat. poate. dandu-~i fericitul sau suflet in mainile lui Hristos. tuturor Bisericilor locale.24 PATERICUL ROMANESC inchine idolilor ~i sa manance cele jertfite lor. la episcopul Ascholius al Tesalonicului. Apoi. fiind in varsta de 38 de ani. i-a adresat episcopului Ascholius al Tesalonicului doua scrisori de mu11umire (Epistolele 164 ~i 165). Osta~ii voind sa-l elibereze. 1-au aruncat in raul Buzau (Mousaios). drept raspuns. care ii era ruda. cautand sa faca cunoscut tuturor ca ~i in Dacia Carpatica curgea sange de martiri pentru Evanghelia lui Hristos. universal.. Iar catre episcopul amintit scrie: . Scrisoarea este redactata in limb a greaca ~i este prima lucrare cunoscuta pana astazi. insotite de o lunga ~i frumoasa scrisoare. scrisa pe teritoriul tarii noastre. Sfinte Mare Mucenice Sava. . capadocian ~i el. Ea a fost adresata. Martiriul sau a avut loc la 12 aprilie. Marele ierarh al Cezareei Capadociei. Vad pe cei care a~teapta sa ia sufletul meu ~i sa-l duca in Hica~ul slavei lui Dumnezeu . infruntandu-i cu barbatie. prezbiterii din Dacia au trimis moa~tele Sfantului Mucenic Sava la Cezareea Capadociei. . Prin anii 373-374. nu numai celei din Capadocia. . la cererea Sfantului Vasile eel Mare catre dregatorul Scitiei Mici. de origine din Capadocia. Iunius Soranus. dandu-i-se un caracter ecumenic. prin care nume~te pe Sfantul Sava . 372.Epistola a Bisericii lui Dumnezeu din Golia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu ce se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". Legandu-i un lemn greu de gat. care este invecinat cu al vostru".atlet al lui Hristos". deci. de frica gotilor. Eu vad dincolo de rau ceea ce voi nu puteti vedea. Moa~tele sale au fost luate de cre~tini ~i de preotul Sansala ~i ascunse. Scrisoarea. Sfantul Sava. Pomenirea Sfa. elle-a raspuns: .ntului Mare Mucenic Sava se face la 12 aprilie in toate bisericile cre~tine din Rasarit ~i Apus ~i in chip deosebit in Biserica Ortodoxa Romana. a cincea zi dupa Sfintele Pa~ti. Tu ai cinstit pamantul patriei tale (Capadocia) cu un martir care a inflorit de curand pe pamantul barbar (Golia). adica in Imperiul Roman.

p. Actele martirice. numit uneori .mare mucenic" in toata Biserica cre~tina. p. dupa Sfantul ~1ucenic Sava. Calugarindu-se la una din manastirile din sudul Dunarii sau poate in Muntii Buzaului.Daco-romanul". 312-313. ~i ars de viu in fata sfantului altar. au fast adunate de cre~tini ~i cinstite cu mare evlavie. Parintii sai au fast adu~i de goti ~i colonizati in Dacia. alteori . op. catehizand ~i botezand multi daco-romani ~i goti. p. care a patimit martiriul de la goti in anul 372 pe pamantul tarii noastre. pe cand slujea. Sansala preotul s-a nascut. 312-313 9 . la inceputul secolului IV ~i a invatat tainele credintei in Hristos de la episcopul Teofil al Scitiei ~i Gotiei (Daciei). a fast hirotonit preot de acela~i Teofil ~i ajunge prezbiter misionar prin sate. Sfintele sale moa~te. cunoscut pe teritoriul Daciei Carpatice. in tinutul Buzaului. tanarul osta~ al lui Hristos. Fericitul Nichita s-a nascut intr-un sat din Campia Dunarii (poate Valea Arge~ului). I. probabil. dupa obiceiul gotilor. 609.. cit.Biruitorul". Apoi in anul 451 au fast duse in patria sa strabuna.Romanul". din aceea~i patrie cu Sfantul Apostol Pavel. prof. op. pe care il purtau intr-a caruta. cit. ~i a~ezate intr-a biserica din ora~ul Mopsuestia. sciti" veniti din Dacia Mineiullunii Septembrie in 15 zile. p.. 1982. I. in ziua de 15 septembrie. adica Cilicia din Asia Mica. din anul 372. amintit in actul martiric al Sfantului Mucenic Sava. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. 99 10 Pr. dupa anul 258. Cilicia. Vina lui era di indemna pe cre~tini sa nu jertfeasca unui idol al gotilor.\' I SF ANTUL MUCENIC NICHITA (ROMANUL) (t 372) 9 Al doilea mucenic.S F I N TI ~ I C UVI0 ~I D IN SEC 0 L E L E I I I . este Sfantul Mare Mucenic Nichita. Rlimureanu. cate au mai ramas din foe. unde era o mica a~ezare monahala cunoscuta. convertiti la cre~tinism de misionari capadocieni sau . Actele martirice. Dicfionarul aghiograjic. Acest venerabil mucenic era de neam grec dupa parinti. Vazand mai-marii gotilor credinta ~i biruinta lui asupra paganilor ~i pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva cre~tinilor. vol. 1982. fericitul Nichita a fast prins de osta~i in biserica. prin sate. Nichita. PREOTUL SANSALA (sec o I u I IV) 10 Prezbiterul Sansala era un vestit preot got din secolul IV. din parinti goti. adica . cu numele Nichita. cinstindu-se ca .

viata ~i ravna cuviosului prezbiter Eutihie. propovaduie~te Evanghelia. flicand multi cre~tini dintre pagani. la 12 aprilie. ca preot misionar. Sfantul . I. Din cele relatate de el. Aceasta epistola a insotit moa~tele Sfantului Mucenic Sava din Dacia in Capadocia. Din tinerete. El a fost indrumat de Duhul Sfant sa vina in Dacia Carpatica ~i sa-l marturiseasca pe Hristos la pagani. iar Sava inecat in raul Buzau. probabil. care migrau prin centrul Daciei. Ramureanu. ~i misiunea sa evanghelica in Dacia carpatodunareana. fericitul preot Sansala s-a mutat la cele ve~nice spre sfar~itul secolului IV. Sfantul Vasile eel Mare Vasile eel Mare. Eutihie. cand episcopul Ulfila se retrage la sudul Dunarii din Pr. cfmtand psalmi. Despre preotul Sansala. care il ajuta la slujbele din biserica. ca ~i despre dragostea lui pentru Hristos. in vol. la cererea Sfantului Vasile eel Mare. Sava.barbare". p. au fost prin~i ~i chinuiri pentru Hristos. iar de aici in Capadocia. unde desfli~oara o activitate intensa de catehizare. prof. 1980. cu sfatul prezbiterilor din Dacia. caruia ii era bine cunoscut. a ajuns pastor ~i slujitor al Evangheliei lui Hristos la un sat de pe valea raului Buzau (Mousaios). intelegem ca preotul Eutihie era capadocian de neam din ora~ul Cezareea. Apoi. ne vorbe~te pe scurt Sfantul Vasile eel Mare in epistola 164. le-a trimis pe ascuns la episcopul Ascholius. parintele sau duhovnicesc i-a luat sfintele sale moa~te ~i. prin anii 373-374. ravna ~i curajul cu care marturisea el pe Hristos in tinutul Buzaului se vorbe~te pe larg in . Aici. Slujind Biserica lui Hristos inca multi ani ~i convertind la crqtinism mai multi daco-romani ~i goti. atat preotul Sansala. 372. convertire ~i botezare a numero~i geto-daco-romani. 378-393 11 ~i cre~tinismul nord-dunarean. contemporan cu Sfantul Vasile eel Mare. preotul fiind eliberat. invrednicindu-se de darul preotiei.Vrancea. cat ~i cantaretul bisericii sale. In timpul persecutiei regelui got Athanaric din anul 372. indeosebi goti. · CUVIOSUL EUTIHIE PREOTUL (secolul IV) 11 Despre numele. Cel mai apropiat ucenic ~i fiu sufletesc al sau era un tanar de neam capadocian. goti ~i alte neamuri . Dupa anul 348. despre evlavia. in sudul Dunarii. anume Sava Gotul.Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Gotia (Dacia) catre Biserica lui Dumnezeu care se gase~te in Capadocia ~i catre toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale". in tinutul Buzau .26 PATERICUL ROMANESC Pontica.

. Actele martirice. cit. ca una care a crescut semintele credintei. Ne imputam noua in~ine ~i pacatelor noastre cauza intinderii mari a sHipfmirii ereticilor. op. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. p. p.. Numele lui sta alaturi de al preotului Sansala ~i ale Sfintilor Mucenici Nichita ~i Sava. op.. 1001-1006. I. . Caci nimeni dintre ai no~tri nu se aseamana cu Eutihie. Astfel. p.. . ". SfinJi ~i martiri la Tomis. Caci aproape nici o parte a pamantului n-a scapat de aprinderea ereziei. nr. El a ocupat scaunul Episcopiei Tomisului probabil prin anul 360.ConstanJa. care se intindea intre Dunare ~i Marea Neagra.Pentru faptul ca ai amintit ~i de fericitul barbat Eutihie ~i ai preamarit patria noastra (Cezareea Capadociei). 1974. care au marturisit pe Hristos ~i au semanat credinta ortodoxa in .. vol. I. incat ~i cei ce sunt blanzi (dintre ei) se inraiesc din pricina multimii pacatelor noastre. 160 12 . Fericitul Eutihie era. an XCII.Dacia carpatodunareana..O. dar ne-ai intristat de cele ce vedem. intr-adevar. ne-ai bucurat de amintirea celor trecute. Sfantul Vasile spune urmatoarele despre Eutihie in epistola sa adresata episcopului Tesalonicului: . preoti ~i episcopi misionari. SF ANTUL IERARH VETRANION (Bretanion).. Ramureanu. ale car or nume ~i fa pte sunt scrise in ceruri. cit. 7-8. 50-51. pe care ii imblfmzea prin puterea Sfantului Duh ~i prin lucrarea harismelor sale. 1982. Noi suntem atat de departe de a imblanzi pe barbari prin puterea Duhului Sfclnt ~i lucrarea darurilor Sale. 133-134. un mare ascet ~i se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni ~i al vindecarii bolilor.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\! cauza prigoanei regelui Athanaric. fericitul Eutihie devine eel mai apng propovaduitor al Evangheliei lui Hristos in centrul Daciei secolului IV. Ducea o viata ascetica de sfintenie ~i se impotrivea cu darzenie sa nu patrunda arianismul in hotarele eparhiei sale. majoritatea capadocieni. p. dovedindu-se un devotat pastor al turmei lui Hristos ~i aprig aparator al credintei ortodoxe niceene. Despre acest episcop sfclnt au scris doi scriitori biserice~ti vestip Sozomen ~i Teodoret al Cirului. 29. op. A~a i1 lauda marele ierarh pe fericitul Eutihie. barbari". Sozomen vorbe~te de vizita imparaDe la Dullf'ire la Mare. idem. prof. cit. ca ~i ale atator calugari.. Sfantul Vasile eel Mare i1 Hiuda pentru succesele sale printre . 335-341. Pr. Auzind de aceasta. p.R. in B. Sfinfi romfmi . episcop al Tomisului (secolul IV) 12 Acest venerabil episcop tomitan era de origine capadociana.

in anul 369. bunul pastor al turmei lui Hristos s-a retras cu credincio§ii sai intr-o alta biserica din Tomis. Fericitul episcop Vetranion a incurajat mult viata ascetica §i nevointa siha§trilor de prin pe§teri §i mici bisericute rupestre.Istoria bisericeasdi" a sa. El·a calauzit in copilarie. precum marturisesc §i scitii in§i§i". . spune §i el: . §i este cinstit de Biserica Ortodoxa.. lasfmd pe imparat singur. Autorul spune in .a vorbit imparatului cu indrazneala despre hotararile celor 318 Sfinti Parinti de la Sinodul I de la Niceea (325) impotriva lui Arie. pe cfmd se intorcea dintro expeditie impotriva gotilor. Sfantul Vetranion este considerat de unii teologi autorul . a inaltat o bazilica pe cripta cu moa§tele celor patru martiri de la Niculitel.Scrisorii Bisericii Gotiei (Daciei Traiane) catre Biserica din Capadocia . Marele episcop a aparat dreapta credinta §i .. probabil. mfmiinduse. Sozomen i§i incheie relatarea sa cu urmatoarele cuvinte: . el fiind. cerute de Sfantul Vasile eel Mare in patria sa de origine. ale carei ruine. la 25 ianuarie. Imparatul. Sfantul Episcop Vetranion §i-a dat sufletul in mainile Domnului. Iunius Soranus.. au fost descoperite in anul 1971. pe care ii simpatiza.lata in ce chip a infruntat Vetranion zelul imparatului. pe tanarul loan Casian cu prietenul sau Gherman §i tot el. la transportarea moa§telor Sfantului Mucenic Sava Gotul din Dacia la Cezareea Capadociei. scitii" din Dacia Pontica.. din partea Sffmtului Vasile eel Mare (t 379). ". §i-a inflacarat cugetarea cu ravna §i a infruntat stricarea invataturilor dreptei credinte §i raradelegile comise de Valens impotri va dreptcredincio§ilor . probabil. 372. Aceea§i infruntare ave a s-o patimeasca Valens dupa cativa ani in Cezareea Capadociei. In timpul pastoriei sale existau in Eparhia Tomisului cateva a§ezari monahale de renume. impreuna cu . dar indata a revenit. a incercat sa-l exileze. care era bun prieten §i. Cu putin inainte de anul 381. cu calugari carturari §i teologi. de teama sa nu se rascoale . El a contribuit impreuna cu guvernatorul Daciei Pontice.martirionul". ". barbat destoinic §i renumit prin viata sa virtuoasa. care a insotit moa§tele Sfantului Sava Gotul. §i sa slujeasca impreuna cu ei. fiind impodobit cu tot felul de virtuti §i incredintandu-i-se sarcina de arhiereu peste cetatile din toata Scitia (Dacia Pontica). spre nevointa monahala. dupa obiceiul siha§trilor din Capadocia. martirizat de goti la 12 aprilie. parinte duhovnicesc al Sffmtului Vetranion. de altfel. episcopul Cirului. Apoi. pe care nu le putea calca".28 PATERICUL ROMANESC tului arian Valens (364-378) la Tomis. Teodoret. ca imparatul a intrat in biserica episcopala §i a cerut episcopului Vetranion sa intre in comuniune cu arienii. ca sfant.Iar Vetranion.

. nr. 342-351. 3. Ramureanu.SCITUL" episcop al Tomisului (secolele IV. cit. Acest fericit urma~ al Sfintilor Apostoli era cunoscut Sfantului Grigorie de Nazianz ~i multor ierarhi vestiti din imperiu. op. op. care a dat calugari carturari ~i spori!i in fapte bune. bine savar~indu-~i calatoria acestei vieti. prof. I. op. 166 . 380-390) 13 Dupa Sfantul Vetranion.V) 14 Fericitul episcop Teotim I era de neam daco-roman. autohton din Dacia Pontica. De la Duniire la Mare. 381. 285-336. cit. s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri..finJi romfmi . De la Duniire la Mare. Aceasta manastire. Sinodul alII-lea ecumenic de la Constantinopol. un alt ierarh devotat pentru Hristos. cu care era contemporan. p. era o adevarata vatra 13 Pr. cit. El este considerat eel dintai dascal ~i parinte duhovnicesc al Sfintilor loan Casian ~i Gherman. prof. Actele manirice. vol.de a veghea la pastrarea curata a Ortodoxiei in ora~ele din Scythia Minor". de aceea~i ravna ~i sfintenie cu inainta~ul sau. 30. Tot Sozomen spune ca la 31 iulie. unde se nevoiau ~i calugari daco-romani. I. 1981. dupa sinod. I.. I. Ramureanu. cit.. p. cit. p. scaunul Episcopiei Tomisului a fost ocupat de episcopul Gherontie...SFINTI $1 CUVIO$I DIN SECOLELE III-VI SF ANTUL IERARH G HERONTIE (Terentie) episcop al Tomisului (c.. p. 29. fiind in stransa legatura cu monahismul capadocian. a participat la Sinodul ecumenic de la Constantinopol din partea Episcopiei Tomisului. in Ortodoxia. numarandu-se in ceata sfintilor ierarhi ai lui Hristos. Actele Sinodului II ecumenic (381) ~i istoricul hisericesc Sozomen atesta ca episcopul Gherontie (Terentius). El a continuat sa zideasca noi bazilici ~i a mentinut viata manastireasca din Dacia Pontica la un inalt nivel de traire ascetica. 134-135. p. S. SF ANTUL IERARH TEOTIM I . Istoria Bisericii Onodoxe Romm1e..hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". dupa o lista suwdala siriaca. palestinian ~i egiptean. op. op. format in tinerete in aceea~i manastire din . 134 14 Pr. imparatul Teodosie eel Mare (379-395) 1-a imputernicit pe episcopul Gherontie . \'OI. lstoria Bisericii Onodoxe Rom{me. p. p. 50-51. Deci. 1982. ca a semnat actele sinodului ~i a osandit invatatura eretica a lui Macedonie.

greaca ~i latina.era cunoscut de toti .30 PATERICUL ROMANESC monahala de sfintenie. raspandi!i. renumite prin asceza ~i isihie (lini~te).creatorul Filocaliei romfme~ti". Acest episcop urea pe scaunul Eparhiei Tomisului. calugari. de Fericitul Ieronim (t 420). Sfantul Teotim I este considerat . devenind in secolele V-VI cunoscute in intreg imperiul prin vestitii . Teotim I vorbe~te foarte frumos despre lini~tea mintii ~i a inimii.zeul romanilor". El afirma ca . ceea ce dovede~te vasta sa cultura in retorica ~i filosofia antica. Gherman ~i Teotim I. teologic ~i literar la care au ajuns cei trei sfinti daco-romani contemporani .Paralele sfinte".pentru evlavia ~i corectitudinea vietii sale". alt istoric paleocre~tin. . Ca misionar. teolog invaJat ~i scriitor talentat ~i neobosit. erau mari ~i frumos ornamentate cu mozaicuri.imparati.Filosoful". ceea ce dovede~te numarul impresionant de credincio~i. dupa mutarea din viata a episcopului Gherontie. Sub pastoria lui Teotim I. Bazilicile inaltate de el.scit" (daco-roman) de neam. Constantinopol. ca . Iar Socrate. Apoi. pe care reu~ea sa-i imblanzeasca cu greu prin daruri. in stilul vechii elocinte".Scitul" ~i . in celebra sa lucrare . cat ~i la sud pana la Ierusalim. ale caror ruine ~i astazi se vad. confirmata de inaltul nivel spiritual. atat la nord de Dunare pana in Carpati. El avea mult de suferit din partea .Aud ca scrie ~i alte lucrari". pe la anii 385-390.ca a scris omilii la unele texte Evanghelice".a scris scurte tratate (carti) sub forma de dialoguri. spune ca fericitul episcop Teotim I .loan Casian. . Prin scrierile sale patristice. precum ~i frumusetea cultului ~i arhitecturii secolelor IV-V. desigur. supranumit de istoricii paleocre~tini . cu mare dragoste de Dumnezeu ~i de oameni. Istoricul Sozomen scrie despre el ca era . mfmastirile ~i sihastriile din Dobrogea secolului IV. fericitul Ieronim incheie cu aceste cuvinte despre Teotim: . despre care spune ca era pastor stralucit.traiul ii era modest" ~i di era taumaturg (vindecator de boli). Din aceasta pricina. influentat de Sfantul loan Gura de Aur ~i de parintii capadocieni. din care reiese . au trait o epoca de aur. de cultura ~i profunda teologie din Eparhia Tomisului. in gi'mdirea sa a fost. paganii il numeau .calugari sciti".De viris illustribus" (Despre barbati ilu~tri). Sfi'mtul Teotim I era tot atat de ravnitor pentru Hristos ca ~i inainta~ii sai. Unele fragmente din scrierile Sfantului Teotim se pastreaza in lucrarea Sfantului loan Damaschin (t 749). Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima data in anul 392. episcopi. Roma ~i Africa.barbarilor" migratori. prin rugaciuni ~i prin sfintenia vietii sale. credincio~i ~i «barbari» .

Scitul" era bine cunoscut imparatului Arcadie ~i mai ales Sfantului loan Gura de Aur. ci ~i pe tali cei impreuna cu dansul ii racu nevazuJi ochilor pagane§ti.pentru nomazii sciti de la Istru". dovedind prin aceasta adfmca legatura duhovniceasca dintre episcopul straroman Teotim I §i Sfantul loan Gura de Aur. inca ~i prin cinstea ce le-o arata stand cu ei la masa potolise setea de raradelegi a acestora. Graie§te Sozomen ca o atat de inalta idee le daduse barbarilor §i paganilor despre virtutea sa. Pentru viaJa sa curata. §i multi veneau la el sa-l vada cu ochii lor. pentru opera sa misionara §i pentru credinta sa dreapta cu care a marturisit pe Hristos. se pogori de pe cal §i se a~eza la rugaciune intinzand mainile catre cer. In anul 399. caruia ii era prieten devotat. Sffmtul Teotim I ia parte la un sinod local in Constantinopol. convocat de Sffmtul loan Gura de Aur. episcopul Teotim I este din nou in Constantinopol §i ia apararea marelui patriarh §i dascal a toata lumea.durnnezeul romanilor". pentru sfintenia §i minunile lui". adica pentru huni. Si. caci barbarii trecura printre dan§ii rara sa-i vada. impotri va invaJaturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. rugandu-se pentru el §i cei dimpreuna cu dansul. Biserica Ortodoxa 1-a trecut in randul sfinJilor §i se face pomenirea lui la 20 aprilie. caci au crezut ca sunt pierduJi. se face pomenirea Sfantului Teotim 1Theotimas) episcopul. In anul 403. o. la multi le domolise iuJimea §i setea de sange §i de pradaciuni prin blandetea chipului sau §i desavar§ita bunatate a sa. cei care erau impreuna cu dansul vazura o ceata mare de pagani venind in fuga cailor spre Tomis. racand de temut Evanghelia lui Hristos ~i pe implinitorii ei. In . §i prin dulceaJa graiului §i a cuvintelor.La Tomis.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE Ill-\"l 31 Sffmtul Teotim . plangand amarnic pentru vieJile lor. fericitul episcop Teotim I s-a stramutat cu pace din viaJa aceasta. Pentru aceea se dusese vestea intre barbari despre nemasuratele sale virtuJi. cazand in mainile barbarilor' se izbaveau indata aducand rugaciune catre Mantuitorul §i pomenind numele Cuviosului Teotim. pe care 1-au cinstit chiar barbarii necredincio§i. impotriva acuzaJiilor aduse de Sffmtul Epifanie al Ciprului. lata ca intr-o zi. incat devenise obi§nuinta intre ei de a-1 numi .Acta Sanctorum" se spun urmatoarele despre Sfantul Teotim I: . ~i se speriara tare. . marea milostivire §i indurare a lui Dumnezeu! Caci nu numai pe el. caci multi dintre cre~tini. caci §i prin cuvinte dulci ~i prin daruri le inmuiase inimile cele impietrite de rautate. In zilele acelea erau dese navalirile strainilor de Hristos. Dar Sfantul Teotim. la cere§tile laca§uri. marele patriarh i-a trimis fericitului Teotim calugari misionari . calatorind el aproape de latura in care se a~ezasera barbarii. insa acest fericit §i mare intru sfinti. in Scythia. In anul 400. Pe la sfar§itul primului deceniu al secolului V. cunoscand marea mila a lui Dumnezeu pentru zidirea Sa.

care nici nu se ostene~te. ci sa suferi pe nedrept. 20). ruga pe Dumnezeu pentru iertarea barbarului. inchipuindu-~i ca Sfantul avea multe averi ~i dorind a se imbogati. 28-29) 6. intitulata Paralele sfinte. In volumul Actele Martirice In colectia P. inti-adevar. 3. 5). Nu este fericire mai mare pentru un cre~tin decat cunoa~terea lui Dumnezeu. sprijinindu-se in scutul sau dupa cum ii era obiceiul cfmd vorbea cu du~manii lui. 7. atunci suntem imbracati in purpura.32 PATERICUL ROMANESC lata ca intr-o zi. I. 11. dar cand suntem atra~i de cele trecatoare. atunci ne acoperim de gunoaie. nici nu toarce. Despre cei ce poarta grija numai de cele trupe~ti. 2. ceea ce ei fagaduira. ~i pentru aceasta se apropie ~i.Plangerile" sale ca cei ce au fost crescuJi in purpura stau trantiJi in gunoaie (Plangerea lui Jeremia 4. el ~i neamul sau. unul din ei. dar eel ce padituie~te cu gandul. aducand binecuvfmtarea lui Dumnezeu peste neamul sau.B. apoi ii slobozi. ~i totu§i s-a imbracat mai frumos decat slava lui Solomon. cauta a-1 face prizonier. in mintea tulburata ~i plina de griji nu se afla nici un gand frumos ~i nu se revarsa peste ea harul lui Dumnezeu. Faptele trupului pot fi curmate de multe piedici. prin insa~i iuteala gandului. in vremea vietii sale. 345-346 15 . Este. Text extras din lucrarea Stantului loan Damaschin. (Matei 6. Din inv ataturile Sfantului Ierarh Teotim 1 15 1. tradusa de Preot Prof. A ajunge la desavar~irea sufletului inseamna a-1 elibera de griji. Caci crinul din Evanghelie inseamna sufletul lipsit de griji. ridica bratul spre a-i arunca fericitului o frfmghie peste gat ~i a-1 tad spre sine. cu cele materialnice. lucru necuvios sa porti grija toata viata de cele trupe~ti ~i sa nu te ingrije~ti deloc de cele viitoare. intr-adevar. insa bratul intepeni prin minune ~i ramase nemi~cat pana ce tovara~ii lui se dezmeticira ~i alergara smeriti ~i cu lacrimi in ochi sa mijloceasca pentru dansul. Iar Cuviosul Teotim. Multe alte minuni ~i semne a facut acest dumnezeiesc parinte Teotim in pamantul Scitiei.S. 4. A-ti aminti de Dumnezeu inseamna a-ti aminti de viata. Ramureanu. p. ciici datorita grijilor se nimice~te. faptuie§te pacatul desavar~it. Lucru cu greutate nu este sa suferi mult. ca un crin in mijlocul spinilor. De aceea zice Jeremia in . De aceea se spune despre sufletul desavar~it ca este. Cand staruim cu adevarat in ganduri stralucitoare ~i inflacarate. 5. Scriptura spune: Toata viaJa celui nelegiuit este plina de griji (Iov 25. ~i indata i~i dobandi cererea. iar a-L uita inseamna a muri. cerandu-le indreptare ~i credinta in Hristos.

1898. in rugaciune. in . El s-a nascut pe Ia anul 360 d. 246-249. Cel ce merge pe patru picioare este cu totul necurat. asceza. organizator de mfmastiri.din paqile Casienilor") o educatie cre~tineasca aleasa. in rev. marturisind tulburator ca zilnic eram impin~i de cugetul de a ne intoarce in provincia noastra ~i de a ne revedea parintii. 1979. idem. Pr. an IC. 1981. Axiopolis sau la una din manastirile apropiate. era de neam daco-roman. din secolele IV-V. tot a~a cei legati de aceasta viata nu reu~esc sa dudi pfma la capat calea vinutii. din grija fata de ele. G. teolog. ca genezii a literaturii !ji culturii dacoromane !ji romane . care circulau in nord-estul lmperiului Roman. 360-435) 16 Acest mare ascet. 158. Dupa cum cei legati cu laflluri merg cu greutate. 776 . Patrologia.SFINTI . 217-250. manastirile ~i frumusetea locurilor natale din Dacia Pontica (Dobrogea secolului al IV-lea). B. ce functionau la Tomis. De la Duniire la Mare. Histria. anume in Eparhia Tomisului. nr. R. iar mai tarziu §i scrierile patristice din secolele II-IV. IV-VI. . cre~tini evlavio~i ~i cu stare. sufletul. Aici a studiat operele marilor clasici ~i filosofi greci ~i Iatini. p. Parintii sai. Jar pe patru picioare merge eel ce se increde in cele pieritoare ~i. lata ce ne spune el: .. 65-70. in Dacia Pontica (Scythia Minor . 1977. Monograjia Arhiepiscopiei Tomisului !ji Dunarii de los.hotarele Casienilor ~i al (districtului) Pe~terilor". feciorie ~i ravna pentru cele dumnezeie~ti. In una din . Literatura patristica de la Dunarea de los din sec. prof. Ne gandim ca din ravna lor noi aveam de 16 Dicfionar aghiograjic. 0.Dobrogea de azi). Scriitori biserice!jti din epoca stdiromana. dascal.. deprinzandu-1 de mic cu citirea Sfintei Scripturi ~i practicarea unei inalte trairi duhovnice~ti.. I. i-au dat fiului lor loan Casian (adica . p. Pentru ca ne reaminteam ca parintii no§tri erau intestrati cu a~a de mare crediflla §i pietate. idem. apologet ~i scriitor bisericesc de renume al Bisericii lui Hristos. Hr. nu ia aminte pe de-a-ntregul catre partea conducatoare. Coman. SF ANTUL lOAN CASIAN (c. de episcopul Gherasim Timu~.. Fiind insetat pentru invatatura cartii. p. 7-8. la 40 km nord-vest de ora~ul Constaflla. p. Sfantul loan Casian evoca cu duio~ie casa parinteasca. 1956.Catre acest avva Avraam am intors asaltul gandurilor noastre. ni s-a nascut doriflla puternica §i presupunerea ca ei nu vor impiedica planul nostru. a fost dat din copilarie la una din ~colile timpului sau.. dr.Convorbirile" sale.SI CUVIOSI DIN SECOLELE 111-\"1 33 8. p.

in sensul ca nu trebuia sa ne ocupam noi de procurarea celor necesare trupului. patria monahismului cre~tin. viata sa aleasa. Aici. IV) ~i Teotim I .Scitul" (c. 392-403).Sfintii Vetranion (a doua jumatate a sec. ca ~i cultura vasta ce ~i-o agonisi. cei doi calugari s-au stabilit la o manastire din Betleem. deprinderea de a trai in feciorie ~i o asceza deosebit de severa . Dorind sa se inchine la Sfintele Locuri ~i mai ales la Mormantul datator de viata al lui Hristos.34 PATERICUL ROMANESC ca~tigat.. referindu-se la calugarii audieni din Dacia Pontica. au fost caHiuziJi de harul Duhului Sfant sa viziteze manastirile ~i sihastriile din Egipt. care se intindea gratios in spatiile singuraHitii. Vazfmd sfintenia. aproape de pe~tera unde s-a nascut Hristos. In codrii seculari din mijlocul ca ~i din nordul Dobrogei secolului IV exista un puternic centru monahal cu mai multe manastiri ~i cu zeci sau. 1-3). in anul 380. sute de calugari . nici de hrana. Sffmtul loan Casian . Dupa mai bine de cinci ani de asceza ~i nevointa duhovniceasca la Betleem.calugarilor sciti" din patria sa. Sffmtul loan Casian se hotari din frageda tinerete sa ia jugul eel bun al lui Hristos. Dupa propria sa marturie.lmpotriva a optzeci de erezii".sciti" ~i siha~tri iubitori de Hristos . mi se zugravea inaintea ochilor farmecul placut al acestei regiuni. ne hraneam sufletul cu speranta bucuriilor de~arte ~i cu credinta ca vom recolta roada bogata din convertirea multora care trebuiau indrumati pe calea mantuirii. unde se afla o proprietate mo~tenita de la stramo~ii no~tri. ale caror indemnuri le auzea ~i ale caror exemple le vedea".. pentru ca ei implineau cu bucurie ~i din plin toate cele de trebuinta nevoilor noastre. .inca din copilarie (a pueritia nostra) a trait printre calugari. in a~a fel incat ascunzi~urile codrilor nu numai ca puteau desrata un monah. In afara de a~ezarea locului.. unde deja se nevoia Cuviosul Gherman. cum afirma Sfantul Epifanie al Ciprului (340-403) in cartea sa . Cuviosul loan Casian a plecat la Ierusalim impreuna cu sora sa ~i cu Cuviosul Gherman. calugarindu-se intr-una din manastirile Eparhiei Tomisului. il facura pe tanarul calugar loan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis . prin exemplul ~i indemnul nostru. rudenia ~i prietenul sau de toata viata. impreuna cu prietenul sau Gherman. al caror fel de viata este cu totul vrednic de admiratie". Sfantul loan Casian. dar erau in masura sa ofere ~i maximum de provizie pentru hrana" (Convorbirea 24. ravna pentru Hristos ~i nevointa . poate. cand avea doar 20 de ani. ravna pentru Dumnezeu.in sfmul carora au inflorit regula calugareasca. Bunul sau nume. Pe deasupra. ruda ~i prietenul sau.

a silit pe Cuviosul loan Casian sa piece la Roma.. pentru a lua apararea Sfantului loan Gura de Aur in fata Papei Inocentiu I. impreuna cu prietenul sau nedespartit Gherman. adunand de la fiecare. Marele patriarh ~i dascal a toata lumea. Bunii osta~i ai lui Hristos . randuiala de nevointa ~i viata monahala ca in Rasarit. vazand srintenia vietii Cuviosului loan Casian. :nonahismul in Apus. cuprinde trei lucrari: 1. invatand de la to!i me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. Muntele Nitriei. Aici a intemeiat doua manastiri. Cinci ani de zile a trait Sfantul Ivan Casian in preajma Sfantului loan Gura de Aur. in rugaciune ~i smerenie. de la un sihastru la altul. cei doi siha~tri daco-romani se ::-cinrorc in Egipt ~i zabovesc aici pana in anul 399. invatand de Ia el multe fapte ~i cuvinte de folos. ci s-a stabilit definitiv :n sudul Galiei.:are a avut loc Ia Cucuso-Armenia. Ia . iar el ~i-a inchinat anii batranetii indeosebi scrisului. Sfantul loan Casian. una de calugari. Tot aici a inceput sa ~rie Cuviosul loan Casian celebra sa opera literara in 24 de caqi. precum ~i adanca sa cultura teologica. eel dintai.:narii au cercetat pe cuvio~ii dilugari. in Rait ~i Muntele Sinai. dupa regulile vietii monahale aduse din Rasarit. impreuna cu prietenul sau Gherman. anahoreti ~i dascali ai ::-·~stiului egiptean. in anul 407. Sfantul loan Casian.x->poseau din loc in loc. !nchinata Sfantului Victor. ca ::u~te albine. nectarul intelepciunii Duhului Sffmt. Opera sa. auzind de moartea in exil a bunului lor parinte ~i pastor. Hirotonindu-se preot ~i ajungand egumen al celor doua manastiri. despre care auzisera ~i pe . cerand ~i primind sfaturi ~i cuvinte de ::1\ atatura de la marii anahoreti ce se nevoiau pe Valea Nilului. Ia Sfantul loan Gura de Aur. :-a hirotonit diacon ~i 1-a racut ucenic al sau. numita _Convorbiri cu Parintii" (Collationes). Surghiunirea din scaun a marelui patriarh. dupa modelul Cuviosului Pahomie ~i Sfantului Vasile eel Mare. cei doi clilugari daco-romani de la gurile :J. in anul 404.:are il iubeau atat de mult. ~i alta de dilugarite. nu s-a mai imors in Rasarit.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 35 Timp de mai bine de ~apte ani. ivindu-se unele :ulburari in manastirile de pe Valea Nilului provocate de arhiepiscopul Teofil ~ Alexandriei. Tcba. Dupa o scurta revenire la Betleem. Sfantul loan Casian a adunat in jurul sau numero~i ucenici carora le-a a~ezat duhovnici. se juc Ia Constantinopol. Despre a~eziimintele maniistirilor de ob~te ~i despre tiimiiduirea celor op1 piicate principale. organizand astfel. iesavar~indu-se in sfintenie. in Schiteea. Apoi. . lucrare scrisa in anul 420 in douasprezece carti. Apoi. pastrata ~i cunoscuta pana astazi. scarbindu-se de a~a de mare nedreptate a imparatului Arcadie. nici in patria sa de Ia Gurile Dunarii. Ia Marsilia. egumeni.

3. un frate al episcopului Castor.36 PATERICUL ROMANESC rugamintea episcopului Castor de Ia Apta lulia. cuprinde convorbirile 18-24 avute cu parintii din tinutul Diolcos. Sffmtul loan Casian vorbe~te despre cele opt pacate de moarte. ~i anume: lacomia pantecelui. slava de~arta (trufia) ~i mandria. a pelagianismului ~i suprematiei harului. din sudul Galiei. pe care le-a avut cu parintii din tinutul Panephisis. Lucrarea este impartita in trei parti.gfmduri ale rautatii". in douazeci ~i patru de carti sau convorbiri. In primele doua opere. Sfantul loan Casian s-a savar~it cu pace la manastirea sa din Marsilia. Totodata. Astfel. mania. intre anii 429-430. Partea intai. convorbirile 11-17. care nu voia sa numeasca pe Fecioara Maria Nascatoare de Dumnezeu (Theotocos). desfranarea. unde face cunoscuta pentru prima data gandirea patristica ~i mistica. regulile vietii monahale din Rasarit. Sfintele sale mca~te se afla intr-o capela . Aceasta opera a fost scrisa intre anii 420-429. Sfantul loan Casian este considerat ~i un mare apologet al credintei apostolice ~i profund cunoscator al dogmelor ortodoxe. 2. lenea (acedia). scrisa tot in sudul Galiei. Partea a treia. Dupa o nevointa ascetica ~i statornica de peste 60 de ani in viata monahala. Sfantul loan Casian devine primul organizator ~i intemeietor al monahismului in apusul Europei. ci numai Nascatoare de Hristos (Hristotocos). numite de el . Sfantul loan Casian prezinta cre~tinismului din Apus. in zece carti. despre rugaciunile ~i psalmii de noapte. teologul daco-roman face eel dintai cunoscuta in Apus doctrina eretica. Partea a doua cuprinde ~apte carti. pentru prima data. antiortodoxa a lui Nestorie. Sinai ~i Palestina. despre slujbele zilnice ~i despre conditiile de primire in mfmastire ale noilor incepatori. dedicata episcopului Leontie. precum ~i experienta duhovniceasca a marilor Parinti din Egipt. luptand cu toata puterea impotriva nestorianismului. in anul 435. racand astfel o statornica punte de legatura intre tarile cre~tine din Orient cu cele din Occident. in ~apte carti. Despre fntruparea Domnului. ultimele ~apte carti. dandu-~i sufletul sau in mainile lui Hristos ~i lasand in urma cateva sute de ucenici. care formeaza cea mai de seama opera literara ramasa de Ia Sfantul loan Casian. intristarea. cuprinde primele zece convorbiri avute cu parintii din pustia schetica in a doua sa calatorie prin Egipt (393-399). In celelalte opt carti. Aceasta ultima lucrare a Sfantului loan Casian are un profund caracter dogmatic ~i apologetic ~i combate erezia lui Nestorie. lar prin a treia sa lucrare. iubirea de argint. In primele patru carti. Convorbiri cu ParinJii (Collationes Patrum). Sfantul loan Casian vorbe~te despre imbracamintea monahilor din Palestina ~i Egipt. contra lui Nestorie.

in preajma Sfantului loan Gura de .. in anul 404.Pe§teri". nascut pe la jumatatea secolului IV. El a fost considerat sfant inca din ··uJa. . Callatis sau Axiopolis. cum atesta numeroasele toponime paleocre§tine de . Cuviosul Gherrnan irnpreuna cu Sfantul loan Casian se due la Roma. la Marsilia. ~ crede ca §i Cuviosul Gherman s-a nevoit la inceput intr-una din aceste pe§teri.Pe§tera". probabil. Fiind mai varstnic decat . tot in .hotarele Casienilor §i ale Pe§terilor". Cuviosul Gherrnan se stabile§te cu Sfantul loan Casian la Constantinopol. intrucat multi asceti .Biserica Omului" etc.-\.. din Eparhia Tomisului. cit. op. Apoi pleaca impreuna cu prietenul sau in Egipt §i viziteaza toate marile manastiri. la 20-21 iunie. .Bisericuta". in Dacia Pontica. fie s-a reintors la manastirea din patria sa. iar capul §i mana dreapta afla expuse in biserica spre inchinare.V) 17 Cuviosul Gherman era ruda §i prieten din copiHirie al Sfantului loan Casian. Pornenirea lui se face la 29 februarie. spre a mijloci in favoarea marelui patriarh §i dascal al lumii cre§tine. care 1-a initiat pe calea mantuirii spre Hristos. in fata Papei lnocentiu I. aproape de Pe§tera Na§terii Domnului. unde se crede ca §i-a savar§it calatoria acestei vieti in primele doua decenii ale secolului V.ur. Gherman a intrat din tinerete in nevointa calugareasca la una din manastirile existente in Tomis. SFANTUL GHERMAN DACO-ROMANUL (secolele IV.:ompatriotul sau. p.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE III-VI 5-e subterana din Manastirea Sfantul Victor. Sfantul loan Gura de Aur fiind exilat §i depus din scaun de imparatul Arcadie. fiind canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. 217-250 . Pomenirea lui se face la 29 februarie. sihastriile de pe Valea Nilului §i pe sfintii dilugari anahoreti din Muntele Nitriei §i din Sinai. Dupa o scurUi nevointa impreuna cu prietenul sau la una din mfmastirile din Dacia Pontica. Histria. El s-a savar§it. Cuviosul Gherman se nevoie§te un timp cu Sfantul loan Casian la Betleem (380-385).sciti" se nevoiau in pe§teri. 1992. 17 Scriitori biserice$ti fn epoca straromiinil. . fie la manastirea intemeiata de Sfantul loan Casian la Marsilia. De aici nu se §tie unde s-a retras la batranete Cuviosul Gherman. in anul 399. Acest ascet tomitan a fost primul parinte duhovnicesc al Sfantului loan Casian §i eel dintai dascal al sau. pe care il iubeau atat de mult.

fericitul episcop Timotei era la fel de activ ca ~i inainta~ii sai. op. Ca ~i inainta~ii sai. Dupa o pastorire rodnica de peste zece ani. 30. 18 De la Duniire la Mare. In eparhia sa. inca neconvertiti la cre~tinism. scaunul episcopal din Tomis a fost ocupat de un alt mare teolog al secolului V ~i aprig aparator al Ortodoxiei in Dacia Pontica. 35 p. episcopul Timotei era un bun teolog ortodox.nomazii sciti'' (goti ~i huni). anume Sfantul episcop loan.sciti'' invatati.. fiind insotit. precum ~i al disputelor teologice ale timpului sau. de cativa egumeni ~i calugari . datorita Sfantului Vasile eel Mare. I. unde. vol. Ibidem p. fiind eel de al 170-lea semnatar. din anul 431. A zidit ~i innoit mai multe bazilici ~i manastiri. CUVIOSULIERARHIOAN episcop al Tomisului (secolul V) 19 Dupa episcopul Timotei.. Aici a semnat cele . fericitul Timotei. cit. viata monahala devenise foarte infloritoare in secolele V-VI. precum ~i hotararea de condamnare a ereticului Nestorie. calugarit ~i format duhovnice~te la una din mfmastirile din Capadocia. Episcopul Timotei a pastorit Eparhia Tomisului in prima jumatate a secolului V ~i a participat activ la al treilea Sinod Ecumenic de la Efes. care tulburau intreg Imperiul Bizantin. Gherontie ~i Teotim I. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. p. cit. 12 anatematisme" ale Sfantului Chiril al Alexandriei. protejand mult monahismul autohton daco-roman ~i catehizand pe . pastorul eel bun al turmei lui Hristos de la Tomis. profund cunoscator al dogmelor stabilite de Sfintii Parinli.38 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH TIMOTEI episcop al Tomisului (prima jumatate a secolului V) 18 Nu se cunoa~te originea acestui episcop tomitan. care apara cultul Maicii Domnului impotriva ereticului Nestorie. op. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. probabil. Se crede ca era nascut la sudul Dunarii. /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. Vetranion. 135 19 .

Scriitorul latin comemporan Marius Mercator scrie despre episcopul tomitan loan ca era . op.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE lll-Yl 39 Acest episcop a luat permanent parte la disputele teologice din preajma Sinodului IV ecumenic de la Calcedon (451). capabil sa apere Ortodoxia.. vol. cit. cit. cum reiese din putinele fragmente pastrate de la el. ca ~i toti ierarhii tomitani. I. /storia Bisericii Ortodoxe Rom{uze. 136 . p. episcopul daco-roman n-a mai putut lua parte din cauza navalirii hunilor . inainte de anul 449. in timpul marilor framantari hristologice monofizite. sinod care a reinnoit hotararile luate in anul 448. Episcopul Alexandru a luat parte la Sinodul din anul 449. convocat de imparatul Teodosie II ~i patriarhul Flavian la Constantinopol. 20 De la Dum1re la Mare. atat de amenintata in intreg lmperiul Bizantin. fericitul episcop Alexandru ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. dovedindu-se. La marele Sinod ecumenic de la Calcedon. fiind prezent adesea in Constantinopol. aparand cu darzenie dreapta credinta la Gurile Dunarii. de respingere a invataturii eretice monofizite ~i condamnare a lui Eutihie.unul din cei mai buni teologi ai timpului" ~i unul din . dar a semnat ulterior actele sinodului. Dupa o pastorie rodnica de peste un deceniu. traducfmd mai multe scrieri biserice~ti din limba greaca in cea latina. un devotat aparator al invataturii ortodoxe..Alexander reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae". episcopul loan s-a savar~it cu pace la Tomis ~i s-a adaugat inainta~ilor sai.. Noul pastor al Daciei Pontice era un bun teolog. zidind noi biserici ~i manastiri in Dobrogea ~i continuand procesul de cre~tinare in Dacia Pontica. prin dilugarii misionari daco-romani.cei mai aprigi adversari ai nestorianismului ~i eutihianismului" (monofizismului). El poseda o vasta cultura latina ~i greadi. create de ereticul Eutihie. 30. tinut in anul 451. pana la sfar~itul vietii sale. Episcopul Alexandru semneaza al ~aptelea actele sinodului: . op. p. SFANTUL IERARH ALEXANDRU episcop al Tomisului (secolul V) 20 Acest ierarh tomitan a ocupat scaunul Eparhiei Tomisului pe la jumatatea secolului V. El insa a ramas credincios Evangheliei lui Hristos ~i hoHirarilor luate de sinoadele ecumenice.nomazi" in eparhia sa.

se duce in Orient. p... · Unul din dascalii sai de tinerete. asceti §i aparatori ai Ortodoxiei.Romanul". . cunoscl}t -~raduditor de scrieri patristice §i dilugar plin de dragostea lui Hristos... dupa Sffmtul loan Casian. G.Ortodoxia". a fost Cuviosul Dionisie eel Mic. prof. de smerenie §i duio§ie. fericitul Dionisie. p. Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. supranumit §i . caruia i-a fost parinte sufletesc §i care 1-a deprins cu nevointa duhovniceasca §i frica de Dumnezeu. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un calugar invatat spre a-i traduce in Apus canoanele Sinoadelor ecumenice §i unele opere patristice. op. se adreseaza fericitul Dionisie eel Smerit dascalului sau: . Istoria Bisericii Ortodoxe Romfme. Aici intra in Manastirea Sfanta Anastasia §i ajunge traducator renumit din greaca in latina §i preda 21 De Ia Dunare la Mare. 141-142. 268-280. cit. an XXXIII.5 4 5) 21 Al doilea mare teolog. pe care avea sa-l evoce mai tarziu in . cunoscuti in intreg imperiul ca teologi. la Mormantul Domnului §i in Asia Mica. Era un teolog ortodox desavar§it §i cuno§tea perfect limbile greaca §i latina. Acesta fusese. Scriitori biserice$ti din epoca straromfmii. 4 7 0 . 70-72. p. op. Va rog sa primiti o multumire pe care §tiu ca nu pot sa v-o dau la inaltimea cuvenita". vol. tradusa in latina. Izvoarele Ortodoxiei rom{me:jti :Ji cre:jtinismul daco-roman. §i am mereu inaintea ochilor mintii ravna sfanta pentru hrana duhovniceasca pe care o cheltuiati cu mine cand eram copil. a fost un anume Petru. calitl'iti specifice sufletului nostru romanesc. unde s-a calugarit Cuviosul Dionisie.SCITUL" ( c . Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a nascut in Scitia Mica pe la anul 470 §i s-a calugarit din tine rete la una din renumitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului.Exiguul". Coman. egumenul manastirii dobrogene. idem. Cuvioase Parinte §i podoaba aleasa a invatatorilor lui Hristos. 3/1981. in revista . ravna pe care nici spatiul.Smeritul".Mi-aduc aminte de binefacerile Voastre. ajuns la batranete episcop.. care au dat in secolele IV-VII numero§i .40 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL DIONISIE CEL MIC . I. p. apoi se stabile§te la o manastire din Constantinopol. Pr. 1979. Dionisie este trimis in Italia. cit. 234 . nici timpul n-o pot uita. probabil. nr. 344. iar in limba latina . I.calugari sciti". p. cit. adica . in anul 496. pe care ni 1-a dat Dacia Pontica. lata cu ce cuvinte pline de recuno§tinta. op.Prefata scrisorii sinodale a Sfantului Chiril al Alexandriei catre Nestorie". Din Dobrogea. Sfinfi ronu1ni .

bland. punand intr-un contact mai apropiat cele doua romanitati cre~tine". Atat prin originea ~i formarea sa daco-romana. . Chiril al Alexandriei ~i Proclu. cat ~i prin scrierile ~i traducerile sale din greaca in latina. calugarii sciti. dreptcredincio~i ~i smeriti. adica Patimile Mantuitorului nostru". venerabilii domni ~i frati preaiubiti.SI CUVIO.intelept ~i simplu. de la Anastasie II pana la Vigiliu. incepand calendarul ~i numaratoarea anilor . invatat ~i smerit. Fiind rugat. Era cre~tina intemeiata de fericitul Dionisie eel Smerit a intrat in vigoare la Roma in anul 527. feciorelnic. care doreau sa cunoasca mai bine scrierile Parintilor din Rasarit. . Poate .SFINTI . La Roma. La batranete. plangand cand auzea vorbe de veselie nepotrivite. de asemenea. patria sa natala. Cuviosul Dionisie eel Mic era ~i un bun cunoscator al astronomiei. el a intemeiat era cre~tina dionisiaca. intitulat . de Dobrogea. atat de pastorii Romei. rara sa osandeasdi pe cei care mancau".Calabria. in locul erei pagane.a intins o adevarata punte de legatura intre Rasarit ~i Apus. Astfel. Cuviosul Dionisie eel Mic (Exiguul) a trait ~i a scris sub zece papi. postitor. extrase de la mai multi Sfinti Parinti din Rasarit. Era.Carte despre Sfintele Pa~ti" ~i . cu vorba putina. Apus ~i Africa.Descoperirea capului Sfantului loan Botezatorul". fericitul Dionisie eel Mic .Argumente Pascale". despre care scrie aceste frumoase cuvinte in Prefata catre .Decretele pontificale" ~i traduce vieti de sfinti ca: . dar de obiceiuri intru totul romane. editeaza . iar pana la inceputul mileniului al do ilea a fost adoptata in toata lumea cre~tina. fericitul Dionisie eel Mic a tractus din greaca in latina scrieri ale Sfintilor Grigorie de Nyssa. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice.SI DIN SECOLELE III-VI 41 :nulti ani dialectica cu prietenul sau Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul ltaliei . pentru ca astfel sa fie tuturor mai cunoscut inceputul nadejdii noastre ~i pentru ca sa apara mai clara cauza rascumpararii neamului omenesc. foarte priceput la ambele 1imbi. Viata Sfantului Pahomie". cunoscator perfect al Sfintei Scripturi ~i al dogmaticii".De la intruparea Domnului nostru Iisus Hristos.Exempla Sanctorum Patrum". ca pana atunci. fericitul Dionisie . Biograful ~i prietenul sau Casiodor spune despre fericitul Dionisie ca era _de neam scit. loan ~i Leontiu": . A scris in acest scop doua lucrari: . ~i de compatriotii sai blanzi. ~tiinta ce o invatase la Alexandria. in doua editii. centrul astronomiei antice. iar nu de la imparatul Diocletian. cat ~i de compatriotii sai. patria sa adoptiva.Pocainta minunata a Sfintei Taisia" ~i .Romanul" W aducea aminte din ltalia. A mai scris ~i un florilegiu de texte patristice dogmatice.

eu il ~tiu nu numai printr-o. vol. ci mi 1-a aratat ~i experienta. Trei mari virtuti 1-au impodobit in toata viata sa: credinta ortodoxa. p. in persoana episcopului Teotim II. caci.Romanul". pe o arie ce cuprindea. cit. Ca lucrul sta a~a. cunoa~tere din na~tere. cit. Acest ierarh tomitan a continual sa-~i extinda jurisdictia eparhiei sale.. CUVIOSUL IERARH TEOTIM II episcop al Tomisului (a doua jumatate a secolului V) 22 Eparhia Tomisului avea in anul 458 un pastor nou. . p. prin coloni~tii 22 De la Duniire la Mare. Se cunoa~te ca acolo (in Scythia Minor). numit ~i . dqi erau simpli in cuvant.. pana in inima Daciei Carpatice. smerenia inimii ~i dragostea fata de Dumnezeu ~i de oameni. ". op. I. Pentru sfintenia vietii lui. atat in Rasarit. cat ~i sudul Moldovei. Cuviosul Dionisie eel Smerit ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos prin anul 545 ~i este numarat in ceata Cu vio~ilor Parinti. cat ~i in Apus. Cuviosul Dionisie eel Mic. 136 . pentru gandirea ~i scrierile sale profund ortodoxe. poate chiar din Dacia Pontica.. care se arata ingrozitoare prin frig ~i in acela~i timp prin barbari. calitati specifice milenare ale intregului popor roman. Credinta lor stralucind prin legatura cu fapta buna era pentru toti pilda de viata ~i sinceritate. filolog ~i ctitor al erei cre~tine. in Banat.42 PATERICUL ROMANESC pare lucru nou celor ne~tiutori ca Scythia. am fost renascut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului ~i am fost invrednicit sa vad viata cereasca in trup fragil a preafericitilor Parinti cu care acea regiune se slave~te ca de o rodire duhovniceasca deosebita. prin calugari ~i preoti misionari trimi~i de la Tomis. Ei nu erau prin~i in mreaja nici unei griji lume~ti ~i puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastrii este fn ceruri (Filipeni 3. a crescut barbati plini de caldura ~i minunati prin blandetea purtarii. intr-o comunitate pamanteasca deschisa. Oltenia ~i Transilvania. 30. op. ca un calugar desavar~it. Ei (dacoromanii) au tinut cu tarie neinfricata totdeauna dogmele credintei ortodoxe. Savar~indu-~i calatoria acestei vieti. lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. El era de neam trac. Aceasta actiune de cre~tinare a Daciei era deja inceputa inca din secolele II-III. 20). ascet ~i teolog de renume. atat Campia Dunarii ~i zona subcarpatica. este cinstit. in ~tiinta nu erau nepriceputi.

. G. foarte ortodox ~i categoric. p. Contra Nestorienilor. El a racut dovada aceasta in raspunsul cerut de imparatul Leon I Tracul (457-474).SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-VI 43 :-0mani. prof. scaunul Episcopiei Tomisului a fast ocupat de ierarhi ale caror nume ne raman necunoscute. Riispuns contra achefalilor. prin calugarii ~i preotii misionari daco-romani. . veniti din Eparhia Tomisului. incununata de multa izbanda. lata cateva titluri din scrierile sale: Libel/us fidei. nr. Baragan ~i Moldova de sud. op. p. pe la jumatatea secolului V. Vrancea.se distinge prin simplitatea ~i claritatea lui". prin continuarea procesului de cre~tinare a _nomazilor sciti" (huni). Raspunsul sau in limba latina. Pe li'mga lucrarea sa misionadi. in 5eeolul IV. Coman. 3.libelli".. Capitole doctrinare. El s-a calugarit ~i a invatat adancul teologiei din anii tineretii. Izvoarele Onodoxiei romiine$ti.. I. Riispuns la Epistola Papei Hormisda. in ultimele decenii ale secolului V. in legatura cu horanlrile Sinodului IV ecumenic de la Calcedon ~i cu alegerea patriarhului monofizit Timotei Allurus la Alexandria. Dupa mutarea sa la cele ve~nice. Fericitul calugar loan Maxentiu a scris opt carti . Activitatea misionara de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul ?I nordul Dunarii era destul de puternica sub episcopul Teotim II.eel mai invatat calugar scit" contemporan cu Cuviosul Dibnisie eel Mic. cit. Pr.Ortodoxia". cit. Episcopul Teotim II scria di prime~te intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon ~i cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria. in revista . I. CUVIOSUL lOAN MAXENTIU (secolele V. episcopul Teotim II era ~i un devotat teolog ~i aparator al Ortodoxiei Sfintilor Parinti.VI) 23 Acest cuvios parinte era . 142. a calatorit la mai multe mfmastiri din Rasarit ~i a locuit uneori in preajma Constantinopolului. Se pare ca fericitul episcop Teotim II a avut o pastorire lunga la Tomis. 1981 . Miirturisire de credinJii ortodoxii. op. ale caror migratii ~i incursiuni faceau multe tulburari cre~tinilor autohtoni. 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. iar in Muntii Buzaului.. care trateaza diferite probleme hristologice ~i antropologice ~i combate cu tarie nestorianismul ~i monofizismullui Eutihie. nascut in Dacia Pontica. Jertfa lor insa nu a ramas zadarnica in acest colt de pamant daco-roman. la una din manastirile Eparhiei Tomisului. . 344-345. Unirea Cuv{mtului lui Dumnezeu cu propriul Siiu trup. vol.

lstoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne vol. unde donatorul este intitulat . Viafa cre~tinii fn vechiul Tomis. Constanta). de aparare a dreptei credinte ortodoxe ~i de marturisire a Evangheliei lui Hristos. CUVIOSUL IERARH PATERNUS mitropolit al Tomisului (prima jumatate a secolului Vl) 24 Venerabilul mitropolit tomitan Paternus era. descoperit in anul 1912 (astazi la Muzeul Ermitaj . fericitul calugar daco-roman loan Maxentiu s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. Tulcea).SanktPetersburg). jud. p. jud. adresata episcopilor africani.Lista" a tuturor scaunelor mitropolitane ~i episcopale din Patriarhia ecumenica. de origine latina. p. Cuviosul loan Maxentiu a scris ~i Epistola calugarilor sciJi. jud. Constanta).Notitia Episcopatuum". adica daco-roman autohton. unul din Treime a patimit cu trupul" . sunt trecute sub jurisdictia Mitropoliei Tomisului urmatoarele 14 scaune episcopale: Axiopolis (Cernavoda. Intr-o . 30. op. El a ajuns pastor al Daciei Pontice.. Dupa o indelungata osteneala. Prima atestare documentara este inscriptia latina de pe un vas de cult din argint aurit. Constantiana Gud. jud. Carsium (Har~ova. probabil. racut de Paternus la inceputul secolului VI pentru Catedrala mitropolitana din Tomis. Datin ~i Fortunat. Capidava (Capidava. I. Constanta). jud. calugarit ~i format teologic ~i spiritual in una din vestitele mfmastiri ale Eparhiei Tomisului. intr-o epoca atat de framantata de dezbinari ~i erezii. Callatis (Mangalia). dupa nume. prin scris ~i asceza. Constanta). Constanta).episcopus mitropolitanus". pentru care nu se cunoa~te inca numele nici unui episcop tomitan. existente la inceputul secolului VI. I. I. sub denumirea de . loan. Constanta). 15-32 . publicate in anul 1891 de bizantinologul Carl de Boor. op. Dupa aceasta insemnare ~i alte cateva de mai tarziu se atesta ca Episcopia Tomisului a fost ridicata la inceputul secolului VI la rang de mitropolie ~i ca avea sub jurisdictia sa un numar de 14 episcopii sufragane. in rev. Noviodunum (Isaccea. Leontiu ~i loan. p. Petru. Tropaeum Traiani (Adamclisi. 136-137. existente in toate ora~ele mari ale Daciei Pontice. 24 De la DuiUire la Mare. Histria (!stria. nr. cit. Georgescu. in care se sustine formula teologica . cit.44 PATERICUL ROMANESC Impreuna cu alti patru calugari sciti. 1962. 1-2.. theopashita" ca . jud. dupa o lunga perioada de circa 60 de ani (460-520). jud. Troesmis (Iglita.

in urma unei legi a inainta~ului sau. mitropolitul Paternus pregate~te calugari ~i preoti misionari. precum ~i grija dintotdeauna a episcopilor din Dacia Pontica de a apara cu statornicie Ortodoxia la Gurile Dunarii. mitropolitul Paternus. fiind la Constantinopol. . imparatul Zenon (474-491). calugarii sciti se due. venerabilul mitropolit Paternus ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos. pentru lauda lui Dumnezeu ~i triumful cre~tinismului pe pamantul tarii noastre. jud.. vestitii . pe care ii trimite la nord de Dunare. Fericitul mitropolit Paternus. Tulcea). in anul 519. contemporani cu arhiepiscopul Paternus. episcopus provinciae Scythiae metropolitanus".::cea). Codrii Vlasiei. Paternus semneaza al ~aptelea sub titlul: .Paternus. erau preocupati de dogma Sfintei Treimi.clHugari sci!i''. la imparatul Justin I (518-527) ~i cer recunoa~terea invataturii lor. cavioti (traitori in pe~teri) misionari ~i cu teologi de o inalta cultura clasica ~i mistic-dogmatica. jud. In anul 520.. siha~tri. Eparhia Tomisului a ajuns poate la cea mai :nare inflorire duhovniceasca ~i organizatorica.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE III-\"I -:-:. In scrisoarea adresata Papei Hormisda cu acest prilej.din Scitia Mica ~i din intreg Imperiul Bizantin. ajungand sa organizeze parohii ~i mici a~ezari monahale pana in viile Oltului ~i Arge~ului. a participat cu alti 20 de ierarhi la alegerea noului patriarh ecumenic. A~a ostenindu-se mai mult de un deceniu. Aegyssus Uud. Aceasta dovede~te preocuparile hristologice ale dilugarilor daco-romani din Dobrogea secolului VI. Sub mitropolitul Paternus. HalmYTis Dunavatul de Jos. ca fiecare ora~ sa aiba un episcop al sau ~i un anume :eritoriu. Dionysopolis (Balcic ).. misericordia Dei. Salsovia (Mahmudia. Tulcea). Tara Vrancei ~i sudul Moldovei. ca . Numarul mare al episcopiilor 5ufragane dovede~te in buna parte incheierea procesului de cre~tinare a poporului roman din Dacia Pontica.polis" . recunoscuta peste tot. refuzand sa accepte ca ortodoxa aceasta formula dogmatica. Tulcea). De aici merg la Roma ~i cer Papei Hormisda acela~i lucru. Tulcea).. Campia Baraganului. sub :::nparatul Anastasie (491-518). care avea in secolul VI peste 100 de bazilici (biserici) ~i bisericute.theopashita". creand formula teologica numita .unul din Sfanta Treime a patimit in trup" (unus de Sancta Trinitate passus in corpus). Toate aceste scaune episcopale au fost infiintate la inceputul secolului VL ~= fiecare ora~ . tinutul Buzaului.Carpatica. Epifanie. cu sute de calugari. in Dacia. renumele lor in intreg Imperiul Romano-Bizantin. In cadrul arhiepiscopiei sale. cu numero~i preoti (prezbiteri) ~i manastiri bine organizate. Zaldapa Uud. Astfel.

probabil. 200-212. cu biserici ~i preoti in fiecare sat. slavilor ~i bulgarilor din anul 602. considerate eretice.. Arhiepiscopul Valentinian ii scrie Papei Vigiliu. cu vestite a~ezari monahale. la conducerea careia ajunge pe la mijlocul secolului VI. inainte de marea migratie a avarilor.O.Celor trei capitole". cit. Pulpea. cit. p. mitropolitul Valentinian se muta la cele ve~nice.R. Prima afirmare despre el dateaza din anul 595 intr-a scrisoare a diaconilor Rusticus ~i Sebastianus. Dupa nume era latin. 138-139 . adica a scrierilor episcopilor Teodor de Mopsuestia (t 428). vol. De la Duniire la Mare. epoca sa cea mai infloritoare din perioada de formare a poporului roman. adica daco-roman..Dilectissimo fratri Valentiniano. op. .. dupa o rodnica activitate evanghelica. Sub venerabilul mitropolit Valentinian. B. adresandu-i-se: .. La sfar~itul deceniului al ~aselea. I. a fast arhiepiscopul Valentinian. arhiepiscopul Valentinian nu raspunde la invitatie ~i nu ia parte nici la eel de al cincilea Sinod ecumenic de la 5 mai. asigurandu-1 ca nu a scris nimic impotriva celor patru Sinoade ecumenice ~i eli il invita la Constantinopol sa se convinga de aceasta. p. 1947. provinciae Scythiae" (Preaalesului frate Valentinian. Istoria Bisericii Onodoxe Romfine. in anul 544. Se presupune chiar existenta unei episcopii in Tara Vrancei. nascut ~i format in Eparhia Tomisului. care va deveni mai tarziu Episcopia Milcovia. Iar peste Dunare existau in secolul VI mai multe comunitati monahale in zona subcarpatica. episcopo de Tomis. 30. p. Teodoret al Cirului (458) ~i Ibas de Edessa (t 457). care ii raspunde la 18 martie. op. din care cele mai puternice erau in Muntii Buzaului ~i ai Vrancei. probabil. a . 550. 4-9. I. Din motive necunoscute. nr. episcopul Tomisului din provincia Scitia-Dobrogea). Episcopul Valentinian de Tomis . care ii relateaza despre condamnarea de catre imparatul Justinian. prof.. 553. insu~i procesul de cre~tinare a populatiei autohtone este aproape incheiat in Dacia Pontica. 25 Pr. cu preoti ~i calugari misionari raspanditi pe o larga arie in Dacia de la nordul Dunarii. Biserica lui Hristos din Dacia Pontica (Dobrogea) traie~te.46 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IERARH V ALENTINIAN mitropolit al Tomisului (secolul Vl) 25 Ultimul ierarh ~i pastor duhovnicesc cunoscut al Mitropoliei Tomisului.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele VII-XIII .

Decapolitul". anul 842. la batranete. Nevoindu-se mult cu postul ~i rugaciunea. le cumpara cu multi bani.. Sfantul Grigorie Decapolitul se imbolnave~te de hidropica ~i se muta la Hristos. . ~i le duce la Manastirea Bistrita . in care se pastreaza cu sfintenie acest odor de mare pret. a fost lucrata la Bra~ov. ~i aici a racut multe minuni ~i vindecari de boli. Racla de argint. Bizantul fiind lovit atunci de eresul iconoclast. anume Serghie ~i Maria. Dar ~i dupa moarte se vindecau bolnavii la mormantullui. op. DiCJionar aghiografic. 248. din care cauza se nume~te pana asHizi . Irinopolis. In anul 1453.V alcea (secolele VIII-IX) 1 a. Episcopul Damaschin Severineanul in Sfinfi romiini . in anul 1656. p. cazand Bizantul sub turci. Renumit in tot Bizantul pentru sfintenia vietii lui.Asia Mica. banul Tarii Romane~ti. din judetul Valcea. op. Auzind de minunile ce se faceau la aceste moa~te. invrednicindu-se de harul preotiei. Sfantul Grigorie Decapolitul se praznuie~te in fiecare an la 20 noiembrie. monahii acelei manastiri i-au scos sfintele sale moa~te din pamant ~i le-au pus in biserica spre inchinare ~i ajutorul tuturor.. In ultimii ani ai vietii s-a ostenit in Manastirea Sfantul Mina.. cit. la Roma ~i in Macedonia..Ramnicu-Valcea. din parinti ortodoc~i devotati. renunta la nunta ~i intra in nevointa monahala. fericitul Grigorie. de episcopul Gherasim Timus. in Asia Mica. in Isauria . Vazand aceasta. dupa terminarea studiilor.SF ANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de Ia Bistrita . 339. vestind cele viitoare. 1 . Viata Sfantul Grigorie. Barbu Craiovescu. ostenindu-se mult pentru apararea Ortodoxiei ~i cinstirea sfintelor icoane in Constantinopol. ajungand in mainile unui dregator turc. fiind inmormantat la o manastire din Constantinopol. Mineiul pe luna noiembrie. a biruit toate cursele nevazutilor diavoli ~i s-a invrednicit de darul facerii de minuni ~i al inaintevederii. Acest mare cuvios ~i marturisitor al lui Hristos era cinstit ca sfant ~i raciHor de minuni inca din viata. unde se afla ~i astazi. in 20 zile. cit. p. ale dirui moa~te se pastreaza intregi la Manastirea Bistrita. s-a nascut in jurul anului 780. moa~tele Sfantului Grigorie sunt duse in partile Dunarii. prin anul 1498. aproape de Tesalonic. la 20 noiembrie. ctitoria sa. ~i a copilarit in una din cele zece cetati ale Isauriei.

mai inainte de toti vecii". s-a logodit cu Hristos pentru a trai in veci cu El. El invata ca §i omul creat de Dumnezeu este chipul.50 PATERICUL ROMANESC b. cinstind ~i inchinandu-ne la icoane. Pentru aceasta. din manastire in manastire. dupa cuvantul de la Facere 1 cu 26: Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra. De aceea. Ajutat de harul Duhului Sfant. iar cinstea pe care o dam icoanelor se inalta Insu~i Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. iar sufletul lui nu avea odihna in valtoarea grijilor pamante~ti. Sfanta Evanghelie ~i invataturile dumnezeie~tilor Parinti i-au intarit credinta ~i 1-au pregatit. Sfantul Grigorie Decapolitul ducea. 4. Dar bunul osta~ al lui Hristos nu se temea de cei care ucid trupul.rimit . 2. adica icoana Preasfintei Treimi. flira de care nici un cre~tin nu se poate mantui. totodata. ajungand vas ales al Sfantului Duh. cinstim ~i ne inchinam Mantuitorului ~i sfintilor pictati pe ele. mustrand §i uneori rabdand batai. sa intre in lupta cea duhovniceasca impotriva hulitorilor iconocla§ti care distrugeau sfintele moa~te ~i sfintele icoane. Sffmtul Grigorie Decapolitul a fost ales de Dumnezeu sa marturiseasca pe Hristos ~i dreapta credinja pe pamant inc~ din pantecele maicii sale. prigoniri ~i amenintari cu moartea pentru cinstea sfintelor icoane. Pe masura ce se ostenea pentru apararea icoanelor ~i dogmelor ortodoxe. invatand. imbarbatand. prin post ~i priveghere. Apoi. nici nu asculta hulele ereticilor. prin smerenie §i iubire. prin citirea Sfintei Scripturi. 3. Adica. a p. in putina vreme a biruit ispitele tineretii §i toate cursele vrajma~ului diavol. Peste tot apara cultul ortodox al sfintelor icoane. incat mergea din loc in loc. Cu atata tarie se impotrivea pe fata luptatorilor de icoane. renuntand la disnicie. Apoi invata ca eel care a flicut prima icoana este Insu§i Tatal Care a nascut pe Fiul . Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. numindu-le idoli. Cinstea pe care o dam Fiului se inalta deopotriva ~i celorlalte persoane ale Preasfintei Treimi. ci pe toti ii invata ca . caci Fiul lui Dumnezeu este icoana Tatalui. in Sicilia ~i din nou la Tesalonic. Apoi dorea sa marturiseasca dogmele dreptei credinje ~i sa apere Ortodoxia de tot felul de eresuri care loveau in vremea sa Biserica lui Hristos. de la Decapole in Tesalonic. de la Constantinopol in Asia Mica. Intrand in nevointa vietii monahale. o inalta viata duhovniceasca. Sfantul Grigorie ravnea doua lucruri. Mai intai cauta sa se dezbrace de cugetele rele ~i sa se indumnezeiasca prin rugaciune. apoi la Roma. ca pe un bun osta~ al lui Hristos. dupa invajatura Sfantului Vasile eel Mare. aparandu-le. Inima lui era ranita din pruncie pentru cele cere~ti.cinstea pe care o dam sfintelor icoane se ridica la chipul eel dintai".

cunoscand ca i-a sosit sfar§itul vietii. Astfel. Dupa aceste cuvinte. s-a rugat pentru el. stricandu-i-se casa. . caci se temea de talhari. §i Dumnezeul saracilor iti va trimite ajutor! Punand temelie. ca ti s-a apropiat sfar§itul §i vei calatori pe cale straina. Un monah sihastru din apropiere. 5.lndrazniti. Amintim cateva din numeroasele sale minuni savar§ite in timpul vietii. avfmd duh necurat. Dar. indata a fugit din locul acela. Altadata. vazand cuviosul ca il cauta §i il lauda oamenii. un om diabolizat a sarit in spatele cuviosului §i i§i batea joe de el. acel sihastru §i-a dat sufletulin mainile Domnului.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC 0 LE LE VII-X III 51 darul facerii de minuni §i al cunoa§terii celor viitoare. Multi oameni stapaniti de duhuri rele erau vindecati cu rugaciunea Sfantului Grigorie. indata a fugit duhul diu din om.Grigorie. a cerut milostenie de Ia Sfantul Grigorie ca sa-§i zideasca alta. zicand: . Dumnezeu nu a lasat aceasta raclie sub obroc. daca voie§ti sa ajungi la desavar§ire. du-te §i incepe lucrul. vaduva a gasit in pamant smoala. cu mainile Iuera §i cu buzele se ruga. §i-a terminat casa §i §i-a cumparat cele de nevoie vietii. a cazut in uimire §i a vazut stralucind din cer o lumina ca soarele. pe cand se ruga. racand rugaciune din inima catre Dumnezeu. rara nici o primejdie. miluie§te zidirea Ta §i n-o lasa sa fie sHipanita de diavolul". Dar fericitul. 8. au calatorit bine. 0 femeie saraca §i vaduva. ie§i din pamantul tau §i de la rudele tale §i te instraineaza pentru folosul tau §i al celor ce au nevoie de invatatura ta". Altadata. a fost izbavita numai prin cuvantul lui. 9. lasa lucrul mainilor §i te ingrije§te de suflet. Iar Sfantul Grigorie.Femeie. intr-o noapte. i-a zis: . Odata dorea sa mearga cu corabia in Italia. pe care vanzand-o. iar el i-a spus: . Intr-adevar. Cuviosul Grigorie a parasit lini§tea pustiei §i ajuta lumea pe calea mantuirii.Doamne. a auzit acest glas de sus: . 6. pe care niciodata n-ai calatorit! Dupa cateva zile. dici Dumnezeu va va pazi §i nu veti patimi nici un rliu". Lumina §i mireasma cereasca au tinut mai multe zile. 7. Din ceasul acela. o femeie. Ajungand la masura desavar§irii. Atunci a zis sfantul catre corabieri: .Frate. inconjurand pe§tera §i locul din jur. dar stapanul ei nu voia sa plece. Odata. urmata de o buna mireasma care a umplut chilia §i inima cuviosului. rugfmdu-se din inima. a izgonit diavolul din acel om. vazand sfantul un om chinuit de diavol. Un om cuprins de un demon cumplit a fost tamaduit cu rugaciunile sfantului. clki mana Domnului era cu Sfantul Grigorie.

iar cuvintele tale vor straluci de puterea ~i lumina Duhului Sfant. fiule. 1-a rugat sa-i descopere acea taina minunata. La plecare. panli nu rna voi face sanatos!" Atunci. ci Dumnezeu. s-a rugat lui Dumnezeu ~i indata eel mu~cat de vipere s-a facut sanatos. a alergat la ajutorul Cuviosului Grigorie. fiule. au ajuns cinstitele lui moa~te in mainile unui dreglitor turc. daca te vei nevoi a te curati pe tine de patimile trupului ~i ale sufletului ~i daca vei tliia cu sabia Duhului spinii patimilor ~i daca te vei ruga cu staruintli lui Dumnezeu. Deci. batranul acela a adormit cu pace. 0 data ~i de mai multe ori vorbind ucenicul cu dascalul sliu.Nu rna voi scula din patul tau. de se va curati ernul pe dansul de patimile trupului ~i ale sufletului ~i se va face curat ~i vrednic de primirea Duhului Sfant. Dar batranul i-a raspuns: . Altadata. 15. cazand ucenicul la picioarele sfantului. Un om bolnav de friguri de multi ani a venit pe ascuns la chilia Sfantului Grigorie ~i s-a imbracat cu rasa lui. cuviosul. Care locuie~te in el. cu mare credinta. cuviosul i-a zis sa piece de acolo. nu mai graie~te ernul. 14. ~i s-a ridicat sanatos din patul lui. ~i indata s-a facut sanatos. in patul Sfantului Grigorie. 1-a vindecat. atunci te vei face laca~ curat ~i sfant al lui Dumnezeu. Atunci.Mergi cu pace ~i spune parintelui tau duhovnicesc sa-~i pregateasca mormantul. Atunci. parinte. a vazut ie~ind foe din gura Cuviosului Grigorie. atingandu-se de acel bolnav. atunci. Gasindu-1 in a~ternutul lui. un monah numit Petru a fost mu~cat de doua vipere ~i. dici in curand va pleca la Domnul! Dupa putine zile. ca El insu~i sa arda cu focul eel dumnezeiesc materia patimilor ~i sa inmulteasca in sufletul tau roadele faptelor bune. bolnavul s-a culcat pe ascuns. Deci ~i tu. Sfantul Grigorie i-a spus: . Cuviosul a zis clitre dansul: . Barbu Craiovescu. insa el nu voia. Dupa mutarea la cer a Sfantului Grigorie Decapolitul ~i dupa cliderea Bizantului in mainile turcilor. Un alt om cuprins de raceala se ruga cuviosului sa-l vindece. auzind despre aceste moa~te ~i de nenumaratele minuni care se faceau aici. precum a zis Hristos. milostivindu-se spre el. Evlaviosul ban al Craiovei. Un ieromonah. 12. a venit la cuviosul pentru cuvant de folos. 13. Teodul. a cheltuit mari . 11. care ii lumina fata cu raze ca de scare. Tatal ~i Fiul ~i' Sfantul Duh vin ~i se sala~luiesc in el. fiind foarte aproape de moarte. insa.52 PATERICUL ROMANESC 10.Aceasta o pricinuie~te credinta ta. caci eu rna ~tiu pe mine om pacatos. pe cand il scuturau frigurile. care.

moa~tele sale au devenit u~oare la cantar ~i turcul n-a primit multi bani. amintim cateva minuni savar~ite. Apoi turcul.X I II 53 sume de bani ~i. Atunci. a ascuns sfintele moa~te intr-o pe~tera din muntele apropiat. la Sfantul Grigorie. care se pastreaza in biserica mare pana astazi. trimitea Domnul pe pamant ploaie timpurie ~i tarzie. s-a dus in tara lui. paralizata de ambele picioare. maniindu-se. de hramul Manastirii Bistrita. unde s-a ridicat ~i un mic paraclis in cinstea Sfantului Grigorie. dupa trei saptamani. Cea mai veche procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie. s-au racut multe ~i nenumarate minuni ~i vindecari de boli. . a venit la Manastirea Bistrita sa ia moa~tele inapoi sau sa i se dea mai multi bani. sa multumeasca sfantului pentru vindecarea ei. bolnava a deschis ochii mari. in anul 1920. cillugarit aici cu numele de Schimonahul Pahomie. Moa~tele se scoteau de obicei vara. auzind de venirea turcului. ~i-a venit in simtire ~i a cerut sa fie ridicata in picioare. a fost adusa la moa~tele Sfantului Grigorie o femeie tanara. a venit la manastire pe picioarele sale. Facandu-i-se Sfantul Maslu. 18. cunoscuta in Tara Romaneasca. a~a cum dorea.Valcea. vazandu-se amagit de cre~tini. spre mangaierea tuturor. 17. Recoltele lovite de seceta au fost salvate ~i poporul eel binecredincios a fost izbavit de moarte. dandu-i foe. 16. a avut loc in vara anului 1765. punandu-se la cantar. mai ales. ctitoria sa.Valcea. cu rugaciunile sfantului. i s-a racut Sfantul Maslu de trei ori ~i. fericitul ctitor. a jefuit manastirea ~i. cu rugaciunile cuviosului. se raceau procesiuni prin ora~e. Ctitorul a zidit manastirea din nou ~i a actus din pe~tera sfintele moa~te. cazand dintr-un prun. De-a lungul celor cinci secole de existenta a moa~telor Sfantului Grigorie Decapolitul pe pamantul tarii noastre. A~ a au scapat sfintele moa~te din mana paganilor. prin sate ~i pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul ~i cu icoane miraculoase. Fiind atinsa de sfintele moa~te. in Tara Romaneasca ~i mai ales in Oltenia. Mai tarziu turcul. in vara anului 1913.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V II . a actus moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul la Manastirea Bistrita . Dintre cele putine care s-au scris. i-a paralizat tot corpul ~i a fost adusa dupa cateva zile in manastire. Dupa o veche traditie ortodoxa. Dar. in vremuri de primejdie ~i de mare seceta. Numai in vremuri de mare primejdie se ascund in pe~tera. ca un odor de mare pret. cu rugaciunile Sfantului Grigorie racatorul de minuni. in zilele noastre. in traditie se spune ca turcul a vandut sfintele moa~te pe bani de aur. Apoi s-a intors la casa ei vindecata. ~i. unei femei numita Maria din satul Cacova . care s-au uitat cu vremea. in anul 1498. pe timp de seceta.

in vara anului 1935. Timp de trei ore cat a durat slujba in biserica. aruncau buchete de flori inaintea sfantului. Auzind ca se aduc in sat moa~tele Sfantului Grigorie pentru ploaie. 23. au aflat un prune mic in ea. o pensionadi din Bucure~ti. In dreptul unei fantani. in 1957 s-a imbolnavit de o infeqie la fata. Dupa ce oamenii au ingropat pruncul. a venit o mama cu o fetita de 4 ani. a vrut sa fie dusa ~i ea la Biserica sa se inchine. Ea se numea Elena SpaUitel. imediat au plecat cu sfintele moa~te mai departe. 24. cu mijlocirea cuviosului. Dar. preotii au spus sa se cerceteze ce poate fi in acea ffmtana. 1-a pedepsit Domnul pe boierul rau ~i necredincios. s-a atins . Atunci. aruncat de o femeie uciga~a. cu multe lacrimi. femeia bolnava s-a vindecat definitiv de paralizie. 21. 22. Dupa ce a fost atinsa de sfanta racla a cuviosului. sHipanit de un duh rau. a devenit mama ~i o buna cre~tina. cre~tina Elena s-a rugat in taina. Auzind de minunile Sffmtului Grigorie de la Bistrita. sanatate ~i iertare. Copila a crescut. dupa ~apte zile a plecat acasa sanatos.ntului Grigorie s-a oprit brusc. Insa s-au racut rugaciuni de ploaie ~i. In vara anului 1927. Sofia Patrichi.nu a vrut sa lase oamenii lui la rugaciune. a cerut sa fie a~ezata sub masa pe care stateau sfintele moa~te. Indata ce femeia ~i-a atins copila cu fruntea de sfintele moa~te. In satul Baile~ti . Fiind atins de sfanta racla ~i facandu-i-se Sfantul Maslu in fiecare zi. In vara anului 1925. In vara secetoasa a anului 1934 se raceau rugaciuni ~i procesiune pentru ploaie cu moa~tele Sfantului Grigorie de la Bistrita. racla Sfil. in anul 1932. ca i-a luat foe fabrica ~i a ars toata pfma in temelii. se purta sfanta racla in procesiune de ploaie prin satele Babeni. fiind seceta. Proprietarul fabricii de cherestea din Brezoi . bolnava de epilepsie. Dupa ce preotii ~i credincio~ii au plecat in procesiune pe camp cu moa~tele Sfantului Grigorie. cerand. in satul Lunge~ti Valcea. paralizata din tinerete. cu raclii aprinse in maini. era o cre~tina.54 PATERICUL ROMANESC 19. a dat Dumnezeu o ploaie buna pe toata Valea Oltului. Elena. Era. care i~i pierduse mintea.Dolj. Fiind seceta. s-a intors sanatoasa in familie. a fost adus la moa~tele Sfantului Grigorie un tanar din comuna Sirineasa . Ione~ti. Scotand oamenii toata apa. 20.un boier necredincios . La fel a fost vindecata o tanara din satul Vaideeni.Valcea. suspecta de cancer. Orle~ti. Dupa ~apte zile de rugaciuni ~i Sfantul Maslu langa sfintele moa~te. s-a intors acasa ~i a mai trait inca 20 de ani. ce nu se mai vindeca. Cand procesiunea trecea prin mijlocul satului ~i taranii. s-a scos sfanta racla in procesiune prin sate. s-a racut sanatoasa. a alergat la moa~tele lui. probabil. in aceea~i zi.

judeJul Constanta. II. 46-90. 2 ~fanlistirea . nu mai avea nici o urma de infeqie pe fa!a ~i se vindecase ~i de cataracta de la ochi 2 • Sfinte Preacuvioase Parinte Grigorie. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. in aceasta biseridi. unice pana in prezent in tara noastra. altele inca nedescoperite.Iosif preotul". din epoca daco-romana ~i medievaUi (sec. Asemenea sihastriilor de pe valea Nilului care erau conduse nu de egumeni.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E \" I I . 153-156. format din ~ase bisericuJe rupestre. op. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIO~II DAMIAN ~I IOSIF A§ezamantul monahal de Ia Basarabi . au fost .X I I l 55 .Damian preotul" §i . lata cateva dintre aceste inscripJii in limb a slava veche: . Pe langa marile mfmastiri organizate cu ~coli de teologie. cit. 134-140.lavra a pe§terilor" in Dacia Pontica. in care se nevoiau marii siha~tri daco-romani iubitori de lini§te. astazi disparute.Constanta (secolele IX-X) 3 In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de creta din comuna Basarabi. Desigur. stareta acestei manlistiri. probabil. ci de . t. Dimian (luna) mai". adica in perimetrul dintre Constanra Cernavoda . Doi dintre ace§ti parinti suflete§ti ai siha§trilor de la Basarabi. op.. p.(Eu) Dimian (Damian) preotul merg pe drum. Arta cre$tina fn Romania. De la Duniire la Mare. care formau o adevaraHi . existau zeci de pe~teri §i bisericuJe rupestre. 1981. locul de na~tere al Sfantului loan Casian. cit. au fost mult mai multe bisericuJe ~i. . Bucure~ti.A Aceste vindediri ~i fapte minunate. Numele lor sunt incrustate pe pereJii bisericutei B4. un ansamblu monahal de siha~tri. slivar~ite la moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul din Bistrita.. Amin. pe~teri pustnice~ti. cerandu-i sana tate. unele deja distruse de vreme.ioua zi. _-\ . p. credem ca ~i ansamblul pustnicesc de la Basarabi era pova}uit duhovnice§te de asemenea duhovnici. care au dat pe vestitii calugari sciJi in secolele IV-VI. se deduce ca in Eparhia Tomisului. era eel mai puternic centru monahal ~i pustnicesc din SciJia Mica. Alta insemnare: .::u credinta ~i lacrimi de sfanta racla ~i s-a rugat mult. adica de ieromonahii duhovnici care slujeau cele sfinte pentru ei. IV-XI). iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. pun lumanari pentru pacatele mele . 3 Barnea. . vol.hotarele Casienilor ~i ale Pe~terilor". omule. au fost adunate intr-un mic volum de monahia Olga Gologan (t1972).Medgidia ~i Histria. Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de . p. I. cand s-a de~teptat din somn.prezbiteri". recent descoperiti.

.in numele Tatalui ~i al Fiului ~i al Sffmtului Duh. Cuvio~ii . A venit la noi . multe nedescifrate. indictionul 10" (anul 982).Luna martie. simboluri paleocre~tine. apoi Iosif.. 4. figuri dacice traditional e. era centrul duhovnicesc al acestei sihastrii din Dobrogea. luna ianuarie".. Doamne. . Pr. spovedeau. Pe peretii lor se afla numeroase inscriptii runice. care. pentru calugarii nevoitori. nu departe de Constantinopol. numara in ceata cuvio~ilor parinli pe toli calugarii care au sihastrit in aceste locuri sfinte. ajuta pe robul tau Iosif (preotul)". Alta inscriptie: . p. de la Ia~i. Pentru sfintenia vietii lor ~i pentru cinstea de care se bucurau.a Moldovei luminatoare" ~i lauda intregii Ortodoxii. din parinti binecredincio~i ~ide bun neam. op. SfinJi romiini . de episcopul Gherasim op. In bisericu1a B 1 scrie in caractere vechi slave: . care au condus comunitatea siha~trilor de la Basarabi. pe la inceputul secolului al XI-lea. 642...Damian preotul" ~i . numita .. . Celelalte cinci bisericu1e sunt mult mai mici. imparta~eau pe fiecare cu Trupul ~i Sangele Domnului ~i ii cercetau la pe~terile ~i chiliile lor.. 258.cea Noua". . Scarlat Porcescu. sapate in stanca de creta. Cei doi copii. SF ANT A PARASCHEV A DE LA IA~I (secol ul Xl) 4 a. Eftimie ~i Parascheva. DiCJionar aghiografic.Doamne. cu dimensiunile de circa 6x2x2 metri. Timu~.Si alta: .. Viata Preacuvioasa maica noastra Parascheva. cit. Amandoi erau preoli slujitori ~i parinli duhovnice~ti ai acestei a~ezari pustnice~ti. primeau ~i formau pe calugari. cit. p. s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana. au primit in familie o aleasa cre~tere 4 Mineiul pe luna octombrie in 14 zile. ucenicii lor le-au sapat numele pe perelii bisericutei din mijloc.. apropiate una de alta ~i unele cu mici incaperi anexate. am scris .56 PATERICUL ROMANESC venit parintele aici. Cel dintai pare sa fi fost Damian.Iosif preotul" au fost doi ieromonahi din cei mai distin~i. In limba greaca scrie: . probabil in secolele IX-X. 31". Probabil era un dregator local sau un calugar venit sa se inchine aici. Ei savar~eau cele sfinte.Anul 650" (992). s-a inchinat nevrednicul rob Simeon prima data in biserica. probabil. in luna august. . de forma dreptunghiulara. in acest loc . cruci. luna octombrie.

cazand Bulgaria sub ocupatia turcilor. anul 1050. in cele trei tari romane. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant ~i s-au pus in biserica Sfintilor Apostoli din satul Epivat. capitala Bulgariei. La Tarnovo au stat moa~tele Preacuvioasei Parascheva 160 de ani. iubind mai mult decat orice pe Hristos.S F I NTI ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE VII-XIII 57 ~i educatie religioasa. Dupa cinci ani se inchina la Mormantul Domnului ~i se nevoie~te mai multi ani intr-o mica mfmastire de calugarite pustnice de pe Valea Iordanului. in anul 1393. insa. fericitul patriarh Eftimie al Bulgariei scrie . Epivat.000 de ducati de aur ~i raman in Catedrala patriarhaUi din Fanar timp de 120 de ani. drept recuno~tinta. a intrat intr-o manastire de fecioare din ora~ul Ieraclia Pontului. Apoi. pentru sfintenia vietii lui. Mai tarziu. a imrat inaintea ei In nevoin1a monahala. care a achitat turcilor toate datoriile patriarhilor de Constantinopol ~i Ierusalim pe mai multi ani. cultul Sfintei Parascheva trece ~i la nordul Dunarii. Aici au stat sfintele ei moa~te aproape 175 de ani.Adormirea Maicii Domnului". in urma unor minuni la mormantul ei. in anul 1521. La fel ~i fericita Parascheva. turcii ocupa ~i Serbia ~i iau din nou ostatice moa~tele Sfintei Parascheva. Viata Cuvioasei Parascheva" ~i o trece in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. s-a reintors in patrie ~i s-a nevoit inca doi ani langa biserica satului natal. domnul Tarii Romane§ti. spre cinstire ~i inchinare. ce reprezentau birul anual impus asupra Bisericii. ajungand Patriarhia de Constantinopol datoare la Poarta otomana cu sume mari de bani. care le stramuta la Belgrad. Mai tarziu. Eftimie. luand porunca de la ingerul Domnului. in anul 1641. turcii le-au dat cneghinei Anghelina a Serbiei. Apoi. Astfel. la varsta de 27 de ani. pe care le due in palatul sultanului din Constantinopol. in anul 1223. Pe la jumatatea secolului XI. unde diman 125 de ani. ajunge episcop al Matidiei ~i pastore~te bine Biserica lui Hristos pana la sfar~itul vietii. Vasile Lupu. tarul romano-bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moa~tele Sfintei Parascheva la Tarnovo. La varsta de 25 de ani. sfintele ei moa~te sunt rascumparate de la turci de ditre Patriarhia Ecumenica cu 12. Dupa trei ani. patriarhul Partenie a daruit moa~tele Cuvioasei Parascheva. fratele mai mare al cuvioasei. la varsta de aproape 15 ani. Din a doua jumatate a secolului XIV. domnului Moldovei. Cuvioasa Parascheva ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost inmormantata aproape de malul marii. . sfintele ei moa~te au fost daruite pentru putin timp lui Mircea eel Blitran. fiind depuse in catedrala cu hramul .

Sfanta Parascheva de la Ia~i se praznuie~te la 14 octombrie. cand se intorcea de la biserica. fericita Parascheva a adaugat la rugaciunile ei inca doua fapte bune: postul ~i milostenia. care este inceputul tuturor bunatatilor. ascultand slujba in biserica. iar milostenia. Dar. Ingereasca feciorie. date de parinti. Pe aceste trei virtuti le-a iubit fericita din copilarie ~i prin acestea. duce rugaciunea inaintea tronului Preasfintei Treimi. cuvioasa primea multe mustrari ~i batai de la mama ei. s-a dezbracat de orice cuget pamantesc. mireasa lui Hristos nu gusta nimic pana seara. moa~tele Preacuvioasei maicii noastre Paras-' cheva au ajuns in Ia~i ~i au fost a~ezate cu multa cinste in frumoasa biserica atunci zidita. fiind nelipsita de la sfintele slujbe. . b. in chip deosebit. milostenia. i~i schimba de multe ori hainele ei bune ~i de pret. 1888. . fericita Parascheva a inceput urcu~ul eel duhovnicesc pe scara virtutilor catre Hristos. cui ai dat hainele tale cele scumpe ~i frumoase cu care te-am imbracat? o intreba mama ei suparata. a biruit pe diavoli ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti purtatori de Dumnezeu. 2. cand au fost scapate prin minune de un incendiu. . Din pruncie. sa se lepede de sine. Fapte ~i cuvinte de invapitura 1. a Manastirii Sfintilor Trei Ierarhi. maica tuturor faptelor bune. cand o vedea imbracata in haine urate ~i sarace.Spune.Le-arn daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci! raspundea fericita. fiica cea dintai a iubirii. la 13 iunie. Odata. in zilele de post. intrucat rugaciunea rara iubire de aproapele nu poate ajunge la Dumnezeu. Parascheva. Caci postul da aripi rugaciunii ~i o inalta la cer. Aici au stat pana la 26 decembrie. 4. cuvioasa mergea la biserica satului Epivat. imitand pe sfintii ingeri. cu hainele rele ~i rupte ale copiilor saraci. mai intai prin sfanta rugaciune. care cereau milostenie la u~a bisericii. adica lepadarea de cele pamante~ti. Dar ~i in casa parintilor ei se ruga mult ziua ~i noaptea. Pentru aceasta. Apoi au fost transferate in noua Catedrala mitropolitana din Ia~i unde se afla ~i astazi. Trei au fost marile virtuti care au impodobit sufletul ~i viata Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la Ia~i. ~i dumnezeiasca rugaciune. Fiind odrasla de bun neam ~i avand sadita in inima ei frica de Dumnezeu.58 PATERICUL ROMANESC In anul 1641. 3. cand se face mare pelerinaj din toata tara. Care este iubire. Astfel. cu chip luminat. iar in sarbatori. a auzit citindu-se acest cuvfmt din Sfanta Evanghelie: Oricine voie~te sa vina dupa Mine. Mirele ei.

unindu-se tainic cu Mirele Hristos prin umbrirea Duhului Sfant. se retrage pe Valea Iordanului la o mica manastire de fecioare.Preasfanta Stapana. Aici s-a nevoit cu ~i mai aspre osteneli aproape zece ani. Cat m-am nevoit in pustie. zicand: . Tu sa-mi fii indreptatoare ~i folositoare spre Hristos. Deci.:a de o sageata de acest cuvant al lui Hristos. plecand pe ascuns din casa parinteasca la varsta de numai 15 ani. nu am alta nactejde ~i acoperamant pe pamant decat pe tine. dinindu-se la suflet . Toate surorile din manastire se uimeau de viata ~i intelepciunea ei ~i laudau pe Dumnezeu. s-a tainuit apoi ca o straina intr-o mfmastire de fecioare din Ieraclia Pontului. Toate acestea au incununat pe Sfanta Parascheva cu cununa desavar~irii in Hristos. s-a inchinat la Mormantul Domnului din Ierusalim ~i. sarutfmd Sfanta Parascheva pe toate surorile din acea manastire. cu posturi aspre ~i privegheri de noapte. pe cand se ruga. luand o corabie. Faptele ei cele bune cu care biruia pe eel nevazut ~i se unea negdiit cu Hristos erau: desavar~ita curatie a mintii ~i a inimii de ganduri ~i imaginatii patima~e. a intrat in sfanta nevointa a vietii calugare~ti. Aici a strabatut ea calea cea grea a despatimirii ~i a inceput urcu~ul duhovnicesc al desavar~irii. pe Care L-ai iubit! Deci. intr-o noapte. Cinci ani s-a nevoit aici fericita Parascheva.SI CUVIO.Slava Tie. in patria ta. Aici iara~i s-a inchinat cu lacrimi in biserica Maicii Domnului din Vlaherne. Ajungand cuvioasa la varsta de 25 de ani. Cuvioasa Parascheva s-a dus la Ierusalim ~i. 5. a ajuns la Constantinopol. Dupa ce mai intai s-a :nchinat in biserica Vlahernei (a vlahilor). ca Ti-ai facut vas ales ~i sfant pe Cuvioasa fecioara Parascheva ~i Te preamare~ti intre cei blanzi ~i smeriti cu inima!" 6. postul ~i privegherea de toata noaptea ~i neadormita dorire a Mirelui preaiubit. un inger al Domnului i-a spus: .SI DIN SECOLELE VII-XIII 59 _>a-~i ia crucea $i sa-Mi urmeze Mie (Marcu 8.Jamfmte~ti ~i. 7. desavar~indu-se in toate faptele bune ~i mai ales in neincetata rugaciune cu multe lacrimi. 34). daca m-am intors . ca acolo se cade sa la~i trupul pamantului ~i sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu.Lasa pustia ~i laca~ul acesta ~i te intoarce la Epivat. dupa ce se inchina ~i imbrati~eaza Sfantul Mormant cu multe lacrimi. biruind pe diavoli ~i rugandu-se pentru lume.SFINTI . iar acum. precum ~i la toate manastirile ~i sfintele moa~te din Constantinopol. neincetata rugaciune cu lacrimi de bucurie. pe tine te-am avut ajutor ~i mangaiere. zicand: . indata a parasit grijile vietii . Doamne. Curatindu-se pe sine de cele pamante~ti. incat stralucea ca o faclie aprinsa in mijlocul celorlalte calugarite nevoitoare.

indura-Te. a ingenuncheat inaintea icoanei Mantuitorului ~i cu lacrimi a rostit aceasta sffmta rugaciune: . in anul 1235. de asemenea. cauta din sfant laca~ul Tau ~i nu rna parasi. in biserica satului meu. Dupa 160 de ani au fost stramutate la Belgrad. 10. iar mult ostenitul ei trup a fost inmormantat de cre~tini intr-un mormant nou. capitala Imperiului Romano-Bulgar. Ostenindu-se Sffmta Parascheva inca doi ani deplini lfmga biserica satului Epivat. a vazut in vis o imparateasa ~ezand pe scaun luminat.Si. Atunci. Murind. ne~tiind cine este. indata au mers la mormantul Cuvioasei Parascheva cu lumanari ~i tamaie ~i au dus sfintele ei moa~te in biserica Sfintilor Apostoli din Epivat. a ingropat alaturi trupul rau mirositor al corabierului. inconjurata de ingeri. iar dupa inca 125 de ani le-au luat turcii in robie ~i le-au vandut din . unde au stat 175 de ani ~i au --racut nenumarate minuni ~i vindecari de boli. pentru ce n-ati luat in seama trupul Sfintei Parascheva ~i 1-ati uitat a~a? Nu ~titi ca Dumnezeu a iubit frumusetea ei ~i a voit s-o preamareasca pe pamant? Apoi ~i acea imparateasa sfanta i-a zis: . au sapat un mormant aproape ~i au dat de trupul neputred ~i plin de mireasma al Sfintei Parascheva.Gheorghe. aproape de tarmul marii. acum. Doamne. un corabier a fost aruncat pe mal de valurile marii. au racut multe minuni. ca pentru numele Tau eel sffmt am Iasat toate ~i dupa Tine am calatorit in toata viata mea.Degraba sa luati trupul meu din mormant ~i sa-l puneti la loc de cinste. 9. Dupa multi ani. nici nu rna lasa. Raspandindu-se in toate tarile din jur vestea despre viata ~i minunile Cuvioasei Parascheva de la Epivat. impreuna cu altii. ca nu am alta nadejde dupa Dumnezeu!" 8. Epivat! Auzind clericii despre aceasta minune. in ascunse nevointe duhovnice~ti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. sfintele ei moa~te au fost stramutate la Tarnovo. . ~i spune ingerului Tau eel bland sa ia cu pace sufletul meu!" In timp ce se ruga. Dar.60 PATERICUL ROMANESC in lume. Iisuse Hristoase. moa~tele Cuvioasei Parascheva au fost descoperite cu voia lui Dumnezeu intregi in mormant ~i scoase la lumina spre mangaierea credincio~ilor intr-un chip ca acesta.Doamne. Unul dintre ei ii zise: . unde. Noaptea. Preacuvioasa Parascheva ~i-a dat sfantul ei suflet in mainile Domnului. un cre~tin milostiv cu numele Gheorghe. te rog indrepteaza-ma pfma la sfar~itul vietii mele. insa.

12. 14. anul 1888. Deci. Vasile Lupu. Caci. Sa amintim doar cateva dintre ele. in paraclisul Manastirii Sfintii Trei Ierarhi din la§i. In anul 1639.\lergand la Sfflnta Parascheva. al vindecarii de boli §i al izbavirii de multe nevoi §i primejdii. de§i erau invaluite in jaratic. Pana la Galati au fost aduse cu corabia.:redincio~i.moa§tele Cuvioasei Parascheva. se ruga cu lacrimi la moa§tele sfintei ~i-i cerea ajutor. Apoi i s-a facut Sfantul Maslu ~i s-a reintors acasa. 0 alta minune care a uimit Moldova §i tara noastra a fost izbavirea tara nici o vatamare a moa§telor Sfintei Parascheva din incendiul izbucnit in noaptea de 26 spre 27 decembrie. Cea mai mare minune a Sfintei Parascheva este insa§i preamarirea trupului ei cu darul neputrezirii. Noaptea i se arata aievea Sfflnta Parascheva. terminfmd de construit :""rumoasa biseridi a Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. din Ia~i. patriarhul Partenie i-a daruit drept recuno§tinta eel mai de pret odor pe care il avea . 13. in haine albe stralucitoare ~i ii spuse: . Spre sfar§itul secolului XIX. sotia preotului Gheorghe Late§. suferea la cap de o boala grea §i incurabila. aprinzandu-se de la un sfe§nic catafalcul cuvioasei. rugandu-se lui Dumnezeu. monahi §i credincio§i cu faclii aprinse in maini. 1641. la 13 iunie. fiind cinstite cu multli evlavie de . iar de aici au fost insotite pana la la§i de numero§i clerici. au dimas intregi §i nevatamate. dar lemnul §i sfintele ei moa§te. Aproape de Ia~i le-au intampinat Vasile Lupu ~i mitropolitul Varlaam cu tot clerul §i divanul tarii §i le-au a§ezat cu mare cinste in biserica . in vara anului 1641.vtanastirii Sfintii Trei Ierarhi. din comuna Rilda§eni-Suceava. spre intarirea credincio§ilor §i uimirea celor indoielnici. domnul Moldovei. _. Nenumarate sunt minunile §i vindecarile de boli ce s-au facut credincio~ilor. 11. .Nu mai plange. a auzit de moa§tele renumite ale Sfintei Parascheva.0u Patriarhiei de Constantinopol. Ba §i turcii se cucereau de minunile ce se faceau cre§tinilor care ii cereau ajutor cu credinta §i evlavie. in sunetul clopotelor §i in armonia frumoaselor cantari duhovnice§ti. care au alergat cu rugaciuni §i lacrimi la moa§tele Sfintei Preacuvioasei maicii noastre Parascheva de la la§i. s-a topit argintul care imbraca racla.Si cum milostivul domn moldovean platise turcilor o mare parte din datoriile Patriarhiei. cauta sa-~i ::u:estreze ctitoria ~i capitala tarii cu moa§tele unor sfinti faditori de minuni. de-a lungul a 350 de ani de cand ocrote§te Moldova §i tara noastra.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 61 :-. ca de acum te faci sanatoasa! . Din cauza aceasta a fost luata ca protectoare in to ate tarile ortodoxe din Balcani.

Timp de trei zile dupa internare i s-au racut toate analizele. 0 femeie dintr-un sat aproape de Ia~i era greu bolnava de stomac. precum ~i in Mineiul pe octombrie in 14 zile. Buc. La urma i-au spus medicii: . Mama copilei a alergat a doua zi la Sfanta Parascheva ~i. de hramul Cuvioasei Parascheva. Intoarceti-va sanatos acasa. 18. a raspuns fiica.. femeia ~i-a trimis copila in ora~ sa cumpere ceva. du-te acasa ca nu ai nimic! 17. 1889. 5 . Dupa doua luni de rugaciuni staruitoare ~i Sffmtul Maslu. Atunci. Atunci. caci astazi este ziua Sfintei Parascheva! . sa nu faci una ca aceasta. Un inginer bolnav de plamani a fost internat in spital la Ia~i pentru operatie. cerandu-i cu credinta ~i cu lacrimi ajutor ~i vindecare. 15. Mama sa a mers atunci la moa~tele Cuvioasei Parascheva ~i i-a cerut cu credinta sanatate fiului ei. mama! Aici este Doamne. Apoi. dar eu n-am timp sa-i praznuiesc pe toti! Dupa o ora. mama s-a intors acasa cu copilul sanatos.Mama.62 PATERICUL ROMANESC A doua zi. In anul 1968. Atunci au zis bolnavului: . o cre~tina din la~i pregatea conserve pentru iarna. femeia s-a sculat sanatoasa ~i lauda pe bineracatoarea ei5 . s-a rugat mai intai la Sfanta Parascheva. In anul 1950.Mama.Domnule inginer' ati scapat de operatie. Timp de doua sapHimani doctorii au amanat operatia. s-a observat ca afeqiunea pulmonara s-a vindecat in chij:l miraculos.Femeie. Dupa trei zile. Este cineva care se roaga lui Dumnezeu pentru dumneavoastra! 19. a cerut cu lacrimi iertare ~i salvarea fiicei ei accidentate. bolnava impreuna cu parintii ei au alergat la Sffmta Parascheva ~i cu multe lacrimi ii cereau ajutor ~i sanatate. tanara s-a vindecat de aceasta boala rara leac ~i ~i-a continuat studiile. 16. dupa ce ~i-a recunoscut pacatul. copila s-a intors sanatoasa acasa.· Despre aceasta vindecare scrie pe larg episcopul Melchisedec de Roman in cartea sa: Viaja $i minunile Cuvioasei maicii noastre Parascheva. Unui copil de trei ani ~i jumatate i s-a oprit brusc graiul. Pe strada a fost lovita grav de o ma~ina ~i apoi internata la spital. Fiind internata pentru operatie. Pe cand se ruga ea cu lacrimi. mama a luat copilul in brate ~i a venit sa ceara ajutorul Sfintei Parascheva.Fata. deodata copilul a strigat: . o tfmara din Ia~i s-a imbolnavit de leucemie. Doamne? Multumind din inima Preacuvioasei Parascheva. in fiecare zi este cate un sfant. Mama ei o indemna: .

Apoi. In timpul marii secete din vara anului 1947. dupa o ora bate cineva in u~a. pe cand venea un tren cu viteza. trupeasca ~i sufleteasca. iar eu rna rugam la Cuvioasa Parascheva pentru tine. ocrotindu-1 de ocupatie ~i bombardamente. ci insa~i Sfanta Parascheva! Sa-i multumim ei. imbracata in alb. . caci ea te-a scapat de aceasta cumplWi ~i dubla moarte. Pe timpul celor doua razboaie mondiale. 21. rna apuca repede ~i rna arunca afara de pe linie. A~a ~tie sa ajute Preacuvioasa Parascheva patria ei adoptiva. ora~ul la~i a fost protejat de bombardamente. pentru credinta fiilor ei! 22.Unde ai fost. De aceea m-am a~ezat pe linia trenului. iar tatiil ei a alergat la Sffmta Parascheva ~i s-a rugat cu lacrimi sa-i intoarca sotia cu bine inapoi. Cel mai mult alearga ~i cer ajutorul Sfintei maicii noastre Parascheva bolnavii.Femeie. unde se pastreaza cinstitele moa~te ale Sfintei Parascheva. in seara aceasta la ora 8. de caiete de ~coala ~i pomelnice. In urma veneau nori de ploaie bogata ~i adapau pamantul. femeia disperata a parasit caminul. . Zadarnic au cautat-o sotul ~i fiica. aproape de gara Nicolina. taranii. copila s-a culcat.Diavolul mi-a dat in gfmd sa rna sinucid. cand mureau oamenii ~i animalele de foame. Batranii spun ca osta~ii vedeau noaptea. imr-o seara. o femeie uria~a imbracata in alb deasupra Ia~ilor. Mai ales in lunile de examene. s-au scos moa~tele Sfintei Parascheva in procesiune prin satele Moldovei. de 350 de ani. calugarii ~i studentii. Dar la orele 8 seara. doi soti din Ia~i nu aveau intelegere in casa. rara indoiala. moa~tele Sfintei Parascheva. femeie? Ce ti s-a intamplat? a intrebat-o sotul. cuvioasa ocrote~te Moldova ~i ora~ul acesta binecuvantat. numita . Ajungfmd sotul acasa. Credincio~ii le a~teptau ~i le intampinau cu lacrimi de bucurie ~i cu raclii in maini. credincio~ii se rugau ~i inaltau cate o troita cu aducerea moa~telor Sfintei Parascheva in satele lor.cea grabnic ajutatoare ~i mult folositoare". Putem spune ca moa~tele cele mai iubite de credincio~i din tara noastra ~i din afara sunt. 23. nu a fost atinsa de nici un obuz. am multumit lui Dumnezeu ca rn-a izbavit de acest cumplit pacat ~i m-am intors acasa. Caci. A~a am scapat de moarte ~i de osanda iadului! Dupa ce m-am intarit putin. vine la mine. In anul 1955. . Era sotia! Avea chipul palid ~i ingandurat. Drept multumire. fiica noastra era culcata. De atunci este multa armonie ~i bucurie duhovniceasca in aceasta familie ere~ tina. fiica noastra.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE VII-XIII 63 20. iar Catedrala mitropolitana. racla cuvioasei este alba de clirti. in timpul razboiului. Aceea care te-a salvat nu era fiica noastra. .

. la 14 octombrie. parach~ Sfintei Parascheva.64 PATERICUL ROMANESC 24. Arhimandritui Cleopa Ilie: . iar dupa ce femeile i-au pus perna adusa §i s-au !nchinat. care. in mod deosebit in sarbatori. aducand flori. la Catedrala mitropolitana din la§i. credincio~ii stau la rand pentru inchinare. in seara zilei de 14 octombrie. Cuvioasa §i-a ridicat singura capul. . a zis Parintele Cleopa. §i sa-i punem sub cap aceasta perna. . pe care i-am adus-o de acasa drept muljumire pentru ajutorul ce ni 1-a dat. de dimineaja pana seara. pe cand oamenii a~teptau la rand sa se inchine la racla Cuvioasei Parascheva. eli suntem bolnave. 1952. au venit sa se inchine ~i doua cre~tine batrane din Foc§ani. Sfanta Parascheva §i-a lasat iara§i capul pe dipatfli ca mai !nainte. Dar cea mai mare zi de praznuire din tot anul este ziua de 14 octombrie. Vazand lume multa. lata cat de mult iube~te Preacuvioasa pe cei ce se roaga lui Dumnezeu §i sfinjilor Lui cu smerenie §i credinja! 25. apoi fiecare se intoarce Ia ale sale cu bucuna marelw praznic in suflet §i cu mangaierea Duhului Sfant in inima. se face un mic pelerinaj local continuu. considerata . praznicul cuvioasei se incheie cu o procesiune in jurul catedralei. da-ne voie sa ne !nchinam Ia Cuvioasa Parascheva. impreuna cu clericii ~i credincio§ii. avand in frunte pe mitropolitul Moldovei. Dupa aceea. Aceasta zi este considerata un adevarat pelerinaj bisericesc national.Parinte. De hram. cu credincio~i de toate varstele §i din toate locurile. timp de doua zile §i doua nopji. inca din ajun se scot in fata catedralei moa~tele Sfintei Parascheva ~i. tarziu.. preojii ~i credincio§ii au vazut un lucru cu totul sfant ~i minunat. se canta. tara sa mai stam la rand. care dureaza pana la 3 zile. Mergeti §i va inchinaji! in clipa aceea.Dumnezeu sa va binecuvinteze. la care participa inchinatorii de la sate ~i ora~e. roaga-te lui Dumnezeu pentru nm! . se a~aza moa§tele in biserica la locul lor. in posturi §i in fiecare vineri. in fiecare zi. adica a Cuvioasei Parascheva. despre o minune petrecuta la racla sfintei. daruri §i imbracaminte pe care le ating de racla cuvioasei pentru a dobandi ajutor' sanatate §i binecuvantare.Ziua Sfintei Vineri". din toate coljurile jarii. veniti la rugaciune. in sunetul clopotelor §I al frumoaselor cantan b1sence§t1. cand are loc unul din cele mai mari pelerinaje ortodoxe din tara noastra. Marturisesc parintii batrfmi. au zis preotului de garda. vin multi credincio~i ~i se inchina la racla cu credinta. Sfanta Preacuvioasa Maica Parascheva. patronul Sfintei Parascheva. Sfanta Parascheva de la Ia~i se bucura in tara de un cult deosebit. p~art~ ra~la cu moa§tele sfintei. ~u lumanari in m~in!. care au fost martori oculari. mai mult decat toji ceilalji sfinti locali care au moa~te in Romania.

Mineiul pe luna octombrie. Auzind de minunile ee se flieeau aici.. Hagi Dimitrie. numit ~i . Sfantul Dimitrie eel Nou se praznuie~te la data de 27 oetombrie. Dupa multi ani. insa. tacerea. b. Sfinfi romani . unde i-au fost adapostite moa~tele mai mult de doua seeole. Chesarie Gheorghescu. Cuviosul Dimitrie ~i-a dat sufletul lui Dumnezeu in aeel loe ~i a ramas neeunoseut de nimeni... moa~tele Sfantului Dimitrie au fost daruite Tarii Romane~ti ~i a~ezate eu mare cinste in Catedrala mitropolitana din Bueure~ti. s-a naseut in timpul imparatilor romfmo-bulgari Petru ~i Ionita Asan (seeolele XII-XIII). Odata. nu departe de Basarabov. fericitul Dimitrie era foarte ravnitor la rugaciune.X I I I 65 SF ANTUL DIMITRIE CEL NOU de Ia Bucure~ti (secolele XII-XIII) 6 a. 209. smerenia ~i viata pustniceasea.Basarabov". iubind mai ales biserica. din parinti ortodoqi ~i iubitori de Hristos. postul. in 27 zile. anume Basarabov.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . Mai tarziu. s-a raeut ealugar la o manastire de pe valea Lomului. 272. unde se afla ~i astazi. a calcat eu piciorul 6 Timu~. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. op. DicJionarul aghiografic. Viata Preaeuviosul Parintele nostru Dimitrie eel Nou de la Bueure~ti. au fost duse la biseriea satului Basarabov. pe cand pa~tea vitele satului Basarabov. p. intr-un sat loeuit de vlahi. Dar la staruinta unui bun ere~tin roman. . cit. inca de cand era mie la parinti. de episcopul Gherasim op. raul Lomul venind mare a risipit eele doua pietre in apa impreuna eu moa~tele intregi ale Sfantului Dimitrie eel Nou. pe valea raului Lomul. iubind lini~tea ~i nevointa monahala. generalul rus Petru Saltieov a luat sfintele moa~te sa le duea in Rusia. domnii munteni au zidit o biserica noua in Basarabov. Mai intai a fost pastor de vite in satul natal. la eativa kilometri de ora~ul Ruseiue. p. deseoperindu-se sfintele lui moa~te prin pronia lui Dumnezeu. domnii Tarii Romane~ti doreau sa-i aduea moa~tele la Targovi~te.. Sfantul Dimitrie nevrand sa-~i paraseasea satul. Dupa o aspra nevointa pustnieeasea intre doua pietre din malul raului Lomul. . Apoi. spre mangaierea eredineio~ilor. in timpul razboiului ruso-turc din Balcani ( 17 69-1774). cit. Arhim.

sa vada unde dore~te Sfantul Dimitrie sa mearga. Apoi. a ie~it noaptea din ob~te ~i s-a tainuit pe valea stancoasa a raului Lomul. 5. rabdand cu barbatie gerul iernii ~i loviturile pietrelor. Pentru o nevointa aspra ca aceasta. Intr-o noapte i s-a aratat Sfantul Dimitrie in vis ~i i-a zis: .Copila. s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri.66 PATERICUL ROMANESC intr-un cuib de pasare ~i din gre~eala a omorat pui~orii. ~i au scos din apa odorul eel de mult pret. Astfel. fericitul Dimitrie intrecea pe toti cu rugaciunea curata a inimii ~i cu darul lacrimilor. intr-o pe~tera mica ~i umeda. de rna vor scoate parintii tai din apa. au trimis preoti ~i boieri sa aduca sfintele lui moa~te in pamantul tarii. Apoi. au cazut in apa pietrele cu moa~tele intregi ~i nestricate ale sfantului. trupul Cuviosului Dimitrie a fost tainuit multa vreme intre cele dupa pietre de pe malul Lomului. Din ziua aceea alergau. luand binecuvantare de la egumen. rabdand grele ispite de la diavoli. 4. cu racliile aprinse in maini. . dar n-au putut. eu te voi tamactui pe tine! Auzind de acest vis. umbland cu el descult vara ~i iarna. simtindu-~i sfar~itul aproape. adica moa~tele Sffmtului Dimitrie eel Nou. toti se foloseau de viata lui ~i se sileau sa-i urmeze exemplul. 3. numarandu-se in ceata Cuvio~ilor Parinti. venind raul mare. Mustrat de con~tiinta. In ob~tea manastirii de pe valea Lomului. dormea noaptea foarte putin. nu avea nici un fel de avere pamanteasca. decat trupul obosit de post ~i metanii. juncanii s-au intors repede Ia Basarabov. ~i-a pedepsit piciorul vinovat ~i nu 1-a mai incaltat trei ani de zile. Moa~tele au zacut in apa ~i prundi~ multi ani de zile. in sete ~i chin. pana cand Dumnezeu le-a descoperit intr-un chip ca acesta. doua haine vechi calugare~ti ~i Psaltirea. in lipsuri. clericii ~i poporul au mers la locul unde se nevoise sfantul. Atunci au injugat Ia car doi juncani neinvatati ~i i-au lasat liberi. caci sfantul nu voia sa paraseasca pamantul natal. Era o copila stapanita de duh necurat ~i nu afla sanatate nicaieri. Caci nu era altul mai iubitor de Dumnezeu ~i de nevointa duhovniceasca decat el in aceasta sihastrie. cu credinta. Temandu-se de prapastia slavei de~arte ~i dorind sa urmeze marilor siha~tri din pustie. in foame. pe care le-au a~ezat cu cinste in biserica satului Basarabov. Cuviosul Dimitrie. 2. Uitat de fratii sai din manastire. Acolo s-a nevoit fericitul multi ani in ne~tiute osteneli pustnice~ti. multi bolnavi la moa~tele Sfantului Dimitrie eel Nou ~i primeau sanatate ~i mangaiere. Auzind domnii Tarii Romane~ti de minunile Sfantului Dimitrie de la Basarabov. Cea dintai care s-a vindecat de duh necurat a fost insa~i copila care 1-a visat cu o zi inainte pe doctorul ei minunat. Manca o data la doua sau trei zile. s-a retras intre doua pietre mari §i acolo rugandu-se.

Altadata un monah cu numele de Lavrentie. cu scopul sa o duca in biserica lor. El i-a dat sa citeasca acatistul cuviosului ~i sa se inchine cu credinta la sfanta racla. Un episcop evlavios. ca sa treaca Dunarea.X I I I 67 unde au dimas moa~tele inca doua secole. dar n-au nimerit ~oseaua care duce la Giurgiu. toata noaptea bulgarii.Nu! i-a raspuns femeia. paralizat. Aspra ~i Ecaterina. Dar. au luat in taina o particica din ele. un colonel batran din Bucure~ti avea ~apte feciori care au fost du~i pe campul de lupta. Dupa terminarea razboiului. in tara lor. Femeia s-a intors acasa. urcandu-se in caruta. au inconjurat strazile capitalei. a venit la Sfantul Dimitrie ~i a cerut sfatul unui preot. din satul Cernavoda. numit Ioanichie. Apoi a scris pe o hartie numele lor ~i a a~ezat-o in taina sub capul sfantului. Dimineata au fost prin~i. din anul 1877. a rupt o particica din mfma sfantului ~i a fost pedepsit pe loc. Nemaiputand ea suferi. 9.S FIN T I S I C U V I 0 S I DIN SEC 0 L E L E V I I. vindecand nenumarati bolnavi ~i alinand multe suferinte omene~ti. Dupa savar~irea Sfintei Liturghii ~i a mai multor rugaciuni de sanatate. a fost adus la Basarabov ~i a~ezat lfmga racla cuviosului. . toti cei ~apte feciori s-au intors sanato~i la casele lor. in timpul ocupatiei germane din primul razboi mondial. caii n-au putut sa porneasca pana cand cele doua surori n-au dus particica la loc ~i ~i-au cerut iertare cu lacrimi de la Sffmtul Dimitrie. inchinandu-se la moa~tele cuviosului. In timpul Razboiului de Independenta. 7. inchinandu-se. s-a rugat cu lacrimi la moa~tele Sfantului Dimitrie sa-i scape feciorii cu viata din razboi. cu rugaciunile racatorului de minuni Dimitrie. o femeie din jurul Bucure~tilor avea sotul paralizat ~i bolnav de nervi. Tatal lor. Dar sfantul n-a voit sa padiseasca Romania. episcopul Ioanichie s-a sculat desavar~it sanatos ~i a dat lauda bineracatorului sau. De aceea. ramanfmd cu gura cascata ~i pierzandu-~i graiul. In anul 1955. cativa bulgari cu o ma~ina au furat moa~tele Sffmtului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucure~ti. prin minune. Pe la miezul noptii a strigat-o sotul bolnav ~i i-a zis: . cu scopul sa le duca peste Dunare. in satul Basarabov. s.Ai chemat vreun doctor din Bucure~ti la mine? . lata cateva din faptele minunate savar~ite la moa~tele Sfantului Dimitrie. Doua surori. 6. iar sfintele moa~te au fost aduse in catedrala. Numai dupa multe rugaciuni cu lacrimi a fost iertat ~i vindecat. fiind credincios.

doi tineri purtau drapelul national. Dupa terminarea slujbei de ploaie. op. . du-te dimineata ~i plate~te-i doctorului. DicJionarul aghiografic. ca de acum inainte nu te mai supar! Dar nu uita. iar masa credincio~ilor. purta in maini lumfmari aprinse. Mineiul pe luna decembrie. 1206). iar sotia a mers plangand la moa~tele Sfantului Dimitrie §i cu multe lacrimi a multumit bineracatorului ei. In S. Valcea. 297. batranii purtau prapuri. cu voia lui Dumnezeu.finJi romiini . nici sa mai injur. in 7 zile. iar mama sa. cit. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANT A MUCENIT A FILOTEIA de la Curtea de Arge§ (secolele XII-XIII) 7 Aceasta sfanta fecioara ~i mielu~ea iubita a lui Hristos era de neam romano-bulgar. de episcopul Gherasim op. iarta-ma. ca tu 1-ai chemat ~i ~tii unde locuie§te! Dimineata. nascandu-se pe la inceputul secolului XIII (c. mancau cu totii pe iarba ~i porneau in procesiune spre satele vecine. 281 . era casnica. In vreme de seceta. venea ploaie puternica §i adapa brazdele pamantului lovit de seceta pentru pacatele noastre. Dupa ce dadu fiicei sale o aleasa cre~tere duhovniceasca ~i o !ega cu inima de dragostea lui Hristos. in sunetul clopotelor. Marie.M-a uns cu untdelemn sfintit pe mana ~i pe piciorul paralizat §i mi-a poruncit sa nu te mai ocarasc. .. busuioc §i flori. de origine valaha. 10. mama se muta la viata ve~nica. In fruntea procesiunii mergea un tanar purtand Sfanta Cruce. p. ca rna vindec.. De ce n-ai venit sa-i plate~ti? S-a urcat intr-o trasura cu cai albi ~i a plecat spre Bucure§ti. lasand copila 7 Timu~. la cererea credincio§ilor se scoteau moa~tele cuviosului.Si te-a consultat? intreba femeia. in ora~ul Tarnovo. . se savar~ea Sfantul Maslu pe camp. TaHH sau era lucrator de pamant.68 PATERICUL ROMANESC . p. se rostea predica. Sfinte Preacuvioase Parinte Dimitrie.Cum nu? a zis sotul. Acum cateva clipe a fost la mine doctorul ~i rn-a consultat. alteori in timpul ei. Episcopul Gherasim de Rm. Apoi. cruci ~i steaguri... bolnavul s-a sculat din pat complet sanatos.tele moa~te. In urma. lat cat ~oseaua. sarutau cu totii sfanta racla. cit. se racea un papas de o zi-doua in fiecare sat. ve~hea capitala a Bulgariei. Te rog. urmati de sfip.

Fiind toamna ~i tatal ei lucrand la camp. a lasat pe fericita Filoteia :n grija mamei vitrege. Observand tatal ei ca mancarea nu-i ajunge. maniindu-se pe fericita Filoteia. care zice: ~i va da frate pe frate la moarte ~i tatii pe fiu (Matei lO. dimpotriva. pe masura ce crqtea. a aruncat cu barda ce o purta la brau asupra Sfintei Filoteia ~i. Cuprins de frica ~i mustrare. intr-un chip ca acesta. taind-o la picior.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E V I I . ticalosul tata. Filoteia mergea continuu la slujbele bisericii. Cand avea numai 12 ani. Astfel. marturisindu-~i pacatul. pornindu-se cu mfmie de fi~a. se ingreuiase ca o piatra.-\rhiepiscopul cu tot clerul ~i multime de popor au ie~it afara din ora§. pe motiv ca n-o asculta. recasatorindu-se. Apoi el. fericita ~i-a dat sufletul in mainile preadulcelui ei mire. Pentru aceasta era certata de tatal ei. la amiaza. tatal ei dupa trup a devenit prigonitorul ~i uciga~ul ei pentru credinta.intreaba pe fiica ta ce face cu mancarea. copila era adeseori asuprita. ci merge prea des :a biserica ~i ca risipe~te averea casei. iar acasa se ruga ~i postea mereu. Caci trei erau faptele ei bune care o incununau: rugaciunea. a incercat sa ridice de jos sfftntul ei trup. dand-o milostenie la copiii orfani ~i ~araci. pe care le invatase de la buna ei mama. Iisus Hristos. in putina vreme. iar ea i-a zis: . . sa ridice trupul eel proslavit al Sfintei Mucenite . Ci. din cauza ranii. nici nu punea la inima aceste ispite ce ~ le racea satana prin invidia mamei vitrege. Dar fericita obi~nuia sa imparta cate putin din mancare la copiii saraci. ca eu iti trimit mancare destula lacamp! Atunci. pedepsita ~i chiar parata la tatal ei. fecioria ~i milostenia. Dar. Filoteia era trimisa zilnic de mama vitrega sa-i duca de mancare pe ogor. dar n-a putut. Atunci. 21). dupa cuvantul Evangheliei. devenind racator de minuni. Atunci nefericitul tata a alergat la arhiepiscopul Tarnovei ~i. cu ramaie ~i lumanari in maini. a binevoit Dumnezeu s-o invredniceasca pe fericita Filoteia de cununa muceniciei ~i de bucuria imparatiei cere~ti. care ii ie~eau in cale. i-a spus toate cele intamplate . pe cand el o pandea dintr-un desi~. pentru a o indeparta de la faptele cele bune. din indemnul diavolului. a vazut pe Filoteia cum imparte mancarea la copiii saraci care ii ie~eau inainte. ca de obicei. Intr-o zi. Insa fecioara Filoteia nu se tulbura. impartea hainele ei bune ~i mancarea la copiii saraci care ii ie~eau in cale. ~i-a pus in minte s-o pfmdeasca pe cale ~i sa afle ce face cu mancarea de nu-i ajunge.X I II 69 0rfana in grija tatalui ei. caci trupul Sfintei Filoteia. ~i-a certat femeia pentru aceasta.

Sfanta Filoteia este cinstita in mod deosebit cu pelerinaje locale la moa~tele ei ~i cu rugaciuni pentru cei bolnavi. La urma au numit ~i Manastirea Curtea de Arge~ ~i. procesiuni pentru ploaie prin satele Munteniei. numind numeroase manastiri. insa. dintre care multi capata sanatate ~i ajutor. prin minune dumnezeiasca. la Manastirea Curtea de Arge~. Vazand ca nu este voia Sfintei Filoteia sa ramana in patria ei. Dar cu randuiala divina. Pana nu demult. a§teptau sfintele moa§te la hotarul satului. binecuvanta pamfmtul cu ploaie ~i mangaiere. trupul eJ nu se lasa nicidecum ridicat de la pamant. Astfel. arhiepiscopul cu slujitorii sai au flicut multe rugaciuni catre Dumnezeu ~i catre mucenita. In trecut se fliceau vara. monahii ~i credincio~ii romani in frunte cu mitropolitul ~i domnultarii ~i le-au dus cu alai domnesc la Manastirea Curtea de Arge~. sfintele moa~te se transportau in trasura cu cai albi. Dar mai ales in judetele Arge§. iar Dumnezeu. impreuna cu preotul. la 7 decembrie. Dupa ce obtineau de la episcop ~i staret cuvenita binecuvantare. Atunci iau parte numero~i credincio~i din multe zone ale tarii ~i se face procesiune in curtea manastirii cu sfintele ei moa~te. Cel mai mare pelerinaj la moa~tele Sfintei Filoteia se face. in ve~minte §i cu Sfanta Evanghelie. clericii Tarnovei au insotit in procesiune sfintele moa§te pana la Dunare. Intelegand eli Sfanta Mucenita Filoteia dore~te sa fie dusa in Tara Romaneasca. Apoi se amenaja o ma~ina speciala pentru transportul sfintei racle ~i al preotilor calugari delegati. pe timp de seceta. Dar trupul ei nu se u~ura.70 PATERICUL ROMANESC Filoteia ~i sa-l duca in catedrala din cetate. moa~tele Sfintei Filoteia s-au u~urat ~i au putut fi ridicate ~i a~ezate in sicriu spre inchinare. Credincio~ii. se stabilea ziua procesiunii ~i traseul ce urma sa fie parcurs. Dambovita ~i Prahova. arhiepiscopul a scris voievodului Radu Negru sa primeasca acest sfant ~i nepretuit odor pentru ocrotirea ~i mangaierea poporului roman binecredincios. cu rugaciunile ei. avfmd in maini . sa vada unde anume dore~te sa ramana sfintele ei moa~te. cand are lac praznuirea ei anuala. biserici ~i catedrale din sudul ~~ nordul Dunarii. iar de aici le-au intampinat clericii. Ele se bucura de mare cinste in Biserica Ortodoxa Romana. in port national. alaturi de ale celorlal!i sfinti care au moa~te pe pamant romanesc. Procesiunea se flicea astfel: preotii ~i enoria~ii satelor i§i trimiteau cate o delegatie de tarani la Manastirea Curtea de Arge~ pentru a solicita moa§tele Sfintei Mucenite Filoteia in satele lor. unde le-au a~ezat in biserica. A~a au ajuns moa~tele Sfintei Mucenite Filoteia in tara noastra.

de prin secolul IX.un mic Bizant provincial". Dupa slujba. in vatra satului. el formand pana la cliderea Constantinopolului . se chema Paris trion sau Paradunavon ~i avea capitala la Dorostolon. semnfmd in acte . Cu rugaciunile Sfintei Filoteia. cu cateva manastiri ~i sihastrii de renume ~i cu o puternicli influenta religioasa ~i culturaHi asupra provinciilor din sudul Moldovei ~i estul Tarii Romane~ti. cu toti credincio~ii in genunchi. mamele ~i copiii se inchinau ~i sarutau sfintele ei moa~te. sub imparatul Andronic II Paleologul (1282-1328). dupa anul 971. unde se raceau rugaciuni staruitoare pentru ploaie. care. grec. I. prapuri. tinut in biserica Vlaherne (adidi . Fericitul mitropolit Teodor a participat in anul 1285 la Sinodul Patriarhiei de Constantinopol. p. felinare ~i steagul tricolor. sfintele moa~te erau duse mai departe in satele vecine. In fruntea procesiunii mergeau batrfmii purtand in maini cruci. 1979.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE VII-XIII 71 r1ori. Mitropolitul Teodor de Vicina era.Alexiada" a Anei Comnena. Apoi. cu scaun episcopal. toti satenii. la Gurile Dunarii ~i identificat de cei mai multi istorici cu ora~ul Noviodunum (lsaccea de azi). MITROPOLITUL TEODOR DE VICINA (a doua jumatate a secolului XIII) 8 Acest mitropolit este primul ierarh atestat documentar ca pastor ~i parinte duhovnicesc al Mitropoliei de la Vicina. fie in Dacia Pontica. procesiunea se indrepta spre biserica din centrul satului. Vicina era un ora~-cetate. vechiul Durostorum sau Silistra de astazi. Sfanta Mucenita Filoteia se praznuie~te in ziua de 7 decembrie. 146-169. procesiunea se continua pe camp. cu a~ezari grece~ti ~i romane~ti. ' . De aici. Dupa ce se tacea slujba in biseridi ~i se canta acatistul Sfintei Mucenite Filoteia.. probabil. care a ocupat scaunul acestei eparhii in anul 1283.Smeritul ~i prea cinstitul mitropolit al de Dumnezeu pazitei cetati 8 Pr. in scrierea numita . busuioc ~i lumanari aprinse. fie la Bizant. in De Ia Duniire Ia Mare. prof. fiica imparatului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118). Mitropolia Vicinei ~i rolul ei fn pastrarea Ortodoxiei fn finuturile 'Omane$fi. Nordul Dobrogei (Gurile Dunarii) nu a fost niciodata ocupat de migratori. in sunetul clopotelor. Rlimureanu. Dumnezeu trimitea ploaie peste campul insetat )i intarea credinta ~i speranta in inimile credincio~ilor. Buc. vaduvele. situat in nordul Dobrogei. bolnavii.a vlahilor"). dar atestat documentar abia la inceputul secolului XII. batranii. nascut.

Tomul sinodic contra latinilor". pe atunci destul de vestite. A sustinut mult a~ezarile monahale din eparhia sa. A purtat grija de credincio~ii de la nordul Dunarii. In anul 1292. trimitandu-le preoti ~i clHugari misionari hirotoniti la Vicina. mitropolitul Teodor vine din nou in Constantinopol. El a pastorit turma lui Hristos la Gurile Dunarii pana la sfar~itul secolului XIII. fiind in bune relatii cu mitropolilii din jurul sau. s-a mutat la cele vqnice spre sfar~itul secolului XIII. precum Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculi!el ~i sihastriile Chilia ~i Sfantul Gheorghe din Delta Dunarii.72 PATERICUL ROMANESC Vicina". unde semneaza . . Ajungand la adanci batrfmeti.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XIV -XV .

In doua zile. sfintele lui moa§te au fost luate cu cinste §i a§ezate in biserica ortodoxa din Cetatea Alba. cit. Fiind negustor de marfuri. anume Reiz. Dar loan. de Episcopul Gherasim Timu~. Reiz 1-a parat pe loan la mai-marele ceHitii. vechea capitala a Moldovei. facand multe minuni ~i vindecari de boli. s-a nascut in ora~ul Trapezunt.eel ~ou". 291 ~.. op. moa~tele Sfantului loan . In anul 1402. care marturisea ~i apara cu zel dreapta credinta ortodoxa.. vazandu-se biruit in cuvinte de fericitul loan. aflata pe atunci in stapfmirea tiHarilor inchinatori de idoli. DiCJionarul aghiografic. Sosind in Cetatea Alba. cum ca ar dori sa se lepede de credinta ortodoxa ~i sa se inchine soarelui §i idolilor pagane~ti. S. veneJianul a hotarat sa se dizbune asupra lui.Mirautilor" din Suceava. p. vazfmdu-se cor de ingeri ~i faclii aprinse in jurul trupului sau. fiind in varsta de numai 30 de ani. Pe Marea Neagra a avut mai multe discutii de credinta cu un negustor venetian. 435: Episcopul Pimen Suceveanul. unde se afla pfma astazi. . pana cand un iudeu fanatic i-a taiat capul cu sabia.:.-----------UU~<>~I•Iillllo!llllfttl. Dar. 1 Mineiul pe luna iunie. devenind astfel eel dintai sfant ocrotitor §i grabnic ajutator al moldovenilor. . evlaviosul loan a plecat cu corabia din ora§ul natal spre Cetatea Alba de la gurile Nistrului. numit . au fost aduse cu mare cinste din Cetatea Alba de trimi~ii voievodului Alexandru eel Bun ~i au fost a~ezate in biserica . Viata Sfantul Mucenic loan eel Nou de la Suceava. la 2 iunie. a fost dat la grele chinuri ~i batai. vazandu-1 statornic in dreapta credinta §i gata sa-~i dea viata pentru Sfanta Evanghelie. Apoi.. ale dirui moa~te se afla de ~ase sute de ani in Jara noastra. a fost ~i mai mult batut ~i tarat pe ulitele Cetatii Albe. moa~tele Sfantului Mucenic loan. op. legat de coada unui cal neinvatat. din parinJi binecredincio~i ~i foarte iubitori de Hristos. p.finJi romani .de la Suceava" au fost stramutate din vechea biserica domneasca in noua catedrala zidita de Bogdan al III-lea. Noaptea. ____ SF ANTUL MUCENIC lOAN CEL NOU DE LA SUCEA VA (tl330) 1 a. Aici au stat 70 de ani. pentru a se lepada de adevaratul Dumnezeu. ca ~i tatal sau. In anul 1589. in jurul anului 1300. marturisind pe Hristos cu mare tarie ~i curaj.

76 PATERICUL ROMANESC Dupa ce au stat un timp in Mitropolia din Ia~i. impreuna cu evlaviosul mitropolit Dosoftei ~i cu o mare parte din tezaurul tarii. nu mai zabovi. de moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou din Cetatea Alba ~i de minunile ce se raceau aici. clerici ~i osta~i. Dupa 97 de ani de instrainare. la 13 septembrie. Auzind negustorul venetian de mucenicia Sfantului loan. eparhul 1-a pedepsit cu batai cumplite ~i. Care qti Dumnezeu preamarit impreuna cu Tatal ~i cu Duhul Sfant! Atunci. a indemnat pe evlaviosul domn Alexandru eel Bun sa aduca acest nepretuit odor in capitala tarii. maniindu-se. sfintele sale moa~te au fost readuse cu mare cinste Ia Suceava ~i s-au a~ezat in vechea biserica domneasca. ci leapacta credinta cre~tineasca deraimata de toJi. rascumparand sfintele . acesta.Scoala ~i alearga la biserica indata. Pentru aceasta. prietene. Pomenirea lui se face in Biserica Ortodoxa Romana la 2 ~i la 24 iunie. 1-au tarat osta~ii pe ulitele pietruite ale Cetatii Albe. blestema legea ~i biserica voastra in fata poporului adunat aici ~i vino sa stai impreuna cu noi sa preamarim soarele.M -am in~tiintat despre tine ca e~ti om intelept. in anul 1686 moa~tele Sfantului loan eel Nou au fost luate de oastea poloneza a lui loan Sobieski. 2. 1783. Auzind mitropolitul Moldovei. Sa nu-mi fie mie a rna lepacta de tine. preotul a sal vat sfintele sale moa~te ~i le-a ingropat in altar aproape de Sfanta Masa. Mantuitorul meu. atat de iubitor de Dumnezeu ~ide sfinti. pana cand i s-a taiat capul cu sabia de catre un evreu. Dar. o. Fapte §i cuvinte de invat:Hudi 1. soarelui ~i celor create. bunul voievod a trimis o solie de dregatori. ca sa fie de dilauza. i-a zis: . Iosif I Mu~at. Fiind actus fericitul loan in fata eparhului pagan al Cetatii Albe. ~i duse lfmga Liov. ca ai iubit credinta noastra mahomedana ~i ca voie~ti sa te apropii de ea. legandu-1 de coada unui cal. mucenicul lui Hristos s-a aratat in vis preotului ortodox ~i i-a zis: . a cugetat sa-i fure trupul noaptea din mormant. b. Astfel. Hristoase. Iar viteazul osta~ al lui Hristos i-a raspuns: . luna ~i stelele. ca vanzatorul meu vrea sa-mi fure trupul din mormant! Venind. ca sa rna inchin oamenilor necredincio~i. mangaiere ~i ajutor poporului Moldovei. indemnat de diavolul ~i de slugile lui. cu careta domneasca ~i. 3. pe cand ii sap a mormantul. unde se afla ~i astazi.Eu niciodata nu rna voi lepada de adevaratul Dumnezeu.

~i . mii de osta~i tatari invadasera Moldova. I' . av[md raclii . au alergat cu totii la Mitropolie sa ceara ajutorul Sfantului loan. Dintre multele minuni racute la moa~tele Sfantului loan eel Nou de la Suceava. In luna mai. spre lauda lui Dumnezeu ~i bucuria cre~tinilor. s-a vindecat in chip minunat ~i a mai trait inca 17 ani. la mijlocirea mucenicului Sau.. Dimineata. locuitorii se ascundeau. ~i au fost depuse sfintele moa~te in cetatea Sucevei la 2 iunie. 1622. fiind de multa vreme suferinda de o boala grea. 4. ::I:Oa~te. le-a adus la Suceava. s-au vindecat de suferintele lor. le-a a~ezat intr-un car cu boi ~i au pornit sale ascunda in cetatea Sucevei. o ploaie mare cu vant ~i tunete.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV . In noaptea de 1 spre 2 iunie. a imparta~it multimea cu Sfintele Taine ~i i-a indemnat sa se roage lui Dumnezeu cu credinta. Cfmd se apropiau de cetate. mitropolitul Anastasie Crimea a racut priveghere de toata noaptea cu poporul. au ie~it inainte :nitropolitul ~i voievodul.. intelegand toti di Sfantul Mucenic nu vrea sa lase cetatea sa cada in mainile paganilor. Din anul 1686. atingandu-se cu credinta de moa~tele Sfantului loan eel Nou. Atunci paganii. ~i le-a sarutat timp de trei zile tot poporui credincios care venise de prin sate. se cuvine sa amintim mai intai cum a izbavit marele mucenic poporul ~i capitala Moldovei de navalirea tatarilor jefuitori ~i uciga~i de oameni. in care a fost uns domn Alexandru eel Bun. in anul mantuirii 1402. Atunci. au fugit ru~inati peste Nistru. incat a venit a~a de mare raul Sucevei. 5. au inconjurat zidurile cetatii cu moa~tele lui ~i a~teptau sa se faca ziua. moa~tele Sfantului loan de la Suceava fiind duse in Polonia. jefuind ~i dand foe satelor din calea lor. infrico~andu-se. iar alta in cetatea Sucevei. Apoi a inconjurat catedrala de trei ori cu Evanghelia ~i cu moa~tele Sfantului loan. Printre acestea ~i Ana. incat alergau la moa~tele marelui mucenic tot felul de credincio~i ortodoqi ~i catolici. sfintele moa~te s-au Iasat atat de grele. s-au inchinat ~i au sarutat cu lacrimi fierbinti :noa~tele mucenicului lui Hristos. o parte prin paduri. De frica.aprinse in maini. Inca ~i unii bolnavi care erau de fata. Apoi le-au dus cu mare cinste in biserica Mirautilor.. la Zolkiev. iara~i racand tot poporul rugaciuni cu lacrimi. A~a a izbavit Sffmtul loan cetatea Sucevei de ucidere ~i jaf. au racut ~i acolo nenumarate minuni ~i vindecari de boli timp de 97 de ani. Deci. incat carul nu se putea mi~ca din loc. La ie~ire. vazand cu groaza ca tatarii se apropie sa jefuiasca ora~ul. loan eel Nou. cu poporul ~i boierii sai. Dar. ca n-au putut tatarii sa-l treaca ~i sa intre in cetate. impreuna cu Mitropolitul Dosoftei. sotia \-oievodului. cazand in genunchi. cu tot clerul. a trimis Dumnezeu.

incat femeia a fost cuprinsa de frica. iar satenii ie~eau cu totii in calea lor. imbracati in haine nationale de sarbatoare. Aceasta. 1783. . timp de aproape trei luni. se inchina la sfintele moa§te. Atunci preotul i-a dat canon sa aduca inapoi particica luata. rasunau salve de tun. 6. sa-~i ceara iertare de la Sfantul Mucenic loan ~i sa faca rugaciuni ~i metanii. este considerata o mare minune.Doamna. In aceasta atmosfera de bucurie in Hristos ~i fratie duhovniceasca. au participat mii de pelerini din Moldova ~i din provinciile vecine. pana au fost a§ezate din nou in catedrala vechii mitropolii din Suceava. a spus episcopului ~i preotilor intamplarea §i le cerea ajutor. Episcopul i-a zis: . La hramul Sfantului loan din 24 iunie. dici numai a~a va putea pleca. Cum a racut ceea ce i-a poruncit preotul. dupa un secol. La spovedanie. caruia i se datoreaza eel mai mult readucerea moa~telor Sfantului loan la Suceava. au strabatut moa~tele Sfantului loan Moldova de nord. marturise§te-ti pacatele la un preot ~i cred ca te vei intoarce cu bine. care a avut loc la 13 septembrie. Apoi. Aceasta o dovede~te mai intai ravna ~i staruinta episcopului Dosoftei de Radauti. se canta din buciume. atat de greu incercat de-a lungul veacurilor. trasura nu se mi~ca din loc. cu copiii §i bolnavii sate lor.78 PATERICUL ROMANESC primeau ajutorul lui dupa credinta ~i evlavia fiecaruia. dar atat de credincios §i iubitor de sfinti. Dar §i readucerea moa~telor Sffmtului loan eel Nou din Polonia in manastirea sa din Suceava. sa se aduca din nou in pamantul Moldovei eel mai iubit ~i mai vechi ocrotitor §i rugator al tarii §i poporului romanesc. Astfel. numarul mare de clerici §i ortodoqi credincio~i care au intampinat cu flori §i lumanari aprinse racla cu sfintele moa§te. 7. la trecerea lor din Polonia in Moldova. dupa ce asculta slujba. cu raclii ~i flori in maini. Cu acest prilej a venit §i sotia unui boier moldovean. prin sfintele lui moa~te s-a facut o adevarata impacare intre ortodoqi ~i catolici. femeia a marturisit cu lacrimi in ochi ca a rupt o bucata din degetul Sfantului loan. in frunte cu preotii in ve~minte. femeia a plecat cu bine ~i bucuroasa la casa ei. ca s-o duca acasa de binecuvantare ~i ajutor. poate ai racut vreun pacat azi. Cine ar putea spune bucuria generala a moldovenilor la trecerea sfintelor moa~te prin satele lor? Ca peste tot sunau clopotele bisericilor. de nu poti pleca acasa! Inchina-te in biseridi. Toata Suceava era plina de credincio~i. 1898. Ca nimeni nu mai spera. se urea in trasura cu patru cai ~i dadu porunca vizitiului sa piece spre casa. Apoi a coborat din trasura. Dar oricat lovea caii.

0 ere§ tina evlavioasa din sat a adus copila Ia Sfantul loan de la Suceava. Un tehnician care Iuera Ia un laborator universitar a fast iradiat §i paralizat. . in urma unei spaime. In anul 1969. Cazand in genunchi. o fetita de zece ani numita Ana. s-au intors amandoua acasa sanatoase §i cu mare bucurie. femeia s-a vindecat complet §i. zicand: . din satul CorniBoto§ani. 13. vact. Dar. Aici s-a inchinat la sfintele moa§te. fetita a strigat: . Parintii i-au racut Sfantul Maslu. In acela§i an. bolnavul a dormit Ia manastire. Noaptea. pentru rugaciune. A treia zi a venit la mfmastire vindecat ~i a dat multumire lui Dumnezeu. multumind mare lui mucenic. s-a spovedit §i imparta§it cu Trupul §i Sangele lui Hristos §i i s-a racut de trei ori Sfantul Maslu. Maria. Fiind adusa la Mfmastirea Sfantul loan din Suceava. o cre§tina. Dar §tiu ca Domnul este milostiv cu noi. i s-au racut rugaciuni §i Sfantul Maslu de trei ori §i pe lac s-a vindecat. §i-a pierdut graiul. a venit aici cu mare credinta ~i speranta in ajutorul lui Dumnezeu. inc at nu putea nici macar a se hrani singur. 12. Dupa ce i s-a racut de trei ori Sffmtul Maslu. dand lauda §i multumire Mantuitorului nostru Iisus Hristos §i Sfantului Mucenic loan. a fost adusa la Suceava. In 1964 a fost actus la Sfantul loan. 11.Sfinte Mare Mucenic loane. i-au citit molitfele Sfantului Vasile §i 1-au pus sa citeasca acatistul Sfantului loan eel Nou lfmga sfintele moa§te.X V 79 8. apoi preotii i-au racut Sfil. La urma. Auzind de Sfantul loan. s-a intors vindecata la casa ei.SF I NTI ~ I C UVI0 ~ I D I N SE C 0 L E L E X IV . o copila din comuna Putna-Suceava §i-a pierdut vederea din cauza unei boli. vindeca-mi ochii §i durerea inimii mele! Dand lauda lui Dumnezeu pentru aceasta minune. un om bolnav de minte. din satul Ciumule§ti-Suceava. nu rna mai tine de mana! Sfinte Mare Mucenice loane. auzind de minunile Sfantului loan. plina de uimire §i cu lacrimi in ochi. 10.Matu§a. nu vedea aproape deloc. s-a rugat mult cu lacrimi. iar dimineata s-a sculat sanatos §i s-a dus acasa. Rudele 1-au adus Ia moa~tele Sfantului loan pentru rugaciune. Pentru multa ei credinta. cand batrana conducea copila sa iasa din biserica. incat se mirau toti de darul tamactuirii ce izvora§te din aceste sfinte moa§te.ntul Maslu §i au miruit-o Ia ochi cu untdelemn sfintit. §tiu ca pentru pacatele mele rn-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. In anul 1960. un om din partile Sucevei a devenit mut din lucrarea diavolului. 9. bolnava de ochi. Aici s-au rugat amandoua. In toamna anului 1969. bolnavul s-a racut sanatos.

Pelerinajul se incepe din dimineata zilei de 23 iunie. stau de veghe pe iarba pana dimineata. a cazut din nou la rugaciune. Ajuta-ma. marturise~te bolnavul. La urma s-a ridicat ~i a plecat fericit la casa sa. purtate pe mainile pelerinilor ~i apoi se a~aza intr-un mic baldachin sub teii din mijlocul curtii. Sarbatoarea hramului Sfantului Mucenic loan eel Nou de la Suceava care are loc. Odata cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moa~te. ~i mainile mele bolnave. in curte. spice de grau. multi credincio~i doresc sa se atinga de ve~mintele preotilor slujitori ~i mai ales de ale arhiereilor. cu daruri traditionale in maini. Sfinte Mucenice loane. de Sanziene . rna rog. la 24 iunie. cu rugaciunile Sfantului Mucenic loan de la Suceava.in special bucovineni ~i maramure~eni . sa rna pot hrani singur ~i sa nu fiu povara altora. ca sa rna pot inchina lui Dumnezeu. altii inCOrDOara catedrala in genunchi sau cantand. a simtit deodata o dildura straina in mainile sale ~i o furnicare a nervilor de la varful degetelor pana la umeri.are dimensiuni biserice~ti deosebite ~i un profund caracter autohton ortodox. in prezenta multimii de inchinatori. Cu acest prilej se aduna multi credincio~i din Moldova ~i Transilvania . altii canta incet melodii religioase compuse de ei. in seara de ajun se face slujba privegherii in aer liber pana spre miezul noptii. Cantarile corului ~i predica mi~ca inimile ~i scot lacrimi. ca: flori de camp. credincio~ii aduc cu ei pentru binecuvantare haine pe care le ating de capul sfantului. Fetele tuturor sunt luminate de o profunda bucurie duhovniceasca. 14. i-a vindecat mainile paralizate. grupati pe zone ~i sate. multumind Domnului ~i placutului Sau cu lacrimi de bucurie. cand se scot sfintele moa~te in procesiune.80 padito~ii. ajuta-ma ~i-mi vindeca mainile. Con~tient eli in clipa aceea Dumnezeu. marturisind tuturor cum a facut Domnul mila cu el. PATERICUL ROMANESC iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credinta la tine. eli imi pare rau de pacatele mele ~i rna hoHirasc sa urmez de acum lui Hristos! In clipa cand se ruga din inima ~i varsa lacrimi. Ochii tuturor privesc spre slujitori in mijlocul carora se afla mitropolitul Moldovei. Unii se roaga in biserica. credincio~ii. Vindeca. . Apoi a inceput sa simta ~i sa mi~te singur degetele. palmele ~i bratele pana sus. in dimineata hramului se sfinte~te agheasma ~i se face Sfantul Maslu pentru bolnavi. iar majoritatea a~teapta la rand sa se inchine la moa~tele Sfantului loan eel Nou.in frumosul port national. La sfar~itul slujbei. Apoi. crengi de tei ~i brad ~i cu numero~i copii dupa ei. prin traditie. Apoi se savar~e~te Sfanta Liturghie arhiereasca pe un podium mare.

roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! moa~te MITROPOLITUL MACARIE DE VICINA (c. ca fiind intru totul adevarate ~i ortodoxe. p. care discuta ~i iau apararea Sffmtului Grigorie Palama. Mitropolitul Macarie. De~i in anul 1341 Dobrogea este ocupatl'i de tatari. p. iar la sinodul urmator semneaza al 13-lea. Sfinte Mucenice Ioane. untdelemn sfintit. aproba aceste invataturi palamite de iluminare §i sporire duhovniceascli. el insu~i un calugar atonit ~i adept al rugaciunii isihaste. semneaza al optulea. care. arhiepiscopul Tesalonicului. op. cit. timp de 24 ore. agheasma. care contribuie mult la unitatea noastdi in Hristos. impreuna cu al Cuvioasei Parascheva de la Ia~i. alaturi de patriarhul ecumenic. I. privind invatatura isihasta atonita de iluminare duhovniceasca prin practicarea rugaciunii lui Iisus ~i invlitlitura despre energiile necreate ale Duhului Sfant. mitropolitul Macarie al Vicinei ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la Patriarhia de Constantinopol. Hramul Sfantului loan eel Nou de la Suceava. unde sunt a~teptati de membrii familiei cu daruri de la Sfantul loan. arhiepiscopul Macarie. 222 . mult patimitorule. era bun prieten al Sfantului Grigorie Palama.. mitropolitul Macarie al Vicinei. cit. vol. op.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X IV. Apoi valul de pelerini se roaga in lini~te pe strazi catre gara ~i sate. la orele 4 dupa-amiazlt Prin traditie. atinse de sfintele moa~te. cruciulite. loan al XIV -lea Caleca. La primul sinod. flori ~i haine binecuvantate. iar in anul 1337 ajunge pastor al Arhiepiscopiei de Vicina de la Gurile Dunarii fericitul mitropolit Macarie. racla este purtaHi pe maini numai de maramure~eni. stau de veghe in rugaciune ~i nu mananca nimic pana la a~ezarea moa~telor in biserica. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. ca: icoane. 1337-1347) 2 Dupa mitropolitul Teodor a urmat Luca. ~i al Sfantului Grigorie 2 De la Duniire la Mare. 157-160. Intre anii 1341-1347. noul ierarh face eforturi deosebite pentru a mentine calmul ~i unitatea credincio~ilor sai. se numara printre cele mai reprezentative sarbatori religioase ~i cu o veche traditie ortodoxa nationala. care povli!Uie~te turma lui Hristos din Dobrogea (Paristrion) mai mult de zece ani. In cele doua sinoade din anii 1341 ~i 1343.XV 81 Ultimul moment cu care se incheie slujba hramului este aducerea sfintelor in biseridi. de formatie isihasta atonita..

Mitropolia Ungrovlahiei". intemeietorul Manastirii Paroria. dependenta de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol. Astfel.. vlahilor" §i era sfetnic apropiat al marelui domn. Acest ierarh. vlahi" din Tara Romaneasca §i Dobrogea. a incurajat §i sustinut mult monahismul romanesc. iar in anul 1359 §i-a mutat scaunulla Curtea de Arge§. carora le trimitea preoti §i calugari misionari. atat al romanilor de Ia sudul.exarh al plaiurilor". Ia cererea marelui voievod Alexandru I Basarab. vestit centru isihast din Mumii Bale ani pe Ia jumatatea secolului XIV. indeosebi din Transilvania. I. fericitul ierarh Macarie se muta cu pace la cere§tile laca§uri. condusa pe atunci de patriarhul Calist I. al carui inceput se urea pana in secolul 3 De la Dunare la Mare. El sfimea biserici. In anul 1347. Mitropolitul Vicinei apara cu statornicie Ortodoxia Ia Gurile Dunarii. sa zideasca biserici la ora§e §i sate. reunita sub conducerea unui singur voievod. sustine Manastirea Sfantul Atanasie eel Mare de la Niculitel §i micile sihastrii din partea locului. care dorea sa aiba un sediu mitropolitan in tara sa. intemeietorul Tarii Romane§ti. p. · mitropolitul Iachint purta grija §i de credincio§ii ortodoqi din partile vecine. El a pastorit doar cfttiva ani la Vicina. Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. op. unde se nevoiau §i numero§i calugari . impartea binecuvantare poporului atat de credincios al . sa intemeieze noi a§ezari manastire§ti §i sa tina in stransa legatura duhovniceasca Biserica Tarii R_omane§ti cu Patriarhia de Constantinopol. cit. hirotonea preoti. mitropolitul Iachint a avut grija sa hirotoneasca preoti pentru toate satele. El era parinte sufletesc. p. Mitropolitul Iachint devine astfel pastor duhovnicesc al tuturor romanilor din Dobrogea §i Tara Romaneasdi. este arhiepiscopul Iachint. ajutat de domnultarii. 160-164. intra in legatura cu voievodul Alexandru I Basarab §i hirotone§te preoti pentru Tara Romaneasca §i pentru sudul Moldovei. cunoscuta sub numele de . vol. Eparhia Vicina dispare §i ia fiill!a o noua mitropolie romaneasca. Ca pastor §i parinte sufletesc al tuturor romanilor dintre Dunare ~i Carpati. MITROPOLITUL IACHINT DE VICINA primul mitropolit al Jarii Romane~ti (t 1372) 3 Ultimul mitropolit al Vicinei §i eel dintai pastor al Bisericii lui Hristos din Dobrogea §i Tara Romaneasca. Iar ca . cat §i de Ia nordul Dunarii.82 PATERICUL ROMANESC Sinaitul. 247- 248 . Vladislav I (1364-1377).

noita mai tarziu de Bogdan I. Unul din ace~ti siha~tri autohtoni a fost ~i Cuviosul Gherman de la ~eamt. Unii se savar~eau acolo in deplina jertra ~i placere de Dumnezeu. Apoi. numita ~i Sihastria Sfantului loan Teologul. InscripJiile Manastirii Neamf. 1905. fila 346 . ms. Cretulescu. CUVIOSUL GHERMAN IEROSCHIMONAHUL Primul egumen al Manastirii Neamt (1320-1362) 4 Inainte de interneierea Tarilor Rornane.::. Cozia. Cotrneana ~i altele. a fost :.-ana la 40 de calugari. Iar in tara a organizat mai multe manastiri la Tismana. Targovi~te. a fost calauzit de Duhul Sfant sa sihastreasca aici. El a adus in tara pe Sfantul Nicodim de la Tismana. devenind cea dintai manastire voievodala mu~atina. s-a savar~it cu pace in anul 1372. Sihastria lui Gherman. intorcfmdu-se in pamantul parintilor sai cu cativa ucenici ~i afland loc retras de lume in Muntii ~eam1ului. Pomelnicul -=:.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV -XV 83 IV. N. numarand pe la jumatatea secolului XIV . in rugaciune ~i nadejde. prin centrul monahal pustnicesc din Muntii Buzaului. nevoindu-se impreuna ::1 desavar~ita dragoste de Hristos. 281-283. Curtea de Arge~. Dupa o pastorire atat de rodnica.: timpul ~i alti iubitori de lini~te. Tfmganu. pentru a organiza cftteva manastiri-lavre dupa model atonit. Bolintinul din Deal ~i din Vale. Miinastirea Neamf. 171. Altii se intorceau ~i interneiau noi schituri ~i sihastrii in locuri de lini~te sau chiar in preajrna satel or.-:r:cesc a/ Manastirii NeamJ. care venea din Muntele Athos. atat in micile sihastrii existente de-a lungul Carpatilor. ucenicii 1-au ales egumen ~i parinte duhovnicesc. auzindu-se prin sate de siha~trii de la Neamt. El a interneiat :a inceputul secolului XIV o vestita sihastrie pe locul actualei Manastiri ~eamJ. Campulung-Muscel. El a trimis numero~i calugari . 1981. vlahi" Ia Manastirea Cutlumu~-Athos.:. care s-a nevoit in tinerete la Muntele Athos. dHugarii se formau duhovnice~te. cat ~i in Muntele . Duhovnicul Gherman a adunat in jurul sau mai multi ucenici ~i a inaltat in ~iana o mica biserica de lemn cu hrarnul Sffmtul loan Teologul. Snagov.. p. Scarlat Porcescu. avand toti un cuget 5: o voie. Deci.~a~ii lui. ' Diacon loan Ivan ~i pr. li s-au adaugat . unde au ajuns calugari \-estiti. In anul 1320. intemeietorul Moldovei (1359-1365) ~i de .-\rhos.:::.

Apoi. Cuviosul Ciprian a ajuns intaistlHator al Manastirii Neamt. siha~trii nu coborau deloc in lavra. El a intemeiat in tinutul Neamt cea dintai manastire ~i prima vatra isihasta. in timpul egumeniei sale s-a dezvoltat mult viata isihasHi in jurul lavrei. cit. in mici bordeie ~i chilii de pamant ~i lemn. Hrana lor o formau fructele de padure ~i painea pe care o primeau saptamanal din ob~tea Cuviosului Ciprian. deprinzandu-i pe toti cu smerenia. Sub egumenia sa. pe care il tunse in monahism ~i il Iasa egumen in locul sau. Sfetnicul lor eel mai bun era insu~i egumenul Mfmastirii Neamt.. op. iar in celelalte zile veneau numai in sarbatori ~i se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului.l -I 0 Diacon loan Ivan ~i pr. Siha~trii nemteni se nevoiau singuri sau cate doi-trei. rugaciunea ~i desavar~ita dragoste in Iisus Hristos. Scarlat Porcescu.84 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Gherman ieroschimonahul a povatuit ob~tea sa pana m anul 1362. eel dintai staret al Manastirii Neam!. 282-283 . s-a savar~it cu pace in anul 1373' incredintand ob~tea in mainile arhimandritului ' Iosif Mu~at (1373-1386). numarul monahilor din Manastirea Neamt ajunsese Ia peste 80. Unul din ei a fost ~i vestitul ieroschimonah Iosif Mu~at. Ajungand Ia adanci batraneti ~i bineplacand lui Dumnezeu. raposand parintele sau duhovnicese. Cuviosul Ciprian a crescut numero~i fii duhovnice~ti. devenind vestit duhovnic al dilugarilor ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. Ca egumen. s-a savar~it eu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. rudenia domnilor mu~atini. Cuviosul Gherman. invatfmd pe siha~tri aeeasta dumnezeiasca lucrare. povatuind aceasta sfintita ob~te mai bine de zece ani. ai earei ueenici s-au raspandit apoi de-a lungul Carpatilor Rasariteni. . CUVIOSUL CIPRIAN IEROSCHIMONAHUL AI doilea egumen al Manastirii Neamt (t 1373) 5 Acest ieroschimonah a fost eel dintai ucenic al staretului Gherman ~i impreuna nevoitor cu dfmsul in Muntele Athos ~i Ia Neamt. in posturi. p. Egumenul Ciprian a fost ~i un iseusit duhovnic ~i daseal al rugaciunii. A~a nevoindu-se Cuviosul Ciprian ~i bineplaeand lui Dumnezeu.

6 P. a stralucit Cuviosul Agaton.X V 85 CUVIOSUL AGATON SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 6 Acest vestit sihastru s-a nevoit in Muntii Buzaului in prima jumatate a secolului XIV. ajungand sihastru iscusit in lupta cea duhovniceasca ~i dascal al vietii pustnice~ti. auzind de sihlistria lui Agaton. Aceasta este sihastria lui Agaton. s-a invrednicit de darul preotiei. cuviosul ~i-a racut o mica chilie. domnul Tarii Romane§ti. ~i-au sapat ~i ei chilii in piatra pe acela~i munte. ba. ziua se nevoiau in chilii cu postul. hranindu-i cu alese cuvinte din Sfanta Scriptura. caci cuviosul era povatuitor de suflete ~i parinte duhovnicesc pentru multi. cum scrie in pomelnicul sapat pe peretele altarului. Apoi. La inceputul secolului XVI. insa. Bucure~ti. p. lerom. pentru care avea mare evlavie. 241-243. Vetre de sihiistrie romfmeascii. iar seara se adunau la trapeza. care se pastreaza pana astazi.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . 1976. devenind vas al Duhului Sfftnt ~i parinte cu multi fii duhovnice~ti. rara untdelemn. Mai intai s-a ostenit intr-o pe~tera sub muntele lui Martirie. dupa traditia isihasta din partea locului. Aici ~i-a sapat cu mainile sale o mica biserica in stanca. Neagoe Basarab 11512-1521). Chihaia. 187-188 . cu metaniile ~i cu citirea Psaltirii.nichie Blilan. in preajma Cuviosului Agaton. Cuviosul Agaton s-a stabilit cu cativa ucenici pe culmea muntoasa numita Crucea Spatarului. apartinand de sihastria Fundatura. Mancarea era ~i ea pustniceasca: pesmeti de paine ~i legume fierte. unde se nevoia ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune. Aici s-au nevoit timp de trei secole peste o suta de siha~tri purtritori de Hristos. Alaturi de biserica. 1982. In sarbatori. Cuno~tea inca ~i operele Sfintilor Parinti ~i biruia cu multa pricepere ispitele vdijma~ului diavol. numarata printre primele sihlistrii cunoscute in Muntii Buzaului ~i una din cele mai alese. Cuviosul Agaton savar~ea Sfanta Liturghie ~i imparta~ea pe toti cu Trupul §i Sangele Domnului. p. Iar nevointa sa ~i a ucenicilor sai era aceasta: noaptea se adunau in biserica ~i cantau slujba Utreniei. ca o fliclie aprinsa pe varful muntelui. In a doua jumatate a secolului XIV. Intre ace~tia. mancand la aceea~i masa comuna racuta dintr-un trunchi de copac cu 12 locuri. dintre care multi au ajuns la masura sfinteniei. cale de o jumatate de ceas de Sihastria Fundatura. Bucure~ti. cu hramul Sfftntul loan Hrisostom. De la Negru Voda la Neagoe Basarab. a racut unele danii §i a marit biserica din pe§tera. adunand mai multi ucenici in jurul sau. Ucenicii sai. in numar de 12.

care au miluit pe calugarii din Sihastria lui Agaton. Ulterior au fost adaugati ~i alti voievozi.manastirea lui Agaton". umezeala. inmultindu-se numarul siha~trilor mai mult de 12. Aici s-a nevoit Cuviosul Dionisie Sihastrul mai mult de 30 de ani. in care se vede absida altarului. Astazi se mai pastreaza doar o parte din biserica de piatra. Prin traditie i se spunea . Si era a~a de sporit printre siha~trii din partea locului. 190 . El s-a nevoit aici in a doua jumatate a secolului XIV. In anul 1524.86 PATERICUL ROMANESC Vestea despre nevointa ieroschimonahului Agaton ajunsese pana la evlaviosul domn Neagoe Basarab. sapat in peretele altarului de ambele parti ale ferestrei de est. Bucure~ti. ~i-a sapat o pe~tera intr-o stanca greu accesibila.Torcatorul". Un hrisov din anul 1587 aminte~te pentru prima data de . fapt pentru care au fost scri~i in pomelnicul bisericii. In pe~tera. dupa care mai dainuie putin ~i apoi este definitiv parasita. Schitul lui Agaton este mentionat intr-o hotarnica data de la Afumati. cuviosul ~i-a racut un mic paraclis de rugaciune. ni~ele pentru proscomidie ~i diaconicon. 241-243. In anul 1733 este reinnoita de alti ctitori. Chihaia. indeletnicire obi~nuita celor mai multi siha~tri din Muntii Buzaului. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab. Vlad. Ajungand cu darul lui Hristos la masura nepatimirii. 1982. manastirea ajunge in paragina. rabdand cu barbatie frigul iernii. el insu~i fiind cunoscator al vietii isihaste din Tara Romaneasca ~i sustinator al cuvio~ilor siha~tri. la 4 metri deasupra pamantului. foamea ~i mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Pomelnicul se pastreaza destul de bine ~i astazi. Rada. 1976. Vetre de sihi1strie romfmeasca. din care i~i ca~tiga existenta. Vintila ~i sotia lui. o fereastra ~i cateva urme ale naosului ~i chiliei marelui sihastru. CUVIOSUL DIONISIE SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 7 Cuviosul Dionisie Sihastrul a fost unul din siha~trii cei mai renumiti de la sihastria Fundatura. In a doua jumatate a secolului. Sihastria lui Agaton devine manastire cu randuiala de chinovie. pomelnicul ctitoricesc incrustat in perete. deoarece se ocupa cu torsul lanii. Ioanichie Balan. ca: Moise. La inceputul secolului XVII. Neagoe impreuna cu episcopul de atunci al Buzaului ~i cu o oarecare monahie Teodora au racut unele danii Sihastriei lui Agaton. ca 7 P. unde neincetat dadea lauda lui Dumnezeu. Ierom. p. p. Bucure~ti.

dar prezenta pe~telui ca simbol paleocre~tin deasupra intrarii pe~terii lui Iosif. Cuviosul losif este numarat printre cei mai vestiti siha~tri nevoitori din parte a locului. p. 191-192 .zgonea duhurile necurate din oameni ~i cuno~tea cele viitoare. Multi din ucenicii sai se nevoiau in mici 8 ~=. Apoi iar urea in pe~tera. Bucure~ti. Bucure~ti. tragfmd scara in chilie ~i a~a i~i continua sfanta nevoinJa.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I DI N SE C 0 L E L E X IV .UJichie P. Astfel. in post. care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste in Muntii Buzaului. ajungand mare dascal al lini~tii. Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici. Ferestrele bisericii in arc frant par sa dateze pe~tera din secolul XIII. pe timpul persecutiilor. Chihaia. De Ia Negru Voda Ia Neagoe Basarab.Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pe~tera. Adunand mai multi siha~tri in jurul lui. Balan. 241-243. ca ~i alte pe~teri din Muntii Buzaului. NevoinJa. chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca.XV 87 :. preot ~i povatuitor de suflete. cobora din pe~tera ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos la biserica din Sihastria Fundatura. iar la inceputul secolului XV s-a a~ezat in pe~tera care ii poarta numele. Numele lui era cunoscut pana departe ~i multi ~olnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Ierom. Vetre de sihiistrie romiineasca. aproape de satul Nucu. aproape de alte pe~teri pustnice~ti. Mai intai s-a nevoit in Sihastria Fundatura. comuna Bozioru. 0 data pe saptamana. In aceasta pe~tera s-a nevoit Cuviosul Iosif zeci de ani. CUVIOSUL IOSIF SIHASTRUL Muntii Buzaului (secolul XIV) 8 0 alta bisericuta in piatra care a avut un rol deosebit in dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului este Pe~tera lui Iosif.. Cuviosul Iosif a racufliin pe~tera sa o adevarata sihastrie pe Vale a Bordeiului ~i pe muntii Martirie. Locul unde i~i sprijinea scara se cunoa~te ~i astazi. pe care o marqte ~i-i adauga doua ferestre. pe care i-o aducea ucenicul de prin sate. Cecilia ~i Crucea Spatarului din apropiere. fiind folosita de cre~tini. 1976. p. in pazirea mintii ~i in cugetarea celor viitoare. 1982. ne face sa consideram ca ea ar putea fi din secolele IV sau V. petrecand in neadormita rugaciune. spre Duminici. Pentru aceea mulJi i1 cinsteau ~i-i c~reau cuvant de folos. care au ajuns ~i ei siha~tri vestiti ~i i-au urmat intru totul nevoinJa. situata pe Valea Bordeiului. Hrana ~i-o ca~tiga torcand lana. al carui contur inca se distinge.

Inainte de el. V alea Bordeiului" ~i . pe~tera lui Iosif a fost locuita de alti siha~tri cu viata aleasa. cu hramul Inal!area Domnului. Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat samblita. despre care se ~tie foarte putin. Numarul mare de morminte monahale. Paraul Bordeiului". de~i s-au uitat de oameni. Numele ~i faptele tuturor. Dupa doua zile. 24 mai. in anul 1497. unic de altfel in tara noastra. sa se sape sub pavaj. dovede~te cu prisosinta cat de intensa era viata calugareasca in aceasta vatra strabuna. anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362). este dificil sa se stabileasca precis identitatea ~i frecventa vietii monahale aici. majoritatea din secolul XIV. Altele sunt sub chiliile din incinta. care aduna pe siha~trii nevoitori aici intr-o ob~te de sine-statatoare. sunt scrise in cartea vietii.88 PATERICUL ROMANESC bordeie de lemn ~i pamfmt risipite pe toata valea din apropiere. care se pastreaza in arhiva manastirii. datorita intaiului egumen cunoscut al lavrei. 26 mai. Efrem Chi~cariu. ca de altfel in toata incinta Manastirii Neamt. autoritatile locale au oprit pelerinajul de Ia Neamt ~i au turnat beton peste mormantul sfantului necunoscut. Dupa depunerea moa~telor in biserica s-a intocmit un act oficial in legatura cu aceasta minune. incat primii domni mu~atini sunt indemnati sa zideasca aici o biserica de piatra. arhim. Apoi. situate in jurul primei biserici mu~atine. 9 . se afla sub pavajul ce duce la u~a bisericii voievodale din 1497. care au continuat firul vietii de sihastrie in aceea~i smerenie ~i ravna pentru dragostea lui Hristos. iar altele. Ele s-au repetat pana luni. pe epoci. viata duhovniceasca din Manastirea Neamt ia o amploare mult mai mare. Intrucat multe dintre osemintele monahilor din incinta nu poseda traditionalele caramizi cu numele ~i data mortii lor. 1986. ceea ce este ~i mai concludent. Unele dintre aceste morminte se afla chiar sub temeliile bisericii voievodale zidita de ~tefan eel Mare. siha~trii nemteni duceau viata pustniceasca idioritmica. Aceasta dovede~te ca mormintele sunt mai vechi decat biserica. cand s-a hotarat de staretul Manastirii Neamt. UN SFANT ROMAN ANONIM din Manastirea Neamt (secolul XIV) 9 Prima inchegare de viata monahala organizata in vatra Manastirii Neamt a avut loc la inceputul secolului XIV. In a doua jumatate a secolului XIV. mutandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. Unul Dumnezeu ~tie cate moa~te sfinte de cuvio~i monahi nemteni se afla in acest cimitir calugaresc. De la ace~ti siha~tri se nume~te pana astazi locul acesta .

noaptea.5 metri. pavajul gros de piatra ~i ciment s-a ridicat circa 30 em pe dimensiunea· unui mormant. erau inca legate intre ele ~i prezentau toate conditiile cerute moa~telor de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. galbene ~i binemirositoare. iar cu metania din Athos. Pana acum nu se ~tie numele cuviosului aflat la Manastirea Neamt. Sapandu-se cu atentie la 1. au venit ~i Cuvio~ii Sofronie. Caci.S F I N TI SI CUVI0 SI DI N SEC0 LE L E XIV-XV 89 Sfintenia vietii dilugarilor nemteni din secolul XIV o dovede~te cu prisosinta recenta descoperire prin minune dumnezeiasca a moa~telor unui sihastru sfant din aceasta epoca. cu toata evlavia ~i randuiala cuvenita. in chip miraculos. Apoi. aflate chiar sub pavajul central ce duce la biserica. lata cati sfinti necunoscuti ascunde inca pamantul sfant altarii noastre! CUVIO~II SOFRONIE. ostenindu-se impreuna ca!iva ani la Manastirea Hilandar. Apoi intrau in biserica ~i se rugau cu mare credinta ~i emotie la sfintele moa~te ~i la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. s-a aflat trupul proslavit ~i inmiresmat al unui calugar cu viata sfanta din secolul XIV. 26 mai. Mai intai aprindeau lumanari in jurul mormantului ~i raceau metanii cu lacrimi de bucurie. s-au racut clllugari din tinerete ~i au ajuns siha~tri vestili intr-una din sihastriile Athosului. cand s-a observat ca la jumatatea distantei dintre clopotnita ~i biserica. Si erau toti calugari ~untele Ace~ti . venind Cuviosul Nicodim in Tara Romaneasca. Prin anul 1365. in sunetul clopotelor. osemintele aflate s-au a~ezat intr-un sicriu ~i s-au depus in biserica de ob~tea calugarilor nemteni. PIMEN Manastirea Neamt (secolele XIV -XV) ~I SILUAN trei cuvio~i erau de loc din Tara Moldovei. fiind chemati de Hristos. Dupa deshumare. auzind de Cuviosul Nicodim eel Sfintit. i s-au racut ucenici. ca ne-a descoperit Dumnezeu un sfant nou rugator al neamului nostru. ~i mai ales in zilele urmatoare veneau sute de pelerini. Osemintele. Acest fapt s-a petrecut in zilele de 24-26 mai. sub ascultarea staretului Ciprian. tarani. a~ezat aici inainte de zidirea bisericii voievodale ~i a pavajului. Vestea descoperirii acestor sfinte moa~te s-a dispandit imediat in toata tara. caci au vazut o a~a de mare minune in Romania de astazi. Pimen ~i Siluan in Moldova ~i au intrat in ob~tea ~lanastirii Neamt. cerandu-le ajutor ceresc ~i dand slava lui Dumnezeu pentru toate. 1986. inca din seara zilei de luni. ora~eni ~i intelectuali sa se inchine la sfintele moa~te.

Diac. in Oltenia . spre sfar~itul secolului al XIV -lea. unde mai tarziu ajunge egumen ~i chiar protoepistat in conducerea Sfantului Munte. cu ajutorul lui Vlaicu Voda (1364-1377) ~i Radu I (1377-1383). Cuviosul Sofronie a pastorit ob~tea Manastirii Neamt intre anii 1392-1393. Viefile Sjin{ilor . Pomelnicul ctitoresc at Miinastirii Neamf. loan Ivan ~i pr. Astfel. Mineiul pe luna decembrie. fiind inrudit cu familia despotului Lazar ~i a domnului Tarii Romane~ti. 1935. Craiova. in sudul Serbiei. Scurta povestire istorica despre Sfiillta Miinastire Neamf. Mai intemeiaza la sudul Dunarii doua mici a~ezari monahale.Gura Motrului ~i Vi~ina. Vratna ~i Manastirija. cit. Manastirile Vodita (1369) ~i Tismana (ante 1377). 1957. p. p. Nicolae Alexandru-Basarab. C. sub domnia lui Roman I Mu~at. Pimen ~i Siluan10 . Tomescu. contribuind mult la innoirea manastirii. Jar Cuviosul Siluan a fast egumen la Neamt intre 1400-1402. sihastrind mai multi ani in padurile seculare din jurul marii lavre ~i formand numero~i ucenici. Bucure~ti. leroschimonahul Pimen a condus aceasta lavra intre anii 1393-1400. Dupa anul 1365 vine in Tara Romaneasca ~i intemeiaza.luna decembrie. Cuvio~ii Sofronie. dandu-~i sufletele in mainile Domnului. SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA (tl406) 11 a. 1942. ViaJa Sfiintului Nicodim. 9-10 11 Stefan Ieromonahul. 1904. Pentru sfintenia vietii lor. ziua mutarii sale la cele ve~nice. I. 281. p. op. ace~ti cuvio~i parinti s-au invrednicit a fi ~i egumeni ai Manastirii Neamt. de Iorgu Dumitrescu. s-au stramutat la cele ve~nice. iar in Tara Hajegului intemeiaza Manastirea Prislop (la sfar~itul secolului XIV). nascut la Prilep.90 desavar~iti PATERICUL ROMANESC ~i duhovnici iubitori de Hristos.primul staret al Manastirii Neamj". Scarlat Porcescu. in 26 zile 10 . unde a scris ~i un Evangheliar slavon (1404-1405). Prof. continuand activitatea duhovnieeasca a inainta~ilor sai.. Viata Cuviosul Nicodim eel Sfintit era de neam macedo-roman. vol. prin anul 1320. p. considerat de unele pomelnice ctitore~ti ca . Dupa ce invata carte. Biserica Ortodoxa il praznuie~te la 26 decembrie. se duce din tinerete in Muntele Athas ~i se calugare~te in Manastirea Hilandar. 1340-1344. 200-207. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. savar~ind bine calatoria acestei vieti ~i lasand in urma peste o suta de ucenici.

Cuviosul Nicodim. Cuviosul Nicodim a adunat in vb~tea sa pana la o suta de calugari atoniti. macedoneni. Isaia ~i Partenie. impreuna cu ucenicii sai. Cuviosul Nicodim a mijlocit la Constantinopol. cu ajutorul domnitorului Tarii Romane~ti ~i al cneazului Lazar. in urma unei descoperiri dumnezeie~ti.dupa moartea lui chir Nicodim sa nu fie volnic a pune in locul acela staret nici domnul. deprinzandu-i pe toti cu frica de Dumnezeu ~i hranindu-i cu invataturile Sfintei Scripturi. 3. pe care o sfinte~te in anul 1369. la locul numit . vazand patriarhul ~i imparatul smerenia ~i intelepciunea cuviosului ~i cucerindu-se de sfintenia vietii sale. Manastirea Vodita a fost inzestrata apoi cu danii ~i intarita prin hrisov domnesc ca .S FI NTI SI C UV IO S I DIN SEC 0 LELE XIV. Pentru cinstea de care se bucura peste tot. cu ajutorul domnitorului Vladislav-Vlaicu Voda ~i al siha~trilor din partea locului. la rugamintea cneazului Lazar. dupa traditia :\funtelui Athos. .e\·oit mai intai in ob~te. apoi singur intr-o pe~tera in preajma Manastirii Hilandar. Ca egumen al marii lavre Hilandar. fiind umbrit de darul lui Hristos. 2. unde se nevoiau inca de la inceputul secolului XIV mai multi siha~tri in jurul unei mici biserici de lemn cu hramul _Adormirea Maicii Domnului". spre lauda lui Hristos ~i bucuria cre~tinilor. ci cum va zice chir Nicodim ~i cum va a~eza. unde exista o midi sibastrie intemeiata de calugari vlahi. vine in Tara Romaneasca ~i se a~aza pe valea raului Vodita. Ajungand la Athos. Aici. fiind dasdU iscusit al rugaciunii lui Iisus. Insa.XV 91 b. in Muntele Maicii Domnului. Cascade". Pentru aceea nu putini siha~tri. Mfmastirea voievodaHi Tismana. sarbi. ajuta la mentinerea in continuare a vietii isihaste ~i pune randuiala calugareasca de chinovie.. a deprins lucrarea cea dumnezeiasca a sfintei ruglkiuni ~i s-a invrednicit de darul mai inaintevederii ~i al facerii de minuni. adanc reolog ~i parinte duhovnicesc luminat. de asemenea. Cuviosul Nicodim s-a :. a~a sa tina calugarii care sunt acolo ~i ei singuri sa-~i puna staret". ajungfmd vestit in tot muntele. Cuviosul Nicodim a inaltat. romani ~i bulgari. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in putina vreme s-a curatit de patimi. Marele staret formeaza aici o ob~te renumita de calugari. A~a intelegea el sa implineasca Evanghelia ~i sa ajute la mantuirea semenilor sai. Deci. indata a ridicat anatema data asupra Bisericii Sarbe. dilugari de chinovii ~i egumeni veneau la el pentru sfat ~i cuvant de folos. 5. zide~te chilii ~i biserica de piatra cu hramul . nici arhiereul. nici alt careva. rabdand grele ispite de la diavoli. Fiind in sudul Dunarii. Pe valea parfmlui Tismana. greci. cu acela~i hram. 4.Sfantul Antonie eel Mare". impacarea Bisericii Ortodoxe Sarbe cu Patriarhia Ecumenica.

care era bolnava de epilepsie. Apoi manca la trapeza cu parintii. Altii se tamactuiau cu rugaciunea ~i binecuvantarea cuviosului. ucenicului sau. Printre cei vindecati de Sfantul Nicodim se numara ~i fiica regelui Sigismund. 1406.92 PATERICUL ROMANESC 6. Se spune in traditia manastirii ca unii bolnavi se vindecau numai cat ajungeau la Tismana. din nordul Maramure~ului. din Serbia ~i din Tara Romaneasdi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! I CUVIOSUL PAHOMIE IEROMONAHUL egumen al Manastirii Peri (secolele XIV-XV) Acest venerabil egumen al Manastirii Peri. a intemeiat la Mfmasti- rea Tismana o vestita ~coala de caligrafi ~i copi~ti de carti biserice~ti. Cuviosul Nicodim conducea duhovnice~te toate manastirile organizate de el ~i intretinea corespondenta cu egumeni ~i ucenici din Athos. precum ~i cu patriarhul Eftimie al Tarnovei. Cuviosul Nicodim incredinteaza grija celor doua Manastiri. renumita in toata Peninsula Balcanica. iar el se retrage in pe~tera de deasupra manastirii. ieromonahul Agaton. la 26 decembrie. 8. primul descalecl'itor al Moldovei. Datorita vitregiei vremurilor. Vodita ~i Tismana. iar sfintele sale moa~te au fost a~ezate in mormantul pregatit de el in biserica. Acolo petrecea cuviosul toata saptamana in post. era originar din Tara Oa~ului. ruda a lui Drago~ Voda. savar~ea Sfanta Liturghie ~i vindeca pe cei bolnavi. Ajungfmd la batranete. Pentru sfinJenia vietii sale. De aici. binecuvantandu-~i ucenicii. Cuviosul Nicodim se invrednicise de la Dumnezeu de darul izgonirii duhurilor necurate ~i al vindecarii suferintelor omene~ti. dovedindu-se un mare teolog ~i parinte duhovnicesc. 0 mica parte din ele s-au dus in Macedonia. mangaia pe toti cu cuvinte de folos ~i iar se urea la pe~tera. ce se pastreaza pana astazi. 7. La batranete. iar degetul aratator de la mana dreapta se pastreaza in biserica Manastirii Tismana. Sfinte Preacuvioase Parinte Nicodim. ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos. Adunand in jurul sau cativa calugari luminati. De aceea. Intrand de tanar in nevointa calugareasca la unul din schiturile . Cuviosul Nicodim eel Sfintit de la Tismana. mai tarziu moa~tele sale au fost a~ezate la un loc tainuit. 9. numele lui se racuse cunoscut pana dincolo de hotarele Tarii Romane~ti ~i multi alergau la ajutorul lui. iar Duminica cobora in manastire. sau numai cat se atingeau de rasa lui. in priveghere ~i neincetata rugaciune.

I. astfel. s-a savar~it cu pace. exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe romane~ti din nordul Transilvaniei. conducea duhovnice~te ~i Manastirile Ieud. Alma~. Salaj. In a doua jumatate a secolului XIV. Cuviosul Pahomie de la Peri face. s-a invrednicit in putina vreme de darul preotiei ~i era plin de n1vna pentru marturisirea lui Hristos ~i pentru apararea credintei ortodoxe 12 • Ajungfmd cunoscut in toate satele din Maramure~. cand fiii lui Sas Voda. sfintea biserici noi.S F I N TI S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X I V . Bucure§ti. intemeiaza manastirea din Peri cu hramul Sfantul Arhanghel Mihail. ruda apropiata a lui Petru Mu~at (1375-1391) §i Alexandru eel Bun (1400-1432). cand Mfmastirea Peri devine stavropighie 13 . duhovnici pentru credincio~i. iar din manastirile Maramure~ului face adevarate cetati ortodoxe de rezistenta ~i aparare in nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. El era din familia domnilor mu~atini. in care se nevoiau zeci de calugari. Ungura~ ~i Valea Bistrei. marturisitori ~i aparatori ai credintei ortodoxe. din calugari parinti ~i apologeti ai Ortodoxiei noastre strabune. De asemenea. desigur. mitropolitul Mu~at. MITROPOLITUL IOSIF MUSAT Primul ierarh al Moldovei (1402-1415?) Cel dintai mitropolit cunoscut al Moldovei a fost. pe care ii cerceta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. atunci egumenul Pahomie este numit de patriarhul Antonie al Constantinopolului. Ciceu. parintele romanilor ortodoqi din Maramure~.X V 93 existente in partea locului. In cursul primelor decenii ale secolului XV. vol. Iar in anul 1391. 190-199 Dependenta de Patriarhia de Constantinopol . Balita ~i Drag. egumenul Pahomie avea dreptul sa supravegheze pe preotii ~i credincio~ii ortodoqi din Maramure~. 1957. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. Arva. Cuviosul Pahomie de la Peri. Barcau. invata ~i apara dreapta credinta. imblirbata pe tarani. In aceasHi calitate. cuviosul Pahomie este numit egumen al acestei mfmastiri. Barsana ~i Peri din Maramure~. p. Astfel. Ugocea. Cuviosul Pahomie devine sfetnic ~i parinte duhovnicesc al romanilor maramure~eni. 12 Iosif 13 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. judeca neintelegerile biserice~ti. randuia preoti. lasand in urma numero~i calugari §i preoti slujitori prin sate. Cuviosul Pahomie umbla din sat in sat.

evlaviosul mitropolit Iosif a reinnoit aproape in intregime ctitoria parintilor sai din Manastirea Neamt. nepotul sau. de au intampinat sfintele moa~te mai jos de Ia~i. pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele" 14 • Tot la indemnul sau. sa aduca de la Cetatea Alba la Suceava moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. De asemenea. 15-16 . Moldova. arhimandritul Dometian. insu~i mitropolitul a mers cu mare alai. p. facandu-se preot. Se spune despre dansul ca a luat parte chiar la ungerea ca domn in cetatea Sucevei a lui Alexandru eel Bun. inteleptul mitropolit povatuia cu curaj Biserica Moldovei greu incercata. vol. ~i nume~te egumen peste ele pe ucenicul sau. ca Uica~ de ruga ~i de ve~nidi odihna. cu preoti ~i cu mult popor. langa Targu Neamt. sfatuia pe domn ~i era tuturor parinte sufletesc. Apoi. in anul 1400. Mai pe urma se stabile~te la .ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta. icoana Maicii Domnului facatoare de minuni.Poiana Vladicai" ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mirautilor din capitala Moldovei. Tot in ace~ti ani.o manastire. la Boi~tea. la locul numit . Apoi. cu vrerea lui Durnnezeu ~i cu staruinta bunului domn Alexandru I Mu~at. veacul XIV-XV. egumenul Dometian a scris vestitul Pomelnic al Manastirii Bistrita. Dar Patriarhia Ecumenica refuzand sa-l recunoasca ~i ivindu-se mare tulburare in Biserica. smeritul mitropolit Iosif s-a retras din scaun la Manastirea Neamt ~i apoi la Bistrita. mitropolitul Iosif a fost recunoscut de Patriarhia din Constantinopol ca parinte ~i intaistatator pe scaunul Mitropoliei Moldovei. invata ~i apara dreapta credinta impotriva prozelitismului catolic. mitropolitul Iosif une~te cele doua Manastiri voievodale. 1954. unde a fost chilia vladicai Iosif ~i unde sunt calugarite". care 14 Documente privind Istoria Romaniei. pe care o primise in dar din Bizant. La 7 ianuarie. Neamt ~i Bistrita. unde a deprins frica de Dumnezeu ~i buna nevointa a vietii duhovnice~ti de la cuvio~ii calugari de aici. Cea dintai grija a sa a fost sa sfatuiasca pe Alexandru eel Bun. a sfatuit pe domn sa zideasca din nou doua frumoase manastiri. I. Timp de aproape 15 ani a pastorit in tihna turma lui Hristos. ca un bun econom al casei lui Dumnezeu.A. careia i-a inchinat eel mai de pret odor. insa nu sta mult aici ~i este chemat ca mitropolit al Moldovei. randuind bine cele duhovnice~ti ~i chivernisind cu pricepere cele biserice§ti. a ajuns egumen la Neamt. 1401.94 PATERICUL ROMANESC Din tinerete ~i-a inchinat viata lui Hristos in ob~tea Manastirii Neamt. hirotonea preoti. ca protector al tarii ~i mangaiere a poporului binecredincios. . 1407. La 26 iulie. De aici. Bistrita (1402) ~i Moldovita. Antonie. in frunte cu insu~i voievodul. La propunerea domnului Petru Mu~at a fost hirotonit episcop al Cetatii Albe de mitropolitul Haliciului.

Cuviosul Dometian a innoit in intregime. Diac. Din acest moment au fost unite ambele manastiri sub aceea~i conducere mai bine de 20 de ani. cat ~i Biblioteca Academiei Romane. 1957. 61-65. in urma lucrarilor de restaurare a bisericiP 6 • CUVIOSUL DOMETIAN ARHIMANDRITUL Mare egumen al Manastirilor Neamt §i Bistrita (1407. Istoria Bzsericii Ortodoxe Romane. Documente moldovene$ti. implinind cu dragoste sfanta ascultare ~i invatand de la cei mai sporiti calugari cuno~tinta cartii ~i me~te~ugul rugaciunii ~i al luptei celei duhovnice~ti. p. p. Apoi. vol. p. pe cand marele ierarh era egumen al Mfmastirii Neamt (1373-1386). Bogdan. Fiind calugar invatat ~i iubit. 1988.ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta". M. arhimandritul Dometian a fost numit la. :~. Sibiu.ca un adevarat parinte al :ururor ce era. 86-87. cat ~i de marele domn Alexandru eel Bun. la§i. M. Pr. p. p. cu ajutorul voievodului ~i al mitropolitului Iosif. staret al . losif eel dintai mitropolit . Probata. p.:iintai parinte al Moldovei.in original Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. de srha~tri. de popor ~i de tot sfatul tarii . 64-65 16 15 .SFINTI . ajungand la adanci batraneti. evlaviosul mitropolit Iosif.\fanastirilor Neamt ~i Bistrita. atat biserica ~i chiliile. in partea de sud a pronaosului. Sibiu. 1972. 1935. in anul 1415. prof. M.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 95 se pastreaza pana astazi 15 . Bucure~ti. invrednicindu-se de cinstea preotiei. Bogdana ~i . . Episcopia Romanului. 7 ianuarie. Cuviosul Dometian s-a nevoit in ob~te. I. Multi ani. randuie~te stareti buni ~i poarta grija de toti . nr.c. Arhim..gzoscut al Moldovei. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire NeamJ. vol. ajungand iscusit duhovnic ~i pastor de suflete.Mitropolia Moldovei". 1940.\lanastirilor Neamt ~i Bistrita. de preoti. pr. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat la Mfmastirea Bistrita. Scarlat Porcescu. 3-4. Iosif I Mu$at. 219 17 C. Pikurariu. op. 126-139. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. C1prian Zaharia. I. atat de soborul parintilor. Asemenea ~i la celelalte Manastiri. XL (1964). unde i s-a descoperit mormfmtul in anul 1975. Pacurariu. cota 78 . 1972. Pomelnicul Maniistirii BistriJa. eel . luand jugul lui Hristos din tineretile sale. ~i prime~te in dar icoana Sfintei Ana de la Manuel Paleologu. Scarlat Porcescu._-.de calugari. Acest cuvios era ruda ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. Costachescu. Pr.1415) 17 Arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti ai . In Manastirea Neamt. 11-12.an Ivan ~i pr. intaiul mare ierarh roman. Damian P. 1407.\foldovita. savar~ea cele sfinte cu multa evlavie ~i frica de Dumnezeu. p. 158. in revista . cit. 1942. Tomescu.

96 PATERICUL ROMANESC viata duhovniceasdi. stareJul Dometian da aceste frumoase invataturi: . " 18 • Cuviosul arhimandrit Dometian era. in timpul staretiei sale. care adesea zabovea aici. Jar in anul 1407 s-a scris vestitul pomelnic al Manastirii Bistrita. sub CeahUiu. loan. condusa de ucenicul sau. 18 Ibidem. precum sihastria . Manastirile Neamt §i Bistrita au cunoscut o mare dezvoltare duhovniceasca §i culturalii. ieromonahii Ioasaf. Cei mai ale§i dintre ucenicii sai de la BistriJa au fost: arhimandritii Grigorie §i Eutimie. p. La porunca marelui staret. Gavriil Uric §i numero§i altii. de asemenea. nemaicunoscuta pfma atunci. Manuscris original Ia Biblioteca Academiei Romane. Tot la Manastirea BistriJa. dasdili §i neadormiJi rugatori pentru toata lumea. fiind mult susJinut de acest mare staret. In prefata pomelnicului. Aceea§i deosebita amploare a luat §i isihasmul moldovean in jurul ambelor manastiri. s-a scris la Bistrita de catre calugari prima cronica moldoveneasca §i s-au copiat mai multe scrieri din Sfintii Parinti. cateheti. staretul Dometian a intemeiat o vestita §Coala de caligrafi §i miniaturi§ti din tarile romane. o bogata biblioteca cu numeroase opere patristice.adevaratul ctitor al sfant laca§ului acestuia". monahii Paisie Uric. manuscrise slave. §i s-au racut multe lucruri bune in Tara Moldovei". in timpul staretiei sale apar in tinutul Neamt cateva mici sihastrii noi. Cornelie §i Timotei. la fel. conducatorul acestui sfant lac a§".din Hang". spre slava lui Dumnezeu §i cinstea ctitorului fondator. fiul sau. Tot la Manastirea Neamt. 85. dintre care multe erau copiate in lavra. A intemeiat. duhovnicul Daniil. gramatici §i copi§ti. sa se cureJe. neintrecuta de nici o alta §Coala manastireasca. dascali. la al carui indemn s-au zidit numeroase biserici . Alexandru eel Bun. §i cei doritori a se invrednici de fericirea ve§nica sa vie cu ru§inare §i cu frica de Dumnezeu catre sfanta §i soborniceasca §i apostoleasca Biserica. marind soborul lavrei la peste 150 de calugari. unde multi tineri invatau carte de la calugarii cei mai luminati §i de unde ie§eau preoti de sate. de asemenea.arhimandritul Dionisie. duhovnicul marelui domn Alexandru eel Bun §i sfetnicul sau de taina. venerabilul calugar caligraf Gavriil Uric. Apoi a randuit duhovnici §i slujitori ale§i. Oricine voie§te sa se izbaveasca de caderea in pacatul de voie sau rara de voie. adica Dometian. in Manastirea BistriJa. iar .. in care voievodul Alexandru eel Bun este numit . Prin cainta §i marturisire adevarata §i milostenie se curata pacatele. ca sa-§i marturiseasca pacatele . staretul Dometian a marit. Cuviosul Dometian a format o §Coala de gramatici. cota 78 . Dintre ei a ridicat apoi duhovnici §i egumeni iscusiJi. numarul dilugarilor la peste 50 de nevoitori §i a randuit a§ezamant de viata duhovniceasca intocmai ca la NeamJ..

intra in ob§tea Manastirii Tismana. atat de dincoace. care de multe ori il cerceta ~i ii urma sfatul. Cuviosul Gavriil a fost randuit eel dintai egumen ~i parinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn.Nechidului"..Targu Neamt. precum reiese din actul de danie al ctitorului fonda tor: . unde deprinse me~te~ugul vietii duhovnice§ti. sihastria Tazlaului ~i altele. Inca ~i dupa moartea popei Gavriil sa nu aiba nimeni voie ca sa puna egumen . Cuviosul Dometian a dat ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma §i s-a stramutat la cere§tile laca§uri. In sarbatori se adunau Ia Cozia ~i siha~trii de pe Valea Oltului §i primeau Trupul lui Hristos. oricate el va a~eza ~i va intemeia. in dragoste §i in a§teptarea bunatatilor viitoare...S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE X IV-XV 97 sihastria de la Topolita ~i Boi~tea . . Apoi a dat a~ezamfmt de viata duhovniceasca pentru ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. intr-acest fel sa fie dupa a§ezamantul popei Gavriil. . in anul mantuirii 1415. . Era inca parintele sufletesc §i mangaietor al satenilor de sub munte. in rugaciune.Si era egumenul Gavriil iscusit parinte duhovnicesc al calugarilor §i siha~trilor din Tara Oltului ~i printre cei dintai sfetnici ai lui Mircea eel Batran. Pentru toate acestea arhimandritul Dometian este numarat printre cei mai de seama stareti din secolul XV ai monahismului moldovean.. CUVIOSUL GAVRIIL IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Cozia (secolele XIV-XV) Ieromonahul Gavriil era unul din ucenicii Sfantului Nicodim eel Sfintit.. §i nimeni sa nu fie slobod a scadea sau a adauga macar cat de putin. Cuviosul Gavriil a adunat in ambele manastiri pana Ia 40 de calugari. In anul 1388. Acest staret s-a dovedit ~i un bun chivernisitor al averilor mfmastire~ti ~i neintrecut iconom al casei lui Dumnezeu. sihastria . cand Mircea eel Batran termina de zidit Manastirea Cozia in locul unei vechi sihastrii din poiana Nucet. Ajungand la adancul batranetilor §i simtindu-se chemat de Hristos. fara numai fratii pe care il vor alege dintre dan~ii. Acest cuvios egumen a randuit viata Cle ob§te in ambele manastiri. Iar pentru vietuirea acestui laca§. Tot lui i s-a incredintat §i Manastirea Cotmeana cu toate sihastriile de pe Valea Oltului. . Astfel. . dupa a~ezamantul popei Gavriil.Si era vestit in partea locului pentru sfintenia vietii lui. toti petreceau in ascultare. Dupa ce mai intai se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului. cu Sfanta Liturghie zilnica ~i cu spovedania saptamanala. care se respecta cu mare sfintenie. ".

impreuna cu cativa ucenici. Alexandru eel Bun. Sfantul Leontie de Ia RiidiiuJi. ~i multi credincio~i 11 cautau pentru binecuvantare ~i cuvant de folos. incat s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul facerii de minuni. insu~i Cuviosul Lavrentie s-a nevoit ~i a avut o traire a~a de inalta. proslavindu-se prin oarecare minuni ~i fiind gasit in mormant cu trupul intreg ~i nestricat. Dupa intemeierea Episcopiei de Radauti. de nevointa sa. . ajungand eel mai vestit sihastru ~i parinte duhovnicesc din nordul Moldovei. 1-a randuit episcop al acestui scaun. Deci. calugarindu-se cu numele de Lavrentie. SF ANTUL LEO NT IE DE LA RADA UTI Manastirea Bogdana ( s e c o I e I e X I V. Ierom. SfinJi romani . ~i a pastorit cu multa intelepciune turma lui Hristos cativa ani de zile. spre star~itul secolului al XIV -lea s-a facut sihastru in padurile seculare din parte a locului. Liviu Stan. in rev. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului.98 PATERICUL ROMANESC cat ~i de dincolo de Carpati. auzind domnul Moldovei. SfinJi romani. Pr. ravnind Sfintilor Parinti de odinioara ~i arzand cu inima dupa dragostea lui Hristos. 331 20 Pe Iocul unde a fost Sihiistria lui Lavrentie se afla satul Laura-Suceava. s-a invrednicit mai tarziu de darul preotiei. nr. Ioanichie Biilan. lasand in urma multi ucenici. s-a a~ezat cu cinste in biserica episcopala din 19 Pr. Astfel. invatand pe toti dreapta credinta ~i facandu-se tuturor pilda de sfintenie.. dupa numele sau . in Schitul Laura. ravnind iara~i vietii sihastre~ti. s-a retras din scaun ~i s-a facut schimonah cu numele de Leontie. dr. Apoi. ce se chema. XL (1964). Petru Rezu~. intarind viata calugareasca in cele doua manastiri ~i ajungand la adanca batranete. printre care se numara ~i Sfantul Daniil Sihastrul.X V) 19 Sfantul Ierarh Leontie este numarat printre cei dintai sfinti romani pe care i-a odraslit pamantul Moldovei ~i adevaratul parinte duhovnicesc al Cuviosului Daniil Sihastrul. Apoi.. Deci.. p.Manastirea Sfantului Lavrentie" 20 • in ob~tea sa. Cuviosul Lavrentie a format multi ucenici cu viata aleasa. . dr. mai tdiind putin §i uimind pe toti cu smerenia.Schitul Laura" (Lavra) sau . ~i-a dat sufletul cu pace. . cit. 1945. op. dascal ~i ocrotitor. p. cu nevointa ~i cu darul minunilor pe care le facea. sfetnic.Mitropolia Moldovei". Sibiu. 282-289. a intemeiat o vestita sihastrie de calugari in codrii Radautilor. p. Dupa traditie era de loc din ora~ul Radauti. 5-6. 14-20. Ca pe multi bolnavi ii vindeca cu rugaciunea sa ~i era tuturor parinte. Mai tarziu. Apoi.

Insa. cunoscand buna nevointa a ieromonahului Macarie. Cu totii traiau in desavar~ita dragoste. Apoi. " 21 • Sfinte Preacuvioase Parinte Leontie.. in episcopie. Liviu Stan. Numele acestui mare duhovnic s-a tacut cunoscut in toate satele din imprejurimi §i multi credincio§i il aveau de parinte sufletesc. 98 ~i 148 23 Manastirea Boi~tea a functionat aproape doua secole. pe cand acesta era egumen in lavra (1373-1386). Unii cred ca au fost luate de navalitori. Biserica cu hramul . a ajuns slujitor credincios al Bisericii lui Hristos ~i duhovnic iscusit. 60.. In anii 1621-1622 un vestit teolog ucrainean. icoana a ajuns Ia Schitul 22 21 . intemeindu-se satul cu acela~i nume alaturi de manllstire. i-a incredintat metocul de la Gra~i. De Ia Topolita. Capro~u.Na~terea Maicii Domnului" a fost Pr. p. in anul 1449 (?) a intemeiat un laca§ de rugaciune in codrii din apropiere de Targu Neamt.i icoana Maicii Domnului de provenienta bizantina. Biserici din Moldova. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MACARIE IEROMONAHUL Ctitorul Manastirii Boi~tea-Neamt (secolele XIV -XV) 22 Acest cuvios parinte era cu metania din Manastirea Neamt ~i ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at. prof.in Ractauti.at. Stoicescu. daruita dupa traditie de mitropolitul Iosif Mu:. 1974. practandu-se biserica. In anul 1639.. 17 I. Repertoriu bibliograjic . Sfantul Leontie flicatorul de minuni zace cu trupul intreg . Aceasta ascultare a dus-o cuviosul multi ani de zile.Targu Neamt. avand sub povatuirea sa 20 de calugari ~i frati. singur Dumnezeu il ~tie. Egumenul Dometian (1407-1415). Apoi. luand cu ele :. biserica a devenit parohie. Bucure~ti.SFINTI ..SI DIN SECOLELE XIV-XV 99 Radauti spre inchinarea tuturor. Grigora~. anume sihastria de calugarite Boi~tea 23 .. in anul 1783. ieromonahul Zaharia Kopystenski din Kiev. implinind ascultarea cu sfintenie ~i laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. unde iernau vitele Manastirii Neamt. cit.SI CUVIO. op. p. Vazand ieromonahul Macarie ca s-au inmultit ucenicii sai. Altii spun ca au fost ingropate de calugari in biserica. I. ajungand vestit pana dincolo de hotarele Moldovei. odata cu desfiintarea mfmastirii. unde multi credincio~i primeau sanatate ~i mangaiere la sfintele sale moa~te.\1oldova. primind darul preotiei. p. scria despre el: . iar maicile s-au retras Ia Manastirea Topolita-Neamt. fiind tot timpul locuita de calugarite. locul unde se afla astazi. au disparut ~i moa~tele Sfantului Leontie din Ractauti. N.

in pu!ina vreme Manastirea Boi~tea ajunsese o vestita sihastrie de calugari!e din partea locului. . in tradi!ie se spune despre Cuviosul Iov ca era renumit duhovnic ~i dascal al rugaciunii. cunoscuta multa vreme sub numele de . caci avea darul Sfantului Duh ~i era racator de minuni. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Bogdane~ti (secolele XIV -XV) Sihastrul Iov era cu metania din Mfmastirea Bogdane~ti-Suceava. iar mai tarziu . unde a sihastrit in aspra nevoima peste 40 de ani. apoi s-a zidit din piatra. pana spre zilele noastre. dorind sa sll'iveasca neincetat pe Dumnezeu. ~i-a dat sufletul cu pace in bra1ele lui Hristos. Uisand in manastirea sa peste 50 de calugari!e. ~i era cuviosul bland.Poiana lova". neadormi!i rugatori ai neamului. Numele ~i faptele Cuviosului Macarie se raspandisera peste tot.100 PATERICUL ROMANESC la inceput din lemn. s-a retras in padurile seculare de sub Muntele Ple~u. A~a nevoindu-se Cuviosul Macarie mai mult de 60 de ani. unde raceau zilnic cuvenita rugaciune. a intemeiat in padure o midi sihastrie. ajungand pana la voievodul ~tefan eel Mare. rabdand grele ispite de la diavolul. Primul duhovnic a fost insu~i ctitorul manastirii. avand aceea~i randuiala duhovniceasca de nevoin1a ca ~i marea lavra. s-au nevoit aici siha~tri cuvio~i. Apoi. fiind iscusit pova1uitor de suflete ~i dascal al rugaciunii. Apoi izgonea cu rugaciunea duhurile rele din oameni ~i prevestea cele viitoare. ieromonahul Macarie. La el veneau mul!i calugari ~i mireni pentru rugaciune ~i cuvant de Garcina-Neamt. unde s-a nevoit ca1iva ani la sfar~itul secolului XIV. smerit ~i foarte sporit in rugaciune. iar in mijloc se inal!a o mica biserica de lemn. Adunand in jurul sau mai mult de 15 calugari. al direi metoc era. intemeindu-se acest a~ezamant calugaresc cu via!a de ob~te. Secole de-a randul. iar din anul 1803 a fast transferatll cu ob§tea calugaritelor Ia Manastirea Agapia unde se afla ~i astazi.Sihastria lui Iov". Avea inca ~i darul izgonirii duhurilor necurate ~i mul!i se vindecau cu rugaciunile lui. Vestea acestui mare ascet se racuse indata cunoscuta peste tot. care face unele danii pentru ctitoria sa. Chiliile ucenicilor se aflau in apropierea chiliei Cuviosului Iov. iar primele vie!uitoare au fost 30 de calugari1e din !inutul Neam1. Aceasta era sihastria calugarilor din Manastirea Bogdane~ti-Ra~ca. in sarbatori savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Sfintele Taine.

Mai tarziu. s-a retras cu cativa ucenici pe Valea Bistritei ~i. Dupa o astfel de nevointa pustniceasca. iar din secolul XVII.XV 101 folos. spre lauda lui Dumnezeu ~i mantuirea oamenilor. p. Flilticeni. in posturi se retrageau in munte ~i dilugarii din schit ~i se nevoiau singuri dupa putere. Manastirea Pionul. Iar Cuviosul Silvestru este eel dintai sihastru pomenit in traditia locului.Paraul Schitului". pe la jumatatea secolului XV. Ajungand sihastru vestit ~i parinte duhovnicesc al siha~trilor de la Ceahlau.Sihastria lui Silvestru". Acest egumen era ~i duhovnic a numero~i siha~tri care pustniceau pe Muntele Ceahlau. primeau dumnezeie~tile Taine ~i se urcau din nou la bordeiele lor.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E X IV. urcand pe paraul care azi se numqte .Schitul lui Silvestru" ~i este cea dintai sihastrie ~i a~ezare monahala cunoscuta langa Muntele Ceahlau.u ~i de locurile singuratice de aici. lasand in urma numero~i ucenici. auzind de cuvio~ii siha~tri din Muntele CeahHl. apoi se intorceau la ale lor.Schitul Hangu". Cuvioase parinte Silvestre. unul din cei mai vechi siha~tri ai Muntelui Ceahlau. a intemeiat in poiana un mic schit ~i biserica de lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh. Indeletnicirea lor era neincetata rugaciune. a sihastrit langa Ceahlau multi ani ne~tiut de nimeni. Istoria Sfintei Manastiri Rd$Ca. Cuviosul Silvestru a povatuit schitul peste 20 de ani. adunand in jurul lui mai multi siha~tri ~i randuind aleasa viata de ob~te. s-a numit . Cuviosul Silvestru ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Cuviosul Iov Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i s-a adaugat in ceata cuvio~ilor parinti24 . schitul sau. Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Rd$ca . Apoi. apoi . dupa numele sihastrului Peon. unde se nevoise din tinerete ~i ajunsese duhovnic iscusit. 24. era cu metania din Manastirea Neamt. adunandu-se ~i alti siha~tri imprejurul lui. 1901. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 24 Arhiereul Narcis Cretulescu. Acest sfant laca~ s-a numit la inceput . care s-a nevoit mai mulJI am pe Ceahlau. Spre sarbator-i coborau la schit multi dintre ei. Mai tarziu. Cuvioase parinte Iov. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SILVESTRU SIHASTRUL Schitul Silvestru-CeahH'iu (secolul XV) Ieroschimonahul Silvestru. reinnoindu-se. in timpul domniei lui Alexandru eel Bun.

in anii 1621-1622. ~i toti se foloseau de cuvintele lui. in manastire. iar trupul sau gasindu-se nestricat. a fost a~ezat in biserica ~i cinstit de toti ca un adevarat sfant. Caci primise de la Dumnezeu darul facerii de minuni ~i al inaintevederii ~i nu putini bolnavi vindeca ~i cele viitoare mai inainte le cuno~tea. 45-47 26 Cuviosul Vasile figureaza ca egumen in Pomelnicul Miiniistirii Moldovi(a. teologul ucrainean. Mai tarziu. cit. Cuviosul Vasile de la MoldoviJa. .. intrecand pe multi cu smerenia. XIV) ~i fiind chemat de Hristos. moa~tele Cuviosului Vasile au stat peste o suta de ani in noua biserica. cit. op. 25 Diacon I. din cauza vitregiei vremurilor. au fost a~ezate in biserica la un loc tainuit.. in Sfinfi rom{mi . Sfantul Vasile racatorul de minuni". incat era cinstit ~i cautat. prof. de unde a adus zeci de manuscrise biserice~ti la manastirea sa. fiu de tarani iubitori de Dumnezeu. s-a racut calugar iscusit in aceasta chinovie voievodala. Liviu Stan. Cuviosul Vasile s-a savar~it cu pace. 306. . pentru nevoile bisericilor de la sate. cat ~ide multi credincio~i 26 • Vestea numelui sau ajunsese pana la domnul Moldovei. unde se afla ~i astazi. Numele lui mai figureaza intr-un document de danie allui Alexandru eel Bun din 14 aprilie. ~i la sfetnicii sai.102 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL VASILE DE LA MOLDOVIT A (secolul XV) 25 Sfantul Vasile ieromonahul era de loc din nordul Moldovei. scria despre el: . op. Ivan. bine calatorind ~i implinind Evanghelia lui Hristos. Vazand mitropolitul Iosif Mu~at nevointa ~i sfintenia vietii lui. Acest sfant egumen avea ucenici in Muntele Athos ~i la Manastirea Studion din Bizant. Pr. Auzind de viata aleasa ~i buna rfmduiala din Manastirea Moldovita (sec. cu rugaciunea ~i cu intelepciunea cea duhovniceasca. Apoi. p. 1-a hirotonit preot ~i 1-a numit egumen al Manastirii Moldovita. 1415. Sfinfi romiini . p. Era inca sfetnic ~i parinte duhovnicesc al marelui domn ~i al multor cuvio~i ~i siha~tri. ieromonahul Zaharia Kopystenski... Iasand in urma peste o suta de ucenici ~i o ob~te cu totul aleasa. atat de calugari. povatuind cu multa intelepciune ob~tea incredintata lui. Astfel. Dovedindu-se ~i dupa moarte racator de minuni. biserica veche risipindu-se ~i alta noua ridicandu-se (1535). Alexandru eel Bun. .in Moldovita... El a intemeiat la Moldovita ~i o vestita ~coala de monahi cateheti ~i caligrafi.

Inmultindu-se numarul pustnicilor. slavind pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i rabdand multe ispite de la diavoli. la inceputul secolului al XV -lea. i s-au alaturat cativa ucenici din ob~tea Manastirii Neamt. ca mult:i calugari §i mireni il cautau. Atunci Cuviosul Agapie a construit. iar spre sarbatori coborau in schit. sub povatuirea acestui mare sihastru. Dlirangli. o mica biserica de lemn. care au sfintit aceste locuri prin jertfa ~i dragostea lor! 27 Pr. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu §i a se hrani din dumnezeiasca dragoste. Agapia Veche §i Agapia Noua.Schimbarea Domnului la Fata". ce s-a nevoit in munJii care ii poarta numele. Frumos. numele lui !acandu-se cunoscut. Apoi. savar§eau Sfanta Liturghie §i se imparta~eau. In acest munte se gaseau poieni singuratice ~i locuri foarte prielnice vietii pustnice~ti. Poiana lui Agapie. Caci se cucereau toti de petrecerea Cuviosului Agapie §i de buna randuiala din sihastria lui. A§a de vestit ajunsese numele lui. Doamne. 1908. Astfel s-a inchegat aici prima ~i cea mai vestita sihastrie din jurul Manastirii Neamt. odihne§te in imparatia Ta pe Cuviosul Agapie cu ucenicii sai. in poiana care ii poarta numele. p. Ajungand la varsta vestita de Duhul Sfant. Acest cuvios a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 L E L E XIV. in post ~i rugaciune. Apoi. Apoi se retdigeau din nou la lini§te. ii cereau cuvant de folos ~i doreau sa-i devina ucenici. muntele §i paraullui Agapie. Tg. care ~i-au construit chilii din lemn in apropierea dascalului lor. Toata saptamana ucenicii lui se nevoiau singuri in munte. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinti. mult:i ani de zile. iubind rugaciunea ~i viat:a pustniceasca. Istoricul Maniistirii Agapia. 40 . N. Cuviosul Agapie Sihastrul s-a stramutat cu pace la cele ve§nice. cu hramul . prin gura proorocului David. ~i adevaratul ctitor al sihastriei Agapia Veche. unde s-a invrednicit de darul preotiei.XV I 03 CUVIOSUL AGAPIE SIHASTRUL Ctitorul Manastirii Agapia Veche ( s e c o l u l X V ) 27 Pustnicul Agapie este eel dintai sihastru cunoscut.Sihastria lui Agapie". s-a retras la lini~te in muntele ce desparte Manastirea Secu de Manastirea Agapia. A~a a luat na§tere pe la jumatatea secolului al XV -lea . se simtea nevoia unei biserici pentru slujbe in zile de sarbatori. faceau priveghere de toata noaptea. impreuna cu ucenicii sai. Aici s-a nevoit Cuviosul Agapie singur. ~i a fost inmormantat langa bisericlL De la acest cuvios §i-au luat numele cele doua Manastiri.

14-15 29 Pomelnicul Maniistirii Bistrifa. 216. Ajungand la varsta proorocita de psalmistul David ~i lasand in urma cativa buni ucenici. fiind foarte invatat ~i cunoscator al limbilor greaca ~i slavona. prin mana egumenului Gavriil. miniaturi~ti ~i caligrafi ai monahismului romanesc.XVIII in to ate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica. p. In anul 1392. Acest calugar inva1at era fiul gramaticului Petru Uric. mss. spre lauda lui Dumnezeu ~i a sfintilor Sa? 8 . poarta numele de . 78. p. renuntfmd la dregatorie ~i la toate cele pamfmte~ti. Apoi. slave. Scurtii povestire istoricii despre Sfanta Maniistire Neamf. fila 6 r..Pripeale" (marimuri). .104 PATERICUL ROMANESC MONAHUL FILOTEI IMNOGRAFUL Manastirea Cozia (secoieie XIV-XV) Acest monah iubitor de Hristos se numara printre cei dintai imnografi cunoscuti din mfmastirile romane~ti. cunoscut sub numele de Filos. vol.pripealele" sale s-au raspandit prin secolele XV. 1942. lua Crucea lui Hristos ~i se racu dilugar in Manastirea Cozia. vol. Fiind iscusit protopsalt ~i imnograf. ajunse vestit protopsalt ~i eel dintai dascal ~i caligraf in ob~tea Manastirilor Cozia ~i Cotmeana. Biblioteca Academiei Romane. Tomescu. Piru.Gavriil Scriitorul" este numarat printre cei dintai copi~ti de opere filocalice din 1ara noastra ~i unul din cei mai iscusiti dascali. Monahul Filotei intemeiaza astfel prima ~coala de caligrafi ~i copi~ti la Cozia ~i ajunge dascal al calugarilor de pe Valea Oltului. Mai intai a fost mare logorat al Tarii Romanqti in timpul domniei lui Mircea eel Batrfm. deprinzand buna nevoinla ~i rfmduiala slujbelor bisericqti. op. 13 28 . 1970. nr. AI. lstoria literaturii romane. p.XV) 29 Vrednicul de pomenire monah . C. I. Dupa ce lstoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. Cuviosul Filotei s-a mutat la cele cere~ti pentru a lauda neincetat cu ingerii pe Tatal. ajunsa pana astazi. adica imne de lauda in cinstea marilor sfinli. cit. CUVIOSUL GAVRIIL URIC (Scriitorui) Manastirea Neamt ( s e c o I e I e X I V. scriitor de acte (mice) domne~ti de la curtea lui Roman Mu~at ~i Alexandru eel Bun. I. pe Fiul ~i pe Duhul Sffint. Singura opera scrisa de el. 1407. care se canta la slujba privegherii in manastiri.

care calauzesc sufletul pe calea mantuirii.Pomene~te. Vorone1. Dintre acestea se mai pastreaza astazi doar cateva: Evangheliarul (1429) cu text slavon ~i grecesc ~i cu neegalate miniaturi. . Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. Ucenicii lui s-au raspandit. Calugaria lor a avut loe intre anii 1407-1415. Savar~indu-~i calatoria vietii ~i lasand in Moldova numero~i ucenici. Smeritul monah Gavriil.. Monahul Gavriil Uric este considerat eel dintai dascal. Prin acest dascal a patruns duhul Sfin1ilor Parin1i ~i tradi1ia bizantina in manastirile din Moldova. el intemeiaza la Neamt ~i Bistrita o vestita ~coala de caligrafi ~i miniaturi~ti. dascal ~i implinitor al cuvintelor Sfintei Evanghelii. Apoi. cand s-a scris ~i pomelnicul de la Manastirea Bistrita. gramatici ~i scriitori de caqi patristice ~i de cult. monahul Gavriil Scriitorul". Gavriil. ajunge eel dintai scriitor ~i gramatie la eancelaria Moldovei. Moldovi1a. sa imbogateasca Biserica Moldovei ~i sa ajute la mantuirea sufletelor omene~ti.Stefan eel Mare. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa ~tiin1a de carte. socotindu-se nevrednic de sfanta preotie. cu o frumoasa scriere ~i cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i impodobea cartile sale cu miniaturi din cele mai alese. A~a a socotit smeritul monah Gavriil Scriitorul sa slaveasca pe Dumnezeu. Scara Sfantului loan Scararul. dorind sa slujeasea din tinerete lui Hristos. Pe fila 6 r. scrie urmatoarele: . monahul Gavriil Uric a copiat ~i a impodobit in Manastirea Neam1 zeci de manuscrise.Sbornice" cu extrase de invataturi patristice ~i vieti de sfinti ~i altele. . Timp de aproape 40 de ani.Paisie Urieul" la Manastirea Bistrita. sub egumenul Dometian. in ob~tea Manastirii Neamt. Cuviosul Gavriil Scriitorul (Uric) ~i-a dat sufletul cu pace in bra1e1e lui Hristos. . Putna. s-a calugarit ~i fiul sau. al monahului Paisie Uricul ~i al fiului sau. Cuviosul Gavriil este chipul monahului desavar~it care a imbinat pe deplin ascultarea cu rugaciunea ~i inva1atura cu fapta buna. . aduse de Alexandru eel Bun din Constantinopol (Manastirea Studion). Probota. patru volume de .S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XIV-XV 105 invata la ~eoala de gramatici de la Manastirea Bistrita. caligraf ~i scriitor de opere filocalice din Moldova. in dragoste ~i smerenie. cat ~i filocalice. Doamne.zaceala 20" a pomelnicului etitoricesc. ~i-a inchinat anii vietii eopierii de inva1aturi ~i scrieri patristice. Scriitor ~i impreuna lucrator. ca: Bistrita. mai ales sub domnia lui . atat aghiografice. Tazlau ~i la cancelariile domne~ti. sufletul robilor Tai. catre jumatatea secolului XV. formand numero~i dascali. Cercetand manuscrisele bizantine de la Manastirea Moldovi1a. tatal sau fiicandu-se monah cu numele de . in toate manastirile din Moldova.

Biblioteca Maniistirii Neamf. crescut ~i format in ob~tea Manastirii Neamt. Vestitii protopsalti de la Neamt. In anul 1422. de cultura patristica. Cel mai vestit sihastru din timpul egumenului Siluan era Cuviosul losif. 1905. Aici invatau carte multi gramatici. 12-13 . cit. de iconografie ~i aghiografie. cunoscuti in toata Moldova. Dintre ace~tia a ridicat duhovnici ~i egumeni cuvio~i. dintre care nu putini sihastreau in padurile seculare din jurul ei. s-au zidit chilii noi 30 Arhiereul Narcis Cretulescu. egumenul Siluan a marit mult numarul monahilor. monahi ~i mireni. C. copi~ti ~i miniaturi~ti la manastirile moldovene. incat nidiieri nu se savar~eau mai frumos ca aici. 340. care ii poarta numele. Luminatul egumen Siluan a dezvoltat la Neamt ~coala de gramatici. La biserica a intarit buna randuiala a slujbelor. In Manastirea Neamt.. dintre care unii au ie~it iscusiti caligrafi. Sub indrumarea egumenului Siluan s-au copiat la Neamt mai multe opere patristice cu continut filocalic. ce se nevoia cu 17 ucenici in Muntele Bisericanilor. a fost randuit de Dumnezeu egumen al Manastirii Neamt Cuviosul ieroschimonah Siluan. p. renumit in toata tara. lnscripJiile Maniistirii Neamf. Aici a invatat carte multa in ~coala de gramatici a mfmastirii de la marele dascal ~i monah Gavriil Uric. ajungand eel mai vestit centru duhovnicesc din Moldova. Acest mare staret a condus ob~tea manastirii cu deosebita daruire ~i pricepere duhovniceasca mai mult de 25 ani. El a continuat ~i a desavar~it opera duhovniceasca ~i culturaHi inceputa de egumenul Dometian in ambele lavre . raposfmd egumenul Pimen. ajungand apoi ieromonah ~i duhovnic iscusit. Tot prin grija egumenului Siluan s-a brodat cu fir de aur Epitaful de la Neamt (1437). Tomescu.106 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL SILUAN IEROSCHIMONAHUL Mare egumen al Manastirii Neamt (t 1448) 30 Egumenul Siluan era ucenic al mitropolitului Iosif Mu~at ~i al egumenului Dometian (1407-1415). f. precum Scara Sfantului loan Scararul. Vieti de sfinti ~i altele. Un avant necunoscut pana atunci in Moldova a luat ~i viata isihasta din jurul Manastirilor Neamt ~i Bistrita. nr. rivalizau cu cei de la Muntele Athos ~i din Bizant ~i insu~i domnul cu toti dregatorii tarii veneau sa-i asculte la slujbe. op. condusa de monahul Gavriil Uric. Adunari de Cuvinte (Sbornice). Margaritarul Sfantului loan Gura de Aur. 171.. mss. unde straluceau mari siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. de copiere ~i ornamentare a dirtilor de cult.Neamt ~i Bistrita.

ale carei urme se cunosc pana astazi. ~i atat de mult a sporit Cuviosul Iosif. p. ~i era Cuviosul Iosif duhovnic al siha~trilor ~i dascal al pustnicilor. Pomelnicul Miinastirii Bisericani .Schitul lui losif" ~i era una din cele mai vestite sihastrii din Moldova. la Manastirea Bistrita. El a participat la prohodirea voievodului Alexandru eel Bun.S F I N TI ~i ~ I C UVI0 ~ I DIN SEC0 LE LE XIV-XV 107 s-au flicut numeroase innoiri ~i danii. caci era iubit ~i respectat de toti ca un vrednic parinte duhovnicesc. iubind lini~tea.. iar slujba o fliceau intr-o pe~tera mare. Aici toti se nevoiau in pe~teri de piatra ~i in bordeie de lemn ~i pamant. a iniHtat o mica biserica de lemn cu hramul Buna-Vestire. dintre care 15 romani ~i doi greci. iar mai tarziu. CUVIOSUL IOSIF DE LA BISERICANI Sihastria Bisericani-Neamt ( s e c o 1u 1 X V) 31 Ieroschimonahul Iosif Sihastrul era cu metania din Manastirea Bistrita. in anul 1432. in anul 1448. 311. s-a retras intr-un munte inalt din apropiere. numita . Astfel. Auzind calugarii din partea locului. incat numele lui se flicuse cunoscut in tot tinutul Iudeii. Apoi. a !acut chilii de jur-imprejur ~i a adunat aici o parte din calugari. cit. Schitul acesta s-a numit multa vreme . s-a flicut pustnic vestit in pustiul Iordanului. op. navalind arabii in Tara Sfanta. . Odata.Muntele lui Iosif". in post ~i rugaciune. incat se flicuse flicator de minuni. Ioanichie Balan. ~i tot el a cautat sa impace neintelegerile dintre urma~ii sai la domnie. Cuviosul Iosif a a~ezat cu legamant in schitul sau randuiala neadormita de slujba.. Nevointa lor era neincetata rugaciune. Cuviosul Siluan a luat parte la toate bucuriile ~i incercarile vremii din tara Moldovei. . Dar n-a stat mult aici. Jar ca sfetnic al evlaviosului domn Alexandru eel Bun ~i al fiilor sai.. ducandu-se la Mormantul Domnului. s-au adunat in jurul sau 17 siha~tri. Vazand ca se inmultesc ucenicii lui pe munte. Sfinfi romiini . numit de atunci . cuviosul egumen Siluan ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Dumnezeu. caci. a impartit pe 31 Ierom. dupa modelul Manastirii Studion din Constantinopol. iar adapostul lor il formau pe~terile de pe malul Iordanului.Muntele Bisericanilor". in rabdare ~i jertfire de sine pentru mantuirea multora.achimita". Cuviosul Iosif ~i-a luat ucenicii ~i a venit in Moldova. Dupa o indelungata nevointa duhovniceasca. Iasfmd in urma numero~i ucenici.

monahul Simon a sihastrit pe un munte inalt numit pana azi . p. 79-80. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului ~i a fost numarat in ceata sfintilor. Catre sfar~itul secolului XV. iar moa~tele lor s-au a~ezat in 32 Pr.. Pir ~i Grecu au ramas in pustie pana la sfar~itul vietii. AVERCHIE.. Mai tarziu. p. Stoicescu. 54. op. Iar randuiala ob~tii Cuviosului Iosif era aceasta: neincetata rugaciune in biserica ~i la chilii. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSII SIMON. Deci. cit. cit. pentru ca monahii se rugau neincetat cu post ~i lacrimi ~i multi se vindecau de boli cu binecuvantarea cuviosului. N. Schitul lui Iosif s-a numit de credincio~i . 72.108 PATERICUL ROMANESC dilugari in trei cete. avand fiecare pe~tera sa. Dupa intemeierea . Pr. mult nevoindu-se Sfantul Iosif ~i ajungand la masura parintilor de demult. care de atunci ii poarta numele. mijlocind neincetat pentru mantuirea lumii ~i stralucind pe munte ca ni~te raclii duhovnice~ti. Urmand pe dascalul lor. Ei se rugau toata saptamana singuri in aspra nevointa. ~i fiecare ceata slavea pe Dumnezeu in biserica cate opt ore. cincisprezece erau romani. cantarea psalmilor lui David. toti ace~ti parinti au venit in Moldova ~i au sihastrit pe Muntele Bisericani. Cuviosul losif a fost cinstit de credincio~i ca sfant inca din viata. PETRU. VARNA VA. au fost ucenicii Cuviosului Iosif din pustiul Iordanului. op.evlavio~ilor". PIR SI GRECU (?) (secolul XV) 32 Ace~ti cuvio~i parinti impreuna cu alti noua siha~tri. GHERMAN.Schitul Bisericani". Liviu Stan. iar Cuvio~ii Simon. op. cit. unii din ace~ti siha~tri s-au coborat in ob~te.. Pentru o nevointa ca aceasta. desavar~ita ascultare ~i dragostea intre frati. A verchie. cei 17 cuvio~i siha~tri de pe Muntele Bisericani s-au stramutat la cere~tile laca~uri. Schitul lui Iosif era singura a~ezare manastireasca cu randuiala achimita din tara noastra. iar in sarbatori se adunau in pe~tera cuviosului ~i raceau priveghere de toata noaptea. p. C. ale caror nume s-au uitat.Muntele lui Simon". Varnava. METODIE. 145 . Si erau toti iubitori de Hristos ~i lucratori ai rugaciunii inimii. Dintre ace~tia. Metodie.Schitului lui losif". iar ceilalti s-au nevoit in alte culmi de munte. Sfinte Preacuvioase Parinte Iosif. adica al . nu departe de pe~tera Cuviosului Iosif. Astfel. postul. fiind pomenit in partea locului pana in zilele noastre. Matasa. iar schimonahii Pir ~i Grecu (?) erau din Palestina.

invatand de la monahi iscusiti frica de Dumnezeu §i dogmele credintei. Ioanichie Balan. p.Muntele Pir" ~i . Sibiu. Pr.Direptate. .Muntele Averchie". se ruga pentru el §i il indemna sa nu inchine tara. cand . . .Muntele lui Varnava". Bucure~ti. in numele Preasfintei Treimi. cu el se sratuia intai. Vetre de sihiistrie.Stefan eel Mare. rnarturisitor al lui Hristos §i parinte adevarat al Moldovei. Apoi. p.Muntele Chiriac" ~i .. se intorcea invins de la lupta.Muntele Simon". s-a invrednicit de darul preotiei ~i a fost un timp egumen al marii lavre.parintele Moldovei" ~i eel mai de aproape rugator ~i sfetnic al voievodului .Muntele lui ~1etodie". mitropolitul Teoctist a fost randuit de Dumnezeu sa unga domn pe eel mai mare voievod al neamului romanesc. vol. Acest intelept mitropolit era eel dintai sfetnic al lui .Stefan eel Mare ajunge pe tronul Moldovei.S F I NT I ~ I C U VI 0 ~ I D IN S E C 0 L E L E X IV . Pacurariu.Stefan. Jar in primavara anului 1457. Vazand Petru Aron intelepciunea 5i sfintenia vietii egumenului Teoctist. mitropolitul Teoctist cu clerul sau il irnbarbata eel dintai. Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Iar cand domnul pleca la lupHi. cfmd . Cronica lui Grigore Ureche 34 33 . Tot el este acela care 1-a sratuit pe . 233-238. iar din secolul XVII. cu ingaduinta lui Dumnezeu. Cand tara era amenintata de razboaie. pe preoti ~i pe credincio§i. luand jugul lui Hristos. cit. op. I. M. 1957. 1972. Apoi s-a rugat pentru el cu tot poporul sa fie domn al dreptatii. precum a fost la Razboieni (1476). . aparator al credintei. De asernenea. s-a racut dilugar in Manastirea Neaml. viteaz intru razboaie.Stefan eel Mare sa inalte dupa fiecare razboi cate Ierom.Muntele Grecu".Stefan eel Mare.XV 109 pe§terile in care s-au savar~it. cu sfat de ob§te 1-au ales mitropolit al Moldovei in anul 1452. mitropolitul punea la priveghere de toatli noaptea cu post ~i rugaciune pe toti rnonahii din rnanastiri ~i pe toti siha~trii din munti.1477) 34 Venerabilul mitropolit Teoctist I a fost 25 de ani . Din tinerete. 65 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. cu voia tuturor 1-au ridicat Domn §i 1-au pomazuit Teoctist mitropolitul". Caci. p. Dupa traditie se tragea din familia Mu§atinilor. prof. adunandu-se cu tot clerul ~i poporul la locul numit . pana ce voievodul se intorcea biruitor la Suceava. cea mai renumita vatra monahaHi de formare duhovniceasca din secolele XV -XIX.La Chilii" 33 • MITROPOLITUL TEOCTIST I al Moldovei ~i Sucevei (1452 . . 82. In toponimia locului se pastreaza pana astazi urmatoarele denumiri: .

Acest sfant al neamului nostru s-a nascut intr-o familie de oameni saraci de pe mo~ia Manastirii Sfantul Nicolae din Ractauti. In toate aceste a~ezari monahale traiau calugari ale~i. eel dintai egumen la Putna. 7-8. Antonia la Horodnic ~i altii. la inceputul secolului al XV-lea. in rev. SF ANTUL DANIIL SIHASTRUL Manastirea Voronet (secolul XV) 35 a. Moldovita. Apoi. 566-573 35 . de pictura. Cu indemnul lui. Cand avea 16 ani. p. pe care insu~i a sfintit-o la 3 septembrie. Putna. Ioasaf. 1956. Fevronia la manastirea de calugarite Itcani. ca Simeon ~i Siluan la Manastirea Neamt. a Tazlaului ~i altele. 3-4.Mitropolia Moldovei". mitropolitul Teoctist a crescut numero~i ucenici. Humor ~i Probota. Cu indemnul lui a retacut in intregime Manastirea Zografu (1466-1475) ~i a dat multe ajutoare manastirilor din Athos. 227-240. SfinJi romiini. In Manastirile Neamt. Pr. Liviu Stan. de sculptura. De asemenea. primind la botez numele de Dumitru. s-a tacut Pr.110 PATERICUL ROMANESC o mfmastire. 1470. ViaJa ~i faptele Sfiintului Daniil Sihastrul. Viata Cuviosul Parintele nostru Daniil Sihastrul a fost unul din cei mai mari sfinti pe care i-a odraslit pamantul Moldovei. Sub pastoria acestui evlavios mitropolit a inflorit mult viata duhovniceasca in manastirile Moldovei ~i s-au intemeiat numeroase schituri ~i sihastrii de-a lungul Carpatilor. de miniatura ~i de muzica. nr. Evstatie la Bistrita. marele domn a zidit Manastirea Putna (1466-1470). in semn de multumire adusa lui Dumnezeu.Studii Teologice". Arhim. Nestor Vornicescu. mitropolitul Teoctist a dezvoltat ~i ~colile de caligrafie. mare dasdil al pustiei ~i povatuitor al dilugarilor. Stefan eel Mare ~i Daniil Sihastrul. Silvestru ~i Teoctist la Moldovita. fiind chemat la ve~nica odihna. odata cu viata duhovniceasca. precum Sihastria Putnei. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului la 18 noiembrie. Petru Rezu!?. prof. p. dintre care unii au ajuns ierarhi ale~i. p. altii stareti iscusiti. 29-43. prof. in . 1966. a Bisericanilor. de broderie. A~a a fost pastoria bunului mitropolit Teoctist timp de 25 de ani. dintre care unii ajunsesera tacatori de minuni ~i erau cinstiti de popor ca sfinli. Gherontie la Humor. Sihastria Voronetului. Viata isihasta in acest timp a cunoscut o inflorire tara egal in Moldova. fiind plans de tot poporul ~i ingropat in pridvorul Manastirii Putna. 1477. nr. .

fiind chemat de Duhul Sffmt la viata pustniceasca. §i s-a nevoit singur in ne§tiute osteneli duhovnice§ti. bland 36 Astazi se afla aici satul Laura. fiind dat sa invete carte in Manastirea Sfantului Nicolae din Radauti. Sfantul Daniil Sihastrul. 4. b. Aici se nevoiqte singur inca 20 de ani in placere de Dumnezeu. primind numele marelui prooroc §i imparat David . s-a dovedit din pruncie purtator de Hristos. Fapte ~i cuvinte de invafiitudi 1. sub stanca . iar uneori postea desavar§it cate trei §i chiar cinci zile §i se hranea numai cu legume §i ierburi. 3. nici nu cauta odihna §i mancare. derivat de Ia . precum §i nevointa cea duhovniceasca. s-a racut schimonah cu numele de Daniil. In anul 1488. de§i tanar cu varsta. 2. In ascultare era tacut. Ca niciodata nu lipsea de la biserica. §i ajunge egumen al acestei manastiri. Cel mai mult iubea lini§tea.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 111 calugar in aceea§i mfmastire. Acest tanar monah David era foarte ravnitor in nevointa vietii calugare§ti. Dupa sfintirea Manastirii Putna (1470). Pentru aceasta. Zilnic nu gusta nimic pfma la asfintitul soarelui. tanarul osta§ al lui Hristos s-a tacut calugar. Sfantul Daniil Sihastrul se coboara in ob§te.Soimului. Ci. avand ca dasclil §i parinte duhovnicesc pe mult nevoitorul §i purtatorul de Dumnezeu Sfantul Ierarh Leontie de RadauJi. pe valea paraului Secu. Cand avea varsta ca de 10 ani. fiind ales de Dumnezeu din sanul maicii sale pentru viata cea ingereasdi a pustnicilor.Lavrentie" sau de Ia . mai intai in preajma Manastirii Neamt. copilul Dumitru. Ca in putina vreme a deprins Ceaslovul §i Psaltirea pe de rost.Si era intru toate ascultator cuvio§ilor parinti. ca era intotdeauna umbrit de darul Duhului Stant. Mai traind inca puJin §i fiind cinstit de popor ca sfant §i tacator de minuni. cu numele de monahul David. cuvio§ii calugari foarte mult il iubeau §i se foloseau de blandetea §i priceperea lui. mereu se ruga §i intru toate asculta de parinti. odata cu zidirea bisericii Manastirii Voronel. Dupa cativa ani de aspra nevointa se invrednice§te de harul preotiei §i se retrage la Mfmastirea Sfantul Lavrentie din comuna Vicovul de Sus 36 • Apoi. intr-o mica chilie sapata in piatra. postul §i rugaciunea. unde §i-a sapat chilie in piatra. inainte de anul 1450. apoi pe valea paraului Putna. unde se afla pfma astazi. Cuviosul Daniil §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu prin anul 1496 §i a fost a§ezat in biserica. . Dupa cinci ani de ucenicie. crescand numero§i ucenici §i racand multe minuni de vindecare. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a retras in preajma Manastirii Voronet.lavra". . avand peste 80 de ani. s-a dovedit batran cu inJelegerea. nici se juca cu ceilalti copii.

ziua Ia. 9. Alaturi ~i-a scobit o alta incapere. iar noaptea priveghea. Trecand cativa ani ~i Cuviosul David sporind mult in nevointa duhovniceasca. Multi bolnavi. egumenul i-a dat canon sa nu mai iasa o vreme din lavra. eel mai mult iubea Psaltirea pe care o ~tia pe de rost ~i o repeta zilnic. a zabovit cuviosul o zi. temandu-se de duhul slavei de~arte. 7. cat sa poata incapea. Dar ~i acolo il cautau credincio~ii. inconjurandu-1 credincio~ii. iar la biseridi zabovea ziua ~i noaptea ca o candela mereu nestinsa. auzind de minunile ce se Ia. unde s-a nevoit 14 ani in aspre osteneli calugare~ti. aproape de sihastria Putna. alergau la smeritul ieromonah David ~i se vindecau de suferintele lor. Apoi. Apoi. cum se vede pana . 8. Deci. smerindu-se ieromonahul David. a luat binecuvantare de la episcopul de Ractauti ~i s-a retras la Manastirea Sfantul Lavrentie (Laurentiu). Cuviosul David. Inca ~i la chilie dormea putin pe un mic scaunel. invrednicindu-se de darul preotiei ~i al facerii de minuni.cut vas al Sffmtului Duh. afland o stanca mare in apropiere. Odata 1-a trimis egumenul cu oarecare ascultare in ora~ul Siret.112 PATERICUL ROMANESC ~i tuturor supus. mereu veghind ~i cugetfmd la cele dumnezeie~ti. primind binecuvantare de la egumenul Mfmastirii Sfantul Lavrentie. vazandu-se inconjurat de lume. Sufletul sau era ranit de dragostea lui Hristos ~i dorea sa-L slaveasca neincetat cu ingerii ~i cu siha~trii din codrii Carpatilor. s-a retras in nordul Moldovei. Acolo. 6. s-a retras singur in adancul codrilor pe valea paraului Secu-Neamt. a imbracat mai intai marele ~i ingerescul chip al schimniciei.cea ascultare ~i statea intre oameni. iar altii veneau sa-i marturiseasca pacatele. Atunci. tainuindu-se de lume. se ruga ~i impletea co~uri de nuiele pentru ob~te. drept paraclis de rugaciune. Iar dintre carti. se simtea chemat de Duhul Sfant la viata pustniceasdi. Vazand ieromonahul David ca este inconjurat de lume ~i nu mai are lini~te la rugaciune. A~a i~i omora cuviosul ispitele tineretii ~i cugetul slavei de~arte. dand slava lui Dumnezeu pentru toate. ~i-a sapat cu dalta o mica chilioara in peretele stancii. Cuviosul Daniil ~i-a racut mai intai o coliba de lemn pe valea paraului Viteul. neputfmd a se intoarce la timp in manastire. ca era foarte intelept in cuvant ~i inaintevazator. cu putin inainte de anul 1450. Altii veneau sa-i ceara sfat. insa. Calauzit de Dumnezeu. ~i-a implinit cu bucurie canonul. A~a nevoindu-se cativa ani de zile. schimbandu-~i numele din David in Daniil. 5.ceau prin rugaciunile lui. Deci. ca ajunsese cuviosul vestit duhovnic in partile de nord ale Moldovei. precum ~i cei bolnavi de duhuri necurate. Cuviosul David s-a Ia. Apoi.

Cei mai multi il numeau . de la mic pana la mare. Sihastrul eel Batran". Cuviosul Daniil Sihastrul a fost multli vreme ispitit de satana. toate cursele diavolului le biruia. Dar cuviosul. apoi primea pe cei ce veneau la el pentru vindecare de boli ~i pentru cuvant de folos.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 113 u a e i 1 astazi. Caci izgonea duhurile necurate din oameni numai cu cuvantul ~i vindeca tot felul de bolnavi. pentru postul eel indelungat ~i pentru privegherile cele de toata noaptea cu rugaciuni ~i cu lacrimi. ca sa-l deosebeasca de alti cuvio~i cu acela~i nume. a fost caHiuzit de Duhul Stant la chilia lui. Duminica savfu~ea Sfanta Liturghie ~i se imparta~ea cu Trupul ~i Sangele lui Hristos. caci era parinte ~i povatuitor al tuturor siha~trilor din nordul Moldovei. i-a proorocit ca in curand va fi domn al Moldovei ~i 1-a liberat cu pace. al mai inaintevederii ~i al vindecarii de boli. cautand sa-l alunge din pustie ~i sa-l arunce in pacatul eel cumplit al slavei de~arte.Sfantul Daniil. lini~tindu-i sufletul. era numit in popor . poposind cateva zile. 12. Pentru sfintenia vietii sale. Mancarea lui era formata din pesmeti de paine. auzind de nevointa ~i minunile Sffmtului Daniil Sihastrul ~i fiind in grea stramtoare. 10. iar poporul. In anul 1451. a primit de la el dezlegare de pacate ~i multe cuvinte de mangaiere. il numeau . In posturi postea cate trei ~i uneori cinci zile ~i avea darul rugaciunii ~i al lacrimilor. Apoi. marele sihastru 1-a binecuvfmtat. in putina vreme s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul lacrimilor. cerand ajutorul lui Hristos ~i cu puterea Sfintei Cruci. Pentru aceea. fiul sau Stefan cu greu a sdipat de primejdie. Apoi cuno~tea cugetele cele ascunse ~i spunea multora tainele cele viitoare. caci era plin de darul Duhului Sfftnt.Sfftntul Daniil Schimonahul". In aceasta stfmca s-a nevoit Cuviosul Daniil in placere de Dumnezeu mai mult de 20 de ani. indeosebi calugarii. ~i-a marturisit cugetele inaintea cuviosului. Aici. Altii. 13. Bogdan Voievod. iar lucrul mainilor sale era impletirea co~urilor de nuiele. Iar dupa mutarea sa din trup. intamplandu-se grabnica moarte domnului tarii. s-a rugat pentru dansul. Pentru ni~te daruri ca acestea. numele cuviosului se racuse cunoscut in toata tara Moldovei. 11. Nevointa Preacuviosului Parintelui nostru Daniil Sihastrul in chilia de la Putna era aceasta: Ziua ~i noaptea priveghea cu neincetata rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. 1-a numarat din tinerete in ceata sfintilor. Deci. Din chilie nu ie~ea deloc toata saptamana. postind pana la asfintitul soarelui. . radacini ~i ierburi.Sfantul Daniil eel Nou".

18. 15. a fost indemnat de marele sihastru sa zideasca in apropiere de chilia sa o manastire de calugari. iar prin munti ~i prin codri avea peste o suta de ucenici siha~tri care se nevoiau in placere de Dumnezeu. aproape o jumatate de secol. acest mare ascet al Moldovei avea prin manastiri ~i sate numero~i fii duhovnice~ti. toti egumenii ~i duhovnicii din nordul Moldovei. Pentru sfintenia vietii sale. lar cuviosul il imbarbata ~i il indemna sa apere tara ~i cre~tinatatea de mainile paganilor' incredintandu-1 ca. poposind domnul Moldovei in chilia cuviosului. Deci. a ramas mai departe la mica lui chilie din pe~tera. numero~i calugari iubitori de lini~te din chinovii se retrageau in pustie cu binecuvantarea Cuviosului Daniil ~i deveneau siha~tri ~i lucratori sporiti ai rugaciunii lui Iisus. Astfel. Din anul acela. cu binecuvantarea lui s-a inceput in anul 1466 zidirea Manastirii Putna. intru pomenirea Adormirii Maicii Domnului. dupa sfatul sau. socotindu-se nevrednic de o cinste ca aceasta. Odata. de va zidi dupa fiecare lupta cate 0 biserica spre lauda lui Hristos. Stefan eel Mare. i~i marturisea pacatele. ajungfmd pe scaunul Moldovei. Dar cuviosul. fiind cinstit de toti ca un al do ilea ctitor. 17. in felul acesta. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit din tine rete purtator de Hristos ~i mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii lui Iisus. A~a a creat Sfantul Daniil Sihastrul in Moldova o mare mi~care isihasta. in timpul vietii sale nu era in Moldova alt sihastru ~i duhovnic mai vestit. aproape rara egal. pentru multa vreme. ascultandu-1. in primavara anului 1457. ascultandu-1 Stefan Voievod ~i impreuna alegand locul. Cuviosul Daniil Sihastrul s-a dovedit un mare aparator al Ortodoxiei romane~ti ~i ctitor duhovnicesc al manastirilor inaltate la indemnul sau.114 PATERICUL ROMANESC 14. in toate razboaiele va birui. s-a incredintat de implinirea proorociei Sffmtului Daniil Sihastrul ~i de darul lui Dumnezeu care era intru dfmsul. voievodul poposea la chilia lui. Iar in anul 1470. ca~tigand 47 de razboaie ~i inaltand 48 de biserici. il aveau de parinte duhovnicesc. Urmand exemplul vietii sale. insu~i Sfantul Daniil a luat parte. Astfel. de multe ori 1-a rugat sa fie egumen ~i parinte duhovnicesc al Putnei. ca ~i dregatorii din sfatul tarii. voind Stefan Voda sa-i incredinteze manastirea. 16. innoind astfel. . nici alt lucrator ~i dascal al rugaciunii mai iscusit decat el. Se mai spunea despre dansul ca. cand s-a sfintit acest dumnezeiesc laca~. Stefan eel Mare a aparat cu multa vitejie Biserica lui Hristos ~i tara Moldovei dupa caderea Bizantului. Adeseori. cuviosul i-a fost marelui domn eel dintai sfetnic. duhovnic ~i rugator catre Dumnezeu. ii cerea cuvant de folos ~i nimic nu racea rara rugaciunea ~i binecuvantarea lui. De aceea. catre care avea mare evlavie.

oameni stiipaniti de duhuri necurate §i se vindecau.batand ~tefan Voda in U§a sihastrului sa-i descuie.~oimul" §i aici se ostenea cuviosul in desavar~ita lini§te §i pUicere de Dumnezeu. vazand cuviosul ca la Putna nu mai are lini§te din cauza manastirii §i a multimii credincio§ilor. ca nu poate sa se mai bata cu turcii. Dar cuviosul. 21. numai dupa ce va izbavi. Si s-a spovedit Stefan Voda la dansul. 37 Ion Neculce. a raspuns sihastrul sa a§tepte ~tefan Voda afara pfma va termina ruga. . In vara anului 1476. Insa n-a trecut multa vreme §i indata numele lui s-a fiicut cunoscut in toate satele din partea locului. 19. Credincio§ii. Dupa anul 1470. Raposand mitropolitul Teoctist. afland un loc retras in preajma manastirii. Deci. s-a rugat cu lacrimi lui Dumnezeu §i voievodului sa nu-l lipseasca pfma la moarte de fericita lui lini§te. vrednic ucenic al Sfantului Daniil. crezfmd domnul Moldovei in proorocia Sfantului Daniil ca va birui pe turci §i lufmd de la el rugaciune §i binecuvantare. ii sratuia. 107 . incat veneau la el tot felul de bolnavi. s-a dus la chilia Sfantului Daniil Sihastrul. paralizati. 1-a chemat in chilie pe Stefan Voda. 20. in numele Sfantului Gheorghe" 37 • Deci. sa faca o manastire acolo. Si dupa ce §i-a terminat sihastrul ruga. bunul sau parinte duhovnicesc de la Voronet. a parasit chilia in care se nevoise peste douazeci de ani §i s-a retras in taina in codrii seculari din jurul Mfmastirii Voronet. §i-au cerut iertare §i 1-au lasat in pustie sa slaveasca neincetat pe Dumnezeu. ~tefan eel Mare. se ruga pentru ei. A§a ajuta cuviosul cu rugaciuni fierbinti ditre Dumnezeu sa se izbaveasca Moldova §i tarile cre§tine de robia paganilor. «lnchina-voi tara la turci sau nu?» Iar sihastrul a zis sa nu o inchine. ~tefan eel Mare s-a sfiituit cu clerul §i episcopii tarii sa aleaga pastor §i parinte al Moldovei pe Sfantul Daniil Sihastrul de la Voronet. Deci. cucerindu-se toti de smerenia §i sfintenia lui. iar cuviosul cobora noaptea. ca razboiul este al lui. Si a intrebat Stefan Voda pe sihastru ce va mai face. a§teptau jos in manastire. pierzand lupta de la Razboieni in fata turcilor. p. ~i-a fiicut 0 mica chilie deasupra stancii numita . le spunea pricina suferintei. neputand ajunge la chilia lui. 0 samd de cuvinte. indata a adunat oaste §i a izgonit pe turci din tara. ii binecuvanta §i ii trimitea sanato§i la casele lor. auzind de aceasta. in toamna anului 1477. Deci. Aici se nevoiau ca la cincizeci de calugari sub povatuirea ieroschimonahului Misail.SFINTI ~I C UV IO~I DIN SEC OLELE XIV -XV 115 viata duhovniceasdi prin manastiri §i schituri §i ridicand 0 intreaga generatie de siha§tri §i rugatori ai neamului.

25. egumenul Paisie. in prezenta fericitilor ei ctitori. monahul caligraf loan. Unii erau vestiti pastori ~i duhovnici. fie in Muntii Raraului. siha~tri ~i dregatori de tara. egumenul Gherontie de la Humor ~i multi altii. postul ~i tacerea. care se osteneau. tot atat de importanta ca ~i cea de la Putna. unii mai nevoitori decat altii. Sfantul Daniil a povatuit ob~tea Manastirii Voronet. la Manastirea Voro net. in vara anului 1488 a zidit din temelie. fie de-a lungul Carpatilor Rasariteni. Apoi Cuviosul Pahomie Sihastrul ~i egumenul Nil din Manastirea Slatina. lsaia Pustnicul de la Manastirea Moldovita. In aceasta zi. al siha~trilor ~i al intregii Moldove. Toti monahii din ob~te. cu sfat de ob~te. Cei mai ale~i ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul au fost: mitropolitul Grigorie Ro~ca. Aducandu-~i aminte ~tefan eel Mare de ragaduinta data lui Dumnezeu ~i Sfantului Daniil Sihastrul. Timp de aproape 10 ani. 23. iar altii. marturisea soborul. scriau carti de slujba pentru biserici ~i manastiri. biserica a fost sfintita de mitropolitul Gheorghe. altii erau dascilli invatati in ~coala manastirii ~i neobositi caligrafi. iara~i se retragea la chilia sa. fiind foarte iubitor de lini~te. ucenici ai Sfantului . Apoi. de~i petrecea mai mult la chilia sa de pe stanca ~oimului. care numarau peste ~aizeci de nevoitori. o frumoasa biserica din piatra inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. monahi. La Voronet au invatat carte ~i au deprins nevointa duhovniceasca numero~i preoti de parohie. 24. fiind buni caligrafi. tamaduia pe cei bolnavi ce se adunau de prin sate ~i ii sratuia pe toti. Cei mai multi practicau rugaciunea lui lisus. ca un mare parinte duhovnicesc al calugarilor. Cuviosul Daniil a creat aici o noua vatra isihasta. in acela~i an. fiind socotita multa vreme lavra isihasmului din Moldova. practicau rugaciunea lui lisus. adeseori cobora in ob~te. altii raceau mii de metanii ~i impleteau co~uri. Caci in putina vreme s-au adunat in jurul sau zeci de siha~tri. se nevoiau pentru dragostea lui Hristos alti peste cincizeci de siha~tri. episcopi. a fost numit egumen al Manastirii Voronet. calugari. In timpul egumeniei sale. fie in codrii Voronetului.116 PATERICUL ROMANESC 22. La 14 septembrie. Manastirea Voronet a trait cea mai infloritoare perioada duhovniceasca din istoria sa. ~i a zeci de mii de credincio~i. Caci. precum ~i egumenii Misail ~i Efrem. ai Raraului ~i Stani~oarei. clerici ~i dregatori de tara. Paladie Sihastrul ~i Anastasie Sihastrul de la Manastirea Neamt. de~i batran. egumeni. in locul vechii biserici de lemn. care slaveau pe Dumnezeu neincetat ~i se rugau pentru toata lumea. ~tefan Voievod ~i Cuviosul Daniil Sihastrul. toti din Manastirea Voronet. Altii citeau zilnic Psaltirea. Iar in codrii seculari din muntii Voronetului. Sfantul Daniil. iar cei mai multi erau dilugari de rugaciune. Timp de 20 de ani cat a sihastrit la Voronet.

pomenindu-1 in randul ferici}ilor ctitori. vazand ucenicii ~i credincio~ii ca se fac oarecare minuni ~i vindecari de boli la moa~tele cuviosului.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 117 Daniil. in stanga u~ii de intrare in pridvor. Pe aces tea insu~i mitropolitul Dosoftei le-a sarutat. de acela~i mitropolit. anume dupa pomenirea Sfantului Daniil Stalpnicul. " . in sicriu frumos impodobit. Veniti. ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos la sfar~itul secolului al XV-lea (1496). Ob~tea Manastirii Voro net.. cum se vede pana astazi. Sffmtul Daniil marele sihastru al ~1oldovei.Sfantul Staret Daniil". Petru Rezu~. a treia zi. tinand in mana sa un sui desracut pe care scrie: . Ca sfant cu aureola a fost pictat pentru prima data in anul 1547.Sfantul Daniil eel Nou. sau mai ales . in Polonia. p.Prea Cuviosul de Dumnezeu rugatorul Parintele nostru Daniil eel Nou" 38 . punand deasupra o piatra cu inscriptia: . de rna ascultati. Vestea minunilor lui ajunsese pana la Kiev. facatorul de minuni". pomenirea Cuviosului Daniil Sihastrul s-a racut.Sfantul Daniil Sihastrul". Va voi invata frica Domnului.. schimonahul Daniil". Multimea ucenicilor lui impreuna cu mitropolitul ~i domnul tarii 1-au plans indeajuns ~i 1-au ingropat in pronaosul bisericii Manastirii Voronet. s-a intors fiecare la ale sale. . dascalul pustiei ~i f1katorul de minuni. fratilor. ucenicul sau. sa scoata din mormant moa~tele racatoare de minuni ale Sfantului Daniil Sihastrul ~i sa le a~eze in biserica. Cine este omul . Dupa traditie. a treia zi dupa ziua Sfantului Daniil Stalpnicul ( 11 decembrie). Pe toti ace~tia ii supraveghea ~i ii povatuia pe calea cea buna a imparatiei cerurilor marele egumen ~i povatuitor de suflete. al doilea hram in cinstea . . la inceputul secolului al XVII-lea. numindu-1 . 28.Acesta este mormantul parintelui nostru David. secole de-a randul. hramul Manastirii Voronet. prof. op. 235. Dupa savar~irea sa. au pus acestei lavre. cit. Cuviosul Parintele nostru Daniil. 38 Pr. 27. Apoi. in Sfantul Munte. Ajungand vas ales al Duhului Sfant. dupa hramul Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe.. 26. plin de tot felul de bunatati ~i trecand de varsta de nouazeci de ani. . in Transilvania. Ravna credincio~ilor a indemnat pe calugarii de la Mfmastirea Voronet. Totodata i-au rfmduit zi de praznuire peste an. de unde veneau credincio~i sa i se inchine ~i toti il numeau . in Moldova.Sfantului Daniil eel Nou". Sfantul Daniil a murit Ia 14 decembrie. pe peretele de sud al bisericii Manastirii Voronel. Astfel. la 23 aprilie. impartind credincio~ilor multe milostenii ~i sarutand sfintele lui moa~te.Sihastrul eel Batrfm". 1-au trecut in ceata sfintilor. impreuna cu mitropolitul Grigorie Ro~ca. ~i la 14 decembrie. pentru inchinare.

p. cu prilejullucriirilor de restaurare de Ia Voronet. Doewnentele lui Stefan eel Mare. in anul 1749. egumenul Mfmastirii Voronet. vazand egumenul Misail ca Sfantul Daniil Sihastrul este inconjurat de prea multa lume ~i nu mai are lini~te la Putna. moa~tele Sfantului Daniil Sihastrul au fost a~ezate din nou in mormantul sau. 43 ~ . p. Numero~i monahi §i schimonahi iubitori de lini§te. anume Ghedeon. Moa~tele poarta inscriptia: . 1913. Cuviosul Misail a fost ales egumen de ob~tea manastirii. sihastrind pe valea Putnei. Moldova de nord ajungand sub ocupatia Austriei. unde se pastreaza pana astazi 39 • Sfinte Preacuvioase Parinte ~i tacatorule de minuni Daniile. vol. op.. cu toata cheltuiala mea. In anul 1471.. 40 I. Stefan eel Mare $i Daniil Sihastrul . Apoi i-a tacut o chilie de piatra pe stanca Corbului din apropiere. se stabileau in ob~tea de la Voronet. unde se pastreaza pana astazi. In anul 17 49. Bogdan. s-a stabilit cu mai multi ucenici in Manastirea Voronet ~i acolo se smerea in fata tuturor in nadejde ~i ascultare. Invrednicindu-se de darul preotiei. Intre anii 1470-1480 se nevoiau in aceasta sihastrie peste 60 de monahi. . egumen de la Voronet. Arhim. a dat Mfmastirii Putna degetul aratator al Sffmtului Daniil ferecat in argint. inca din anii 1450-1460. cu binecuvantarea Cuviosului Daniil. purta mare grija de dansul ~i niciodata nu ie§ea din cuvantul sau. ~i era iubit de toti pentru blandetea ~i intelepciunea cu care povatuia sufletele catre Hristos. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL MISAIL IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolul XV) 40 Ieroschimonahul Misail era ucenic apropiat al Sfantului Daniil Sihastrul. I. Bucure~ti. cit. care doreau sa petreaca alaturi de Stantul Daniil. 1-a adus in taina la Manastirea Voronet. Ghedeon. s-a nevoit ~i el un timp la lini~te. in anul 1775. Apoi. egumenul Misail a tacut din ob~tea sa cea mai vestita sihastrie din Moldova. 166. Deci. prin anul 1470. Urmand dascalului sau.. Povatuind Manastirea Voronet mai mult de zece ani. sub ascultarea Cuviosului Misail. decembrie 4". Nestor Vornicescu. dupa dorinta cuviosului. Ia care se mai adaugau alti 50 de siha~tri ce traiau in padurile seculare din muntii 39 Ultima data au fast scoase din mormant moa~tele Stantului Daniil Sihastrul in vara anului 1962.Aceste relieve le-arn ferecat eu. pe cand se nevoia in chilia de la Putna.118 PATERICUL ROMANESC 29. randuindu-i ucenici.

povatuind catre Hristos multe suflete. Pe toti ace~tia ii supraveghea egumenul Misail. in prezenta ctitorului ei. Cuviosul Misail s-a retras la lini~te. altii erau desavar~iti ascultatori ~i postitori. . s-a format duhovnice~te pe langa cei mai ale~i parinti ai marii lavre.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XIV-XV 119 Voronetului. Stefan eel Mare 1-a chemat. caligrafi ~i duhovnici. duhovnici ~i cativa caligrafi. mai traind putin. Astfel. odihnind cu dragoste pe credincio~ii care veneau la Sfantu1 Daniil. Tot aici a invatat carte Cuviosul Ioasaf de la ucenicii vestitului dascal Gavriil Uric. Stefan \' oda. Chemat de Hristos mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. Si era cinstit de tot soborul monahilor pentru intelepciunea ~i ascultarea lui. a purees la Putna. dasclHi in ~coala manastirii ~i smeriti slujitori in ob~te. luand cu sine ca la 25 de calugari ale~i. manastirea savar~indu-se. ctitoria marelui domn al Moldovei. unde a primit tunderea monahala. CUVIOSUL IOASAF ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Putna (1470-1484) Arhimandritul Ioasaf a fost eel dintai egumen ~i ctitor duhovnicesc al Manastirii Putna. psalti. racand unele imbunatatiri la biserica ~i inHirind mult dragostea ~i armonia intre frati. cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist. Pentru sfintenia vietii lui. monahul Ioasaf a fost hirotonit preot ~i a ajuns duhovnic iscusit in Manastirea Neamt. ieromonahi. in anul 1468. ~i chiar la dregatorii tarii. deprinzand bine limbile greaca ~i slavonli. Apoi. Numele lui se racuse cunoscut pana la mitropolitul Moldovei. a fost ales de sobor egumen ~i parinte duhovnicesc al Manlistirii Neamt. la 3 septembrie. Unii dintre ei erau ale~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. sa fie egumen al Manastirii Putna. ~i a zeci de mii de moldoveni. arhimandritul Ioasaf. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea. Auzind de nevointa lui. Ob~tea sa numara peste 200 de calugari. din care mai mult de 30 erau vestiti dascali. 1470. primind schima monahala. de asemenea. Egumenul Ioasaf a dat o mare dezvoltare ~colii de caligrafi ~i vietii duhovnice~ti de la Neamt. In jurul marii lavre se nevoiau. care atunci se zidea. Dupa anul 1480. Teoctist. zeci de siha~tri ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus. Apoi. precum ~i me~te~ugul copierii de carti biserice~ti. s-a sfintit cu mare alai. cu rugaciunea ~i binecuvantarea Sfantului Daniil. s-a savar~it cu pace ~i s-a numarat in ceata cuvio~ilor plirinti. In anul 1440. iar altii erau buni caligrafi.

rugatorii" marelui ctitor. Savar~ind toate bine. Calugarii. pentru invatatura ~i luminarea poporului. De aici s-au ridicat egumeni ~i ierarhi iscusiti in povatuirea sufletelor omene§ti. Avand o nevointa cu totul deosebita ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in fapta ~i cuvant. Cuviosul egumen Ioasaf a intemeiat la Putna. M. Astfel. vol. scriind cu rabdare ~i migala numeroase manuscrise.dascali" ~i protopsalti vestiti pana la Constantinopol. I-II. unde se scriau numeroase carti de slujba §i de invatatura duhovniceasdi. a invatat monahul Casian de la cei mai iscusiti dascali §i miniaturi~ti. Apoi. Dimitrie Dan. aveau o singura datorie: sa slaveasca neincetat pe Hristos ~i sa se roage pentru tara ~i biruinta domnului in razboaie. Slujbele ~i toata randuiala se faceau ca la Manastirea Neamt. 41 Prof. bineplacand lui Dumnezeu. 148441 . Cuviosul Ioasaf Arhimandritul s-a retras din egumenie in anul 1476 §i s-a racut schimonah. cu numele de Iosif. . timp de 15 ani. unde s-a nevoit multi ani in placere de Dumnezeu §i smerita ascultare. mai ales la praznice. Maniistirea ~i comuna Putna. Numele sau devenise cunoscut in manastirile din Moldova. din porunca lui Stefan eel Mare. iar in timpul liber sa copieze carti de slujba ~i de invatatura. Aici. a reu~it in putina vreme sa intemeieze la Putna o ob~te cu peste 60 de calugari. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. egumenul Ioasaf a devenit sfetnic de taina al voievodului parinte duhovnicesc al Manastirii Putna.120 PATERICUL ROMANESC Din aceasta zi. Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc al maniistirii Putna. ~i CUVIOSUL CASIAN MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Acest parinte vrednic de pomenire a fost unul din cei mai vestiti caligrafi §i impodobitori de carti biserice~ti de la Manastirea Putna. in ziua de 19 octombrie. vestita in toata tara Moldovei. 1905. . o vestita ~coala de calugari caligrafi. care impodobeau slujbele manastire~ti. atat limbile greaca ~i slavona. cat §i copierea ~i impodobirea cu miniaturi a cartilor de slujba. A mai format §i o alta ~coala de dascali §i cateheti. Costachescu. in ~coala de gramatici a marii lavre. Bucure~ti. precum §i o renumita ~coala de muzica bisericeasca. Documentele moldovene~ti. in putina vreme a devenit un renumit calugar caligraf in Manastirea Neamt. pe masura celei de la Neamt. Era cu metania din Manastirea Neamt. 1935 .

el insu~i fiind un profund isihast. 7-8. mereu rugfmdu-se ~i impodobind carti biserice~ti spre slava lui Dumnezeu. cu mana pacatosului Casian". incepfmd cu Scara Sfantului loan Scararul. Ajungand la Manastirea Putna ~i fiind cunoscut marelui domn. adica in 1467. ~tefan Voda al Moldovei. Adormirea Maicii Domnului. probabil. Victor Bratulescu. monahul Casian a fost printre cei dintai dascali ~i miniaturi~ti care au intemeiat vestita ~coala de caligrafi din aceasta manastire. care atunci se zidea.Acest minei pe august 1-a scris ~tefan Voievod. monahul Vasile este numarat printre cei mai buni dascali isiha~ti ai ~colii de caligrafi din Manastirea Neamt. a poruncit !I1onahului Casian sa-i scrie mai intai mineiul pe luna august.Mitropolia Moldovei". cit. Mineiul a fost terminat de scris. Jomnul Tarii Moldovei. care i-au continuat aceasta duhovniceasca indeletnicire. Scara Sfantului loan Sdirarul. Cuviosul Vasile a luat porunca sa scrie.SFI NTI SI C UVIO SI DIN SECOLELE XIV -XV 121 Auzind de aceasta voievodul ~tefan eel Mare ~i dorind sa-~i inzestreze :ritoria sa de la Putna. monahul Casian termina de scris ~i impodobit. p. Astfel. El a copiat mai multe carti filocalice pentru folosul sufletesc al dllugarilor din ob~te §i din sihastrii. XLII (1966). catre sfar§itul secolului XV a adormit cu pace in ob~tea Manastirii Putna42 . 474-475 . la cererea marelui voievod. pe luna noiembrie. Cuno~tea scrierile filocalice care circulau in mfmastirile din Athos ~i din fostul Bizant ~i ~tia dH folos duhovnicesc au ele pentru calugarii din Moldova. nr. El cuno~tea bine scrierile Sfintilor Parinti. A~a nevoindu-se Cuviosul Casian ca la 50 de ani. Dimitrie Dan.'vfanastirea Putna. Miniaturi ~i manuscrise din . pentru ctitoria sa. fiind unul din ctitorii Filocaliei in spaJiul romanesc. in anul 1466. 69-81. mai ales ale marilor cuvio~i sinaiti. op. TotodaHi era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i bun caligraf. cu dirti de slujba.rugatorii" sai de un dar 42 Prof. Venind la Putna cu egumenul Ioasaf. CUVIOSUL VASILE MONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Printre cei cinci calugari caligrafi adu~i in anul 1470 de la Manastirea Neamt la Putna. al doilea minei. in rev. pentru a nu fi lipsiti . Pe fila 44 se gase~te urmlHoarea insemnare: . Un an mai tarziu. Aici a mai scris ~i alte carti biserice~ti §i a format mai multi ucenici. cu slujba ~ramului manastirii. p. .. se numara ~i acest smerit dascal ~i monah Vasile.

icoane. atat cu nevointa vietii calugare~ti. Cuviosul Nicodim a ajuns unul din iscusitii caligrafi miniaturi~ti din marea lavra. mult pacatosul ~i nevrednicul ieromonah Antonie. in anul 1472". in timpul arhimandritului chir loasaf. s-a scris aceasta scara (leastvita) pentru manastirea sa din Putna. 460-510. Caci nu exista manastire ortodoxa sa nu aiba . cu mana mult pacatosului monah Vasile. scriind ~i alte carti filocalice de folos sufletesc ~i crescand mai multi ucenici. Monahul Vasile. Cuviosul Vasile a fost printre cei dintai dascali ai ~colii de caligrafi din Manastirea Putna.Stefan eel Mare sa scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Humor. In acea vreme traiau in Manastirea Neamt cei mai vestiti calugari dascali ~i caligrafi. precum singur scrie pe aceea~i pagina: . opera filocalica cu cea mai larga raspandire. am legat ~i am innoit aceasta scara (.. op. cit. adauga pe fila 269 aceasta insemnare: . de asemenea.leastvita"). fiul lui Bogdan Voievod. 1473. a luat porunca de la . mergand la Putna cu egumenul loasaf. implinind porunca. in aceasta manastire. cat ~i cu rugaciunea ~i copierea de carti duhovnice~ti de invatatura. fiind mult citita de calugari. in anul 1646 a fost legata din nou de ieromonahul Antonie. ~i un iscusit parinte duhovnicesc pentru calugari ~i mireni. p. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. El se indeletnicea. In anul 1470.Stefan Voievod. racand ascultare. art. 76-77. robul Domnului Iisus Hristos. ce formau hrana duhovniceasca a monahilor ~i credincio~ilor. vorbind tuturor de Hristos ~i ajutand la mantuirea multor suflete.. Prof. ornamente ~i 43 Prof. in 13 zile". Acest cuvios ieromonah era. domnul Tarii Moldovei. Legatura cartii uzandu-se cu timpul.Cuvintele" Sfantului loan. Dimitrie Dan. Invatand de la ucenicii vestitului dascal ~i caligraf Gavriil Uric me~te~ugul miniaturii ~i al copierii de carti biserice~ti. egumenul Muntelui Sinai. care copiau pentru ob~te invataturile Sfintilor Parinti. in anul 1674. Frumoasele miniaturi. Brlitulescu. Arhiva pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Putna # .Din porunca dreptmaritorului domnului nostru lo . pe care il termina la 17 iunie.lata eu. cit. catre sfar~itul secolului XV 43 • CUVIOSUL NICODIM IEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) leromonahul Nicodim era cu metania din Manastirea Neamt. luna august. Apoi. V.122 PATERICUL ROMANESC ca acesta. p. bineplacand lui Dumnezeu.

formand numero~i ucenici iubitori de Hristos ~i luminati in Sfintele Scripturi. decftt de mana bineeuvantata a unui ealugar euvios. Icoana Maieii Domnului ~i a celor patru e\·angheli~ti.Eu.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XIV-XV 123 imreaga ealigrafie fae din aeest manuseris eel mai pretios Tetraevanghel ce se pastreaza astazi in tara noastra. p. fiind printre eei dintai daseali ai ~eolii de gramatici ~i caligrafi de la Manastirea Putna. din 1473 ~i 1550. ducandu-se la Manastirea Putna cu egumenul Ioasaf. Bogdan. Ea se citea. A~a nevoindu-se peste 60 de ani. mult paeatosul Chiriae. am seris aeest Zlatoust (Gura de Aur) pentru dreptmaritorul domn a toatii Tara Moldovei. V. in anul 1470 ~i s-a sfar~it in luna ianuarie 30". Prof. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i iubea mult lini~tea ~i singuratatea. indeletnicindu-se. cat ~i la ehilii. spre sfar~itul seeolului XV 45 • 44 I.Cuvantarile Sfantului loan Gura de Aur". s-a stramutat eu pace la cele ve~niee catre sfar~itul seeolului XV. atat cu rugaciunea cat ~i cu scrierea cartilor patristice. a intemeiat o ale as a viata duhovniceasca la Putna. fiind unul din ucenicii monahului Gavriil Uric. Sehimonahul Chiriae a scris ~i alte earti filocalice cu invataturi folositoare de suflet de la Sfintii Parinti. p. atat la biseriea. nu puteau fi luerate a~a de frumos. ~i mult ostenindu-se pentru folosul ~i mantuirea tuturor. art. pentru mfmgaierea fratilor. Cartea se pastreaza pana astazi la Manastirea Putna. Si acesta a fost Cuviosul Nicodim de la Putna. 1907. in anul 1470. 647. Io ~tefan Voievod. in smerenie ~i ascultare. la manastirea zidiHi de el eu numele Putna. Analele Academiei Romane. Impreuna cu ceilalti calugari veniti de la Nearn!. pe care le termina in cateva luni. El racea parte din ~coala de caligrafi a marii lavre. Cuviosul Chiriac a luat porunca de la domnul Moldovei sa scrie pentru ctitoria sa . A~a nevoindu-se ieromonahul Nieodim Dasciilul ~i bineplacand lui Dumnezeu. Pe ultima fila se afla aceasta insemnare: . Cuviosul Chiriae ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Evangheliile de la Humor # VoroneJ. lasand in urma cateva manuserise frumos impodobite ~i mai multi fii duhovnice~ti 44 • CUVIOSUL CHIRIAC SCHIMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Schimonahul Chiriac s-a nevoit mai intai multi ani in Manastirea Neamt.. Brlitulescu. cit. de o mare valoare. ea ~i portretul lui ~tefan eel Mare. 460-510 .

mama voievodului. apoi ~i-a incredintat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. V. mitropolitul Teoctist ~i toti dregatorii Moldovei. caligrafi ~i mai ales preoti pentru sate. egumeni. Miiniistirea ~i comuna Putna. Prof. a zidit in apropiere o noua manastire cu biserica §i chilii pentru calugari. pe toti i-a deprins smerenia. 77-78 . Adunand in jurul sau peste 60 de monahi. Deci. ascultarea ~i dragostea de Hristos. a fast eel mai ales egumen al Mfmastirii Probata din secolul XV. la indemnul egumenului Stahie. cit. veche ctitorie mu~atina de pa valea Siretului. Cuviosul Stahie a dat tuturor sarutarea cea mai de pe urma. A~a s-a nevoit egumenul Stahie pana in anul 1472. a fast mai multi ani parinte duhovnicesc.. lasand egumen in locul sau pe unul din ucenici. a fast calugarita de Cuviosul Stahie cu numele de monahia Maria. Caci era duhovnic vestit in toata Moldova §i avea multi ucenici prin manastiri. a fast sfintita in prezenta domnului. sfetnic de taina al lui ~tefan eel Mare. In anul 1465. Fiind calugar sporit in fapte bune ~i duhovnic iscusit in povatuirea sufletelor omene~ti. Vazand ~tefan eel Mare eli biserica parintilor sai este gata sa se risipeasca din cauza terenului alunecos. raposfmd in acela~i an. Bratulescu. La slujba prohodului au luat parte insu§i marele damn. p. povatuind pe calea mantuirii numero§i calugari ~i mireni. a fast ingropata in cripta bisericii de soborul parintilor. Biserica. inchinata Sfantului Ierarh Nicolae. 460510. simtindu-§i sfar§itul aproape. 1905. Dimitrie Dan.124 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL ST AHIE ARHIMANDRITUL Egumen al Manastirii Probota (secolul XV) Arhimandritul Stahie. 45 Arhiva ~i pomelnicul ctitoricesc at Miinastirii Putna. innoind in intregime Manastirea Probata ~i intarind in ob§te dragostea §i ravna celor dumnezeie~ti. cetati ~i sate. art. ajungand la sfar~itul vietii sale. Apoi. ~i a fast a~ezata de arhimandritul Stahie in aceea§i cripta. p. a intemeiat la Probata o vestita ~coala manastireasca in care s-au format multi dascali invatati. Apoi. Iar pentru luminarea mintii. Bucure~ti. destinata drept necropola voievodalli. doamna Oltea. inainte de anul 1465. Pr. pe care o conduce cu multa frica de Dumnezeu mai bine de zece ani. Evdochia. Dupa un an a raposat §i sotia voievodului. in anul 1460 a fast ales egumen al Mfmastirii Probata.

zidita la inceputul domniei lui Alexandru eel Bun. Caci ieromonahul Iacob era invatat in scrierile filocalice §i devenise iscusit caligraf. ascultarea §i rugaciunea. el a scris cateva carti patristice drept mangaiere §i hrana duhovniceasca pentru calugari. Deci. in anul 1470. scriind §i alte cateva carti §i lasand in urma mai multi ucenici. unde se nevoise in anii tineretii ca ucenic al renumitului dascal Gavriil Uric. ieromonahul Iacob scria: . hranindu-i cu cuvintele cele mai dulci decat mierea ale Sfintilor Parinti. pe care indata 1-a savar§it. CUVIOSUL GHERONTIE IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Humor (secolul XV) Manastirea Humor.S FINTI S I C UVIOS I DIN SEC 0 LELE XIV. ieromonahul Iacob a continuat aceea§i sffmta ascultare. nr. mai 20" 46 .. fila 30 v.Drept maritorul §i de Hristos iubitorul Io ~tefan Voievod. Venind Ia Manastirea Putna. Biblioteca Miinastirii Putna . din mila lui Dumnezeu Damn al Tarii Moldovei. 6 " Mss.XV 125 CUVIOSUL IACOBIEROMONAHUL Manastirea Putna (secolul XV) Cuviosul ieromonah Iacob face parte dintre vestitii duhovnici §i dascali ai Manastirii Neamt din secolul XV. ca dascal §i duhovnic al intregii ob§ti. Acest cuvios duhovnic a ajutat mult la intemeierea ob§tii §i §Colii de la :\-1anastirea Putna. Pe una din paginile cartii. 0 aleasa vatra de traire duhovniceasca in Moldova de Nord. 3115711551. alaturi de celelalte manastiri romane§ti. in timpul arhimandritului Ioasaf egumenul. ii deprindea mai ales smerenia. fiind unul din cei mai ale§i dascali §i caligrafi. formand duhovnice§te zeci de calugari tineri. Cunoscandu-1 de aproape §i cinstindu-1 pentru nevointa sa. voievodul ~tefan eel Mare i-a cerut sa-i scrie un sbornic cu vieti de sfinti §i martiri pe lunile aprilie-iunie pentru ob§tea Manastirii Putna. in marea lavra. §i-a dat sufletul in mainile Domnului ditre sfar§itul secolului XV. cu mana mult pacatosului ieromonah Iacob. a poruncit sa se scrie acest sbornic pentru manastirea sa din Putna. a fast secole de-a randul. in anul 1474. Dandu-se pe sine pilda tuturor. fiullui Bogdan Voievod.

egumenul Manastirii Humor. Acest Tetraevanghel a fost pastrat de egumenul Gherontie ~i de urma~ii sai cu mare sfintenie pana in zilele noastre. Cuviosul Gherontie. Ob~tea sa numara peste 40 de monahi. Spre sfar~itul secolului XV. atragea la manastirea sa nu puJini credincio~i. la 17 iunie. preoti ~i calugari. In ~coala acestei manastiri se pregateau. din a doua jumatate a secolului XV. pe care domnul 1-a dat in mainile Cuviosului Gherontie. a inzestrat acest laca~ inchinat Adormirii Maicii Domnului cu multe danii ~i obiecte de cult. de asemenea. Apoi. dasdH parinte duhovnicesc al Manastirii MoldoviJa. ca un odor din cele mai de pret pe care 1-au creat ~i adapostit evlavio~ii calugari din manastirile romane~ti. In tineretile sale a fost ucenic al Cuviosului Daniil Sihastrul.Stefan eel Mare. adeseori il cerceta ~i ii cerea sfatul. Manastirea Humor ajunsese renumita mai ales sub egumenul Gherontie. dandu-~i sufletul cu pace in bratele Mantuitorului nostru Iisus Hristos. la porunca sa. ~i-a savar~it calatoria acestei vieti. ~i . caligraful a pictat pe Stefan Voievod in genunchi. Egumenul Gherontie.126 PA TERICUL ROMANESC In timpul domniei lui . vazand viata egumenului Gherontie. inainte de anul 1470. oferind Maicii Domnului dania sa. invrednicindu-se de darul preotiei ~i nevoindu-se mai multi ani in Manastirea Humor. de ieromonahul Nicodim din Manastirea Putna. Domnul Moldovei. vazand biserica lipsita de unele lucruri. Pe coperta acestei dirti. Acest cuvios parinte se numara printre sfetnicii de taina ai marelui domn. tineri pentru preoti ~i cantareti la sate. a ajuns egumen al acestui sfant laca~. Manastirea Humor a trait o epoca de aleasa inflorire spirituala. Unii din fiii sai duhovnice~ti au ajuns mai tarziu preoJi buni. siha~tri ~i calugari iscusiJi. devenind duhovnic vestit in partea locului. pe care ii inHirea in dreapta credinta ~i ii povatuia pe calea mantuirii. duhovnici. dintre care unii erau buni nevoitori. Cel mai mare dar racut de Stefan eel Mare Manastirii Humor a fost vestitul Tetraevanghel scris. Sub egumenia acestui cuvios parinte. pe cand acesta se nevoia in Schitul Laura-Ractauti. Apoi. CUVIOSUL ANASTASIE DASCALUL Manastirea Moldovita (t1490) Cuviosul ieroschimonah Anastasie a fost eel mai vestit egumen. dascali ~i caligrafi. 1473.

Unii deprindeau de la el me~te~ugul rugaciunii lui Iisus.L' ~i C. 428-455. organizand la Moldovita una dintre cele mai renumite ~coli de caligrafi din Moldova. iar altii invatau sa traduca din limbile greaca ~i slavona ~i sa copieze carti de slujba. . dasdilul ~i egumenul. renumita ctitorie a lui Alexandru eel Bun din anul 1402. ce izvora~te din Muntele Obcina Mare.Mitropoha Moldovei". privegherea de noapte.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X IV. 1963.centru cultural important din perioada culturii romiine. alaturi de Manastirile Neamt ~i Putna.eel mai vechi cunoscut pana acum la Manastirea Moldovita". Si era a~a de iscusit povatuitor al calugarilor. pe :a mijlocul secolului XV. invrednicindu-se de darul preotiei. 7-8. Nicolescu. Altii invatau scrierile Sfifl1ilor Parifl1i. 3-. Bucure~ti.XV 127 Originar din tinutul Sucevei. Cuviosul Anastasie a fost egumen al Manastirii ~1oldovita. ~i bineplacand lui Dumnezeu. a luat din tinerete jugul lui Hristos. se osteneau in plldurile neumblate ale Sucevitei . s-a stramutat Ia cere~tile laca~uri in anul mantuirii 1490. ca multi siha~tri ~i tineri de prin sate s-au adunat in jurul sau. Numele egumenului Anastasie ajunsese cunoscut pana la marele domn Stefan Voda al Moldovei. A~a nevoindu-se Cuviosul Anastasie. De asemenea. Miinastirea Moldovita. lasand la Moldovita o ob~te cu numero~i calugari47 • SIHA~TRII DE PE V ALEA SUCEVIJEI Manastirea Sucevita (secolul XV) Pe valea paraului Sucevita. A format. Apoi. in slavona (secolele XV -XVIII). invrednicindu-1 de numeroase danii pentru intretinerea ~i hrana smeritilor dilugari. de asemenea. ". s-au :1evoit cuvio~i siha~tri inca din secolul XIV. . postul. Cuviosul Anastasie era ~i un iscusit caligraf. mai multi ucenici caligrafi. al tacerii ~i al smeritei cugetari. spre lauda Mantuitorului nostru Iisus Hristos. 1958 _-::~a . monografie. .:ativa siha~tri iubitori de Hristos. Aici a invatat de la cuvio~ii calugari ~i dascali ai mfmastirii. Mfmastirea Moldovita . in traditia locului se spune ca. atat cuno~tinta cartii ~i scrierea de manuscrise. ~i biserica in care se ::-Jgau era tot din lemn. cat mai ales buna nevoifl1a. Intre anii 1462-1490. cugetarea la cele dumnezeie~ti ~i neincetata rugaciune. a ajuns parinte sufletesc al multor clllugari ~i credincio~i din partea locului. Drept chilii aveau mici bordeie din ::::unchiuri de copaci acoperite cu pamant.Ioan Iufu.:alugarindu-se in Manastirea Moldovita. Acesta ll avea printre cei dintfli rugatori ai sai. St. p. in rev. nr.

Imprejurul acestei sihastrii se nevoiau pustnici anahoreti foarte sporiti in cuvio~ie. pentru a primi Sfintele Taine. 1923. Pe cand biserica era deja zidita. tacerea ~i neincetata rugaciune. in acest sfant Iaca~ au trait siha~tri ale~i. s-a obligat inaintea cuvio~ilor siha~tri sa care piatra cu caruJa pentru zidirea unei biserici mari. s-a reinnoit la inceputul secolului XVI. iar cuvio~ii calugari s-au indatorat sa o pomeneasca neincetat la sfintele lor rugaciuni. Ei coborau in schit numai Duminica. apoi se urcau din nou la bordeiele lor. precum smerenia. Astfel. smerita femeie a carat singura tot materialul necesar pentru zidirea unei manastiri din piatra. inalJata in a doua jumatate a secolului XV. iar siha~trii de sub Obcina Mare au fost primii nevoitori din schit. inmultindu-se numarul siha~trilor. Numele lor uitate de oameni au ramas scrise in cartea ve~niciei. s-a vestit peste tot sfintenia vietii lor. p. impodobiJi cu multe fapte bune. Bucure~ti. Mai tarziu. prin Cuviosul Calistrat Sihastrul48 • 48 Dimitrie Dan. Auzind de aceasta o femeie credincioasa din partea locului ~i do rind sa-~i implineasca un canon al tineretii sale. in locul celei de lemn. Milni'istirea SuceviJa. fericita aceasta s-a mutat la Hristos. Aceasta a fost cea dintai sihastrie pe valea paraului SuceviJa. timp de 30 de ani. 6-8 . risipindu-se aceasta sihastrie.128 PATERICUL ROMANESC Apoi.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XV -XVI .

Iar in acest an. Apoi. numele ~i faptele Cuviosului Simeon s-au facut cunoscute tuturor )i insu~i marelui domn Stefan al Moldovei..Manastirea Pangarati". In aceasta sihastrie s-a nevoit Cuviosul Simeon pana in anul 1476. anul 1808. 315 1 . la adancul batranetilor ~i a fost ingropat cu cinste de ucenici. Carte cu multe adunaturi din scripturi. care se nevoiau in desavar§ita asceza pe Muntele Bisericanilor din apropiere §i dorind sa le urmeze via}a. scris Ia Manastirea Agapia Veche de monahul <. cit. Auzind de adormirea Cuviosului Simeon in Transilvania.cenicii. datorita luptelor de la Razboieni. atunci a trimis Stefan Voievod ~i i-au adus sfintele lui moa~te intr-o Pomelnicul ctitoricesc al Mfmastirii PanglzraJi. erau odihniti ~i ospatati de Cuviosul Simeon in schitul sau.Jace.. Multa vreme. cu turcii. vazand marele sihastru ca turcii ard ~i jefuiesc satele ~i manastirile. s-a retras cu doi ucenici pe valea paraului Pangarati. lacrimile §i darul inaintevederii. agonisind multe fapte bune §i mai ales rugaciunea. nr.Schitul lui Simeon". s-a savar~it . care il cinstea ca pe un mare rugator al sau §i al tarii.:=t:Jdie. multi oameni. Ioanichie Balan. Stefan eel Mare ~-a intristat mult pentru el. op. ali'ituri de chilia cuviosului..::u pace acolo. a parasit schitul sau ~i. p. intr-o mica poiana lfmga Muntele Paru. iar mai tarziu. caci il iubea ca pe un adevarat sfant ~i rugator al sau.dupa ce s-au intors turcii ~i s-a potolit vrajba robiei ~i s-a racut . In anul 1461 .CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Pangarati (secolul XV) 1 Acest renumit sihastru s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Bistrita. Sfinfi romani . alaturi de Sfantul Daniil Sihastrul. Mai traind putina vreme ~i bineplacand lui Dumnezeu. auzind despre Cuviosul Iosif cu cei 17 ucenici ai sai. __ 9J din biblioteca Mitropoliei Olteniei. Astfel. . Deci . laudand neincetat pe Dumnezeu. rugandu-se pentru domn ~i tara ~i invatand pe credincio~i calea mfmtuirii. luandu-~i :. Acolo ~i-a flkut chilie de lemn ~i pamfmt ~i a sihastrit in aspra nevointa ~i iubire de Dumnezeu 29 de ani. . fugind in pacturi de frica paganilor. Yenind Stefan Voievod la Manastirea Bistrita §i auzind ca fericitul Simeon. a trecut in Transilvania ~i s-a stabilit la Manastirea Ca~iva din Mumii Gurghiului. Ierom. Dar. nu are biserica sa se roage lui Dumnezeu cu ucenicii sai. rugiHorul sau. mss. acest schit s-a numit . a trimis pe parcalabul de la Targu Pietrei cu me~teri ~i bani ~i a inaltat in Poiana lui Simeon o biserica de lemn cu hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.

de Ia care a invatat frica de Dumnezeu ~i buna nevointa. 274 . cat ~i pentru binecredincio~ii crqtini. cat ~i de mireni. luand o parte din sfintele lui moa~te. Era cinstit ~i cautat de toti. cu cuviinta sfintita ~i cu cinste. iar mai vartos pentru dragostea ~i caldura duhovniceasca ce o avea mai inainte catre dansul. fiind intelept Ia cuvant ~i bland Ia suflet ~i nu era alt duhovnic in lavra mai iscusit ca dansul. El a crescut de mic in ob~tea acestei lavre. le-a ingropat in cetatea Sucevei . Cuviosul Grigorie a fast ales in anul 1490 egumen al Manastirii Bistrita. ale carui moa~te au fast multa vreme venerate ca facatoare de minuni ~i ajutatoare in primejdii. A incurajat mult viata isihasta din partea locului. voievodul inmormanteaza Ia Bistrita pe fiul sau. viata duhovniceasca din manastire s-a reinnoit mult. invatatura cartii precum ~i limbile greaca ~i slavona le-a invatat Ia ~coala de gramatici care functiona aici. atat pentru domnii Moldpvei. ~i cu aromate cu bune miresme ~i cu tamaie Ie tamaia totdeauna.Neamt (1490-1500) 2 Arhimandritul Grigorie a fast unul din marii egumeni ai Manastirii Bistrita. Iar rama~ita sfintelor lui moa~te. ajutand la inchegarea sihastriei Cuviosului Iosif de pe Muntele 2 lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine. ". Pentru aceea era numarat intre sfetnicii de taina ai lui Stefan eel Mare. I. pe care o povawie~te duhovnice~te 10 ani. ~i tot Ia indemnul lui zide~te aici o mareata clopotnita (1498). Aceasta este pe scurt viata ~i nevointa Cuviosului Simeon Sihastrul. atat de calugari. ca ucenic al egumenului Eustatie (1455-1460). Alexandre! (1493). egumeni ~i duhovnici buni. in timpul egumeniei sale. doneaza doua clopote ~i face numeroase danii rugatorilor sai. Pentru sfintenia vietii sale. ajungfmd dascal priceput ~i duhovnic al manastirii. p. cit. op. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! ARHIMANDRITUL GRIGORIE Manastirea Bistrita .132 PATERICUL ROMANESC racla cinstita ~i le tinea in vistieria sa cu cinste (in cetatea de scaun a Sucevei). cautati. Apoi.. La indemnul acestui egumen.. Dintre ucenicii sai a ridicat dascali invatati. le-a poprit (oprit) pentru blagoslovenie. Preacuvioase Parinte Simeon. spre credinta ~i buna intarire a blagocestiei (evlaviei) domniei sale..

cu sfat de ob§te numindu-se Cuviosul Daniil staret al Manastirii Voronet. retragandu-se la lini§te. Docwnentele lui Stefan eel Mare. ca niciodata nu ie§ea din cuvantul batranului §i toate le racea cu binecuvantare.ntul Daniil. cit. cit. Petru Rezu. trimitand acolo cativa calugari §i duhovnici ale§i. • Ht. la intemeierea Manastirii Tazlau. sfatuind §i facandu-se tuturor pilda de dibdare §i statornicie. a incredintat ob§tea Manastirii Voronet ieroschimonahului Efrem. CUVIOSUL EFREM IEROSCHIMONAHUL Egumen al Manastirii Voronet (secolele XV -XVI) 3 Ieroschimonahul Efrem era unul din ucenicii apropiati ai Sffmtului Daniil Sihastrul. 1913. Timp de aproape zece ani. stabilindu-se in sihastria Voronetului.S F I N TI ~ I C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V . 227-240 3 . Pr. Bucure5ti. loc. prof. egumenul Efrem ii era intru toate ascultator. mai ales pentru smerenia §i ascultarea lui fata de Sfa. A dezvoltat inca §COala de caligrafi din manastire §i a purtat 0 deosebita grija de Sffmtul Daniil ce sihastrea alaturi de manastire. in preajma caruia s-a nevoit in anii tineretii.. El s-a format duhovnice§te lfmga chilia acestui cuvios de la Putna. noul egumen a povatuit cu multa pricepere aceasta aleasa sihastrie. Cuviosul egumen Grigorie a primit ingerescul chip al schimniciei §i s-a savar§it cu pace la inceputul secolului XVI. A dat ajutor. inaltata de marele domn in cinstea Sffmtului Mare Mucenic Gheorghe. I. Apoi. Ajungfmd la sfar§itul viejii. Apoi. de asemenea. vol. pfma ce cuviosul s-a mutat la cere§tile laca§uri. in anul 1488. . a primit darul preotiei §i slujea cu credinta §i osardie Biserica lui Hristos. Deci. in ob§te era iubit de toti. egumenul Misail. Acest cuvios egumen facea parte dintre sfetnicii lui ~tefan eel Mare §i era multora dascal §i parinte duhovnicesc. I.X V I 133 Bisericanilor §i a sihastriei Cuviosului Simeon de Ia Pangarati. Bogdan. sa vada la Voronet o noua biserica de piatra. indemnfmd. mai tdiind cativa ani dupa mutarea lui ~i bineplacand lui Dumnezeu. p.. las and in Voronet peste 60 de: monahi. Tot el s-a invrednicit. Dupa anul 1480. in primii ani ai secolului al XVI-lea s-a savar~it c:1 pace §i Cuviosul Efrem ieroschimonahul.

tahigraf". in putina vreme. La sfar~itul cartii. vestit tahigraf ~i miniaturist. smeritul monah Paladie a ajuns scriitor ~i pictor vestit.134 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PALADIE TAHIGRAFUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Acest calugar iubitor de Hristos a fost un mare caligraf format in ~coala Mfmastirii Putna4 • Dupa ce deprinse bine nevointa cea duhovniceasca. cuvios ~i iubitor de Dumnezeu. in anul 1488. Cunoscfmdu-1 bine Stefan eel Mare. egumenul Putnei. formati in ~coala Manastirii Putna. ctitorul manastirii. op. Iar pentru ca scria foarte repede ~i frumos.Dreptmaritorul Domn Io Stefan Voievod. arhimandritul Ioasaf. cit. Domn a toata tara Moldovei. Iar Cuviosul Paladie. in anul 1488 i-a poruncit sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. Scriind ~i alte carti ale dumnezeiqtilor Parinti cu invataturi filocalice ~i savar~ind bine calatoria acestei vieti. a scris ~i a ferecat acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna in al 32-lea an al domniei sale. 70-71 . Astfel. Dimitrie Dan. Si era in toate intelept. monahul Paladie face aceasta insemnare: . Cuno~tea bine invataturile Sfintilor Parinti ~i era bun povatuitor in ob~te ~i iubit de toti. a racut. atat nevointa cea duhovni4 5 Ibidem Pr. Si s-a inceput in luna septembrie 3. Cuviosul Paladie s-a stramutat cu pace la cerqtile laca~uri. fiind arhimandrit Paisie Scurtul. De la el a invatat. 1-a impodobit cu alese miniaturi ~i icoane. Dascalul sau a fost insu~i arhimandritul Paisie egumenul. Casian monahul. 1-a dat sa invete me~te~ugul caligrafiei ~i al impodobirii cartilor biserice~ti de la vestitii dascali adu~i din Mfmastirea Neamt: Nicodim ieromonahul. ~i auzind despre nevointa lui.iute scriitor". i se spunea . ~i s-a sfar~it in martie 23 " 5 . p. CUVIOSUL SPIRIDON MONAHUL Manastirea Putna (secolele XV-XVI) Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii iscusiti. indata scriindu-1. Chiriac ~i altii. spre slava lui Hristos ~i bucuria marelui domn. catre inceputul secolului XVI. adica . prin mana mult pacatosului tahigraf Paladie.

S F I N TI $ I C U V I 0 SI DIN SEC0 LELE XV-X VI 135 ceasca. Dar. care. iar la timpul cuvenit mergea la biserica §i era tuturor iubit pentru blandetea lui. in trezvie ~i in placere de Hristos. in smerenie. La sfar~itul Evangheliei lui loan. in primele decenii ale secolului XVI. dreptmaritorul ~i de Hristos iubitorul Domn Io Stefan Voievod. formand mai multi ucenici ~i scriind §i alte cateva carti. in ultimul an al domniei sale . unde este hramul Adormirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu. Auzind de aceasta. ajuta pe cei bolnavi care veneau pentru vindecare. venind de mic in manastire. Bogdan Voievod. a ferecat-o §i sfar~ind-o pentru sufletul intru sfintenie raposatului sau parinte Stefan Voievod ~i pentru sanatatea ~i mantuirea sa. a inceput bucuros acest Tetraevanghel Manastirii sale din Putna. care s-au instrainat in curgerea anilor. raposand dupa cateva luni Stefan Voievod.. cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei. Cuviosul Spiridon scrie aceasta frumoasa insemnare: . la rugaciune ~i post. mult ostenindu-se ~i savar§ind caH\toria acestei vieti. 6 Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Puma. batranul §i fericitul ctitor Stefan eel Mare a poruncit cuviosului Spiridon. ~i data Manastirii Putna in anul 1507. cat ~i me~te~ugul copierii de carti. aprins fiind de dorul dumnezeiesc ~i fiind iubitor de cuvintele lui Hristos. Cu bunavointa TatlHui ~i ajutorul Fiului §i savar~irea Sfantului Duh. cartea a fost terminata in anul 1506 ~i apoi ferecata in argint de fiul sau. implinind cu mare osardie aceasta ascultare mai mult de cincisprezece ani. op. Deci. Si era Cuviosul Spiridon foarte osardnic la cele suflete~ti. p. Pr. mai 5)" 6 • Acest smerit nevoitor ~i caligraf a fost dascal in ~coala Mfmastirii Putna. cu mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei.1504 -. (1507. sa-i scrie un Tetraevanghel pentru Manastirea Putna. la tacere §i ascultare. Cuviosul Spiridon s-a mutat cu pace la cele ve~nice. El povaJuia pe credincio~i la chilia marelui sihastru. iar in caligrafie era neintrecut. era unul din ucenicii de chilie ai Sfantului Daniil Sihastrul. CUVIOSUL lOAN MONAHUL Manastirea Voronet (secolele XV -XVI) Smeritul nevoitor loan. Bogdan Voievod. Deci dar fiul sau. ~i intr-acesta 1-a gasit moartea ~i n-a apucat sa o sfar~easca. aducea cele de nevoie pentru hrana. cit. Dimitrie Dan. 69-81 .

s-a facut o minune ca aceasta: Jn toate Duminicile la vremea Utreniei. Raposand dascalul ~i parintele sau duhovnicesc. Dar. apoi a racut cativa ani ascultare pe langa mitropolitul Grigorie Ro~ca (t 1570). caci era un bun caligraf. numita a Sfantului Efrem.. monahul loan se indeletnicea cu scrierea cartilor biserice~ti. ... Deci. retragandu-se la metanie ~i mai traind putini ani. se numara ~i o carte cu continut patristic. pe care smeritul caligraf o scrie prin anul 1550 pentru manastirea de metanie. dupa ce deprinse de la dascalul sau mqte~ugul luptei duhovnicqti. ~i am dat -o la Manastirea Voronetului. cu rugaciunile Cuviosului Calistrat. luand jugullui Hristos cu indemnul ~i . p.. s-a stramutat cu pace la cere~tile laca~uri. cu care a fost dimpreuna ucenic al Sfantului Daniil. am dorit din inima ~i am dat din dreapta mea agonisita ~i am racut aceasta carte.136 PATERICUL ROMANESC Ajungfmd la varsta de 18 ani. " 7 . Dintre carjile copiate de monahul loan. Deci.. fiind iubit foarte cuviosului.. p. ieroschimonahul Calistrat se retrage pe valea paraului Sucevita.Cuvintele Sfantului Efrem Sirul". Insa nu aveau biserica sa savar~easca cele sfinte. CUVIOSUL CALISTRAT SIHASTRUL Manastirea Sucevita (secolele XV-XVI) 8 Ieroschimonahul Calistrat era unul din ucenicii Sfantului Daniil Sihastrul pe cand acesta se nevoia la Manastirea Voronej... .cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel Nou . se vedeau raclii multe aprinse. ~i aici a sihastrit cuviosul in placere de Dumnezeu multi ani de zile. unde din frageda tine rete ~i din copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. 235 Dimitrie Dan. cit. neincetat se ruga pentru dansul ~i il povaruia pe calea mantuirii.. 8-9 ~i 101 . unde se nevoiau ca1iva calugari retra~i de lume. Raspfmdindu-se vestea despre acest fericit sihastru.. cu rugaciunile sfant parintelui nostru Daniil eel N ou ~i unde am primit mantuitorul ~i ingerescul cin . adica la miezul noptii. In insemnarea de pe carte scrie: . op. a fost racut calugar. Mai tar~iu s-a nevoit un timp la Manastirea Probata. . caci erau saraci ~i departaji de sate. cu invatatura mitropolitului Grigorie . preori ~i diaconi preaminunati care cantau canonul Invierii lui Hristos deasupra unei 7 8 Ibidem. s-au adunat in jurul sau mai mulri calugari iubitori de lini~te. Caci. ".

. 1905: Arlziva ~i Pomelnicul :::. De asemenea. savar~indu-§i calatoria acestei vieti. prof. s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti. Bucure~ti.. incepand din vara anului 1476.Jncesc al Maniistirii Putna. precum se vede ~i astazi..Paisie eel Scurt''. s-au dezvoltat aici. cuviosul a facut in acea poiana o mica biserica de lemn cu hramul Invierii Domnului ~i. CUVIOSUL PAISIE ARHIMANDRITUL AI doilea egumen al Manastirii Putna (t1502) 9 Acest arhimandrit.X V I 137 poienite". M. El i~i avea metania tot la Manastirea Neamt. Mai tarziu. al inaintevederii ~i al izgonirii duhurilor necurate din oameni. Aici se copiau ~i se i111podobeau. numit la inceput . facand din Manastirea Putna una din cele mai vestite laca~uri manastire~ti de lauda lui Dumnezeu §i de cultura teologica din Moldova. Si a povatuit Mfmastirea Putna cu multa intelepciune timp de 26 de ani. odata cu egumenul Ioasaf. Prof. Cuviosul Calistrat a fost pictat pe peretele de apus al pridvorului. 511-582 9 . Acesta este al doilea schit de pe valea paraului Sucevita..S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV . fiind cinstit de toti ca racator de minuni. Joe. Apoi. dupa moartea acestuia a fost ales de sobor parinte duhovnicesc in locul sau. Fericitul Calistrat avea inca darul rugaciunii. p . venind la ctitoria lui Stefan eel Mare in anul 1470. in dragoste ~i ascultare.. art. Apoi. Petru Rezu~. adunand pe toti siha~trii din partea locului. in chip deosebit. op. Atunci. de gramiHici ~i de muzica bisericeasca. ~colile de caligrafi. numit .Sihastria lui Calistrat". p. Scolile de la Manastirea Putna . Egumenul Paisie a continuat intru toate ~i a desavar~it opera duhovniceasca a inainta~ului sau.:. Manastirea ~i comuna Putna. zidindu-se din nou biserica Manastirii Sucevita (1583-1586). cit. Victor Bratulescu. de mana smeritilor calugari. cit. a fost al doilea egumen al Manastirii Putna. . Costachescu. alaturi de Neamt. spre sfar~itul secolului XV.:-:·-510. cum a fost Tetraevanghelul scris de ieromonahul Prof. Bistrita ~i Moldovita. Sub egumenia lui s-a mentinut in ob~te aceea~i inalta traire evanghelica in Hristos. a intemeiat Schitul Sucevija.. . sihastru ~i duhovnic vestit in nordul Moldovei. Primul egumen al acestei sihastrii a fost insu~i intemeietorul ei. ieroschimonahul Calistrat. Dimitrie Dan. cit. Iasfmd la Sucevija o ob~te aleasa cu peste 30 de calugari. numeroase carji de slujba ~i de !m a}atura patristica.

Arhimandritul ~i egumenul Manastirii Putna. atilt episcopii. cat ~i dregatorii din sfatul tarii ~i insu~i marele domn Stefan . 1502. ajutat de duhovnicii. Ca. Mineiele eopiate . devenind astfel un adevarat ctitor al acestui sfant laca~. eu sobor de zeci de preoti ~i cu neintrecuti protopsalti. Scara Sfantului loan Scararul. ~i o aleasa formare duhovnieeasca neeesara unor buni pastori de suflete.138 PATERICUL ROMANESC Nieodim (1473). la 15 februarie. a zidit noi ehilii ~i a adaugat ~i alte imbunaHitiri. caligrafi ~i protopsalti. pe langa euno~tintele teologiee ~i cantarea bisericeasca. Negre~it. timp de peste 26 de ani. In ~eoala de gramatici. §i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. Cuviosul Paisie. egumenul. de monahul Vasile ( 14 71-14 72). Aceasta intensa luerare duhovnieeasea ~i eulturala de la Putna se desra~ura sub povatuirea ~i supravegherea. deprinzand. egumenul Putnei. care fnvatau poporul dreapta credinta ~i frica de Dumnezeu. Uisand in urma o ob~te numeroasa de calugari cu o randuiaHi monahaHi din eele mai infloritoare. de la dascalii mi'mastirii. arzand manastirea . La duhovnicii Manastirii Putna se spovedeau. arhimandritul Paisie. slujbele de la Putna. preotii ~i eredincio~ii de la sate. Tetraevanghelul seris de monahul Paladie (1489). care functiona aici. serise de monahul Chiriac (1470) ~i multe altele care s-au pierdut ~i instrainat. ajutat de insu~i domnul Moldovei. ~i renumiti duhovnici. i-a fost multa vreme duhovnie ~i sfetnie de taina. la porunca lui Stefan eel Mare. Dupa o neobosita jertra ~i nevointa duhovniceasca. Predicile Sfantului loan Gura de Aur. Cuviosul Paisie. Acum se aflau la Putna.eu mfma paeatosului Casian" monahul (1467). pe langa dascali de teologie. all'ituri de Cuviosul Daniil Sihastrul de la Voronet. unde asistau adesea domnul tarii cu sfetnicii sai. Aici a cfmtat ~i a compus marele protopsalt Eustatie monahul acele frumoase manuserise de muzica psaltidi. in anul 1484. s-a dovedit ~i un vrednic innoitor al ctitoriei lui Stefan eel Mare. sub indrumarea egumenului Paisie. Pe lilnga acestea. Tot in aceasHi ~coaHi invatau. eandidatii de preoti din toate satele Moldovei de Nord.de istov". Cronica ~i Analele Putnene. . dasealii ~i toti ealugarii din ob~tea sa. Sub egumenia lui. s-au seris de calugari. a reinnoit acoperi~ul bisericii.permanenta a cuviosului egumen Paisie. arhimandritul Paisie.eel Bun ~i Sfant". Manastirea Putna a trait epoca cea mai luminoasa ~i mai rodnica din toata istoria ei. raeeau din aceasta manastire un mic Bizant in Moldova de Nord.

_\1nropolia Moldovei". 7-8. Era inca ~i iscusit caligraf. in rugaciune ~i in negraita bucurie a Duhului Sfant. Bratulescu. Se crede ca era cu metania din ~1anastirea Neamt. a celor 64 de slujitori ~i a zeci de mii de credincio~i. V.Eustatie de la Putna". un singur Irmologhion copiat de mainile sale la sfar~itul secolului XV. fiind numit de ucenicii sai .. Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna.M .ritor. cu numele de . in \I. a cantat slujba sfintirii bisericii. Era cunoscut. 511-522 10 . care sunt compozitii personale. cit. Prof. dar ~i compunea personal pe note unele stihuri. la 3 septembrie. Protopsaltul Eustatie a fost unul din cei dintai dascali ai . art. Fericitul Eustatie ducea o nevointa cu totul aleasa. in :nanastirile din Athos ~i era numarat printre cei mai vestiti protopsalti ai Patriarhiei de Constantinopol. Pr. in biblioteca Manastirii Putna. cunoscut in manastirile din Moldova. Din aceasta duhovniceasca bucurie a inimii sale izvorau acele cuvioase cantari biserice~ti de lauda lui Dumnezeu. Numele sau se racuse cunoscut in toate manastirile din Moldova )i la curtea marelui voievod. !jcolile de la Manastirea Putna. poarta titlul . in post.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XV-XVI 139 CUVIOSUL EUSTATIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 10 Cuviosul monah Eustatie a fost eel mai mare protopsalt al secolului XVI. p. heruvice ~i axioane. C nele din cfmtari. copiind mai multe caqi de psaltichie pe care apoi le impodobea cu alese miniaturi. p. de asemenea. marimuri. Roman Melodul.. Celelalte carti copiate de el au ajuns in posesia ucenicilor sai ~i s-au pierdut cu timpul. dascal ~i protopsalt". ca: loan Damaschin. intemeiata dupa anul 1470 din porunca lui Stefan eel Mare. care au mangaiat inimile calugarilor ~i au impodobit slujbele din biserica ~1anastirii Putna aproape o jumatate de secol. Prof. ~colii de gramatica" din Manastirea Putna. in prezenta marelui ctitor. domesticus. El nu numai ca executa frumos cantarile biserice~ti pe muzica psaltica. 1966. Petru Rezu~.Facerea lui Eustatie". El preda calugarilor gramatica muzicii psaltice ~i cantarile pe -:ele opt glasuri. Cuno~tea bine limbile greaca ~i slavona ~i ~tia toate dmtarile compuse de marii sfinti ~i protopsalti bizantini ~i atoniti. Apoi. 1470. 460-510. care il pretuia in chip deosebit ~i adeseori venea ~a Putna sa-l asculte cum lauda pe Dumnezeu. venind la Putna cu arhimandritul Ioasaf. Acest vestit protopsalt avea ~i multa invatatura de carte. loan Cucuzel ~i multi altii. Dintre toate acestea se mai pastreaza astazi. nr.

cunoscut ~i cinstit de insu~i voievodul Stefan eel Mare. bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand duhovnice~te mai multi ucenici. dintre care cei mai multi au ajuns vestiti protopsalti in manastirile din nordul Moldovei. ~i slujba inmormantarii marelui ctitor Stefan Voda al Moldovei. atat hrana ~i imbracamintea. slavind pe Hristos ziua ~i noaptea. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. avea in jurul sau cativa ucenici pe care ii invata aspra nevointa pustniceasca ~i dragostea de Dumnezeu. 1504. CUVIOSUL PALADIE SIHASTRUL Manastirea Putna (secolele XV -XVI) 11 Schimonahul Paladie a fost in tinerete ucenic al Sfftntului Daniil Sihastrul. pe cand Cuviosul Daniil sihastrea in pe~tera din apropierea Manastirii Putna. Apoi. impreuna cu ucenicii sai. s-a stramutat la cele ve~nice.Aceasta carte a racut-o Paladie Sihastrul de Putna". Mai inainte de anul 1460. Pe fila 181 scrie: . se mai pastreaza la Manastirea Putna un singur ceaslov copiat in anul 1493. la Episcopia Radautilor ~i la Mitropolia din Suceava. cat ~i bucuria ca marturisqte pe Hristos. intemeindu-se Manastirea Putna. Dupa orele de rugaciune. Cuviosul Paladie Sihastrul de la Putna s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVI. stramutandu-se Cuviosul Daniil la Voronet. 11 Arhiva !ji Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna . schimonahul Paladie ~i-a racut o coliba de lemn ~i pamant pe valea parfmlui Putna ~i sihastrea aici in post ~i rugaciune. Deci. mai traind putin ~i bineplacand Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Caci era bun caligraf ~i vestit sihastru in partea locului. s-a dus ~i acest ucenic cu dansul. Deci. Din acestea i~i ca~tiga. Cuviosul Eustatie a crescut duhovnice~te ca la o suta de ucenici monahi ~i preoti de sate. Impreuna cu el se nevoiau ~i alti siha~tri din Manastirea Putna.140 PATERICUL ROMANESC Timp de peste 40 de ani cat s-a nevoit la Mfmastirea Putna. Acest preacuvios parinte s-a invrednicit sa cante. Unul dintre ace~tia era ~i schimonahul Paladie. Cuviosul Paladie se indeletnicea cu scrierea de carti biserice~ti. Din cartile scrise de el. la 2 iulie. poate la cererea marelui ctitor. Mai tarziu.

Unul din cei mai vestiti siha~tri nemteni.Sihastria lui Chiriac". La batranetile sale se adunasera multi calugari in jurul sau. Aceasta a~ezare pustniceasca s-a numit . la sunetul unui clopot. retragandu-se la lini~te in muntele dinspre apus. pustnicul Eufrosin. La inceputul secolului XVI. Aici s-a nevoit multi ani de zile un 5-lhastru vestit. risipite in tot muntele. popular . Ucenicii sai s-au nevoit fara intrerupere in aceasta sihastrie. se adunau parin!ii la chilia batranului ~i cantau impreuna Utrenia ~i Sfanta Liturghie. Petrecerea lui . Mai tarziu. Numai in sarbatori. al carui nume a ajuns pfma astazi.Muntele lui Chiriac". Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat pe munte. a fost Cuviosul Chiriac Ieroschimonahul.Poiana lui Eufrosin". Ei se nevoiau in bordeie ~i chilii pustnice~ti. A~a s-a ostenit Cuviosul Chiriac in acest munte peste 30 de ani. dupa aceea~i randuiaUi. . iar muntele in care s-a nevoit cuviosul cu ucenicii sai se cheama pana astazi . ajungand tacator de minuni ~i inaintevazator. adunand cativa ucenici in jurul sau. Acest smerit nevoitor a trait mai intai in ob~tea Manastirii Neamt. contemporan cu Sfantul Daniil Sihastrul. inconjurata de paduri seculare ~i strabatuta de un mic parflia~ . in frig ~i osteneala.Chiriacu". pana la intemeierea Schitului Pocrov (1714). suferind multe ispite de la diavoli. se imparta~eau ~i slaveau impreuna pe Hristos.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 141 CUVIOSUL CHIRIAC SIHASTRUL Manastirea Neamt (secolele XV -XVI) In padurile seculare din jurul Mfmastirii Neamt s-au nevoit siha~tri sfinti inca dinainte de intemeierea ei (secolul XIV). a construit o mica biserica de lemn ~i acolo slujeau. CUVIOSUL EUFROSIN SIHASTRUL Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Putin mai sus de poiana lui Agapie se afla o alta poiana tot a~a de iini~tita. fiind iubit ~i cautat de multi. ca duhovnic ~i dascal al rugaciunii lui Iisus. ucenicul Cuviosului Agapie. care de atunci 1i poarta numele. Apoi.-\ceasta se nume~te . ~i-a facut acolo o coliba de lemn ~i pamant ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune.

biserica cea dintai ~i chiliile Manastirii Agapia Veche ruinandu-se in urma unei alunediri de teren. in acest loc s-au a~ezat secole de-a randul nenumarati siha~tri iubitori de Hristos din Agapia ~i din imprejurimi 12 • SF ANTUL IERARH NIFON Mitropolitul Tarii Romane§ti ( t 15 0 8) 13 a. din parinti binecredincio~i. paza a gandurilor. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Agapia VieJile SfinJilor pe luna august in 11 zile.a lui Agapie" s-a dezvoltat ~i mai mult. Aceasta sihastrie era cunoscuta ~i cu numele de . se face calugar ~i se retrage la lini~te in Muntele Athas. in timpul acestui cuvios. lini~te duhovniceasca. nevoindu-se in Manastirile Cutlumu~. SfinJi romani . cit. Cuviosul Eufrosin a dat ucenicilor sat sarutarea cea mai de pe urma ~i s-a odihnit cu pace in cere~tile laca~uri. Primul egumen al noii sihastrii a fast insu~i pustnicul Eufrosin. p. In anul 1483 a 12 13 Istoria Maniistirii Agapia. Ia inceputul secolului XVI. dacteau lauda lui Dumnezeu ~i primeau Sfintele Taine. Sub egumenia Cuviosului Eufrosin. cit. mai ales pentru sfintirea vietii de aici. care pastra intru totul randuiala Uisata de Cuviosul Agapie. unde se nevoiau in post ~i rugaciune. Iar trupul sau purtator de buna mireasma a fost ingropat in livada sadita de el ~i de ob~tea sa.. Simtindu-~i sfar~itul aproape. Toti practicau rugaciunea lui Iisus ~i se hraneau din lucrul mainilor lor. 16-19.. Iar in sarbatori se adunau cu totii la biserica. ci permanenta rugaciune. calugarii se retrageau in munte. . Viata Acest fericit ~i prea intelept ierarh al Bisericii lui Hristos s-a nascut prin anii 1435-1440 in Peloponez-Grecia.Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail". Dupa ce invata carte. care apoi i-au fost ucenici. numita .. Peste saptamana. sihastria zisa . Marea Lavra ~i Dionisiu. iar numele lui se racuse cunoscut multor calugari iubitori de lini~te. bucurie ~i desavar~ita dragoste.Livada Parintilor". 338 .Manastirea lui Eufrosin" sau . tikere. nici tulburare.142 PATERICUL ROMANESC era la fel de aleasa ca ~i a dascalului sau. pustnicul Eufrosin cu ucenicii sai au construit o alta biserica de lemn cu hramul . op. op. Caci in ob~tea sa nu era nici vorba dqarta.Manastirea Sfantului Mihail". ~i mai ales in posturi. nici grija de cele pamante~ti. ajungand cunoscuta pana la mitropolie ~i la domnul Moldovei.. p.

mustn'l11d ~i zidind duhavnice~te pe toti. Fiind foarte invatat ~i impodobit cu darul cuvantului ~i al smereme1. 1517. Simtindu-~i aproape sfar~itul. cand se praznuie~te in calendar. ivindu-se o grava neimelegere intre marele ierarh ~i domnul muntean. iar la 16 august. cea mai inalta treapHi ierarhica in Biserica Ortodoxa. 1-a zis: . Imre anii 1515-1517. impreuna cu Sinodul Tarii Romane~ti ~i cu toti egumenii Muntelui Athos. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta. b. ca eel mai iscusit dilugar atonit ~i pastor devotat de suflete din acea vreme. dupa putin timp. indemnand. Sfantul Ierarh Nifon a fost canonizat la Manastirea Curtea de Arge~ de catre Teolipt I. ca un necunoscut. Timp de cinci ani s-a ostenit mult sa calauzeasca poporul dupa invatatura Sfintei Evanghelii. atonitii daruiesc capul ~i mana dreapta a Sfantului Nifon lui Neagoe Basarab. patriarhul Constantinapolului. dupa doi ani este schimbat din scaunul patriarhal ~i se nevaie~te in post ~i rugaciune la un schit intemeiat de el. sratuind. la anul 1508. Sfilntul Ierarh Nifon este adus ~i numit mitropolit al Tarii Romane~ti de caLre domnul muntean Radu eel Mare. Apoi a hotarat in sinod intemeierea a doua episcopii nai in ora~ele Ramnicu-Valcea ~~ Buzau ~i a randuit peste tot pas tori buni. manahi. in acela~i an. care au luat parte la sfintirea frumoasei manastiri de la Arge~. tematori de Dumnezeu ~i cu multa gnJil pcntru turma. 11 august. moa~tele Sfantului Nifon au fast restituite Manastirii Dionisiu. din cauza unei casatorii nelegitime. Drept recuna~tinJa. in anul 1486 este numit patriarh al Canstantinopolului. moa~tele Sfantului Nifon au fast aduse in Tara Romaneasca ~i au stat la Manastirea Dealu. ~i. iar arhimandritul Daniil. la Manastirea Vatopedu.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 143 fost ales mitropolit al Tesalonicului. de la domn pana la credincio~ii de rand. Sfantul Nifon s-a retras din scaun ~i a plecat din nou in Muntele Athas. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. care le depune la ctitoria sa. in jurul anului 1500. Dupa ce indreapta pe calea cea buna pe multi cre~tini. 1517. pentru sfintenia vietii lui. mai-marele Muntelui. Neagoe Basarab ~i Petru Rarq. preoti ~i dregatori ~i indeparteaza unele sminteli din Biserica lui Hristos. restaurata integral de Vasile Lupu. a adormit in Damnul. s-a dus cu ucenicul sau la Manastirea Dianisiu. in anul 1505. 1-au intampinat fraJii ~i calugarii cu multa dragoste. -=and a intrat fericitul Nifon intaia oara in Muntele Athas. Aici pastore~te bine turma cea cuvantatoare trei ani de zile.

ca a~a este voia lui Dumnezeu sa inmulte~ti talantul ~i sa se mantuiasca multi prin tine. rugati-va Domnului pentru mine! 3. supunandu-se poruncii ascultarii. sa ne inveti pe noi. De aceea.Parinte Nifon. m-am in~tiintat de la multi despre tine ~i m-am rugat lui Dumnezeu sa rna invredniceasca a te vedea mai inainte de moartea mea. Caci era atat de dulce ~i intelept la vorbire. in anul 1483. cinstite parinte. Te rugam. Sfantul Ierarh Nifon a fost chemat de Radu eel Mare. caci Domnul mi-a poruncit in noaptea aceasta sa nu-ti impiedic calea ta! La urma. Deci. incat toti se minunau. clericii ~i monahii au ales pastor in loc pe fericitul Nifon de la Dionisiu. de pastori ~i invatatori. ca suntem cu totul lipsiti de invatatura duhovniceasca. ca toti de ob~te. parinte Nifon. lata. Aici te vei .Preacuvio~i parinti. a raspuns el. incat cei ce ascultau nu se puteau desparti de el ~i uitau de hrana cea trupeasca. cum pot sa fug de calea pocaintei ~i sa iau asupra mea grija atator suflete. murind mitropolitul Tesalonicului. caci mai ales eu am trebuinta de vindecare de la ei. nu sunt vrednic sa dau doctorii celor sanato~i. 1-a spus ~i egumenul manastirii: . nici doctorilor iscusiti. fie voia Domnului. nu se cade sa pastrezi dumnezeie~tile cuvinte numai pentru tine. i-au raspuns atonitii. fericitul Nifon ~i-a plecat capul in jos ~i a inceput a le grai cuvinte de mantuire.Parintilor ~i fratii mei.Du-te. ci sa le imparta~e~ti ~i altora.Parinte. te cer pe tine ale fi pastor. au raspuns tesalonicenii. sa primesc pe grumazul meu cu totul ranit un jug a~a de greu? Eu am venit in locul acesta sa rna lini~tesc ~i sa rna sfar~esc: Deci. .144 PATERICUL ROMANESC . domnul Tarii Romane~ti. sa inveti cele de folos pe fratii adunati aici. precum hotarati. a raspuns Sfantul Nifon: . sa nu te impotrive~ti dumnezeie~tii hotarari. sa pastoreasca mitropolia de la Curtea de Arge~. a auzit preabunul Dumnezeu rugaciunea mea.0. toti episcopii. alti patru ani. care i-a zis: . intr-un glas.Cine sunt eu. cand abia imi pot mantui sufletul meu eel pacatos? . . lenqul ~i pacatosul. 2. ca sa ne folosim cu totii. Cerfmd iertare de la ei. au trimis doi episcopi cu scrisori Ia Manastirea Dionisiu sa-l ia pe Sfantul Nifon. Iar el le-a zis: . a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. insa mare primejdie imi va urma de pretutindeni. Dupa trei ani de pastorie a Mitropoliei Tesalonicului ~i apoi.Ma rog arhieriei tale sa vii in Muntenia. deci.

Iar eu. fiul meu. nici la mic ~i sa faci judecata dreapta.XV I 145 odihni ~i toti te vom primi cu bucurie.Si-a varsat preasfantul Sau sange. a zis: . Multe necazuri ~i dureri ~i nenumarate rele vor veni peste voi. Sfantul Ierarh Nifon a plecat din nou la iubita lui lini~te ~i smerenie din Muntele Athos. Apoi 1-a binecuvantat ~i 1-a sarutat. Caci i-a adunat pe toti in biserica. pe care doresc sa le pazesc pana la sfar~itul vietii mele. ca mare pedeapsa va veni peste locul acesta ~i vei fi in primejdie ~i tu cu tot neamul tau. ca s-o curete de tot pacatul ~i s-o sfinteasca. Eu am fost randuit de Domnul ca sa cert pe cei faradelege ~i nu vreau sa fiu parta~ la a ta raradelege. casatorind pe sora lui cu un boier moldovean ce-~i lasase femeia ~i copiii. se cade sa sratuie~ti pe toti supu~ii tai ~i sa pedepse~ti pe cei rara randuiala. ca sane inveti calea mantuirii ~i sa se faca orice vei porunci! Sfantul Nifon a raspuns: . Neagoe Basarab. Dar Preamilostivul Dumnezeu te va pazi de tot raul. insa voi ve!i muri in raradelege. din cauza raradelegii racute de domnul muntean. pe care il iubea foarte mult. pentru ca oamenii se pleaca lesne spre lucrul eel rau. nici haine. sa prime~ti duhovnicescul meu sfat. Eu rna voi duce unde rna va indrepta Domnul. Chiar tu. Pastorind Biserica ~i poporul binecredincios al Tarii Romane~ti timp de cinci ani. De asHizi te avem povatuitorul ~i pastorul nostru. de vei pazi poruncile pe care ti le-arn dat. s-o primiti cu multumire. Atunci rna veti cauta. Nu numai ca te vei izbavi de orice primejdie. care ai stapanirea in mainile tale. pentru care Domnul meu . atunci cand domnultarii va calca legea ~i va deraima sfintele canoane.Vad. se face mare cadere multora. iti laud socoteala cea buna. de voi avea indrazneala catre iubitorul de oameni Dumnezeu. dar nu rna veti mai gasi in viata! Iar catre fiul sau duhovnicesc. care este de la Dumnezeu. Inainte de plecare a zis cu amaraciune catre domnul muntean: . La fel a racut cu tot clerul ~i poporul iubitor de Hristos. de vei gre~i. dar sa dea Dumnezeu s-o tii pana la sfar~it. parintele tau duhovnicesc. Sa nu cauti la fata nici la mare. ci ~i la mare cinste te vei ridica ~i se va vesti numele tau in toate partile. 4. ll voi ruga pentru tine.Sa ~tii ca toata puterea mea este legea Bisericii. le-a dat eel de pe urma .Fiule Radu. pentru ca nici o lege nu rna lasa.S F I NT I SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E XV . Dar sa-ti aduci aminte de mine. caci. La urma i-a adaugat: Tu. Nu voiesc pentru nevoile rnele nici bani. Ea va fi curata ~i sfanta prin lucrarea dumnezeie~tilor porunci. in anul 1505. nici vreo cinste nu cer de la tine. Orice voi face spre indreptarea voastra.

Macarie. Sfantul Nifon Patriarhul §i-a luat ucenicul §i au plecat in taina de 1a Vatopedu la Dionisiu. Sfantul Nifon a zis catre ucenicul sau Ioasaf: . Cunoscand cu duhu1 ziua cand ucenicul §i-a dat viata pentru Hristos. Batranu1 Petronie a cazut de spaima 1a pamant. Fiind randuit cu paza Manastirii Dionisiu. De aceea. 1uandu-§i ucenicii sai. patronul Manastirii Dionisiu. i s-a taiat capul. in afara zidurilor ei. petrecandu-1 pe ca1e. dupa ce a fost inchis §i batut. La miezu1 nopJii s-a de§teptat batranu1 sa se roage §i. Sfantul Nifon cunO§tea cu duhul ca ucenicul sau Macarie dorea sa marturiseasca pe Hristos §i sa ia cununa muceniciei. fiira a fi cunoscut §i a spune cuiva cine este. ca dupa dorinta ta te vei invrednici sa prime§ti cununa muceniciei §i te vei bucura impreuna cu mucenicii §i cuvio§ii! Apoi.Parinte Petronie. Macarie §i Ioasaf.Mergi. Acesta i-a raspuns: . a vazut pe Sfantul Nifon stand 1a rugaciune cu ochii §i maini1e inaltate 1a cer.146 PATERICUL ROMANESC cuvant de invatatura.Aduna toata fratimea §i ie§iti intru intampinarea patriarhului Nifon. in calea marturisirii. ca-i ajunge atata smerenie ce a aratat-o ca un simplu monah. Paze§te-te sa nu spui aceasta vedenie nimanui. ca sa nu auda e1 §i sa se duca de la noi. iar dimineata s-a dus in taina 1a manastire §i i-a spus egumenului. 1-a binecuvantat cu Sfanta Cruce §i 1-a sarutat. ca sa nu va pagubiti mai multl . inva1uit intr-o lumina divina care se · ridica pana sus §i stra1ucea in jurul lui. aceasta dovede§te curatenia desavar§iHi a barbatu1ui §i ne arata ca prin el se vor lumina multi. anume Petronie. fiule. i-a zis ucenicu1ui: . 6. Dupa obiceiul acestei manastiri. Ajungand Macarie in Tesalonic. §i merge sa se bucure in ceruri! 7. 5. i-a binecuvantat cu 1acrimi in ochi §i. Fiind in Manastirea Vatopedu.Sa §tii. fugind de lauda. fiule. ca astazi s-a savar§it prin mucenicie fratele tau. Sfantul Nifon a fiicut aceasta ascultare cu smerenie §i dragoste pana cand 1-a descoperit Dumnezeu intregii Ob§ti in chip minunat. egumenului acestei ob§ti §i i-a poruncit: . a marturisit cu indraznea1a pe Hristos in fata turcilor ce ocupasera ora§ul §i toate tarile din Balcani §i. §tiind ca aceasta este dupa voia lui Dumnezeu. fiecare monah nou venit trebuia sa faca un timp ascultare la catari §i sa aduca cu ei lemne din padure. caci ne vom pagubi de un om ca acesta pe care ni 1-a daruit Dumnezeu. Noaptea i s-a aratat in vedenie Sfantul loan Botezatorul. nu departe de el. manastirea sa din tinerete. a p1ecat spre Sfantu1 Munte. Sfantul Nifon a mers cu un calugar batran §i duhovnicesc. Dupa putin timp.

S F I NT I

SI

CUVI0

SI

DIN S E C 0 L E L E XV -XV I

147

Dqteptandu-se, egumenul a batut toaca, a adunat toaHi ob~tea ~i le-a spus ruturor ca monahul necunoscut care face ascultare la catari este Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Apoi, cand patriarhul se intorcea de Ia padure ca un argat, cu catarii incarcati cu Iemne de foe, in fata portilor de intrare, clopotele manastirii au inceput sa sune singure, iar parintii toti 1-au intampinat cu mare cinste, cu radii ~i cu tamaieri. Dupa ce toti i-au tacut metanii ~i i-au sarutat sfintele lui maini, egumenul i-a zis: - 0, luminatorule al lumii, ajunge atata rabdare din partea sfintiei tale; ajunge suferinta desavaqita pe care ai indurat-o de bunavoie; ajunge atata smerenie care ai aratat-o, ne~tiindu-te noi, nepriceputii! Iar Sfftntul Nifon, cu multe lacrimi, le-a zis: - Parinti ~i frati ai mei, pentru aceasta rn-a ascuns pe mine Domnul in acest loc mantuitor de suflet, ca eu am cerut de la El sa rna izbavesc cu grijile lumii ~i sa fiu miluit in ziua cea mare a judecatii. Ca daca nu ne vom lepada de parinti, de frati, de rudenii ~ide toata mandria acestei lumi, dupa cum ne-a poruncit Hristos, nu suntem vrednici sa-l urmam Lui. 8. Odata, venind corabia manastirii cu hrana, iar marea fiind cuprinsa de furtuna, Sfantul Nifon a intrat in corabie ~i odaHi a incetat furtuna. AWi data, fratii i-au cerut sa se roage pentru ei ca sa calatoreasca tara primejdie pe mare ~i sa aduca cele de nevoie manastirii. Iar elle-a zis: - Daca nu va veti lenevi de randuiala ~i rugaciunea voastra ~i daca nu veti grai de~ertaciuni ~i cuvinte necuviincioase, atunci va va ajuta Domnul ~i va va feri de toata intamplarea cea rea. Apoi, rugandu-se in genunchi pe un fier din corabie, le-a spus monahilor: - Fratilor, puneti acest fier la loc curat ~i cand veti fi in primejdie de inecare, sa atarnati acest fier in mare ~i veti dHatori tara primejdie. 9. Ajungand Sfantul Nifon la varsta de 90 de ani ~i simtindu-~i aproape sfaqitul, a adunat toata ob~tea, a cerut iertare de la ei ~i le-a poruncit sa pazeasca cu mare grija randuielile vietii monahice~ti, nevoindu-se cu toata silinta pentru doba.ndirea imparatiei cere~ti. Apoi le-a zis: - Fratii mei, cereti de la smerenia mea orice cerere duhovniceasca voiti, mai inainte de a-mi da duhul in mftinile Domnului! Iar monahii i-au raspuns: - Voim sa ne dai in scris dumnezeie~tile tale rugaciuni, ca sa se citeasca la mormfmtul fiecarui frate cand va muri, ca sa ia dezlegare de pacate. Atunci Ie-a lasat o rugaciune pentru dezlegarea celor adormiti. Apoi, trimitand pe :1cenicul sau Ioasaf la Constantinopol, ca sa-l marturiseasca pe Hristos ~i sa ia .:ununa muceniciei, Sfantul Ierarh Nifon ~i-a dat sufletul in mftinile lui Durnnezeu, la 11 august, 1508, fiind plans de toti calugarii Muntelui Athos.

148

PATERICUL

ROMANESC

Dupa ce au racut la Dionisiu priveghere de toata noaptea, a doua zi au sarutat toti sfintele sale moa~te ~i le-au ingropat cu mare cinste ~i plangere in cimitirul mfmastirii. 10. A intrebat oarecare frate pe Fericitul Nifon14 , zicand: - Spune-mi, parinte, cuvant de folos, cum sa rna mantuiesc? Si a raspuns staretul, zicand: - Daca voie~ti, fiule, in mijlocul oamenilor a locui, aceasta e~ti dator a pazi: a nu prihani nicidecum pe cineva, a nu osandi, a nu ocari, a nu te intarata, a nu deraima, nici a te socoti pe sineti ca ~i cum vreun lucru bun ai racut candva, ~i a te pazi de a zice: ,Cutare bine petrece, iar cutare intru neinfranare", ca aceasta este aceea, adica ,nu judecati"; ci pe toti cu deopotriva ochi, cu o punere inainte, cu un gand ~i cu proasta inima vezi-i; ~i-i prime~te pe toti cape Hristos. Sa nu pui urechea ta lfmga omul ce clevete§te, nici sa te indulce~ti cu unul ca acesta, ci cu tacere multa tine-ti gura ta, zabavnic fiind la gdiire ~i grabnic la rugaciune, ~i sa nu prihane~ti candva pe eel ce clevete~te, nici pe altul oarecare ce lucreaza raradelege, ci de-a pururea cauta la ale tale gre~eli, ~i prihane~te-te pe sineti §i defaima-te in fiecare zi. - Aceasta, parinte, a nevoitorilor celor desavar§iti este! a zis fratele. Si a zis fericitul: - Fiule, tineretea, daca are smerenie, destul este ei. Ca nimic nu cere Dumnezeu de la tfmar, tara numai curatie ~i smerenie. Deci tu, fiule, fii bland ~i pa~nic, indurat ~i milostiv, ~i tine-te pe sineti dedesubtul tuturor oamenilor §i vei fi intru adevar sala§luindu-te cu Dumnezeu; ~i nevoie§te-te §i de a nu naluci cu mintea cum ca ai ajuns la masurile cutarui sfflnt, ci graie§te-ti tie insuti de-a pururea a§a: «Suflete, cuno§ti ca intru pacate am covar§it §i pe draci, iar vreun lucru bun inca n-am racut pentru Dumnezeu; §i vai noua, smeritule, ce vom face in ziua Judecatii?» Si fie-ti rugaciunea ta, fiule, in toata vremea vietii tale ca a unui pacatos, zicand in fiecare clipa: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Durnnezeu, miluie§te-ma»; ~i aceea, adica: «Doamne, curate~te-ma pe mine, pacatosuh>. Zi §i graiul acesta totdeauna: «Doamne, de cele ascunse ale mele curate§te-ma ~i de cele straine fere§te pe robul Tau». Cunoa§te inca §i aceasta, ca niciodata sa nu te multume~ti cu lucrurile cele bune ale tale, nici a cuteza spre dansele, ca nu §tii de sunt placute lui Dumnezeu sau neplacute. Pentru aceasta, cuteaza mai vartos spre Dumnezeu §i spre puterea Lui, ca ni~te tarana nefolositoare socotindu-te pe sineti, §i de aici este indreptarea".
14

Urmatoarele 4 capete sunt extrase din mss. rom. 3723, f 344-346, (B.A.R.)

SF INTI

SI

C U VI 0

SI

DIN SEC 0 L E L E XV- XV I

149

11. Zis-a iara~i fratele: - Parinte, cum poate omul sa biruiasca toata ispita ce-i vine lui asupra de la vrajma~ul? Raspuns-a staretul: - Fiule, orice fel de ispita de ti-ar veni tie asupra, tacerea este biruinta ei ~i smerenia §i a zice: «Blagoslove§te, Parinte»; §i toate lucrurile celui smerit cugetator cunoscute sunt la Dumnezeu §i laudate de ingerii Lui, iar tuturor dracilor de spaima ~i infriCO§ate. Deci tu, fiule, ra-te smerit cu inima ~i zdrobit foarte, ca sa doreasca Duhul Sfant a Se sala§lui intru tine, §i sa-ti dea tie putere de a goni de la tine toata grija lumeasca. 12. Intrebat-a iara§i: - Oare precum acum s-au inmultit sfintii intru toata lumea, a§a §i la sfar~itul veacului? Zis-a lui fericitul: - Fiule, pana la sfar§itul veacului nu va lipsi prooroc Domnului Dumnezeu; a§ijderea nici satanei slujitor. insa in zilele cele mai de apoi, cati intru adevar vor sluji lui Dumnezeu, se vor ascunde pe sine§i cu buna istetime despre oameni, §i nu va fi intru dan§ii de a savar§i semne §i minuni precum in zilele de acum, ci pe cale lucratoare §i masurata vor calatori cu smerenie, §i mai mari decat Parintii cei purtatori de semne se vor afla intru Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca atunci nimeni nu va fi in ochii lor ca sa faca semne, ca dintr-o pricina ca aceasta, de a doua oara atintindu-se oamenii foarte cu osardie sa se duca catre nevointa. Ca vor fi cei ce impodobesc scaunele preotiei intru toata lumea cu totul neiscusiti, ne§tiind §tiinta de fapta buna; a§ijderea inca §i cei mai mari ai monahilor vor fi, caci se vor birui cu totul de lacomie de pantece toti, §i de marirea de§arta, ~i vor fi mai vartos sminteala oamenilor, §i nu pilda. Pentru aceasta mai vartos va fi nebagata in seama fapta buna, caci atunci iubirea de arginti va imparati. Si vai monahilor celor ce sunt bogati cu aur! Ca ocara vor fi ace§tia lui Dumnezeu, §i nu vor vedea faja Domnului Celui Viu. Monahul sau mireanul care i§i da aurul sau cu dobanda, de nu se va departa de o lacomie ca aceasta, intru adancul tartarului se va afunda, ca nu vrea sa le aduca pe dansele roada lui Dumnezeu prin facerea de bine a saracilor. Pentru aceasta, fiule, precum mai-nainte am zis, de necuno~tinta tinuti fiind, cei mai multi se vor prapastui intru latimea diii late §i largi, ratacindu-se. 13. Intrebat-a iara§i fratele: - Spune-mi mie, parinte, cum unii i§i necajesc trupurile lor prin infranare, §i patimile imparatesc intru dan§ii - mania, vrajba, pomenirea de rau, zavistia, §i, cea mai rea decat toate, nemilostivirea §i zgarcenia -, iar altii din cei imbunatatiti, §i mananca, §i beau vin, §i nici un lucru al pacatului nu se afla intru dan§ii? Ce oare este aceasta? Cuviosul a zis:

150

PATERICUL

ROMANESC

- Precum mi se pare, fiule, di cei ce postesc mult §i nu se indrepteaza, din gura lor patimesc; ca eel ce nu are pazire gurii sale totdeauna, macar tot anul de ar posti, nimic nu se folose§te. Pentru ca, daca diavolul te zadara§te pe tine spre iutime, tu sa nu graie§ti, §i ai biruit patima. Iara§i spre zavistie de te duce pe tine vrajma§ul, tu sa nu clevete§ti, §i cu totul ai biruit pe vicleanul, ca rodul zavistiei clevetirea este. Daca te va infoca pe tine bfmtuitorul spre curvie, sa nu deschizi gura ta spre vorbire de muiere, nici la mancare §i la bautura prea mult sa intri, §i 1-ai biruit pe dansul; §i, luand vreun lemn mic, bate-te pe sineti, §i durerea gone§te razboiul. Ca de folos iti este tie ca unul din madularele tale sa il pierzi, §i nu tot trupul sa se arunce in focul gheenei. Daca vierul §i porcul salbatic vor porni pofta spre bucate de mult pret, mergand la ie§itoare, invata-te putoarea lor. Daca te va acari pe tine cineva sau te va osandi sau te va jigni, §i tu smere§te-ti gandul tau §i osande§te-te pe sineti ca pe un pacatos. ~i adu-ti aminte ca Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scuipat a fast, batjocorit de oameni pacato§i, §i cu trestia capul I-a fast batut; §i atunci socote§te-te pe sineti nevrednic de a tdii. Iar pentru cei imbunatati!i ce mananca §i beau, cunoa§te, fiule, ca aceia osta§i viteji sunt, care au calcat capetele pacatului; ca acum sunt domni §i stapanitori, fiindca au luat darurile nepatimirii de la Dumnezeu, ca mai intai infranandu-se §i nevoindu-se au dobandit scopul pe care il doreau. insa sunt §i cei ce fac pe aceasta, iar apoi, iara§i lini§tindu-se, pe cele ale infranarii le lucreaza, implinind pe urma in chilie prin nemancare pe acele ce au lipsit inaintea oamenilor. 14. in anul 1512, potrivit proorociei sale, Neagoe Basarab, ucenicul sau, ajunge damn al Tarii Romane§ti. in anul 1515, moa§tele Sfantului Nifon au fast aduse in Muntenia, la Manastirea Dealu, unde au stat doi ani de zile §i au fast a§ezate de evlaviosul damn intr-un chivot de argint mare, donat de el. in anul 1517, la 16 august, Sffmtul Nifon a fast canonizat ca sfant la Manastirea Curtea de Arge§ de patriarhul ecumenic Teolipt cu tot sinodul. Aceasta a fast prima canonizare de sfinti cunoscuHi in tara noastra. Apoi, sfintele sale moa§te au fast trimise cu mare cinste la Manastirea Dionisiu, unde se afla §i astazi. Drept recuno§tinta, ob§tea de la Dionisiu a dat in dar voievodului Neagoe Basarab capul §i mfma dreapta a Sffmtului Ierarh Nifon, care au stat la Manastirea Curtea de Arge§, iar din anul 1949 se pastreaza in Catedrala Mitropoliei din Craiova. Sfinte Ierarhe Nifon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

D I N S E C 0 L E L E XV - X V I

151

SFANTUL lOAN DE LA PRISLOP (secolele XV -XVI) 15
Intre sfintii romani canonizati recent se numara ~i Cuviosul loan din Manastirea Prislop-Hunedoara. Aceasta manastire, a~ezata intr-o zona lini~tita de munte aproape de Hateg, a fost la inceput o midi sihastrie de rugaciune pentru calugarii iubitori de Hristos. La inceputul secolului XV, Sfantul Nicodim de la Tismana intemeiaza aici manastire cu viata de ob~te, numitl1 multa vreme Manastirea Silva~ul, dupa satul cu acela~i nume din apropiere. Aici s-au nevoit de-a lungul secolelor XV -XVIII multi calugari cu viata sfanta din Transilvania ~i de peste Carpati. Unul dintre marii siha~tri de la Prislop, care a ramas in evlavia credincio~ilor din Tara Hategului ~i din intreaga noastra tara, este ~i Cuviosul loan de la Prislop, cinstit in traditia locala cu numele de ,Sfantul loan de la Silva~". Amintirea lui se pastreaza pe scurt, atat in traditia orala legata de Manastirea Prislop, cat ~i intr-o cronica anonima in versuri compusa de localnici, intitulata ,Plangerea Sfintei Manastiri a Silva~ului, din eparhia Hategului din Prislop", scrisa in secolele XVII-XVIII. Dupa aceste izvoare orale ~i scrise, Cuviosul loan era localnic din satul Silva~ul de Sus, fiu de parinti foarte credincio~i. Renuntand la casatorie din marea sa dragoste pentru Hristos, fericitul loan intra in ob~tea Manastirii Prislop (Silva~ul) pe la sfftr~itul secolului XV sau inceputul celui urmator. Nevoindu-se aici multi ani in aspre osteneli, precum: post indelungat, rugaciuni neincetate, lacrimi, privegheri ~i ascultare ~i sporind mult in sfintenie, Cuviosul loan s-a retras in munte la deslivar~ita lini~te, pe valea paraului Silvut. Aici, la un kilometru mai sus de manastire, in malul stancos ~i · adanc al paraului, marele sihastru ~i-a sapat singur cu dalta o mica chilie ce se pastreaza ~i asUizi ~i este cunoscuta in partea locului cu numele de ,chilia" sau ,casa sfantului". Credincio~ii aveau mare evlavie catre el ~i multa incredere in rugaciunile lui, incat il cinsteau ca sfant inca din viata ~i veneau adesea la pe~tera sa-i spuna necazurile ~i sa-i ceara sfatul. in aceasta pe~tera, sapata cu atata osteneala de mainile lui, s-a nevoit Cuviosul loan multi ani, luptandu-se cu barbatie cu ispitele diavolilor. Caci. uneori il luptau cu somnul, alteori, cu dureri in trup ~i naluciri de tot felul: alteori, cu duhul desfranarii il chinuiau, iar alteori, cu plirerea de sine ~i cu
15

Pr. prof. M. Pacurariu, Cuviosul loan de Ia Prislop, In SfinJi rom{mi ... , op. cit., p. 350

152

PATERICUL

ROMANESC

duhul slavei de~;arte il amenintau. Insa, fericitul sihastru, intarindu-se cu semnul Sfintei Cruci, didea la rugaciune cu mainile inaltate la cer §i nu se ridica pana nu-i alunga pe demoni. Dar cati ani s-a nevoit aici in ,casa sfantului", pe cati a vindecat cu rugaciunile sale §i care erau ostenelile cele de taina numai singur Dumnezeu le §tie! Vazand diavolul ca este mereu biruit prin rugaciunile Cuviosului loan, a reu§it sa-l ucida intr-un chip ca acesta. Pe cand Cuviosul loan i§i sapa cu dalta o fereastra in peretele chiliei, un om inarmat de pe malul celalalt al paraului, fiind la vanatoare, l-a impU§Cat cu ingaduinta lui Dumnezeu, crezand ca este 0 fiara. Astfel §i-a dat duhul in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos, ca un mare sihastru martir §i rugator neadormit al neamului nostru. Apoi, rudele i-au ridicat sfintele moa§te din pe§tera §i le-au depus in , biserica satului. Auzind despre ele, cativa calugari din Tara Romaneasca au cerut moa§tele Cuviosului loan de la Prislop, pe care, primindu-le in dar, le-au dus peste CarpaJi, la manastirea lor. Probabil, au fost duse la Tismana, la Bistrita Olteana, la Curtea de Arge§ sau Cozia, care au fost dintotdeauna atat de legate de credincio§ii §i manastirile Transilvaniei. Sufletul lui insa este numarat in ceata sfintilor §i se roaga pentru mfmtuirea tuturor. Sfantul loan de la Prislop a fost canonizat la 20-21 iunie, 1992, §i se praznuie§te la 13 septembrie.

MITROPOLITUL GHEORGHE I al Moldovei ~i Sucevei ( 1 4 7 7- 15 0 8) 16
Mitropolitul Gheorghe I a fost eel mai ales ucenic al marelui ierarh Teoctist I. El a pastorit Biserica lui Hristos din Moldova timp de 34 de ani, continuand cu aceea§i intelepciune duhovniceasca opera dascalului sau. Acest mitropolit vrednic de lauda ,din tinerete a fost inchinat lui Dumnezeu in Manastirea Neamt", in a doua jumatate a secolului XV. Aici §i-a tuns perii capului in anul 1468, prin mana mitropolitului Teoctist I, parintele sau sufletesc, deprinzand de la cuvio§ii batrani tainele vietii duhovnice§ti. Aici, in cea mai vestita vatra a Ortodoxiei din Moldova, a invatat mitropolitul Teoctist multa carte - limbile greaca §i slavona, dogmele credintei ortodoxe §i talcul Sfintelor Scripturi.
16 Istoria Bisericii Ortodoxe Ronu1ne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 234-238: Pr. N. M. Popescu, Glzeorghe-David, mitropolitul Moldovei (t 1508, aprilie 1), in rev. ,B.O.R.", 1936, p. 56; Cronica lui Grigore Ureche

SF I NTI

~

I C UVI0

~

I DIN SEC0 LE LE XV-X VI

153

Dupa ce deprinde bine cuno§tintele duhovnice§ti ce se puteau invata din bel§ug in lavra, ajunge mai intai duhovnie iseusit. Apoi, pentru petreeerea sa cuvioasa, ob§tea Manastirii Neamt 1-a ales egumen al marii lavre, povaruind cu pricepere sufletele monahilor pe ealea mantuirii, pe care o pastore§te cu parinteasca dragoste §i intelepciune 17 ani de zile. Ob§tea sa numara prin 1475 peste 200 de dilugari. In timpul staretiei sale, marea lavra numara pana la 200 de ealugari, din care unii erau vestiti duhovniei, altii, iseusiti traducatori §i seriitori de earti. iar altii, smeriti ascultatori §i slujitori ai eelor sfinte. in jurul Mfmastirii Neamt se nevoiau, de asemenea, numero§i siha§tri iubitori de lini§te §i rugaeiune, ale diror nume sunt serise in eartea vietii. in anul 1477, staretul Gheorghe este ales de tot sfatul tarii mitropolit al Moldovei, in locul batranului Teoetist, mutat la eele ve§nice. Mitropolitul Gheorghe, fiind eu metania din Mfmastirea Neam1, s-a numit mai tftrziu ,Nemteanul". Prima sa grija a fost sa indemne §i sa sustina pe ~tefan eel Mare la zidirea de noi Iaca§uri de rugaciune, spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea poporului. Astfel, eu sfatul §i binecuvfmtarea sa, marele voievod a zidit §i rezidit din temelie numeroase mfmastiri, ca: Sfantul Ilie-Suceava (1479); Sfantul Ilie, Flore§ti-Vaslui (1480); Patrauti-Suceava (1487); Voronet (1488); biserica Sfantul Gheorghe-Harlau (1492); biserica Sfantul Nicolae-la§i (1491-1493); Borze§ti-Bacau (1493-1494); Sfintii Arhangheli, ScftnteiaVaslui (1494); Probata (1495); Razboieni (1496); Tazlau-Neamt (1497); biserica Manastirii Neamt (1497); clopotnita Mftnastirii B~strita ( 1498) §i Mftnastirea Dobrovat-la§i (1503). S-au mai zidit eu sfatul sau peste 35 de biserici din piatra la curtile domne§ti precum §i in numeroase sate din 'Moldova. Pe toate aceste biserici le-a sfintit mitropolitul Gheorghe, in prezenta voievodului §i a numero§ilor credincio§i, randuind peste tot calugari §i stareti din cei mai ale§i. Evlaviosul ierarh al Bisericii lui Hristos iubea pe toti, ca un adevarat parinte al Moldovei, §i era iubit de tot poporul, de la domn pana la eel mai de pe urma taran. ~tefan eel Mare il avea de parinte duhovnicese §i eel dintfti sfetnic al sau, pe care il numea ,rugatorul §i parintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei". Sub pastoria sa, viata duhovniceasca in manastirile din Moldova ajunsese la cea mai inalta inflorire. Sihastriile §i codrii ,fo§neau de pustnici", dintre care unii erau inaintevazatori §i racatori de minuni, precum: Cuviosul Daniil Sihastru, Sfantul Vasile de la Moldovita, Epifanie de la Voro net, lnochentie

154

PATERICUL

ROMANESC

de la Probata ~i numero~i altii. Avea, de asemenea, duhovnici vesti!i, lucditori ai rugaciunii lui Iisus ~i stareti cu totul cuvio~i. La indemnul sau, in marile Manastiri Neam!, Putna, Bistrita, Probata ~i Moldovita, functionau vestite ~coli de monahi caligrafi, pictori, miniaturi~ti, traducatori ~i dascali invatati, care cre~teau ucenici ~i aparau credinta ortodoxa. Tot in aceste ~coli manastire~ti se pregateau tineri pentru preoti de mir la sate ~i ora~e. Marele mitropolit Gheorghe, eel dintai rugator catre Dumnezeu al Moldovei, era el insu~i un exemplu viu de sfintenie, de cuvio~ie, de smerenie ~i de iubire catre toti. Purta mare grija de copiii orfani ~i de vaduvele de razboi, care erau atat de numeroase in vremea sa. 0 grija deosebita avea ~i pentru zecile de mii de o~teni cazuti in desele razboaie. La porunca sa,' osemintele lor erac adunate la manastiri ~i biserici, iar numele lor erau scrise in marile pomelnice ctitore~ti. in ,anumite zile de peste an ~i mai ales la hramuri, se raceau in toata Moldova liturghii, parastase ~i praznice de ob~te pentru odihna sufletelor fericitilor ctitori ~i eroi ai neamului. In vara anului 1504, cfmd marele voievod ~tefan Voda al Moldovei s-a stramutat la ve~nica odihna, bunul mitropolit Gheorghe, insotit de sute de clerici, de mii de calugari ~i zeci de mii de credincio~i, 1-a condus la locul eel de veci din Manastirea Putna. Apoi, cu sfat de ob~te, ~i-a pus mainile pe cre~tetul fiului sau Bogdan, ungandu-1 damn al Moldovei (1504-1517). A~a s-a nevoit bunul pastor ~i parinte sufletesc al Moldovei, mitropolitul Gheorghe, timp de 34 de ani, pana in primavara anului 1511. Ajungand la adanci batraneti ~i simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, a luat marele ~i ingerescul chip al schimniciei cu numele de David ~i, binecuvantand pe toti, ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos.

MITROPOLITUL TEOCTIST II al Moldovei ~i Sucevei (t 1528) 17
Acest preacuvios stare! Teoctist impreuna cu mitropolitul Gheorghe al Moldovei (1477-1508) au indemnat pe marele damn ~tefan Voda al Moldovei sa zideasca la Neamt o biserica noua in cinstea inaltarii Domnului. Iar la 14 noiembrie, 1497, terminfmdu-se biserica, au sfintit-o in prezenta domnului ~i a zeci de mii de credincio~i, clerici ~i monahi din toata tara Moldovei.
lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 306; Pr. Mircea Pacurariu. lstoria Bisericii Ortodoxe Romiine, Sibiu, 1972, p. 104; Idem, ContribuJii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, rev. ,Mitropolia Moldovei", LI (1975), nr. 3-4, p. 221
17

S F I N TI

SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V - X V I

155

in anul 1500, rliposand episcopul Romanului, Vasile, cuviosul arhimandrit Teoctist de Ia Neamt a fast ales in locul sliu ,mitropolit" al Tlirii de Jos, llisand Ia Neamt o ob~te infloritoare. Si a pastorit episcopul Teoctist opt ani de zile Ia Roman, povatuind turma lui Hristos cu multa blandete ~i hdinind-o din invataturile Sfintei Evanghelii. Iar in anul 1508, retragandu-se din scaun mitropolitul Gheorghe, cu sfat de ob~te a fast ales episcopul Teoctist in locul sau. A~a a ajuns acest cuvios mitropolit parintele ~i ,invlitatorul Moldovei", sfetnicul domnilor ~i mangaietorul poporului, caci era ,barbat invatat ca nimeni altul" ~i slujea cu mare credinta Biserica lui Hristos. Timp de 20 de ani, cat a fast mitropolit al Moldovei, a randuit preoti la sate ~i stareti priceputi prin manastiri, incurajand mult viata duhovniceasca, invatatura, scrierea de carti, zidirea ~i pictarea sfintelor biserici. De asemenea, in anul 1522 a terminat de zidit ~i a sfintit noua Catedralli a Mitropoliei din Suceava, a~ezand in ea moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Tot el a uns ca domni ai Moldovei pe Steflinitli Voda, in anul 1517, ~i pe Petru Rare~. in anul 1527, flicandu-se Ia amandoi eel dintai sfetnic, parinte ~i duhovnic. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it, mitropolitul Teoctist se retrage din scaun la manastirea de metanie ~i se face schimonah, cu numele de Teodor. Apoi, binecuvantand pe fiii sai duhovnice~ti, a adormit cu pace la 15 ianuarie, 1528 ~i a fast inmormantat in pridvorul bisericii din Manlistirea Neamt.

SF ANTUL INOCHENTIE DE LA PRO BOT A (secolele XV -XVI) 18
in vechea Manastire Probata de pe Valea Siretului au trait, inca din secolul XIV, clilugari iubitori de Hristos ~i impodobiti cu multe daruri ~i fapte , bune. Dintre toate, precum insu~i numele manastirii o dovede~te, cea mai ale as a virtute din aceasta ob~te era dumnezeiasca dragoste. Unul dintre marii nevoitori ai Manastirii Probata de la sfar~itul secolului XV ~i ucenic al fericitului egumen Stahie a fast ~i Cuviosul Inochentie schimonahul. Dupa traditie, era fiu de tliran din partea locului. Apoi, lufmd crucea lui Hristos, s-a flicut caluglir iscusit in viata de ob~te, prin deslivar~ita ascultare, prin rugaciune ~i iubire de frati ~i era tuturor iubit pentru blandetea sa. Ziua ~i noaptea slavea pe Dumnezeu cu neadormite rugaciuni, cu post
Mitropolitul Dosoftei, op. cit., fila 151-152; Pr. prof. Liviu Stan, op. cit., p. 56; Vetre de ;:hastrie ... , op. cit.
18

156

PATERICUL

ROMANESC

indelungat ~i cu multe lacrimi care spall'i orice piicat ~i indumnezeiesc pe om. Si atftt a sporit cuviosul acesta, incat ~i flicator de minuni s-a flicut. Pentru aceea tuturor le era iubit ~i multi bolnavi se vindecau cu rugaciunile lui. Apoi s-a nevoit mai multi ani singur intr-o chilie pustniceasca din padurile apropiate, suferind multe ispite de la diavoli ~i ajungand la masura desavar~irii. A~a nevoindu-se in toti anii vietii sale ~i binepll'icand lui Dumnezeu, catre inceputul secolului XVI, Cuviosul Inochentie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, lasand in Probata mai multi ucenici. Pentru inalta sa traire duhovniceasca a fost cinstit in Moldova ca un adevarat sfant ~i rug at or. Sfinte Preacuvioase Parinte Inochentie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL PAHOMIE SCHIMONAHUL Ctitorul Manastirii Bistrita - Valcea (t c. 1520)
Spre sfar~itul secolului XV, binecredinciosul ban al Craiovei, Barbu Craiovescu, impreuna cu fratii sai au intemeiat Manastirea Bistrita de sub Muntele Pari'mg, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inzestrand-o cu odoare ~i toate cele de nevoie. Apoi, evlaviosul ctitor a actus din Serbia la manastirea sa cu mare cheltuiala moa~tele Sfantului Grigorie Decapolitul, flicatorul de minuni, ca sa fie spre mangaierea calugarilor ~i a poporului binecredincios. in traditie se spune ca sicriul cu sfintele moa~te a fost cumparat cu bani, dupa greutate. Dar Cuviosul Grigorie, Iasandu-se u~or la cantar, I -a co stat putin pe fericitul ctitor. in primul deceniu al secolului XVI, ctitorul Manastirii Bistrita a reinnoit ctitoria sa daramata de Mihnea Voda, adaugand chilii pentru calugari ~i o mica biserica pictata pentru bolnita, cum se vede pana astazi. Apoi fericitul ctitor, renuntand la toate pentru dragostea lui Hristos, s-a flicut schimonah in Manastirea Bistrita cu numele de Pahomie, intrecand pe multi cu nevointa sa. caci era foarte ravnitor la cele sfinte, milostiv ~i tuturor plecat. Se mai spune despre dansul ca, navalind turcii sa fure odoarele manastirii, cuviosul singur a luat sicriul cu moa~tele Sfantului Grigorie ~i 1-a ascuns intr-o pe~tera din munte, ca sa nu se lipseasca Tara Romaneasca de un dar ca acesta. Dupa ce Cuviosul Pahomie s-a ostenit multi ani in placere de Dumnezeu. ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul ~i ~i-a dat sufletul cu pace in mainile lui Hristos, Uisand in urma o manastire binecuvantata cu zeci de calugari.

-~

S F I N TI

SI

CUVI0

SI

DIN SEC0 LELE XV-XVI

157

CUVIOSUL PEON SIHASTRUL Muntele Ceahlau (secolele XV -XVI)
Marele sihastru ieroschimonahul Peon era cu metania din Schitul lui Silvestru, situat la nord de Muntele CeahHiu. Umplfmdu-se de ravna pentru dragostea lui Hristos, a sihastrit multi ani pe culmea unui deal din apropiere, devenind iscusit lucrator al rugaciunii ~i inaintevazator. Locul in care s-a nevoit se cheama pfma astazi ,Dealul lui Peon". Apoi, dorind sa urmeze marilor pustnici egipteni ~1 sma111, ~i-a tacut o coliba pe varful Muntelui Ceahlau ~i a sihastrit acolo mai mult de zece ani, slavind neincetat pe Dumnezeu, rugandu-se pentru lume ~i rabdand cu barbatie frigul iernii, vanturile cele iuti ~i ispitele diavolului. A adunat inca ~i cativa ucenici ~i a ajuns parinte duhovnicesc al tuturor siha~trilor din jurul Ceahlaului. Deci, vazand cuviosul ravna lor, a a~ezat un clopot ~i o toaca de lemn pe varful muntelui ~i a randuit sa se sune in fiecare zi ~i miez de noapte pentru de~teptarea Ia rugaciune a calugarilor ce se nevoiau in jurul muntelui. Dupa numele cuviosului, Ceahlaul s-a numit sute de ani ,Muntele lui Peon", popular ,Pionul", iar cele doua varfuri se numesc pana astazi , Toaca" ~i ,Panaghia". Tot el a randuit ~i zi de hram pentru Muntele Ceahlau, la 6 august, Schimbarea Domnului la Fata, asemenea Muntelui Athas, inaltand deasupra muntelui o mica biserica de lemn, unde se tacea Sfanta Liturghie. Cuviosul Peon a randuit ca la hramul muntelui sa se adune pe Ceahlau, o data pe an, toti siha~trii ~i credincio~ii din imprejurimi. Aici taceau priveghere de toata noaptea, savar~eau Sfanta Liturghie, se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele lui Hristos, mancau impreuna, apoi, dand lauda lui Dumnezeu, cobora fiecare la chilia sa. Astfel, acest mare parinte a tacut din Ceahlau un ,Athas romanesc, creand in Moldova o puternica traditie autohtona, care se pastreaza pana in zilele noastre, Ceahlaul fiind singurul munte din Carpati ~i Balcani care are zi de hram, ca ~i Muntele Athas. Spre batranete, Cuviosul Peon s-a stabilit in sihastria lui Silvestru, Ia poala muntelui, innoind in intregime schitul ~i adunfmd in ob~tea sa pana la 30 de calugari. De la el, sihastria lui Silvestru se nume~te pana astazi ,Manastirea Pionul" (Peon). Deci, ajungand la varsta de peste optzeci de ani ~i simtindu-se chemat de Hristos, a adormit cu pace ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti romani. Preacuvioase Parinte Peon, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

158

PATERICUL

ROMANESC

SFANTUL IERARH GHELASIE Mare egumen al Manastirii Ramet - Alba (secolele XV -XVI)
Manastirea Ramet din Muntii Apuseni, una din cele mai vechi manastiri a fost intemeiata pe la inceputul secolului XIII de vestitii eremiti ce se nevoiau in pe~teri pe valea paraului cu acela~i nume. In secolele urmatoare, Manastirea Ramet avea o ob~te destul de numeroasa ~i egumeni devotati, care aparau cu multa putere credinta ortodoxa in satele romane~ti transilvanene. Cuviosul Ghelasie ieroschimonahul a fost eel mai vestit egumen cunoscut al Manastirii Ramel, cinstit ca sfant in satele din Muntii Apuseni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, mai intai s-a nevoit ca sihastru pe valea paraului Ramel, deprinzand de la cei mai iscusiti eremiti me~te~ugul luptei duhovnice~ti. Apoi, curatindu-~i mintea de cugetele cele rele ~i invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in ob~te ~i a ajuns vestit egumen al Manastirii Rarnet. in traditia locului se spune ca Sfantul Ghelasie avea doisprezece ucenici, cu care impreuna se ruga ~i impreuna postea, savar~ind sfanta slujba cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. In toata saptamana, egumenul Ghelasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea racea priveghere ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Numai sambata ~i Durninica mfmca impreuna cu calugarii la trapeza rnanastirii. Acest cuvios egumen era, de asemenea, mare parinte duhovnicesc a! siha~trilor din Muntele Ramet ~i al satenilor din Tara Motilor. in posturi cerceta pe toti siha~trii ce se nevoiau in pe~teri ~i el insu~i se ostenea la rugaciune impreuna cu dan~ii. Apoi cobora in manastire unde il a~teptau credincio~ii ~i mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau ~i multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de duhuri rele, ~i cu rugaciunea lui se vindecau, caci avea mare dar de la Durnnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii numita Hopati ~i fiind mare aqita, incat toti sufereau de sete, Cuviosul Ghelasie a cazut la rugaciune ~i indata au aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre ~i se cheama ,Izvorul Cuviosului Ghelasie". Multi sateni iau apa din acest izvor pentru sanatate ~i binecuvantare. Alta data, urcand cuviosul in poiana cu asinul sau la adunat fan, ~i-a cunoscut dinainte sfar~itul. Deci, rugandu-se mult, ~i-a chemat ucenicii poruncindu-le sa traiasca in desavar~ita dragoste, sa iubeasca biserica ~i sa
romane~ti,

S F I N TI

~

I C UVI0

.S I

DIN SEC 0 LELE XV-X VI

159

fuga de betie ~i desfrfmare. Apoi, sarutfmdu-i pe toti, ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. In traditia mfmastirii se spune ca, in ceasul cfmd cobora asinul de pe munte cu trupul Sffmtului Ghelasie, au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii ~i multi bolnavi se vindecau la mormantullui. Potrivit unei insemnari de pe vechea fresca din biserica, Cuviosul Ghelasie a fast hiratanit episcop ~i a pastorit, atat ab~tea monahilar de la Ramel, cat ~i Arhiepiscopia Ortodoxa a romanilor din Transilvania. In vara anului 1924, venind paraul mare, a dus in vale multe oase din cimitirul mfmastirii. Atunci ~i craniul Sfantului Ghelasie, fiind scos din marmant, s-a aprit in fereastra bisericii vechi ~i se pastreaza cu cinste in sfantul altar, spre mangaierea credincia~ilor. Sufletul sau in cer este numarat in ceata Cuvio~ilor Parinti. Pentru sfintenia vietii lui, Sfantul Ierarh Ghelasie a fost canonizat de Sfantul Sinod la 20-21 iunie, 1992, fiind praznuit la 30 iunie.

MITROPOLITUL TEOFAN I al Moldovei §i Sucevei (t 1546) 19
Mitropalitul Teofan I, eel mai aprapiat colaborator ~i sfetnic al lui Petru a fast parinte ~i pastor duhovnicesc al Moldovei timp de 12 ani. Era cu metania din Manastirea Varone!, fiind unul din cei dintai ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. Primind o aleasa cre~tere ~i formare duhovniceasca de la dascalul sau ~i avand multa cuno~tinta de carte in ~coala de la Varanet, in anul 1522 s-a invrednicit a fi ales episcap al Eparhiei Radauti. Timp de peste 10 ani de zile, episcopul Teofan a pastorit bine turma lui Hristos, aparand dreapta credinta, racand mila cu cei saraci ~i ca~tigand pe tati cu blandetea ~i dragastea sa. In anul 1534, ramanand vacant scaunul Sucevei, voievodul Petru Rare~, cu sfat de ab~te, 1-a ales mitrapalit al tarii. Astfel, timp de inca 12 ani, acest bland pastor a pavatuit paporul Maldavei pe calea mantuirii, racandu-se tuturar pilda de smerenie, de rabdare ~i de statarnicie duhavniceasca. Ca mitrapalit lua apararea celor asupriti ~i era nelipsit de la sfintele slujbe ~i din sfatul tarii unde era intatdeauna ascultat.
Rare~,
19 Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, Contribufii la istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. , Mitropolia Moldovei", LI '1975), nr. 3-4, p. 224-225

160

PATERICUL

ROMANESC

Acest mitropolit a format in Moldova, la mitropolia din Sucea~a, cea mai vestita ~coaHi de pictori in fresca, printre care straluceau me~terul Drago~ Coman ~i zugravul Toma din Suceava. Tot la indemnul lui, voievodul Petru Rare~ a zidit din nou ~i a reinnoit mai multe biserici ~i manastiri, ca: Manastirea Humor (1530), Manastirea Moldovita (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica Sfantul Dumitru din Suceava (1535), Manastirea Probata (1527), Manastirea Bistrita (1541-1546) ~i altele. De asemenea, a rfmduit stareti din cei mai ale~i in manastiri ~i a dezvoltat ~colile de copi~ti ~i caligrafi de la Putna, Neamt, Bistrita, Probota ~i Moldovita. In aceste laca~uri de rugaciune ~i de inalta traire duhovniceasca ale Moldovei s-au copiat ~i s-au tractus, cu binecuvantarea mitropolitului Teofan I, numeroase carti de cult ~i scrieri ale Sfintilor Parinti. Tot aici erau vestite ~coli de psaltichie ~i de formare a tinerilor pentru preoti la sate. Cu porunca ~i cheltuiala acestui evlavios mitropolit s-a pictat in fresca pronaosul bisericii de la Voronet, dupa cum arata inscriptia din interior: ,Aceasta tinda a infrumusetat-o ~i aurit-o Teofan, arhiepiscop al Moldovei in anul 1540, luna iulie, 12. Ve~nica lui pomenire" 20 . Iar in anul 1543 doneaza Manastirii Voronet un ,Praxiu" (Faptele Apostolilor), scris pe pergament de diaconul Mihail. Astfel, bine povatuind turma lui Hristos §i innoind multe sfinte altare, in vara anului 1546, mitropolitul Teofan I s-a mutat la cele ve~nice §i a fost inmormamat in biserica Manastirii Voronet, alaturi de Sfantul Daniil, parintele sau duhovnicesc.

EPISCOPUL MACARIE AL ROMANULUI ( t 15 58) 21
Acest venerabil ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai ales §i invatat episcop al Romanului din secolul XVI. Era cu metania din Manastirea Neamt, unde din copilarie se nevoise dupa voia lui Dumnezeu, ca ucenic al mitropolitului Teoctist II (1510-1528). Vazandu-1 arzand pentru dragostea lui Hristos §i plin de intreaga intelepciune, parintele sau duhovnicesc, pe atunci egumen al marii lavre, 1-a
20 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957; Pr. prof. M. Pacurariu, ContribuJii Ia istoria Mitropoliei Moldovei fn secolul XVI, in rev. ,Mitr. Moldovei", 1975, nr. 3-4, p. 226-231 21 Istoria Bisericii Onodoxe Romilne, vol. I, Bucure~ti, 1957, p. 346-347; Pr. prof. Mircea P!icurariu, lstoria Bisericii Ortodoxe Romilne, Sibiu, 1972, p. 107-108

S FIN T I

S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV -XV I

161

incredintat celor mai buni dascali ~i duhovnici nemteni. Astfel, timp de mai multi ani, monahul Macarie a deprins bine cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i limbile greaca ~i slavona. Iar de la cuvio~ii calugari a deprins frica de Dumnezeu ~i ravna de a sluji Biserica pana la jertfli. invrednicindu-se de darul preotiei, arhimandritul Macarie a devenit egumen al Manastirii NeamtD in anul 1508, in locul parintelui sau Teoctist, ales episcop al Romanului . .Si a povatuit cuviosul lavra Neamtului timp de 23 de ani, flicandu-se tuturor pilda de ascultare, blandete, intelepciune ~i statornicie. El a dat o mare dezvoltare ~colii catehetice ~i de gramatica din manastire, in care s-au format zeci de duhovnici, egumeni, episcopi, dascali ~i cuvio~i siha~tri. Multi dintre ei se indeletniceau cu rugaciunea lui Iisus, altii cu copierea cartilor de cult, precum era monahul Teodor Mari~escul, iar altii traduceau operele Sfintilor Parinti, fiind buni cunoscatori ai scrierilor patristice. Vestea despre petrecerea ~i intelepciunea Cuviosului egumen Macarie se raspandise in toata Moldova ~i multi il aveau de sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Auzind de aceasta Petru Rare~, in primavara anului 1531, 1-a ales episcop al Romanului ~i parinte sufletesc al familiei sale. Apoi 1-a rugat sa scrie Cronica Moldovei intre anii 1504-1541, pe care a scris-o cu multa iscusinta, caci nu era alt ierarh mai invatat in tara pe acea vreme. Episcopul Macarie ducea o viata cu totul aleasa, in rugaciune, in post ~i milostenie, purtand mare grija pentru mantuirea sufletelor omene~ti. La episcopie a infiintat o ~coala de cateheti pentru preoti de mir ~i a innoit multe biserici prin sate. Apoi cerceta parinte~te pe credincio~i, sflituind ~i mangaind pe toti. Pentru ni~te fapte bune ca acestea, ucenicul sau Eftimie, egumen de Neamt, il numea ,preacuratul arhiereu ~i dascal al Moldovei", iar altii ii ziceau ,preainvatatul episcop Macarie Cronicarul". Vazand Schitul Bogdane~ti-Falticeni aproape in paragina, episcopul Macarie a zidit din temelie, cu ajutorul lui Petru Rare~, Manastirea Ra~ca, intre anii 1542-1550. Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae a fost apoi impodobita cu fresca in interior ~i exterior' cu chilii ~i ~coala manastireasca. Acest mare ierarh a flicut din ctitoria sa o vestita ob~te isihasta cu peste 60 de monahi, toti lucratori ai rugaciunii lui Iisus, din care unii au ajuns sa fie numarati printre sfinti. Cel mai cuvios ucenic al episcopului Macarie a fost desigur ,loan de Ra~ca, arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". A doua ctitorie a episcopului Macarie a fost Catedrala episcopala din Roman, pe care domnul Moldovei o rezide~te din temelie, la indemnul sau, intre anii 1542-1550. Tot cu sfatul lui s-a pictat catedrala, s-a format o

162

PATERICUL

ROMANESC

frumoasa biblioteca episcopala ~i s-au copiat de catre ucenicii sai mai multe opere ale Sfintilor Parinti. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 60 de ani, din care 27 de ani ca stralucit pastor al ,Mitropoliei Tarii de Jos", evlaviosul episcop Macarie ~i-a dat sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos, in toamna anului 1558, ~i a fost inmormantat la Manastirea Ra~ca. Multa vreme, ucenicii sai i-au continuat, in Moldova ~i Transilvania, nevointa ~i opera sa.

IEROMONAHUL AMFILOHIE Primul egumen al Manastirii Pangarafi (t 1570)
Ramanfmd Schitul Cuviosului Simeon de la Pangarati multa vreme :Iadi egumen, in anul 1514, a venit de la Manastirea Moldovita un ieromonah ~i dascal invatat, anume Amfilohie. Acesta a povatuit Sihastria lui Simeon timp de 52 de ani, marind numarul calugarilor la 40 de rugatori ~i :Iacandu-se tuturor parinte ~i dascal luminat ~i sfant. insa, neavand schitul biserica incapatoare, s-a rugat Cuviosul Amfilohie multa vreme Sfantului Mucenic Dimitrie sa-i trimita un om milostiv pentru a-1 ajuta sa zideasca o biserica noua din piatra. Pe la anul 1560, spune traditia, zabovind domnitorul Alexandru Lapu~neanu la Piatra Neamt, i s-a aratat marele mucenic in vis ~i i-a poruncit sa zideasca o biserica de piatra la Schitul lui Simeon. A~a s-a innoit aceasta sihastrie sub egumenia lui Amfilohie, luand denumirea de Manastirea Pangarati. Apoi, ieromonahul Amfilohie, intemeind aici ob~te cu inalta viata duhovniceasca ~i lasand buna randuiala, s-a retras la metanie, a primit ingerescul chip al schimniciei cu numele de Enoh ~i, mai traind 4 ani, a adormit cu pace in anul 1570, septembrie 7, cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. lata ce scrie ieromonahul Anastasie, egumenul Manastirii Moldovita, despre sfar~itul minunat al Cuviosului Amfilohie: , ... Acestea toate mi le-au spus mie parintele Amfilohie, staret de la Sfanta Manastire Pangarati, mie, smeritului ieromonah Anastasie de la Manastirea Moldovita, mult pacatosului ~i intru tot netrebnicului, ca mare dar a luat batranul Amfilohie mai inainte de mutarea sa, ca vremea ~i ziua mutarii sale au spus mie, smeritului Anastasie, ~i nimenea sa nu fie necredincios ca sa nu cada in ispita, ca intru adevar toate acestea adevarate sunt. Acestea toate le-arn scris pentru ca sa nu se uite mai pre urma, in urma acestui neam, ~i oricine vor vrea, sa ravneasca acestor Sfinti Parinti.

ca sa ne nevoim intru pocainta ~i intru marturisire sa petrecem totdeauna. dar la manastirea noastra Moldovita. de monahul Metodie. cei ce vietuiesc intru dreapta credinta. ~i cum vom da raspuns pentru pacatele noastre. dupa !agliduinta Lui cea nemincinoasa. Enoh. ~i in schima. precum au zis Sfantul Grigorie Teologul. de unde au luat chipul ingeresc. ~i intru toata lumea dreptcredincio~i domni. celor de mijloc. Amfilohie. ~i cu cinste s-au ingropat de ucenicii sai. Jar pomenirea lui s-au a~ezat sa se facli in ziua Na~terii Nasclitoarei de Dumnezeu. ~i sfar~itul vietii sale bine au sfar~it. ca fratilor. sa ne nevoim pana la ie~irea noastrli. ca nu este nimic nearatat inaintea lui Dumnezeu. Si iara (alte) trei porunci: cum va sa cerce Dumnezeu credinta dreapta de la suflet. ca fiilor. 56 de ani (in calugarie). Si tuturor ortodoc~ilor cre~tini. Dupa sfinte poruncile Lui totdeauna a umbla. Numai mila lui Dumnezeu ~i acoperamantul Preacuratei Maicii Lui sa ne acopere pre noi pacato~ii pana la sfar~itul veacului. dupa biografia originalli a egumenului . septembrie 8. ~i El ne va judeca in ziua cea de apoi. prin rugaciunile acestui sfant parinte. Pentru aceasta sa nu ne ru§inam de marele nume. Si de toti anii lui au avut 83 . la ~apte ceasuri din noapte. septembrie 7. dupa cum singur ~i-au aratat mutarea. ca pentru Hristos ne numim cre~tini. ~i celor tineri. toate goale vor fi faptele noastre inaintea noastra. s-au mutat la ve~nicele llica~uri la leat 7079 (1570). Si sa avem in mintea noastra aceste trei porunci: cum va vrea sufletul nostru sa se desparta de trup. 30 (9) intitulat Carte cu multe aduniituri din Scripturi copiat la . sa acopere Domnul pe toti ortodoqii domni ai Moldovei. 4 ani. pana la sfar~itul nostru. Si au vietuit staretul Amfilohie. ca parintilor. Din toate. ziua ~i noaptea. in zilele lui Bogdan voievod. dupa cum ne invata Sfanta Evanghelie. Acest sfant staret al acelui loc. Ci toate vor fi de fata. ~i cum va vrea sa intampine pe Hristos in vazduh.. celor batrani.. parinti ~i frati. care din schimnicie s-au numit Enoh. Si. luandu-~i plata ostenelilor sale de la dreptul Judecator. cei ce s-au invrednicit a domni intru acest pamant. care sunt turma lui Dumnezeu. in toti anii pana va fi sfanta manastire (Panglirati) iar nameastnic (egumen) in locul lui s-au pus preotul Teodor de la Manlistirea Bistrita" 22 • 22 Extras din manuscrisul nr. ~i adevarul din (de pe) limba ~i curatia trupului. Ca au dat tarana taranei ~i s-au dus in calea cea lung a a parintilor. ca acolo faptele se vor intreba ~i gandurile se vor ispiti.SFI NTI $I C UV 10$ I DIN SEC OLELE XV -XV I 163 Pentru aceasta rna rog. precum ne va invrednici Duhul Sfant. de blestemul legii ~i din mana diavolului ne-au izbavit. care ne-au rascumparat cu cinstit sangele Sau.\fanastirea Agapia Veche in 1808.

Ilia~ Rare~ (1546-1551) petrecerea egumenului Grigorie. 23 Ibidem . iar altii. sihastru ~i sfant moldovean. neobositul ierarh a inviorat Anastasie. ascultarea. intreaga intelepciune. atat in interior. smerenia. cu sfat de ob~te. Acest egumen a contribuit eel mai mult la formarea unei vestite ~coli de zugravi moldoveni. cat a pastorit turma lui Hristos. scrisli in anul 1570 Ia Manastirea Moldovita. cuno~tinta Sfintelor Scripturi ~i dragostea de oameni. pe care o conduce cu multa ravna ~i pricepere timp de 23 de ani (1523-1546). din care unii erau duhovnici renumiti. Ca ucenic al celui mai mare duhovnic. rugaciunea ~i buna chivernisire a casei Domnului. Sub egumenia ieromonahului Grigorie Ro~ca. In timpul sau au stralucit in Probata doi mari cuvio~i parinti purtatori de Dumnezeu.Craiova. cu rugaciunile Sfantului Parintelui nostru Daniil eel Nou". altii rugatori iscusiti. Ob~tea numara aproape 100 de monahi. cum nu mai fusese pana atunci in Moldova. A deprins. pe o Evanghelie daruita Voronetului. Unii dintre ace~ti zugravi anonimi erau monahi ~i ucenici ai marelui staret. in anul 1546 i1 alege. de asemenea. in anul 1523 a fost numit egumen al Manastirii Probata. Tot prin grija sa. Manuscrisul se aflli astlizi in biblioteca Mitropoliei Olteniei . mitropolit al Moldovei.164 PATERICUL ROMANESC MITROPOLITUL GRIGORIE RO~CA al Moldovei §i Sucevei (t 1570) 23 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost unul dintre cei mai apropiati ucenici ai Cuviosului Daniil Sihastrul. Pentru viata sa imbunatatita. traducatori ~i buni caligrafi. zugravi de biserici. dascali de limbi straine.din frageda copilarie m-am ragaduit lui Dumnezeu. cat ~i pe dinafara. din neamul caruia se tragea. Fiind ruda cu voievodul Petru Rare~. la indemnul sau. Era originar din nordul Moldovei. Manastirea Probata a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca ~i culturala. anume Sfintii Inochentie ~i Eustatie. biserica Manastirii Probata este pictata in intregime. domnul Moldovei innoie~te in intregime biserica ~i chiliile manastirii. Catre sfar~itul secolului XV (1490) a fost adus in ob~tea Manastirii Voronet de catre Cuviosul Daniil egumenul. A se vedea ~i Pomelnicul ctitoricesc aJ Mfinastirii PfingaraJi. ca . tanarul Grigorie invata din copilarie de la dascalul sau nevointa duhovniceasca. Timp de 6 ani. Despr~ acesta insu~i mitropolitul Grigorie scria mai tarziu. alegandu-~i aici locul de ve~nica odihna. randuiala slujbelor. Vazand domnul Moldovei.

Caci era parinte sufletesc al multor egumeni ~i duhovnici. insa. traducatori in grai romanesc ~i priceputi in Sffmta Scriptura. in anul 1551. cu smerenia. sa se retraga din scaun la manastirea de metanie. ajungeau pana in Maramure~ ~i in toata Transilvania. 1570. cum nu este alta mai frumoasa in JarlL Iar la intrare a poruncit sa se picteze alaturi de portretul sau chipul Cuviosului Daniil Sihastrul. Tot el a pus ~i o frumoasa piatra de mormant deasupra moa~telor marelui sau dascal ~i parinte sufletesc. ducand ~i aducand manuscrise dintr-o parte in alta. Datorita acestui ierarh ~i ucenicilor lui. Timp de inca 19 ani de zile. oameni de rand ~i dregatori de tara. unde se traduceau carti in limba romaneasca ~i unde se Iuera staruitor la formarea Iimbii nationale ~i la introducerea ei in cultul nostru ortodox. in aceasta vreme ~i viata isihasta a luat o mare amploare. indeosebi in jurul Voronetului. mitropolitul Grigorie a fost raclie ~i candela nestinsa in aceasta ob~te ~i in toata Moldova de nord. neobositul ierarh a adaugat un pridvor nou la biserica Manastirii Voronet ~i a pus pe cei mai vestiti zugravi ai Moldovei s-o impodobeasca cu fresca exterioara. au silit pe marele mitropolit.Codicele Voronetian" ~i . cu binecuvantarea mitropolitului Grigorie. a randuit stareti vrednici. cu aureola de sfant. De asemenea. aparand cu toata puterea sfanta credinta ortodoxa. Mitropolitul Grigorie este considerat chiar fondatorul unei ~coli de copi~ti ~i traducatori la Voronet. cu cheltuiala arhiepiscopului Grigorie. . Monahii de Ia Voronet. a zidit biserici prin sate ~i a povatuit cu pricepere oile cele cuvfmtatoare pe calea mantuirii. al Manastirilor Slatina ~i Agapia ~i in Mun!ii Rarau ~i Ceahlau. mitropolitul Sucevei. siha~tri. Tot la porunca lui s-a copiat pentru Manastirea Voronet un Tetraevangheliar in anul 1551 . . Voronet. s~au pastrat ~i copiat aici doua din cele mai vechi manuscrise romane~ti. s-a stramutat la ve~nicele laca~uri in varsta de peste 90 de ani ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii innoite de el. cu mana mult pacatosului diacon Mihail" . nestatornicia vremurilor ~i desele schimbari de domni. dupa Stefan eel Mare ~i Sffmtul Daniil Sihastrul. Ajungand la adanci batraneti ~i pregatindu-~i singur mormantul. Faima acestui mitropolit a atras numero~i monahi in ob~tea Manastirii Voronet. pe toti invatand ~i folosind cu cuvantul ~i cu fapta.SF INTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV -XVI 165 viata calugareasca in manastiri. cu barbatia.Psaltirea Voronetiana". cu indemnul ~i cu multa sa intelepciune. rudenia sa. Grigorie Ro~ca. unde se studiau textele biblice ~i scrierile Sfintilor Parinti. vrednicul ierarh ~i parinte al Moldovei. cunoscatori ai limbilor greaca ~i slavona. dintre care unii erau iscusiti cronicari. Ia 5 februarie. mitropolitul Grigorie Ro~ca este considerat al treilea ctitor al Manastirii Voronet. Astfel.

apoi in zori de ziua iara§i se de~teptau. un kilometru mai sus de Agapia Veche. Ei sihastreau in muntele numit pana astazi . vazand asprimea vietii lor. dadeau lauda lui Dumnezeu ~i i§i continuau nevointa. Nevointa aceasta a fost continuata pana la sfar§itul secolului XVIII ~i este unica in isihasmul romanesc.Parintilor. in locul celei vechi. croci ~i alte rucodelii calugare~ti. Petru Rare~. Nevointa acestor cuvio~i parinti era tacerea desavar~ita. . Caci pustnicii din Sihastria Agapiei ~i mai ales cei din Muntele Scaunele erau mari lucratori ai rugaciunii lui lisus ~i cei mai vestiti nevoitori din Muntii Neamtului. pe la inceputul secolului XVI. noi nu avern vreme sa ne rugam lui Dumnezeu. lini~tea. Din banii obtinuti. pe care apoi le trimiteau spre vanzare la Targu Neamt. Rugati-va sfintiile voastre pentru noi ~i nu va mai truditi atat cu lucrul mainilor. in prima sa domnie (1527-1538). i-au intalnit intr-o zi cativa boieri din sfatul tarii.Muntele Scaunele". situat pe obcina. pustnicii coborau la biserica schitului din poiana.166 PATERICUL ROMANESC SIHASTRII DIN MUNTELE SCAUNELOR Sihastria Agapia Veche (secolele XV -XVI) Printre ucenicii Cuvio~ilor Agapie ~i Eufrosin erau unii atat de ravnitori in nevointa pustriiceasca. le-au zis: . Ace~ti siha~tri lucrau de obicei co~uri din alun. se imparta~eau ~i iara~i se retdigeau in padure. incat doreau sa urmeze marilor asceti din pustiul Egiptului. Spre sarbatori. insu§i a binevoit. osteneala trupului ~i neincetata rugaciune. ca suntem invaluiti de grijile acestei lumi. verdeturi. privegherea de toata noaptea. sa zideasca o biserica noua cu hramul Schimbarea la Fata. metanii de lemn. care erau la vanatoare. Despre ace~ti cuvio~i se spune in traditia locului ca. iar noaptea se a§ezau pe un fel de scaune sau lavite de lemn fixate in trunchiuri de brad §i impleteau co~uri din nuiele de alun. ascultau Sfanta Liturghie. ucenicii le cumparau paine. unde raceau priveghere de toata noaptea. despre ace~ti cuvio~i siha~tri de la Agapia Veche.Scaunele". in deplina lini~te §i tacere. De la scaunele acestor siha~tri s-a numit ~i locul . la asfintitul soarelui manca fiecare putini pesmeti ~i legume. Deci. dupa miezul noptii atipeau cateva ore pe aceste scaune.La Scaune" sau . iar noi va vom trimite intotdeauna cele de nevoie vietii! Auzind domnul Moldovei. Nevointa siha~trilor din Muntele Scaunele era aceasta: toata ziua lucrau cu mainile ~i rosteau rugaciunea lui Iisus. ~iacuri pentru haine §i cele strict necesare vietii.

a strabatut multe osteneli calugare~ti. 16-19. Cuno~tea bine Pr. Astfel. Darangli. Chipuri de cillugari fmbunataJiJi din mtmastirile nemfene. cit. Liviu Stan. a fost Cuviosul Eustatie schimonahul.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I DI N SEC0 LE L E XV-XVI 167 nstptte prin alunecarea terenului. auzind de petrecerea monahilor din chinovia Probotei ~i mai ales de nevointa Cuviosului Inochentie. savar~ind bine cuvantul Evangheliei lui Hristos ~i ajungand la masura dascalului sau. in putini ani. cit. atat de Dumnezeu. op. a ajuns in putina vreme calugar sporit ~i cantaret iscusit. Ioanichie Balan. prof. mss. op. Apoi. invatand de la toti frica de Dumnezeu ~i intrecand pe multi cu smerenia. cat ~i de oameni. Acesta. formand o ob~te calugareasca vestita in toata Moldova24 • SFANTUL EUSTATIE DE LA PROBOTA (secolul XVI) 25 Un alt cuvios monah din ob~tea Manastirii Probota. Pentru o nevointa ca aceasta se invrednicise de darul facerii de minuni ~i era iubit... op. a lasat toate ~i i s-a facut ucenic. Desigur. ostenindu-se multi ani intr-o chilie pustniceasca din codrii seculari ai manastirii. p. 46 25 Mitropolitul Dosoftei. cit. Era originardin satele de pe Valea Siretului. cu rugaciunea ~i cu nemuritoarea dragoste. mitropolitul Dosoftei s-a inchinat la moa~tele ambilor sfinti. Luand de tanar jugul lui Hristos in ob~tea Manastirii Putna ~i invatand carte in ~coala de gramatica ~i de psaltichie de aici. Pr. Astfel. incetul cu incetul. ~i era desavar~it urmator al faptelor lui. p. p. 56 24 . fila 151-152. Inochentie ~i Eustatie.. Cuviosul Eustatie s-a stramutat la cere~tile laca~uri ~i s-a numarat in ceata Sfintilor Parinti. siha~trii s-au coborat din munte ~i s-au a~ezat in Schitul Agapia Veche. Ierom. N. CUVIOSUL ANTONIE PROTOPSALTUL Manastirea Putna (secolul XVI) Ieromonahul Antonie Protopsaltul era unul din ucenicii vestitului dascal ~i protopsalt Eustatie de la Putna.. cinstit de popor ~i trecut de mitropolitul Dosoftei in randul sfintilor romani. el insu~i fiind cu metania de la Probota. Caci fiecare se folosea de rugaciunea ~i sfintenia vietii lui.

sub supravegherea egumenului Paisie. biblioteca Manastirii Putna. Era inca duhovnic iscusit. 1957 . Intre anii 1546-154 7. iar biserica veche este neincapatoare. Tetraevanghelul de la Humor. 1541-1546). nr. Cuviosul Antonie Protopsaltul de la Putna a scris o carte cu alese cantari biserice~ti. Tot 26 Prof. Era inca preot ~i duhovnic iscusit. El se nevoia din tinerete in aceasta manastire. I. ob~tea Manastirii Humor 1-a ales egumen in anul 1528. Cuviosul Antonie impodobea biserica cu cele mai frumoase cantari. ~i era vestit in toate manastirile din Moldova de nord. Bucure~ti. dascalul sau. Zidirea bisericii a inceput in anul 1530. Vazand cuviosul ca ob~tea sa se mare~te. povatuind multe suflete la limanul mantuirii. cit. ostenindu-se ziua ~i noaptea cu postul. Petru Rare~. 463-46o. Dupa trecerea din viata a ieromonahului Eustatie. val. CUVIOSUL PAISIE IEROMONAHUL Egumen al Manastirii Humor ( s e c o l u I X V I ) 26 Ieromonahul Paisie a fost egumen ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Humor in timpul domniei lui Petru Rare~. cu rugaciunea ~i cu smerita ascultare. Iar la marile praznice ~i la hramul manastirii. la ~coala de muzica psaltica de la Putna.168 PATERICUL ROMANESC limbile greaca ~i slavona ~i copia cu indemanare carti de folos sufletesc ~i de cantari pentru strana. dascal ~i bun caligraf. s-a invrednicit de darul preotiei. bine nevoindu-se ~i Iaudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea mai mult de 50 de ani. ajungand dascal ~i protopsalt in locul lui. monahul Antonie. lstoria Bisericii Ortodoxe Ronuine. a hotarat sa zideasca o noua biseridi in cinstea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. . 576. mss. a scrie ~i a Iauda pe Dumnezeu. Bratulescu. V. ieromonahul Antonie Protopsaltul s-a savar~it cu pace. adaugandu-se in ceata fericitilor parinti. Pentru o nevointa ca aceasta. Deci. 1-a ales de sfetnic ~i parinte duhovnicesc ~i asculta sfaturile lui ~i multe lucruri tacea cu binecuvantarea lui.prin vointa ~i cu ajutorul dreptcredinciosului domn Petru (Rare~) Voievod" ~i cu cheltuiala logotatului Teodor Bubuiog. domnul Moldovei (1527-1538. ca in vremea Bizantului de altadata. p. In jurul bisericii · noi s-au zidit chilii de piatra unde se nevoiau peste 40 de cuvio~i dilugari. la praznicul Adormirii Maicii Dornnului. Auzind de petrecerea egumenului Paisie. art.. ~i s-a sfar~it in acela~i an. incat multi calugari ~i tineri de prin sate invatau de la dansul a citi. dupa care se invata ~i se cfmta la ~coala de psaltichie de aici.

Petru Rare~ fiind izgonit la Ciceu ~i manastirile fiind jefuite. El i~i avea chilia intr-o poiana mare. Cronica Tiirii Moldovei. CUVIOSUL PAHOMIE SIHASTRUL intemeietorul Manastirii Slatina (secolul XVI) 28 In prima jumatate a secolului XVI.atat pe dinauntru. Astfel.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 169 aici. il tinu Ia el atata timp cat a fost in Cetatea Ciceului. calugarii din Humor. in anul 1535. adica steagul Tarii Moldovei ~i a venit cu bine Ia preasllivita cetate de scaun Suceava.S. Si cand s-a dus in tara turceasca 1-a luat pre acesta iara~i cu sine Ia Tarigrad ~i 1-a JinUI ~i acolo in mainile sale. a cautat sa impodobeasca cu fresca noua biserica. fiind el insu~i bun pictor miniaturist. ". in zilele domnului Petru Voievod. iar vestitul Tetraevanghel donat de ~tefan eel Mare (1473) 1-a trimis prin doi calugari la Ciceu. Cuviosul Paisie. Neculce. ce se chema Pahomie. (Extras din rev. luandu-1 cu sine ~i in mainile sale. egumenul Paisie a ascuns in padure odoarele bisericii. Trecand nu multa vreme in tara turceasca. am trimis acest Tetraevanghel in tara ungureascli Ia Cetatea Ciceului. impodobind biserica cu fresca de o rara valoare duhovniceasca §i iconografica. Pomelnicul ctitoricesc a/ Maniistirii Slatina . egumen fiind pe atunci Paisie ieromonahul eel care 1-a trimis Ia Ciceu". nr. 27 lata mai jos insemnarea de pe acest Tetraevanghel: . p.M. s-a milostivit Dumnezeu . . traditia !ocala. 463-466) 28 I. Cuviosul Paisie ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu catre jumatatea secolului XVI. prin mana celui mai bun pictor ce se gasea atunci in Moldova. 17. Si cand s-a intamplat domnului Petru Voievod sa iasa din domnie. Si a dat iara~i acest Tetraevanghel Sfintei Manastiri a Humorului pentru sufletul sau ~i pentru sufletul parintelui sau.i Preacurata lui Maica ~i a daruit lui coroana domniei.Poiana lui Pahomie". Si s-a inspaimantat toata tara. mult nevoindu-se ~i rabdand cu barbatie necazurile acestei vieti. In anul 1538. Stefan Voievod eel Batran. egumenul Paisie a intemeiat o ~coala manastireasca pentru dilugari ~i preoti de mir. luand din nou scaunul Moldovei. Dupa patru ani. iar noi. lini~tita. Petru Rare~ incredinteaza acest Tetraevanghel in mainile egumenului Paisie27 • Astfel. .M. cu partile de rasarit ~i cu cele tatare~ti ~i cu cele muntene~ti asupra acestei biete Tliri a Moldovei. zugravul Toma din Suceava impline~te dorinta egumenului Paisie. el trecu in tara ungureascli ~i ajunsese Ia Cetatea sa Ciceul ~i a gasit acest Sfant Tetraevanghel acolo ~i.in anul al patruzeci ~i ~aselea peste ~apte mii s-a intamplat sa se ridice imparatul turcesc cu toata tara sa. 7-811%6. situata l·a nord de actuala manastire. s-a nevoit pe valea paraului Suha Mica.. numita pana astazi . un sihastru sfant ~i racator de minuni. cat ~i pe dinafara". comuna Slatina-Suceava. din cauza groazei ce cuprinsese tara. ca sa fie spre ajutor ~i mfmgaiere voievodului pribeag. cu dascali de greaca ~i slavonie ~i cu iscusiti caligrafi. 1975. lasand in urma numero~i ucenici. ca sa fie iarli~i domn a! Tarii Moldovei ~i a! cre~tinilor ~i a venit cu turcii ~i a Juat sceptrul. p.

Nevointa Cuviosului Pahomie era a~a de inalta. vindeca bolile ~i izgonea duhurile necurate cu rugaciunile sale. a descoperit Cuviosul Pahomie o minune ca aceasta: In fiecare noapte spre Duminici ~i sarbatori. dupa apusul soarelui. a~ezand altarul pe locul unde se afla acel paltin. rugandu-se cu lacrimi. iar inima lui permanent ardea de dragostea lui Hristos. jos in poiana. biruind cuviosul cursele vrajma~ului. intre anii 1553-1559. cand se fac slujbe in biserici. dupa multi ani de nevointa ajunsese la mare odihna duhovniceasca. de altfel. a zidit aici o frumoasa manastire. Apoi. ca. s-a stramutat in ceata sfintilor. Deci.Izvorul Cuviosului Pahomie". Domnul Moldovei. camand troparul Schimbarii Domnului la FatlL Deci. frigul ~i toata nevoia firii. A~a a luat fiinta Manastirea Slatina. El venea. deja exista o mica sihastrie. vedea cuviosul multe lumini aprinse intr-un paltin mare. la cere~tile Hica~uri. iar deasupra lui auzea cor lngeresc. desigur. nalucirile cele de noapte. binepHicand lui Dumnezeu. . mai traind putin. voind Domnul sa intemeieze o manastire in aceste locuri. Deci.170 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Pahomie. cu mainile ~i mintea inaltate la Dumnezeu. ascultand indemnul Cuviosului Pahomie. era cu metania din Manastirea Voronet. Astfel. Aici. s-a retras la lini~te in codrii de pe valea parfmlui Suha. care mai tarziu a disparut. Mancare nu primea. Ziua ~i noaptea petrecea in post ~i rugaciune. Astfel. i s-a aratat Maica Domnului in vis ~i i-a poruncit sa se duca la voievodul Alexandru Lapu~neanu ~i sa-l indemne sa zideasca in locul acesta manastire de calugari. incat ~i darul facerii de minuni ~i al inaintevederii s-a invrednicit a-1 primi de la Dumnezeu. inca din timpul domniei lui Stefan eel Mare. fiind unul din cei mai ale~i ucenici ai Sfantului Daniil Sihastrul. iubind viata pustniceasca. din ob~tea Manastirii Neam1. foamea. decat lao zi sau doua. CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Valea Sihastriei (secolul XVI) Pustnicul loan este considerat printre cei dintai calugari care au sihastrit in pacturile seculare de pe valea Sihastriei. iar trupul sau a fost a~ezat lang a biserica de curand zidiUL De asemenea ~i . care nu seadi niciodaHi. in anul 1553. a fost ad us in manastire spre mangaierea fratilor. fiind cautat de multi credincio~i de prin sate. la 20 de km mai sus de Slatina. aproape toti siha~trii din Muntii Neamt. Sfantul Pahomie Sihastrul. dupa traditie. caci se odihnea in el harul Duhului Sfftnt.

41-42. cat a condus Mfmastirea Slatina.'vfiiniistirii Slatina. 1559. iar din secolul XVII. Studii ~i documente cu privire Ia lstoria rorrui. Valea Sihastrului". ajungand parinte sufletesc al Manastirii Slatina in anul 1558. egumenul lacob a format aici o ob~te de peste 60 de calugari cu o aleasa viata duhovniceasca. ca era mare duhovnic. indata ce voievodul Alexandru Uipu~­ neanu (1553-1564) incepu sa zideasca acest dumnezeiesc laca~ in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. p. Poate tocmai de la acest pustnic s-a numit intai locul acesta . p. care stabilea terenurile Manlistirilor Neamt ~i Agapia Veche. N. Bucure~ti. Timp de 15 ani. numai singur Dumnezeu le ~tie. Protos. Vale a Sihastriei".nilor. vrednic slujitor al lui Hristos din Manastirea Neamt. 1904. lar ostenelile. la indemnul Cuviosului Pahomie Sihastrul. VII. Cuviosul lacob devine sfetnic de taina ~i duhovnic al familiei voievodului. 29 Cea mai veche insemnare care vorbe~te de . 30 Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Miinastirii Slatina. dascal allini~tii ~i al rugaciunii ~i era plin de dragostea lui Hristos. 1948. Unii dintre ei erau schimonahi ~i iscusiti lucratori ai rugaciunii lui Hristos.SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 171 iubind desavar~ita lini~te ~i arzand pentru dragostea lui Hristos. Hrisostom Asavei. Caci. cand s-a sfintit biserica in prezenta ctitorului ~i a zeci de mii de credincio~i. s-a retras in munte. mi. el incredifl1a aceasta lucrare ieromonahului lacob. la izvoarele paraului . Iorga. Monografia . 101 .SFINTI . apoi . mss. Apoi. Astfel.Sac" ~i acolo ~i-a racut chilie intr-o poiana singuratica.Poiana lui loan" este o hotarnicli din prima jumlitate a secolului XVI. La 3 septembrie. pe care le-a rabdat Cuviosul loan Sihastrul in locul acesta. Valea Siha~trilor". numele lui ajunsese cunoscut peste tot ~i multi dHugari iubitori de lini~te i-au devenit ucenici. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu ~i a fost ingropat de ucenici in acea poiana29 . a supravegheat ~i a condus cu multa pricepere zidirea acestei ctitorii voievodale. precum insu~i numele il arata. In traditia locului se spune ca pustnicul loan a trait multi ani in aceasta poiana. rugaciunile ~i ispitele de la diavoli. CUVIOSUL IACOB CEL VREDNIC Primul egumen al Manastirii Slatina (secolul XVI) 30 Acest preacuvios parinte. Ajungand la adanci batraneti. . Egumenul lacob era duhovnic renumit in marea lavra a Moldovei. ce ii poarta numele pana astazi. a fost eel dintai egumen al Manastirii Slatina.

Caci se nevoiau in partea locului zeci de ucenici ai Cuviosului Pahomie. Bogdana-Radauti. caci era plin de intelepciune §i frica de Dumnezeu ~i niciodata nu dadea inapoi din fata primejdiei. atat in tara. Cuviosul Iacob eel Vrednic a savaqit la Slatina tunderea monahala a lui Alexandru Lapu~neanu. Putin mai tarziu. Cu sfatul sau s-au innoit mfmastirile Bistrita. Vazand. au fost inmormantati de egumen in biserica inaltata de ei. trecand la cele ve§nice. CUVIOSUL ZOSIMA IEROSCHIMONAHUL intemeietorul Manastirii Secu (secolul XVI) Ieroschimonahul Zosima este intemeietorul celei dintai sihastrii pe valea paraului Secu.. dupa numele marelui sihastru care 1-a sratuit sa zideasca mfmastirea. cat §i in Muntele Athos. situand astfel ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu in randul celor mai renumite ctitorii voievodale din Moldova. s-au scris pagini importante din cronica Moldovei ~i s-au pregatit sute de tineri pentru preoti la sate. in anul 1572. cronicari ~i caligrafi indemfmatici. punandu-i numele de Pahomie. atat monahul Pahomie.sfar~itul apropiat al voievodului. Un mare merit a avut Cuviosul Iacob indemnand pe domnul Moldovei sa zideasca ~i alte laca§uri sfinte. egumenul Iacob s-a mutat la cele ve~nice. Astfel. cat §i doamna Ruxandra cu fiii lor. buni cunoscatori ai Sfintilor Parinti. in a doua jumatate a secolului XVI. Pe toti ace~tia ii ajuta marele egumen. in tineretile sale. inca ~i viata isihasta a luat o mare dezvoltare in jurul manastirii. 1-a sratuit sa primeasca schima monahala. din care unii erau mari asceti ~i lucratori ai rugaciunii. precum ~i numarul mare al potrivnicilor sai §i dorind mantuirea marelui domn. Tazlau. vestt(i dufwvmd $t" povatu{ton' de suflete pentru calugari ~i mireni. dasclHi invatati in greaca ~i slavona. pe care o reface in intregime. lar altii. a zidit din temelie chilii pentru calugari §i a inzestrat manastirea cu numeroase danii. Zosima . egumenul Manastirii Slatina a fost numit de tot poporul .172 PATERICUL ROMANESC A1(Ii". cum §i mai multe laca~uri atonite.lacob eel Vrednic". egumenul Iacob adauga inca o inteleapta fapta buna. Sub supravegherea acestui neobosit egumen s-au copiat la Manastirea Slatina de catre ucenicii sai numeroase carti filocalice ~i de cult. Sfantul · Dumitru-Suceava etc. ieromonahul Iacob a impodobit biserica cu alese odoare voievodale. Pentru toate acestea. in frunte cu Manastirea Dochiaru.. La toate acestea. in anul 1568. De asemenea.

X V I 173 (Zosin) era un mic dregator (vistiernicel) la curtea domnului Moldovei. 180-196 31 . CHIRIAC. Istoria Maniistirii Secu. Nestor Severineanul. intre anii 1555-1568. primind numele de Zosima. a fost indemnat de Duhul Sfant sa intre §i el in nevointa calugareasca31 Deci...Mitropolia Moldovei". Duhovnicul Andronic. Unii dintre ace§tia erau luminati cu multa invatlHura duhovniceasca. Veacul XVI. Veniamin.Istoria Mdniistirii Secu.A. mult folosindu-se de sfintenia vietii acestor cuvio§i parinti §i vazand di nu au in apropiere nici o biserica in care sa slaveasca pe Hristos. Veniamin. nr. p. sunt amintiti opt siha§tri din cei mai vestiti care se nevoiesc in codrii seculari de pe valea Secului: Moise. Episcop Nestor Severineanul. in rev. cu hramul . Nevoima Cuviosului Zosima §i a ucenicilor sai ajungand cunoscuta pana la voievodul Moldovei. . a ajuns eel dintai egumen al acestei smerite sihastrii. Visarion. Atanasie §i altii. PROHOR. VENIAMIN. 3-4. 0 CUVIO~II SIHA~TRI MOISE. Alexandru Lapu§neanu. VISARION. Moldova. precum ieroschimonahul Dosoftei. Prohor.Schitul lui Zosima". devenind renumiti dascali §i povatuitori de suflete. 53. Stefan. §i-a vandut toate averile sale ce le avea §i a intemeiat pe valea Secului primul schit numit . Spiridon. aproape de Manastirea Neaml. mss. precum: Prohor. Astfel. 267. Cuviosul Zosima s-a savar§it cu pace §i a fost a§ezat langa biserica zidita de el. Arhivele Statului din Rm. vol. . in acest schit a primit ingerescul chip al schimniciei §i fericitul ctitor Zosin. SPIRIDON. Un manuscris necunoscut a/ duhovnicului Andronic. Mai tarziu. Ajungand la adanci batraneti §i lasand pe Dosoftei egumen in locul sau. nr.Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". a adunat in jurul sau o ob§te de 30 de siha§tri care slaveau pe Hristos ziua §i noaptea. acesta a inzestrat schitul cu cateva danii §i hotarnice. Chiriac. auzind de petrecerea unor siha§tri imbunatatili pe valea parfmlui Secu. 180-196 32 Documente privind lstoria Romaniei . Un manuscris necunoscut . 1974. Valcea. ~TEFAN ~I ATANASIE de pe valea Secului ( s e co I u I X V I) 32 in cateva documente de danie catre Manastirea Secu. p.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V . Apoi. bineplacand lui Dumnezeu §i povatuind aceasta sihastrie peste 20 de ani. III. Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Secu. din secolul XVI §i inceputul secolului XVII. p. hirotonindu-se.

Ei sunt printre cei dintai siha~tri cunoscuti pe valea Secului. ~tefan ~i Atanasie s-au nevoit toata viata la lini~te. amintiti in actele vremii. in documentele amintite se spune ca fiecare dintre ei avea . Visarion.chilii". sub ascultarea egumenului Dosoftei.Paraului Sac". cei opt siha~tri iubitori de Hristos s-au savar~it cu pace catre sfar~itul secolului XVI. ~tefan ~i Atanasie. din care batranii erau socotiti superiorii acestor . au format prima sihastrie pe valea paraului Secu. raceau ~i ei parte din comunitatea acestor cuvio~i siha~tri. .chilii" in padure. Ace~ti cuvio~i siha~tri erau cu metania din Manastirea Neamt. in post. Cuviosul acesta s-a nevoit mai intai in ob~te. din afara zidurilor Manastirii Secu. . Spiridon. Toti ace~tia la un loc. 24. Desigur. primii vietuitori ai Schitului Zosin.Chiliile lui Prohor".chilii".Schitului lui Zosin" (a doua jumatate a secolului XVI). luau pesmeti pentru hrana ~i se intorceau din nou la pustie. incat numele ~i faptele lor au ajuns pana la domnul tarii ~i nu putini dilugari li s-au racut ucenici.. Apoi. CUVIOSUL IOV SIHASTRUL Manastirea Ra§ca 33 (secolul XVI) Pustnicul Iov era cu metania din Manastirea Ra~ca. Prohor. impreuna cu alti siha~tri nenumiti. Pomelnicul Miinastirii Rii$ca. dascal ~i povatuitor al arhiepiscopului loan eel Sfant (1550-1598). se face pomenire de . care a durat pana in zilele noastre. Astfel. traditia !ocala . intrecand pe toti cu ascultarea ~i osardia lui. dorind fericita lini~te ~i fiind umbriti de harul Sfantului Duh. Apoi s-a racut ucenic unui sihastru vestit ce traia in Muntele Ple~u din apropiere. s-au racut pustnici vestiti pe valea . Cuvio~ii parinti Moise. Nevointa lor a fost a~a de aleasa. se imparta~eau cu Sfintele Taine. Numai la sarbatori se adunau la Schitul lui Zosin. Chiriac.Chiliile lui Moise".174 PATERICUL ROMANESC Spiridon. in frunte cu egumenul Dosoftei. 33 Arhiereul Narcis Cretulescu. cit. Chiriac.Chiliile lui Spiridon ~i Chiriac". Dupa multi ani de aspra nevointa. odata cu intemeierea schitului ( 1564). Veniamin. ascultau slujba. p. in rugaciune ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. op. lasand in urma numero~i ucenici ~i o profunda traditie isihasta. Deci.Chiliile lui Veniamin" ~i . Visarion. o parte dintre ei au intrat in ob~te. inainte de intemeierea . adica mici comunitati de 3-4 siha~tri. ostenindu-se in pustie ca la 30 de ani. iar ceilalti au ramas mai departe la .

Istoria Sfintei Miinastiri Rii~ca. Pana in vara anului 1542. 74. Randuiala manastirii era aceea§i ca ~i in celelalte manastiri din Moldova. A~a petrecand. Dascal al rugaciunii. caci era duhovnic vestit ~i sporit in fapte bune. Bucure~ti. La acest fericit sihastru venea adesea arhiepiscopul loan . FlUticeni. Locul acela se cheama pana azi . Stoicescu. fiind ingropat de ucenici in pustie. a fost randuit egumen Cuviosul Silvan. 1974. Era inca iubitor de lini~te ~i adeseori se retragea in padurile de sub munti. egumenul Silvan s-a ingrijit de zidirea bisericilor ~i a chiliilor. Atunci. cuvio~ii parinti s-au stramutat aici. Repenoriu bibliografic. p. 1901. in putina vreme. Risipindu-se acest laca~ dHugaresc ~i inaltandu-se in apropiere o noua manastire de catre Bogdan eel Orb (15121517).. Apoi. Moldova. p. N. Atunci s-a a~ezat ~i ieromonahul Silvan in noua ctitorie voievodala.eel Sfant" de la Ra~ca. dovedindu-se intru toate ascultator ~i foarte ravnitor la cele dumnezeie~ti. adunand in jurul sau peste 30 de calugari. unde sihastreau numero~i pustnici.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XV-XVI 175 Acolo. a intemeiat o aleasa ob~te monahala cu duhovnici buni ~i cu calugari caligrafi adu~i din Manastirea Neamt. spovedania §i imparta~irea cu Trupul ~i cu Sangele lui Hristos la trei 34 Idem. in acest an.Poiana lui Iov". Utrenia la miezul noptii. ucenic al episcopului Macarie de Roman. innoindu-se intreaga manastire de catre Petru Rare~ ~i de episcopul Macarie de Roman cu numele de . 711 .!ova". el a prevestit mai inainte pustiirea Manastirii Ra~ca ~i risipirea calugarilor. cuviosul Iov Pustnicul s-a mutat la ve~nica odihna spre sfar~itul secolului XVI. povatuitor de suflete ~i parinte al multor siha~tri iubitori de lini~te.Manastirea Ra~ca". toti calugarii ~i insu~i Cuviosul loan de la Ra~ca s-au retras in munte la pustnicul Iov ~i acolo s-au nevoit impreuna cativa ani. popular . Sfanta Liturghie zilnica. pradand turcii manastirile ~i satele Moldovei. pentru cuvant de folos ~i multe facea dupa sfatullui. au jefuit ~i odoarele Mfmastirii Ra~ca. rabdand multe primejdii pana ce iara~i s-a lini~tit tara. CUVIOSUL SILVAN IEROMONAHUL Primul egumen al Manastirii Ra§ca (t1579) 34 Ieromonahul Silvan era cu metania din Manastirea Bogdane~ti-Suceava. care s-a petrecut la anul 1574. a ajuns cu darullui Hristos eel mai vestit sihastru din jurul Manastirii Ra~ca. In anii 1540-1542.

vol. masa o data pe zi. s-a mutat la cele ve~nice. Aici invata din tinerete asprimea vietii calugare~ti ~i dragostea de Dumnezeu ~i de oameni.B. cu rugaciunea lui Iisus. Pe cand era ieromonah.". De asemenea. viata pustniceasca din muntii Ra~cai. nr. Caci era iscusit in cuno~tinta Sfintei Scripturi. El trimitea cele de nevoie cuvio~ilor din pustie ~i ii cerceta duhovnice~te. caligraf ~i vorbitor in limbi. una sarbeasca ~i alta bulgareasca. se nevoisera siha~tri sfinti. A~a nevoindu-se Cuviosul Silvan. in lucrarea rugaciunii lui Iisus ~i in povatuirea sufletelor omene~ti pe calea mantuirii. in Transilvania. cerceta adesea pe calugari ~i pe credincio~i. 1957. Apoi.R.176 PATERICUL ROMANESC sapHimani. inainte de anul 1561. Era cu metania din Manastirea Slatina. mai traind pana in anul 1579 ~i bineplacand lui Dumnezeu. Bucure~ti. in anul 1548 s-a retras din egumenie ~i s-a racut schimonah. mijlocea adesea intre el ~i supu~ii sai. in scrierile Sfintilor Parinti. I. unde. 322-355 . lar ca sfetnic de taina al voievodului. prof. 3-4. iar intre anii 1561-1564. ~i ascultare in desavar~ita dragoste. . Mircea Pacurariu. iar pe cei iubitori de lini~te ii lasa sa se retraga in singuratate. 351.O. dezvolta mult ~colile manastire~ti ~i incuraja viata isihasta in nordul Moldovei. intrecand pe toti dascalii sai. Ca pastor de suflete s-a ostenit sa puna preoti buni la sate ~i egumeni duhovnice~ti ~i invatati prin manastiri. Polonia ~i Rusia. de asemenea. afara de zilele de sarbatoare. a scris o cronica putneana prescurtata. A implinit ~i cateva misiuni de pace peste hotare. staruind mereu pentru buna intelegere ~i impacare. XCIII (1975). Cuviosul lsaia a copiat un hronograf bizantin ~i doua cronici. Cuno~tea bine istoria Moldovei ~i a intregului Bizant ~i era bun cronicar. lasand in urma numero~i fii duhovnice~ti. p. Auzind de intelepciunea ~i nevointa lui. Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. EPISCOPUL ISAIA DE RADAUTI (t1592) 35 Acest ierarh iubitor de Hristos a fost eel mai renumit episcop al Radautilor din secolul XVI. 35 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. eparhie pe care o pastore~te cu aleasa pricepere ~i blandete timp de 14 ani. Pr. Tot in ~coala manastirii se lumina cu multa invatatura de carte. Cuviosul Silvan incuraja. in rev. voievodul Alexandru Lapu~neanu il randuie~te episcop la Radauti in anul 1564. p. cu secole in urma.

MITROPOLITUL TEOF AN II Mitropolia Moldovei §i Sucevei (t1598) Al doilea mitropolit. se retrage din scaun la Manastirea Agapia Veche. in anul 1568. el intrecu pe multi siha~tri. mitropolitul Teofan 1-a ca1ugarit pe Alexandru Uipu~neanu. unde a fost trimis de voievod sa dudi bani pentru innoirea din temelie a Manastirii Dochiaru ( 1564-1568). in anul 1592 ~i este ingropat alaturi de biserica. in aceasta vestitli vatra isihasta. facandu-~i chilii pe obcina numWi pana astazi . sub domnia lui loan Voda eel Viteaz. mitropolitul Teofan se refugiaza in Polonia. a ajutat sa se picteze biserica ~i a luat parte la sfintirea ei. a sihastrit cu trei ucenici ai sai in muntii din preajma Raraului. in anu1 1577 a fost iara~i chemat 1a scaunul sau de voievodul Petru ~chiopul.XV I 177 in anu1 1577. Acest pastor sufletesc cerceta adesea satele ~i sfintele manastiri ~i ajuta mult pe calugarii care sihastreau prin paduri ~i prin munti. pentru a treia oara. cu voia lui Dumnezeu. devenind una din cele mai frumoase mfmastiri atonite. Aici. invatand de la dascalul sau frica de Dumnezeu.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV. Dupa un an este chemat din nou 1a scaunu1 sau. dasdil ~i parinte al parintilor. ~i era tuturor. El a supravegheat aceste lucrari. ramanand la carma Bisericii inca cinci ani de zile. cunoa~terea Sfintei Evanghelii ~i scrierea in limba greaca. Avea inca deosebita grija de monahii romani ce se nevoiau in Muntele Athos. s-au nevoit in post ~i rugaciune cativa ani de zile. . devenind iscusit lucditor al rugaciunii lui Iisus. fiind izgonit din scaun. in anul 1564 a fost ales mitropolit al Moldovei de catre Alexandru Lapu~neanu. din cauza dese1or schimbari de domni. pastorind Biserica Moldovei inca patru ani de zi1e. Teofan. Aici a crescut duhovnice~te. episcopul Isaia W da sufletu1 in mainile Domnului. caci in acele vremuri tulburi nu era in Moldova alt pastor mai bun ca mitropo1itu1 Teofan. Mai tarziu. unde imbraca ingerescul chip al schimniciei.iubit pentru smerenia ~i bunatatea inimii lui. era ucenicu1 invatatului episcop Macarie de la Roman. Dupa mai multi ani de adanca smer~nie ~i neincetatli rugaciune. Avfmd o traire aleasa.Piciorul Mitropolitului". punandu-i numele de Pahomie ~i tot el 1-a ingropat in biserica Manastirii Slatina. amandoi fiind cu metania din Manastirea Ra~ca. bunu1 pastor al turmei lui Hristos. in anu1 1581.

Aici petrece ca un mare sihastru inca 12 ani. de departe. (il am) pe Teofan. cum se vede pana astazi. fiind fericita ca-i este ruda. . Pe portretul frumos pictat de pe perete stau scrise.0. Evlaviosul mitropolit Teofan era primul ierarh roman care se tacuse sihastru atonit ~i era vestit povatuitor ~i parinte duhovnicesc. povatuind corabia Bisericii lui Hristos prin grele valuri timp de 17 ani de zile ~i dibdftnd cu barbatie multe necazuri. sotia prea luminatului Jeremia. atat monahilor romani. deasupra d1reia sta scris aceasta frumoasa inscriptie: . in anul 1598". il impodobe~te dupa cuviinta. fericitul mitropolit Teofan ~i-a dat sufletul in mainile lui Hristos ~i a fost inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Dochiaru. sotia lui Jeremia Movila a daruit bani sa i se puna piatra de mormant. pe cine ai? 0. izgoniri ~i primejdii.178 PATERICUL ROMANESC Deci. pe slavitul arhiereu al Moldovlahiei. Ajungand la masura marilor siha~tri atoniti. in anul 1598. eel drag tuturor. cat §i multor monahi din Athos. intrecand pe multi calugari cu aspra sa nevointa. de asemenea. ce mort ai? Spune-mi repede mie. mormantule. fiind cunoscut ~i cinstit in tot Muntele Athos. Cerul cu slava lui sa-i dea viata indelungata ~i stralucita fericire. Elisabeta. mitropolitul Teofan II se retrage de bunavoie din scaun ~i se duce la Manastirea Dochiaru in Athos. aceste cuvinte: . spre amintire ~i ca sa aiba rasplata. pentru Dumnezeu.Stralucitul pastor al Moldovlahiei. Teofan". in anul 1587. straine. Dupa cativa ani. celui ce te intreaba. Monahii de aici 1-au trecut in randul marilor ctitori ~i il numara in ceata cuvio~ilor parinti atoniti. al carui stralucit sicriu.

7 tl a t 1 SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVI-XVII .

f. cand este ales mitropolit al Moldovei. ca fiu duhovnicesc al episcopului Macarie de Roman. Pr. cum 1-a numit mitropolitul Dosoftei. Ia~i. care vin de la diavoli. Arhiereul Narcis Cretulescu. 76-79 1 . 1945. se retrage la manastirea de metanie ~i dupa puJin timp se muta la cele ve~nice. 1686. op. Liviu Stan. 2. in putina vreme. indeosebi. iar de la cuvio~ii duhovnici ~i siha~tri din munti a invatat lucrarea cea ingereasca a rugaciunii inimii ~i paza mintii de gandurile cele de~arte. Parintii sai se numeau Gheorghe ~i Anastasia. caci pe toti ii miluia ~i ii Mitropolitul Dosoftei. episcopul Macarie de Roman. . atat de sfanta. ne ramane in mare parte necunoscuta. VieJile SfinJilor. plin de blandete ~i smerenie. Intre anii 15981605 a fost episcop de Hu~i. in ob~tea Manastirii Ra~ca. 54-55. care i-a fost egumen ~i duhovnic. intre anii 1605-1608. b. Acest vas ales al Duhului Sfant avea. El insa. Cel dintai care 1-a racut cunoscut ~i 1-a cinstit ca sfant a fost evlaviosul mitropolit Dosoftei al Moldovei. cit.SFANTUL lOAN ARHIEPISCOPUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) 1 a.. Viata Acest ierarh sfant al Bisericii Ortodoxe Romane era de loc din tinutul Sucevei.cut egumen §i mare parinte duhovnicesc in Manastirea Ra~ca. In ace a vreme nu era altul mai sporit ca el in manastirile Moldovei. Invrednicindu-se de darul preotiei. Viata sa. Fapte §i cuvinte de invatatudi 1. ajungand la masura barbatului desavar~it. ajungand mai tarziu egumen ~i duhovnic. De la el a invatat cuno~tinta cartii. Cuviosul loan de la Ra~ca.. Prin aceste doua bunatati a biruit toate ispitele vrajma~ilor ~i. 152. vol. p. a fost chemat de Hristos din tinerete la viata dilugareasca. Astfel.arhiepiscopul eel sfant ~i minunat". fiind ascunsa in Hristos. . Sibiu. a implinit ani indelungaJi. doua mari fapte bune: rugaciunea curata insotiHi de lacrimi ~i o negraita dragoste pentru Hristos ~i pentru oameni. apoi episcop de Ractauti.. Cuviosul loan s-a Ia. a ajuns purtator de Hristos. f. SfinJii romilni . renuntand la scaun. Prin anul 1560 a intrat. curatindu-~i mintea ~i inima. 3. IV. Era inca mare lucrator ~i dascal al rugaciunii inimii. avand ca dascal ~i povatuitor pe.

182 PATERICUL ROMANESC mangaia cu aiese cuvinte duhovnice§ti §i ii povatuia spre urcu§ul eel duhovnicesc prin insa§i pilda vietii sale. adunandu-se mii de sateni in curtea manastirii de frica turcilor. mai traind putin in rugaciune §i smerenie. blandul egumen i-a adapostit. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi. in anul 1574. Vazand mitropolitul §i domnul Moldovei nevointa Cuviosului egumen loan. s-au risipit in munti. pe siha§trii din muntii Ra§clii. A pastorit §i Episcopia Radautilor inca trei ani. Din aceasta pricina. cerandu-§i iertare. mai ales in sfintele posturi. patronul acestui sfant llica§ §i. mulp credincio§i de prin sate alergau la chilia lui. s-a retras la fericita Iini§te de la Ra§ca. le-a dat hrana §i i-a trimis sa se ascunda in munti. Acest egumen a adunat in jurul sau numero§i calugari §i a desavar§it lucrarea duhovniceasca inceputa de episcopul Macarie la Ra§ca. caci ducea aceea§i petrecere ca Ia manastire §i era mereu inconjurat de pop or. lar in zorii zilei. la chiliile fericitilor siha§tri §i acolo au zlibovit ca la trei ani. navalind paganii. Apoi. i-a hranit §i i-a mangaiat pe toti cu nadejdea milei lui Dumnezeu. a inconjurat biserica impreuna cu parintii. Caci. 5. Pentru o nevointa aleasa ca aceasta. Asemenea §i odoarele ingropandu-le. Aici. Sub povatuirea acestui sfam egumen. sarutandu-se unii cu altii. Cerceta. au pradat numeroase sate §i manastiri din centrul Moldovei. multi oameni au scapat de moarte cu rugaciunea §i milostenia Cuviosului loan. caci in sufletul lui se odihnea Hristos. Sfinte lerarhe loane. marele staret a luat clopotele ctitore§ti §i le-a aruncat in iazul manastirii pentru a nu le topi paganii. ingenunchind. a racut cuviosul priveghere de toata noaptea impreuna cu tot soborul. cunoscand cu duhul eli §i Manastirea Ra~ca va fi jefuita de turci. Cuviosul loan s-a invrednicit de darul facerii de minuni §i al inaintevederii. pastorind bine turma lui Hristos timp de 7 ani. Apoi. caci era parinte sufletesc al tuturor ~i toti il cinsteau ca pe un sfant barb at §i plin de har. pana s-a lini§tit tara. de asemenea. impotriva voii sale. Cuviosul Arhiepiscop loan. le aducea Preacuratele Taine §i zabovea la chiliile lor. 4. in anul 1598 1-au ales episcop de Hu§i. in urma. i~i marturiseau pacatele §i primeau sanatate. a luat icoana Sfantului lerarh Nicolae. a savar§it Sfanta Liturghie §i a imparta~it poporul cu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi. Manastirea Ra§ca ajunsese la cea mai inalta inflorire duhovniceasca. ii cereau sfintele rugaciuni. fiind ales mitropolit al Moldovei §i iubind mai mult lini§tea §i rugaciunea decat cinstea cea trecatoare. binecuvantandu-i. 6. §i-a dat sfantul sau suflet in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. pacato§ii! . Atunci.

~i acolo a sihastrit in cuvio~ie ~i placere de Dumnezeu mai mult de 30 de ani.X V II 183 CUVIOSUL lOAN SIHASTRUL Manastirea Ra§ca (secolele XVI-XVII) Ieroschimonahul loan era unul din ucenicii Sfantului Arhiepiscop loan de la Ra~ca. Unul dintre ace~ti siha~tri a fost ~i Cuviosul schimonah Isaia. mult nevoindu-se ~i rabdand nu putine ispite de la vicleanul diavol. ajungand monah foarte sporit in cele duhovnice~ti. Acest sihastru a fost un vestit lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i un mare rugator al neamului romanesc.Poiana lui loan". se nevoiau inca din secolele XIII-XIV cativa siha~tri uitati de lume. in a doua jumatate a secolului XVI. Apoi. Cuviosul loan Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata cuvio~ilor parinti. Atat de mult sporise in asceza ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti.S I C UVI0 .SF I NTI . Aici stdHuceau in acea vreme doi mari dascali putneni. dorind viata pustniceasca. numita pana azi . de frica turcilor. dorind sa invete mai multa carte. s-a retras in munte.S I D I N S E C 0 L E L E X V I . ca de altfel pretutindeni. El s-a nevoit mai intai in Manastirea Moldovita. altii traiau un timp ca pustnici in poienile codrilor. ca in timpul rugaciunii fata lui se lumina de darul Duhului Stant ~i cuno~tea cele viitoare. Unii ramaneau necunoscuti pana la moarte. Aici avea cuviosul cativa ucenici. un mic paradis pentru rugaciune ~i o mica gradina de legume. Apoi. a fost trimis de egumenul sau la vestita ~coala duhovniceasca din Manastirea Putna. apoi din nou se retrageau in manastire. CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL Manastirea Moldovita (secolele XVI-XVII) in jurul Manastirii Moldovita (ante 1402). pe valea paraului Ra~cuta. El s-a nevoit mai intai in manastirea de metanie. Se crede ca tot aici s-a retras fericitul Arhiepiscop loan cu ob~tea sa. in aceasta poiana au sihastrit intotdeauna pustnici ale~i. Deci. pana ce marele sau dascal ~i parinte duhovnicesc s-a mutat din viata aceasta. la 3 km mai sus de manastire. fiind loc de lini~te pentru clilugarii din Manastirea Ra~ca. . pe cand era egumen la Ra~ca. Chilia lui din lemn ~i pamant se afla intr-o mica poiana retrasa de lume.

candu-~i o coliba. Ia. chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna". iar hrana ~i imbracamintea ~i le agonisea din lucrul mainilor sale. CUVIOSUL FILOTEI DASCALUL Manastirea Putna (secolele XVI-XVII) ~colii duhovnice~ti Cuviosul arhimandrit Filotei a fost unul din cei mai invatati dascali ai din Manastirea Putna. in semn de recuno~tinta.prealuminatul" dascal Filotei a invatat. noteaza schimonahul Isaia ~i aceasta insemnare: . Apoi. Pe fila 257 se afla aceasta insemnare: . Cuviosul lsaia s-a reintors in ob~tea Manastirii Moldovita.Eremia Movila Voievod. este un frumos Tetraevanghel scris la cererea egumenului din Manastirea Moldovita. pe langa limbile greadi ~i slavona. din mila lui Dumnezeu domn (al) Tarii Moldovei. fiind bun caligraf. iar de la . s-a retras la lini~te in padurile din jurul manastirii. De la eel dintai a invatat Cuviosul Isaia tipicul ~i cantarea psaltica. Preacuratele Taine le primea din manastire.Eu mult pacatosul pustnic Isaia m-am trudit ~i am scris". mai traind putin ~i bineplacand lui Dumnezeu. Cel mai de pret manuscris copiat de Cuviosul Isaia. Tetraevanghelul se plistreazli in biblioteca Mfmli. in timpul domniei lui leremia Movila (1595-1606).184 PATERICUL ROMANESC Antonie Protopsaltul ~i arhimandritul Filotei. scrie rugaminte egumenului nostru din Moldovita ~i intregului sobor" 2 • Este vorba de o scrisoare a voievodului prin care cere sa fie pomenit de calugari Ia sfintele lor rugaciuni. Tot pe prima fila. ca protopsalt ~i dascal in ~coala manastirii. se nevoia ziua ~i noaptea in post. Tot la Putna a deprins me~te~ugul caligrafiei ~i impodobirii cu picturi a cartilor biserice~ti. unde cobora la marile sarbatori. jos. pe cand era pustnic. Iar pe prima fila se aft a dedicatia pustnicului Isaia adresata. Dupa multi ani de viata pustniceasca.Atotluminatului ~i prea sfintitului ~i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru.stim Dragomirna. copia carti de slujba pentru biserici ~i primea cele necesare. Acolo. . Reintors la Moldovita. . unde a deprins din tinerete frica de 2 Pomelnicul Miiniistirii Moldovifa. ravnind marilor siha~tri de demult. Cuviosul lsaia a petrecut un timp in ob~te. Caci. in rugaciune ~i in luare-aminte de sine. cuno~tinta Sfintei Scripturi ~i operele cele mai alese ale Sfintilor Parinti. Apoi. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in primele decenii ale secolului XVII.

in putina vreme a sporit atat de mult faima ei. duhovnic. Bogatele sale cuno~tinte teologice.Atotluminatului ~i preasfintitului §i de Dumnezeu alesului ~i dascalului nostru chir ieromonah arhimandrit Filotei din Putna" 4 • Acest dascal al monahismului ~i teologiei romane§ti din secolul XVI a racut din ~coala manastireasca de la Putna o adevaraUi academie teologica. cat ~i in Muntele Athos. atat in Manastirea Putna. patristice. unde s-a nevoit cativa ani. ca la 50 de ani. pe multi i-a luminat ~i i-a zidit suflete~te. Refuzand sa urce treapta arhieriei. a ramas in smerenia vietii calugare~ti pfma la sfar§itul vietii sale. scriitori §i impodobitori de carti biserice§ti 3 .Antonie protopsaltul" (1589). Suceava ~i numero~i tineri. luminandu-se indeajuns ~i cunoscand bine limbile greaca ~i slavona. sub nr. pentru preoti la sate. A~a s-a nevoit acest mare dasdil. in Athos §i chiar la Patriarhia din Constantinopol ~i se cucereau toti de nevointa §i smerenia lui. morala. catehetice ~i chiar filozofice. asceza. iscusiti caligrafi. ajutat de un alt iscusit dascal. Altii au invatat me§te§ugul rugaciunii lui Iisus. eli multi dintre ei au deprins limbile greaca ~i slavona. iar altii au ajuns vestiti protopsalti prin manastiri. le-a primit. Caci veneau sa invete carte de la arhimandritul Filotei zeci de calugari din Putna. Numele sau era cunoscut pana la Pecersca. Pe prima fila scrie urmatoarea dedicatie.Prealuminatul §i preasfintitul §i de Dumnezeu alesul §i dascalul nostru". ajunge pustnic ~i scrie un Tetraevanghel (sfar§itul secolului XVI) pentru Moldovita. Apoi. invatand pe dilugari ~i preoti cuno~tinta Sfintei Evanghelii. dascal de limba romana ~i bun caligraf. pentru care era numit de toti: . incat nu era alta mai vestita in Tara Moldovei. simtindu-se chemat la 3 4 Arhiva ~i Pomelnicul Manastirii Putna Tetraevanghelul se pastreaza in biblioteca Manastirii Dragomirna.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LE LE XVI-XVII 185 Dumnezeu ~i osteneala faptelor bune. luand sub conducerea sa ~coala Manastirii Putna.mult pacatosul pustnic lsaia" din Mfmastirea MoldoviJa. Acesta. Dar prin intelepciunea ~i trairea sa. s-a intors la Manastirea Putna. Deci. filocalia ~i scrierile Sfintilor Parinti. in semn de recuno§tinta: . deprinzand pe multi lucrarea cea de taina a rugaciunii ~i nascand numero~i fii duhovnice~ti. Apoi. 1776/687. . marturisind dreapta credinta. atat de mult s-a ostenit cu ucenicii sai. Humor. De la marii dascali atoniti a deprins cuviosul ieromonah Filotei cuno~tinta cea adanca a invataturii ortodoxe. Iar bunul dascal §i slujitor al lui Hristos. retorica. Unul dintre ucenicii sai a fost §i . duhovnic ~i slujitor al Bisericii lui Hristos. dupa ce invata carte la Putna. . Acest cuvios era ~i un iscusit lucrator al rugaciunii. Moldovita. dogmele.

. a dat ucenicilor sai sarotarea cea mai de pe urma pace in Manastirea Putna. s-au gasit in morminte. la inceputul secolului XVII. mai ales de la Agapia Veche. cu numele mortului scris pe o latura. prin secolele XVI-XVII. ori pe o _ muchie . iar mortii din ele erau inra~urati ~i cu o caramida sub cap. Pimen. un cimitir in care se ingropau. atat in ob~te. In traditia locului se spune ca printre numero~ii siha~tri din Muntii Neamtului.NESC ~i cele ve~nice.Livada Parintilor". pana la jumatatea secolului XVIII. ca: Rusia. Ei s-au nevoit la Agapia Veche. . MISAIL. ingropandu-se acolo ~i dupa multi vreme constatandu-se de sfinte.Livada Parintilor". Misail.Manastirea lui Agapie". Locul acesta se cheama pana astazi .Poiana lui Eufrosin" este o mica poiana . anume: Evloghie. iar despre altii numai a auzit. In aceasta livada exista. ale caror tropuri. La unii era ~i cate o croce de plumb legata de gat-.Muntele Scaunele" ~i . sicrie racute din butuci de stejar taiati pe Iungimea mortului ~i apoi scobiti inauntro ca o racla. Tropurile acestor cuvio~i parinti erau a~ezate in sicrie din tronchiuri groase de stejar. cand schimonahii obi§nuiau sa poarte croci grele de plumb pe piept ~i se ingropau in sicrie scobite in tulpina de stejar... VASILE ~I PAISIE Sihastria Agapia Veche (secolele XVI-XVII) Intre . plantati de cei dintai parinti care au intemeiat Schitul Agapia Veche ~i bisericuta de lemn pe temelie de piatra. ". Grecia . cu croci grele de plumb pe piept §i cu osemintele galbene ~i bine mirositoare. ale caror cinstite moa~te se odihnesc in cimitirol vechi din .186 PATERICUL ROMA. ". CUVIO~II PARINTI EVLOGHIE.Livada Parintilor". a adormit cu PIMEN. atat dHugarii din . Vasile ~i Paisie.. prin sapaturi ocazionale. s-au identificat in anul 1838 cinci nume de schimonahi ~i ieroschimonahi. au fost scoase ~i duse ca moa~te prin alte tari. Pe unii dintre ace~tia i-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. cat ~i siha~trii care se nevoiau singuri prin pacturile ~i muntii din imprejurimi. intre cuvio~ii siha~tri de la Agapia Veche. in .se aflau intre ei mulp barbati cu viata sfanta. .cu arbori batrani ~i roditori". Aici. cat ~i in muntii din imprejurimi.

Livada Parintilor" de Ia Agapia Veche.. in rev . Care cerceteaza inimile ~i rarunchii oamenilor. Mitropolitul Dosoftei. intemeiata de cativa calugari pustnici din Manastirea Neamt.Mitropolia Moldovei". fnainte de ctitoria lui Nestor Ureche. 9-12. Astazi. Timp de 40 de ani. smerenia ~i me~te~ugul nevointei calugare~ti. pana la insu~i domnul tarii. 694-712 6 5 .Schitullui Zosin. Cuviosul Dosoftei a stat ca un adevarat stalp ~i parinte duhovnicesc in fruntea ob~tii sale. A intemeiat inca ~i ~coala manastireasca de invatatura in ob~tea sa. Printre cei dintai egumeni ai acestui schit retras de lume a fost ~i ieroschimonahul Dosoftei. trupurile acestor cuvio~i parinti ~i rugatori ai neamului nostru se odihnesc. 152 Alexandru I. Insa crucile grele de plumb ~i sicriile in care se ingropau dovedesc nevointa aspra pe care o duceau. cu metania din Manastirea Neamt. f. in .nastavnic" era numit de cei din vremea sa. p. pazindu-~i mintea curata de ganduri ~i ostenindu-~i trupul cu infranarea ~i privegherea. mare dascal ~i povatuitor de suflete. Un a$ezamant de cultura de La Alexandru Lapu$neanu pe Valea Secului. cit. ascultarea. Iar eel dintai ctitor care zide~te aici Iaca~ de rugaciune ~i chilii. unde invatau calugari iubitori de carte. caci era iscusit in talcuirea Sfintelor Scripturi ~i vestit pentru intelepciunea sa in toata Moldova. CUVIOSUL DOSOFTEI DASCALUL Egumen in Schitul lui Zosima-Secu (1582-1606) 6 Prima a~ezare monahala atestata documentar pe valea Secului din tinutul Neamt :. in a doua jumatate a secolului XVI. Gonta. Chipul in care s-au nevoit ace~ti sfinti siha~tri ~i faptele bune ce le-au savar~it in viata. de asemenea.S F I N TI SI CUVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 187 precum singur marturise~te: . dogmele Bisericii Ortodoxe. bun cunoscator al limbilor greaca ~i slavona ~i ~tia. Se spunea despre dansul ca era. ciH a dainuit Schitul lui Zosima. Caci toti erau mari lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i traiau in desavar~ita lini~te ~i bucurie dumnezeiasca. uitate. a fost vistiernicul Zosin (schimonahul Zosima).t fost o mica sihastrie din timpul lui Alexandru Lapu~neanu. iar sufletele lor canta neincetat cu ingerii in ceruri maririle lui Dumnezeu. nr. op. El invata pe toti frica de Dumnezeu.. ca putini altii. .inca ~i din romfmi multi sunt dirora le-arn \·azut viata ~i traiul lor' dar n-au fost cautati " 5 . formata din peste 50 de siha~tri. Pentru aceea ~i dasdil sau . singur Dumnezeu le ~tie. 1962.

prin neincetata rugaciune ~i nactejdea bunatatilor celor viitoare. Apoi ~i-au sapat trei pe~teri aproape una de alta. Apoi. GHEDEON SI GHERMAN Siha§tri de pe Muntele CeahHiu (secolele XVI-XVII) Ace~ti trei cuvio~i siha~tri erau cu metania din sihastria Ceahlaului ~i din Manastirea Pionul. ajungand la varsta batranetii ~i bineplacand lui Dumnezeu. Toata saptamana petreceau singuri in munte. Acest egumen face din ob~tea sa o adevarata lavra. vestita in toata Tara Moldovei. in stancile de piatra de sub varful Ceahlaului ~i acolo se nevoiau in post. iar el se muta in odihna lui Hristos. stralucind ca trei raclii pe Muntele Ceahlau ~i neincetat rugandu-se pentru ei ~i pentru mantuirea lumii. CUVIOSII VUCOL.188 PATERICUL ROMANESC U nul din cei mai vestiti ucenici ai egumenului Dosoftei a fost insu~i marele mitropolit Varlaam Motoc. Iar cele de nevoie vietii le primeau prin ucenicii lor de Ia manastirea de metanie. Cuviosul Dosoftei era inca iscusit povatuitor ~i duhovnic al siha~trilor care se nevoiau in codrii de pe valea Secului. dupa apusul soarelui. plans de toti ucenicii ~i siha~trii de pe valea . in sarbatori se adunau la chilia unui duhovnic sihastru ~i acolo savar~eau Sfanta Liturghie ~i primeau Trupul ~i Sangele Domnului. fiind eel dintai staret al Manastirii Secu.paraului Sac". care a vietuit in Schitul lui Zosima mai mult de 25 de ani. in rugaciune ~i in dorire de Dumnezeu. Nevointa lor era aceasta: ziua ~i noaptea i~i aveau mintea inaltata Ia Dumnezeu.cestui sfftnt munte romanesc. Dupa ce mai intai s-au deprins in ob§te cu osteneala vietii calugare~ti ~i au imbracat ingerescul chip al schimniciei. unul din fiii sai duhovnicqti. A~a s-au nevoit Cuvio~ii Vucol. s-au retras la lini~te in adancul codrilor seculari de pe valea paraului Durau. unde se nevoiau multi siha~tri purtatori de Hristos. nevazand fata de om. Totodata. 1606. La 21 august. situate in apropierea <. ~i mancau o data pe zi. el a ajutat mult Ia zidirea din nou a ctitoriei lui Nestor Ureche (1602). intre anii 1602-1606. s-au savar~it cu pace in primele trei decenii ale secolului XVII ~: . alaturi de Schitul lui Zosima. Cuviosul Dosoftei Dascalul lasa egumen in locul sau pe ieroschimonahul Andrei. Ghedeon §i Gherman timp de 30 de ani. Intelepciunea duhovniceasca ~i teologica a ucenicului arata masura nevointei ~i cuno~tintelor pe care le stapfmea dascalul sau.

CQ/auza judefului Neamt. 1-46 8 La cativa km mai sus de Mfmastirea Durau. In anul 1610. iar ceilalti sihastreau in padurile din jurul Sucevitei. Idem. Cuviosul Pangratie a fost ales egumen si parinte duhovnicesc al Manastirii Sucevita. printre care §i . s-a facut sihastru. Numele lui devenise cunoscut in toate satele de pe valea Sucevitei ~i multi credincio~i il cautau pentru binecuvantare ~i pentru cuvant de folos. 45. dibdand multe ispite de la diavolul. dilatoria acestei vieti. 1923.S F I NT I SI C UVI0 SI DIN SEC 0 L E L E X V I. s-a mutat la cere~ tile Iacasuri in primele decenii ale secolului XVII 9 . 9 Dimitrie Dan.Pe~tera lui Ghedeon" §i . deprinzfmdu-i frica de Dumnezeu. A vea inca ~i darul vindecarii bolilor. 1935. Cuviosul Pangratie s-a ingrijit ~i de buna chivernisire a manastirii.Dealul lui Pangratie". in post ~i in priveghere. innoind chiliile monahilor si ale sihastrilor si racand multe milostenii la satenii din valea Sucevitei. p. Pe toti ii avea sub ascultare arhimandritul Pangratie. p.Pe§tera lui Gherman". Aici. racandu-~i un bordei in mijlocul pacturii. Bucure~ti. care este maica tuturor faptelor bune. Bucure§ti. cu binecuvantarea dascalului sau. 1939. Apoi. caci se racuse vas curat al Duhului Stant. pe care o povatuieste cu multa intelepciune 15 ani. numit pana astazi . Matasa. 104.Pe§tera lui Vucol". smerenia si neincetata rugaciune. . Palatul Cnejilor. Manastirea Sucevifa.ncile Ceahlaului. 102 7 . dupa cuvantul Sfintei Evanghelii.X V I I 189 s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti 7 • Pe~terile lor se vact pfma astazi ~i le poarta numele peste veacuri 8 • .Ceata pustnicilor fericita este. p. a inmultit numarul monahilor la peste 50 de rugatori. dintre care o parte traiau in obste. ravnind vietii pustnice~ti. Bucure§ti. unde a fast ~i un mic schit de siha§tri. C. . s-a nevoit Cuviosul Pangratie peste 20 de ani in neincetata rugaciune. Savar~ind. pe un deal din apropierea manastirii. Era inca foarte cinstit si cautat de credinciosi. se gasesc mai multe pe§teri §i urme de chilii sub stil. Ca egumen. Pr.avand multa trecere in poporul de la sate". astfel. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!" CUVIOSUL PANGRATIE ARHIMANDRITUL Manastirea Sucevita (secolele XVI-XVII) Acest cuvios iubitor de Hristos era ucenic al mitropolitului Gheorghe Movila. pe cand era egumen in Mfmastirea Sucevita (1564?-1579).

scrie rugaminte egumenului din Moldovita ~i intregului sobor". care se pastreaza pana astazi. Spre sfar~itul secolului XVI. pentru intarirea vietii duhovnice~ti in manastirile ~i schiturile din eparhia sa. fiind hirotonit episcop al Husilor in anul 1607. invrednicindu-se in putina vreme de darul preotiei. crescand multi fii duhovnice~ti ~i zidind suflete~te pe toti cu smerenia. cu blfmdetea ~i cu intelepciunea lui. A mai dat manastirii sale cateva carti de slujba.Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiulm . Ieremia Movila.190 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL EFREM AL RADAUTILOR Manastirea Moldovita (t 1626) Evlaviosul episcop Efrem era cu metania din Mfmastirea Moldovita. Apoi a fost mai multi ani eclesiarh ~i duhovnic al ob~tii din Moldovita. care ii acorda unele ajutoare pentru manastire si . iar cu locul na~terii din partile Sucevei. In aceasta vreme. Aici se formau duhovnici ~i egumeni iscusiti in povatuirea sufletelor omenesti. Deci. ~i anume un Evangheliar (1613). o Psaltire (1614) ~i un . Caci era deprins din copilarie cu citirea ~i intelegerea Sfintei Scripturi ~i cu invatatura Sfintilor Parinti. ca sa poata povatui poporul pe calea mfmtuirii. pe care o deprinsese in ~coala mfmastirii de la dascali iscusiti. caligrafiate cu propriile sale maini. Pe aces~ manuscris se afla urmatoarea insemnare: . Se ingrijea.Anghelis" (Octoih). printre care era ~i Cuviosul Isaia pustnicul. povatuind duhovnice~te aceasta ob~te intre anii 15951607 si adunand in jurul sau pana la 60 de dHugari. s-a racut calugar in a doua jumatate a secolului XVI. de asemenea. bine pastorind turma lui Hristos 15 ani (1608-1614 ~i 1616-1623). numerosi sihastri care se bucurau de ajutorul lui. Prima lui grija a fost sa zideasca biserici in toate satele si sa hirotoneasca preoti buni si stiutori de carte. auzind de buna nevointa a monahilor de aici. Dupa putina vreme ajunge pe scaunul Episcopiei Radautilor. Manastirea Moldovita a cunoscut o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca ~i culturala. episcopul Efrem a zidit in anul 1612 o frumoasa . randuind egumeni luminati ~i sporiti in fapte bune. La mfmastirea de metanie. Cuviosul Efrem a fost ales egumen al Manastirii Moldovita. Numele egumenului Efrem era cunoscut domnului Moldovei. de asemenea. Cuviosul Efrem a fost chemat de Dumnezeu la treapta arhieriei.clisiarnita". precum ~i buni caligrafi care scriau carti de slujba pentru biserici. In jurul Manastirii Moldovita se nevoiau. Pentru intelepciunea vietii sale.

in anul 1606 este ales episcop la Roman.XV I I 191 cu savar~irea Sfantului Duh. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu. episcop de Ractauti. Mircea Pacurariu. p. nr. In timpul domniei lui Petru . pregatindu-~i dinainte mormantul. iata eu robul Domnului Dumnezeului meu. Sibiu. XXXIX (1963). MITROPOLITUL ANASTASIE CRIMCA al Moldovei §i Sucevei (t 1631) 11 a. ". se retrage la ctitoria sa ~i trece la cele ve~nice. s-a !acut calugar la Mfmastirea Putna. anume loan ~i Cristina. 1957. Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. pana in anul 1617. 1972. Trei manuscrise liturgice de la episcopul Efrem al Radaufilor. in anul 1600 a fast ales episcop la Radauti. p. ca rugaciune a mea pentru mine ~i parintii mei ~i l-am dat Sfintei Manastiri Moldovita . Prof. I. iar in decembrie 1607 este ales mitropolit al Moldovei ~i Sucevei. 343-345. tfmarul Ilie Crimea a fost diac de cancelarie ~i osta~. 10 .Acesta este mormantul presfintitului nostru parinte Kir Efrem. renuntand la cele pamante~ti.SF INTI ~~ S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E XV I. Bucure~ti. Apoi. Viata Acest mare mitropolit al Moldovei s-a nascut in Suceava. in anul 1626". Dar in acela~i an se retrage la Dragomirna unde zide~te o mica biserica de piatra ~i intemeiaza schit de calugari.Schiopul (1582-1591). ctitorita de el in anul 1609. p. 456-472 11 Istoria Bisericii Ortodoxe Romiine. Intre anii 16191629 pastore~te din nou Biserica Moldovei. Apoi. ca sa se scrie sf:lntul Anghelis care sta de fata . 10 A~a nevoindu-se smeritul episcop Efrem ~i mult ostenindu-se pentru mfmtuirea turmei sale. 7-8. Din botez se chema Ilie. Apoi. 105-107 ~M. am binevoit ~i am dorit din toata inima ~i am dat Jin agoniseala mea dreapta. Mormantul se afla in gropnita Manastirii Moldovita ~i poarta urmatoarea inscriptie: . in rev. Efrem. ". Dupa putina vreme a ajuns egumen la Manastirea Galata din Ia~i. din tinerete. in anul 1626. pe la jumatatea secolului XVI. unde s-a !agactuit lui Dumnezeu ~i Preacuratei Sale Maici. la 19 ianuarie. Ve~nica lui pomenire.. cand se retrage din scaun la Manastirea Dragomirna. I. Zugrav. Pr. din parinti foarte iubitori de Hristos. prof.. episcop al Radautiului (unde) este ~i inmormfmtat. in anul 1623 s-a retras la manastirea de metanie. 1631.::elor ee-l privesc.M. vol.

calugarindu-se cu numele de Anastasie. 1-au crescut de mic in frica de Dumnezeu. a adunat in jurul sau cativa ucenici ~i se indeletnicea cu citirea sfintelor carti. cu zugravirea de icoane ~i cu scrierea de manuscrise. pastorind Biserica lui Hristos timp de 20 de ani. Aici a deprins monahul Anastasie me~te~ugul eel cu multa iscusinta al picturii in miniatura ~i scrierea de carti. Ca. 4. se spune despre dfmsul ca racea adevarate vitejii in luptele cu cazacii. in anul 1607. dfmdu-i o educatie cre~tineasca cu totul aleasa. . tfmarul !lie Crimea a fast indemnat de Duhul Sfant sa se faca osta~ al lui Hristos. Si atilt de frumos a povatuit acest sfam Uica~. 1-au trimis egumen Ia Manastirea Galata de curfmd zidita. fierbinte in rugaciuni ~i iubitor de oameni. 5. Astfel. care il fac pe om statornic ~i indelung rabdator in incercarile de multe feluri ale vietii. care practau adesea satele ~i mfmastirile. Ramanand in oaste cativa ani. arhimandritul Anastasie a fast hirotonit episcop de Ractauti. 3. Retragandu-se din scaun datorita vitregiilor vremii. la cererea voievodului. Aici. Parintii sai. tatal sau 1-a invatat barbatia ~i taria sufleteasca. a intrat in ob~tea Mfmastirii Putna. Pentru toate acestea a fast rasplatit de domnul Moldovei cu o mare intindere de pamanL unde mai tarziu a zidit frumoasa Manastire Dragomirna. Aici a zidit o mica biseridi. renuntfmd la cele pamante~ti. fiind osta~ in armata Moldovei. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. in anul 1600. indata !-au hirotonit preot ~i. cape un odor de mare pret. in cat toti il iubeau ~i multi credincio~i il aveau de parinte duhovnicesc. Dupa ce a format la Galata o ob~te bine organizata cu ucenici buni. Deci. Mitropolitul Anastasie a fast ales de Dumnezeu din bratele maicii sale sa fie pastor duhovnicesc al Bisericii lui Hristos. Pentru intelepciunea ~i smerenia sa. Vazand parintii smerenia ~i istetimea mintii monahului Anastasie. episcopul Anastasie a fost ales mitropolit al Moldovei. intarindu-se cu crucea lui Hristos ~i fiind indemfmatic ~i plin de curaj. Cea dintai grija a sa a fost intarirea vietii duhovnice~ti prin manastiri ~i sate ~i zidirea de noi biserici. 2. cu sufletul deschis spre dumnezeie~tile frumuseti. episcopul Anastasie a sihastrit 6 ani de zile Ia metocul sau. povatuind multe suflete catre Hristos. Dragomirna. 6. in ~coala Mfmastirii Putna. a invatat osta~ul lui Hristos me~te~ugul luptei duhovnicqti ~i buna nevointa d'Hugareasca. biruia cu multa u~urinta pe navalitori. in tineretile sale. iar buna sa mama 1-a invatat sa fie smerit. loan ~i Cristina.192 PATERICUL ROMANESC b.

8. 7. cu adevarat. eel mai maret altar de rugaciune ~i de mangaiere pe care 1-a ridicat vreun ierarh pe pamantul romanesc. a scris ~i a donat ctitoriei sale 11 manuscrise impodobite cu frumoase miniaturi. unde niciodata n-a incetat dumnezeiasca Liturghie. cum nu sunt altele in tara noastra. sponp m fapte bune ~i cunosditori de limbi straine. Inca din primii ani. bunul pastor Anastasie a lasat legamant ca nimeni ~i niciodata sa nu inchine ctitoria sa altor manastiri din afara tarii. Mitropolitul a mai daruit Manastirii Dragomirna doua epitafe lucrate de el in anii 1612 ~i 1626. vase sfintite ~i alte obiecte de cult. mfmastirile ~i schiturile din Moldova au trait o epoca de aleasa inflorire duhovniceasca. anume: . a construit zidul de cetate ~i cele patru turnuri de aparare. arhimandritul Varlaam.Popa Craciun. zugravi ~i miniaturi~ti. doua Liturghiere. in stare sa conduca poporul pe calea Evangheliei lui Hristos.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 193 In toate marile mfmastiri a randuit egumeni din cei mai ale~i. Acest fericit parinte al Moldovei. Miron Barnovschi. In aceasta ~coala s-au format caligrafi renumiti. renumita in toata Moldova. Biserica Manastirii Dragomirna. Astfel. Apoi. loan ~i Cristina". un alt Evangheliar din anul 1614. care au pictat altarul. In aceasta manastire a randuit mitropolitul egumeni buni ~i calugari cu viata de ob~te. pe atat este de frumos pictata ~i in interior. mitropolitul Anastasie a intemeiat la ctitoria sa o vestita ~coala de monahi caligrafi. fiind din tinerete neintrecut caligraf ~i pictor de icoane. spre pomenirea sa ~i a parintilor sai. pe care ctitorul il doneaza manastirii . mitropolitul Anastasie inalta. domnul Moldovei. Cele mai alese manuscrise ale mitropolitului Anastasie daruite Manastirii Dragomirna sunt: Un Evangheliar cu multe miniaturi din anul 1610. bolta ~i naosul bisericii. cum au fost: Popa . mitropolitul ctitor a randuit patru calugliri zugravi din manastire. Este. rudenia mitropolitului. pe cat este de impodobita cu sculpturi de piatra in exterior. ca sfinti ~i racatori de minuni. o cruce mare imbracata in metal pretios. Mai tarziu. Matie~ ~i Grigorie". din care unul este scris in anul 1609 ~i altul in anul 1610. din care unii erau cinstiti de popor. o Psaltire din anul 1614 ~i alte cateva carti. spre slav a Preasfintei Treimi ~i cinstea neamului. Caci in acela~i an. frumoasa Manastire Dragomirna. in sihastriile retrase din Carpati s-a inmultit numarul siha~trilor. cu hramul Pogorarea Duhului Stant. inca din viata. Ignatie. 10. Prin ora~e ~i sate a hirotonit preoti ~tiutori de carte. In anul 1609. Cel mai vestit dintre toti a fost cgumenul Manastirii Secu. un Apostol. din anul 1610 (in prezent se pastreaza la Viena). De asemenea. sub lunga pastorie a mitropolitului Anastasie. 9.

In anul 1621. moa~tele s-au racut atat de grele. mitropolitul Anastasie s-a impotrivit pfma la moarte obiceiului de a se inchina aceste laca~uri manastirilor din afara tarii. mitropolitul Anastasie a adunat la Suceava. mitropolitul Anastasie a zidit un paraclis de iarna. Pentru aceea. Pentru a da manastirilor ~i parohiilor din Moldova o randuiaUi de viata cat mai aleasa ~i unitara. mitropolitul Anastasie s-a ingrijit ~i de alinarea bolilor ~i suferintelor trupe~ti. pentru impodobirea sfintelor biserici. Urmand exemplul Sfantului Vasile eel Mare. in iubire ~i in pastrarea graiului romanesc. Prin aceasta. el cauta sa inlature orice neoranduieli din Biserica Moldovei ~i sa intareasca Ortodoxia. incat carul cu boi nu se putea mi~ca din loc. mai ales vara. romanii din Transilvania raceau pelerinaje la toate manastirile din Moldova. de unitate ~i infratire in Hristos a tuturor romanilor ortodoqi de dincoace ~i de dincolo de Carpati. un sinod cu toti episcopii ~i egumenii de manastiri ~i a intocmit un nou a~ezamant bisericesc. adaugand ~i alte innoiri. cand se adunau zeci de mii de pelerini din Moldova ~i Transilvania. navalind t~Harii asupra Sucevei. de inaltare duhovniceasca. 12. in anul 1610 a infiintat o bolnita la Manastirea Dragomirna. mai ales la hramuri. 15. Aici se raceau frumoase slujbe ~i procesiuni cu moa~tele Sfantului loan eel Nou. caci suflerul sau ardea pentru ravna casei Domnului. cat ~i mireni. unde se vindecau numero~i suferinzi. vazand Dumnezeu lacrimile poporului. Atunci marele ierarh a racut litie ~i priveghere de toara . $tiind ce mare rol au manastirile in viata neamului. 13.194 PATERICUL ROMANESC Cdiciun. Pe langa grija pe care o avea pentru impodobirea bisericilor ~i mfmtuirea sufletelor. prin negraita minune. Dar. unde se ingrijeau. lgnatie. La Mfmastirea Sfantul loan eel Nou de Ia Suceava. atat calugari. Grigorie. U nii dintre ei cereau de la mitropolitul Anastasie calugari ~i egumeni pentru manastirile ~i schiturile din Ardeal ~i Maramure~. intarindu-se astfel in dreapta credinta. ajun~i sub ocupatie straina. La intoarcere duceau peste munti dirti biserice~ti copiate de calugari. mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintai spital public din tara noastra. 14. Astfel. mitropolitul Anastasie a luat noaptea moa~tele Sfantului loan eel Nou ~i a cautat sa fuga in munti cu numero~i credincio~i. in anul 1626. lar in anul 1619 a infiintat un adevarat spital in ora~ul Suceava. 11. Erau cele mai importante zile de rugaciune. diaconul Dimitrie Dumitra~cu ~i altii. Iar bunul pastor implinea intotdeauna cererea romanilor ortodoqi. icoane. In fiecare vara. ale caror frumoase lucrari s-au raspandit in celelalte manastiri. cruci sculptate ~i alte daruri manastire~ti. Matie~.

boieri sau din neamul nostru. sa aveti. 17. Purtand o mare grija de bolnavi. vreo nevoie sfintei manastiri. Doamne. Osemintele sale se odihnesc. unde este hramul Pogorarii Sfantului Duh.n numele Tatalui §i al Fiului §i al Sfantului Duh. ~i . anatema. tunzand-o in cinul monahal. protectorul Moldovei. ctitori. Ajungand la varsta barbatului desavar§it. in oricare timpuri. in zilele fericitului domn Io Constantin Moghila Voievod. In aceasta manastire a ad us mitropolitul §i pe mama sa. mitropolitul Tarii Moldovei. proorocita de Duhul Sfant prin gura imparatului David. Iar eel ce va strica scrisoarea noastra ~i alcatuirea noastra.. marturisim cu aceasta scrisoare a noastra ca daca se va intampla cu moartea noastra. sfanta manastire in toate in pace §i netulburata in veci. daca s-ar atinge careva dintre domnitori. in pronaosul bisericii din Manastirea Dragomirna.Apostolul" de Ia Viena . §i indata au fugit paganii ru§inati din tara. 1629. adeseori ii cerceta §i ii mangaia ca un bun pastor al Bisericii lui Hristos. inca de pe vremea lui Stefan eel Mare. sa inchine Sfantului Munte sau Ierusalimului sau sa schimbe pe dllugarii Tarii Moldovei sau sa puna egumeni dintr-o manastire straina. maranata. fiul lui Io Ieremia Moghila Voievod. 0 grija deosebita avea mitropolitul Anastasie §i pentru manastirea de calugarite Patrauti.SFINTI Sl CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 195 noaptea. singura nedespartita. Cristina. Aici se nevoiau pfma la o suta de maici §i functiona. de Domnul Dumnezeu §i de toti sfintii. Domnul Dumnezeu ~i Mantuitorul nostru. amin. pana Ia invierea cea de ob§te. Noi robii Domnului nostru Iisus Hristos. pe care apoi a daruit-o lui Hristos. numara in ceata sfintilor Tai ierarhi pe mitropolitul Anastasie! TEST AMENTUL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCA scris pe . cum am spus mai sus. pe oricine va alege Dumnezeu sa fie stapanul Tarii Moldovei. milostivul mitropolit Anastasie al Moldovei a adormit cu pace la 19 ianuarie. dandu-§i sufletul in mainile lui Dumnezeu. acela sa fie proclet ~i triclet. §i impartind toata averea la saraci §i bolnavi. 16. a inconjurat cetatea cu racla Sfantului Mucenic loan. in anul 7118 (1610) luna martie in 16 zile". o bolnita intretinuta din vistieria tarii. marele ctitor Lupu Stroici ~i fiul sau Iona§cu Stroici. inchinatorii Sfintei Troite: Kir Anastasie Crimea. loan Crimea ~i Cristina ~i toti ctitorii sfintei manastiri din nou zidita numita Dragomirna. Troita Sfanta.

ca ~i pe valea paraului Cetatuia. a~ezate cu bunacuviinta in fundul pe~terii. ne~tiut de oameni. ajungand la masura sfinteniei ~i cunoscandu-~i dinainte sfar~itul. coborandu-se egumenul schitului cu o franghie in pe~tera. U nul din cei mai renumiti siha~tri ce s-a nevoit pe V alea Chiliilor in primele decenii ale secolului XVII. in primele decenii ale secolului XX. Deasupra mormantului erau sapate in piatra aceste cuvinte: . Se crede ca era cu metania din Schitul Negru Voda de alaturi. in partea de sud-est. Numai ucenicul sau ii aducea paine ~i apa o data pe saptamana. intre Targovi~te ~i Campulung. Cum s-a nevoit acolo schimonahul loanichie. binemirositoare ~i acoperite cu o panza de paianjen. se afla un deal inalt numit . cate ispite a rabdat ~i la ce masura duhovniceasca a ajuns. Erau galbene. Preacuvioase Parinte Ioanichie. iar pe~tera lui s-a parasit din cauza muntelui abrupt. singur Dumnezeu ~tie.196 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL IOANICHIE SCHIMONAHUL Sihastria Valea Chiliilor-Muscel (t1638) Pe Valea Dambovitei. din cauza locului foarte abrupt. numele Cuviosului Ioanichie s-a uitat. 1638". mai mult de 30 de ani. Vale a aceasta se nume~te de sute de ani . ravnind fericitei vieti pustnice~ti ~i arzand pentru dragostea lui Hristos.Dealul Cetatuia" sau . a existat una din cele mai vechi vetre isihaste romane~ti. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. insa. din cauza numarului mare de siha~tri traitori aici.Dealul lui Negru Voda".Schitul Negru Voda" (Cetatuia). intre secolele XIII ~i XVIII. cuviosul acesta. Vale a Chiliilor". s-a inchis de buna voie intr-o pe~tera sapata in peretele muntelui ~i acolo s-a nevoit.Ioanichie Schimonah. Prima a~ezare monahala cunoscuta pe aceasta colina dateaza de la inceputul secolului XIV. ~i-a sapat singur mormantul in fundul pe~terii. unde s-a nevoit la sfftr~itul secolului XVI. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! . pe care o cobora pana la gura pe~terii cu o franghie. a fost Cuviosul schimonah loanichie. ale caror nume nu se mai cunosc. Cu trecerea anilor. a descoperit osemintele intregi ale acestui mare sihastru. Apoi. cand domnul Tarii Romane~ti intemeiaza un schit cunoscut pana azi cu numele de . aici s-au nevoit multi siha~tri cu viata sfanta. dupa o nevointa atat de aspra. Apoi. Pe versantul abrupt al dealului. Sfintele Taine i le aducea din timp in timp egumenul schitului. culcandu-se in mormant.

El ~i-a pus toata ~tiinta ~i puterea in slujba apararii Ortodoxiei amenintate: a infiintat vestita Academie Duhovniceasca de la Kiev. se muta la Domnul. lituaniana. la 22 decembrie 1646.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN S E C 0 L E L E X V I . asupra ortodoqilor ucraineni erau mari prigoane din parte a polonezilor ocupanti. Tatal sau. a fost proclamata de Biserica Ortodoxa Romfma in anul 2002. pentru a o apara de pretentiile uniatilor. cu zi de praznuire 22 decembrie. era fratele domnitorului Jeremia Movila ~i a fost ~i el domnitor al Munteniei (1601) ~i al Moldovei ( 1607). Sfinte Ierarhe Petru. In acei ani. Ca fiu de domn. Movile~tii au ctitorit Manastirea Sucevita ~i multi din familie au imbrati~at viata monahala.printre care ~i vestita Marturisire de credinJa Ortodoxa (1642) -. dupa incheierea pacii. la Suceava. Tot ei au ajutat mult ~i . Canonizarea Sffmtului Ierarh Petru Movila. Simeon. dupa care a fost inmormantat la 9 martie 164 7. Galitiei §i a toata Rusia (t 1646) Sffmtul ierarh Petru s-a nascut la 21 decembrie 1596. rara a fi atins de stricaciune. a obtinut recunoa~terea de catre polonezi a drepturilor ortodoqilor. a intrat apoi in armata poloneza. greaca ~i latina. iar prin cursurile facute mai tarziu la Sorbona. unde a petrecut cinci ani in rugaciune ~i lecturi duhovnice~ti. Aici a inceput el nevointa care o va duce pfma la sfar~itul vietii: racea multe metanii cu lacrimi ~i purta pe sub haine o cama~a de par aspru ~i un brau cu dinti defier. dar el s-a retras la mo~ia sa de lfmga Kiev. el a devenit unul dintre cei mai invatati oameni ai vremii sale. unde Petru cu familia sa au fost nevoiti sa se refugieze in 1601. trupul sau a trebuit sa ramana in catedrala Sfanta Sofia din Kiev. Aici ~i-a continuat studiile incepute la Suceava.X V I I 197 SF ANTUL IERARH PETRU MOVILA Mitropolitul Kievului. Timp de trei luni. poloneza. roagil-te lui Dumnezeu pentru noi! . iar dupa cateva luni a fost numit egumen. luptand cu turcii la Tutora-Ia~i (1620) ~i Hotin (1621). Galitiei ~i a toata Rusia. mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei fiind frate cu tatal sau. care ii provocau rani ~i umflaturi. in Polonia. Dupa 14 ani de rodnica pastorie. In 1627 s-a calugarit in marea lavra Pecerska din Kiev. Cel care a fost chemat ~i inzestrat de Dumnezeu pentru salvarea ortodoqilor din Ucraina a fost marele Petru Movila. in Paris. a scris ~i tiparit multe carti de intarire a poporului in dreapta credinta .Fratia Ortodoxa" din Lvov. regele polon recomanda sultanului pe tfmarul Petru pentru domnia Moldovei. franceza. in evlavioasa familie domneasca a Movile~tilor. invatfmd mai multe limbi straine: slavona. care-i sileau sa treaca la uniatie. care in 1633 a fost hirotonit mitropolit al Kievului. In 1621. ucraineana.

198 PATERICUL ROMANESC CUVIO~II SIHA~TRI DANIIL ~I MISAIL intemeietorii Manastirii Turnu (secolul XVII) Ace~ti doi cuvio~i siha~tri. s-au nevoit la poala Muntelui Cozia. . Varlaam. dorind sa urmeze sfintilor de demult.Misail nacealnicul". s-au retras peste Olt. la inceputul secolului XVII. sub Muntele Cozia. ucenicul sau Misail a devenit . Dupa putina vreme. intemeind astfel .Salbaticul" ~i acolo s-a nevoit singur in aspre osteneli ~i in neadormita rugaciune timp de 30 de ani. a inaltat Ia Turnu o mica biserica de piatra in anul 1676. sapandu-~i alaturi doua mici pe~teri in stanca. a~ezand sub temelie moa~tele celor doi cuvio~i. iar patru dintre ei s-au nevoit in pesteri. Deasupa sunt a~ezate aceste inscriptii: . ieroschimonahul Misail a ridicat alaturi o mica biserica de lemn cu hramul . mutandu-se ~i egumenul Misail la cele ve~nice.Sihastria lui Daniil ~i Misail". Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Acest cuvios ~i-a sapat o pe~tera in partea de apus a Muntelui . Doi dintre ei.Misail nacealnicul" (egumen). Apoi. Iar Misail era ucenicul sau de chilie ~i impreuna-lucrator al poruncilor lui Hristos.nacealnic" ~i parinte duhovnicesc al smeritilor siha~tri.lntrarea in Biserica a Maicii Domnului". Daniil duhovnicul si Misail ucenicul. Pe la jumatatea secolului XVII.Daniil duhovnicul" ~i . s-au inchis in ele ~i acolo s-au nevoit dupa voia lui Dumnezeu mai mult de 20 de ani. iar Dummica cobora Ia lini~te ~ase . Apoi. adunandu-se mai multi siha~tri in jurul lor. Toata saptamana postea ~i se ruga in pe~tera. pe Muntele Stanisoara. Cel mai vestit dintre siha~trii de la Stani~oara a fost schimonahul Neofit. Aceste pe~teri se vad pana astazi in curtea Manastirii Turnu ~i sunt bine pastrate. s-au nevoit mai intai in Manastirea Cozia. la inceputul secolului XVII.Daniil duhovnicul" ~i ucenicul sau. Si era Daniil duhovnicul eel dintai al lavrei ~i al tuturor siha~trilor de pe Valea Oltului. Dumnezeul lui Israel! CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL Sihastria Stani~oara-Arge~ (secolul XVII) Se spune in traditia locului ca. mitropolitul Tarii Romane~ti. . au plecat la calugari din Manastirea Cozia. Cuviosul Daniil duhovnicul raposand. ~i.

inc at astazi se mai pastreaza doar numele ~i pestera acestui mare sihastru roman 12 . aditfmdu-se cuviosul in vis egumenului. Bucure§ti. s-a rugat lui Dumnezeu si a izvorat un puternic izvor de apa inaintea pesterii lui. aducandu-le la Cozia. Viata pustnicilor fericWi este. in pe~tera. multi credinciosi veneau la pestera si primeau ajutor in necazurile lor. p. a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor! 12 13 Arhim. 9-12 Ibidem. Cu timpul. Grigore Uritescu. si-a dat sufletul in mainile Domnului acolo. si-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului si a fost numarat in ceata cuviosilor parinti. El si-a facut pestera in partea de sud a Muntelui Salbaticul. Ajungand la adancul batranetii. p. dibdand grele ispite de la diavolul si dobandind darul lacrimilor ~i al vindedirii suferintelor omene~ti. CUVIOSUL MELETIE SIHASTRUL Sihastria Stani§oara-Arge§ (secolul XVII) 13 Cuviosul Meletie era unul din cei sase sihastri plecati din obstea Manastirii Cozia. Dupa mai multi ani. Astfel. auzindu-se despre aceasta.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 199 sihastria lui Daniil si Misail de la Turnu. asculta Sfanta Liturghie ~i primea Trupul si Sangele lui Hristos. pe care. ce se cheama pana astazi .Izvorullui Meletie". Osemintele sale au fost mai tarziu impartite de credinciosi. iar Duminica mergea la Cuviosul Daniil duhovnicul de la Turnu ~i primea Trupul Domnului. Se spunea despre dansul ca zilnic isi aducea apa cu ulciorul de departe. le-a ingropat egumenul alaturi de biseridi. la 1 km de Manastirea Stanisoara. Noaptea insa. nestiut de nimeni. slavind neincetat pe Dumnezeu si pazindu-~i mintea curata de cugetele cele rele. iar pestera se pastreaza pana astazi. si aici s-a ostenit peste 40 de ani. Asa au ajuns osemintele Cuviosului Neofit in pe~tera sa. Manastirea Stani$oara. Sase zile se nevoia in pestera. osemintele lui au fost impartite peste tot. La batranete. nemaiputand cobori. Nevointa schimonahului Meletie era aceeasi ca ~i a pustnicului Neofit. Aici vin credinciosii si aprind candele si lumanari. Apoi. i-a poruncit sa-i duca oasele inapoi in pestera. 1943. 14-15 . osemintele Cuviosului Neofit au fost descoperite de un dilugar ce pastea vitele manastirii. ca sa se osteneasca.

M. Sfantul lerarh !lie forest. Dupa ce primi hirotonia in arhiereu de la mitropolitul Tarii Romane~ti. Pentru curatia inimii sale. batai ~i acari. prof.200 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH IOREST MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1657) 14 Sfantul Ierarh Iorest era fiu de tarani din Transilvania. Era inca foarte ravnitor Ia slujba Bisericii ~i Ia pazirea sfintei credinte ortodoxe. Dupa noua luni de zile. Apoi ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. in anul 1641. patimind multe necinstiri. cit.. sfintea biserici ~i mergea prin sate. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 14 Pr. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955 ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie. Vestea despre a~ezarea lui duhovniceasca a ajuns pana Ia domnul Moldovei. Pacurariu. raposand mitropolitul Ghenadie al Ardealului in toamna anului 1640. savar~ind cele sfinte cu frica de Dumnezeu ~i mangaind poporul cu alese invataturi cre~tine~ti. a ajuns monah iscusit. pastorul eel adevarat este seas din temnita ~i obligat sa dea o suma de bani. ~i era Cuviosul Iorest ca o rae lie aprinsa in ob~tea parintilor. Ajungand din nou in Moldova. fiind numarat in ceata sfintilor marturisitori. urmand ~coala duhovniceasca din aceasta lavra. fiind gata sl:Hi dea ~i viata pentru apararea credintei ortodoxe ~i mantuirea turmei sale. Sfantul lerarh Iorest s-a ostenit. intre anii 1656-1657 a fast episcop Ia Hu~i. cu voia lui Dumnezeu. Timp de trei ani. mangaind ~i invatand pe credincio~i ca un bun pastor al turmei lui Hristos. schimbandu-~i numele din Ilie in lorest. p. Apoi.. Iubind din copilarie pe Hristos. Peste tot randuia preoti ravnitori. blandul ierarh Iorest a fast aruncat in temnita pentru ravna dreptei credinte. cat a pastorit Biserica lui Hristos. a fast ales parinte ~i intaistatator al Bisericii Transilvaniei Cuviosul Iorest de la Putna. bun caligraf ~i zugrav de icoane. pastorind bine Biserica lui Hristos ~i lucrand Ia mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. Sfinte Ierarhe Iorest. In anul 1643. Vasile Lupu. ca un adevarat marturisitor sa apere dreapta credinta ortodoxa de invataturile straine calvine~ti ~i de toate viclenele curse ale diavolului. Iar sffmtul rabda mucenice~te.. blandul ierarh lorest urea pe scaunul Mitropoliei Ardealului de la Alba Julia. . Deci. s-a racut calugar in ob~tea Manastirii Putna. In Sfin(i romani . 385 . op. egumenul manastirii 1-a racut ieromonah.

Iosif eel Nou de la Parto~.. p. Unii traiau in chinovie. Pr. In traditia locului se spune ca era foarte ascuWitor ~i bland. cit. Dar intrucat ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur Dumnezeu le ~tie. Ramanand orfan de mic. f. op. fila 151-152 Manastirea Parto$. s-a stramutat cu pace la cele ve~nice. dintr-o familie de crestini valahi.biruind desavar~it pre toate cetele vrajma~ilor celor nevazuti prin adanca smerenia sa".Patericul Sfintilor din Moldo-Romania". roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! 0 SF ANTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS Mitropolit al Timi§oarei (t 1656) 16 Acest ierarh sfilnt ~i purtator de Dumnezeu. Timi~oara. caci vedea a~ezarea inimii fiecaruia ~i cu numele lui Hristos izgonea duhurile rele dintre oameni. Deci. in ora~ul Raguza Dalmatiei. 104-108. In SfinJi Romani . p. 362 16 15 . p.S FIN T I SI C U VI 0 SI DIN S E C 0 L E L E X V I -X V I I 201 SF ANTUL EPIF ANIE DE LA VORONET (secolul XVII) 15 In ob~tea intemeiata de Cuviosul Daniil de la Voronet s-au nevoit multi calugari cu viata sffmta. mama sa Pr.. Mure~ianu. cit. Iar in . anume Cuviosul Epifanie.. Era originar din partile Sucevei. Episcop Timotei a! Aradului. p. altii se retrageau la lini~te in preajma manastirii. Era inca mare dascal al rugaciunii ~i iscusit povatuitor de suflete. cit. loan B. 21-34. Acest iubitor de Hristos se silea in toate sa urmeze nevointa marelui staret. Mitropolitul Dosoftei. 14 b. Sfantul Daniil Sihastrul. ca avea darul lacrimilor ~i era desavar~it in dragoste. Liviu Stan. . 76.. op. se spune ca a trait prin anii 1660. cinstindu-se de toti ca un adevarat sfant ~i de minuni racator Sfinte Preacuvioase Parinte Epifanie. 1976. Din botez se numea Iacob. In prima jumatate a secolului XVII a trait in Manastirea Voronet un schimonah foarte imbunatatit.. op. iar altii ajungeau siha~tri desavar~iti in adancul codrilor de sub Muntii Raraului. Pentru aceasta multi credincio~i i1 cautau ~i era ca un Avraam cu multi fii duhovnice~ti. 1971. Mfmastiri din Banal. . 37. bine savar~ind alergarea vietii pamante~ti ~i lui Hristos intru toate placfmd. Prof. tot a~a ~i faptele cele bune ale Cuviosului Epifanie ne-au ramas necunoscute. s-a nascut pe la anul 1568.

Vazandu-1 umbrit de harul Duhului Sfant. dupa aspre osteneli duhovnice~ti. Apoi este numit egumen in Manastirea Cutlumu~ din Athas. tanaru1 Jacob este chemat de Hristos la sfanta nevointa calugareasca. unde se nevoiau multi calugari romani ~i macedoneni. se retrage Ia Iini~te in preajma Manastirii Vatopedu. a ajuns la masura desavar~irii. spre lauda lui Dumnezeu ~i alinarea suferintelor unor credincio~i. Pentru aceasta era chemat in multe manastiri atonite ~i vindeca pe calugari de grele suferinte trupe~ti. Acolo a deprins me~te~ugul luptei duhovnice~ti. ie~ind din biserica cu Sfintele Taine in mainile sale ~= . Dar. au ales pastor in locul lui pe Cuviosul Iosif Valahul. fiind vestit in toate tarile balcanice ~i cinstir ca sfant inca din viata. intelept la cuvant. A racut ~i unele minuni. in Manastirea Maicii Domnului din localitate. Caci era tare in credinta. parintii au chemat in ob~te pe Cuviosul Iosif Valahul ~i. Valahul" s-a nevoit multi ani de zile impreuna cu numero~i alti monahi greci. vindecand multe bali. De asemenea. Aici. invrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor ~i al rugaciunii neadormite care se lucreaza cu mintea in inima. mangaind ~i povatuind catre Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. renumita ctitorie a domnilor Tarii Romane~ti. iar la varsta de 12 ani a fast trimis la Ohrida sa invete carte. Pentru aceea a fast randuir egumen la Manastirea Sfantul Stefan din Adrianopol. romanii din Banat. Aici.202 PATERICUL ROMANESC i-a dat o cre~tere aleasa. Dupa ce formeaza numero~i fii duhovnice~ti. privegherea de toata noaptea. incat ajunsese vestit pana Ia patriarhul de la Constantinopol. Cuviosul schimonah Iosif . In anul 1650 este hirotonit arhiereu ~i a~ezat in scaunul de mitropolit al Timi~oarei. imbraca schima marelui ~i ingerescului chip cu numele de Iosif. racandu-se sihastru in padurile din imprejurimi ~i mult ostenindu-se. calauziti de Duhul Sfant. indeosebi pe cei ologi. postul desavar~it. de~i avea 80 de ani. La Pantocrator. Dupa cinci ani se duce la Muntele Athas ~i intra in ob~tea Manastirii Pantocrator. raposand mitropolitul Timi~oarei. Pentru sfintenia vietii sale avea inca ~i darul facerii de minuni. Apoi. a stins cu rugaciunea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timi~oarei. Si era atat de iscusit povatuitor de suflete. pe care o conduce cu multa intelepciune ~ase ani. Cand avea 15 ani. racandu-1 preot. Caci. 1-au randuit duhovnic al calugarilor din Muntele Athas. romani ~i macedoneni. bunul pastor s-a dovedit mare aparator al Ortodoxiei. bland la inima ~i neadormit in rugaciune. ascultarea ~i smerenia. punand mainile pe capullor ~i rugandu-se pentru ei.

navalind o ceata de turci pe Va1ea 01tu1ui dinspre Ardea1. iar fericitul ~i neintinatul loan a fost dat ostatic femeii turcu1ui ucis de el pe ca1e. dar tanarul cre~tin. Ceilalti osta~i 1-au legat in lanturi ~i a~a. 1956. marturisind ca este cre~tin ~i ura~te necurate1e patimi pagfme~ti. rugaciunea ~i ascultarea de parinti. Sfantul lerarh losif eel Nou se retrage la Manastirea Parto~. iubea mult pe Dumnezeu. in toamna anului 1656 i~i da sufletul in mainile Marelui Arhiereu Iisus Hristos. mai traind inca trei ani. pe langa foame ~i osteneala. care indata a murit. mfmiindu-se. iar la urma sa fie siliti spre necuratele pofte ale desfranarii de catre stapanii lor pagfmi ~i tirani. luand fiecare dupa voie ~i pliicere pe cine voia. in SfinJi romani . 399 . dupa cateva luni de chinuri ~i de mers pe jos. p. ranindu-se de frumusetea lui loan. biserica. 1-a lovit pe tiran. Biserica Ortodoxa Romfma 1-a canonizat la 7 octombrie. Aici. Pe lfmga drumul greu. Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai. Pe dmd avea doar 15 ani.. fiind in varsta de peste 85 de ani. indata a trimis Dumnezeu o ploaie puternica ~i s-a srins focul. fericitul loan 1-a refuzat cu scarba. turcii au ajuns la Constantinopol. Sj{mtul Mucenic loan Valahul. Printre cei robiti a fost ~i fericitul loan. au racut mari jafuri prin sate in drum spre Dunare ~i au 1uat in robie multi tineri nevinovati. Vazandu-se intr-o zi silit spre necurata patima de catre un turc. Crescut de mic in dreapta credinta. in toamna anului 1659. Atunci. sarmanii cre~tini luati in robie trebuiau sa sufere ~i sete ~i batai ~i umilinte de tot felul.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 203 rugandu-se cu lacrimi. tiranu1 voia sa-l sileasca. turcii ~i-au impartit robii. intarit de ravna credintei in Hristos. Bartolomeu V. fericitul tanar loan a fost ales ~i intarit de harul Duhului Sfant sa fie mucenic al1ui Hristos intr-un chip ca acesta. Trecand Dunarea. Anania. Acea femeie. ~i se face pomenirea lui la 15 septembrie. drept pedeapsa. A~a a ajuns nevinovatul loan in stapanirea unui osta~ turc diu ~i desfranat. Dumnezeul parintilor no~tri! SF ANTUL MUCENIC lOAN V ALAHUL (Romanul) (t1662) 17 Acest binecuvantat vHistar al tarii noastre s-a nascut intr-o familie de Jarani evlavio~i din Oltenia. 17 Arhim. In anul 1653.. . pe timpul domniei lui Matei Basarab. ca sa-i fie sluga pana la moarte.

rugandu-se mult lui Dumnezeu ~i Maicii Domnului sa-l intareasca in marturisirea dreptei credinte ~i sa-l izbaveasca de ispita desfranarii. ieromonahul Varlaam este ales egumen al Manastirii Secu. fiind chernat sa slujeasca Biserica lui Hristos ~i prirnind o educatie aleasa. p. egumenul Dosoftei se muta din viata aceasta. 180-196 18 . Atunci fericitul loan. a spus cu inddizneala: . la 12 mai. Sibiu. Tirnp de peste cincisprezece ani a fost intru toate ascultator dascalului sau. auzind de vestitul egumen Dosoftei de la Schitul lui Zosirna ~i de petrecerea siha~trilor de pe valea paraului Secu. Un manuscris necunoscut a! duhovnicului Andronic: lstoria Manastirii Secu. S-a nascut in judetul Vrancea. 1662. din copilarie a intrat in ob~tea Mfmastirii Nearnt. Mircea Pacurariu. rnarturisitorul loan a fost aruncat in ternnita ~i apoi zdrobit cu curnplite chinuri. pastorind Biserica lui Hristos timp de 21 de ani. Deci. . Episcop vicar Nestor Severineanul. nr. In toamna anului 1632. p. ~i doresc cu bucurie sa-mi dau viata pentru Hristos. Care S-a rastignit pe cruce pentru noi. Viata Mitropolitul Varlaam Motoc a fast unul din cei rnai rnari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rornane. 1974. decat sa rna turcesc ~i sa rna insotesc cu tine!" Astfel. Rarnfmand neschirnbat ~i tare ca un diamant. 1972. Din botez se chema Vasile. egurnenul Dosoftei. p. vo\. II. Sfinte Mucenice loan. 1958. tanarul Vasile Motoc s-a stabilit aici prin anii 1590-1592. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. 139-147. atunci raposat. iar trupul sau a fast aruncat la loc necurat. dintr-o farnilie de tarani raze~i foarte iubitori de Hristos. 18-24. 3-4.204 PATERICUL ROMANESC il tragea spre necurata desfrfmare ~i spre legea rnahomedana. iar in anul 1608. roaga-te lui Durnnezeu pentru noi! MITROPOLITUL V ARLAAM al Moldovei §i Sucevei (t 1653) 18 a. lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. deprinzand de la el dragostea de Dumnezeu ~i multa cuno~tinta de carte.Cred in adevaratul Dumnezeu. Pr. ~i a~a ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos. a fast condarnnat la rnoarte prin spfmzurare. din intreaga sa istorie. In rev. In anul 1606. Prof. hirotonit ~i a~ezat mitropolit al Moldovei in locul inainta~ului sau Atanasie. Apoi. arhimandritul Varlaam este ales. in anul 1580. silindu-1 sa se lepede de credinta cea dreapta in Hristos.Mitropolia Moldovei".

3. Prohor. arhimandritul Varlaam a povatuit cu multa intelepciune duhovniceasdi aceasta ob~te timp de 24 de ani. egumenul . precum ~i alte scrieri. Slatina. egumenul Varlaam respecta intru totul a~ezamantul ctitorului fonda tor. in anul 1653 se retrage la metanie. invatand de la fiecare dragostea de Dumnezeu. Putna. Prin aceasta. 5. invatand pe toti frica de Dumnezeu ~i dreapta credinta ortodoxa. rugaciunea lui Iisus. care era foarte apropiat de tipicul Muntelui Athos. bunacredinta ~i savar~irea a toata fapta buna. ce se citeau zilnic la biserica. 2. de gandire ~i de traire ortodoxa. Veniamin. Prin anii 1625-1630. cu metania din Secu. Astfel. 6. s-a racut parinte luminat al Moldovei. monahii se indeletniceau cu ascultarea in ob~te ~i cu lucrul mainilor la chilii. ~i de la episcopul de Roman. Dupa slujbele biserice~ti. In Schitul lui Zosima.X V I I 205 Apasat de batranete. Una din indeletnicirile marelui staret era ~i traducerea operelor Sfintilor Parinti din limbile greaca ~i slavona in grai romanesc. invataturile Sfintilor Parinti ~i adancul teologiei. Bistrita. De la dan~ii a invatat inca limbile greaca ~i slavona ~i a luat binecuvantare sa traduca ~i sa scrie carti in limba noastra romaneasca. Fapte §i cuvinte de invapitudi 1. Se mai spunea des pre dfmsul ca mereu cerceta pe marii siha~tri ce se nevoiau atunci pe valea Secului. Mfmastirea Secu devenind o vatra isihasta de rugaciune. b. anume: Moise. Jar citirea Sfintilor Parinti ~i rugaciunea lui Iisus erau obligatorii pentru toti fiii sai duhovnice~ti. Ca egumen al Mfmastirii Secu. Dogmele credintei ortodoxe. Moldovita ~i Dragomirna. Acest vas ales al lui Hristos a fost din pruncie umbrit de darul Duhului Sffmt ~i inzestrat cu multa intelepciune ~i ravna spre cele dumnezeie~ti. se muta din viata aceasta ~i este inmormantat alaturi de biserica. arhimandritul Varlaam traduce din slavona. Agapia. . Manastirea Secu se numara alaturi de marile manastiri: Neamt. la trapeza ~i la chilii.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N SE C 0 L E L E X V I .Scara" Sfantului loan Scararul. egumenul Dosoftei. iar in 1657. Probota. impreuna cu cativa ucenici. In ob~tea sa. vestita in toaHi Moldova. ca ~i pe cei din muntii Sihlei ~i Agapiei. incat de toti era iubit ~i cinstit ca un adevarat calugar ~i parinte duhovnicesc. Caci neavand parinti bogati ~i invatati. la 19 decembrie. Nestor Ureche. reu~ind sa creasca multi fii suflete~ti ~i sa formeze pe valea Secului o adevarata lavra monahala. ca sa fie pe intelesul tuturor. Spiridon ~i Chiriac. tanarul Varlaam intrecea pe ceilalti parinti cu blandetea. ieromonahul Varlaam le-a deprins de la dascalul sau. 4. Mitrofan. cu ascultarea ~i cu sfintenia vietii lui.

ii mangaia parinte~te ~i ii Iibera cu pace. ~i mitropolitul Sava. le ducea cele de nevoie ~i cerea de la ei binecuvantare ~i cuvant de folos. egumeni ~i boieri pentru sfat ~i spovedanie. Gheorghe. Si a fost mare bucuria atunci peste . duhovnici diutati de multa lume. egumeni ~i incepatori de ob~te ~i chiar episcopi in eparhiile Moldovei. Teodorit. se pot aminti ieromonahii Efrem. buni slujitori ai Bisericii lui Hristos. incat in putini ani se racuse cunoscut peste tot. Ghedeon. iar el ii ospata la trapeza cu multa dragoste. Zilnic alergau Ia el tarani. veneau la chilia lui saraci ~i vactuve de prin sate pentru milostenie. in toamna anulu! 1632. egumenul Manastirii Secu. Serghie ~i loan. Pahomie. Vestea intelepciunii sale atragea la Manastirea Secu numero~i ucenici. prin sate ~i targuri. 7. cum erau Cuvio~ii Rafail ~i Partenie de la Agapia. mai intai episcop Ia Hu~i. intre anii 1653-1660. Aceea~i grija parinteasca avea egumenul Varlaam ~i de numero~ii siha~tri ce se nevoiau in Muntii Neamtului ~i mai ales pe valea Secului. intre anii 1645-1653. Dintre ace~tia pot fi amintiti: mitropolitul Ghedeon. care il avea de duhovnic. pustnici din Poiana Trapezei ~i mai ales vestitul duhovnic Atanasie de pe . De asemenea. prin manastiri. Miron Barnovschi (1626-1629). La 23 septembrie acela~i an a fost hirotonit arhiereu ~i a~ezat Ia carma Bisericii in prezenta a mii de credincio~i.206 PATERICUL ROMANESC Varlaam facea in Moldova primii pa~i de inlocuire a limbilor straine. fost episcop Ia Hu~i. Valea Siha~trilor". a fost ales de tot poporul mitropolit ~i pastor duhovnicesc al Moldovei. greaca ~i slavona. Unii dintre ei au ajuns mai tarziu calugari iscusiti. la Sihla ~i la Sihastria. egumeni ~i dregatori de la la~i. cu limba vorbita a poporului. traducatori de carti in grai romanesc. la episcopi ~i chiar la insu~i domnul tarii. 9. siha~tri. 8. la dregatori. Ractauti si Roman. Pentru sfintenia vietii sale ~i pentru intelepciunea cu care era inzestrat de Dumnezeu. apoi mitropolit al Moldovei. Paisie. intre anii 1660-1664. Visarion ~i Stefan. arhimandritul Varlaam. Ghenadie ~i altii. intre anii 1653-1659 ~i 1664-1671. Pe toti ace~tia ii cerceta egumenul Varlaam. 10. Leastvita (Scara) Sffmtului loan Scararul este printre primele opere patristice filocalice traduse in limba romfma ~i dovede~te preocuparea duhovniceasca a monahilor no~tri pentru cunoa~terea ~i imitarea Sfintilor Parinti. calugari. apoi mitropolit. caci era povatuitor iscusit ~i cautat de toti. in frunte cu domnul ~i toti arhiereii. ucenici ai staretului Varlaam. Acest smerit egumen ducea o viata duhovniceasca atat de aleasa. lar dintre egumeni. Caci prin aceste locuri straluceau pustnici mari ~i foarte sporiti in bunatati.

la toata semintia romaneasd1" cu scopul de a-i uni pe toti sub aceea~i credinta ~i limbll parinteasdL 13. caci toti se foloseau de bli'indetea. 11.Carte romaneasca de invatatura". renumit pana in zilele noastre. inteleptul ierarh ~i-a intitulat Cazania . in romane~te. pentru toti credincio~ii romani. tiparita in anul 1643 cu numele de . care erau de secole sub jug strain ~i mereu siliti sa renunte la credinta ortodoxa ~i la limba stdimo~ilor no~tri. pe intelesul credincio~ilor. Caci se gandea nu numai la credincio~ii din Moldova. . de limba ~i de simtire au racut pe multi credincio~i din Transilvania sa o scrie cu mana. de invatatura ~i de mangaiere duhovniceasca. Setea de Hristos ca ~i unitatea de credinta.X V II 207 toaHi Tara Moldovei.Carte romaneasca de invatatura". . alaturi de Biblia lui Serban din anul 1688. cu 339 file. la praznice imparate~ti ~i la sfintii mari de pe tot anul. mai ales in Transilvania. pentru a circula mai u~or ~i a fi citita din casa in casa. unde se mai pastreaza astazi peste 350 de exemplare in manuscris. tiparita tot la Ia~i. ~i anume: . cu 75 de predici in 500 de file. In popor a fost numita eel mai obi~nuit . 12. trei carti din cele mai importante pentru acele timpuri. . un bun cunoscator ~i exeget al Sfintei Scripturi. Vazand pastorul eel bun al lui Hristos ca turma sa nu intelege slujbele Bisericii !acute in limbi straine. Aici a tiparit mitropolitul Varlaam. s-a nevoit sa talmaceasca toate evangheliile de peste an. ci ~i la cei din Tara Romaneasca ~i mai ales din Transilvania. De aceea a intemeiat la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i prima tipografie din Moldova.Cazania lui Varlaam". Cea dintai grija a marelui ierarh a fost sa-~i hraneasca poporul cu carti de slujba ~i de invatatura cre~tineasdi in limba romfmeasca.Explicarea Evangheliilor la Duminici. Datorita limbii sale atat de curgatoare ~i invataturii ei datatoare de viata. pe limba ~i intelesul tuturor. intr-o frumoasa ~i curata limba romaneasca. Cazania de la Ia~i a fost multa vreme pentru romani cea dintai carte de religie. Prin aceste trei carti.Raspunsulla Catehismul calvinesc. de smerenia ~i de cuvintele lui cele pline de intelepciune. scrise de el in cinstea Preasfintei Treimi.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I . Tocmai de aceea. mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi. tiparita la Ia~i in anul 1644. Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importanta carte veche de invatlHura duhovniceasca. in anul1647. de citire. caci era adresata .Sapte Taine ale Bisericii. aceasta carte a avut cea mai larga raspandire pe pamantul tarii noastre. un adevarat dascal de moraUi ~i profund catehet ~i un mare ierarh aparator al Ortodoxiei romane~ti.

Sapte Taine ale Bisericii". marele ierarh combatea cu multa indrazneala invataturile reformatorului Calvin. sinod de ierarhi romani din ambele tari. Prin aceasta carte. eel dintai ierarh care a luptat pentru unitatea tarilor romane ~i unul din principalii rauritori ai limbii scrise romane~ti.Raspunsul la Catehismul calvinesc". Auzind marele ierarh ca in Transilvania se raspfmdea calvinismul. in vederea aprobarii Marturisirii Ortodoxe. atat in Tarile Romfme. Cele trei carti ale sale au fost scrise indeosebi pentru romanii din Transilvania. dovedind din Sfintele Scripturi ca adevarul se afla numai in Biserica Ortodoxa intemeiata de Hristos. 18.plin de otrava de moarte sufleteasca". mitropolitul Varlaam explica pe intelesul poporului cele ~apte Taine intemeiate de Hristos ~i Hisate Bisericii Sale. a scris o carte de aparare a Ortodoxiei intitulata . dupa a sa putere. Deci. 15. s-a aprins cu mare ravna pentru apararea credintei ortodoxe. 16. in anul 1642.208 PATERICUL ROMANESC 14. intorcandu-se in Moldova. Timp de 43 de zile. care schimba dogmele credintei ortodoxe ~i nu marturisea cele ~apte Taine ~i intelegfmd ca unii romfmi ardeleni sunt atra~i la calvinism. inlocuindu-le cu dogmele credintei ortodoxe.Raspunsul" scris de mitropolitul Varlaam ~i au condamnat Catehismul calvinesc. Ajungand mitropolitul Varlaam cu solie de pace in Tara Romaneasca ~i afland ca la Alba Iulia se tiparise in anul 1640 un catehism calvinesc . mitropolitul Varlaam s-a aratat un mare teolog ortodox ~i un bun cunosditor al invataturii protestante. rusa ~i romana. astfel. un sinod al Bisericilor Ortodoxe greaca. a organizat la Ia~i. care au aprobat . a scris o carte de invatatura ortodoxa intitulata . care convoaca un sinod local pe pamantul tarii noastre. 17. binqtiind ca indepartarea de la dreapta credinta ~i de la faptele bune duce la pierderea mfmtuirii ~i la dezbinarea neamului. in trapeza Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. la rugamintea mitropolitului Petru Movila al Kievului. In . Totodata. membrii celor . pentru mantuirea ~i unirea lor prin marturisirea aceleia~i credinte in Iisus Hristos ~i pastrarea fiintei noastre strabune. in anul 1645. apara sfintenia ~i rolul Bisericii ~i indemna pe toti la pocainta. Prin aceasta. mitropolitul Varlaam s-a dovedit primul apologet al Bisericii Ortodoxe Romane ~i eel dintai ierarh. declarandu-1 . cat ~i in intreaga Ortodoxie. caci era iubit de toti ~i se ingrijea. Astfel. Mitropolitul Varlaam s-a dovedit. racandu-se vestit. unde s-au ~i raspandit eel mai mult. Inteleptul pastor al Moldovei. Acest mare mitropolit era numit pe drept cuvant parinte duhovnicesc al tuturor romanilor. Apoi a adunat la Ia~i.plin de otrava de moarte sufleteasca".Raspunsul la Catehismul calvinesc".

patriarhul ~i sinodul daruiesc Moldovei moa~tele Cuvioasei Parascheva. Agapia. Aici. Tazlau ~i mai ales Bisericani. Astfel. Putna. precum ~i o vestita ~coaHi duhovniceasca. sub conducerea mitropolitului Varlaam. tipografi ~i traducatori de carti. In aceasta ob~te se nevoiau ca la o suta de monahi din cei mai invatati ~i ale~i traitori ~i lucratori ai rugaciunii. biserica Sfantul loan Botezatorul din Ia~i. Aceasta ~coala a functionat 20 de ani. Probata. sub mitropolitul Varlaam. 19. singura manastire din tara cu regula de . biserica Sfantul Atanasie din Copou-Ia~i. Sfintele moa~te au fost aduse in tara cu mult alai. biserica din satul Serbe~ti-Neamt. 1639. psalti. slavona ~i latina. Secu. De atunci se face in fiecare an pelerinaj la moa~tele Cuvioasei Parascheva. fratele domnului. au intrat in Ia~i cu mult popor. insotite de mare multime de clerici. Manastirile cu cea mai inalta viata duhovniceasca. Sub pastoria acestui mare ierarh. in sunet de clopote ~i le-au a~ezat cu mare cinste in biserica Mfmastirii Sfintii Trei Ierarhi. biserica Sfanta Parascheva din Liov ~i numeroase danii la celelalte manastiri. spre mangaierea poporului binecredincios. au indreptat ~i au aprobat Marturisirea de Credin]a scrisa de mitropolitul moldovean Petru Movila. slujitori. 1641. manastirile din Moldova au trait o epoca de mare pace ~i inflorire duhovniceasca. cateheti. Peste tot a randuit egumeni luminati ~i duhovnici buni. In intampinarea lor au ie~it Ia locul numit . Iar in ziua de 13 iunie. calugari ~i zeci de mii de credincio~i cu raclii aprinse in maini. Vasile Lupu a zidit in Ia~i una din cele mai frumoase biserici din tara. 21. prin grija bunului pastor al Moldovei. prin dania hatmanului Gavril. Moldovita. pe care o sfinte~te cu multi clerici in ziua de 6 mai. Pe toate aceste laca~uri le-a sfintit bunul pastor al Moldovei ~i le-a impodobit cu calugari ~i cu aleasa viata duhovniceasca. Platindu-se din vistieria tarii toate datoriile Bisericii din Constantinopo! catre turci. biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi. au discutat punct cu punct. Voronet. Slatina. La indemnul mitropolitului Varlaam. Neamt.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 209 trei Biserici. 20. 22. Mitropolitul Varlaam 1-a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca ~i alte mfmastiri ~i biserici. Manastirea Hlincea-Ia~i. marele mitropolit a infiintat prima tipografie din Moldova. cu ajutorul mitropolitului Petru Movila. biserica Stelea din Targovi~te. a avut loc pentru prima data in istorie un sinod inter-ortodox pe pamantultarii noastre. precum: Mfmastirea Agapia Noua (1644). erau: Sfintii Trei Ierarhi. unde se raceau cursuri in greaca. racand astfel sa sporeasca numarul monahilor in viata de ob~te. ca ~i al siha~trilor din schituri ~i paduri. Manastirea Golia-Ia~i. Valea Vladicai" insu~i domnul ~i mitropolitul Varlaam cu toata suita tarii. duhovnici. Dragomirna. in ziua de 14 octombrie.

de patriarh ecumenic. a fost trimis de Miron Barnovschi ~i mitropolitul Anastasie Crimea in fruntea unei solii la tarul Rusiei ~i la mitropolitul moldovean Petru Movila de la Kiev. printre cei trei candidati. preotii ~i ierarhii aparau dreapta credinta.muntii fo~neau de pustnici". Ca semn al impacarii. In anul 1644 este trimis de Vasile Lupu.Dobromira". In toate mfmastirile functionau adevarate ~coli duhovnice~ti de caligrafi. 9).Buna pace". cu care era de mult in neintelegere. de asemenea. In cele trei scaune episcopate a pus episcopi dintre cei mai evlavio~i. iar la parohii a hirotonit preoti invatati. 26. sa zideasca numeroase biserici prin sate ~i ora~e ~i sa faca tot felul de danii ~i inzestrari la schituri ~i manastiri. jertfindu-se. Inca pe cand era egumen la Secu. blandul mitropolit Varlaam a reu~it sa impace pentru totdeauna pe cei doi domni ~i Bisericile Ortodoxe surori. in anul 1639. dupa cuvantul Mantuitorului Hristos. Care zice: FericiJi jaci1torii de pace. pe intelesul credincio~ilor. Auzindu-se pana la Constantinopol de petrecerea ~i intelepciunea mitropolitului Varlaam. Iar . adica . numita multa vreme Manastirea . precum ~i de inflorirea Bisericii din Moldova sub pastoria sa. iar pe Matei Basarab. In cei 21 de ani de rodnica pastorie s-a straduit. dupa modelul Mfmastirii Studion din Constantinopol.210 PATERICUL ROMANESC viata achimita (neadormita). la domnul muntean Matei Basarab. Astfel. ~i un iscusit racator de pace. In felul acesta. care in fiecare sarbatoare citeaJ. dupa a sa putere. ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5. A~a a pastorit mitropolitul Varlaam Biserica Moldovei timp de 21 de ani. invatau poporul sa duca o via!i morala ~i-ltineau unit ~i strans legat de Hristos. Acest venerabil pastor duhovnicesc al Moldovei s-a dovedit a fi. mijlocind pentru un domn pamantean pe scaunul Moldovei. Este pentru prima ~i ultima data cand un ierarh roman candideaza Ia scaunul de patriarh ecumenic. calugarii. traduditori. de Biserica ~i de parinti. aducand in mijloc numele lui Iisus Hristos. miniaturi~ti ~i zugravi de icoane. dupa a sa putere. pentru intarirea ~i apararea credinte: . 23. de o limba ~i de un neam. in vremea sa. plini de frica de Dumnezeu. Sinodul Marii Biserici 1-a propus. sa zideasca biserica Manastirii Soveja in tinutul Vrancei. in fruntea unei alte solii de pace. Grija marelui ierarh pentru mantuirea turmei sale era tot a~a de mare ca ~i grija pentru luminarea . Care se nume~te Damn al pacii ~i amintind ca ~i unii ~i altii sunt fraJi de o credinta. In anul 1632 s-a dus iara~i in fruntea unei solii de pace la Constantinopol. predica zilei din cazanie. 24. fiind ales apoi Partenie.semintiei romane~ti" cu carti de invatatura cre~tineasca pe limba poporului. 25. mitropolitul Varlaam a indemnat pe Vasile Lupu sa zideasca biserica Stelea din Targovi~te.

unde a crescut ~i s-a format duhovniceste. metania sa. In traditia locului se spune ca mitropolitul Varlaam. ducandu-1 in Muntele Athos. traitori in codrii si manastirile Moldovei. intru pomenirea lor si a marelui mitropolit. un sihastru vestit. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. ci mereu se ruga. 27. mergea la biserica. si-a dat sufletul in bratele Marelui Arhiereu Iisus Hristos. Ecaterina. impacat cu sine. traducea si scria dirti ziditoare de suflet. Asa a trait si asa s-a nevoit pentru mantuirea turmei sale mitropolitul Varlaam! Doamne. o daruia Manastirii Secu". Varlaam! CUVIOSUL ATANASIE IEROSCHIMONAHUL Manastirea Sihastria (secolul XVII) In poiana unde se afla astazi Manastirea Sihastria s-a nevoit. citea. cat a trait la Secu. mitropolitul Varlaam. au racut pretioase danii Manastirii Secu. Dupa mai multi ani de . ajungand la batranete si dorind sa se pregateasca de obstescul sfarsit. si a primit Preacuratele Taine. unde apoi s-a pierdut. 28. Ca .S FIN T I . un calugar aghiorit 1-a instrainat. egumenul Manastirii Neamt. preotul Ursul din satul Cofetesti. Mai tarziu. tinutul Putnei. La fel si sora sa dupa trup. 29. in prima jumatate a secolului XVII. vase si alte obiecte bisericesti. a impartit toata averea sa. Intrucat cunostea pe multi sihastri si calugari cu viata imbunatatita. A mai daruit obstii de aici un frumos sacos arhieresc in fir de argint.S I C U VI 0 . a chemat la sine pe duhovnicul Dosoftei. cu Biserica si cu neamul sau. Vechile documente marturisesc ca mitropolitul Varlaam a avut intotdeauna o deosebita grija de manastirea sa de metanie. In toamna anului 1657. carti de cult. nu statea rara lucru. pentru mantuirea turmei incredintate lui de Hristos si pentru unitatea si luminarea poporului prin carti scrise in grai limpede romanesc. in anul 1653 s-a retras din scaun la Manastirea Secu. se spune in traditie ca mitropolitul a scris si un pateric cu numeroase vieti de cuviosi parinti. Apoi. Apoi.S I DIN SEC 0 L E L E XV I -X V I I 211 ortodoxe in tarile romfme. Acest pateric al mitropolitului Varlaam s-a pastrat un timp in manuscris in biblioteca Manastirii Secu. fratele sau si nepotul sau. Era cu metania din Manastirea Neamt.orice agonisita dobandea. anume ieroschimonahul Atanasie. numara in ceata Sfintilor Ierarhi pe bunul pastor al Moldovei. marele ierarh si parinte al Moldovei. simtindu-si aproape obstescul sfarsit.

muntii ~i pacturile seculare din imprejurimi formau una din cele mai vestite vetre isihaste din Moldova. Locul in care s-a nevoit se numqte pana astazi . spre mangaierea tuturor siha~trilor. 112. i-au cerut ajutor ~i binecuvfmtare de inceperea lucrului.. ajungand duhovnic al tuturor siha~trilor din imprejurimi ~i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. la cativa kilometri mai sus de Mfmastirea Secu. In aceasta poi ana au intemeiat ucenicii sai mai tarziu Schitul Sihastria 19 • SIHASTRII IOSIF. de primejdie. unde sa asculte Sfanta Liturghie ~i sa se imparta~easca cu Trupul ~i Sangele lui Hristos.Poiana lui Aftanas". Apoi s-au rugat Preasfintei Fecioare sa fie ocrotitoarea acestui sfant laca~ ~i a tuturor siha~trilor ce se vor nevoi aici in pHicere de Dumnezeu. izbavindu-i cu rugaciunile ei de foe. s-au sratuit sa intemeieze un schit de Iemn in .. Vetre de sihilstrie . de dezbinare ~i de toate ispitele diavolului. Ioanichie Balan. . ucenici ai Cuviosului Atanasie Sihastrul. PARTENIE SI PAVEL cu ucenicii lor intemeietorii Manastirii Sihastria (1655) Pe la mijlocul secolului XVII se nevoiau numero~i siha~tri in pacturile seculare de pe valea Sihastriei ~i in Muntii Sihlei. ~apte ieroschimonahi batrani cu metania din Manastirea Neamt. care se nevoiau in apropiere. Vestea numelui sau s-a raspandit peste tot in centrul Moldovei. Singura lor intristare era lipsa unui schit in apropiere. In aceasta epoca. in rugaciune ~i in bucuria Duhului Sfant. La urma au pus acest legamant: . au pus icoana Maicii Domnului intr-un brad ~i. Pomelnicul Miinastirii Sihiistria . Iasand in urma numero~i ucenici. Prin anul 1650. valea Sihastriei. ajungand cunoscut mitropolitului Varlaam ~i chiar domnului tarii. tacand priveghere de toata noaptea ~i alegand Iocul pentru biserica. ingenunchind in fata ei. Dintre ei. p. In anul 1655. unii erau cu totul sporiti in post.Sa nu ingactuie Maica Domnului in locul acesta pe cei ce vor 19 Ierom. Facandu-~i o coliba din Iemn ~i pamant.212 PATERICUL ROMANESC ascultare in ob~te. pentru a vorbi neincetat cu Dumnezeu. in cinstea Maicii Domnului. Deci. s-a retras cu totul departe de lume. marele sihastru Atanasie ieroschimonahul s-a mutat Ia cere~tile laca~uri.Poiana lui Aftanas". Cuviosul Atanasie s-a nevoir multi ani in aceasta poiana.Poiana Sihastrului" sau .

22-41. care au stralucit pe pamantul Moldovei in secolul XVI. sihastriei intemeiate de ei. care a inaltat aici o mica biserica de lemn cu hramul . p. pentru a se imparta~i cu Preacuratele Taine. cu pravila dupa randuiala Sfantului Munte.. urcandu-se in munte. 1908. op. 357 . Istoria Manastirii Agapia. 48.S FIN T I S I C U VI 0 S I DIN SEC 0 L E L E X VI -X V I I 213 savar~1 pacate trupe~ti. Fiind nascut in tinutul Neamt ~i auzind de marele sihastru Eufrosin. in tacere ~i in neincetata rugaciune. sporind ~i mai mult in dragostea lui Hristos. pe cei ce vor avea punga osebita ~i pe cei ce vor indrazni sa manance carne in acest schit". Partenie ~i Pavel. A~a a luat fiinta Manastirea Sihastria in mijlocul acestei vestite vetre isihaste. s-<~. cu ucenicii lor. parintii din ob~te ii cercetau la chilii ~i le duceau Sfanta Imparta~anie ~i cele de nevoie. i s-a racut ucenic. . Duminica ~i in sarbatori se racea priveghere de toata noaptea ~i se savar~ea dumnezeiasca Liturghie. Dupa mai multi ani de nevointa in smerenie ~i in placere de Dumnezeu. coborat apoi in schitul intemeiat de Cuviosul Eufrosin. Liviu Stan. Primii vietuitori in acest schit au fost in~i~i cei ~apte siha~tri cu ucenicii lor: Iosif. ca o adevarata oaza duhovniceasca. Pe ace~tia. N. Daranga. Sibiu. p.Na~terii Maicii Domnului". Pr. Mai tarziu s-au adaugat ~i alti iubitori de lini~te. SFANTUL RAFAIL DE LA AGAPIA (secolele XVI-XVII) 20 Unul dintre cei mai cinstiti cuvio~i romani. incat a ajuns pe dascalul sau. Siha~trii desavar~iti ~i cei bolnavi coborau mai rar in schit. Dupa mai multi ani de viata pustniceasca pe Muntele Scaunele. este Sfantul Rafail de Ia Manastirea Agapia Veche. in privegheri de toata noaptea ~i in rugaciuni cu Ia~i.. Diac. Toti petreceau in lini~te. Aici. ace~ti fericiti siha~tri s-au stramutat Ia cerqtile laca~uri ~i au fost inmormantati langa altarul bisericii intemeiate de ei. Dupa ce luau masa impreuna. Legamantul celor ~apte siha~tri a fost intarit in acela~i an de episcopul Ghedeon de Roman. atat de mult a sporit Cuviosul Rafail in rugaciune ~i post.. p. Deci. loan Ivan Sfinfi romani . 20 Pr. 1945. primeau paine pentru 0 saptamana ~i iara~i se intorceau la bordeiele lor. Sfinfi romfmi. Aceasta era randuiala Iasata de cei ~apte ieroschimonahi. Atunci se adunau siha~tri din toata partea locului. In schit se ducea o desavar~ita viata de ob~te. Iar pe cei neputincio~i ii aduceau in ob~te ~i ii ingrijeau cu dragoste pana la ob~tescul sfar~it. racandu-se calugar prin mainile lui. cit. a parasit cele pamante~ti ~i.

s-a invrednicit a primi de a Dumnezeu darul tamaduirii ~i al izgonirii duhurilor necurate. racfmdu-se unele minuni la mormantul sau ~i incredintandu-se parintii ca 1-a proslaYir Dumnezeu.:: Manastirea Agapia Veche. cand a tiparit Vietile Sfintilor la Ia~i.. op. Apoi. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SFANTUL PARTENIE DE LA AGAPIA (t1660) 22 Acest cuvios vrednic de lauda era ucenic al marilor siha~tri din Mumej= lui Agapie. Auzind de aceasta marele mitropolit al Moldovei. la inceputul secolului XVII. 21 22 Mitropolitul Dosoftei. cit.. Mitropolitul Dosoftei.. pe toP. Liviu Stan. anul 1686. deprinzand fn~ de Dumnezeu ~i rugaciunea cea din inima. atilr celor din schit. urma multi ucenici. bolnavi de prin sate alergau la chilia lui ~i primeau mangaiere ~i sanata~. 152 . op. far a numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de b. cit. s-a retras la lini~te in MumeJ= Scaunele. savar~ind ingere~te calatoria acestei vieti ~i lasand ir. f. Luand din tinerete jugul lui Hristos. 152 Pr. Apoi. Apoi. Iar ir. Acolo. i: pastorea cu smerenie ~i cu intelepciune. smerindu-se inaintea tuturor prin ascultare. insu~i a marturisit despre el. s-a invrednicit de la Dumnezeu de darul preotiei ~i al facerii de minuni.214 PATERICUL ROMANESC lacrimi. s-au ingropat moa~tele Sfantulu: Rafail la un loc tainuit ~i nu s-au mai aflat pana in ziua de astazi. 54. cat ~i celor din pustie. zicfmd: . p.. s-a racut calugar :. f. " 21 • Mai tarziu. op. dar a nu s-au cautat. Cuviosul Partenie a priiiJI[ darul preotiei ~i a ajuns vestit egumen al siha~trilor din ob~te. Agapia (~i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii .. spre inchinarea tuturor. Dosoftei. Era inca neintrecut dascal al rugaciunii lui Iisus ~i parinte duhovnicesc al tuturor cuvio~ilor siha~tri. racftndu-se pe sine pilda tuturor. prof. datorita vitregiei vremurilor. Manastirea Agapia ramanand rara povatuitor. a venit cu tor clerul sau ~i s-a inchinat la moa~tele Cuviosului Rafail de la Agapia. cuno~tea gandurile oamenilor ~i vedea dinainte cele viitoare. Astfel. Prea Cuvioase Parinte Rafail.Dadi tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~: traiul lor. cit. Si nu puiiD. i-au scos din sicriu trupul intreg ~i plin de buna mireasma ~i 1-au a~ezat in biserica. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. Deci. mult nevoindu-se cu postul ~i cu privegherea de toata noaptea ~ biruind cumplitele ispite ale vrajma~ului diavol. Caci izgonea duhurile necurate.

din tanara varsta imbratisand viata monahiceasca in Sfanta Manastire Bisericani si sporind intru adanca smerenie si intru indelunga rabdare si iubind saracia lui Hristos de bunavoie. cu trupul gol. moastele Cuviosului Partenie au fost ascunse in munte si au ramas acolo. sasezeci de ani pana la sfarsitul sau . 54. p. navalind turcii peste Tara ~oldovei. s-au indepartat cu totul de petrecerea cea impreuna cu oamenii si s-au salasluit prin munti si prin stancile cele infricosate de pe langa raul Bistrita si acolo. Cuviosul Partenie de Ia Agapia s-a stdimutat Ia cere~tile Hicasuri. s-au nevoit in singuratate. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! SF ANTUL CHIRIAC DE LA BISERICANI (t1660) 23 Preacuviosul Parintele nostru Chiriac de la Bisericani este numarat printre cei mai mari asceti si cuviosi ai Bisericii Ortodoxe Romane.. op. gol (petrecand) si ticalosit in munte 60 de ani . p. nestiute de nimeni pana in zilele noastre. Iar nevointa lui era aceasta: vara si iarna petrecea pe munte cu trupul gol. prof. Despre acest sfant se scriu urmatoarele in Patericul sfintilor din MoldoRomania: . pe care le-a sarutat si insusi mitropolitul Dosoftei. N. slavind neincetat pe Dumnezeu si biruind desavarsit. Daranga. care numara pe atunci peste 100 de calugari. 41. Mitropolitul Dosoftei. in rugaciune curata. s-a retras Ia pustie intr-o pestera din Muntele lui Simon si acolo s-a nevoit singur in cea mai aspra osteneala zeci de ani. op.n anul 1660. Apoi. Sfinte Prea Cuvioase Parinte Partenie.. aprinzandu-se de dumnezeiescul dor.Livada Parintilor". op. Pr. El s-a nevoit la inceputul secolului XVII in obstea Manastirii Bisericani.. caruia mai tarziu i-a sarutat si sfintele moaste. Preacuviosul Parintele nostru Chiriac. f. Apoi. cinstindu-se de parinti in ceata cuviosilor si Ia.. precum insusi scrie: . Liviu Stan.. cit. Mai tarziu. si se serbeaza Ia 31 decembrie"..S FIN T I SI CUVI0 SI DIN S E C 0 L E L E XV I -X \' I I 215 In anul 1660.. cu darul lui Hristos. cit.cfmdu-se unele minuni Ia mormantul sau. in ger si in arderea soarelui. 152 .. ".Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati si podvig (nevointa) si plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de Bisericani. Pe acest mare sihastru si purtator de Dumnezeu 1-a cunoscut inca din viata mitropolitul Dosoftei. iar trupul sau a fost ingropat in . cit. 23 Pr. neputintele firii si ispitele diavolului. moastele lui s-au asezat in biserica spre inchinare.

fiind canonizat de popor. . f. cit. alaturi de chilia sa. Ajungand Ia masura desavar~irii.216 PATERICUL ROMANESC Sffmtul Chiriac de Ia Bisericani a ajuns cu nevointa pe marii siha~tri din pustiul Egiptului ~i in special pe Cuviosul Onufrie. in care se ruga ziua ~i noaptea ~i unde marturisea pe fiii sai duhovnice~ti. Vazfmdu-se inconjurat de multi ucenici. Acest barbat purtator de Hristos era fiu de tarani din partea locului.. Acest cuvios in putina vreme a sporit atat de mult.Magura Tazlaului" ~i acolo. Diac. Cuviosul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul sau in bratele lui Hristos ~i a fost numarat in ceata sfintilor romani. Caci. Deci. il cinsteau inca din viata ca pe un sfant ~i racator de minuni ~i 24 Mitropolitul Dosoftei. credincio~ii au impartit moa~tele intre ei. a fost Cuviosul Chiriac Sihastrul. de~i nu voia sa primeasca darul preotiei. Moa~tele lui au fost a~ezate in pe~tera in care a trait. dorind sa ajunga la masura desavar~irii. ca ajunsese la masura marilor parinti isiha~ti. op. Apoi. nici foamea.. impreuna cu alti siha~tri. Ivan. s-a retras Ia lini~te pe Muntele numit . s-a racut multora dascal ~i povatuitor catre Hristos. intrand in ob~tea Manastirii Tazlau. 152. nici diavolii nu-l vatamau. un mic altar de rugaciune. Apoi. a carui petrecere s-a ostenit s-o urmeze. p. ce se pastreaza pana astazi ~i in care s-a racut mai tarziu un mic paradis pictat in cinstea lui. care s-a nevoit in jurul Manastirii Tazlau. Cuviosul Chiriac de Ia Tazlau. Pentru aceasta. din cauza deselor tulburari din tara. Pentru aceea. cat ~i credincio~ii. a intrecut pe ceilalti calugari cu smerenia.. op. I. Cuviosul Chiriac a inaltat pe munte. atat calugarii. 394 . care aduce la noi o asemenea ingereasca nevointa: trairea in desavar~Wi lepactare de sine. cu rugaciunea ~i cu sfintenia vietii. in SfinJi romani . in golatate ~i in neincetata rugaciune.. s-a nevoit zeci de ani in placere de Dumnezeu ~i petrecere ingereasca. din tinerete se odihnea intru el darul Sfantului Duh ~i se invrednicise a cunoa~te cele viitoare ~i a izgoni duhurile cele rele din oameni. SF ANTUL CHIRIAC DE LA TAZLAU (t1660) 24 Cel mai mare pustnic. El este unul din cei mai mari siha~tri din Carpati. Trupul sau gol a fost impodobit de Dumnezeu cu peri de sus pfma jos ~i umbrit de darul Duhului Sfant. cit. Caci se ruga neincetat cu priveghere de toata noaptea ~i cu izvoare de lacrimi ~i se hranea doar cu pesmeti ~i cu fructe de pacture. incat nici frigul.

. Muntii TazH:iului. in anii 1660 s-a nevoit sihastre~te ~i alt preacuvios parinte Chiriac. se scrie despre acest cuvios: . precum insu~i marturise~te: . se retrage la pustnicie aspra pe o obcina de munte. ai :\"echitului ~i Tardiului adaposteau nu putini ucenici ai acestui mare dascal al lini~tii.Dealullui Onufrie". Cinstitele sale moa~te s-au a~ezat de ucenici intr-o pe~tera pe ~fagura Tazlaului ~i multe minuni de vindecare se taceau prin ele. mai sus de lavra. Cuviosul acesta a contribuit mult la dezvoltarea isihasmului ~i a vietii de lini~te in Moldova. din anul 1888. Acesta. Iar in Patericul Sfintilor moldoromani.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca: pe parintele Chiriac de la Bisericani ~i pe Chiriac de la Tazlau". Sfinte Preacuvioase Parinte Chiriac. dupa ce deprinde in ob~te me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. tot intru aceasta vreme. lasand in urma multi fii duhovnice~ti. abatandu-se asupra Moldovei grele primejdii ~i pacturile umplandu-se de oameni in bejenie. Gh. pentru a nu fi profanate de pagani. invrednicindu-se de darul preotiei. Pe acest cuvios 1-a cunoscut inca din viata ~i smeritul mitropolit Dosoftei ~i i-a sarutat moa~tele. Apoi. Spre sfar~itul secolului XVII. ingere~te vietuind ~i ajungand la adanci batraneti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVI-XVII 217 alergau cu evlavie la chilia lui. de la Schitul Tazlaul. 25 Pr. moa~tele Sfantului Chiriac s-au impartit intre credincio~i. Sfantul Chiriac Sihastrul ~i-a dat sufletul in bratele lui Hristos. devine ucenic al Sfantului Chiriac de la Tazlau.Asemenea. dupa traditie. pe~tera de pe Muntele Magura s-a lipsit de un odor sfant ca acesta. slujindu-1 cu multa credinta pana la ob~tescul sfar~it. Astfel. ~i tare mult s-a luptat impotriva vrajma~ilor celor nevazuti ~i desavar~it i-a biruit ~i se praznuie~te (la) decembrie 31 de zile". /storicul parohiei Tazliiu. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) 25 Perioada de aur a vietii isihaste din jurul Manastirii TazHiu-Neamt a culminat cu secolul XVII. Vartola§. Unul din cei mai vestiti siha~tri ai Manastirii Tazlau din acest secol a fost ~i Cuviosul Onufrie Sihastrul. mss. numita pana astazi . Astfel.

A~a nevoindu-se Cuviosul Onufrie ~i lasand in urma multi siha~tri ~i fii duhovnice~ti. ca ~i ceilalti siha~tri din Muntii Tazlaului. Caci. Cuvio~ii Silvestru. fiind un loc foarte prielnic vietii pustnice~ti. apoi iar se urcau Ia chiliile 26 Intr-un hrisov domnesc din anul 1617 sunt amintiti mai multi siha~tri din Manastire2 Tazlliu. numarandu-se in ceata cuvio~ilor parinte6 • CUVIOSII SILVESTRU. calugari din ob~te ~i credincio~i de prin sate. Aici au trait siha~tri numero~i inca din secolul XIV. coborau noaptea Ia Utrenie in manastire cu raclii in mana. Iov ~i Agaton ~i-au racut chilii din piatra ~i lemn ~i s-au nevoit mai mult de 30 de ani. fiind inarmati cu sabia neincetatei rugaciuni. smerindu-se tuturor ~i deprinzfmd frica de Dumnezeu ~i darul rugaciunii. pentru sfintenia vietii lui. Era inca iscusit parinte duhovnicesc. ranindu-~i inimile cu dragostea lui Hristos.Magura Tazlaului". la locul numit pana astazi . Caci ~i frigul ii supara. ~i foamea ii chinuia.218 PATERICUL ROMANESC Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani. Fiul lui Dumnezeu. s-a mutat cu pace Ia cere~tile Iaca~uri. zicand: . caci era vestit dascal al rugaciunii ~i era umbrit de darul Duhului Stant. rabdand grele ispite de la diavoli. Iar cand slabeau in lupta cea duhovniceasca. miluie~te-ne pe noi!Apoi indata ii cerceta bucuria Duhului Stant. ajungand inaintevazator ~i racator de minuni. Iisuse Hristoase. Iov ~i Agaton erau ucenici ai Stantului Chiriac de la Tazlau. cu multi fii ~i ucenici ~i nu era altul mai vestit in vremea aceea in Muntii Tazlaului ca pustnicul Onufrie. chemau ajutorul Stantului Chiriac. in rugaciune ~i smerenie. IOV SI AGATON Sihastria Manastirii Tazlau (secolul XVII) Pustnicii Silvestru. sporind mult in post. bunii osta~i ai lui Hristos le rabdau pe toate cu barbatie. Apoi.Doamne. ~i duhurile rele prin ganduri ~i naluciri ii luptau. In acest munte. U rme de chilii se intalnesc pana azi in partea locului. cuno~tea gandurile oamenilor ~i spunea cele viitoare. La el se marturiseau toti siha~trii din partea locului. in nadejdea vietii de veci. . Insa. Ace~ti cuvio~i. Ei s-au nevoit mai intai in lavra. pentru rugaciunile Cuviosului Parintelui nostru Chiriac. s-au retras Ia pustie in adancul muntelui. printre care ~i Cuviosul Onufrie. Veneau Ia el ~i bolnavi de prin sate ~i se vindecau cu rugaciunea ~i binecuvantarea lui.

p. a fost asezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia. a reinnoit mitropolia si bisericile jefuite ~i stricate de rautacatori. aruncand marturii nedrepte asupra lui. SF ANTUL IERARH SA VA MARTURISITORUL Mitropolit al Ardealului (t1683) 27 Ierarh Sava s-a nascut in localitatea Inau din parinti binecredincio~i. iar mama sa imbracand haina monahala. Ca pastor si parinte duhovnicesc al romanilor din Transilvania. fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare aparator al credintei ortodoxe si un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. intarindu-i in credinta si nadejde. Apoi.. Cuvio~ii Silvestru. in locul raposatului ierarh Simeon Stefan. Apoi. a rfmduit peste tot preoti devotati ~i a mangaiat pe taranii ardeleni. ajunge protopop ~i slujitor al Bisericii lui Hristos in satul natal. Deci. cu numele de Sava. op. fiind hirotonit arhiereu. savarsind cele sfinte cu mare ravna ~i frica de Dumnezeu. batjocorit si chinuit ca un martir pentru 27 Sfantul Pr. a intarit unitatea romfmilor in jurul Bisericii Ortodoxe. in anul 1656. primind din botez numele de Simeon. bine nevoindu-se ~i ajungfmd purtatori de Hristos. fericitul Simeon este ales mitropolit si pastor sufletesc al Ardealului. Sfantul Sava a marturisit cu mult curaj dreapta credinta. Timp de 24 de ani. in Sfinfi romani . ramanfmd vaduv... Iov ~i Agaton s-au stramutat la cele ve~nice ~i s-au numarat in ceata cuvio~ilor parinti. mai intai s-a calugarit Ia Mitropolia din Targoviste. indata a semanat vrajba si dizbunare impotriva pastorului eel bun. Apoi. 406 . Deci. Dupa ce invata carte si deprinde randuiala slujbelor in Manastirea Comana. cit. Deci. batut cu toiege. M. aruncandu-1 in temnita. a inaltat numeroase Uicasuri prin sate ~i orase. a combatut invataturile gresite calvine~ti. cat a fost mitropolit. loan ~i Maria. La batranete s-au invrednicit de darul izgonirii duhurilor nee urate ~i multi ii cercetau ~i doreau macar sa se atinga de hainele lor. Pacurariu. Vazand craiul Ardealului ca nu poate intoarce poporul de la credinta ortodoxa din cauza Sfantului Ierarh Sava. De asemenea. in anul 1680 1-a scos din scaun.SF INTI SI C U VI 0 SI DIN SEC 0 L E L E X VI -XV I I 219 lor. Sfantul Sava. timp de trei ani de zile a fost persecutat. prof. Mitropolitul Transilvaniei.

I. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat pe Sfantul Ierarh Sava in anul 1955. invatatura cea duhovniceasca a deprins-0 in ~coala Manastirii Probota. in anul 1686 s-a refugiat in Polonia. 1974 28 .220 PATERICUL ROMANESC dreapta credinta. in anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. in anul 1693. Pe langa invatatura cea din afara adunata de la multi dascali. Apoi s-a dus la Scoala Fratiei Ortodoxe din Liov. vol. Aici a deprins rugaciunea. Viata Preainvatatul ~i vrednicul de pomenire mitropolit Dosoftei (Barila) este numarat printre cei mai ale~i ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. fiind in varsta de 34 de ani. ascultarea. edit. fiind silit la calvinism. Dupa grele suferinte. Bucure~ti. b. blandetea. Pentru sfintenia vietii lui. 74-84. ca marturisitor al dreptei credinte ~i se face pomenirea lui la 24 aprilie.editata de Mitropolia Moldovei ~i Sucevei. de Mitropolia Olteniei . Ia~i. p. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo.Psaltirea ir: versuri . De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. 1957. Fericitul Sava insa a marturisit cu tarie pe Hristos. precum ~i teologia ortodoxa. iar intre anii 1671-1686 a fost mitropolit a! Moldovei. Mitropolitul Dosofte: . credincio~ii 1-au numarat inca din viata in ceata sfintilor. Dosoftei . in anul 1658 a fost ales episcop de Hu~i. la Zolkiev. slavona ~i polona. dar. in anul 1683 a fost scos din temnita.350 de ani de Ia nastere. 1974. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! FERICITUL MITROPOLIT DOSOFTEI al Moldovei ~i Sucevei (1624-1693) 28 a. aparfmd dogmele ~i traditia Bisericii Ortodoxe.Craiova. latina. intre anii 16601671 a fost episcop de Roman. Fapte ~i cuvinte de invi'qatura 1. Sfinte Ierarhe Sava. lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. fiind slabit de chinuri. Acest bland ~i cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinp foarte credincio~i. unde a invatat lim bile greaca. Blandul ~i smeritul mitropolit Dosoftei a fost daruit de Dumnezeu din copilarie cu multa intelepciune ~i ravna dumnezeiasca. indata ~i-a dat sfantul sau suflet in bratele lui Hristos.

S I DIN S E C 0 L E L E X V I . Bucure~ti.1673). Ed.Acest Dosofteiu. invatatul egumen a calauzit pe monahi catre Hristos. nu era om prost (simplu) de felul lui.S I C U VI 0 . Primele carti tiparite de mitropolitul Dosoftei au fost Psaltirea fn versuri ~i Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (Uniev . cu smerenia ~i cu intelepciunea sa.X V I I 221 smerenia ~i osardia spre cele cere~ti. a versificat Psaltirea. racand din ea cea dintai carte romaneasca cu imne de lauda inchinate lui Dumnezeu. mitropolitul Dosoftei devine ctitorul limbii romane~ti in cultul Bisericii din Moldova. 89 . marele ierarh uimea pe toti cu blandetea. mai bland ~i mai milostiv ca dansul in toata eparhia. incat s-a invrednicit a fi parinte duhovnicesc ~i incepator a! obsrii de la Probota. aducand in ob~tea sao adevarata innoire duhovniceasdi. El traduce 29 Ion Neculce. cele mai alese carti de rugaciuni pretuite de romani. Minerva. latine~te. 2. preainvatat. mitropolit. p. Insa eel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Dosoftei a fost intemeierea unei tipografii la la~i. deplin calugar ~i cucernic ~i bland ca un miel. Caci unii ~tiau psalmii versificati pe de rost. Astfel. In putina vreme. Timp de mai multi ani.S FIN T I . in aceasta tipografie. blandul mitropolit s-a dovedit primul poet ~i imnograf al neamului nostru. slavone~te ~i alta adanca carte ~i-nvatatura. Ca episcop la Hu~i ~i la Roman. Deci. iar altii ii cantau prin case ~i prin biserici. altii ii copiau pe manuscrise. ~tiind el ca poporul iube~te mai mult rugaciunea rimata decat cea obi~nuita. pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura pe intelesul tuturor. intarindu-i in buna nevointa ~i in cunoa~terea Sfintei Scripturi. a dezvoltat mult ~coala Mfmastirii Probota ~i a crescut multi ucenici luminati. Cuviosul Dosoftei a sporit a~a de mult in dragoste ~i rugaciune. Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei a circulat in Tarile Romane peste doua secole. Letopise[ul Tarii Moldovei. Si era neam de mazil. in tara noastra pe-ceasta vreme nu este om ca acela . zidind duhovnice~te pe fiecare prin smerenia ~i bunatatea lui. marele ierarh a tiparit ~ase carti. 1-au racut calugar in anul 1649. Cantemir-Voda sa maniase pe (a)cel mitropolit ~i-i racusa afurisanie de la patrierhi. precum il inrati~eaza insu~i cronicarul Ion Neculce: . Prin aceste carti. Ajungand parinte duhovnicesc ~i pastor al intregii Moldove.. 1975. 6.. ca zic oamenii ca-i sfant" 29 • 5. Dar nemic de dansul nu s-a atins. 4. multe limbi ~tia: eline~te. Astfel. blandul pastor al turmei lui Hristos a randuit peste tot preoti buni ~i a innoit numeroase biserici ~i manastiri. mangaind ~i alinand inimile credincio~ilor. Ca nu era preot ~i egumen mai rabdator. 3. in limba romaneasca. vazand parintii din mfmasrire nevointa lui. De asemenea.

de asemenea. IV.Vietile Sfintilor pe tot anul" (1682-1686). viata duhovniceasca in manastiri era destul de inalta. o alta carte foarte pretuita la romani.. vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii.ii parinti din pustie. la care mitropolitul Dosoftei tinea foarte mult. Acolo. vol.i nu putini se vindecau :. rugfmdu-se ziua ~i noaptea cu nactejdea intoarcerii in pamfmtul strabun.. 7.. pentru prima data in grai romfmesc. Despre aceasta insu~i spunea: . Inca scria ~i dirti de folos ~i !acea multe fapte bune. Dara tocmai ~i din rumani multi sunt (sfinti) care am vazut viata ~i traiul lor.. 8.. !ara numai Daniil de la Voronet ~i Rafail de la Agapia (:.Apucat-am in zilele noastre parinti inalti la bunatati ~i podvig (nevointa) ~i plecati la smerenie adanca" 30 • 9. Astfel. in timpul pastoriei sale. cartile de baza ale cultului ortodox. precum singur marturise~te: . 30 Dosoftei. mitropolitul a luat sicriul cu sfintele moa~te ~i s-a dus cu ele in Polonia.. pentru a intelege toti dumnezeie~tile slujbe. inca saruta cu evlavie cinstitele lor fete ~i le trimitea cele de nevoie Ia chiliile unde se osteneau. in anii 1686-1687. Cel mai de pret odor al Moldovei. de rabdarea ~i sfintenia vietii lor. in tara straina. Pe acestea. fiind mare tulburare ~i nea~ezare in tara. Acest evlavios ierarh moldovean a tractus ~i tiparit.i se foloseau de sfaturile blandului ierarh. mitropolitul Dosoftei este eel dintai aghiograf roman care s-a ostenit sa hraneasca sufletele credincio~ilor cu carti de lauda lui Dumnezeu ~i cu vieti de sfinti. folosindu-se mult de smerenia.222 PATERICUL ROMANESC pentru prima data Liturghierul. Ia~i. dintre care pe unii i-a cunoscut personal ~i le-a sarutat sfintele moa~te. 1686.i) am sarutat ~i sfintele (lor) mo~tii . in limba noastra strabuna. iar pacturile ~i sihastriile erau pline de siha~tri. . insu~i mitropolitul Dosoftei. dara nu s-au cautat. renuntfmd Ia limbile greaca ~i slavona considerate in trecut sacre. aceasta opera aghiografica contine ~i vietile unor sfinti romani nevoitori in manastirile din Moldova. bunul pastor le pazea cu mare sfintenie ~i la vreme de primejdie !acea cu ele litanie prin tara ~i multe minuni ~i semne se !aceau spre mangaierea poporului binecredincios. vizita mfmastirile ~i sihastriile din eparhia sa ~i cerceta pe cuvio:. Redactata in patru volume in forma prescurtata. mutandu-le in catedrala de la la~i. ".. erau moa~tele Sfftntului loan eel Nou de Ia Suceava. . f. Si venea multa lume la moa~tele Sfantului Mucenic loan :. a stat Cuviosul mitropolit Dosoftei cu ucenicii sai ~apte ani de straja langa sfintele moa~te. 152 . Mitropolitul Moldovei. la Zolkiev. 10. Psaltirea ~i Octoihul. VieJile Sfinfi/or..

nici a povesti caznele ~i ucisurile lor. Omagiu Profesorului Emilian Popescu".Studia his to rica et theologica. ViaJa ~i Slujbele Sfantului /erarh Mucenic Teodosie de Ia Manastirea Brazi. unde era al doilea ctitor. cat ~i in manastirea Sfantului loan din Foc~ani. care au lasat poporul . nr. episcopul Dosoftei al Romanului fiind pus in fruntea Mitropoliei Moldovei. Ionescu. 1694) 31 Acest sfant ierarh s-a nascut in prima jumatate a veacului al XVII-lea. Teodosie at //-lea. Ene lone!. intr-o localitate vranceana de pe apa Zabdiutiului. S-a retras atunci in locurile natale. iar mai apoi a fost ales egumen al Manastirii Bogdana de langa One~ti. batuti ~i zdruncinati. a fost ridicat la carma mitropoliei flira sa vrea. Au ramas ~i multe documente care il atesta ca un Pr. cum era mai rau ~i mai amar. la~i. astfel incat nu a ramas mult timp in scaunul mitropolitan. 31 . .numai cu sufletele. ContribuJii la Istoria Bisericii Ortodoxe Rom{me. 2003. de catre domnitorul Dumitra~cu Cantacuzino. un mitropolit martir at Moldovei (secolul at XVII-lea). foarte ravnitor pentru cele sfinte.B. Sfantului Teodosie i se incredinteaza scaunul vladicesc de la Roman. insu~i domnitorul Dumitra~cu Voda chemase in apararea sa pe tatari. dandu-~i sufletul in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. 2003. in 1671. ". la sfarsitul anului 1693 s-a savar~it cu pace. p. 94-101. p. Trinitas. pe care marele logoflit Solomon Barlacteanu o ctitorise la indemnul sau in jurul anului 1660. ridicandu-se cu indrazneala impotriva acestor nedreptati ce aveau loc in tara. Deci. cand. aghiograf ~i imnograf al Bisericii Ortodoxe Romane.R. 1986. mai mult silit. ci dupa numai un an de pastorie a fost indepartat de acela~i domnitor. pana in 1674. cu multe schimbari de domnii ~i cu multe jafuri din partea o~tirilor straine care bantuiau prin tara. Din tinerete a luat asupra sa chipul vietii monahicesti. SF ANTUL IERARH MUCENIC TEO DOSIE Manastirea Brazi (t c. Grigore Popescu ~i Gion D. Date noi despre mitropolitul Teodosie at //-lea at Moldovei. departe de tara. 671-683. Erau vremuri foarte nestatornice. vietuind atat in manastirea Bogdana. Tomosul Sinodal de canonizare.O. in imprejurimile Panciului.S F I N TI SI C UVI0 SI DIN SEC0 LELE XVI-XVII 223 A~a ostenindu-se acest mare pastor. in rev. Dupa cum scrie cronicarul Ion Neculce. Aici a fost cunoscut de tot poporul ca un om al lui Dumnezeu. cum nu se poate nici a scrie. mitropolitul Teodosie a avut de suferit din partea lui Dumitrascu Voda. Ed. De aici a fost chemat sa pastoreasdi Episcopia Ractautilor in anul 1669. in . ce au avut". Aici sta vreme de trei ani. 5-6. dupa refugierea mitropolitului Dosoftei in Polonia. Editura Episcopiei Buzaului ~i Vrancei.

el nu a mai vrut sa-§i recapete vredniciile arhiere§ti din care fusese indepartat.ca cine va gasi ace§ti bani este indatorat sa zideasca din ei 0 manastire §i trei schituri" §i ca .de la Cruce" -. care cunoa§te adancurile inimilor oamenilor ~i ceea ce este de folos fiecaruia. tasand §i o insemnare . a rfmduit pe de o parte ca sfar§itul Sfantului Teodosie sa fie incununat prin mucenicie. episcopul Ractautilor. In 1688 a fost rapit de trimi§ii lui Serban Cantacuzino §i dus in Tara Romaneasca. a primit ca fostul postelnic sa fie ingropat in curtea bisericii §i s-a rugat pentru iertarea pacatelor lui. a carui autoritate era neindoielnica in mijlocul credincio§ilor. a ridicat o noua biserica §i chilii §i a rfmduit un egumen care vietuise in Muntele Athos. a foSl cea mai iubita ctitorie a sa. unde a fost inchis §i chinuit vreme de 10 saptamani. a recunoscut ca a prigonit pe nedrept pe cuviosul ierarh §i §i-a lasat prin testament toate mo§iile sale ctitoriei Sfantului Teodosie.. ajutat fiind §i de ucenicul sau. Revenind in ob§tea sa de Ia Bogdana. acest ierarh iubitor de viata calugareas. pentru oranduiala vietii noastre.cut felurite danii. Inca vreme indelungata a fost impiedicat cu silnicie de un fost postelnic sa construiasca biserica care voia sao faca pentru manastire. fiind acela apoi lovit de o boala nemiloasa. Iar acesta. cum §i ce am putut zidi. Sfantul Teodosie a ingropat intr-o pacture banii care ii pregatise. Editura Episcopiei Romanului. Lep~ Buluc. pe care le-a ctitorit sau care au fost ctitorite la indemnu. trecfmd peste toate incercarile. ca am avut noi mare ravna carr~ zidirea sfintelor biserici §i pe unde.Pacem §tire tuturor cui ~ cuvine a §ti. Dupa intoarcerea sa in locurile natale.ra a tine min~e raul. Mera. Manastirea Brazi . va afla §i moa§tele mele" 32 • 32 I Viafa Sfantului Antipa Romfinul (Athonitul). Deci 1-a in§tiintat din vreme pe robul Sau despre sfar§itul ce i se apropia §i i-a aratat §i calea pe care se vor savar§i ctitoriile sale.numita §i . caci voia sa mai ridice §i alte laca§uri sfinte. 1998. iar pe de alta parte n-a trecut cu vederea nici dorinta lui fierbinte de a ridica §i alte biserici. p. Deci. A§adar. de langa ora§ul Panciu. al treilea schit. Dar ravna fostului mitropolit nu s-a oprit aici.' 224 PATERICUL ROMANESC I ' parinte duhovnicesc de incredere. Aici s-a ostenit eel mai mult. ci vreme de aproape doua decellii §i-a indreptat toata osardia numai spre ctitorirea de noi Hica§uri sfinte spre slaYa lui Dumnezeu. Ia. Insa Dumnezeu. 9 .::i s-a ingrijit indeaproape de manastirile din Tara de Jos: Soveja. §i aici a avut de infruntat §i multe opreli§ti..i sau..la terminarea de zidit a celui din urma. dar. Dumnezeu §tieInca de pe cand era episcop la Roman. Mu§inoaiele. dupa cum scrie §i in diata sa din 1691: . sau carora le-a Ia. astfel incat cateodata judeca felurite pricini intre ace§tia. Trotu§anu. Scanteia. Lavrentie. iar alteon semnatura lui intarea invoielile dintre ei. Bogdana. numele sau este legat ~ certitudine de infiintarea mai multor manastiri din aceasta zona: Brazi.

Sfinta Minastire Moldovifa (secolul XV) Sfinta Mlnastire Probota (secolul XV) .

Sfinta Minastire Slatina (secolul XVI) Sfinta Minastire Ri~ca (secolul XVI) .

Sfinta Minastire Sucevifa (secolul XVI) · Sfinta Minastire Dragomirna (secolele XVI-XVII) / .

Sfinta Minastire Secu (secolele XVI-XVII)

Mitropolitul Moldovei Varlaam (+1657)

Sfinta Minastire

Caldaru~ani

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Govora (secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia Veche (secolele XV-XVI)

Mitropolitul Moldovei Dosoftei (-,I

Sfinta Minastire Hurezi (secolul XVII) Sfinta Minastire
Brincoveanu-Fagara~

(secolul XVII)

Sfinta Minastire Agapia din Vale (1644) Sfinta Minastire Sihastria (secolul XVII)

SFINTI ,SI CUVIO,SI DIN SECOLELE XVI-X\'II

225

Nu mult dupa aceasta, o ceata de tatari a venit la Manastirea Brazi }i 1-a chinuit pe batrfmul Teodosie ca sa spuna unde i~i are ascuns avutul. Iar sffmtul nevn1nd sa destainuie unde era zestrea sfintelor laca~e pe care voia sa le construiasca, tatarii i-au taiat capul. Astfel, ravnitorul mitropolit s-a invrednicit a dobfmdi cununa de mucenic in manastirea ,de Ia Cruce" ~i a fost ingropat noaptea de ni~te ucenici in laca~ul pustiit de navalitori. Dupa mai mult de o suta de ani de la aceste intamplari, un pustnic din Muntii Buzaului, calauzit de Dumnezeu, descoperea vasul cu bani ascuns in padure de mitropolitul Teodosie ~i insemnarea pe care acesta o lasase. Minunandu-se de lucrarea dumnezeiasca savar~ita prin aceasta descoperire, pustnicul Dimitrie s-a apucat de lucru cu toata ravna ~i a dus la bun sfar~it dorinta mitropolitului Teodosie. El a reconstruit Manastirea Brazi, unde a ~i fost pus egumen, ~i inca trei schituri, dupa porunca Iasata de sfantul mucenic. La sfar~it, in anul 1842, in timp ce i~i pregatea propriul mormant in curtea bisericii ultimului schit, a aflat moa~tele Sfantului Teodosie, dupa cum scria chiar el mai tarziu: ,La sfftr~it, am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi tocmai in locul unde a fost biserica veche. Si sapand adanc de ~ase palme, am gasit locul unde la picioarele raposatului mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, in~irate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, precum este ~tiut ca a fost taiat de tatari ~i ingropat noaptea" . Toate acestea sunt descrise in viata Sfftntului Antipa de la Calapode~ti, care, auzind de faima arhimandritului Dimitrie ~i de minunatele descoperiri ale lui, s-a indreptat spre Brazi, ca sa primeasca sfat duhovnicesc de la un batran iscusit in cele duhovnice~ti ca acesta. Aici s-a inchinat el insu~i la moa~tele Sfftntului Ierarh Mucenic Teodosie, dupa cum spunea mai tarziu ucenicilor sai: ,M-am invrednicit eu insumi sa vact ~i sa sarut aceste moa~te din care ie~ea un parfum foarte mirositor". In prezenta acestor sfinte moa~te a fost calugarit Sfantul Antipa de starejul Dimitrie, care 1-a binecuvantat sa piece la Athos, pe drumul la capatul caruia ~i noul monah se va invrednici sa fie numarat in ceata sfintilor. Descoperirea minunata a moa~telor Sfantului Teodosie sta marturie a locului pe care el 1-a dobandit in randul sfintilor ~i a inaltimii duhovnice~ti la care ajunsese, caci el a proorocit cu peste 0 suta de ani inainte randuiala dumnezeiasca prin care avea sa se implineasca visul sau de a se construi cele patru sfinte laca~uri ~i cum aveau sa fie gasite osemintele sale. El a luat cununa muceniceasca aparand bunurile Bisericii, preferand sa-~i dea viata decat sa destainuiasca locul unde se aflau acestea ~i sa le dea in mainile necredincio~ilor. Aceasta jertra }i viata sa curata ~i sffmta au racut ca el sa fie cinstit de credincio~i inca de Ia aflarea sfintelor sale moa~te. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe

226

PATERICUL

ROMANESC

Romfme a hotarat canonizarea Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi, ziua sa de praznuire fiind 22 septembrie, data la care a trecut la cele ve~nice. Sfinte Ierarhe Teodosie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

CUVIOSUL LAZAR SIHASTRUL Schitul Sihastria Putnei (secolele XVII-XVIII)
Acest cuvios era originar din Transilvania. In tineretile sale a fost ucenic ascultator al blandului mitropo1it Dosoftei, care 1-a ca1ugarit ~i 1-a hirotonit preot. Apoi, plecand mitropolitul in pribegie in tara Poloniei (1686), ucenicul sau, ieromonahul Lazar, s-a racut pustnic Ia Sihastria Putnei. Gasind schitul pustiu ~i biserica risipita, ~i-a racut acolo o chilie de lemn ~i se nevoia singur in post ~i rugaciune, laudand neincetat pe Dumnezeu. Dupa cativa ani s-au adunat in jurul sau cativa siha~tri iubitori de lini~te, dar nu aveau biserica unde sa aduca jertfa cea rara de sange. Deci, auzind egumenul Lazar ca vistiernicul Ilie Cantacuzino de Ia Ia~i este milostiv, 1-a rugat sa innoiasca biserica schitului, ceea ce cu mare bucurie a racut. in jurul bisericii cu hramul Buna-Vestire, cei cativa siha~tri ~i-au racut chilii de lemn ~i petreceau acolo impreuna in desavar~ita iubire, sub povatuirea egumenului Lazar, rugandu-se ziua ~i noaptea pentru mantuirea oamenilor ~i rabdand nu putine lipsuri ~i ispite de la diavolul. Dupa o nevointa duhovniceasca de peste 20 de ani, Cuviosul Lazar ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, prin anul 1710, lasand in urma sa cativa siha~tri sporiti in fa pte bune 33 •
~i

CUVIOASA CASIANA SCHIMONAHIA Schitul Casiana-Ceahlau (secolul XVII} 34
Aceasta schimonahie era cu metania din Manastirea Topolita-Targu Neamt. Deci, retragandu-se pe Valea Bistritei cu cateva ucenice, a sihastrit mai intai in pacturile Hangului. Apoi, adunand mai multe calugarite in jurul ei,
33 Egumenul Sila, Istoricul Sihdstriei din secolul XVIII, editat de Teodor Balan, Cernauti, 1936; Arhiva $i Pomelnicul ctitoricesc al Manastirii Putna 34 Pr. C. Matasa, Calauza judeJului NeamJ, Bucure~ti, 1929, p. 99-104; Idem, Palatul cnejilor, Bucure~ti, 1935, p. 39

S F I N TI
~chimonahia

.S I C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I - X V I I

227

Casiana a intemeiat un mic schit de lemn pe valea parfmlui Buhalnita, numit ,Schitul Casiana", pe care 1-a povatuit duhovnice~te pana la obstescul ei sfar~it. Nevointa maicilor din aceasta sihastrie era aceea~i ca in roate sihastriile din jurul CeahUiului. Zilnic cantau cele ~apte laude, in chilii citeau Psaltirea, mfmcau o data pe zi ~i petreceau permanent in tacere si smerenie. Numele acestei schimonahii era cunoscut in toate satele de pe Valea Bistritei, dici era o vestita maica duhovniceasca ~i rugatoare pentru toti si fiecare se folosea de nevointa ei. Catre jumatatea secolului XVII, Cuvioasa Casiana egumena s-a mutat in odihna lui Hristos, Hisfmd in urma numeroase ucenice.

CUVIOASA SOFIA SCHIMONAHIA Schitul Sofia-CeahBiu (secolul XVII)
Schimonahia Sofia a fast crescuta duhovnice~te in ob~tea Mfmastirii Topolita-Targu Neamt. Apoi, retragandu-se pe valea raului Bistrita, a sihastrit multi ani cu ucenicele ei in partea de rasarit a Muntelui CeahHiu, deasupra satului Rapciune. Vazandu-se inconjurata de numeroase ucenice, a fast indemnata de Dumnezeu sa intemeieze un schit de calugarite, caci erau multe maici care sihastreau in pacturile de sub Ceahlau, dar nu aveau nici o mfmastire unde sa slaveasca pe Hristos. Astfel, Cuvioasa Sofia a inaitat aici o mica biserica de lemn cu hramul Sffmtul loan Teologul, a racut chilii de jur-imprejur, a adunat peste 20 de calugarite ~i a pus rfmduiala de nevointa pustniceasca. Acest sfant Iaca~ s-a numit ,Schitul Sofia" ~i a dainuit in Ceahlau aproape doua secole. Schimonahia Sofia a fast maica duhovniceasca in aceasta sihastrie peste 30 de ani, crescand multe calugarite alese. Unele dintre ele se retrageau cu timpul in pustie ~i acolo se jertfeau pfma la moarte in post ~i rugaciune. Altele se nevoiau la lini~te numai in sfintele posturi, apoi iar coborau in schit. Cuvioasa aceasta era cinstita in partea locului pentru sfintenia vietii ei, atat de mireni, cat ~i de calugari, caci era umbrita de darul lui Dumnezeu si era plina de intelepciune duhovniceasca. Catre sfftr~itul secolului XVII, schimonahia Sofia s-a mutat cu pace la cere~tile laca~uri, lasand in urma o vestita sihastrie de calugarite. La inceputul secolului XIX, Schitul Sofia ramamind aproape pustiu, biserica de lemn a fast mutata la Mfmastirea Durau 35 •
35

Pr. C. Matasa, Ciiliiuzajud. Neam] ... , p. 104-105

228

PATERICUL

ROMANESC

CUVIOASA MELANIA SCHIMONAHIA Sihastria Durau-Ceahlau (secolul XVII)
Pe lfmga Schiturile Casiana ~i Sofia, a mai existat la vest de Muntele Ceahlau inca o sihastrie de calugarite, numita ,Sihastria Melaniei" sau ,Sihastria Durau", dupa numele paraului ce curge din munte. Acest schit pustnicesc a fast intemeiat in prima jumatate a secolului XVII de Cuvioasa Melania schimonahia, care a sihastrit multi ani in acest loc. In traditie se spune eli Melania, numita din botez Mariana, era fiica de damn din Ia~i. Deci, dorind sa se faca mireasa a lui Hristos, a plecat pe ascuns din casa parinteasca cu doua slujitoare credincioase ~i s-au tainuit singure sub varful Muntelui Ceahlau, mai sus de actuala Mfmastire Durau. Aici, fericita Melania s-a racut schimonahie ~i a sihastrit cu ucenicele ei multi ani, ne~tiuta de nimeni. Apoi, mai adunfmdu-se ~i alte calugarite ce se nevoiau in partea locului, au intemeiat un mic schit ~i biserica de lemn, cu hramul Buna-Vestire, denumit ,Sihastria Melaniei". Aceasta a fast cea mai aspra sihastrie de calugarite din Muntele Ceahlau. in jurul egumenei Melania s-au adunat ca la 30 de calugarite din mfmastiri ~i sihastrii, formfmd o vestita a~ezare isihasta de femei din Moldova. Unele se nevoiau in ob~te, iar altele se lini~teau singure in bordeie de lemn in preajma schitului. Numai biserica o aveau in comun. Pfma astazi se pastreaza aici doua denumiri de la smeritele rugatoare ale Ceahlaului de altadata: ,Piciorul Maicilor" ~i ,Sipotul Maicii". Schimonahia Melania era vestita maica duhovniceasca in Muntele Ceahlau ~i lucratoare a rugaciunii lui Iisus. Ea a crescut multe ucenice in dragoste de Hristos, mfmgaindu-le in vreme de ispite ~i povatuindu-le pe calea desavar~irii. Apoi, ajungand la masura marilor siha~tri, a dat ucenicelor ei sarutarea cea mai de pe urma ~i a adormit cu pace in Hristos 36 • Viata pustnicilor fericita este, a celor ce se intraripeaza cu dumnezeiescul dor!

36 Dupa adormirea Cuvioasei Melania, sihastria ei s-a numit ,Sihastria Durau". in anul 1779-1780, staretul Paisie a adunat aici toate calugari{ele ~i pustnicele din partea locului, sub egumenia schimonahiei Nazaria ~i a Cuviosului losif pustnicul. Din anul 1830, Schitul Durau s-a transformat in mfmastire de calugari.

SFINTI SI CUVIOSI din secolele XVII-XVIII

CUVIOSUL PAVEL SIHASTRUL Duhovnicul Sfintei Teodora de Ia Sihla (a doua jumatate a secolului XVII) 1
Acest parinte minunat ~i sfant a fost duhovnic de taina al Cuvioasei Teodora de la Sihla. El s-a nevoit mai intai in ob~tea Schitului Sihastria, in a doua jumatate a secolului XVII, ~i era tuturor siha~trilor sfetnic ~i parinte duhovnicesc. Apoi, sosind in schit fericita Teodora ~i dorind viata pustniceasca, Cuviosul Pavel a dus-o, cu porunca egumenului, in Muntii Sihlei ~i a a~ezat-o intr-o coliba parasita. Acolo o imparta~ea batranul in taina cu Trupul ~i Sangele lui Hristos §i ii aducea pesmeti pentru hrana. Mai tarziu, ravnind vietii marilor parinti, ieroschimonahul Pavel s-a retras ~i el la pustie, in padurile seculare dintre Sihla ~i Rapa lui Coroi. Aici este un loc tainuit ~i binecuvantat de Dumnezeu, unde s-au nevoit cei mai mari siha~tri din Muntii Sihlei. Si nimeni, afara de cei ale~i ~i iubiti de Duhul Sfant, nu putea sa vada pe ace~ti cuvio~i. nici sa le descopere bordeiele lor. In acest loc pustnicesc s-a nevoit Cuviosul Pavel mai mult de zece ani, in ne~tiute osteneli ~i bucurii duhovnice§ti. In jurul sau se nevoiau zeci de siha~tri iubitori de Hristos ~i toti il aveau de parinte duhovnicesc, caci era plin de darul Duh1:1lui Sfant, intelept in cuvant ~i inaintevazator. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu ~i ajungand la masura parintilor de demult, ~i-a dat sufletul in mainile Domnului, pe cand statea la rugaciune sub o stanca. Timp de peste doua secole, osemintele sale au zacut acolo, neaflate de nimeni. Jar in vara anului 1930, la 20 iulie, sfintele sale moa~te s-au descoperit prin minune unui ierodiacon iubitor de Hristos, anume Cristo for, cu metania din Manastirea Frasinei, ce se lini~tea in padurile Schitului Sihla. Caci, intorcandu-se de la schit ~i adormind putin pe cale, i s-a aratat in vis Cuviosul Pavel, imbracat in rasa de ~iac, cu barba alba, cu parul lung ~i cu fata luminata. Apoi, cu voce blanda, i-a zis: ,Parinte Cristofor, mergi la dreapta o suta de pa§i ~i vei gasi acolo, sub stanca, alaturi de tulpina unui brad, trupul meu neingropat, al smeritului Pavel ieroschimonahul, care m-am nevoit candva in padurile acestea. Osemintele mele sa le ingropi acolo sub pamant, iar craniul sa-l porti de binecuvfmtare cu sfintia ta in toata viata!"
1

Ierom. Ioanichie Blilan, Vetre de sihastrie romaneasca, op. cit., p. 112

232

PATERICUL

ROMANESC

Apoi, cuviosul Ia.candu-se nevazut, ierodiaconul Cristofor i-a at1I£ cinstitele moa~te sub o pfmza de paianjen la locul aratat. Erau galbene ~ dispfmdeau buna mireasma. Deci, sarutfmdu-le §i Ia.cfmd rugaciuni, le-1 ingropat acolo, iar sffmtul sau cap 1-a luat cu sine la chilie. Mai tarziu 1 coborat cu acest pre1ios odor in Manastirea Sihastria. 11 purta intr-o trais:i insemnata cu chipul Sfintei Cruci. Deci, spunand egumenului taina, 1-a a~eza: in altar pe Sfanta Masa §i a slujit trei zile Sfanta Liturghie. Apoi, sarutand w:: soborul acel sfant cap al Cuviosului Pavel, ierodiaconul Cristofor s-a intors !.1 pustie §i nu 1-a mai intalnit nimeni pana astazi. , Cat ·de minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai, Dumnezeul Parin!il~ nO§tri!"

CUVIOSUL VARSANUFIE SIHASTRUL Egumen al Schitului Sihastria (secolele XVII-XVIII) 2
Acest cuvios egumen a povatuit ob§tea Schitului Sihastria-NeamJ sp~ sfar§itul secolului XVII §i inceputul secolului XVIII. Avea o viata cu tor~ aleasa §i era cinstit, atat de parintii din schit, cat §i de siha§trii drr:. imprejurimi. Tuturor le era egumen §i parinte duhovnicesc. Egumenul Varsanufie a primit in schit pe fericita Teodora, pe care apoi a incredintat-o ieroschimonahului Pavel, ca s-o a~eze la pustie in padurile Sihlei. Tot el odihnea in ob§tea sa pe siha§trii din pacture, carora le dade~ Trupul §i Sangele Domnului, precum §i cele de nevoie. Alteori ii cerceta la colibele lor §i trimitea frati din schit sa ingrijeasdi pe cei bolnavi §i sa le due~ de mancare. La inceputul secolului XVIII, uitandu-se cu totul numele Cuvioase: Teodora de la Sihla, egumenul Varsanufie a fost singurul ales de Dumnezet: ca sa descopere pe§tera ei. Vazand pasarile cerului ducand Ia.ramituri de paine de la trapeza catre Sihla, a trimis doi frati sa mearga dupa pasari, pana at:. aflat pe placuta lui Dumnezeu, Cuvioasa Teodora. Apoi, indata a randuit u:::. duhovnic ca s-o imparHi§easca §i s-o ingroape la Sihla, in pe§tera. Sut povatuirea acestui fericit egumen, Schitul Sihastria a trait cea mai aleasa epod de inflorire duhovniceasca din istoria sa, fiind numarat alaturi de marile sihastrii din Moldova, ca: Pocrovul, Vorona, Agapia Veche, Raraul, Sihastria Ceahlaului §i altele. La inceputul secolului XVIII, Schitul Sihastria numar.:.
2

Ierom. Ioanichie Balan, Vetre de sihastrie romfmeasca, op. cit., p. 22

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V I I - X V I II

233

;"eSte 20 de siha~tri. Toti duceau desavar~Wi viata de ob~te, in post, tacere, ..:.scultare ~i neincetata rugaciune. Deci, bineplacand lui Dumnezeu ~i crescand multi ucemc1, Cuviosul \. arsanufie s-a savar~it cu pace ~i a fast ingropat Umga biserica.

SFANTA TEODORA DE LA SIHLA (secolele XVII-XVIII) 3 a. Viata
Cuvioasa Teodora de la Sihla este cea mai aleasa dilugarita sfanta pe care au odraslit-o manastirile romane~ti. S-a nascut in satul Vanatori-Neamt, in prima jumatate a secolului XVII. Tatal ei, Stefan Joldea, era arma~ al cetatii ~eamtului. Dupa maartea surarii sale Maghita (Marghialita?), Teadara a fast casatarita cu un tanar din Ismail. Dar, neavfmd copii, s-au dus amandoi la mfmastire. Fericita Teadara a imbracat haina calugareasca la Schitul Yarzare~ti-Ramnicu Sarat, iar satul ei s-a calugarit la Schitul Poiana Marului, cu numele de Elefterie. Risipindu-se schitul de catre turci, Teadora s-a racut pustnica in Muntii Buzaului. Apai, retragandu-se in tinutul Neamt, a sihastrit singura ca la 30 de ani intr-a pe~tera din Muntii Sihlei, asemenea Cuvioasei Maria Egipteanca. Deci, bineplacand lui Dumnezeu, s-a mutat din viata aceasta in primele decenii ale secalului XVIII ~i a fast ingrapata in pe~tera. In primele decenii ale secolului XIX, moa~tele Cuvioasei Teadora de la Sihla au fast luate de familia baierilor Sturza, ctitari ai acestui schit, ~i duse la biserica zidita de ei in satul Miclau~eni-Ia~i. Iar in anul 1856 au fast date ~fmastirii Pecersca din Kiev, unde se ami ~i astazi, in schimbul mai multor randuri de ve~minte de fir.

b. Fapte ~i cuvinte de folos 1. Acest fericit vlastar al manahismului romanesc a fast din pruncie ales
~i sadit in casa lui Dumnezeu. Caci, fiind insotita cu barbat, fericita Teodora nu a gasit odihna sufletului ei pana nu s-a racut mireasa lui Hristas. Astfel, neavand ea copii, a parasit cele trecataare ~i a imbracat haina pacaintei in Schitul Varzare~ti din tinutul Buzau.

ViaJa $i petrecerea Cuvioasei Teodora de la Sihla, mss. de Ia inceputul secolului XIX, in posesia fam. Farca~anu, Tg. Neamt; Pr. Liviu Stan, Sfinfi romfmi ... , Sibiu, 1945, p. 76; Pr. prof. C. Galeriu, Cuvioasa Teodora de la Sihla, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 432

3

234

PATERICUL

ROMANESC

2. Aiei a sporit atat de mult fericita Teodora, in Hkere, in rugaeiune ~i aseultare, ca in putini ani a ajuns la masura eelor batrfmi, invrednicindu-se a se ruga din inima ~i a cunoa~te multimea ispitelor vdijma§ului. Pentru aceea, toate maicile o iubeau §i se foloseau de smerenia, de nevointa §ide ravna ei. 3. Navalind turcii pe Valea Buzaului ~i arzand sehitul lor, Cuvioasa Teodora s-a aseuns in munti eu maica ei duhovnieeasea, schimonahia Paisia. Aeolo s-au nevoit in post §i priveghere cativa ani, rabdand barbate§te foamea. frigul §i alte negraite ispite de la diavoli. Caei, intrarmandu-se fericita cu ruglkiunea eea de foe a inimii, pe toate le rabda §i se imparta§ea de mangaierile cele de taina ale Duhului Sfant. 4. Raposand in munte maica ei duhovnieeasca, prin anii 1670-1675. Cuvioasa Teodora a fost dilauziHi de Dumnezeu catre Muntii Neaml, in patria ei. Aici, inchinandu-se la ieoana raditoare de minuni a Maicii Domnului din Manastirea Neamt, a fost trimisa pentru sfat la egumenul Sehitului Sihastria. ierosehimonahul Varsanufie. Aeesta, intelegand ca dore§te viata pustnieeasea §i cunosefmd eu duhul virtutea ei, a imparta§it-o eu Trupul §i Sangele lui Hristos. Apoi, dandu-i ealauza pe duhovnicul Pavel, i-a spus: - Du-te la pustie pentru un an de zile, in padurile din Muntii Sihlei. De vei putea suferi, cu darul lui Hristos, greutatea §i ispitele eele eumplite ale pustiei, ramai acolo pana la moarte. Iar de nu vei putea rabda, retrage-te la o manastire de dilugarite §Hi luereaza in smerenie mantuirea sufletului tau. 5. Cautand Cuviosul Pavel o chilie pustniceasca parasita pentru fericita Teodora §i negasind, a intalnit un sihastru batran, ce se nevoia sub stancile Sihlei. Acesta, fiind vazator cu duhul, a zis: - Nevoie§te-te, maiea Teodora, in ehilia mea, eaci eu rna due in ale bordei pustnicese. Deci, a§ezand ieroschimonahul Pavel pe Cuvioasa Teodora in Muntii Sihlei §i binecuvantand-o, s-a intors din nou la schit. 6. in aeeasta chilie pustnieeasea s-a nevoit Sfanta Teodora aproape 30 de ani, sUivind neincetat pe Dumnezeu §i biruind prin rabdare, rugaciune ~: smerenie toate cursele vrajma§ului. Caci, fiind intarita eu putere de sus, n-c. mai coborat din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai prirnit Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urea uneori la chilia ei ct: Preacuratele Taine §i eele de nevoie vietii pamante§ti. in aceasta ingereasc~ nevointa atat de mult a sporit euvioasa, ineat raeea priveghere de toata noaptec. eu mainile inaltate la cer, pana se revarsau zorile §i se lumina la fata c::. lumina de sus, apoi se odihnea doua ore §i iar incepea. Hrana primea num~ dupa doua zile, putini pesmeti cu ierburi de padure, feriga §i macri§, nui:L:: ,Macri§ul Sfintei Teodora". Iar apa aduna din ploi, intr-o seobitura deasup!'c.

"

SFINTI

~I

CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

235

..:.:Jiei stfmci, numWi pana azi ,Hmtana Sfintei Teodora". Si, adevarata minune,

.:.a apa din stanca nu seca niciodata.
Mai tarziu, raposand Cuviosul Pavel, fericita Teodora a ramas numai in gnja lui Dumnezeu. 7. Odata, navalind turcii asupra satelor ~i manastirilor din tinutul Neamt, s-au umplut codrii de sateni ~i de calugari. Atunci au ajuns cateva calugarite ~i !a chilia Cuvioasei Teodora. Deci, le-a zis fericita: - Ramaneti voi in chilia mea, caci eu am alt loc de adapost. Din ceasul acela s-a dus intr-o pe~tera mica din apropiere ~i acolo se nevoia singura, ne~tiuta de nimeni, iar noaptea se odihnea putin pe lespedea de piatra care se \-ede pana astazi in fundul pe~terii. 8. Odatli, ratacind o ceata de turci prin Muntii Sihlei, din lucrarea satanei, au dat de pe~tera Cuvioasei Teodora. Deci, navalind asupra ei ca s-o ucida, sfanta a dizut in genunchi ~i, inaltandu-~i mainile dHre cer, a strigat: - Izbave~te-ma, Doamne, de mainile uciga~ilor! in clipa aceea s-a deschis prin minune peretele din fundul pe~terii, iar mireasa lui Hristos, ascunzandu-se in plidure, s-a izbavit de moarte. 9. Fiind cu totul uitatli de oameni ~i neavand pe nimeni la batranetile ei, ~i-a pus toata nlidejdea numai in Dumnezeu. Astfel, parasind chilia, Sfanta Teodora se nevoia in pe~tera ca un inger in trup. Acum, nici frigul, nici foamea nu le mai simtea, nici diavolul n-o mai chinuia. Ci se ruga neincetat lui Dumnezeu cu mainile inaltate I a cer, pfma se rapea cu mintea la cele cere~ti, iar cu trupul se ridica deasupra pamantului. Atunci i se lumina fata prin harul Duhului Stant, iar din gura ei se inalta in sus rugaciunea ca o vapaie de foe, asemenea marilor sfinti. Ca ajunsese fericita Teodora la rugaciunea cea mai inalta, in extaz, ~i se indulcea in chip negrliit de cele
dumnezeie~ti.

10. Hainele Sfintei Teodora ajunsesera acum ni~te zdrente, care cu greu ii acopereau trupul slabit de aspra nevointli. inca ~i hrana terminandu-se, pasarile cerului, la porunca Ziditorului, ii aduceau zilnic raramituri ~i coji de paine de la trapeza Schitului Sihastria. Iar fericita se ruga neincetat pentru lume ~i se bucura de apropierea mutarii din trup. insa, timp de 40 de zile inainte de ob~tescul sfar~it s-a rugat lui Dumnezeu sa-i trimita un preot, ca sa-i aduca Preacuratele Taine. Iar Domnul nu a trecut cu vederea dorinta sufletului ei. 11. Odata, a observat egumenul Sihastriei, Varsanufie, stoluri de pasari ducand catre Sihla fliramituri in cioc. Deci, cugetfmd in sine eli traie~te acolo

236

PATERICUL

ROMANESC

vreun sihastru sffmt, a trimis doi frati sa vada unde se opresc acele pasari. Astfel mergfmd ei, i-a cuprins noaptea §i, ratacind prin pacture, se rugau §i a§teptau sa se faca ziua. Apoi, observand inaintea lor o raza de lumina ce se ridica la cer, s-au apropiat §i au vazut o femeie luminata la chip, inaltata de la pamant §i rugandu-se cu mainile in sus. Era Sfanta Teodora. - Multumesc Tie, Doamne, ca m-ai ascultat!, a zis fericita. Apoi a adaugat catre cei doi frati: - Nu va temeti, fratilor, caci sunt o smerita roaba a lui Hristos! Dar mai intai aruncati-mi o haina sa rna imbrac, ca sunt cu trupul gol! Apoi, chemandu-i, le-a spus viata §i sfar§itul ei apropiat §i le-a poruncit, zicand: - Coborati la schit §i spuneti egumenului sa trimita pe duhovnicul Antonie §i pe ierodiaconul Lavrentie la mine cu Trupul §i Sangele lui Hristos. - Cum sa ajungem la schit noaptea, au raspuns fratii, caci nu cunoa§tem drumul? - Mergeti dupa lumina care se vede inaintea voastra §i numaidecat veti ajunge! 12. Auzind egumenul de Sfanta Teodora, in zorii zilei a trimis la Sihla pe duhovnicul Antonie cu ierodiaconul §i cu cei doi frati §i au aflat pe Sfanta Teodora la rugaciune pe cetina de brad dinaintea pe§terii. Deci, mai intai cuvioasa §i-a marturisit taina vietii ei §i a primit dezlegare de la duhovnic. Apoi a rostit Crezul, a primit dumnezeie§tile Taine §i, cerand binecuvantare de la preot, a zis: - Slava Tie, Doamne, pentru toate! in clipa aceea, Sfanta Teodora §i-a dat fericitul ei suflet in bratele lui Hristos, iar trupul ei purtator de buna mireasma a fost prohodit §i a§ezat cu cinste de parinti in pe§tera in care s-a nevoit. 13. Vestea despre viata §i mutarea Sfintei Teodora de la Sihla s-a raspfmdit repede in toate manastirile §i satele din Moldova §i chiar dincolo de hotarele ei. De aceea alergau la moa§tele ei din pe§tera calugari §i credincio§i de prin sate §i mai ales cei bolnavi, §i se vindecau de suferinta. Caci trupul ei preamarit cu neputrezirea era izvorator de buna mireasma §i racea minuni. Unii sarutau sfintele ei moa§te, altii i§i atingeau bolnavii de sicriu, iar altii se spalau cu apa din fantana ei §i primeau ajutor §i mangaiere. 14. Sfantul trup al Cuvioasei Teodora de la Sihla, numita §i ,Pamanteana", a stat la Sihla in pe§tera peste o suta de ani, bucurandu-se de o profunda venerare, mai mult decat toti ceilalti sfinti romani. De la adormirea ei pana astazi, merg in pelerinaj la Schitul Sihla, anual, mii de credincio§i §i-i cer ajutorul.

in!elegand ca fericita Teodora s-ar fi retras la pustie in Mun!ii Neamt. Deci. familia boierilor Cantacuzino a inal!at un schit de lemn pe mormantul Cuviosului Elefterie. Iar in anul 1856 au fost daruite Mfmastirii Pecersca din Kiev. Mai tarziu. Apoi. iar in ruse§te . 4 Pomelnicul Schitului Sihla ~i tradi{ia locaUi . mult suspinand fericitul Elefterie dupa sfanta lui so1ie. Sufletul ei insa se roaga neincetat inaintea Preasfintei Treimi pentru noi §i pentru toata lumea. Sffmta Preacuvioasa Maica Teodora. in schimbul unor ve§minte de fir §i depuse in catacombele ei. care nu de mult se mutase la iubitul sau Mire. Deci. Dupa pu1ini ani. inainte de anul 17 41. moa§tele Sfintei Teodora au intrat in posesia familiei Sturza. construindu-§i o mica chilie sub stancile Sihlei. Acolo. a ajuns sihastru vestit in par!ile acestea. nu s-a mai intors la manastirea de metanie. neavand copii §i plecandu-i so1ia in via1a calugareasca la Manastirea Varzare§ti §i de acolo retragandu-se la pustie in Mun!ii Buzaului. care le-a a§ezat in sicriu de argint §i le-a dus in biserica din satul Miclau§eni-la§i. Ziua §i noaptea priveghea in rugaciune cu post §i lacrimi fierbin!i. In tinere1e a fost so1u1 Cuvioasei Teodora de la Sihla. unde se afla §i astazi. Ci. cu care a trait in legiuita casnicie ca1iva ani. ieroschimonahu1 Elefterie a fast !ndemnat de Dumnezeu sa mearga pe urmele ei. §i a§tepta slobozirea de legaturile trupului. el s-a facut calugar la un schit din !inutul Buzaului. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL ELEFTERIE SIHASTRUL Schitul Sihla 4 (secolele XVII-XVIII) Cuviosul Elefterie era de loc din Ismail. in cinstea na§terii Sfantului loan Botezatorul. aproape de pe§tera Cuvioasei Teodora. A§a a luat fiin1a Schitul Sihla. deprinzand bine me§te§ugul nevointei duhovnice§ti de la marii isiha§ti din aceasta vestita sihastrie. s-a savar§it cu pace in primele decenii ale secolului XVIII §i a fost ingropat in cimitirul siha§trilor din poiana. Cuviosul Elefterie s-a invrednicit de darul preo1iei §i slujea ziua §i noaptea in biserica. cu numele . ajungand la Schitul Sihastria §i ratacind pe la pustnicii ce se nevoiau in Mun!ii Sihlei.Sfanta Teodora din Carpa!i".Sveti Teodora Carpatina". savar§ind dumnezeiasca Liturghie. nevoindu-se in aceasta pustie ca la zece ani §i bineplacand lui Dumnezeu. Iisus Hristos.X V I I I 237 Prin anii 1830-1835. Astfel. a dat §i de pe§tera Cuvioasei Teodora.S F I N TI SI C U V I 0 SI D I N S E C 0 L E L E X V I I .

238 PATERICUL ROMANESC EPISCOPUL MITROFAN DE BUZAU (t1702) 5 Invatatul episcop Mitrofan era de loc din tinutul Neamt. A§a ostenindu-se episcopul Mitrofan pentru lauda Bisericii lui Hristos §i mantuirea turmei sale. Dupa ce invata de la dascalii manastirii limbile greaca ~i slavona. surghiunindu-se mitropolitul Dosoftei in Polonia. Octoihul (1700). Pe langa grija Bisericii §i a turmei incredintate. eparhie pe care o pastore§te 11 ani de zile cu multa ravna §i frica de Dumnezeu. a contribuit mult la traducerea Bibliei din 1688 §i mai ales la tiparirea ei. iar cu metania de la Manastirea Bisericani. 1957. II. ieromonahul Mitrofan a fost ales ~i hirotonit episcop de Hu§i. contribuind mult Ia traducerea ~i tiparirea cartilor de slujba in limba romana ale marelui ierarh. Penticostarul ( 1701) §i Liturghierul (1702). Apoi. de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din la§i. precum §i adancul Sfintei Scripturi. printre care se numara §i Vietile Sfintilor (1682-1686). care a fost incredintata intru totul in mainile sale. 5 lstoria Bisericii Ortodoxe Romane. In anul 1691 . in anul 1683. intelept. printre care §i pe invatatul mitropolit Antim Ivireanul. ca: Mineiele pe tot anul (1698). Intre anii 1673-1683. monahul Mitrofan se invrednice§te de darul preotiei ~i devine ucenic apropiat ~i tipograf al marelui mitropolit Dosoftei. a parasit §i episcopul Mitrofan scaunul sau. unde tipare§te numeroase carti de slujba. episcopul Mitrofan este a§ezat pe scaunul vacant de la Buzau. Iasand in urma multi ucenici. iubitor de oameni §i implinitor al dumnezeie§tilor porunci. p. Bucure~ti. de blandul mitropolit al Moldovei. Molitfelnicul (1699). Timp de patru ani cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i s-a dovedit intru toate bland. Totodata. ajungand conducatorul tipografiei mitropolitane din Bucure§ti. in vara anului 1702 s-a mutat cu pace la cere§tile Iaca§uri. vestita vatra de traire §i cultura duhovniceasca din Moldova. vol. invatatul ierarh a intemeiat la Buzau o noua tipografie. Pentru intelepciunea ~i a~ezarea lui duhovniceasca cu care era inzestrat de Dumnezeu. Triodul (1700). 113-114 . In aceasta ascultare a stat episcopul Mitrofan aproape cinci ani de zile. fiind eel mai iscusit tipograf al Tarii Romane~ti ~i formfmd numero~i me~teri tipografi. ieroschimonahul Mitro fan conduce tipografia mitropolitului Dosoftei.

Atunci unul dintre ei cu viata aleasa a strigat: . smeritul sihastru a luat singur icoana Maicii Domnului ~i a fugit din biserica. dupa voia lui Dumnezeu. pe cand toti parintii erau la biserica. Astfel nevoindu-se egumenul Simeon cu ucenicii sai ~i ajungand la varsta de 90 de ani. avalan~a de zapada a acoperit schitul. crezand ca aiureaza. pe care il povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune mai mult de 30 de ani. desigur.X V I I I 239 CUVIOSUL SIMEON SIHASTRUL §i ucenicii sai Schitul Sihastria Ceahlaului (t1704) Una din cele mai vechi a~ezari monahale de pe Valea Bistritei a fost Sihastria Ceahlaului. Randuiala schitului era aceasta: in fiecare zi se cantau cele 7 laude. nu 1-au ascultat. calugarii se retrageau la bordeiele lor din munte. anume ieroschimonahul Simeon. chiar in noaptea de inviere. Calugarii iubeau eel mai mult tacerea. cand veneau ~i ceilalti siha~tri din munte. biserica ~i parintii. s-au nevoit sute de ani cei mai ale~i siha~tri ai Ceahlaului. ale caror nume sunt scrise in cartea vietii. Atunci. a vietuit in aceasta mica sihastrie un cuvios renumit intre siha~trii Ceahlaului. smerita cugetare. Sufletul acestei sihastrii era. intre anii 1650-1704. indata. Acesta a fost la inceput pustnic sub varful muntelui. Spovedania ~i imparta~ania se faceau saptamanal.Drago~ Voda. cu hramul Schimbarea Domnului la Fata. sa luam repede icoana Maicii Domnului ~i sa fugim pe obcina. rabdand acolo multe ispite pentru dragostea lui Hristos ~i ajungand lucrator vestit al rugaciunii lui Iisus.S I C U V I 0 . unde se nevoiau singuri. Mai presus de orice el invata pe ucenicii sai sa se iubeasca unii pe altii ~i sa se roage pentru mantuirea oamenilor. Cuviosul Simeon. iar masa se dadea o data pe zi. schit situat aproape de varful muntelui. cu Utrenia la miezul noptii. s-a pornit de pe Ceahlau o mare avalan~a de zapada asupra schitului.S I D I N S E C 0 L E L E XV II . ca vine muntele peste noi! Ceilalti. Cuviosul Simeon a reinnoit biserica de lemn ~i aduna in jurul sau 20 de ucenici. in posturi. postul ~i neincetata rugaciune. Apoi a fost ales de dilugari egumen al Schitului Sihastria Ceahlaului. iar in sarbatori se savar~ea Sfanta Liturghie. in acest schit de lemn. Apoi coborau iara~i in schit. dupa ce Cuviosul Simeon a citit . pana la marile praznice. intemeiat dupa traditie de primul descalecat . i-a randuit Dumnezeu un sfar~it mucenicesc ca acesta: in primavara anului 1704.Parintilor.S F I NT I . vestit dascal al rugaciunii ~i parinte duhovnicesc pentru toti.

dfmdu-§i cu totii duhul in mainile lui Dumnezeu Celui ce a inviat din morti. metanii §i priveghere de noapte. Caci ii punea sa posteasca desavar§it pfma la trei zile. ravnind fericitilor siha§tri ce se lini§teau in jurul muntelui §i fiind inHiriti cu darol lui Hristos. unde s-a nevoit singur multi ani de zile. ii marturisea. putin mai sus de Manastirea Durau. A scapat cu viata numai acel calugar cu icoana Maicii Domnului. iar ieroschimonahul Nicandro din Manastirea Pionul. insu~i Cuviosul Patapie era unul din ucenicii lui. Numele lor sunt legate pana astazi de toponimia 6 Pr. se intorceau sanato§i la casele lor. s-au mutat la cele ve§nice spre sfar§itul secolului XVIII. cit. Matasa.240 PATERICUL ROMANESC Evanghelia Sfintelor Pa§ti. Schimonahul Patapie era cu metania din Manastirea Cerebuc. op. citirea zilnica a Psaltirii. le citea molitfele Sfantului Vasile eel Mare §i. laudand pe Dumnezeu ziua §i noaptea. A doua zi a fost gasit egumenul sub zapada. C. ajungand vestiti in satele de pe Valea Bistritei. Nevointa lui era foarte aspra: post indelungat. incat multi urcau in munte la chilia lui §i se vindecau. Apoi a ajuns vestit taumaturg pentro cei bolnavi de prin sate. Cuviosul Patapie §i-a racut un mic bordei de lemn pe marginea unui parau §i acolo s-a nevoit cu ucenicul sau peste 20 de ani. numara in ceata sfintilor pe Cuviosul Simeon cu ucenicii sail CUVIO~II PATAPIE ~I NICANDRU Siha§tri din Muntele CeahUu (secolele XVII-XVIII) Ace§ti doi siha§tri s-au nevoit in partea de nord-vest a Muntelui Ceahlau. p. cu darollui Hristos. Acest cuvios era §i duhovnic vestit pentro siha§trii din Muntele CeahHiu §i pentro toti care ajungeau la chilia lui. A§a nevoindu-se ieroschimonahul Nicandro §i schimonahul Patapie ~i mult sporind in dragostea lui Dumnezeu. Deci. 90-106 ~i tradi{ia !ocala . dintre care nu putini se vindecau cu rogaciunile lui. A§a s-a mutat Cuviosul Simeon din viata aceasta cu toata sinodia (ob§tea) sa in lumina lui Hristos. s-au retras in padurile nepatronse din jurol CeahUiului.. adormit cu Evanghelia la piept §i cu toti ucenicii lfmga el6 • Doamne. Pentro smerenia inimii lui ajunsese vestit rogator pentro cei suferinzi. Cuviosul Nicandro §i-a avut chilia intr-o mica poiana.

p. la 27 ianuarie. II. Deci. din anul 1688. Istoria Bisericii Onodoxe Romiine. al caror sfetnic ~i duhovnic era. atat de domnii Tarii Romane~ti.SF INTI ~I C U VI 0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV I I.. ambele in~ limba romaneasca. p. Serban Cantacuzino ~i Constantin Brancoveanu. pe care o povatuie~te cu duhovniceasca intelepciune peste zece ani. Luand din tinerete _rugul lui Hristos. Aici s-a dovedit tuturor un vrednic slujitor al Bisericii lui Hristos.XV I I I 241 De. cea mai importanta este Biblia de la Bucure~ti. a mai tiparit un Liturghier slavo-roman (1680). ajutfmdu-1 Dumnezeu. sa tipareasdi ~i carti biserice~ti pe limba romaneasca ~i sa mfmgaie pe saraci ~i pe orfani. in anul 1668. bland ~i bun cunoscator al Sfintei Scripturi. p. Matasa. a pastorit Biserica Ungrovlahiei timp de aproape 40 de ani. sa zideasca noi Hica~uri de rogaciune. s-a calugarit in Manastirea Cozia. in locul raposatului mitropolit Stefan. Printre cei dintai ctitori ai primei Biblii romane~ti este numarat ~i acest venerabil pastor al Tarii Romane~ti. evlaviosul mitropolit Teodosie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. .: ill: . Evanghelia (1682) ~i Apostolul (1683). silindu-se intro toate sa marturiseasca dreapta credinta. vol.Poiana lui Nicandro" 7 JOW. Idem.. 1980. CaliiuzajudeJului NeamJ ..Paraul lui Nicandro". Pentro toate acestea era iubit. Ajungand la varsta de aproape 90 de ani. Palatul cnejilor. 1620-1708) Acest mitropolit era fiu de tarani din judetul Arge~. 1-46 Pr.. ~i a fost inmormantat langa altarol Catedralei mitropolitane din Bucure~ti 8 • 7 8 Pr. Pentro nWe darori ca acestea. sa tamaduiasca neputintele poporolui. 104. Din cartile tiparite cu binecuvantarea mitropolitului Teodosie. .Padina lui Nicandro" • MITROPOLITUL TEODOSIE al Jarii Romane§ti (c. cuvios. 1708. De asemenea. .. arhimandritul Teodosie este ales mitropolit ~i parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. 60-64 . mitropolitul Teodosie se ingrijea ~i de Biserica Ortodoxa din Transilvania. apoi a ajuns egumen la ~fanastirea Curtea de Arge~. Pacurariu. in grai popular. hirotonind in timpul pastoriei sale cinci mitropoliti ai Ardealului ~i acordand numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpati. C. Pe langa grija Bisericii din Tara Romaneasca. spre mangaierea poporolui binecredincios. M. prof.Parfml lui Patapie". cat ~i de tot poporol ortodox. .

pana a fost racut episcop. loan ~i Maria. 640. Viata Venerabilul mitropolit Antim Ivireanul era de loc din Iviria. Intre anii 1691-1694 conduce tipo grafia domneasca de la Bucure~ti ~i tipare~te trei carti. fiind de mic instrainat din pamantul parintilor sai ~i dupa ce suferi grele ispite intre pagani. cit. In prezent se crede ca ar fi fost inecat in lacul Snagov.. ~trempel. dintre care 7 in romane~te. 1972. 193-201 . 2. p. p. langa Adrianopol. Acest fericit ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Pr. Antim lvireanul. Prin anul 1690 este adus in Tara Romaneasdi de voievodul martir Constantin Brancoveanu. intemeind aici prima tipografie. op. a intemeiat doua tipografii ~i a tiparit zeci de carti biserice~ti in limbile romana. i-au pus din botez numele de Andrei. indeosebi carti de slujba. Ion Ionescu. tiparind 15 carti. intemeind noi tipografii ~i tiparind inca 19 carti. Aici invata me~te~ugul tiparului de la episcopul Mitrofan. 1972. b. Intre anii 1694-1696 intemeiaza o noua tipografie la Manastire a Snagov. a fost caH1uzit de Hristos in pamantul romanesc. dovedindu-se eel 9 Pr. iar dupa cativa ani se clHugare~te ~i este hirotonit preot. precum ~i me~te~ugul sculpturii. dintre care 12 carti in romane~te. Fapte §i cuvinte de folos 1. Parintii sai. Intre anii 1701-1705 a condus din nou tipografia domneasdi din Bucure~ti. caterisit ~i trimis in surghiun la Manastirea Sf~mta Ecaterina din Muntele Sinai. al picturii ~i al broderiei. In toamna anului 1716 a fost inchis. Intre anii 1708-1716 a fost mitropolit al Tarii Romane~ti. Ajungand din tinerete rob la turci.. G. iar celelalte in limbile greaca. dintre care patru in limba romana. 1650-1716) 9 a. ieromonahul Antim a ajuns calugar iscusit ~i tipograf neintrecut in Tara Romaneasca. Intre anii 1696-1701 este egumen al acestei manastiri tiparind 14 carti.. Mircea Pacurariu. Timp de trei ani a tiparit la Ramnic 10 carti. Timp de 15 ani. greaca. Sibiu. Prof. Luand jugul lui Hristos la Manastirea Snagov. Pe cale a fost martirizat de osta~i ~i aruncat in raul Tungia. a stat multi ani in Constantinopol. araba ~i turca. Astfel.242 PATERICUL ROMANESC SF ANTUL IERARH ANTIM IVIREANUL (c. /storia Bisericii Ortodoxe Romane. Buc . Intre anii 1705-1708 a fost episcop la Ramnicu-Valcea. araba ~i slavona. Sfinfi romani . invatand limbile greaca. cu parinti ~i frati ~i toata mangaierea Duhului Sfant.. . slavona ~i araba. aici ~i-a gasit a doua patrie. la porunca turcilor. prof.

6. astazi numita . marele ierarh a fost o taclie in sfe~nic pentru :oJi. mitropolitul Antim ramane ctitorul limbii liturgice in Biserica Ortodoxa Romana. nu VOID putea face nimic spre mantuirea sufletelor noastre. adauga ~i alte innoiri. Astfel. incepand cu Ceaslovul ~i Liturghierul. Bunul pastor al Bisericii lui Hristos. decat intoarcerea la patria sa? 8. Dorind mantuirea oamenilor ~i savar~irea slujbelor in limba romana. Astfel. Era barbat intelept. a zidit din nou biserici la sate ~i ora~e.Didahii". Ca. Pentru invatatura ~i apararea dreptei credinte a scris ~i tiparit numeroase predici. Far a aceste trei bunatati . Pentru sfintenia vietii sale. Ce lucru este mai iubit robului.nu este cu putinta cu nici un mijloc sa se mfmtuiasca cre~tinul. :nai mare tipograf al tarii noastre in secolele XVII ~i . decat slobozirea lui? ~i ce este mai drag strainului. 9. dupa ce impodobi slujbele cu carti in limba poporului. serviciul divin a inceput a se face in toata Jar a numai in limba romana. egumenul Antim Ivireanul a ajuns episcop a1 Ramnicului ~i apoi mitropolit al Tarii Romane~ti. mitropolitul Antim a inmultit numarul tipografiilor. Cuvine-se omului sa se bucure de bunatatea cea mare a lui Dumnezeu ~i sa se teama cu cutremur de marirea Lui. De la dansul. insuflat de Duhul Sfant. numite . 7. ierarh ~i propovaduitor al Sfintei Evanghelii. caci era un devotat ~lujitor al lui Hristos ~i aparator al Bisericii Ortodoxe. caci acestea sunt temeliile crqtinatatii. tare in nadejde. 4.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 243 XVIII. statornic in credinta. in Siria ~i Iviria. smerit la inima ~i plin de dumnezeiasca dragoste.spandit in toate provinciile romane~ti. A ridicat mai multi ucenici tipografi ~i a dat multe milostenii celor saraci ~i iubitori de carte. a fondat din temelie Manastirea . 5. 24 s-au tiparit in limba romana. spre mangaierea ~i pe intelesul tuturor. ajungand pana in Athos. lata cateva din multele sale invataturi: Aceste doua virtuti intemeiaza ~i intaresc Biserica: credinta in Dumnezeu ~i buna ascultare de pastorii Bisericii. Caqile lui s-au :-a. 3. Din cele 64 de carti tiparite de el ~i de ucenicii lui. in Grecia. rara de mila Lui. fiind iscusit teolog.credinta. traducand ~i tiparind in grai stramo~esc principalele carti de cult. nadejdea ~i dragostea . de la domn pana la credincios. racand ~i alte danii ~i innoiri manastire~ti. inca sa ceara ajutorul ~i mila Lui cea bogata. Ca pastor de suflete ~i parinte duhovnicesc al tuturor. spunea bunul pastor. lerusalim ~i Sinai. iscusit in cuvant.Tuturor Sfintilor" din Bucure~ti (1713-1715). la Constantinopol.Antim".

~i acestea toate nu se trag din alta. prin pocainta.244 PATERICUL ROMANESC 10. Ca zice prin gura Proorocului Isaia. Apoi adauga ~i acestea: . nu ne bucuram de altcen. alta fireasca ~i alta patima~a ~i rea. sau alt bine ce voie~te si faca. mitropolitul Antim zicea: . fntoarceJi-vii ciitre Mine ~i mii voi fntoarce # Eu ciitre voi (Isaia 45. Apoi adauga ~i acestea: Precum nu pot fi oile far a de pastor. Nactejdea este rea cand nactajduie~te cineva in om sa-i faca vreun bine sau vreo indemnare la lucrurile cele trecatoare ale lumii. Ca suntem porniti cu totii spre rautati. 22). ca sa nu se deznactajduiasca niciodata de darul lui Dumnezeu. 15. fara de zabaHi ~i fara de ru~ine. Dragostea este o unire a multora intr-aceea~i cale catre Dumnezeu ~ varf al tuturor bunaHitilor. Zicea iara~i fericitul mitropolit Antim: . 3). flira numai din necredinta noastra. nactejdea ~i dragostea.Nactejdea este de doua feluri: una buna ~i alta rea. Deci va zic. 14. ci sa fie incredintat ca va lua. 13. Aceasta este de trei feluri: una dumnezeiasca. ca un parimt sufletesc ~i pastor ce va sunt. cum zice iara~i David: Nu vii niidiijduiJi spr~ boieri.Precum nu este cu putinta a trai cineva pe pamant fara de hrani trupeasca. 11. fntru care nu este mantuire (Ps. mila fl va fnconjura (Ps. daca va vedea intoarcerea noastri ~i pocainta cea buna. ca pe ni~te oi cuvantatoare ~i de gatul meu spanzuri . ~i va invat cu frica de Dumnezeu. a~ a nici poporul far a de arhiereu ~ oricine se va ingriji de cele suflete§ti sa alerge la mine ca la un parinte. sa va veniti in fire §i sa va caiti de lucrurile cele necuvioase. Ca ni s-en: impietrit inimile intru rautati asemenea lui faraon §i umbllim ca ni~te cai sirep!l (salbatici). ca o roata cand scapa la vale ~i nu se poate opri. Buna este aceea c3nd nactajduie~te cineva la Dumnezeu sa se mantuiasca. fara numai de lucrurile intunericului veacului acestuia. care sunt credin}a. Nlidejdea este o indrazneala adevarata catre Dumnezeu. ca Dumnezeu este milostiv ~i. a~a nu poate trai nici fara aceste trei bunata}i. pana vom clidea in vreo prapastie ~i vom pieri. cum zice David: eel ce niidiijduie$fe spre Dumnezeu. iubitii mei. 145. ne va ierta. ca t: voi vindeca cu ajutorul lui Hristos. fara imbracaminte ~i fara somn. data in inima omului din dumnezeiasca stralucire. Ca in seama mea v-a dat stapanul Hrist~ sa va pasc suflete~te.Fiind orbiti de de~ertaciunile cele lume~ti. 11). 31.. iertarea pacatelor ~i orice alta cerere trecatoare sau ve~nica. Alta data. Aceasta nactejde este mincinoasa ~i de~arta. 12. smerindu-se. spre fiii oamenilor.

De pacatele ce se fac cu pricepere (cu §tiinta §i vointa). precum a tacut Cain. in toate zilele ce sunt in grlidina anului. 20. Ca va fi izgonit de Dansul din grlidina Bisericii. La inceputul Postului Mare. cu moarte va muri. iar nu cu deznlidejde. a§a invata pe fiii sai duhovnice§ti: . precum nu s-a folosit nici Adam. 17. eli zice loan: Cel ce face pacatul. sa ne fie ca merinde la vreme de primejdie. ca inaintea lui Dumnezeu. pana cand va voi fi pastor. . 16. el tacea pe Dumnezeu vinovat eli i -a dat femeie. Sa nu dam pricina pe altii. Aceste lucruri sunt: spovedania. in lac de a-§i cunoa§te gre§eala §i a-§i marturisi pacatul.:a avem nevoi. sa ne ierte pentru . Asemenea §i Iuda. Ci sa lasam naravurile cele rele §i .arului ~i lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu (Marcu 12. ca in ce zi i1 va strica. fiecare sa manance cele ce sunt randuite spre hrana trupului. eli doar s-ar milostivi Dumnezeu asupra noastra sa ne ierte §i sane chiverniseasdi cu mila Lui cea bogata. ca nu ne vom folosi nimic. care cu priceperea no astra il putem face bine sau rau. 13). Ca mai rea moarte nu este alta.a:. Jar postul eel hotarat pentru folosul sufletesc. decat a fi cineva despartit de Dumnezeu prin pacat. 18.Setele voastre §i de la mine 0 sa va ceara pe toti. cu moarte va muri. Precum cere imparatul dajdii de la noi.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 245 i!t:. Sa fie spovedania noastra cu nlidejde buna. a§a ne cere §i Dumnezeu . marturisindu-ne inaintea duhovnicilor no§tri cu frica §i cu inima infranta. postul. parandu-ne pe noi in§ine. Si mai rea moarte decat a calca cineva porunca lui Dumnezeu. nimeni sa nu-l strice. cum ca ne va ierta Dumnezeu. 21. ca ne va ~runca de unde nu vom putea sa mai ie§im.Jbiceiurile cele necuvioase. ca in ce zi il va face. caci calca porunca lui Dumnezeu. 22. 17). Vrand noi a face aceasta caHitorie asupra vrajma§ului sufletelor noastre.:::-edinili §i fapte bune. cu socoteala §i tara de vicle§ug. dad\ nu vom face dupa putinta §i poruncile Lui. 4.nude la altii. Sa ne spalam pacatele cu spovedania. nu este alta. fiecare sa se fereasca. Ca vrand Dumnezeu sa-l adudi la pocainta. de la diavolul este. rugaciunea. sau sa zicem eli de nevoie sau din neputinta am tacut pacatul. ca §i Adam din rai. 8). di din fnceput diavolul padituie~te (I loan 3. zicand: Mai mare este \'ina mea dedzt ami se ierta mie (Fac. Ca zice Hristos in Evanghelie: DaJi cezarului cele ale :c. Sa nu socotiti eli ii va fi mila lui Dumnezeu de noi. 19. trebuie sa luam impreuna cu noi cinci lucruri. macar ca s-a . milostenia §i dragostea.

patrunde cerurile ~i intra in urechile lui Dumnezeu. ne va ierta Dumnezeu ~i vom auzi ca David: Domnul a mutat pacatul tau. ca sa nu avem parta~ie cu diavolul. din inima. ca pe noi in~ine ~i le vom face bine. ca de ne vom spovedi cu inima curata ~i cu gand sa nu mai gre~im. ca nu gandea a se parasi de diutati. din cei ce s-au indestulat cu mancari. Atunci vom fi ~i noi miluiti de Dumnezeu. Nici din cei ce iubeau rastatarile nu s-a tacut (nimeni) part~ imparatiei cerurilor. Jar de vom da mila din jafuri. dand cu dragoste din mila agonisitele noastre cele drepte lipsitilor. Precum sunt pazitori sfintii ingeri celor ce postesc ~i ii feresc de toate primejdiile. sa ne limpezim mintea ~i sa ne bucuram sufletul. ca ne-o va da. 28. Jar postul trebuie sa-l facem cu rugaciuni amestecat. Jar noi sa avem nadejde buna. saracilor. dupa pofta lor. 16). Ca dragostea este singur Durnnezeu ~i eel ce ramane in dragoste. vom fi §i noi asemenea Lui ~i ai Celui de sus. Sane ostenim. ca de vom iubi pe vecinii no~tri. Cu rugaciunea sa cerem de la Dumnezeu mantuire sufletelor noastre. Cu dragoste sane incredintam. bolnavilor ~i celor ce sunt in inchisori. Cu postul sa ne u~uram trupul. nu vei muri (II Regi 12. deci. 24. Cu milostenia sa imblanzim pe Dumnezeu. dupa cum zice la cele zece fericiri. Ca rugaciunea ce se face cu caldura. iar sufletul a-1 umplea de plicate? Ce folos este a fi galbeni ~i ofiliti de post. 13). precum nu sunt dulci bucatele tara sare. 29. 10. dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie. 25. Pentru aceea a ~i pierit. strainilor. ca sa vina darul lui Dumnezeu asupra noastra. 26. dupa cum zice David. 16). dupa porunca lui Dumnezeu. a~a nici postul tara rugaciune. Ce folos este ca trupul sa fie de~ert de bucate. a~a ~i celor ce nu postesc sunt pazitori dracii ~i ii indeamna la multe pacate.246 PATERICUL ROMANESC marturisit inaintea arhiereilor ca a vandut sange nevinovat. de~i s-a marturisit zicand gre$it-am Domnului (le~. ca era cu deznadejde. Ca. dar n-a folosit nimic. Spovedania sa o facem cu gandul ca sa nu mai gre~im de aici inainte. 23. 27. dupa cum singur Hristos zice: Cereti # se va da (Matei 7. 7). mai multa osanda vom ca~tiga. Ca nu s-a tacut nimeni ucenic bunatatilor. iar de pizma ~i ura sa fim aprin~i? Ce folos este a nu bea vin ~i a fi beti de veninul mfmiei? Ce folos este a nu manca cineva carne §i cu hulele a rupe carnea fratilor no~tri? Ce folos este a ne opri de cele ce sunt uneori slobode ~i a face cele ce nu sum . in Durnnezeu ramane ~1 Durnnezeu intr-insul (I loan 4. Ca faraon.

36. 26). 30. Patru sunt ~i bunatatile cele trupe~ti: taria. ~i se va pagubi de osteneala pe care a racut -o. ca sa nu li se intample vreo primejdie §i sa-i piarda. Alta data. eli pamantul credintei este dragostea. Pacatul se aseamana pietrei care cauta sa mearga la maica ei in pamant. in vazduh. dreptatea ~i curatenia. care se feresc de cele oprite. ca sa nu mearga hotul eel de ob~te. pe care a izvodit-o §i a nascut-o singur satana. diavolul. Precum maica pune multa nevointa. 35. Loca~ul ei este inima omului ~i viata ei sunt faptele cele bune. ca sa nu mearga vreun hot sa i le fure §i sa se pagubeasca. Smerenia este sfar~itul. cre~te. 33. Cfmd intram in sfftnta biserica. se nasc alte patru bunatati de ob~te: credinta. 34. sa ne cudiiim intai de pacatele noastre ~i de cugetele cele viclene ~i apoi cu con~tiinili intreaga sa ne facem vase alese. a~a # credinJa este moarta fara de fapte bune (Jacob 2. Zicea iara~i: Credinta. Dintre aceste bunatati. 31.Patru sunt bunatatile cele suflete~ti: vtteJta (barM. unelte §i haine §i cand iese din casa pune ladit ~i incuie. unde ii este matca. . 37. nactejdea. precum 1-a vazut Proorocul Ilie. toate sunt de nimic ~i osteneala lor este in de§ert. se mare~te ~i face toate roadele bunatatilor. eli de ar face cineva toate bunatatile lumii ~i smerenie nu ar avea. legatura ~i pecetea tuturor bunatatilor. Precum un om are in casa lui aur. pentru ca smerenia este maica tuturor bunatatilor.X V I II 247 niciodata slobode? Ca Dumnezeu pe aceia ii iube~te ~i ii cinste~te. toate sunt pierdute. Jar bunatatea se aseamana focului care cauta sa mearga (totdeauna) sus. intregimea. argint. a§a §i smerenia hrane§te bunatatile (faptele bune) ca sa creasca §i le fere§te de toate primejdiile ca sa nu piara. sa i le fure. dupa cum zice Apostolul Jacob: Ca precum trupul omului este mort fara de suflet. din fireasca dragoste ce are.S F I N TI ~ I C UV I0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . de unde §i este. Fara de credinta nu este cu putinta sa ne mantuim. intelepciunea. zicea marele ierarh. 32. Pentru ca pacatul eel dintai ~i mai mare decat toate pacatele este mandria. iara~i spunea: . dragostea ~i smerenia. cuvantullui Dumnezeu in inimile noastre. frumusetea ~i sanatatea. prin darul Duhului Sfant. ca Dumnezeu este foe mistuitor §i para de foe subtire. a§a ~i smerenia incuie ca un lacat toate bunatatile. ale sufletului ~i ale trupului. de hrane~te copiii sai ca sa-i creasdi ~i ii fere~te de toate. ca sa primim.tia). toate sunt stricate. rezemandu-se pe dragoste.

45. Caci aces tea sunt temeliile pocaintei. Ca zice Hristos: Mila voiesc. sa nu ie~im de~erti. ca sa auzim cantarile ~i slujbele ce se fac pentru folosul sufletului. 40. 43. tu. cand merge cineva de bunavoia sa. 39. dupa ce merge la vie. acum. iar nujertfa (Matei 12. pentru aceasta s-au randuit aceste sfinte zile. ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu (Matei 4. 41. A~a sa ducem ~i noi. ci este singur Iuda ~i vanzator al lui Hristos ~i nu i se va ierta nici popei. n-ar fi venit intru atata osanda neamul omenesc. rara de nici un fel de pricina (sila). mlkar Duminicile ~i sarbatorile. dupa cum zice Hristos in Evanghelie: Nu numai cu paine va trai omul. Apoi iara~i adauga: Care preot este acela ce te spovede~te ~i te lasa pe tine. Luca 4. 4). cu infrangere de inima. cu adevarat. de am asculta pe Hristos. Caci. sffmt. a~a ~i sfanta pocainta face pe om . a~a nici sufletul nu poate trai rara de hrana cea duhovniceasca. Taina pocaintei este intocmai in cinste ~i in lucrare cu Sfantul Botez. ~i noi. Sa alergam la sfintele biserici. nu e~ti cre~tin. nici aceluia. eel ce ura~ti pe fratele tau atat cat nici in ochi nu vrei sa-l vezi. eel ce para~ti pe fratele tau. Caci. copiilor ~i celor ce n-au mers la biserica. A treia. ci e~ti singur satana. Iar catre cei ce nu iarta pe semenii lor. ci sa facem cum face ariciul. pentru ca sa multumim ~i sa dam slava lui Dumnezeu pentru multele ~i nespusele faceri de bine ce lea aratat ditre noi ~i le arata intotdeauna ca un milostiv. 7). fiecare. apoi scutura vita de cad boabele jos ~i se rostogole~te pe dansele de se infig in ghimpii lui ~i duce ~i puilor. din cuvintele ce am auzit din Sfanta Evanghelie! 44. Una. Dear fi ascultat Adam porunca lui Dumnezeu. desavar~it ~i fiu al lui Dumnezeu dupa har. ce ne vin intotdeauna din valurile lumii. Cand ie~im de la biserica. zicea mitropolitul Antim: . ca sa se paraseasca de pacate. Ca. cu lacrimi fierbinti ~i cu gand desavar~it. sa se spovedeasca la duhovnicul lui. 42.248 PATERICUL ROMANESC 38. ci ii porti pizma ~i il zavistuie~ti pe la unii ~i pe la altii. n-am fi intru atatea scarbe ~i nevoi. 4. intai se satura el de struguri. sa te cumineci? Acela cu adevarat nu este preot. nici om pe pamant. Pocainta atunci este pocainta. ca sa-i faci paguba ~i sa-l supui ~i sa-l sarace~ti. pentru multe neputinte ~i nevoi ale noastre. cu umilinta. Precum nu poate trai trupul omului rara de hrana simtitoare. pentru ca sa ne odihnim ~i noi ~i dobitoacele noastre de trudele ~i de ostenelile ce le facem peste toata saptamana. pe la casele noastre. macar dear face oricate alte bunatati.Tu. daca nu in toate zilele. care a parat pe Dumnezeu la Adam. precum acesta spala pacatul stramo~esc ~i face pe om fericit. A doua. care este cuvantul lui Dumnezeu.

28-29). mai mult prin ~tiinta le facem. Iar cine gre~e~te din firea (voia) cea rea impotriva Duhului Sfant. adica bisericesc. 50. Sunt multi in lume ce se numesc pe sine pastori ~i zic cum ca poarta grija de oi.X V II I 249 drn mort viu. Pacatul din voia cea rea este impotriva Duhului Sfiint. mult se va pedepsi ~i celui ce i s-a dat mult. de se va pocai. din fiul neascultarii. 47. cu fapte rele ~i necuvioase. multi se va cere (Luca 12. jos. ca Fiul lui Dumnezeu se cheama intelepciune. calugarii ~i arhiereii. ca. ci mai vartos ~i noi. Nu este cu putifl1a sa imparateasca cineva impreuna cu Hristos la cer. 7). Ca a~a zice David: Pacatele tinereJii # ale ne~tiinJei mele. adica diaconii. dupa cum zice la Sfanta Evanghelie eli. Ca nu se manie Durnnezeu atata pe omul eel prost (simplu) cand face pacat. Se cade omului celui sufletesc. 24. ci se nevoiesc . vom avea mai multa osanda decat cei ce gre~esc prin ne~tiifl1a. caci Tatal se cheama atotputernic. iar cu fapta sunt departe cat e cerul de pamant. Nu este cu putifl1a sa ajunga cineva la lini~tea mantuirii . nu le pomeni (Ps. fiullui Dumnezeu. de nu va urma aici pe urmele lui Hristos cu crucea. 46. din pierdut aflat. in cetatea celor pamante~ti.zicea bunul pastor -. de nu ne vom poclh. Nu este cu putinta sa se inalte in ceata sfintilor. Pacatul din slabiciune este impotriva lui Dumnezeu Tatal. Caci nu poarta grija pentru folosul oil or.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V I I . acelui om nu-i iarta Durnnezeu lesne pacatul. ne~tiinta sau din firea (voia) cea rea. 49. eel ce cunoa~te mult. Pentru aceea i se cade sa fie numai cu omenie. 51. de nu se va smeri cu duhul aici. Ca a~a zice Domnul: Tot pacatul ~i hula se vor ierta oamenilor. cat se manie pe omul eel bisericesc ~i pe omul eel de cinste. ca Duhul Sfant se cheama bun. 52. cei biserice~ti. din necinstit cinstit ~i sfant ~i. 48. in trei chipuri gre~e~te omul: din slabiciune. Pe omul care va gre~i din slabiciune sau din ne~tiinta il va ierta Dornnul mai lesne. 48). ticalo~ii. Iar gre~elile ce le facem. sa fie mai cu omenie dec at mireanul' pentru ca sa ia pilda ~i invatatura fiecare de la el' vazand faptele lui cele bune. de nu va trece intai prin u~a rabdarii. preotii. Pacatul din ne~tiinta este impotriva Fiului. iar nu sa faca pacat. Nu este cu putinta a-i ramanea cuiva nume vestit in lume. numai cu cuvantul. Nu este cu putinta sa se suie la cereasca cetate a fericirii. ~i. Alta data zicea iara~i: Nu numai mirenii se cade sa se marturiseasca. mai mult decat cei simpli. de nu va intra prin calea smereniei. iar hula care este fmpotriva Duhului Sfant nu se va ierta (Marcu 3. Doamne. noi suntem pacato~i ~i gre~im inaintea lui Dumnezeu. Ei zic.

acestea m-au m{mgaiat (Ps. alta vorba trebuie celui invatat §i alta celui neinvatat. 54. furi ~i talhari. ca lasa oile lor de le mana'nca lupii ~i ei sar pe aiurea in turmele cele straine. dand invatatura fiecaruia dupa varsta §i randuiala lui. atat pe oi. nu poate odihni. nu numai al celor sanatoase §i zdravene. . prin a lor voie. alta indemnare trebuie celui indraznet §i alta celui fricos. in scurt. acela are impreuna toate darurile ~i toate bunatatile. cu cat raman oile nepedepsite. Pentru ca sa inteleaga pacato~ii ca. acela este smeriL acela este bland. Pastorul care va voi sa pastoreasca dupalege §i dupa dreptate. 22. intelepciune intreaga. ~i a treia. acela este laca~ul tuturor bunatatilor. alta infruntare trebuie stapanului ~i alta slugii. sau. Caci acesta este sfar§itul eel bun al pastoriei sale. cucernic. a~a nici pastorul eel bun cu un singur fel de invatatura. intai a poruncit sa ridice piatra de pe mormant. Acela este intreg la minte. cu adevarat. acela este dibdator. carora nu se cuvine sa le zica cineva pastori ci naimiti. Asemenea ~i lupii. sa pedepseasca (mustre). nici indrepta toate firile omene§ti. 56. Pentru acest toiag zice David in psalm: Toiagul Tau # varga Ta. Iar cu toiagul ce tine in mana. _ 57. Precum sunt boli de multe feluri in trup ~i nu se pot vindeca cu un singur fel de doctorii. cu neputintli este sa invieze ~i sa se diiasca. cat §i pe lupii cei de gand §i pe fiarele cele salbatice. 5). cu atat cad in mai multe §i nenumarate patimi. cand nu vad toiag in mana pastorului. alta fndreptare trebuie batranuiui §i alta tanarului. rapesc oile tara de nici o frica §i le mananca. pa~nic ~i. Cand a inviat Hristos pe Lazar. ca sa tina oile ~i sale pazeasca cu sanatate duhovniceasca. adica cu invatatura. acela este iubitor de stdlini. a doua. §i dupa vremi sa pedepseasca pe oi ~i sa izgoneasca fiarele. alta povatuire trebuie bogatului ~i alta saracului. adica dojana ~i infruntarea. ci §i al celor bolnave ~i zdruncinate. 55. Cine are ascultare. Caci. sa fure ~i sa junghie ~i sa piarda. Ca alta invatatura trebuie barbatului $i alta femeii.250 PATERICUL ROMANESC numai pentru folosul lor. credinta curaHi. de nu vor ridica de deasupra lor piatra obiceiului celui rau. Cu intelepciunea sa pastoreasca pe oameni. ce vin asupra oilor. acela este iertator. mai vartos sa zic. Cu credinta cea curata sa caute pururea binele ~i foiosui oilor lui. adica cu stapanirea §i cu darul Duhului Sfant. apoi 1-a inviat. alta vindecare trebuie celui sanatos ~i alta celui bolnav. alta imbunare trebuie celui bland ~i alta celui manios. alta mangaiere trebuie celui vesel §i alta celui trist. 53. sa aiba toiag in mana. trebuie pururea sa tina toiagul in mana. Pastorului celui bun i se cuvine sa aiba trei lucruri: una.

Atunci. Toti sa ne rugam. unul sa planga ~i altul sa radii. Care este tatal acela ce da paine feciorilor lui rara a-i cere? A~a ~i noi poftim sa ne ajute Dumnezeu ~i sa ne faca mila. 62. sta pururea cu urechile deschise ca sa ne asculte indata ce vom chema numele Lui eel sfant. necazurile ~i scarbele. iadul. zice Domnul prin inteleptul Sirah (Sirah 25. sa va rugati pururea ~i toti deodatlL ~i mai ales in acele vremi cand se inmultesc nevoile ~i pe toti dimpreuna ne inconjoara din toate partile nenorocirile. cu adevarat. prin pogorarea Lui intr-insul 1-a de~ertat ~i 1-a sraramat. Pierim de nevoi. 4). moartea. 1-a legat ~i 1-a aruncat in prapastiile cele mai adanci ale iadului. diavolul ~i trupul. Ca nu poate rabda Dumnezeu nici cu un mijloc pe cei ce sunt lipsiti. ticalo~i ~i nenorociti. precum au racut ~i Apostolii in corabie. Iar rrupul. toti sa cerem ajutor. nu ne asculta Dumnezeu. care stateau de-a pururea impotriva ~i ne aduceau la mare ~i nevindecata stricaciune: pacatul. Iadul. Ca zice David: Voia celor ce se tem de El va face $i rugiiciunea lor va auzi ~i-i va mantui pe dan~ii (Ps. Va poftesc. de nenorociri ~i. de patimi 1-a domolit ~i 1-a curatit. nu ne smerim inaintea lui Dumnezeu.S F I N TI ~ I CUVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II . cand toti cu inima curata il vom ruga ~i ne va mantui de toate primejdiile ~i din toate nevoile. cii pierim! (Marcu 4. Ia aminte sa auda glasurile noastre. unul sa se intristeze ~i altul sa se bucure. . nu ne plecam cerbicea de trufia cea multa ce avem ~i nu alergam cu suspine ~i cu lacrimi sa cerem ajutor de la Dumnezeu. mantuie~te-ne. ci numai a~teapta rugaciunea noastra. ~i cine socotiti sa fie ace~tia? Noi suntem cu totii. se cuvine sa fie ~i rugaciunea de ob~te. cu moartea Lui a omorat-o. care patimim atate a scarbe nesuferite ~i stam in cumpana (indoiala). insa rara a-L ruga. Moartea. Siiracul trufa$ l-a un1t sufletul Meu. 38). cu toate acestea. 59. cand era invaluWi de valuri. 144. Cand este rautatea ~i pedeapsa de ob~te. Dumnezeu este Tata de ob~te al tuturor. ca pe un incepator al tuturor pacatelor ~i muncitor al sufletelor noastre. Iar nu unul sa se roage ~i altul nici sa gfmdeasca. care s-a nascut din pacat.X V II I 251 58. Pe diavolul. care este plata cea desavar~ita a pacatului. 19). prin patimile Sale ~i prin rastignirea cea de pe cruce. Ne va asculta pururea Dumnezeu. 60. Mai inainte de patima lui Hristos noi eram inconjurati de cinci vrajma~i nebiruiti. 61. apoi se inalta ~i stau ingamfati intru ale lor ~i nu vor sa arate cum ca au trebuinta. Pe toti ne iube~te ca pe ni~te adevarati fii ai Lui ~i nu poate rabda milostivirea Lui cea iubitoare de oameni sa ne aflam pururea in ticalo~ii ~i in nevoi. fiii mei. ca au strigat toti cu o gura ~i cu o inima: Doamne. Pacatul 1-a stins prin varsarea preascumpului Sau sange ~i nu poate nimic sa ne strice de nu ne va stapani vreo rautate.

decat acela ce calatore~te cu mare lini~te ~i fara vant. precum este aur adevarat ~i aur mincinos. Iar patimile ~i poftele trupului sau il due sa-l ingroape afara de cetate. Ca. se cuvine sa fie pocainta adevarata. din care poate cunoa~te fiecare mai ales dragostea cea multa ce arata Dumnezeu spre noi. 64. mort. ~i nu cu bucatele cele de multe feluri ~i cu bauturile cele multe. de vreme ce numai pentru noi a randuit-o. fara vreme. Iaca~ al lui Dumnezeu ~i parta~ al slavei Lui celei dumnezeie~ti. ramane mort. 68. fara numai mirosul eel duhovnicesc ce iese din sfintele cuvinte ~i din darul Duhului Sfant. in groapa ve~nicelor munci. ~i dorinta ce are sane vada mantuiti. cu metanii ~i cu alte osteneli. cu duh umilit ~i inima fnjrfmta ~i smerita. la pipait ~i la gust. cre~tinii. a~a mai fericit este acela ce. il face sotie fericitilor ingeri. iar nu vicleana. pentru ca este decat celelalte simturi mai vinovata. se cuvine sa se smereasca mai mult decat celelalte cu neodihna. a~a este ~i pocainta adevarata ~i pocainta mincinoasa. pentru ca se desparte de Dumnezeu care este viata cea adevarata. Dupa ce face omul pacatul. Mare este puterea pocaintei. Urechile lui sa asculte cu rabdare in toate zilele citirile. Pentru ca pocainta sa poata savar~i aceste lucruri preaslavite. iar nu mincinoasa. pe care i le-a inchis pacatul. de moarte grabnica se muta la lini~tea dumnezeie~tii fericiri. numai din gura. pocainta curata. afara de pamantul eel fericit al raiului. la auz. ii deschide u~ile cerului. la toate simturile. a vrut sa fie pocainta in lume. il face mo~tean. pocainta a inimii. Ca pocainta lui David era pocainta adevarata. 66. iara~i. iar nu a gurii. . La toate simturile a patimit Domnul: la vedere. de vreme ce inviaza sufletul eel mortal pacatosului. ii da iara~i podoaba dumnezeiescului dar ce 1-a pierdut. 65. Gustul sa pazeasca post desavar~it ~i tinere cu paine ~i cu apa. iar nu ~i din inima. oamenii. Ochii lui sa verse lacrimi. Mort. la miros. pentru di pierde darul eel dumnezeiesc. Pipairea. cu cate se infraneaza trupul. numai pentru noi a dat-o. canH1rile ~i slujbele biserice~ti. 67. pentru ca sa-~i planga pacatele. Precum este mai fericit codibierul acela. numai pentru noi.252 PATERICUL ROMANESC 63. iar pocainta lui Saul era mincinoasa ~i vicleana. Tot a~a. Cu mirosul sa nu miroase alta. Mare este cu adevarat darul pocaintei. este cu dreptate sa patimeasca cine este cre~tin ~i urmator al Mantuitorului. numai sa implineasca trebuinta. pe care vantul eel tare il aduce cu graba la lini~te.

Ca mare dobanda aduce omului moartea.Nici un lucru nu este atat de primit inaintea lui Dumnezeu ca facerile de bine ce se fac la saraci ~i la sfintele biserici. De asemenea. . . Adica. cat va avea nevoie.Marti. a hotarat evlaviosul pastor al Bisericii lui Hristos sa se faca cuvenite rugaciuni. zidita de el in Bucure~ti. este mantuitoare. tara gre~eala ~i tara de primejdie la omul eel drept ~i credincios. Iar in luna noiernbrie a poruncit sa se faca liturghie de o saptamana. ca sa nu ramana rautatea nemuritoare. ca nu poate sa mai pacatuiasca dupa moarte. Pentru aceasta vedem in Sfanta Evanghelie ca Domnul nostru Iisus Hristos nu face pe altii mo~tenitori ai cere~tii Sale imparatii. din tata ~i din mama. iar Duminica sa se imparta la saraci cate 13 bani. in fiecare an. pentru toti dascalii ~i invatatorii rnei ~i sa se irnparta la saraci 40 de bani. ca se taie pacatul. care sunt lipsiti. au imbracat pe cei goi. in anumite zile de peste an. precurn singur zice in A~ezamantul sau: . 73. marele ierarh Antim spunea: . A doua na~tere este sufleteasca (duhovniceasca) ~i nu este la toti oamenii. in Joia Mare sa se imbrace trei copii ~i trei fete sarace. la 27 octombrie. sa se strice acest trup al pacatului ~i sa invieze la invierea cea de ob~te alt trup duhovnicesc.Miercuri.Luni. au adapat pe cei insetati. zice Sfantul Grigorie Teologul. ci numai la cei ce s-au nascut duhovnice~te din baia Sfantului Botez. cei morti. Prima na~tere este trupeasca. au mangaiat pe cei straini ~i au cautat pe cei bolnavi ~i inchi~i.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I . mitropolitul Antim a randuit sa se faca din venitul mfmastirii multe milostenii cu cei saraci §i anurne: sa se invete carte gratuit trei copii. pentru egumeni ~i pentru fericitii ctitori ~i rniluitori. a mortii. precum ~i alte milostenii. Sa se dea la saraci 40 de bani. pe cei ce au miluit pe cei saraci. In predoslovia A~ezamantului sau las at Manastirii tuturor Sfintilor. . tara numai pe acei ce au tacut faceri de bine intru aceasta lume. pentru domn. pentru toti duhovnicii rnei cati rn-au induhovnicit in viaJa. in cele 52 de sarnbete de peste an sa se dea rnilostenie la cei inchi~i cate 20 de bani. Fiecare cre~tin are trei na~teri. tirnp de patru ani. au s~lturat pe cei flamanzi. In A~ezamantul sau. pentru toti cati mi-au fost cunoscuti in aceasta lume ~i pentru toti prietenii ~i tacatorii mei de bine. Iar a treia na~tere.X V I II 253 69. Mare dar ~i milostiva vindecare s-a dat omului de la Dumnezeu ca sa moara. 72. pentru binetacatori. sa fie ingropaJi gratuit ~i sa fie pomeniti la slujbe timp de 40 de zile. sa se dea unei fete sarace ajutor pentru maritat. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. 71. 70. tara stricaciune ~i tara moarte.

in anul 1717 pribege§te in Transilvania. Marele episcop Pahomie a fost crescut din copilarie in frica de Dumnezeu §i in dragoste pentru Sfanta Biserica. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. . cu hramul . judetul Bistrita-Nasaud. este ales episcop de Roman. Viata Episcopul Pahomie (Penciu) era fiul preotului Eftimie §i al prezbiterei Ana din satul Gledin. b. 74. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! EPISCOPUL PAHOMIE AL ROMANULUI (1671-1724) a. Sfinte Ierarhe Antim. apoi se stabile~te la Manastirea Pecersca. fiind canonizat la 20 iunie.Vineri. Apoi. pentru toti cei ce i-am amarat sau i-am nedijit. pentru toate slugile cate m-au slujit in viata.254 PATERICUL ROMANESC . fiind hranit permanent din . cu zi de praznuire la 27 septembrie. cat va sta biserica. Sa se dea ~i la saraci 40 de bani. fiind randuit de Dumnezeu sa moara pentru adevar. A~a s-a ostenit pentru mantuirea turmei sale acest sfant ~i prea intelept parinte al Tarii Romfme~ti. timp de 26 de ani. Aceasta slujba ~i aceasta milostenie las cu legamfmt sa se faca necontenit in toti anii. dandu-§i sufletul in bratele lui Hristos. Moare in anul 1724 ~i este inmormantat in paraclisul Sfantul Stefan din aceasta lavra. Din botez se chema Petru. cat ~i calugari. a fost greu chinuit §i inecat de turci. Pentru viata sa aleasa ~i faptele sale deosebite. La 15 ianuarie. 1707. Si sa se imparta ~i la saraci 40 de bani. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a trecut pe fericitul Mitropolit Antim Ivireanu in randul sfintilor.Joi. Din cauza vitregiei vremurilor. sau ii voi fi grait de rau. 1992. atat mireni. iar intre anii 1702-1704 a fost staret al marii lavre. invatand. se intoarce la metanie ~i se face sihastru in Muntele Chiriacu. In anul 1697 a primit tunderea monahala in ob~tea Manastirii Neamt. cat ~i pentru sfar~itul sau mucenicesc. Dupa ce viziteaza Manastirea Pecersca ~i pe Sfantul Dimitrie al Rostovului. sau ii voi fi napastuit.Acoperamanul Maicii Domnului" . mustrand §i mangaind pe toti. iar dupa §apte ani se retrage din nou in pustie §i intemeiaza Schitul Pocrov.

Apoi. ~i atat de mult a sporit cu darul lui Hristos. Ramanand vacant scaunul Episcopiei de Roman. fratilor. spovedania saptamanala ~i slujbele dupa randuiala. incat in putini ani a ajuns la masura dascalilor sai. rude ale domnului Moldovei.Se cuvenea. ca nu gaseau un parinte vrednic de o cinste ca aceasta. Era inca mare lucrator al rugaciunii lui Iisus ~i ales povatuitor de suflete. In toamna anului 1706. sa fii episcop ~i pastor de suflete. au poposit la Manastirea Neamt cativa boieri din sfatul tarii. s-a retras la lini~te in padurile seculare din jurul Muntelui Chiriacu. Ca staret. iar nu sa stai ca o raclie ascunsa in pustia aceasta! . Pentru aceasta. au ratacit ~i au dat de chilia Cuviosului Pahomie.Ei. s-au rugat impreuna ~i au vorbit multe cuvinte despre credinta din Sfintele Scripturi. umbland prin paduri dupa vanat. Dimitrie Cantemir. au aflat vanat din bel~ug. boierii care fusesera la Manastirea Neamt au spus: . 5.Mergeti inainte cu Hristos ~i numaidecat in poiana veti afla destul vfmat! ~i cu adevarat. ca ~tia cele viitoare ~i intelegea adancul Sfintei Scripturi.lugare~ti. arhimandritul Pahomie a creat un curent de reinnoire duhovniceasca in ob~tea Manastirii Neamt. incat s-au uimit boierii de intelepciunea ~i sfintenia vietii lui. Deci. eu sunt om pacatos ~i nu sunt vrednic de asemenea cinste. ca in acele timpuri de nelini~te se nevoiau mai multi calugari in sihastrii ~i prin paduri decat prin manastiri. formand o ob~te de peste 300 de calugari. Astfel. Apoi i-au adaugat: . 4. Vazand cuviosul de~ertaciunea acestei vieti ~i iubind mult viata pustniceasca. unde a sihastrit doi ani in post ~i rugaciune. Luand jugul lui Hristos. Atunci. 6. petrecandu-i. invrednicindu-se de darul preotiei ~i ajungand duhovnic vestit. a fost ales staret al marii lavre. A doua zi. din tinerete ~i-a ales nevointa vietii ca. monahul Pahomie s-a silit intru toate sa urmeze sfatul marilor duhovnici din Manastirea Neamt. Apoi a randuit duhovnici buni. cuviosul i-a binecuvantat ~i le-a zis: .SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 255 Sfintele Scripturi ~i din invataturile Sfintilor Parinti. 3. a adunat pe toti calugarii risipiti pe la metoace ~i prin paduri din cauza deselor razboaie ~i a pustiirii mfmastirilor. se sratuia mitropolitul cu domnul Moldovei pe cine anume sa puna episcop. parinte. ramanfmd peste noapte la chilia lui. a raspuns sihastrul. A randuit calugari luminati sa traduca din operele Sfintilor Parinti pentru hrana duhovniceasca a soborului ~i a incurajat foarte mult viata isihasta in jurul Manastirii Neamt. 2. A doua zi.

Noi ~tim un sihastru sfant ce se nevoie~te in Muntii Neamt. Acolo. ca avem pe oarecare ce invata gre~it dogmele Bisericii Ortodoxe. Apoi scria ~i carti de invatatura. 1-a chemat la sine pe sihastru §i i-a zis: .cand priveghere de toata noaptea. Spune-ne.Cuviosul Pahomie sa fie episcop la Roman! ~i intr-un glas toti au dispuns: . nemaiputand scapa. ca fuge de orice dregatorie? . a inaltat in poiana o biserica de lemn cu hramul .m in Dumnezeu ca va veni.Te-am chemat. iar prin mfmastiri ~i schituri randuia egumeni §i duhovnici iscusiti. s-a retras din scaun la iubita lini~te. ~i-1 indemnati sa vina la la§i. dar cum sa-l aducem aici. cerceta pe toti. 9. 7. punandu-i mitropolitul ~i alte multe intrebari din Sfintele Scripturi ~i uimind pe toti cu raspunsurile lui. in permanenta tacere. in post §i neincetata rugaciune. episcopul Pahomie s-a dovedit un mare pastor de suflete. spunand ca pentru oarecare intrebari de dogme este chemat ~i cred<. In timpul . indata mitropolitul. dupa Boboteaza. spre lauda lui Dumnezeu §i mangaierea credincio~ilor.256 PATERICUL ROMANESC . iar sambata §i Duminica se dezlega la vin. cat a pastorit turma lui Hristos. vrednic de a fi episcop. sane ajuti la apararea dreptei credinte. indata au ie~it de sub perdea sfetnicii domnului care erau diinuiti ~i au strigat: . in Muntele Chiriacu. rugandu-se Mantuitorului Hristos §i Ia.cut chilii §i a adunat in jurul sau peste 30 de siha~tri. cunoscatori ai Sfintei Scripturi. a§adar. branza. unde se nevoiau multi siha~tri ale§i. Timp de 7 ani. mai aspra ca in toate celelalte manastiri ~i schituri din Moldova. Apoi a randuit a~ezamant de viata pustniceasca. la inceputul anului 1707. 8. a zis mitropolitul. Ia. simtindu-se bolnav ~i ravnind viata duhovniceasca de altadata. A~ezamantul episcopului Pahomie de la Schitul Pocrov cerea nevointa sihastreasca cu desavar~ire. cum trebuie inteleasa dogma Sfintei Treimi? Dar dogma intruparii Domnului din Sfanta Fecioara? ~i prince mijloace lucreaza harulla mantuirea omului? Deci. arhimandritul Pahomie. In anul 1714. oua §i lapte. ulei.Mergeti. parinte. indata a fost hirotonit episcop ~i a§ezat in scaunul vacant de la Roman.Acoperamantul Maicii Domnului". Aducandu-1 boierii la mitropolie pe Cuviosul Pahomie. Caci hirotonea numai preoti cu viata aleasa. adunfmd pe sfetnicii sai.Amin!" Atunci. a Ia. Cinci zile pe saptamana se manca o data pe zi. rara vin §i ulei. lasand cu legamant arhieresc ca Manastirea Neamt sa nu se amestece cu nimic in treburile Schitului Pocrov.cea milostenii la saraci §i se nevoia mult cu cele duhovnice§ti. episcopul Pahomie.

neincercand nici Cuviosul Paisie sa o schimbe. Vara. p. idem. XC.R. caci nu era alta mai pustniceasca in toata Moldova. . iar altii aveau darul lacrimilor ~i petreceau toata viata in tacere ~i smerenie.X V I I I 257 Postului Mare ~i peste saptamana. cit. p.". aveau voie sa se retraga in padure. indeosebi schimonahii. 7-8. 663 11 Diacon loan Ivan. cu darul lui Hristos. p. se raceau sanato~i... Sofia. precum Casiana. iar noii incepatori se nevoiau un timp in ob~te. pana la ob~tescul sfar~it. nr. dintre care unii erau renumiti postitori. deprinzand-o cu rugaciunea. se afla un clopot pe Muntele Chiriacu. ajungand Schitul Pocrov sub conducerea Manastirii Neamt. Cei batrani ~i iscusiti in lupta duhovniceasca coborau in schit numai o data pe saptamana. calugarii se adunau in biserica la sunetul clopotului. Apoi. Schitul Pocrov ~i importanJa lui pentru viaJa ~i cultura bisericeasca din Moldova In sec. . Cuvioasa Mavra. .S F I N T I $ I C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E XV II . sfintit prin jertfa ~i rugaciunile atator sfinti ~i cuvio~i iubitori de Hristos. lucratori ai rugaciunii lui Iisus ~i dascali invatati. nu departe de Muntele Ceahlau. pe care il suna la vreme un calugar. exorci~ti ~i taumaturgi. o duceau parintii in pelerinaj pe la marile mfmastiri din tinutul Neamt.finJi romiini . XVIII. 611.. s-a pus aceea~i randuiala cain lavra 10 • 10. nr. Pentru de~teptarea siha~trilor la Utrenie. 416 . CUVIOASA MAVRA DE LA CEAHLAU (secolele XVII-XVIII) 11 Aceasta fiica duhovniceasdi a Bisericii Ortodoxe Romane ~i odrasHi dupa neam a pamantului romfmesc. iar in Duminici se imparta~eau toti ~i luau masa in trapeza. in schit. Sihastria fericitului episcop Pahomie devenise in putina vreme cea mai vestita din Moldova.. apoi se retrageau in padure. op. Voicescu. La ace~ti cuvio~i alergau numero~i bolnavi de prin sate ~i. altii erau duhovnici buni..finJi romiini . Aceasta randuiala s-a pazit cu sfintenie aproape un secol. cu postul ~i prezenta regulata la slujbele bisericii. se nevoiau multi cuvio~i siha~tri. . ViaJa ~i activitatea episcopului Pahomie al Romanului.". in rev. la colibele lor. in S. p. idem.B. Parintii ei au crescut-o de mica in frica de Dumnezeu. cit. 832. necoborand niciodata din schit... S. era de loc dintr-un sat de pe Valea Bistritei. 1972. XC.R. mai ales. pentru a se ruga lui Dumnezeu in singuratate. ca ~i in Muntele Chiriacu. zis 10 C. 1972. op. 5-6. in fiecare miez de noapte. iar in sarbatori o Iasau sa se inchine la schiturile de maici din jurul Ceahlaului. in rev.O. calugarii. Schitullui Silvestro.O.B.

Mai intai s-a nevoit in ob~tea de maici a Schitului Silvestro. cu gandurile ~i cu neputintele firii. numit ~i . Aici era singura cu Dumnezeu. Si erau toate un suflet ~i un cuget. s-au adunat mai multe· suflete langa bordeiul ei ~i au rogat-o sa le fie povatuitoare spre Hristos ~i mama duhovniceasca. ca o adevlhata mireasa a lui Hristos. a renuntat la cele trecatoare ~i. Dorind mai multa lini~te. parasind casa parinteasca.Schiti~or". Vazand calugaritele de la Ceahlau nevointa Cuvioasei Mavra. rogandu-se ~i plangand impreuna. Dormea cateva ore pe scaun. indelungata priveghere de noapte ~i citirea Psaltirii ~i a altor carti sfinte. incat ~i pasarile cerolui ~i animalele pacturii o iubeau ~i se imblanzeau in fata ei. seara. blanda ~i smerita. adidi viata smerita calugareasca. Maria. o insotea. Intre siha~trii romani cunoscuti. Dupa cativa ani a luat schima monahala.258 PATERICUL ROMANESC ~i . Ajungfmd ca de 20 de ani ~i dinindu-i-se m1ma pentro dragostea lui Hristos. De la Schitul lui Silvestro. cautand-o peste tot. ca ~i Sfanta Teodora de la Sihla. care ajuta eel mai mult la mantuirea sufletului. iar noaptea se nevoia aici cu ne~tiute osteneli duhovnice~ti. primind numele de Mavra. manca o data pe zi. pe potecile muntelui ~i chiar prin sate. de rogaciune ~i despatimire. Ziua lua parte la biserica ~i facea ascultare in schit. Spun batranii din jurol Ceahlaului ca fericita Mavra mergea totdeauna pe cale. iar mana Domnului o acoperea de tot raul. Cuvioasa Mavra este singura careia ii slujeau animalele salbatice. facea sute de metanii. seara. biserica ~i neincetata rogaciune. intr-o poiana sub varful Ceahlaului. Nevointa lor era aceasta: neincetata rogaciune in dragoste · ~i smerenie. Cuvioasa Mavra s-a retras la ~i mai aspra nevointa. a ales pe cele ve~nice. unde se osteneau cateva suflete iubitoare de Hristos. careia ii aduceau de mancare pasarile cerolui. vanturile ~i zapezile mari. ca o ucenica vrednica ce-i era. au aflat-o pe munte ~i s-au adunat una cate una in jurol Cuvioasei Mavra. iubind eel mai mult tacerea. dibdfmd cu tarie frigul iute. Si se nevoia fericita. Si a sporit Cuvioasa Mavra atat de mult in acest rai al rogaciunii ~i lini~tii. pe Muntele Ceahlau. cu . Cel mai mult o cinsteau caprioarele. mancare o data pe zi. Si era maica Mavra foarte nevoitoare. Apoi. desavar~iti1 ascultare in bucuria Duhului Sfant. fericita Mavra ~i-a facut in apropiere o mica chilie din lemn ~i pamant. care in secolul XVIII ajunge cea mai vestita sihastrie de clHugarite din Moldova. cu o caprioara dupa ea. caci aici se lupta fata in fata cu diavolul. sub povatuirea unei egumene blande ~i smerite. Ucenicele ei. ~i se multumea cu cativa pesmeti muiati in apa ~i cu puJine legume. numWi Ponoare. in locul celui de botez. Numai iubita ei caprioara.Schiti~or". ~i mai ales la Durau. ca ~i focul ispitelor de tot felul.

Caci nimeni. p. afara de siha~tri. Dadea inca ~i sfaturi intelepte ucenicelor ~i credincio~ilor care urcau pe munte sale ceara cuvinte de mantuire ~i sale aduca hrana ~i cele de nevoie. Simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. plangand-o toate calugaritele de sub CeahHiu. Ziua lucra. varsand multe lacrimi. Moa~tele ei. unde s-a nevoit in anii tineretii. Ioanichie Balan. apoi. Cuviosul Antonie a luat binecuvantare ~i a sapat singur cu mainile sale un mic paradis in stanca.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Dupa putin timp au aflat-o in chilie adormita in Domnul ~i. laudand pe Dumnezeu ziua ~i noaptea ~i luptandu-se neincetat cu duhurile rele ~i cu neputintele firii. chemfmd in jurul ei toate ucenicele. s-a retras la viata pustniceasca in Muntele Iezerul din apropiere. le-a dat multe sfaturi duhovnice~ti ~i sarutarea cea mai de pe urma.Poiana Maicilor". poiana aceasta se nume~te pana astazi . se afla tainuite aici in . De la ele.Schimbarea la Fata. rabdand necazurile'cu bucurie ~i multumind lui Dumnezeu pentru toate. iar noaptea priveghea ~i se ruga cu mainile 12 Ierom.X V I II 259 pustnice~ti ~i de prin sate. Acolo se ostenea singur intr-o mica pe~tera de piatra. in aceasta oaza de lini~te ~i rugaciune s-a nevoit Cuvioasa Mavra pana la sfar~itul vietii. numit de credincio~ii din partea locului . au ingropat-o in Poiana de la Ponoare. . la varsta potrivita s-a tuns in monahism la Schitul Iezerul.. prin jurul anului 1690. ajutorul credincio~ilor SF ANTUL ANTONIE SIHASTRUL Schitul Iezerul. a cerut Preacuratele Taine. nu ~tie cat de mari sunt ispitele ~i incercarile celor ce se nevoiesc in viata pustniceasca. ca ~i ale atator nevoitoare. Crescand de mic in iubire de Hristos ~i cunoscand cativa siha~tri traitori la lini~te. au facut in poiana mai multe chilii o midi biserica de lemn cu hramul Taborului . iar sufletul ei se desfateaza cu ceata sfintilor in cer.Poiana Maicilor" pana la sfar~itul veacurilor. 496 .Valcea ( s e c o l e l e XV I I -X V I I I ) 12 Unul dintre marii siha~tri ai Carpatilor a fost ~i Cuviosul Antonie de la Schitul Iezerul (Cheia)-Valcea.. Sfinfi romimi . sporind in rugaciune ~i smerenie. Apoi. · Stantul Antonie era de loc din satele subcarpatice ale judetului Valcea. cu binecuvantarea egumenului.Sfantul Antonie Sihastrul". Neavfmd un Iaca~ propriu de rugaciune. lucrand trei ani de zile.

la priveghere de toata noaptea in paraclisul de lemn de alaturi. varsfmd multe lacrimi. cerandu-i binecuvantare ~i ajutor. Dupa cantarea Utreniei se savar~ea Sfanta 13 Trapeza (gr. Duminica ~i in sarbatori se adunau cu totii. In acest mic paraclis se ruga neincetat Cuviosul Antonie. lini~tea.) = masa . Auzindu-se peste tot despre viata sfanta a Cuviosului Antonie. Astfel. cunoscuta pana astazi cu numele de . Pe poteca ce duce din Sihastria peste Muntele Agapia. Apoi episcopul llarion de la RamnicuValcea 1-a sfintit. aici citea randuiala slujbelor zilnice ~i Utrenia de la miezul noptii. Dupa 25 de ani de aspra nevointa ~i sihastrie.Poiana Trapezei" 13 • Aici s-au nevoit pentru dragostea lui Hristos. creand astfel o adevarata reinnoire duhovniceasca in Oltenia de sub munte. veneau pe poteci de munte numero~i ucenici. biserica. cum se vede pana astazi. preoti ~i credincio~i sa se roage impreuna cu el. In sarbatori mari ~i in posturi venea din timp in timp cate un ieromonah din schit ~i savar~ea Sfanta Liturghie. Aici se curatea pe sine de mandrie ~i de dulcetile cele trecatoare ale firii ~i de aici se preglitea zi de zi pentru bucuriile nemuritoare ale vie!ii cere~ti. fac rugaciuni ~i se inchina in . prin anul 1714. Jar fericitul sihastru ii primea cu dragoste. citirea scrierilor Sfintilor Parinti ~i cugetarea la cele dumnezeie~ti formau raiul pamantesc al Cuviosului sihastru Antonie. Jar nevointa acestor siha~tri era aceasta: fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana.260 PATERICUL ROMANESC inaltate la cer. impreuna cu parintele lor duhovnicesc. calugari. in post ~i in cugetarea celor dumnezeie~ti. aprind lumanari.Pe~tera Sfantului Antonie". pana la mijlocul secolului XIX. in rugaciune. ii odihnea. fiind plans mult de ucenici ~i ingropat langa micul sau paraclis. neincetata rugaciune. la numai 1 km in padure. singuratatea. generatii intregi de calugari isiha~ti. Credincio~ii urea vara pana aici. sa-i ceara sfaturi ~i rugaciuni. chilia in piatra. Sfantul Antonie ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. ii hranea cu cuvintele cele dumnezeie~ti ~i ii libera cu pace. se afla o mica poiana. PUSTNICII DIN POIANA TRAPEZE! Valea Sihastriei (secolele XVII-XVIII) In vatra isihasta din jurul Manastirii Sihastria s-au nevoit in secolele trecute multi cuvio~i parinti iubitori de lini~te. Aici racea ziua ~i noaptea sute de metanii.

Toti cei care veneau la ace~ti siha~tri erau odihniti ~i ospatati. Si era traditia ca la praznicele irnparate~ti ~i rnai ales la Craciun. fntaiul egumen al Maniistirii Hurezi. adica . 432-448 15 14 . Mitropoiia Olteniei.Poiana ospatului ~i a iubirii" 14 • Ca o rnarturie a trecutului. se face calugar ~i in putina vrerne ajunge preot ~i egurnen. 5-6. Apoi a irnpodobit-o cu aleasa pictura. 1966. in acest loc s-au nevoit intotdeauna duhovnicii iscusiti in rugaciune ~i intelepti in cuvant. Auzind evlaviosul dornn Constantin Brancoveanu de egurnenul loan ~i iubindu-1 rnult pentru intelepciunea lui. la un loc anurne pregatit in mijlocul poienii. G. 56 T.X V II I 261 Liturghie ~i se irnplhta~eau cu Trupul ~i Sangele Dornnului. asemenea Martei. p. Vetre de sihdstrie romaneascii. Apoi se sarutau duhovnice~te ~i plecau lini~titi la colibele lor. Intrand in Manastirea Negru Voda din Carnpulung. se rnai vad pana astazi in aceasta poiana urrne de chilii ~i cativa porni fructiferi. in rev. dand lauda lui Durnnezeu. in anul 1692 il nurne~te egurnen ~i ispravnic al renurnitei sale ctitorii de la Horezu. p. Caci era iscusit parinte duhovnicesc al dilugarilor ~i credincio~ilor ~i bun iconorn al casei lui Durnnezeu. asernenea Mariei. fiind intru toate ravnitor la cele sfinte. cit. loan Arhimandritul. Arhirnandritul loan a condus rnai intai lucrarile de zidire ale Manastirii Horezu (1692-1697). de unde ~i nurnele locului . invrednicmd. ~i prea iscusit iconorn al celor din afara. Bulat. CUVIOSUL lOAN ARHIMANDRITUL Primul egumen al Manastirii Horezu (t 1726) 15 Acest egurnen iubitor de Hristos era din tinutul Arge~ului. op. care atunci se zidea..u-se Ierom. la care alergau nurnero~i siha~tri din partea locului. Si a povatuit cuviosul arhimandrit loan 33 de ani rnarea lavra de la Horezu. Apoi siha~trii mancau irnpreuna a~a-nurnita rnasa a dragostei. se irnparta~eau cu Trupul lui Hristos ~i luau rnasa irnpreuna dupa traditie. nr.S F I N TI SI C U V I 0 $ I D I N S E C 0 L E L E X V II . Aici i~i rnarturiseau gandurile la batrariul. La urrna luau binecuvantare de la parintele lor duhovnicesc ~i se retrageau la chilii. privegheau la slujba pana dirnineata.Poiana Trapezei". Ioanichie Balan. vestit in toate satele din imprejurirni. la Sfintele Pa~ti ~i la Pogorarea Sfantului Duh sa se adune toti siha~trii din Muntii Sihlei ~i Agapiei la parintii din Poiana Trapezei.

Dupa ce revine in Serbia. Cuviosul egumen loan ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. fiul lui Constantin Bri'mcoveanu (1698). al sotiei fericitului ctitor.c. Mure§ianu. . de asemenea.. in anul 1714. Auzind patriarhul ortodox Arsenie de la Carlowitz de viata ~i nevointa lui ~i fiind atunci mare tulburare in Banat ~i Transilvania. in anul 1738 este tuns in monahism la Manastirea Sfantul Sava din Tara Sfanta. Surpatele.. prin dania sotiei evlaviosului domn. 1 7 4 5) 16 Acest mare aparator al credintei ortodoxe in Banat ~i Transilvania. Ion B.. ". prin trecerea fortata la 16 Pr. ~i sa aiba ticalosul meu suflet nadejde intru slava lui Dumnezeu . Cuviosul loan arhimandritul era. Jar dupa mucenicia sa ~i a celor patru copii la Constantinopol ( 1714). se nevoie~te cativa ani intr-o pe~tera ca sihastru. cit. A ajutat personal la zidirea Schitului Sfi'mtul . lucrarile de zidire ale bolnitei (1696) ~i ale paraclisului ctitoricesc din incinta. peste apa Horezului. op..262 PATERICUL ROMANESC sa fie ~i el zugravit alaturi de familia marelui ctitor. sa nu lipseasca Sfanta Liturghie.Cu plecaciune rna rog ca in toate joile de peste an. Fiind foarte evlavios ~i ravnitor pentru viata pustniceasca. Savar~ind bine calatoria acestei vieti. paraclisul Manastirii Cozia (171 0) ~i altele. dobande~te darul facerii de minuni. ctitorita de doamna Maria (1706). fiind inmormantat de ob~tea manastirii in biserica voievodala. nascut in Bosnia.Stefan. pe care apoi il inchina lavrei.ispravnic" de biserici ~i manastiri din Tara Romaneasca. in vara anului 1726. SFANTUL VISARION MARTURISITORUL (1 714 . ca sa se bucure ~i sufletul meu de acea rugaciune a sfintiilor voastre. SfinJi rom{mi . iar in partea de nord a manastirii a ctitorit personal Schitul Sfintii Apostoli (1700). Jar calugarilor ce se nevoiau in bisericile zidite de el le cerea numai sa-l pomeneasca la rugaciunile lor. totodata. p. A condus. ctitorita de . eel mai apropiat sfetnic de taina. unde. 466 . care a luptat impotriva unirii cu forta a credincio~ilor ortodoc~i cu Roma.Stefan. precum singur spune: . ramasa vaduva cu ~apte copii. egumenul loan era singurul parinte ~i mangaietor.. Cuviosul egumen loan a condus lucdirile de zidire ~i innoire ~i la alte manastiri. colaborator ~i duhovnic al familiei domnitorului martir Constantin Brancoveanu. era de origine sarb. fiind considerat in vremea sa eel mai iscusit . precum: Polovragi (1703). pentru sfintenia vietii sale. dupa Dumnezeu. intr-o saptamana o data.

strabuna" ~i sa ramana statornic in staulul Bisericii apostolice. intre parintii Schitului Trestieni. s-a facut monah iscusit ~i petrecea la lini~te. unde se fac adevarate pelerinaje de catre ortodoc~i. Cuviosul Visarion a fost un mare luptator ~i apostol al unitatii ortodoxe. ~i. ca: Deva. ~i se face pomenirea lui in ziua de 21 octombrie. or~ul Re~etilovschi. iar in lume fusese cu me~te~ugul argintar. 1744. este arestat de armata austriaca ~i dus sub paza la Viena unde este judecat ~i aruncat in cumplita temnita de la Kufstein. urmand Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. 1-a hirotonit preot ~i 1-a trimis sa apere dreapta credinta in nord-vestul Carpatilor. i~i da sfantul sau suflet in mainile Mantuitorului nostru Iisus Hristos. lucrand rucodelie linguri foarte frumoase. in Tara Romaneasca. 1744. Ora~tie ~i Sali~tea Sibiului. in drum spre Sibiu. Apoi ~i-a continuat misiunea ortodoxa de catehizare a credincio~ilor care veneau cu miile sa-l asculte . 1750) imbunatatit sihastru era din Ucraina. 1950. intorcand zeci de sate ortodoxe la Biserica mama.~i in alte localitati. Din Timi~oara merge la Lipova-Arad unde este ascultat de o mare multime de credincio~i. lepadandu-se de lume ~i de cele din lume. alaturi de ceilalti sfinti martiri ~i marturisitori din Transilvania. din porunca imparatesei Maria Tereza. ravnitorul Visarion pleaca spre Banat ~i este primit de popor ca un adevarat sfant. Aici a suferit grele torturi pentru marturisirea dreptei credinte. Sfinte Preacuvioase Parinte Visarion. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane 1-a canonizat in februarie. a chemat la sine pe Cuviosul Visarion.Ramnicu-Sarat. Aici a~aza o cruce de lemn in mijlocul satului. care ii era povatuitor ~i parinte duhovnicesc. declarandu-1 . fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti ~i apaditori ai Ortodoxiei.SFINTI ~I CUVIO$I DIN SECOLELE XVII-XVIII 263 uruatte a romanilor ortodoqi. Pentru aceasta. In ianuarie. Sute ~i mii de credincio~i ii ies inainte. a venit in Moldova prin anul 1720 ~i s-a facut mare sihastru la Schitul Trestieni . roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! CUVIOSUL SCHIMONAH PROTERIE Schitul Trestieni-Buzau (c. dupa voia lui Dumnezeu. La 26 aprilie. Deci. il asculta ~i revin in sanul Bisericii Ortodoxe. reu~ind sa-i uneasca aproape pe toti sub bratele crucii lui Hristos. Deci. Dupa aproape un an de chinuri ~i de legaturi in lanturi.sfant marturisitor". Peste tot indeamna poporul ortodox sa nu paraseasca legea . le Acest cuvios ~i . impotriva dezbinarii uniate din tara noastra. din tinutul Poltavei.

264

PATERICUL

ROMANESC

daruia cu mare dragoste calugarilor straini, pe care ii odihnea ~i ii ospata. Si din multa lui milostivire ce o avea catre toata zidirea lui Dumnezeu, pe multe feluri de pasari ce zboara in vazduh le hranea la vremea potrivita. Jar fiindca de acum invatasera obiceiul, in fiecare zi se aduna multime mare de pasari, a~teptand vremea randuita. Si cand venea vremea aceea, el deschidea fereastra chiliei sale ~i zburau pasarile in chilia lui tara de frica ~i umblau prin chilie adunandu-~i ceea ce li se dlidea ~i prindea el dintr-insele pe care voia ~i o mangaia ~i o dezmierda ~i o netezea cu mainile sale ~i apoi o slobozea ~i ele nicidecum nu se temeau de dansul, iar dupa ce se saturau, zburau iara~i afara. Jar cand voia el sa mearga la biserica, ie~ea din chilie, se a~ezau pasarile unele pe mana, altele pe umeri, iar altele imprejurul lui zburand ~i cu multe feluri de glasuri cantand, ~i cand voia sa intre in biserica, ele toate zburau ~i se puneau pe biserica, a~teptand ie~irea lui. Si dupa ce ie~ea din biserica indatli, zburand dupa acela~i chip, ii fliceau alai pana la chilie. Ajungand Cuviosul Proterie la masura desavar~irii in Hristos ~i fiind impodobit cu multe fapte bune, ~i-a dat sufletul cu pace dupa anul 1750, fiind numarat in ceata cuvio~ilor parinti.

CUVIOSUL AGAFTON SIHASTRUL Manastirea Agafton - Boto§ani (s ecol ul XVII I) 17
Ieromonahul Agaton (popular Agafton) era cu metania din Manastirea Doamnei, ctitorita de Elena Rare~ in anul 1552. Dupa mai multi ani de nevoima a fost chemat de Dumnezeu Ia viata pustniceasca. Deci, luand cu sine doi ucenici, s-a retras in padurile din apropiere, unde se nevoiau cativa calugari, ~i acolo a sihastrit zece ani in post ~i in neincetata rugaciune, ajungand sihastru ~i duhovnic vestit in tinutul Boto~anilor. In anul 1729, Cuviosul Agafton Sihastrul, vazand ca se aduna fratii in jurul lui, ,au mers in codrul ce este pe locul domnesc la ocolul Boto~anilor ~i au curatat padurea ~i au racut manastioara ~i ~i-au pus pometi pe langa chilii". Aceasta mica a~ezare pustniceasca, cu hramul Sfinlilor Arhangheli, s-a numit la inceput ,Sihastria lui Agafton". Aici a adunat cuviosul ca la 20 de siha~tri ~i impreuna s-au nevoit in placere de Dumnezeu pana la jumatatea secolului XVIII. Randuiala siha~trilor era aceasta: neincetata rugaciune ziua ~i noaptea,
17

Pr. AI. Simionescu, lstoria Manilstirii Agafton, Boto~ani, 1929, p. 5-6

SFINTI

~I CUVIO~I

DIN SECOLELE XVII-XVIII

265

c1ttrea Psaltirii la chilii, masa dupa asfintitul soarelui; Duminica, Sfanta Liturghie ~i imparta~irea de ob~te. Acest fericit sihastru era mare dascal al lini~tii ~i rugaciunii, incat nimeni din ucenici nu ajunsese la masura lui. Era, totodata, iscusit duhovnic al siha~trilor ~i mirenilor ~i izgonitor de duhuri necurate, jertfindu-se pentru mantuirea tuturor. Caci era cu adevarat om al dragostei, ~i nu era sihastru ~i egumen mai cunoscut in partea locului decat dansul. Simtindu-§i sfar§itul aproape, Cuviosul Agafton ~i-a binecuvantat ucenicii §i s-a mutat cu pace in odihna lui Hristos.

CUVIOSUL lOAN PUSTNICUL 18 Schitul Trestieni-Buzau (c. 1760),
Cuviosul ~i mult nevoitorul loan Pustnicul era din Rusia ~i petrecea la Schitul Trestieni in mari nevointe; fiind unul dirt ucenicii Cuviosului Vasile de la Poiana Marului. Iar nevointa lui era aceasta: de multe ori punea masa la toti fratii schitului aceluia, din dreapta osteneala sa, iar mai inainte de masa umbla pe la fiecare din parinti, pe la chilii, cu un vas cu apa, ~i le spala picioarele cu indemanare §i le saruta cu dragoste, ca un alt Avraam. Impreuna cu ceilalti pustnici de la Dalhauti, Trestieni ~i Carnu, ~i acest pustnic s-a aflat multi ani sub povatuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Marului, marele dascal al rugaciunii neincetate. Apoi, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savar~it in pace.

CUVIOSUL ISACHIE SIHASTRUL Manastirea Sucevita (sec o I u I XV I I I) 19
Ieroschimonahul Isachie s-a nevoit mai intai in ob~tea Manastirii Sucevita, sub egumenii Iorest (1725) ~i Teofan (1732). Apoi, dorind sa urmeze fericitilor ;mstnici, s-a retras pe culmea unui deal inalt din apropierea manastirii, numit _Dealul Furcoiului", ~i acolo a sihastrit mai mult de 30 de ani.
18

Dupa autobiografia Cuviosului Paisie de Ia Neamt. Dimitrie Dan, Maniistirea Sucevifa, Bucure~ti, 1923, p. 33, 103; Pr. prof. Petru Rezu~, ·.·:aJa $ifaptele Sfantului Daniil Sihastrul, in rev. ,Studii teologice", VII, 1956, nr. 3-4, p. 238
19

266

PATERICUL

ROMANESC

Acest cuvios s-a nevoit la inceput singur in padure, facand multe osteneli rabdand grele ispite de la diavolul. Dar, prin darul Sfantului Duh biruind ispitele, s-a invrednicit de la Dumnezeu sa izgoneasca necuratele duhuri din oameni, incat numele lui era cunoscut peste tot. Numero~i bolnavi urcau la chilia lui ~i se vindecau. in anul 1760, Cuviosul Isachie a adunat cativa ucenici in jurul sau, a inliltat o mica biserica de lemn cu hramul ,Schimbarea la Fatli" ~i a intemeiat un schit de siha~tri pe Dealul Furcoiului. Aceastli mica sihastrie a durat peste 20 de ani, ca loc de lini~te ~i de rugaciune pentru calugarii din Manastirea Sucevita, iar pentru credincio~ii din imprejurimi, loc de mangaiere duhovniceasca. Caci ajunsese Cuviosul Isachie duhovnic foarte iscusit, taumaturg ~i inaintevazlitor, vestit in toatli Moldova de Nord. Viata lui stralucea pe munte ca o faclie in sfe~nic, calliuzind catre Hristos, atat pe dilugari, cat ~i pe mireni. in anul 1780, Cuviosul Isachie a coborat in Manastirea Sucevita ~i, dupa putina vreme, ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Sihastria sa, mai dainuind pana in anul 1785, a ramas in paragina, impreuna cu toate schiturile de sub ocupatia austriaca.
calugare~ti ~i

CUVIOSUL SEBASTIAN SIHASTRUL intemeietorul Schitului Sihastru-Tecuci (secolul XVIII)
Pustnicul Sebastian era cu metania din Manastirea Bogdana-Targu Ocna, unde s-a nevoit in primii ani ai secolului XVIII. Apoi, dorind sa se retraga la fericita lini~te, s-a facut sihastru in padurile seculare ale Tecuciului, peste Valea Siretului. Iar nevointa lui era aceasta: noaptea se ruga in chilie cu priveghere ~i metanii, iar ziua lucra in gradina ~i aduna ierburi ~i flori tamactuitoare de boli din plidure, iar cu mintea se ruga neincetat. Apoi impartea in darla bolnavi aceste plante ~i cu rugaciunile lui multi se vindecau. A~a s-a facut vestit schimonahul Sebastian in toate satele din partea locului ~i nu putini suferinzi veneau la bordeiul lui ~i se vindecau. Caci se invrednicise cuviosul de la Dumnezeu de darul tamaduirii bolilor. Dupa o nevointa ca aceasta, prin anul 1740, s-a intamplat o luptli grea in aceste paduri intre moldoveni ~i4 tatari, ~i multi din ambele parti au cazut. Atunci ~i hatmanul Sandu ~endrea a fost greu ranit la picior. Retragandu-se oastea, hatmanul a fost gasit de sihastru in padure, chinuit de durere, ~i 1-a dus

SF I NTI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - X V II I

267

la chilia lui sa-l ingrijeasca. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: ,Sfinte parinte, de rna vei tamadui de aceasHi rana ~i voi scapa cu viata, voi inalta o biserica in acest loc ~i voi face aici manastire de calugari, spre lauda lui Dumnezeu". ingrijindu-1 cu multa dragoste Cuviosul Sebastian, in cateva luni de zile s-a vindecat bolnavul cu rugaciunea ~i cu plantele lui. Atunci, hatmanul Sandu ~endrea, drept multumita lui Dumnezeu, a zidit o biserica ~i cateva chilii din averile sale, alaturi de bordeiul sihastrului, in cinstea Sfantului ~i Marelui .\.fucenic Dimitrie. Acest laca~ s-a numit ,Schitul Sihastru", dupa numele cuviosului, iar schimonahul Sebastian, invrednicindu-se de darul preotiei, a devenit eel dintai ctitor ~i egumen al acestui schit. in anul 1748, biserica a fost sfintita de episcopul Ioanichie de Roman (1747-1769). A~a a ajuns Cuviosul Sebastian incepator de frati ~i parinte duhovnicesc pentru multi credincio~i. Numele lui era cunoscut pana la domnul Moldovei, }i toti se foloseau de intelepciunea ~i de darul care era in el. Deci, mai traind peste zece ani ~i lasand in schit multi ucenici, s-a mutat cu pace in ceata cuvio~ilor parinti.

EPISCOPUL IOANICHIE AL ROMANULUI Ctitorul Schitului Vovidenia-Neamt (secolul XVIil) 20
Acest evlavios episcop era de loc din tinutul Neamt. iar cu metania din Schitul SHitiorul (astazi, Vovidenia). Intrand de tanar in nevointa calugareasca, a avut mai intai povatuitori pe cuvio~ii siha~tri de la Pocrov. Apoi, invatand carte ~i deprinzand frica de Dumnezeu, s-a racut calugar ~i preot ales in schit. in anul 1746, ieromonahul Ioanichie a fost rfmduit staret al Manastirii ~eamt, careia li face unele adaugiri. Iar in toamna anului urmator este ales episcop al Eparhiei Romanului, pe care o pastore~te cu duhovniceasca intelepciune 22 de ani. Acest episcop ~i iconom al Tainelor lui Dumnezeu era plin de blandete ~i de smerenie. Inima ~i chilia lui erau deschise pentru toti, cu aceea~i statornica dragoste mangaind ~i alinand suferintele omene~ti ~i vorbind tuturor de Hristos. Pentru aceea, credincio~ii il cautau ~i-1 iubeau ca pe un adevarat parinte ~i pastor duhovnicesc.
2Q Sinodul Sfintei Mfmastiri Neamf, anul 1873, mss. nr. 195, f. 13, biblioteca Manastirii Seam{; C. Tomescu, op. cit., p. 125-128; Pomelnicul ctitoricesc, mss. nr. 172, biblioteca ~Unastirii Neamt

268

PATERICUL

ROMANESC

In timpul pastoriei sale, episcopul Ioanichie a ctitorit ~i innoit multe schituri ~i mfmastiri din eparhie, precum: Bogdana, Ca~in ~i Soveja; Schiturile Sihastru, Buluc, Lep~a, Savu ~i altele. In ora~ul Roman, a intemeiat la Mfmastirea Precista Mare primul spital public, intretinut din veniturile bisericii. De asemenea ~i in ora~ul Foqani a intemeiat, in incinta Mfmastirii ,Sfantul Prooroc Samuil", un spital public cu acela~i patron. La ambele spitale, episcopul Ioanichie racea vizite canonice, dactea ajutoare ~i randuia ieromonahi slujitori ~i calugarite surori de caritate. 0 alta ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de langa Manastirea Nearn!, pe care il innoie~te din temelie in anul 1749. In locul bisericii vechi, el inalta o alta biserica de lemn cu hramul ,Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", face chilii, trapeza ~i clopote noi ~i schimba numele schitului din ,Slatioru" in ,Vovidenia". Apoi aduna peste 60 de calugari ~i inchina schitul Manastirii Neamt. Timp de aproape doua secole, Schitul Vovidenia ~i Schitul Pocrov au fost locuri de retragere ~i lini~te ale monahilor din marea lavra. Aici se nevoiau duhovnici din cei mai buni ~i schimonahi ravnitori in post ~i rugaciune. La inceputul anului 17 69, smeritul episcop Ioanichie i~i da sufletul in bratele lui Hristos ~i este inmormantat in pridvorul bisericii din Manastirea Neamt.

SF ANTUL CUVIOS VASILE DE LA POIANA MARULUI ( t 17 6 7) 21
a. Viata Cuviosul ieroschimonah Vasile a fost parintele duhovnicesc al staretului Paisie de la Neamt ~i unul din cei mai vestiti dascali ~i lucratori ai rugaciunii lui Iisus din secolul XVIII. El era, dupa traditie, din partile Poltavei ~i s-a nascut spre sfar~itul secolului XVII. Luand din tinerete crucea lui Hristos, s-a facut schimonah in Schitul Dalhauti-Foqani, prin anii 1705-1706, unde s-a nevoit ca sihastru cu mare osardie ~i frica de Dumnezeu. Aici a deprins adancul Sfintei Scripturi ~i a citit multe scrieri ale Sfintilor Parinti. Apoi, cu darul lui Hristos, a ajuns mare lucrator al sfintei rugaciuni ~i sfetnic duhovnicesc al parintilor din ob~te. Primind hirotonia in preot, in anul 1715 ajunge egumen al Manastirii Dalhauti ~i vestit povatuitor de suflete, incat numele lui se racuse cunoscut
21 Pr. Gabriel Cocora, Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului, In SfinJi romani ... , op. cit., p. 422; Vetre de sihiistrie, op. cit., p. 427; In rev. ,Glasul Bisericii", XXIII, 1964, nr. 5-6, p. 466-500

S F I N TI

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

269

peste tot, pfma la domnul Tarii Romane~ti, Constantin Mavrocordat. Timp de ani, cat a fost staret la Dalhauti, Cuviosul Vasile aduna in jurul sau o ob~te de peste 40 de calugari siha~tri, pe care ii deprinde cu ascultarea, smerenia, tacerea ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. Astfel, staretul Vasile face din ob~tea sa o adevarata ~coala duhovniceasca de traire isihasta, dupa invatatura Sfintilor Parinti, renumita in Tara Romaneasca. Ucenicii sai, munteni, moldoveni, ardeleni ~i ru~i, traiau in desavar~ita dragoste ~i buna randuiala. Apoi, nemaiincapand Ia Dalhauti, se stabilesc, o parte, Ia Schiturile din jur: Trestieni, Ciolanu, Carnu, Rate~ti, Rogoz, Bonta~ti, Valea Neagra tVrancea) ~i altele. Prin anii 1730-1733, staretul Vasile reinnoie~te Schitul Poi ana Marului ~i se muta aici cu 12 ucenici. Ca staret Ia Poiana Marului, Cuviosul Vasile conduce duhovnice~te toate schiturile din Muntii Buzaului, pe care le cerceteaza regulat, fie personal, fie prin scrisori. Unul din ucenicii sai a fost ~i Cuviosul Paisie, pe care il prime~te in Schitul Trestieni pentru cativa ani, iar in anul 1750 il calugare~te in Muntele Athos. Randuiala staretului Vasile era aceasta: trairea in desavar~ita armonie, citirea zilnica a Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti, practicarea rugaciunii lui Iisus, pazirea curata a mintii, mancarea o data pe zi ~i imparta~irea sapHimanala. Ca dascal al rugaciunii, marele staret a scris ~i cateva ,Cuvinte" despre paza mintii, despre rugaciune ~i cre~tere duhovniceasca, care sunt scurte introduceri Ia scrierile filocalice ale Sfintilor Nil de Sorska, Filotei, Isihie ~i Grigorie Sinaitul. Cuvintele sale introductive sunt adevarate pagini de filocalie ~i calauza spre Hristos prin sfanta rugaciune. Ajungand la masura marilor siha~tri, Cuviosul Vasile ~i-a dat sufletul in mainile Domnului in anul 1767, Iasand in urma numero~i ucenici. In anul 2003, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat canonizarea Sfantului Cuvios Vasile de Ia Poiana Marului, cu zi de praznuire Ia 25 aprilie.

:w de

b. Fapte

~i

cuvinte de invatatudi

1. Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului a fost nu numai ctitorul unei mari sihastrii romane~ti, renumita chiar peste hotarele tarii, ci ~i parintele duhovnicesc al altor unsprezece schituri ~i manastiri din judetele V rancea ~i Buzau, pe care le organizeaza personal dupa randuiala isihasta fixaHi de el ~i le populeaza cu numero~i ucenici formati de el. Preluand mi~carea isihasta de Ia Schitul Pocrov initiata de Cuviosul Episcop Pahomie al Romanului (t 1726), fericitul staret Vasile era foarte iscusit in viata de rugaciune, in cunoa~terea

270

PATERICUL

ROMANESC

Sfintei Scripturi ~i a Sfintilor Parinti filocalici. Punand accent mai ales pe ascultare, pe lectura ~i rugaciune in manastirile ~i sihastriile din centrul tarii noastre, reu~e~te sa creeze un adevarat curent de innoire duhovniceasca in monahismul romanesc la mijlocul secolului XVIII. Acest mare curent, al doilea ca marime dupa eel din secolul XV, initiat de Sfintii Nicodim de la Tismana (t 1406), Leontie de la Radauti ~i Daniil Sihastrul, va fi desavar~it ~i raspandit in toate tarile ortodoxe la sfar~itul secolului XVIII ~i inceputul celui urmator, prin marii stareti Paisie de la Neamt (t 1794), Gheorghe de la Cernica (t 1806) ~i Sfantul Calinic de la Cernica (t 1868). 2. Datorita a~ezarii tarii noastre la rascrucea dintre Peninsula Balcanica ortodoxa, in care stralucea Muntele Athos, ~i Rusia ortodoxa, cu avantul ei isihast, Cuviosul Vasile de la Poiana Marului a gasit aici locul eel mai potrivit pentru o viata monahala innoita, atat prin rugaciune, cat ~i printr-o traire duhovniceasca imparateasca. Acest iscusit dascal al rugaciunii a reu~it sa imbine atat de armonios in sihastriile din tinutul Buzaului ~i Vrancei asprimea ascetica a vietii calugare~ti din Sinai ~i Athos, cu experienta mistica a monahismului slav ~i cu traditia isihasta de sihastrie din sutele de schituri ~i manastiri, in care monahismul romanesc, atat de masurat ~i a~ezat, W ducea viata duhovniceasca rara intrerupere inca din secolul IV. Astfel, staretul Vasile reinnoie~te viata monahala din schituri ~i sihastrii prin imbinarea acestor trei experiente: greaca, rusa ~i romana; iar marii stareti Paisie de la Neamt ~i Gheorghe de la Cernica, urmati de Sfantul Calinic, vor reinnoi viata duhovniceasca din marile lavre ~i chinovii romfme~ti. 3. Reinnoirea vietii monahale de la Poiana Marului ~i din celelalte schituri din Vrancea ~i Buzau s-a inceput ~i desavar~it printr-o profunda viata de rugaciune, supravegheata permanent aproape o jumatate de secol, de catre marele staret Vasile. El cerea ucenicilor sai sa practice neincetat rugaciunea inimii, chiar inainte de despatimire, sa traiasca in desavar~ita dragoste ~i ascultare, sa iubeasca tacerea, smerenia, postul ~i saracia celor materiale. Toate acestea, impreuna cu stricta respectare a slujbelor biserice~ti la care luau parte toti calugarii, au contribuit eel mai mult la curentul monahal innoitor care a odraslit in Schitul Poiana Marului. 4. Despre rugaciunea inimii astfel invata Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Multi, citind cartea Sfantului Grigorie Sinaitul ~i neavand incercarea lucrarii mintii, gre~esc in intelegerea cea dreapta a ei, socotind ca aceasta lucrare a fost data numai barbatilor celor sfinti ~i rara de patima. De aceea, tinandu-se de obiceiul de acum, adica numai de citirea ~i cantarea psalmilor, a

S F I N TI

~

I C UVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E X V II - X V II I

271

troparelor ~i a canoanelor, savar~esc numai rugaciunea cea din afar a. Ei nu inJeleg ca acest fel de rugaciune cantata ne-au dat-o parintii numai pana la o vreme, pentru neputinta ~i pruncia mintii noastre. Aceasta pentru ca, deprinzandu-ne prin citire ~i cantare, sa urcam la treapta lucrarii celei cu rnintea, nu sa petrecem pana la sfar~it in aceasta. Pentru ca, citind ~i cantand numai cu buzele rugaciunea cea din afara, ramanem la o parere bucuroasa de noi in~ine, socotind ca facem un lucru mare. 5. Repetand invataturile Sfantului Grigorie Sinaitul, a~a i~i invata ucenicii Cuviosul Vasile de la Poiana Marului: - Cantarea noastra se cade sa fie ingereasca, dupa cum ne este ~i vietuirea, iar nu trupeasca. Caci cantarea cu glas ~i cu strigare a fost data pentru lenevirea ~i nepriceperea noastra, ca sa ne ridice la rugaciunea cea adevarata din inima. 6. In continuare adauga Cuviosul Vasile, citand pe marele sinait: - Nu-i este cu putinta celui ce se lupta in acest fel, adica cu rugaciune citita, din afara, sa dobandeasca candva pace duhovniceasca sau sa ia cununile biruintei. Caci unul ca acesta este asemenea celui ce lupta noaptea, care aude glasurile du~manilor ~i prime~te rani de la ei, dar nu poate vedea limpede cine sunt ei, de unde vin sau cum lovesc ~i pentru ce, caci intunericul ii orbe~te rnintea. Cel ce se lupta astfel, cu rugaciunea exterioara, nu va putea scapa sa fie nu zdrobit de cei de alt neam. Osteneala o suporta, dar de plata este nagubit. 7. lar pentru curatirea mintii de ganduri ~i coborarea ei in inima in ~mea rugaciunii, a~a invata Cuviosul Vasile: - Daca simturile din afara nu pot opri mintea de la ganduri, trebuie ca rnintea sa fuga din simturi, in vremea rugaciunii, in camara inimii ~i sa stea acolo surda ~i muta la toate gandurile. Caci, precum sabia cea cu doua tai~uri, ori in ce parte o vei intoarce, taie cu ascuti~ul ei cele ce se nimeresc in preajma ei, tot a~a lucreaza ~i rugaciunea lui Iisus, ca o sabie, uneori fiind intoarsa spre gandurile cele rele ~i spre patimi, iar alteori spre pacat, spre aducerea aminte de moarte ~ide muncile cele ve~nice. 8. Aratand valoarea atat de mare a rugaciunii din inima, fata de cea citita ~i cantata, spunea staretul Vasile ~i aceasta: - De va voi cineva, rara aceasta rugaciune din inima, numai cu rugaciunea rostita ~i cantata ~i cu simturile ~i impotrivirea cea din afara sa surpe atacurile vrajma~ilor ~i sa se impotriveasca oricarei patimi sau gand \"iclean, acela va fi biruit degraba ~i de multe ori de vicleanul diavol, racandu-1

272

PATERICUL

ROMANESC

sa se apiece spre slava de~arta ~i spre neatentie, socotindu-se pastor ~~ invatator al oilor celor cuvfmtatoare. 9. lar despre importanta rugaciunii ~i a cantarilor din biserica ~i cum trebuie sa fie facute ele, a~a invata Cuviosul Vasile pe ucenicii sai: - Sa nu socote~ti, binecredinciosule cititor, ca, luandu-ne pe noi Sfintii Parinti, de la multa cantare din afara ~i poruncindu-ne sa ne deprindem cu lucrarea, adica cu rugaciunea mintii, nesocotesc psalmii ~i canoanele. Sa nu fie aceasta. Caci acestea sunt date de Duhul Sfant Bisericii lui Hristos, intru care se savar~e~te toata lucrarea de sfintire prin hirotonie ~i toata taina iconomiei lui Dumnezeu-Cuvantul, pana la a doua venire a Lui, in care se cuprinde ~i invierea noastdi. Ca nu este ceva omenesc in randuiala bisericeasca, ci toate sunt ale darului lui Dumnezeu, neprimind nici un adaos de la vrednicia noastra ~i nici o imputinare pentru pacatele noastre. 10. Cugetand la cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Voiesc a zice cinci cuvinte cu mintea mea, dedit zeci de mii cu limba (I Cor. 14, 10), Cuviosul staret Vasile invata pe ucenici ca mai mare folos avem rostind la rugaciune cateva cuvinte cu atentia mintii ~i simtirea inimii, decat mii de cuvinte numai cu limba, fara atentie ~i simtire. Astfel, marele dascal al rugaciunii invata, zicand: - Se cade mai intai a ne deprinde mintea ~i inima cu cinci cuvinte de acest fel, zicand din adancul inimii: ,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie~te-ma". Dupa ce ne vom curati mintea cu aceasta rugaciune, se cuvine a ne urea la cantarea intelegatoare, adica la cantarea ~i rugaciunea din biserica, deoarece oricare incepator, ~i inca patima~, poate savar~i cu intelegere aceasta rugaciune intru pazirea inimii. Jar cantarea bisericeasca nicidecum nu o poate face, pana nu-~i va curati mai intai mintea cu aceasta rugaciune. Sfantul Simeon, arhiepiscopul Salonicului, avand acela~i duh ~i dar, porunce~te arhiereilor, preotilor, calugarilor ~i tuturor mirenilor, sfatuindu-i sa zica ~i sa unease a cu rasuflarea in toata vremea ~i in tot ceasul aceasta sfintita rugaciune. El zice impreuna cu Apostolul Pavel: ,Nu este alta arma mai tare nici in cer, nici pe pamant, ca numele lui Iisus Hristos". 11. Zicea iara~i: - Cel c~, vietuie~te drept ~i fara prihana, ferindu-se de placerea sa ~i de inaltarea mintii, de s-ar ridica toate taberele diavole~ti asupra lui ~i mii de ispite, va ramane nevatamat, spun Parintii. Dar eel ce umbla dupa randuiala proprie ~i dupa sfatul sau, adica in neascultare ~i in voile sale, acela cade in in~elaciune. Caci sunt doua pricini ale in~elaciunii, adica ale caderii din rugaciunea cea curata a inimii: lucrarea faptelor bune dupa voie proprie, adica

S F I NT I

S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II - XV I II

273

flira ascultare ~i sflituire, ~i a daua este iniHtarea mintii, adica mandria cugetului, care este impatriva smeritei cugetari. 12. Cuviasul Vasile, intr-un glas cu tati Sfintii Parinti, spune ca din trei pricini unii din calugari ~i din cre~tini parasesc lucrarea cea sfintita a rugaciunii inimii. Unii din ei ,lasa aceasta lucrare numai sfintilar barbati flira patima, sacatind ca numai acelara li se potrive~te, nu ~i celar patima~i". A daua pricina a parasirii rugaciunii inimii este ,imputinarea apraape tatala ~ . invatatarilar la acest fel de vietuire"; iar a treia pricina este ,in~elaciunea care se ive~te in aceasta lucrare", adidi ispita mandriei ~i a vaii praprii. Or, pentru imputinarea patimilar la calugarii incepatari, este nevoie de atentia mintii ~i paza inimii, adica de rugaciunea mintii. Jar daca lipsesc dascalii rugaciunii, ,avem scrierile sfintilar ca invatatar". Cat pentru piedicile de care se tern unii, ei se fac sie~i piedica, ,caci nu trebuie sa te fere~ti sa mergi in padure din teama de lup. Pentru ca numai de Dumnezeu trebuie sate temi, sa fugi din fridi sau sa te lepezi de El". 13. Cat pentru impartanta pastului la deprinderea rugaciunii inimii, staretul Vasile de la Paiana Marului aduce in mijlac cuvantul Sfantului Vasile eel Mare, care zice: ,Jnfranarea se randu~e~te patrivit puterii trupe~ti a fiecaruia". Apai adauga: - Cu adevarat ~i de aceasta se cuvine sa se tina seama, ca nu cumva, zdrabind cu infrfmarea cea peste masura puterea trupeasca, sa se faca trupul sleit ~i neputincias spre sparirea duhavniceasca. Pentru ca, de ar fi fast bine sa slabim cu trupurile ~i sa zacem abia vii, negre~it, a~a ne-ar fi flicut Damnul de la inceput. Dar de vreme ce ne-a flicut a~a cum ne-a flicut, gre~esc cei ce nu pazesc precum este ceea ce a fast flicut. Pentru aceea zice Sfantul Maxim: ,Da trupului cele dupa putere ~i intaarce taata nevainta ta spre lucrarea mintii". Jar Sfantul Diadah zice: ,Pastul are lauda in sine, dar nu la Dumnezeu". Deci, nu se cade nevaitarilar binecredincia~i a se trufi pentru el, ci sa vada tinta cugetarii naastre in credinta in Dumnezeu. 14. Cuviasul Vasile de la Paiana Marului spunea ucenicilar ca viata manahala are trei cai: viata de ab~te, vietuirea in dai sau trei, numita ~i cale de mijlac sau imparateasca, avfmd taate in camun, iar a treia este pustnicia, cea mai inalta, pe care a due numai cei sfinti ~i desavar~iji, dupa ce mai intai au parcurs primele daua cai. Dar unii manahi, zicea el, i~i aleg ~i a alta cale, in afara de orice ascultare ~i binecuvantare. Ace~tia i~i fac chilia unde var ~i traiesc singuri, ingrijindu-se mai mult de cele ale trupului. - Schimnicia inainte de vreme, zice Cuviasul Vasile, este pricina de mfmdrie ~i iubire de sine; pe cand trairea impreuna cu altii iti descapera

274

PATERICUL

ROMANESC

sHibiciunile, te apara de ispite ~i te poate curati zilnic, prin harul lui Hristos, lucrand din dragoste pentru Domnul. 15. Iar pentru citirea Sfintei Scripturi, invata cuviosul: - Ia aminte Ia citirea Scripturilor ~i, de nu vei fi om, te vei face om, ca citirea Scripturilor este tamactuire cu mult me~te~ug ~i mantuitoare. insa, mare intarire este a nu gre~i intelegerea citirii Scripturilor ~i mare surpare ~i prapastie adanca este neintelegerea Scripturilor. De aceea trebuie sa cunoa~tem ~i scrierile Sfintilor Parinti ~i ale altor nevoitori care ne ajuta pe calea mfmtuirii.
SCRISOARE CATRE PREACUVIOSUL ~I DUHOVNICESCUL MEU FlU INTRU HRISTOS, IEROSCHIMONAHUL KIR ALEXIE 22
j

cu mare dor intoarcerea ta, ca iara~i sa ne vedem cu bucurie fata catre fata, iti trimit tie, prea iubitul meu fiu ~i prieten, imbrati~area mea calduroasa ~i iti amintesc de intelegerea ~i legamantul nostru de a vietui in pacea Domnului: De veJi ierta oamenilor gre§elile lor §i Tatat vostru eel ceresc va va ierta gre§elile voastre, iar de nu veJi ierta oamenilor gre§elile lor, nici Tatat vostru nu va va ierta gre§elile voastre ~i Cele ce voiJi sa va faca voua oamenii, faceJi §i voi lor asemenea. (Matei 6, 14-15; Luca 6, 31). Eu, o, prietene, fiind om neputincios, cand gre~esc fata de cineva, voiesc ca acela sa rna ierte. De asemenea, rna silesc, chiar dad!. inima mea se impotrive~te, sa iert ~i eu fratelui meu gre~elile lui fata de mine. Pana cand insa? Nu de ~apte ori, zice Domnul, ci de ~aptezeci de ori cate ~apte, daca ne va gre~i ~i-i va parea rau, sa-i iertam lui. Aceasta este pravila ~i dreptarul nostru, pe care daca le-arn pazi, nimeni nu ne-ar strica dragostea dintre noi ~i impreuna-vietuirea noastra. Dar adesea, inclinarea noastra de a ne acoperi gre~elile §i a ne dezvinovati - pe care cineva a numit-o uneaWi a diavolului - nu ne lasa sa ne luam asupra-ne vinovatia, cum ne este porunca, cine indeamna sao punem in sarcina fratelui nostru, iar pe noi sa ne socotim nevinovati, ceea ce vactit este o minciuna. Fratele este vinovat ca rn-a suparat, iar eu am pacatuit ca nu am rabdat. Amfmdoi am gre~it in fata poruncilor lui Hristos ~i totu~i aruncam vina unul asupra celuilalt, ca §i Adam asupra Evei §i Eva asupra ~arpelui. ~i astfel
Aceastll scrisoare s-a tractus de Antim, Arhiepiscopul Tomisului ~i Dunllrii de Jos, din mss. slavone nr. 397 ~i 577 - Biblioteca Academiei Romfme -, ~i s-a publicat in indrumlltorul bisericesc nr. 2 at acestei eparhii, pe anul 1986, p. 44-46.
22

,A~teptand

I
t

I

I

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II - XV II I

275

ne pierdem sufletele ~i ne osandim ca ~i aceia, numai pentru ca umblam a ne dezvinovati, ~i nu pentru pacat, caci nu este in lumea aceasta om tara pacat, chiar de ar fi sfant ~i de ar vietui numai o zi pe pamant. Deci este lucru lamurit ca nu numai pentru plicate vom fi osanditi, toti cei care ne impotrivim poruncilor lui'Hristos, ci ~i pentru aceea ca vrem sa ne ascundem vinovatia. Sa zic ca rna love~te cineva peste obraz, iar eu, nevoind sa sutar una ca aceasta, arunc toata raspunderea asupra lui, care neindoielnic are partea lui de vina, ~i-1 intati~ez ca pe un detaimator al poruncilor lui Hristos, iar pe mine insumi nu rna invinuiesc de nerabdare. Se intelege ca atat eel care rn-a lovit trebuie sa fie judecat, cat ~i eu, care n-am avut destula rabdare, trebuie sa rna pocaiesc ~i sa iau asupra-mi vina de a fi clilcat porunca rabdarii. De aceea ~i Bogoslovul spunea: ,Daca zicem ca pacat nu avem, ne amagim pe noi in~ine ~i adevarul nu este intru noi". Iar daca vrem, o, prietene, ca adevarul sa se sala~luiasca intru noi, atunci sa fugim de apucatura de a ne dezvinovati ~i sa ne insu~im gre~elile, ~i atunci adevarul se va arata pe fata, de la sine sau prin u~ile pocaintei. Descoperirea de la sine a adevarului sta in voia Dornnului, iar aflarea lui pe calea pocaintei atarna de slabele noastre puteri omene~ti. Din acestea, dar, se poate vedea ca lupta noastra n_u este fmpotriva trupului # a sangelui, ci asupra duhurilor fntunericului, a fncepatoriilor # a stapaniilor de sub cer! (Efeseni 6, 12). Vina dar la noi, vino grabnic, prietene, precum ni te-ai tagaduit, ca sa ne fii impreuna-nevoitor ~i impreuna-luptator impotriva duhurilor rautatii de sub cer, cu care nu se poate duce lupta, chiar de s-ar cobori raiul pe pamant, decat in chipul acesta. Bunaoara sa ne suim amandoi intr-o luntre ~i sa pornim cu ea, ca ~i cum am avea o trebuinta oarecare, in sus pe apa Niprului pana la Kiev. Cata vreme vom impinge cu lopetile, luntrea noastra va inainta in susul apei, iar daca incetam vaslitul, atunci tara sa ne mai ostenim noi, apa de la sine ne va duce la vale pana la Oceacov sau pana la Kinburn. Aceasta o spun ca sa intelegi ca toate sui~urile duhovnice~ti se ca~tiga cu anevoie ~i cu sudoare multa. Cata vreme omul se nevoie~te ~i vegheaza, el urea, ca ~i luntrea in susul apei. Iar cand vrea sa se mai odihneasca ~i inceteaza truda, el indata coboara la vale, ca ~i luntrea manata de apele Niprului pana in Crimeea, caci, slabindu-ne puterile, patimile ~i ispitele lucreaza atunci in voie. Aceasta este calea cea ingusta, care duce la mantuire, ~i calea cea larga, care duce la pierzanie, cum zice Domnul. Cel ce rabda necazul ~i supararea, savar~e~te in sufletul sau mare nevointa ~i truda, ca ~i eel care vasle~te luntrea impotriva cursului apei. Pe cand omul care se manie ~i tine minte raul ~i mai ales daca ~i cauta sa se dezvinovateasca, acela i~i slabe~te ~i i~i seaca puterile suflete~ti, incat ispitele patrund in sufletul lui tara nici o greutate ~i-i due

276

PATERICUL

ROMANESC

mintea spre tot felul de pUiceri ~i patimi, precum ~i apa duce luntrea spre Oceacov ~i Crimeea. A~a se intampUi cu oricine se lasa cuprins de poftele ~i desratarile trupe~ti ~i de patimi. De aceea zice apostolul ca trupul se lupta asupra duhului, iar duhul asupra trupului. Cu alte cuvinte, daca trupul nostru lasa vaslele ~i vrea sa adoarma in luntre, atunci apa de la sine il duce, impreuna cu luntrea, la vale spre tinutul tatarilor, pe cand duhul sau cugetul curat indeamna ~i sile~te trupul sa vasleasca ~i sa impinga din rasputeri luntrea la deal impotriva apei, pana la Kiev. Urmand aceasta pilda, vino la noi, o, prietene ~i prea iubite fiule, ~i te urea cu noi in luntre sau mai bine zis in corabia noastra ~i, luand in maini lopetile, vasle~te impreuna cu noi, ca sa manam corabia in susul apei ~i sa nu o scapam la vale, spre lucrarea poftelor ~i a patimilor. lar daca din pricina slabiciunii noastre nu vom putea neintrerupt, zi ~i noapte, sa inaintam cu corabia, atunci macar sa nu o lasam dusa de apa la vale ~i sa o tinem pe loc cu ajutorul ancorei, adica cu impotrivirea noastra fata de lucrarea patimilor. In acest chip odihnindu-ne putin, iara~i vom lua lopetile ~i vom mana corabia la deal, adica luptand impotriva poftelor ~i inclinarilor noastre rele. Tine-te dar, o, prietene, de ragactuinta data la plecarea ta, ca de nu vei putea afla, la vreun schit sau pe langa parintele Paisie, viata pe care o dore~ti, apoi - cu cuvintele tale ai spus: ,atunci imi voi smeri gandurile mele ~i rna voi intoarce inapoi". Scumpul meu fiu duhovnicesc, ieroschimonah Kir Alexie! Pana cand vei fi purtat de gandurile tale, ca un al doilea Moise, leganat de valurile apelor, in co~ul sau de trestie? Porne~te-te la drum ~i drumul te va aduce la bratele maicii tale, care te-a nascut duhovnice~te, precum ~i pe acel prune 1-a adus fiica faraonului, maicii sale ca sa-l creasdi. Fii sanatos in Domnul ~i te roaga pentru mine pacatosul". VASILE, staretul de la Poiana Marului, 1766.

CUVIOSUL RAFAIL CALIGRAFUL Manastirea Horezu (secolul XVIII) 23
Monahul Rafail Caligraful este numarat printre cei mai vestiti scriitori de opere patristice din Tara Romaneasca, al secolului XVIII. Era fiul preotului Dumitru din satul Stance~ti-Prahova, numit din botez Radu. Deprinzand din
23

G. ~trempel, Copi~ti de manuscrise romane~ti, Bucure~ti, 1959, p. 196-201

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV II- X V II I

277

capiUirie frica de Dumnezeu ~i lucrarea faptelar bune ~i dimanand arfan de parinti, a fast diliiuzit de Hristas in ab~tea Manastirii Harezu, la varsta de numai 10 ani. .Si era iubit de egumen ~i de tati parintii pentru curatia ~i sfinJenia vietii sale. Caci era strain, ascultatar ~i eel mai mic din fratii mfmastirii. Egumenul Dianisie 1-a incredintat celar mai buni dascali din ab~te, de la care a invatat, in putina vreme, limbile greaca ~i slavana precum ~i frumaasa scriere. La varsta de 14 ani, tanarul asta~ al lui Hristas capia deja cu multa indemanare carti de invatatura duhavniceasca, pe paginile carara adauga de abicei aceasta insemnare: ,S-au scris de mult pacatasul rabul lui Dumnezeu Radul Capilul, sin(fiul) rapasatului rabul lui Dumnezeu papa Dumitru at (de la) SHince~ti sud Praa(h)uva, in sfftnta Manastire Hurezi. .. ". in anul 17 54, la 2 aprilie, in sambata Pa~tilar, precum singur scrie, Radu ,capilul" s-a calugarit cu numele de ,Rafail manahul", ramfmand taaHi viata simplu clHugar in ab~tea Manastirii Harezu, avand a singura ascultare: cantarea la strana ~i capierea de scrieri ale Sfintilar Parinti. Timp de peste 30 de ani, Cuviasul manah Rafail a capiat zeci de carti patristice ~i de slujba pentru manastiri ~i biserici. Dintre acestea se mai pastreaza astazi 15 manuscrise. Acest manah iubitar de multa asteneala a trait un an de· zile ~i in ab~tea Cuviasului Paisie, la Manastirea Dragamirna, dupa cum singur scrie. Apai, revenind la metanie ~i cantinuandu-~i stanta ascultare inca 20 de ani, s-a mutat la cere~tile laca~uri spre sfar~itul secalului XVIII, adaugandu-se in ceata cu via~ilar parinti.

SFANTUL SOFRONIE MARTURISITORUL Manastirea Cioara- Sebe~ (secolul XVIII) 24
Sfantul Safranie era de lac din satul Ciaara-Sebe~, judetul Alba. Fiind de mic faarte iubitar de Dumnezeu, a primit schima manahala la una din sihastriile Tarii Ramane~ti, ajungand vestit sihastru ~i implinitar al Evangheliei lui Hristas. in anul 1756, intarcandu-se in satul natal, a intemeiat a mica sihastrie in padurile din imprejurimi, cunascuta cu numele de ,Schitul Ciaara", adunand acala ~i cativa ucenici. Apai, vazand asuprirea ~i nedreptatea la care erau
24

Pr. prof. T. Bodogae, Cuviosul Sofronie de la Cioara, in SfinJi romiini ... , op. cit., p. 458

278

PATERICUL

ROMANESC

supu~i romfmii arde1eni ortodoqi ~i arzand de ravna pentru Hristos, a umb1at ani de zile prin sate1e din Ardeal, indemnand · pe credincio~i sa pazeasca cu sfintenie credinta ortodoxa. Pentru aceasta, 1a porunca craiului Ardealului, a fost aruncat in temnita ~i batut cumplit pentru ravna ~i indrazneala lui. Fiind scos din inchisoare, a inceput iara~i a marturisi dreapta credinta in satele din Muntii Apuseni. Apoi a fost din nou intemnitat ~i chinuit pentru Hristos. Dar, cu rugaciunile credincio~ilor fiind eliberat, la 14 februarie, 1761, a adunat un ,mare sobor" in ora~ul Alba Iulia, cerand egalitate in drepturi poporului roman ~i episcop ortodox pentru credincio~ii din Ardeal. In acela~i an, vazandu-~i dorinta implinita, s-a retras la Manastirea Curtea de Arge~, unde, mai traind putin, s-a savar~it cu pace, dandu-~i sufletul in mainile lui Hristos. Biserica Ortodoxa Romana 1-a canonizat in anul 1955, numarandu-1 in ceata sfinti1or marturisitori ~i se face pomenirea lui 1a 21 octombrie. Sfinte Preacuvioase Parinte Sofronie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

MITROPOLITUL IACOB PUTNEANUL al Moldovei §i Sucevei (1719-1778) 25
a. Viata Venerabilu1 mitropolit Iacob Putneanul a fost eel mai distins ieram ~i pastor sufletesc al Moldovei din secolul XVIII. S-a nascut la Rlidauti in anul 1719, din parinti binecredincio~i care i-au dat o cre~tere a1easa. In anu1 1731 a intrat in nevointa monaha1a la Manastirea Putna, unde i~i tunde perii capu1ui ~i invata carte. In anul 1736 este hirotonit ieromonah, iar in anu1 1744 ajunge egumen a1 Putnei. Intre anii 1745-1750 este episcop de Rlidauti, iar intre anii 1750-1760 pastore~te Biserica Moldovei. Apoi, retragandu-se din scaun la Manastirea Putna, mai traie~te 18 ani ~i moare in primavara anului 1778. b. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. Acest ierarh iubitor de Dumnezeu a fost ales din copilarie sa slujeasca Biserica lui Hristos. La varsta de numai 12 ani a primit tunderea monahala in
lstoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. I colectiv, Bucure~ti, p. 263-265; Teoctist, Mitropolitul Moldovei ~i Sucevei, Mitropolitul Jacob Putneanul, Manastirea Neamt, 1978
25

S F I N TI

~

I CUVI0

~

I D I N S E C 0 L E L E XV I I - XV II I

279

:\lanastirea Putna ~i a deprins repede osteneala faptelor bune de Ia arhimandritul Antonie, parintele sau sufletesc, !neat toti se foloseau de intelepciunea ~i biandetea lui. 2. Cuno~tinta cartii ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a invatat tanarul Iacob in ~coala duhovniceasca a Manastirii Putna. Aici a deprins mai intai limbile greaca ~i slavona, apoi talcuirea Vechiului ~i Noului Testament, dogmele ~i canoanele Bisericii Ortodoxe, muzica psaltica, tipicul ~i invataturile cele mai alese ale Sfintilor Parinti. in putina vreme a savar~it bine ~coala manastirii, !neat pe toti ii intrecea. 3. Ajungand preot, duhovnic ~i egumen in ob~tea Manastirii Putna, bunul pastor de suflete a crescut multi fii duhovnice~ti, atilt mireni, cat ~i cillugari. Cici era bland ~i adanc in cuvant, incat se racuse vestit in nordul Moldovei ~i multi 11 aveau de parinte sufletesc. 4. Egumenul Iacob a marit numarul parintilor din ob~te, a dezvoltat mult ~coala Manastirii Putna, aducfmd elevi ~i dascali din cei mai buni, a format ale~i duhovnici ~i preoti de mir, caligrafi ~i dascali de greaca ~i slavona, a rradus carti de cult pe limba ~i intelesul poporului ~i a innoit randuiala manastirii. in timpul sau, ob~tea ~i §coala duhovniceasca de la Putna erau vestite pana dincolo de hotarele Moldovei. Aici veneau sa invete carte calugari ~i tineri, nu numai din partea locului, ci ~i din Maramure~, din partile ~asaudului, din Galitia ~i chiar din Grecia. 5. Pentru o nevointa ca aceasta, arhimandritul Iacob s-a invrednicit de cinstea arhieriei, ajungand episcop de Radauti ~i pastor iscusit al turmei lui Hristos. in putinii ani cat a fost episcop a pus randuiala duhovniceasca in toate manastirile din eparhia sa, a ales egumeni cuvio~i ~i a intarit ~colile biserice~ti din lavre, iar pe preotii de mir ii trimitea sa invete mai intili carte in manastiri ~i apoi ii hirotonea. · 6. Ca mitropolit ~i parinte al Moldovei, mitropolitul Iacob s-a dovedit de :a inceput barbat intelept, pastor foarte milostiv ~i iubitor de turma, slujitor ?lin de ravna, dascal invatat, ierarh adevarat, daruit cu mult curaj, gata sa-~i dea ~i viata pentru mantuirea ~i alinarea poporului sau. Pe drept cuvant se ;>oate spune ca de multa vreme nu mai avusese Tara Moldovei un asemenea ;>astor. 7. Cel dintai lucru pe care 1-a racut mitropolitul Iacob a fost tiparirea in limba romaneasdi a cartilor de cult, de invatatura duhovniceasca ~i de ~:.nninare a copiilor ne~tiutori de carte. Timp de 10, ani cat a pastorit Biserica :\foldovei, a tractus ~i tiparit in tipografia de Ia Ia~i peste 15 carti de cult ~i de :nvatatura in limba romana.

Avfmd .pentru dragostea lui Hristos. fiind intotdeauna gata sa se jertfeasca . 11. atat pentru mantuirea ~i luminarea poporului. de asemenea.Bucvar" (abecedar) ce cuprindea rugaciunile.a randuit pastorul eel bun al Moldovei sa invete carte toti tinerii candidati la preotie. In aceasta ~coala . sa aveti purtare de grija pentru invatatura copiilor vo~tri. pe tarani in fata domnului de darile grele care li se impuneau. cuno~tintele religioase ~i indemnau pe credincio~i sa-~i dea copiii la ~coaHL 10. Si precum soarele incalze~te ~i cre~te toate cele ce odrasle~te pamantul.Cade-se voua.280 PATERICUL ROMANESC 8.adevarata academie teologica . Ia~i. A aparat. Zicea iara~i: . a randuit dascali ~i preoti ale~i care invatau pe copii scrisul. 13. a inmultit numarul bolnitelor prin manastiri ~i ora~e ~i a intemeiat eel dintai spital public in chiliile Manastirii Sfantului Spiridon din Ja~i. cititul. pentru binele Bisericii. pentru folosul cre~tinilor ~i pentru cinstea lor". poruncile ~i tainele Bisericii. Caci hirotonea numai pe cei ce aveau atestat de ~coala de la egumenii manastirilor ~i care duceau o viata cu totul morala. pe langa tiparirea de dirti in limba neamului. (tot) a~a ~i invatatura (cartii) da pricepere omului spre toata cuno~tinta. dreptmaritorilor cre~tini ~i cei ce aveti nume parintesc peste copiii cei mici. Pentru credincio~ii de la sate. ca sa nu se lipseasca de hrana cea sufleteasca prin povatuirea cea buna. Astfel. Spunea. venerabilul mitropolit s-a ingrijit. intemeind ~coli in chiliile bisericilor de la sate ~i ora~e. Iar pentru copiii iubitori de carte. fila 1 v. 1755. zicand: . 9. cat ~i pentru alinarea suferintelor pamante~ti. randuind dascali din monahii cei mai luminati. Pe parinti ii indemna sa-~i creasca copiii in frica de Dumnezeu.mare iubire de cultura teologhiceasca". mitropolitul Jacob: 26 Prefatli Ia Bucvar. mitropolitul Jacob a tiparit alese carti de rugaciuni ~i de invatatura cre~tina. Ca un adevarat pastor al turmei lui Hristos. marele pastor a tiparit eel dintai . care se imparteau gratuit de catre preoti ~i egumeni. iara~i. iar eel neinvatat este asemenea copacului celui uscat.Invatatura (cartii) este asemenea cu florile cele mirositoare. . mitropolitul Jacob Putneanul a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca de la Manastirea Putna. De asemenea. care sunteti datori sa-i invatati pe dan~ii 26 • 12. care cu mirosul invataturii tamaduiesc toate ranile cele trupe~ti.

ca sa nu va leneviti pentru mantuirea voastra ~i a tuturor sufletelor' ci sa lucrati far a de lene ~i cu toata osardia la via cea de taina. Putina este tanguirea pe pamant. 14.talantul eel bisericesc. a mitropolitului Iacob Putneanul. pe toti. pentru ca sa va slaveasca in veci. ~i acestea sunt neincetata rugaciune pentru mantuirea ~i iertarea sufletelor celor cuvantatoare. Adica sa adapati cu cele preadulci ~i adapatoare ape ale vredniciei preote~ti turma cea cuvantatoare. dar odihna este nesfar~ita. Pomeniti pe cei raposati parinti ~i frati ai no~tri in toata vremea. dar ca~tigul este nenumarat. smeriti-va intru Domnul. 60: . la venirea cea de a doua. to ate sunt intru dansul mincinoase ~i schimbatoare. ca sa ca~tigati dimpreuna cu dan~ii cununa ~i slava celor fericiti. i~i pierde fericirea sa ~i se pagube~te pe sine. nr.Dumnezeu ne-a zidit pe noi ca sa ne bucuram de Dansul. Iar pe cuvio~ii parinti din Manastirea Putna ii sfatuia. numai intru Domnul 27 Din . care va Iasati copiii vo~tri nepedepsiti (la carte). 17. ca sa va pomeneasca ~i pe voi Domnul.XV II I 281 . 9 . de vreme ce to ate sunt intru dansul nestaHitoare ~i ratarnice. zicand: . 15. de voie~ti a te mangaia. Putina este truda. veti avea nadejde a va bucura ~i a va veseli de fiii vo~tri ca de ni~te inteleptiti de Dunmezeu ~i ei va vor pomeni pe voe7 .Cu cea parinteasca umilinta va indenmam ca sa lucrati cu toati1 silinta ~i neincetata grija cele ce vi s-au dat voua .ri !ipsa invataturii. Pentru aceasta va indenm ca sa va de~teptati inimile voastre la bunatatile cele suflete~ti. Ci. care curg din sfanta invatatura. Zicea. inv. iar veselia nesfar~ita28 • 16. cata stridiciune ~i paguba pricinuie~te feciorilor vo~t. Apoi adauga ~i aceasta: . Ia~i. Alta data invata. ca eel ce-~i inchide ochii sai sa nu vada lumina ~i se impiedica· ~i pierde calea ~i i~i ca~tiga lui pierzare. Urmand poruncii ~i invataturii noastre. 1755. Iar care nu va socoti ca este tacut pentru Dumnezeu.Nu te bucura de nimic intru acest veac al plangerii ~i treditor. pastorul eel bun: . care se savar~e~te prin pomenirea la cea rara de sange aducatoare jertra.Adunarea de multe invataturi". zicand: . Lasati. de~ertaciunile lume~ti ~i robiti inima voastra la bunatatile cele nespuse ale imparatiei cere~ti. Mica este osteneala. 28 Din Pomelnicul Manastirii Putna. cap. parintilor. fratii mei cei iubiti. ~i sa va dati copiii la invatatura ca ni~te desavar~iti parinti ~i purtatori de grija pentru cele de folos feciorilor vo~tri.Pentru ca sa-~i dea fie~tecare om feciorii lui la carte".Vedeti. iara~i.S F I N TI ~ I C UVI0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV II.Rogu-va cu umilinta pe voi.

a imbdicat marea schima. Pr. CUVIOSUL VARTOLOMEU MAZAREANUL Manastirea Putna (1710-1780) Cuviosul arhimandrit Vartolomeu Mazareanul . a fost calugar la Mfmastirea Putna. cu numele de Eftimie. cu cateva zile inainte de ob~tescul sfar~it. 20. sanatate ~i viata. Bucure~ti 1905. p. ajunge tot aici ieromonah cu numele de Ghenadie. Arhiva ~i Pomelnicul ctitoricesc al Maniistirii Putna 29 . marele ierarh.M.282 PATERICUL ROMANESC te mangaie. Arhim. Astfel. iar bucuria Domnului ramfme in veci. Uiudat. Te folosqte.Bucura-te intru Domnul ~i (ii) da Lui multumita. nr. anume Ioanichie. I.gandu-se la Manastirea Putna. Apoi adauga ~i aceasta: . nascut intr-o familie care a odraslit alese figuri de preoti §i dilugari. in rev. Apoi. Se tragea din ora~ul Campulung-Moldovenesc. te apara. imbraca ~i Prof. numai focul jurl:imantului sa nu-l iau in cap ~i in suflet ~i socotiti ca suntem musafiri ai acestei lumi ~i in cealalta lume avem a trai ~i a raspunde de toate faptele noastre. D. te intelepte~te ~i te lumineaza spre tot lucrul bun. 19. XLII (1966). despre Vartolomeu Mllzareanul. . di toate pentru tine le-au a~ezat drepte ~i milostive ~i neincetat poarta grija pentru sufletul tau. tatal sau. sora sa. Idem.M. fiind silit de domnul tarii sa aprobe marirea darilor pentru popor ~i nevoind. Maniistirea $i comuna Putna. a mai trait inca 18 ani in smerenie ~i in aleasa nevointa. mo~ul sau. 78. s-a retras din scaun. In acest timp a racut multe danii ~i innoiri la manastire.a fost o mare personalitate duhovniceasca a monahismului romanesc" ~i eel mai prolific scriitor bisericesc din secolul XVIIJ2 9 . numai intru Domnul te bucudi. 543-549. Retdi. 1911. calugarindu-~i parintii. ~i astfel ~i-a dat sufletul cu pace in bratele Mantuitorului Hristos. a dezvoltat mult ~coala duhovniceasca ~i a crescut numero~i ucenici. Toate le lucreaza pentru tine drepte ~i milostive. dandu-ti tarie. zicand: . la indemnul fiului. Dupa zece ani de duhovniceasca pastorie a Bisericii Moldovei. Vartolomeu Mazareanul. 18. Bucure~ti. te acopera ~i intare~te sufletul tau.". ca bucuria trupeasca degraba piere.lata ca m-am lepadat ~i de mitropolie ~i de cinste ~i de toate ale acestei lumi. Dimitrie Nan. Elena. de voie~ti ate bucura.

rabdarea.cea mica". urrneaza ~coala de la Putna ~i devin preoti de parohie. pe care o povaJuie~te cu multa pricepere pana in anul 1763. a~a-numita . El rnare~te numarul calugarilor ~i al duhovnicilor. impodobe~te biserica voievodala cu ~atapeteasma ~i icoane noi ~i da o noua amploare Sihastriei de pe valea Putnei. caci era unul din cei mai invaJati calugari ai timpului sau ~i un cuvios povatuitor de suflete. ierarhi §i dregatori de tara i1 aveau de sfetnic ~i Juhovnic. in putin tirnp a devenit un ales povaJuitor de suflete ~i dascal preainvatat in ~coala de la Putna. Intre anii 1774-1776 ~erceteaza ~colile manastire~ti de la MoldoviJa. cat ~i pentru preotie la sate. psaltichia. Adica un fel de parinte duhovnicesc §i supraveghetor al invatamantului bisericesc ~i manastiresc. intors din nou la Manastirea Putna. Manastirea Putna de~teapta multe suflete pe calea mantuirii ~i creeaza o atmosfera de innoire duhovniceasca in Moldova de Nord. episcope§ti ~i manastire§ti" din Moldova. care exista in manastire. . atat dogmele credintei ortodoxe. Acum. un fel de academie teologica romaneasca. biserica ~i citirea cartilor sfinte. atat pentru calugarie. Teodor ~i Nicolae. randuind bine slujbele bisericii. Aici devine ucenic ~i invatacel al ierornonahului Antonie. Cuno~tea din farnilie lirnba slavona ~i iubea rnult lini~tea. fiind hirotonit preN.indrepHitor al ~coalelor domne~ti. srnerenia. viata duhovniceasca din Putna capata un nou avant.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 283 ea schirna rnonahaUi. _\stfel. pe lfmga vechea ~coala zisa . Ierornonahul Antonie i-a fost na~ de calugarie rnonahului Yartolorneu.cea mica". _\cesta i1 invata buna nevoinJa duhovniceasca. imbogaJe~te biblioteca cu manuscrise de valoare. cat ~i nevointa vieJii monahale. intemeiaza. In anul 1757 face un scurt pelerinaj la manastirile din Rusia ~i devine mernbru onorific al Acaderniei Teologice din Kiev. arhimandritul Vartolorneu este numit . Humor. scrie ~i traduce numeroase carti biserice~ti. Nearnt ~i ~itropolia din Ia~i. Intre anii 1740-1757. In anul 1750. ~coala cea mare". Tanarul Vasile a fost chernat de Hristos din copilarie la nevoinJa duhovniceasca. tunzandu-1 de tanar in schirna rnonahala. Apoi. Protosinghelul Vartolorneu ajunge egurnen. care forrneaza ternelia rnantuirii. un vestit dascal ~i povatuitor de suflete. pregatind sute de tineri. Jar adancul teologiei ~i invaJatura Sfintilor Parinti le deprinde in ~coala . rara egal la acea vreme in Moldova. el a fost sufletul acestei ~coli. in ob~tea Manastirii Putna. arhimandrit ~i parinte duhovnicesc al Manastirii Putna. Nu ?U!ini duhovnici. rugaciunea ~i ascultarea. iar fratii sai. In acest timp.. Aici invatau numero~i tineri. Apoi. egumeni. retorica ~i o limba straina. Voronet. sub egumenia sa.

I . 1490 etc. ziua ~i noaptea. iar in anul 1728 este hirotonit preot ~i tuns schimonah. implinind cu frica de Dumnezeu aceasta ascultare. vin. a adormit cu nadejdea invierii in anul 1780 ~i a fost inmormantat la manastirea de metanie. acest neobosit sihastru a fost iconom al Sihastriei Putnei. Ca neavand schitul nici un fel de avere. imbracaminte. ravnind o viata duhovniceasca mai inalta. prin mainile Cuviosului Sila. A~a s-a nevoit ~i s-a jertfit pentru folosul ~i mantuirea multora Cuviosul ~i neobositul arhimandrit Vartolomeu de la Putna. invi'ifatura dulce sau Livada fnjlorita. Apoi. atat cu slujba bisericii §i cu implinirea randuielii sihastre~ti. cat §i cu aprovizionarea schitului cu hrana ~i cele de nevoie. Taranii de Ia camp trimiteau alimente. Condica sfintei Manastiri Humor (1776). Condica sfintei Manastiri Voroneful (1775).284 PATERICUL ROMANESC Arhimandritul Vartolomeu Mazareanul a fost ~i un neintrecut scriitor ~i traducator de carti patristice ~i biserice~ti. Apoi. adica scurte cuvinte retorice ~i morale (1755) ~i altele. schimonahul Sila se ostenea mult. Condica Manastirii Precista din Roman. in anul 1770. CUVIOSUL SILA IEROSCHIMONAHUL Egumen al Schitului Sihastria Putnei (t1781) Ieroschimonahul Sila a fost eel mai renumit egumen al Sihastriei Putnei. Era originar din judetul Boto~ani. la Manastirea Solca. iar smeritii siha~tri din munte se rugau pentru ei ~i pentru tara. a fost calauzit de Duhul Sfant sa mearga la Schitul Sihastria Putnei. Timp de 30 de ani. se intretinea numai din mila credincio~ilor. in anul 1712. ceara ~i untdelemn pentru biserica. dupa Sfantul Dimitrie al Rostovului. mai traind putin. Condica Manastirii Sfantul /lie de Langa Suceava. Uricul lui !jtefan eel Mare din 16 martie. Dupa mai multi ani de ascultare ~i nevointa. Apoftegmata. Ca ucenic al egumenului Dosoftei. numeroase vieti de sfinti. invafaturile Cuvio~ilor Dorotei # Efrem Sirul. Letopiseful Moldovei (1769). Jar dintre cartile compuse de el. amintim: Letopiseful de la zidirea lumii (un fel de Hronograf). Dintre traduceri se amintesc: Scara Sfantului loan Scararul. tanarul osta~ al lui Hristos prime~te tunderea in calugarie. tradusa in anul 1766 la cererea ieromonahului Varlaam de la Mfmastirea Bisericani. Primii ani de ucenicie i-a tacut la Schitul Ora~ani din apropiere.

cit. Atunci batrftnul egumen a racut o plangere catre imparat. El a innoit in intregime acest schit. ci~mea de apa. Arhiva ~i Pomelnicul schitului Sihilstria Putnei 30 . cu icoane ~i cu toate . a ajuns in 1747 egumen al Manastirii Putna. iar . In anul 1776.Scara Sfantului loan din Sinai". in anul 1781. pivnite. Din Bucovina vremurilor grele . Bucure~ti. precum ~i o lucrare originala intitulaHi . Egumenul Sila a innoit viata duhovniceasca in Sihastria Putnei. Egumenul Sila.Buna-Vestire" a fost sfintita de mitropolitul Moldovei. Un alt sihastru a scris . 1905. Pe toti ii povatuia cu inielepciune pe calea mantuirii. a copiat din nou Pomelnicul Manastirii Putna.. dupa ocuparea Moldovei de Nord de clitre austrieci. in anul 1756. Unii dintre ei erau lucratori ai rugaciunii lui Hristos. 1770. Jacob Putneanul. in anul 1783. 1926. iar altii. ieromonahul Dosoftei Herescu. la 1 martie.Cei din urma siha~tri ai Bucovinei. trapeza. moa~tele Sfantului Mucenic loan eel Nou. Simion Reli.podoabele ~i rrebuintele ce i se cuvin casei lui Dumnezeu". care se nevoia in aceasta sihastrie. zidind din piatra o biserica noua. Pr. nici descurajfmdu-i. noua biserica cu hramul . Dintre ace~tia se aminte~te ieroschimonahul Natan.Calugaria" (1770). a impodobit biserica cu catapeteasma. egumeni ~i arhierei.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 285 Raposand egumenul Dosoftei in anul 1753. Pentru toate acestea. nici in nepasarea sufleteasca Iasandu-i. duhovnicul de la Pa~cani". Pr. iar el ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. Cenlliuti. In anul 1758. Sihastria Putnei era supusa la bir ~i nu mai avea voie sa aduca ajutoare din Jara. De asemenea. eel ce a reu~it sa aduca din Polonia la Suceava. Cuviosul Sila a pus egumen in locul sau pe ieroschimonahul Natan. Unul din ucenicii sai. ::p. inmultind numarul smeritilor siha~tri ~i desavar~ind intre toti legatura nemuritoare a dragostei.smeritul intre ieromonahi Natanail Dreteanul. Miinastirea ~i comuna Putna. harnici caligrafi ~i scriitori de carti. iar intre anii 1750-1789 a fost episcop de Radauti ~i mitropolit al Bucovinei. Cuviosul Sila era ~i un vestit duhovnic cautat de multi credincio~i de prin sate. Cuviosul Sila a fost ales parinte duhovnicesc al Sihastriei Putnei. fiind amenintata cu pustiirea. care a scris cu binecuvantarea egumenului .Pomelnicul critorilor sfintei Sihastrii a Putnei" (1768). livada de meri ~i zid de jur-imprejur. Dimitrie Nan. siha~tri. in locul bisericutei de lemn. cerand scutire de dari ~i aparand vechile drepturi ale schitului. ieroschimonahul Sila este considerat un mare ctitor al Sihastriei Putnee0 • Dupa 70 de ani de nevointa duhovniceasca in Schitul Sihastria Putnei. chilii. precum ~i de monahi.

in jurul anului 17 49. nu a putut reinnoi mai mult aceasta sihastrie. in chip minunat. Inainte de a intra in nevointa monahala. retragandu-se la lini~te in codrii din jurul Schitului Sihastria Voronei. la desfiintarea aproape in intregime a manastirilor §i schiturilor din partea de nord a Moldovei. sfintele slujbe de zi §i de noapte se savar§eau regulat §i necontenit. aceasta sihastrie t§i traia la sfar§itul secolului al XVIII-lea ultimii ani. §i-a dat sufletul in. Cuviosul Natan. . Ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Austro-Ungar a dus.mainile Domnului. Sfintele sale moa~te. dupa trei ani de egumenie. insa. 1781. din 10 martie. Cuviosul Natan. schimonahul Avramie. De aceea.286 PATERICUL ROMANESC IEROSCHIMONAHUL NATAN Schitul Sihastria Putnei (t1783) Dupa retragerea Cuviosului Sila din egumenia Schitului Sihastria Putnei. sunt impodobite de buna mireasma duhovniceasca. Mica ob§te a Schitului Sihastria Putnei era fermata din cativa calugari batrani. Lipsita de personal §i de cele necesare vietii. duhovnicul Paisie. Printre acestea se numara §i Schitul Sihastria Putnei. ucenicul sau. 1783. ieromonahul Silvestru §i monahii Arsenie §i Teo fan. La inceput s-a nevoit in Schitul Poi ana Voronei. a fost guvernator al unei provincii din Rusia. ieroschimonahul Natan. in putina vreme. la 26 decembrie. egumen. descoperite recent. a ajuns sihastru desavar~it ~i s-a odihnit cu pace in vara anului 1789. Fiind batrfm ~i bolnav. poarta o cruce. CUVIOSUL ONUFRIE PUSTNICUL Schitul Sihastria Voronei (t1789) a. iar capul sau. ca semn al sfinteniei ~i binecuvantarii. fiind de o masura §i de o varsta cu dansul. Apoi. §i a fost inmormantat lfmga altarul bisericii. a luat conducerea acestei sihastrii. Viata Acest mare sihastru era impreuna nevoitor §i sfetnic al staretului Paisie de la Neamt. §i anume: ieroschimonahul Natan. care a urmat la egumenia schitului dupa Cuviosul Sila.

avea mare bucurie ~i mangaiere duhovni. Din aceasta pricina. moa~tele . Astfel. mergand la vanatoare in padurile Voronei. in anul 1764. Iar din anul 1856. 2. in anul 1846 i s-au scos din mormant moa~tele ~i s-au a~ezat cu . pe care in purina vreme o deprinsese in chip desavar~it. unde s-a nevoit.S F I N TI SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E X V II .:. iar noaptea atipea pe scaun pana la doua sau trei ore.::. 3.X V II I 287 b. mai mult de 25 de ani. ajungand racator de minuni ~i inainte·. un boier din sfatul . s-a nevoit singur in ne~tiute osteneli duhovnice~ti timp de 25 de ani. In ob~tea schitului din Poiana Voronei nu era in acea vreme un lucrator al rugaciunii lui Esus mai iscusit ca smeritul schimonah Onufrie. indata s-a ·. Iar nevointa lui ~ra desavar~ita ascultare. cu harul lui Hristos. Si atfn de mult a crescut in viata duhovniceasca. Despre acestea se xriu urmatoarele pe sicria~ul in care se pastreaza: ~odrii . savar~ind calatoria acestei vieti ~i cunoscand dinainte ceasul :nutarii sale. 4. racandu-~i chilie din lemn ~i pamant. Insa despre toate acestea nu vorbea niciodata nimanui. bland ~i cuno~tea mai mult decat toti ispitele vrajma~ului.irii. ::mmele lui se facuse cunoscut peste tot ~i insu~i staretul Paisie il cerceta din :imp in timp.indecat de boala. incat toti se foloseau de trairea :ui ~i ii cereau sa se roage pentru ei. a ajuns pana la chilia marelui sihastru Onufrie.:::1ste in altarul bisericii din Manastirea Vorona. care avea o fiica bolnava de epilepsie. a luat cateva mere cazute jos pe ~ormantul cuviosului.. ~i-a dat fericitul sau suflet in bratele lui Hristos ~i a fost ::liilormantat alaturi de chilie. Invrednicindu-se de darul preotiei. 5. Cuviosul Onufrie. fiindu-i sete.:elor sfinte ~i duhovnic al multor siha~tri din padurile Voronei. auzind de marii siha~tri moldoveni din Poiana ~i Voronei ~i fiind chemat de Hristos. Cuviosul Onufrie era slujitor ales al . Si era intelept :n cuvant. se :aceau sanato~i. care veneau Ia mormantul lui.·.:easca. 6. dupa voia lui Dumnezeu. Cea mai aleasa fapta buna a Cuviosului Onufrie era neincetata ~gaciune. a intrat in ob~tea acestui schit. Fapte §i cuvinte de invatatura 1. Apoi. Deci. Fiind incredintat prin oarecare semne dumnezeie~ti.:.: au fost a~ezate in altarul bisericii din Sihastria Voronei. Din acestea mancand acasa copila bolnava. Asemenea ~i alti bolnavi. in tacere ~i neincetata rugaciune. azator. pentru cuvant de folos. Mancare primea dupa apusul soarelui. --\colo. Odata. Cu\"iosul Onufrie s-a retras Ia pustie in codrii seculari ai Sihastriei Voronei. in livada sub un mar. pe un sfant pe pustnicul Onufrie.. Auzindu-se pana la mitropolit ~i la domnul tarii despre Cuviosul Onufrie. Dobandise inca ~i darul !acrimilor ~i. credincio~ii din partea locului il cinsteau .

~i aceste oase de atunci stau neingropate pana acum" 31 • 7. Onufrie. in fundul mo~iei. 1846. Dar inteleptul episcop Dosoftei. voind sa arate moa~tele Cuviosului Onufrie ~i. domnitorul tarii. Deci.288 PATERICUL ROMANESC . Jstoricul Mtmastirii Vorona. se gase~te o sihastrie de o suma de bani insemnata. In vremea egumeniei parintelui Rafail. 24-25 . ~i. eparhie pe care o pastore~te cu multa frica de Dumnezeu ~i intelepciune. apucandu-le rara evlavie. din care eel mai insemnat s-a aflat parintele nostru. iar la 13 noiembrie. un ierodiacon a adus mai multi credincio~i sa se inchine la Schitul Sihastria Voronei. ca nu era niciodata voia cuviosului sa fie laudat ~i vazut de oameni. iar la 4 iulie. De atunci. mai 9. AI. In anul 1781 §i-a mutat scaunul la Cernauti. pe mo~ia acestei manastiri. ~i aceasta nu ne este cunoscut cum s-au inteles sfintia sa Rafael staretul cu domnitorul din pricina dezgroparii oaselor Cuviosului Onufrie. indata s-a spart sicriul ~i au cazut jos in altar. 1750. la cap am aflat o lespegioara de piatra. ieromonahul Dosoftei este numit egumen al Manastirii Putna. In zilele noastre. p. EPISCOPUL DOSOFTEI HERESCU Episcopia Radautilor (1710-1789) Episcopul Dosoftei Herescu. este numit episcop al Bucovinei. la noi la manastire aici. de loc din Bucovina. ci deodata m-am pomenit cu o porunca in care mi se poruncea ca eu dimpreuna cu parintii duhovnici Gavriil. Toate erau invaluite cu mu~chi de pamant ~i. In anul 1747. scotandu-le afara. am inceput a sap a mormantul ~i la o adancime de patru palme am aflat oasele. Boto~ani. unde s-au nevoit multi din parintii calugari. impreuna cu tot poporul Moldovei. era ucenicul Cuviosului Sila. care 1-a calugarit ~i 1-a racut preot. in care arata de cand a raposat cuviosul: 57 de ani in mormant. Mergand. vestitul egumen al Schitului Sihastria Putnei. In anul 1846. ni s-a poruncit sa facem panihida pentru cuvios in fiinta domnitorului. nimeni nu a mai indraznit sale scoata din sfantul altar. 1922. era intristat ca 31 Pr. a fost ales episcop al Radautilor. cand au venit inaltimea sa Mihail. 1783. Simionescu. aducandu-le la manastire. nascut in 1710. arhimandrit ~i stareJ al Manastirii Vorona. Irinarh ~i Onisifor ~i un vataf batran sa ajungem pe taina la numita Sihastrie mai din sus. spre hotar in padure. fiind foarte iubit de preoti ~i de popor.

luand sfintele moa~te. cu faclii aprinse ~i in sunetul clopotelor din tot ora~ul. la Zolkiev (Jolcova). Sfintele moa~te au sosit in cetatea Sucevei la praznicul Inal!arii Sfintei Cruci. Cuviosul Paisie a povatuit acest schit intre anii 1783 1790. fiind luate. sa multumim bunului Dumnezeu pentru aducerea din surghiun a sfintelor moa~te facatoare de minuni ale Sfantului loan eel Nou de la Suceava. petrecand anii vietii sale numai in rugaciune. Din ziua aceea pana astazi. Sila. de boli. fiind inmormantat la Horecea-Cernauti. la reintoarcerea acestui odor de mare pret in pamantul tarii noastre. episcopul de Ractauti. cu mult popor. de seceta ~i de vazuti ~i nevazuti vrajma~i. in post ~i in cugetarea la cele . deci. Dosoftei Herescu. imparatul Austriei. prin credinta §i curajul sau. Evlaviosul egumen Paisie avea o viata sfanta. ca ~i inainta§ii sai. Cu voia lui Dumnezeu. evlaviosul episcop Dosoftei al Cernautilor ~i Bucovinei ~i-a dat sufletul cu pace in mainile marelui Arhiereu Iisus Hristos. de armatele lui loan Sobieski. trecand losif.S F I N TI moa~tele ~ I CUVI0 ~ I DIN SEC0 LELE XVII-XVIII 289 Sfantului loan eel Nou de la Suceava stateau in surghiun de 97 de ani. langa Suceava. impacat cu sine §i cu Dumnezeu. unde au stat pana la 8 septembrie. 1789. Dar sa nu uitam ca fericitul episcop Dosoftei Herescu a contribuit eel mai mult. in ziua de 14 septembrie. Ucenic al aceluia§i egumen. lar in aceasta zi le-au actus in localitatea ltcani. avand in frunte pe episcopul Dosoftei al Cernautilor. episcopul Dosoftei a trimis o delegatie la Zolkiev (Jolcova) ~i. Ajungand la adanci batraneti. IEROSCHIMONAHUL PAISIE Schitul Sihastria Putnei (t1790) Acest ieroschimonah a fost ultimul egumen al Sihastriei Putnei. De aici au fost duse in Catedrala mitropolitana din Suceava. dupa care schitul a dimas pustiu ~i ruinat aproape doua secole. impreuna cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei. moa~tele Sfantului loan eel Nou strajuiesc cetatea Sucevei ~i pazesc tara Moldovei de primejdii. la data de 22 ianuarie. Obtinand invoirea imparatului ~i avand tot sprijinul imparatesc. cu preoti ~i episcopi. prin Suceava. din cauza ocupatiei austro-ungare ~i a vremurilor vitrege din zilele noastre. anul mantuirii 1783. in Galitia poloneza. in anul 1686. Se cuvine. i-a cerut aprobarea de reintoarcere a· sfintelor moa~te din Polonia in catedrala Sucevei. le-a a~ezat intr-o careta insotita de garda militara ~i a~a au fost aduse din sat in sat pana la Cernauti.

David. 32 Viata. in Poltava. ed.". Manlistirea Neamt. Petru era al unsprezecelea copil din cei doisprezece frati. 1981 . din pricina deselor navaliri otomane ~i tatare~ti. ' Ajungand la sfar~itul zilelor sale. ed. stareful Mimastirii NeamJ. 1996. ~i se pastreaza in altarul bisericii reinnoite in intregime in ultimii ani. loan Ivan ~i Pr. ~i au diposat la valeatul 1790". Ajungand Bucovina ortodoxa din Moldova de Nord sub ocupatie catolidi ~i desfiintand majoritatea manastirilor din aceasta parte. cu o putere harica deosebita. Paisie ieroschimonahul. 162-191. D. 1975. Platon. un desavlir~it monah roman. . Viata Cuviosul Paisie de la Neamt a fost unul dintre cei mai mari stareti pe care i-a avut monahismul nostru romanesc. Manlistirea Neamt.B. I. ViaJa ~i nevoinJele fericitului Parintele nostru Paisie. Paisie. numara in ceata sfintilor Tai pe cuvio~ii parinti Sila. Cuviosul Paisie eel Mare. prof. in rev.290 PATERICUL ROMANESC dumnezeie~ti. Dupa toate probabilitatile era de origine moldovean. Umbland din loc in loc. Cetvericov. pe a carui piatra de mormant scrie: . p. Porcescu. impreuna cu toti cuvio~ii ~i dreptii neamului romanesc. dar. P. Diac. De aceea. in fata prigoanei catolice. 1940. Iisuse Hristoase. Fiul lui Dumnezeu. 1722.O. Cuviosul Paisie a depus mari eforturi de aparare a Ortodoxiei in Bucovina de Nord. fiind sfintita la 29 septembrie. Sc.R. Manlistirea Neamt. S. Doamne. ~i-a dat sufletul cu pace in mainile Domnului. 1836 (reeditatli in 1935). an XCIII. fiind inmormantat langa naos. poate chiar din neamul Cantemire~tilor. catolicii raceau mari eforturi sa converteasca la catolicism satele ~i ora~ele ortodoxe romane~ti.1 7 9 4 ) 32 a.Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu. bunicii sai s-au stramutat ~i stabilit in ora~ul Poltava din Malorusia. din parinti foarte evlavio~i. nr. faptele ~i cuvintele de invlitliturli ale Cuviosului Paisie de Ia Neamt au fost extrase din: Schim. ieroschimonahul Paisie indemna poporul ortodox sa-~i pastreze cu sfintenie dreapta credinta ~i sa nu se teama a marturisi pe Hristos cu cuvantul ~i cu fapta. SF ANTUL PAIS IE DE LA NEAMT Mare staret al Manastirii Neamt (1 7 2 2 . Natan ~i Paisie. Sfintele sale moa~te sunt galbene ~i binemirositoare. in aceasHi casa binecuvantata. Tatal sau era preot la catedrala ora~ului. El s-a nascut la 21 decembrie.1-2.

pana la 14 octombrie. la Academia Movileana din Kiev. este dat de mama sa la studii. Pentru sfintenia vietii lui. Dupa patru ani de studii. In Manastirea Medvedeschi este facut rasofor cu numele de Platon. cand avea doar ~aptesprezece ani.Cuviosul Paisie lasa 150 de calugari la Dragomirna ~i vine la Manastirea Secu. unde se afla ~i pustnicul Onufrie. rasoforul Platon. marele stareJ al Manastirii Neamt. episcopi ~i dregatori. in anul 1735. in toamna anului 1739. In anul 1750. Cuviosul Paisie . in preajma Manastirii Pantocrator. staretul Paisie vine in Moldova cu cei 64 de ucenici ai sai. Aici se nevoiau nu putini calugari maloru~i. in fiecare an. in varsta de 72 de ani. formand o ob~te de 350 de dilugari. insotit de 200 de calugari. Negasind odihna ~i lini~te duhovniceasca in manastirile ucrainene. Manastirea Neamt. unde se nevoie~te 12 ani. la Vecernie. dandu-i numele de Paisie. Aici face numeroase traduceri din operele Sfintilor Parinti. 1775. deprinde pe multi ucenici sa practice rugaciunea lui Iisus ~i intretine relatii duhovnice~ti cu multe manastiri. indemnat de Duhul Sfant. Aici i se incredinteaza Manastirea Dragomirna. ~i este inmormantat in gropnita bisericii voievodale. intr-o zi de miercuri.S F I N TI SI C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V II . staretul Vasile il dilugare~te pe pustnicul Platon. In Manastirea Neamt. pleaca la Athos ~i traie~te un timp in singuratate. Petru porne~te in cautarea unei manastiri ~i a unui duhovnic bun. In toamna anului 1775. Biserica Ortodoxa Romana 1-a trecut in randul sfintilor ~i i se face pomenirea la 15 noiembrie. organizeaza ob~tea dupa randuiala Sfantului Munte. atat de necesar pentru sufletul sau. smeritul Paisie incepe sa primeasca ucenici. El se simtea chemat la nevointa calugareasca. Cuviosul Paisie petrece ultimii cincisprezece ani cei mai rodnici din toata viata sa. datorita ocuparii Bucovinei de austro-ungari. de frica turcilor. pustnici. La 15 noiembrie. Din acest an.numit in slavona Velicikovschi . i se da Schitul Sfantul Prooroc Hie. accepta preotia §i petrece in Athos in total ~aptesprezece ani. Apoi se muta la Schitul Carnul. sufletul sau nu-~i gasea odihna in lume. In vara anului 1763. formeaza un sobor foarte numeros de aproape 700 de calugari.Ramnicu-Sarat. stareti. In vara anului 1746. .se muta la odihna cea ve~nica. trece in Moldova in anul 1745. duhovnici. cum se vede pana astazi. printre care ~i Lavra Pecersca. pe apa Buzaului. In vara anului 1779 se stramuta pentru ultima data in marea lavra a Moldovei. 1794. Platon se stabile§te la Schitul Trestieni .X V II I 291 Ramanfmd orfan de tata. care stapaneau Athosul ~i tarile balcanice. Timp de 7 ani ratace~te in mai multe schituri ~i manastiri.

slujba era pe la jumatate. intr-o zi n-a fiert bucatele indeajuns. Atunci Platon. ru~inandu-se. daca il va vedea a~a tanar ~i ager la minte. iar cand sa dea vasele jos de pe foe. Cand s-a de~teptat. ei vor ajunge sa izbuteasca in orice lucru. frate!. venindu-i un frate in ajutor. Iar a doua zi s-a ru~inat sa mai mearga la Sfanta Liturghie ~i la trapeza cu fratii. Insa ~i aici a patimit aceea~i ispita. Ci. Atunci. i-a zis: . spre Duminica. 5. Din ziua aceea. dupa ce Cuviosul Paisie ajunge staretla Manastirea Neamt. Mai tarziu. atat era de patrons de frica de Dumnezeu. De aceea. anume Dosoftei. ne~tiind sa potriveasca focul. Un schimonah. Platon a adormit a~a de tare. ca nu a mai auzit clopotul de Utrenie.Fiilor. sa aiba rabdare ca. i-a adaugat batranul. a inceput a plange ~i s-a intors la chilie. iar la masa nu mai gusta nimic. toata painea a ars pe vatra. mult slabind ca dupa o boala. In alta zi a fost randuit sa faca paine la brutarie. rasoforul Platon.Parinte Dosoftei. 1-a framantat din nou. ~i-a marturisit gre~eala neascultarii. Dar el. a plans de mahnire in toaHi ziua aceea. Dar ucenicul. eu pana la moarte a~ dori sa raman simplu monah. ca sa nu se imbolnaveasca de stomac. pentru care a plans mult. Platon. 3. biruindu-se de lacomie. Apoi. Nevoindu-se rasoforul Platon in Schitul Trestieni. il va sili sa primeasca preotia. cerandu-~i cu lacrimi iertare. spunea ucenicilor sai: . a fost certat de egumen. multumindu-i. poruncindu-i sa nu manfmce struguri decat dupa masa. egumenul schitului 1-a randuit pe Platon sa pazeasca via. dar in cuptor. cerandu-~i in genunchi iertare de la parinti. fiind neinvatat a face mancare ~i firav cu trupul. Spuneau parintii din schit despre Platon ~i acest lucru vrednic de ~tiut: Intr-o noapte. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. Atunci. toata ziua manca struguri. 4. Intr-o toamna. 2. a spus rasoforului Platon ca peste purine zile va veni marele staret Vasile de la Poiana Marului in Schitul Trestieni ~i. cei ce vin in ob~tea noastra sa nu se descurajeze vazandu-~i nepriceperea lor in unele ascu!Hiri. Atunci. caci nu sunt vrednic de o treapta a~a de mare. cu ajutorul lui Dumnezeu ~i cu sarguinta. . a varsat din gre~eala mancarea toata. ne~tiind cum sa prepare aluatul ~i neavand putere sa-l framfmte cat trebuie. aluatul n-a mai dospit.292 PATERICUL ROMANESC b. de mare mahnire. a fost randuit de egumen la buditarie. ci ~edea in chilie plangand.Dumnezeu sa-ti ajute. Caci. . ca ~i eu am fost la fel. cerandu-~i iertare.

la Cuviosul Onufrie. din pricina lipsei. negasind un duhovnic dupa dorinta lui. caci nu avea nimic intr-insa. zdrobirea inimii ~i smerenie necontenita pentru Hristos. 8. 6. Dupa patru ani de nevointa duhovniceasca in Moldova. rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat. Iar la rugamintea lui. Dar eel ce cade catre Hristos cu credinta ~i cu dragoste. s-a retras in pustie. dupa cum singur marturisea mai tarziu. cu smerenie ~i lacrimi. Iar saracia lui era covar~itoare. Traia numai din pomana. Avea doar o dulama ~i o rasa. nevoindu-se singur patru ani de zile in multa nevoie ~i osteneala. Nevointa fericitului Platon in singuratate era destul de grea ~i anevoioasa. cu purtarea de grija a lui Dumnezeu. barbat ales ~i plin de dar. De multe ori. Mancare primea o data la doua zile ~i atunci numai pesmeti ~i apa. umbla descult chiar ~i iarna ~i rara cama~a pe el. Nevoindu-se smeritul Platon la Schitul Carnul.X V I I I 293 multa vreme. in lacrimi ~i priveghere ziua ~i noaptea. ~i acelea foarte vechi. Dar smeritul Platon se bucura de saracia lui. 9. aceluia i se dau mangaieri ~i negdlite bucurii. din dragoste catre Dumnezeu. dupa ce i-a vorbit batranul despre patimile trupe~ti ~i suflete~ti ~i despre luptele cele cu vicle~ug ale diavolilor. .ca nu cumva parintii moldoveni sa-l sileasca sa primeasca preojia".se bucura bogatul de bogatia lui. in rugaciune ~i citirea Sfintilor Parinti. Sosind Platon in Muntele Athos. Nici u~a chiliei sale nu o incuia vreodata cand pleca undeva. umbla prin toate manastirile ~i sihastriile sa-~i gaseasca un iscusit povatuitor. Caci.Dadi n-ar apara Hristos pe poporul Sau. 10. pace ~i dragoste fierbinte catre Dumnezeu. nu s-ar fi mantuit nici unul din sfinti. Dar. ca sa scape de hirotonie. In acea vreme. Marturii ale acestui lucru sunt lacrimile neratarnice izvorate din marea dragoste. 7. Neincetat se indeletnicea cu citirea Sfintei Scripturi ~i cantarea psalmilor. staretul Vasile 1-a calugarit pe . a venit in Sfamul . Duminici ~i praznice.\1unte marele staret Vasile de la Poiana Marului ~i a zabovit cateva zile la chilia fericitului Platon. rara numai cuvintele Sfintilor Parinti pe care le imprumuta de la manastiri. ca sa se poaHi de~tepta la Utrenie. rasoforul Platon a plecat la Sfantul Munte. se ducea adesea in pustie. precum . Odata. pentru a-i cere cuvant de folos. ci ~ezand pe un sdiunel. a adaugat la urma ~i acestea: . afara de sambete. omul devine nesimtitor catre bunurile lumii acesteia.S F I N TI SI C U V I 0 ~ I D I N S E C 0 L E L E XV I I .

se ivesc numaidecat lenea §i cartirea. 15. Ca traiul singuratic aduce nu putina vatamare celui patima§. dadi pe eel slab schimnicia il duce la mandrie. Apoi. traie§te singur §i se conduce singur dupa voia sa. Ace§tia nu sunt adevarati pustnici. dupa porunca Domnului. dupa cuvantul Sfantului Varsanufie.Toata viata monahiceasca se imparte in trei parti: intai viata de ob§te. Spunea iara§i staretul Vasile: I . prietene. potrivita numai barbatilor sfinti §i desavar§iti. Fiecare i§i face chilie unde ii place. stapanesc pe cei ce traiesc in singuratate. Petrecerea in viata de ob§te. zicand: .Mai bine este sa traie§ti impreuna cu un frate. Iara§i zicea Cuviosul Vasile catre ucenicul sau.Eu de aceea traiesc singur. atunci in ce se bizuie eel ce indrazne§te la aceasta lupta singuratica? Nu este mai bine oare a pastra tacerea in doi sau in trei pe drumul imparatesc? 13.Schimnicia inainte de vreme este pricina de mandrie. oare ca aceste vorbe ale tale mai mult te ru§ineaza decat te indreptatesc? Pentru di §i Parintii Bisericii au spus ca celor tineri le este de folos sa se piece. ca sa rna feresc de grairea de§arta §i de osandirea altuia". unii clHugari §i-au nascocit al patrulea fel de randuialll monahiceasca. pentru ca §i-au ales un chip de viata care nu este dupa masura puterilor lor. da monahului ravna la tot lucrul. sa te rogi inaintea Domnului §i sa te cureti in toata ziua. al doilea petrecerea in doi sau in trei. li se pare grea viata de ob§te. ci ni§te samavolnici. prin harullui Hristos. sa te caie§ti. Unii dintre ace§tia zic: . decat sa poqi in tine trufia §i parerea de sineti. in timpul de fata insa. Paisie: . al treilea este nevointa de unul singur in pustie. 12. Dar §tii tu. spunea marele staret. care. punandu-i numele de Paisie. unii din ei zic: munca pentru noi in§ine ne dadea ravna §i harnicie. Deci. numita §i calea imparateasca sau de mijloc.294 PATERICUL ROMANESC Platon. De aceea. iar cand Iucram pentru frati. iar mandria. viclenia §i altele asemenea ingamfii §i fac pe om trufa§. ca sa nu supar pe fratele meu. Aici nu au loc iubirea de sine §i partinirea. sa le ascunzi cu viclenie §i sa te hrane§ti cu traiul singuratic. Celor ce au trait la inceput in viata de sine. Apoi biitranul 1-a sfiituit pe ucenicul sau sa lase nevointa pustniceasca §i sa-§i aleaga calea imparateasca. 11. Iara§i adauga staretul Vasile: . de obicei. lepadand ascultarea ob§teasca. sa-ti cuno§ti slabiciunea §i masura ta. parerea de sine. de§i i se impotrive§te satana. avand toate in comun. nici eu sa nu fiu suparat de altul. 14.

Se spunea despre fericitul staret ca ~i el insu~i se ostenea. 18. Oare. Cuviosul Paisie varsa multe lacrimi cand savar~ea Sfanta Liturghie. din iubire de sine. A~a il invata Cuviosul Vasile dupa calugarie pe Cuviosul Paisie. duceau mare lipsa de preot. Pe langa participarea zilnica la slujbele biserice~ti. cu nespusa evlavie.Cum poti tu sa inveti pe frati sa asculte ~i sa-~i taie voia. Si se foloseau toti vazand pe Paisie slujind in limba greaca. sa tinem calea imparateasca. 19. ca ajung una sau doua carti pentru mantuirea sufletului. A~a este ~i eel ce cite~te cartile Sfintilor Parinti. Una il invata dreapta credintai alta ii vorbe~te de tacere ~i rugaciune. care petrecea in Manastirea Pantocrator. se cuvine ca noi. parinte Atanasie. lata ce dispunde el staretului Atanasie. Atunci. ci din multe. De aceea. 16. Iar eel ce traie~te in ob~te lucreaza numai pentru Domnul. 21.Sa nu zici. de smerenie ~i rabdare. dar el nu voia. in felul acesta ~i ispitele le vom birui ~i de pacatul iubirii de sine ne vom izbavi. dupa sfatul staretului Vasile. unii din batranii Muntelui Athos au zis cuviosului: . tu nu ~tii unde duce neascultarea? Auzind aceste cuvinte. fiind patruns de dumnezeiasca dragoste. smerenie ~i tacere. Doar nici albina nu aduna miere dintr-o singura floare. petrecand mai multi la un loc. socotindu-se nevrednic. fratimea se indeletnicea ~i cu lucrul mainilor.X V I II 295 . 17. Paisie s-a supus voii parintilor ~i a primit preotia. Deci. sacrificand pentru somn pana la trei ceasuri. la citirea ~i transcrierea cartilor Sfintilor Parinti. care 11 invinuia de oarecare lucruri: . Patriarhul Serafim. din iubire de Dumnezeu. cand tu nu iaci ascultare ~i respingi lacrimile atator oameni? Vadit lucru este ca tu iube~ti voia ta ~i crezi mintii tale mai mult decat vorbelor celor mai batrani cu anii ~i cu mintea. iar noaptea. Staretul Paisie iubea foarte mult citirea operelor Sfintilor Parinti. :fara graba. il rugau cu lacrimi in ochi pe Paisie sa primeasca preotia. Se spunea des pre ob~tea Cuviosului Paisie de la Schitul Sfantul Ilie ca petrecea in mare lipsa materiaUi. neputincio~ii. in deplina dragoste. alta ii spune de ascultare. ziua la facerea de linguri. 11 chema pe staretul Paisie in lavra de cateva ori pe an pentru a sluji Sfanta Liturghie. cu fata stropita de lacrimi ~i absorbit cu totul de sfanta slujba.Cel ce traie~te singuratic lucreaza numai pentru sine. 20. iar alta 11 indeamna clHre iubirea de . Spuneau iara~i ucenicii lui ca in toata viata sa.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . Incepand fericitul Paisie sa primeasca in jurul sau mai multi frati. dar in desavar~ita armonie ~i ravna duhovniceasca.

nu aduce dilugarului atata sporire ~i nu-l izbave~te a~a curand de patimile trupe~ti ~i suflete~ti. avand un singur cap . nimeni nu are nimic al sau personal. Zicea iara~i: . Ca una tara alta nu poate exista.pe Hristos -.e se na~te din ascultare. 22. o singura voie ~i un singur scop . pana la eel mai mic lucru. s-o puna la picioarele staretului. t . in ob§tea noastra. datorita smereniei car. dand pilda oamenilor petrecerea Sa ~i a celor doisprezece Apostoli. ii une~te a~a de mult prin dragoste. ocarile ~i ispitele. fiind parinte ~i ucenic unul altuia. cum este legat sufletul de trup. Cei mai multi §i-au lepadat cu totul voia ~i cugetul lor. supunandu-se unul altuia. tara deosebire de neam.pazirea poruncilor lui Dumnezeu -.Viata de ob~te ~i sfanta ascultare din ea. 28. supunandu-se in toate fratilor ~i rabdand cu mare bucurie. care s-au supus intru totul dumnezeie§tilor Lui porunci. A~adar. iar nu pustnic. este strans legata de viata de ob§te. Iara~i zicea staretul: . daruindu-se pe sine lui Dumnezeu pana Ia moarte. alegandu-~i viata de pustie inainte de vreme. 26.Dumnezeiasca ascultare. spunea fericitul Paisie. purtand sarcinile unul altuia. fiind ractacina §i temelia vietii dilugare~ti. Jar despre dragostea cea duhovniceasca iara~i spunea: . Cel ce vine in manastire este dator ca toata averea sa.Petrecerea in viata de ob§te a fratilor adu~ati in numele lui Hristos. spunea cuviosul. care este ractacina vietii calugare~ti.Cel ce nu vrea sa patimeasca cu Hristos in viata de ob~te ~i indrazne~te in mandria. a a~ezat-o pe pamant insu~i Hristos Mantuitorul.Cu adevarat. ca viata de ob~te prin fericita ascultare. 27. indemnandu-se unul pe altul la lupta cea buna. un singur suflet. el devine un dizvratit. 24. Apoi adauga ~i acestea: . nu toti in ob~tea noastra au ajuns deopotriva masura varstei duhovnice~ti. ca toti sunt incredintati ca lacomia este calea lui Iuda vanzatorul. cu trupul §i sufletul sau.296 PATERICUL ROMANESC Dumnezeu ~i de aproapele. incat toti devin un singur trup. din multe dirti patristice invata omul sa traiasdi dupa Evanghelie. Zicea Cuviosul Paisie: . Nici o alta vietuire. 23. sa sa se ridice deodata pe crucea lui Hristos. 25. Si aceasta. Ei necontenit sunt stapaniti de mustrarea de sine ~i se socotesc mai nevrednici decat toti.

ci se ~oaga cu caldura lui Dumnezeu sa le trimita ajutor.X V I II 297 Al!ii. Dupa mutarea staretului Paisie cu soborul sau. . pentru a-i deprinde smerenia §i taierea voii. pana vor ajunge :a cuvenita varsta duhovniceasca. pentru a §ti cum sa povatuiasca pe calugari dupa voia lui Dumnezeu.iupa tipicul Sfantului Munte Athos. mai mult decat orice a!Hi nevointa. Nimeni sa nu stea rara de ocupatie in chilie.:?iqile Sfintilor Parinti.Egumenul se cuvine sa randuiasca pe frati Ia toate ascultlirile din =. Iar de :.Slujbele biserice§ti §i toata pravila ob§teasca sa se respecte intocmai . .Fiecare frate sa se sileasca a dobandi desavar§ita ascultare. cand eu nu sunt in stare sa dau seama de ticalosul meu suflet? Dar. . dar nu raman ca cei dintai.S F I N TI S I C U V I 0 S I D I N S E C 0 L E L E X V I I.Am o necontenita intristare §i durere in inima mea. ei. Nimanui nu-i este ingaduit sa mamlnce pe la chilii. inca nu putini. urmatoarea regula de viata calugareasca: .:are nu pot deloc sa rabde ispitele §i mustrarile. cad §i iara§i se scoala.x>caiesc.Egumenul §i toti fratii sunt datori a lua parte zilnic la slujbele ·Jiserice§ti in rasa §i camilafca. al iubirii de oameni §i al ingactuintei._La trapeza sa se serveasca masa dupa tipicul bisericesc §i randuiala Sffmtului Munte. cu binecuvantarea mitropolitului Moldo·. Numai cei bolnavi sau trimi§i in ascu!Hiri pot . Catre unul din prietenii sai zicea Cuviosul Paisie cuvintele acestea: .care s-au predat in ascultarea mea. din Muntele Athos la \lanastirea Dragomirna. .:~irea deasa din chilie §i de starea de vorba cu altii sa fuga ca de otrava. Oare cu ce obraz :na voi inrati§a eu inaintea infrico§atului Judecator. am e1iidejde de mantuire prin rugaciunile fratilor ce vietuiesc impreuna cu mine.:e rugaciunea lui Iisus. sa prac::. cu greu rabda mustrarile §i ispitele.:Jiirasirea cu totul a voii. a cugetarii §i libertatii sale.La chilii. gre§esc §i din nou se .anastire. mi§catoare ~i nemi§catoare. Gavriil. de§i sunt nevrednic. 29. Apoi sa cante psalmi. de la i!gumen pana la eel din urma frate. fratii sunt datori. . 30. . Ace§tia au nevoie sa fie hraniti cu laptele milei. dupa ascultarea lui. Staretul manastirii va avea grija sa-i dea fiecaruia cele de ::1evoie.Nici un frate din ob§te sa nu aiba vreun fel de avere proprie.:psi de Ia biserica. . Numai cei bolnavi §i batrani pot primi ~ancare Ia chilie. .Staretul sa cunoasca bine Sfanta Scriptura §i invataturile Sfintilor Parinti. a randuit. sa citeasca Sfanta Scriptura §i . Sunt putini insa §i de aceia . prin . ca sa dau raspuns de atatea suflete ale fratilor mei .

In manastire sa fie un mic spital . .Pentru buna chivernisire a averilor. mergea ~i un duhovnic cu dan~ii pentru pravila bisericeasca ~i pentru spovedania zilnica. in permanenta tacere ~i cu rugaciunea tainica in inima. . Jar pe cei ce traiesc de capul lor ~i leapacta jugul ascultarii. .Egumenul trebuie sa aiba catre toti fratii aceea~i purtare de gnJa ~i dragoste. .Egumenul sa randuiasca calugari iscusiti.298 PATERICUL ROMANESC . a fratilor ~i a treburilor manastire~ti. Vara. El sa ~tie bine Sfanta Scriptura ~i invataturile Sfintilor Parinti ~i sa fie pilda tuturor de ascultare. aceea~i . sa-l trimita din nou in lume. Pe cei saraci ~i bolnavi. cu nadejdea indreptarii lor. Adeseori ie~ea ~i staretul cu fratii la lucru.Manastirea Dragomirna sa nu fie niciodata ~i nicaieri inchinata. cand parintii plecau sa lucreze lacamp. . care n-au unde sa-~i piece capul. Cuviosul Paisie poruncea fratilor sa savar~easca a'scultarea randuita cu mare dragoste. ca sa slujeasca cu dragoste pe cei ce vin spre inchinare. fie la casa de oaspeti. Apoi sa-i tunda in monahism.Fratii care vin la calugarie sa fie tinuti in haine mirene~ti.Egumenul sa se aleaga de soborul calugarilor ~i numai din sanul manastirii.Se cuvine egumenului sa rabde cu blfmdete toate slabiciunile fiilor sai duhovnice~ti. de la ~ase luni pana la trei ani. afar a de cazuri de mare nevoie. sa-i indeparteze din manastire. egumenul este dator sa aiba un clllugar iscusit care sa poata carmui bine to ate. ~i alta in afara de manastire pentru cei care vin cu carutele. ca sa nu fie nevoie sa se duca calugarii la mireni. mitropolitul Anastasie Crimea. dupa *stula sratuire. precum a lasat cu greu leg amant ~i prea fericitul ei ctitor. cum ar fi in timp de razboi ~ide bejenie. in care sa lucreze calugari priceputi. dragoste. bautura ~i lini~te.In manastire sa fie interzisa intrarea femeilor. . fie la bolnita ~i sa fie ingrijiti cu bunavointa. de care nimeni nu era scutit. . sa-i duca. blandete ~i intelepciune.Sa se faca doua case de oaspeti: una inauntrul manastirii pentru mirenii evlavio~i care vin spre inchinare. 31.bolnita . ca rasofori sau calugari in mantie. La fel ~i fratii sa aiba intre ei dragoste curata ~i neratarnica. . 32. Jar pe eel care dupa trei ani nu a deprins ascultarea ~i taierea voii. .pentru calugarii care se imbolnavesc ~i un frate iscusit care sa ingrijeasca de ei cu deosebita hrana.In manastire sa fie diferite ateliere pentru trebuintele ob~te~ti. spre ispitire canonica. dandu-le tuturor pilda in toate. .

il oprea sa zica Tatal nostru §i nu-l Uisa nici pe pragul bisericii sa pa§easca.X V II I 299 33. La chilii. fiind . i~i paze~te sufletul de intristare. intariti-va cu !emerea de Dumnezeu. decat sa supere cu ceva pe Dumnezeu. sa se marturiseasca in fiecare sear a Ia duhovnicii lor.pane~te limba. Marturisirea gandurilor catre duhovnici o considera marele staret temelia vietii duhovnice§ti §i nadejdea mantuirii pentru toti. Rugaciunea :ui Iisus sa o repetati necontenit. staretul poruncea sa se paraseasca lucrul acela. 39.Sa piara toate ale noastre. sa piara §i trupul nostru. sa practice rugaciunea mifllii ~i.. ca sa nu gdiiasca cuvinte de~arte.ieparte de manastire' le trimitea cate 0 scrisoare' plina de sfaturi . De Ia limba vine viata ~i ::noartea! intru toate sa aveti smerenie. dupa cre~tineasca voastra ragactuinta. paziti-va de zavistie! Unde este zavistie. 38. Ca sufletul sau ~i-1 punea pentru cea :nai mica porunca a Stapanului". Aduceti lui Dumnezeu jertra curata. Aduceti osteneala ~i sudorile voastre de sange ca o ardere de tot. mai ales celor incepatori. bunatate ~i dragoste. sa faca adesea metanii cu lacrimi. cand vedea dHcandu-se vreo porunca dumnezeiasca. Cine i~i sta. cu buna mireasma.1uhovnice~ti. neprihanita. din lucrarea vrajma~ului. Spunea unul din ucenicii sai. pana nu se smerea ~i-§i . De multe ori zicea staretul: . Stapaniti-va limba. sufletele noastre! .. Unii ie~eau ~i al~ii intrau. Pe unii ii mangaia. Cfmd staretul Paisie nu putea sa-~i cerceteze fratii Ia camp.:erea iertare. cu amintirea mortii ~i a ve~nicelor munci. 36. Zaduful ~i ar§ita zilei sa fie pentru voi ca dibdarea mucenicilor . dupa putere.:iteasca cuvintele Sfintilor Pariflli. Daca la savar§irea vreunui lucru se calca vreo porunca dumnezeiasca. Daca vreunul din calugari. nu voia sa-l ierte pe fratele sau pana seara. El numai atunci se intrista tare. staretul Paisie cerea dilugarilor sa faca trei lucruri: sa . iar cu altii se bucura.Fiilor. dar sa pazim _?Oruncile lui Dumnezeu ~i cu dansele.S F I N TI SI CUVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . De aceea poruncea fratilor. Se spunea despre stare1Ul Paisie ca permanent era ocupat cu fratimea ~i u~ile chiliei lui nu se inchideau pana Ia ceasul noua seara. lata cum ii invata pe frati in una din aceste scrieri: . zicand: .Treizeci de ani am trait pe langa dansul §i nu l-am vazut niciodata intristandu-se pentru nevoile materiale. staretul il indeparta din sobor. 37. §i mai ales de bunavoie. acolo nu este Duhul lui Dumnezeu. 34. 35.

Fratilor. indoiala. va dura ~i ob~tea voastra cat va binevoi Dumnezeu. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . in fiecare seara. se va aprinde in voi sfanta ravna. De aceea era nevoit sa citeasca intr-o seara in limba romana. Atunci se vor incuiba intre voi neoranduiala. staretul sfatuia pe calugari. mila ~i iubire catre toti. Numai atunci. iar din roadele ei imparta~ea cu bucurie toata fratimea din manastire.Fratilor. 43. tulburarea sufleteasca. Aceste citiri din tezaurul patristic se faceau de la inceputul Postului Craciunului pana in Sambata Sfantului Lazar. cand toata fratimea se aduna in manastire de la ascultari. cand incetau. se cuvine sa rabdati barbate§te tot felul de neputinte trupe~ti: slabiciuni. pe langa grija conducerii soborului. bolnavi ~i batrani. in afara de sarbatori. spre mangaierea sufletului. se aprindeau lumanari. Aceasta truda o savar~ea cuviosul mai ales in noptile de iarna. . pe langa toate acestea. La urma explica cuvantul citit pe intelesul tuturor. iara~i zicea cuviosul: . iar mai ales catre cei nedreptatiti. AWl data. mai intai de toate se cuvine voua sa va apropiati de Domnul cu credinta tare ~i cu iubire fierbinte sa va lepactati hotarat de toate placerile veacului acestuia. 45. dezordinea. slavi ~i greci. Fratii se adunau la trapeza. 42. 44. Adeseori. Se spunea despre staretul Paisie ca iarna.De veti ramane tari in ostenelile calugare~ti. Numai astfel veti ajunge barbati desavar~iti. Se mai spunea pentru dansul ca avea in Dragomirna calugari de trei neamuri: moldoveni. din iubirea Lui §i din implinirea poruncilor Lui. Se va ivi in voi ravna fierbinte de a trai dupa poruncile Domnului ~i veti ca~tiga smerenie §i rabdare. 46. Zis-a iara~i marele staret ucenicilor sai: . de vointa voastra. Iar daca va veti abate de la luarea-aminte de sine §i de la citirea cartilor Sfintilor Parinti. de cugetul inimii voastre ~i sa fiti saraci cu duhul ~i cu trupul. iar in seara urmatoare in limba slava sau greaca. 41. Timp de doisprezece ani. citea din cuvintele Sfintilor Parinti. staretul Paisie se indeletnicea. ~i cu traducerea cartilor patristice. atunci veti cadea din pacea lui Hristos.Dupa masura ostenelilor voastre. care sunt pentru mantuirea ve§nica a sufletelor voastre. dupa masura varstei lui Hristos.300 PATERICUL ROMANESC 40. de§ertaciunea. zicand: . cu timpul veti dobandi lacrimi ~i plans cu nadejde. prin harul lui Hristos. apoi venea staretul. boli grele ~i suferinte trecatoare. se a~eza la locul sau ~i citea cuvant de invatatura. cat a trait in Manastirea Dragomirna.

pana cand fratele uita de tulburare ~i ie§ea de la staret bucurandu-se ~i mulWmind lui Dumnezeu. daci'i Sfanta Evanghelie porunce~te sa :ubim ~i pe vrajma~ii no~tri ~i sa le facem bine. i-a raspuns cuviosul. Iar celui mai simph1 ii aducea cuvant. de se intampla in sobor tulburare ~i scarba vreunui frate ~i acela venea la cuviosul sa-i spuna necazul. Numai pe cei mai indii~i ~i indaratnici ii certa. Iar unde trebuia. Fa~a de unul ca acesta se arata judecator aspru ~i manios. Impotriva unora. Odata unul din frati i-a spus: . cugetul imi spune ca rna ura~ti. incat ~i pe eel mai trist il putea mangaia ~i lini~ti cu cuvintele sale. 49. Iara§i se spunea despre marele staret Paisie ca. indata staretul il binecuvanta §i-1 lua inainte cu cuvfmtul. Apoi 11 mangaia.Cand vad pe fiii mei duhovnice~ti nevoindu-se ~i silindu-se a pan poruncile lui Dumnezeu cu ascultare ~i smerenie. adica a rna arata maniindu-ma. amenin~andu-i cu mania iui Dumnezeu.:and se smerea ~i se podiia. ruga. am in sufletul meu atat de mare bucurie duhovniceasca. dojenindu-1 cu dragoste ~i cu :acrimi pentru a lui indreptare.Fratilor. ca ~i prin una ~i prin alta sa va aduc voua folos.S I C U V I 0 . prin cuvintele sale cele dulci ~i mangaietoare. Alteori graia staretul ~i aces tea: . ducea mintea fratelui departe de intristare. inaintea altora trebuie sa plang.:onvinge. deoarece adeseori rna cer~i cu manie in fata fratilor. in Yorbirea sa tinea seama de firea §i a~ezarea sufleteasdi a fiecaruia. precum ~i eu va iubesc pe voi ca pe ni~te fii ai mei duhovnice§ti. Spuneau ucenicii Cuviosului Paisie di ave a atat de mare dar de a .ieznadejdea. mai intai suflete~te ~i apoi ~i trupe~te.Iubite frate. indeparta. incat nici in imparatia cerurilor nu doresc sa am .S F I N T I . alunga de la sine.S I D I N S E C 0 L E L E X V II . ci sa rna iubiti ca pe un parinte. fie din iscusinta sa. De asemenea. pana . neHisand fratelui ragaz sa vorbeasdL Astfel.X V I II 301 . sa va dea Domnul ~i voua acest fel de manie! Ca eu sunt nevoit a sta impotriva firii fiecaruia. cartirea ~i invinuirea unuia asupra altuia. ~i pe eel descurajat il putea imbarbata ~i intari. 51. atunci cum pot eu sa urasc pe fiii mei duhovnice~ti? Iar dadi va mustru cu manie. 48.Parinte. fie din sfanta ascultare. 50. Celui mai intelept ii aducea cuvant mai adanc din dumnezeiasca Scriptura. . potrivit cu starea lui. mustra. Uneori graia catre ucenicii sai aceste cuvinte: . 47. indelung rabda ~i cand nu izbutea. nu voiesc sa va temeti de mine ca de un stapan infrico~at. Atunci se va destrama soborul vostru.

Despre cre~terea vietii duhovnice~ti a ob~tii Cuviosului Paisie. Cu cuviintli dar. ca o roadli a Duhului Stant. adicli: infrangerea inimii. cu unii plang. Cli multora dintr-i~ii neincetat le curgeau lacrimile. Ca oamenii. impotriva acelora care o defliimau. smerenia adancli. cuviosul a scris o frumoasli epistolli in ~ase capitole. 53. tlicerea gandurilor ~i rugliciunea inimii pururea sliltand. cu altii rna bucur. ~i cum voi putea vorbi cu intelegere decat numai din parte. ca ~i cu ni~te arme. lar cfmd vad pe unii negrijind de poruncile lm Dumnezeu.Plirinte. erau morti de bunlivoia lor pentru cele plimante~ti.Fiilor. prin limbile lor. Pardi a~ fi in pustiul lordanului! 54. 55. . bizuindu-se numai pe nisipul intelepciunii lor. cu nespusli ~i aprinsli dragoste clitre Hristos ~i clitre aproapele. indrliznesc sa huleasca dumnezeiasca rugliciune a lui Iisus. sa zadarniceasca aceasta lucrare dumnezeiasca ~i prin orbirea mintii sa intunece inima lor. trecand cu vederea sfanta ascultare. nu vli llisati flicand negutlitorie duhovniceascli! Caci acum estt vreme bine primita. frica de Dumnezeu. spune Sfantul Pavel. La aceasta ii inarmeazli vrlijma~ul ca. aici se implineau cuvintele Sfantului Isaac Sirul.302 PATERICUL ROMANESC bucurie mai mare ca aceasta. pe care toti ucemcu staretului Paisie o practicau. vii fiind pentru dragostea lui Dumnezeu. zicand: .A ajuns panli la noi vestea eli oarecare persoane din sanul clilugliresc. sunt tare luptat de ganduri! lar staretul i-a rlispuns.Puteai sa vezi atunci in Manlistirea Dragomirna inflorind viata caluglireascli ca o minune nouli. odatli cu voi alung de la mine toate gandurile. 52. Apoi iau in maini o carte ~i nu mai aud nimic. ci ~i in bisericli. Cat pentru aplirarea ruglkiunii lui Iisus. lata inceputul epistolei sale: . acum este ziua mantuirii. care savar~e~te sfanta slujbli prin minte in inima. lar dupli ce plecati top din chilie. cartind ~ petrecand in lenevire ~i iubire de sine. ~i in vremea ascultlirii. tinfmd la voia lor. nu numai in chilie.De ce sunteti voi a~a de copilliro~i? Faceti ~i voi cum fac eu.Adunarea celor smeriti este iubitli lui Dumnezeu. care grliie~te: . Se spunea despre staretul Paisie eli neincetat ii invlita pe frati ~i ii de~tepta spre mai mare osardie. atunci atata intristare cuprinde sufletu:i meu. zambind: . despre tainica lor lucrare. di mai mare decat aceasta nu poate fi. scria mai tarziu ucenicul sliu Platon aceste cuvinte: . luarea aminte de sine. Eu toati ziua vorbesc cu voi. precum adunarea serafimilor". ~i in timpul citirii ~i al vorbirii duhovnice~ti. panli cand nu ii voi vedea pocliindu-se cu adevlirat. Odatli a venit la staret un frate ~i i-a spus: .

fiind inca mandru. in Muntele Nitriei. In continuare. spunea staretul Paisie: . care indrazniti sa huliti rugaciunea mintii? Nu . atunci care este pacatul omului care din adancul inimii inalta cu mintea rugaciunea preadulcelui Iisus ~i cere de la El mila? 60. rara un iscusit povatuitor. Mai departe. o. aprinzandu-se cu focul serafimic al dragostei de ::>umnezeu ~i de aproapele. .Daca cineva ar indrazni sa faca aceasta rugaciune de capul lui. 58. Apoi adauga. ~i eu zic. ::uneni dintre ortodoqi n-a indraznit candva sa rosteasca hula. a~a nu este cu putinta deprinderea rugaciunii lui Iisus. Apoi spunea ~i acestea cuviosul: .:xireptat catre ea cu mare respect ~i evlavie. asemenea lor. s-au racut cei mai zelo~i pazitori ai poruncilor lui :>umnezeu ~i s-au invrednicit sa devina vase alese ale Sffmtului Duh. traind rara ascultare ~i supunere. ci toti s-au :.Cunoscut sa fie ca aceasta dumnezeiasca lucrare a fost indeletnicirea zcontenita a purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri celor de demult ~i a tt:ralucit in multe locuri pustii ~i in mfmastirile cu viata de ob~te: in Muntele Smai. rara un dascal.Vedeti. rara intrebarea ~i sfatul celor iscusiti. in Sfantul Munte --':hos ~i in tot Rasaritul. u~or va cadea in toate cursele diavolului! 61. pentru ca precum arta nu o pot invata oamenii singuri..SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 303 56.Daca chemarea numelui lui Iisus este mantuitoare. lar catre impotrivitorii sai.:!eveniti voi oare parta~i ereticului Varlaam de Calabria ~i ucenicilor lui? Nu \·a cutremurati oare cu sufletul ca veti cadea. zicand: .Arta numesc Sfintii Parinti aceasta dumnezeiasca rugaciune. patima~ ~i neputincios. 57. in Ierusalim. staretul Paisie spunea: .:hemati numele lui Iisus? Dar nici de mantuit nu va puteti mantui prin nimeni altul decat in numele Domnului nostru Iisus Hristos! 59.Asupra acestei dumnezeie~ti lucrari a mintii ~i a pastrarii raiului inimii. nu dupa randuiala Sfintilor Parinti. prieteni. adauga: . acela cu adevarat. cuviosul adreseaza aceste cuvinte: . Catre cei ce voiau sa deprinda rugaciunea lui Iisus. iar mintea ~i inima omului sunt rapturi ale mainii lui Dumnezeu. multi dintre purtatorii :C Dumnezeu parintii no~tri. sub anatema Bisericii ~i veti fi departati de Dumnezeu? Vi se pare oare nefolositor sa . ba inca ducand ~i viata singuratica in pustie. ca pentru un lucru plin de mare :olos duhovnicesc. Prin aceasta lucrare a mintii. in Schiteea Egiptului.

nu umblati din chilie in chilie rara invairea duhavnicilar. Trapeza cea mare ~i calda a dlidu. in lacul parintelui sau duhavnicesc.Tatdeauna sa fili treji ~i permanent sa puneti inceput de pacaima.Daca cineva va trai sub ascultare. prin care se lumineaza mintea amului ~i cre~te ravna pentru paruncile Damnului. batrani ~i a mamelor cu capii. caci in timpul de azi este mare lipsa de pava1uitari iscusiti in rugaciunea lui Iisus. Stare1u1 Paisie era faarte milastiv. Fugiti de grairea de~arta care amaara sufletul. brutarului ~i bucatarilar sa dea de mancare la tali ca1i cereau. Ca numai prin credinta rara fapte. Iarna. stare1u1 Paisie s-a racut parintele tuturar. nu va mai dari sa aiba in via1a aceasta nimic altceva. Astfel. 65. Iar pentru cei ce nu gasesc pava1uitari iscusili. In timpul invadarii Bucavinei de catre armatele straine. acala satana nu-~i .Cine vaie~te sa fie unit prin dragaste cu preadulcele Iisus. cantinufmd sa ramana sub ascultare. acala straluce~te lumina. 63. iar cealalta jumatate a pus-a la dispazitia mirenilar saraci.304 PATERICUL ROMANESC 62. cuviasul a mutat pe calugari intr-a jumatate de manastire. 66. dar n-ar gasi in parintele sau duhavnicesc un pava1uftar iscusit cu fapta ~i experiema in aceasta dumnezeiasca lucrare. pentru a grai de~ertaciuni. cuviasul scria adesea cuvinte de invatatura ucenicilar sai rama~i in Dragamirna. Unde este sarguinta. zicea marele stare1: . de asemenea. ~i iara~i spunea: . 64. Apai. nu este cu putin1a mantuirea. paparului infrigurat. Se racea mancare ~i se cacea paine neintrerupt. Apai adauga ~i acestea: . Fiecare dupa putere sa ia parte la lucru in viata de ab~te.Numai acela nu va simli iubirea fierbinte pentru deprinderea rugaciunii minlii. sa nu cada in deznlidejde. ca ~i adihna trupeasca. marturisili-va regulat cugetele. lata cum ii sratuia pe fiii sai duhavnice~ti: . prin care se risipe~te taata ispita diavalului. sa alerge la inva1atura Sfinlilar Parillli ~i de la ei sa invete aceasta rugaciune. care indeparteaza pe mulli de imparatia lui Dumnezeu. salvand multi aameni de la maarte. Dupa stramutarea stare1ului Paisie la Manastirea Secu. lepadand taate frumuse1ile ~i desratarile lumii. Sa nu se faca adunari pe la paarta manastirii. Ci. decat sa se indeletniceasca necantenit cu facerea acestei rugaciuni din paradis. citili scrierile Sfintilar Parinti. Apai dlidu parunca chelarului. care este cuprins de cugete patima~e pentru viata aceasta ~i legat cu legaturile grijii de trup. mii de familii de 1arani se refugiau in plidurile din jurul Manastirii Dragamirna. acala se arata pacea.

ca toti sa se invete din gre§eala lor. 71.S F I N TI ~te SI C UVI0 SI D I N S E C 0 L E L E XV II . este rau. dar la mine nu vine sa rna vesteasca. in loc de bine. paine alba ~i vin.A§a povatuie~ti tu pe ucenicii tai? Ca iata.Spandesc prin numeroase manastiri din tara ~i de peste hotare. 68. Manuscrisele patristice umplu biblioteca Manastirii Neamt ~i se :-"4.MJi.:.. Staretul randuia pe cei bauani §i bolnavi la spital. de acolo fug patimile. ~eamtu devine centrul ~i raclia monahismului ortodox §i §coala vietii sihastre~ti ~i a culturii duhovnice~ti pentru tot Orientul ortodox". umbla rara randuiala §i smintesc pe frati! Apoi le dactu la amandoi canon sa faca trei zile metanii in trapeza. Spuneau ucenicii lui ca adeseori vedeau pe Cuviosul Paisie stand aproape toata noaptea cu durere de inima langa patul celor foarte bolnavi. unii chiar pana la moarte". Hristos. . dand din maini }i privind incoace §i incolo. 72. in loc de lumina. bolnicerul :nimastirii.a:easta carte~te ~i se necaje~te. . 0 grija deosebita avea cuviosul ~i pentru cei bolnavi. Iar unde nu este sarguinta. staretul le zicea: . impreuna suferea §i suspina cu ei. dandu-le nu putina u~urare in amara lor durere. Se spunea iara~i despre marele staret ca. .a.11::. Ace~tia erau a~ezati in chilii aparte. El cere_a ingrijitorilor sa slujeasca bolnavilor ca lui Dumnezeu. Se spunea iara~i despre staretul Paisie ca o data pe an. . in Manastirea Neamt. mergea la Manastirea Secu. Staretul primea la spital §i barbati :nireni care sufereau de diferite boli ~i care nu aveau unde sa-§i piece capul. de la praznicul Adormirii Maicii Domnului pana la 30 august. . eu pentru ~\-oia ~i scarba lui nu am raspundere inaintea lui Dumnezeu. Cu acest ~Jej. intra diavolul. 0rice ora.xupatiile sale carturare~ti ajunsesera la cea mai mare inflorire. in Manastirea ~eamt zidi spital pentru bolnavi ~i case de oaspeti. sa-~i descopere nevo~le lor duhovnice~ti ~i trupe~ti. Atunci cuviosul chema la sine pe duhovnicullui ~i ii zise: . sa le dea mancare cat mai buna. este intuneric. Se spunea despre staretul Paisie ca zilnic primea la chilie pe calugari. incredintandu-i fratelui Onosie. sa-i spele saptamanal ~i sa le mentina cutatenie exemplara in bolnita. mangaindu-i cu nadejdea vindecarii ~i a mantuirii. 69.Daca cineva din voi are vreo nevoie sufleteasca sau trupeasca ~i pentru .hraniti din masa comuna ~i traiau acolo cat voiau.X V II I 305 loc. Aici =-:aemeiaza o intreaga ~coala pentru formarea de corectori ~i traducatort de . Odata staretul vazu mergand prin manastire un frate.Astfel. acolo toate sunt Smlpotriva. in locul . 67. 70.

sa se adune multa lume din Moldova. Daca se supara pe cineva. iar de mandrie cu totul fugeau. Pe toti cati veneau se silea a-i odihni cu iubire de straini. ragactuindu-le de la Domnul ~i Maica Domnului mila sufleteasca ~i trupeasca. Acolo petrecea doua saptamani. iar seara pe cele racute ziua.306 PATERICUL ROMANESC unde se nevoiau ca lao suta de calugari. ii binecuvanta ~i-i trimitea la casa de oaspeti. timp de patru zile. Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". altii impleteau. lata cum descrie viata duhovniceasca din Manastirea Neamt un c~Hugar calator. indata era oprit. in sunetul clopotelor se intorcea din nou la Neamt. De dimineata pana seara u~ile ii erau deschise tuturor: ~i bogatului ~i saracului. anume Teo fan: . cate o suta sau o suta cincizeci de frati. carti ~i unelte pentru lucru manual. atunci unul din ei citea cuvant de folos din vreo carte sau vorbea cuvant ziditor de suflet. 74. teseau stofe pentru rase ~i mantii. aliii coseau camilafce ~i potcapuri. Apoi. 75. Vorbaria de~arta era cu desavar~ire oprita.In ob~tea Cuviosului Paisie traiau 800 de c~Hugari ~i. in afara de icoane. cuviosul ii binecuvanta pe toti ~. Valahia ~i din alte tari. 73. . In biserica fiecare statea la locul ce i se hotarase. Mersul calugarilor era modest.Saracia lor de bunavoie era desavar~ita. De ura ~i de zavistie nu ~tiau.Prin chilii unii scriau carti. Acela~i Teofan scrie ~i despre ascultarile calugarilor din Manastirea Neamt. Prin chilii. Toti erau sub supravegherea duhovnicilor. se grabea numaidecat sa se impace. cat ~i in afara. la care-~i marturiseau pacatele ~i gandurile de doua ori pe zi: dimineata spuneau pe cele racute noaptea. Calugarii se distingeau mai ales prin smerenie. era alungat din manastire. Cel ce nu voia sa ierte pe fratele care i-a gre~it. Daca cineva incepea sa vorbeasca lucruri de~arte.inaltarea Domnului". Fara binecuvantarea duhovnicului. nu mai era nimic. . mangaia pe frati. cand se adunau la ascultare. nimeni nu indraznea sa faca ceva. Era obicei ca la hramul Manastirii Neamt. altii torceau lana. atat in biserica ~i in chilii. . 76. heretisindu-i cu dragoste ~i multumindu-le pentru -rabdarea ostenelilor drumului. raceau cruci ~i linguri sau se ocupau cu alte lucruri manuale. lar despre petrecerea calugarilor in chilii. Atunci Cuviosul Paisie nu avea odihna deloc. fiecare se silea sa faca el inainte inchinaciune. nici macar sa manance un fruct. La intalnire. unde il a~tepta tot soborul. raceau metanii. ca al doilea Avraam. . acela~i Teofan scrie: . iar dupa hramul manastirii. tinea cuvant de folos in biserica.

Cuvintele ascetice ale Sfantului Isaac Sirul" ~ 1787. Si pe patul unde dormea era impresurat de carti: cateva lexicoane. Hexaimeronul Sfantului Vasile eel J.xespondenta. ieromonahul Ilarion a talmacit Cuvintele Sfantului Calist Catafigiotul. tiparit in Bucure~ti. Cuviosul ierodiacon Stefan a talmacit Vietile Sfintilor pe tot anul.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 307 77. intrucat erau mai multi calugari moldoveni care traduceau din limba greaca decat slavoni. in mijloc. Kiriacodromionul. Cuviosul monah Gherontie. Teologhiconul (Dogmatica) Sfantului loan Damaschin. cu totul se revarsa catre aproapele cu dragoste. care s-au tiparit la Staretul Paisie a tractus personal 44 de manuscrise patristice in limba slavonli ~i o vastli : . Apoi adauga ucenicul sau: . cartea din care racea talmacirea ~i. Pentru aceasta ~i cuvantul lui era puternic. Kecagrarion. lucrator ~i plin de dar. al Fericitului Augustin. a tradus Omiliile Sfantului Macarie. tiparita la Ia~i. din limba slavona. 33 . ~edea plecat ~i toata noaptea scria. precum . lumanarea. Cea mai pretioasli traducere a sa este: . a tradus cinci carti: Priiw"ilioara cea mica. ca un prune mic. ucenicul sau33 • in limba romana traduceau cei mai renumiti eleni~ti moldoveni. 79. Iar el.0. mare protopsalt. suflet curat ~i cu Dumnezeu impreunat! Cu totul era lipit de Durnnezeu. de grelele sale dureri ~i osteneli. ca sa fie spre folosul ~i mantuirea celor ce vor voi a ravni ~i a lua a. 80.Cuvintele Sfantului Nil de la Sorska". tiparite la Manastirea Neamt intre anii 1807-1815.fare ~i altele. Cuviosul schimonah Isaac Dascalul a tradus din limba greaca Scara Sfantului loan Sciirarul ~i Bogorodicina (Octoihul) Maicii Domnului. tiparit la Manastirea Neamt ~i altele. Tfilcuire Ia Evanghelii a Fericitului Teofilact. Zicea ucenicul sau Platon: Se cuvine a ne minuna cum se putea sa scrie atatea carti! Ca era cu totul neputincios cu trupul ~i pe toata partea dreapHi avea rani. precum: arhimandritul Macarie. 78.minte la invataturile purtatorilor de Dumnezeu parintilor no~tri. nepatima~ ~i sfant barbat! 0. Biblia greceasca ~i cea slavoneasca. gramatici grece~ti ~i slavone~ti. Se spunea des pre Cuviosul Paisie ca se ostenea foarte mult pentru talmacirea parinte~tilor carti din limba veche greceasca in limbile slavona ~i romana. tiparit la Ia~i. mare elenist. Cazania Ia toate Duminicile. Din limba slava traduceau numai Cuviosul Paisie impreuna cu ieromonahul Dorotei. uitand de neputinta trupului. Cuvintele Sfantului Isaac Sirul ~i altele. dezradacinand patimile ~i rasadind bunatatile in sufletele celor ee-l ascultau cu credinta ~i cu dragoste. Spuneau ucenicii staretului Paisie ca el a tradus din slavona in romane~te putine carti.

am venit la parintele staret §i vazand U§a deschisa. caci.308 PATERICUL ROMANESC Mfmastirea Neamt. prin dragostea sa. o barba mare ~i alba. incat fata lui se lumina ~i ochii varsau multe lacrimi de focul care ardea in inima sa. Mi se parea ca este un om cu totul desprins de trup! 82. ~i curatenia neobi~nuita a hainelor sale ~i a chiliei. adauga ucenicul. iar tulburarea ~i mania nu s-au vazut la el. rara numai pentru calcarea poruncii lui Dumnezeu. a talmacit ~i el numeroase dirti din limba greaca. pe cand eram noi in Dragomirna. pentru mila sufleteasca sau trupeasca. privirea lina. luminoasa ~i palida. care s-a tiparit la Ia~i in anul 1816. Iar pe fiii sai duhovnice~ti ii imbrati~a mai mult decat pe sufletul sau. 85. cuvantul smerit ~i strain de indrazneala. precum Patericul ~i altele pe care le tipare~te la Bucure~ti. Iar din limba slavona a talmacit Tipiconul (Tipicul Sfantului Sava).Odata. spunea urmatoarele despre Cuviosul Paisie: . 81. 1817. alt ucenic al staretului Paisie din Manastirea Neamt. cu care din tineretile sale a iubit pe Domnul cu tot sufletul sau. Vorbirea lui era blanda ~i cu totul sincera. Pentru fiecare simtea durere. Parintele era culcat. ajungand la Manastirea Neamt. Asemenea ~i in cele fire~ti era preaimpodobit. dojenea ~i invata cu dragoste. Mustra ~i certa cu blandete. 83. ii incalzea cu dragostea ~i ravna sa. continua ucenicul sau. fiind cu totul revarsat spre milostivire. macar de 1-ar fi suparat cu ceva. Pe tot omul ce venea la dansul. M-rea Neami. Fata lui era aprinsa ca de foe. am batut ~i am intrat. rara pic de sange.Era in el dragoste infocata.rintelui nostru Paisie. pe toti ii atragea la sine. marturie fiind lacrimile. nu-l intorcea de~ert. . Am zis 34 Din ViaJa fn scurt a Cuviosului Pii. Era inainte de Vecernie. Miluia ~i indelung rabda. lucitoare ca argintul. Ca fata lui era alba ca a ingerului lui Dumnezeu. Constantin Caragea. Mintea lui era totdeauna unita cu Dumnezeu prin dragoste. descrie astfel chipul plin de Duhul Sfant al marelui staret Paisie: . Ca pe toti ii iubea. Mitropolitul Grigorie Dascalul. Platon.Pentru prima data in viata am vazut cu ochii mei sfintenia intrupata ~i nepreracuta. Niciodata nu se intrista asupra cuiva. cu nlidejde de indreptare. Ucenicul·sau. Pe mine rna uimi fata lui. 84.Erau intr-insul impreunate indelunga-rabdare ~i blandetea. Spunea unul din ucenicii Cuviosului Paisie ca dobandise darul rugaciunii adevarate. dupa ce ajunge mitropolit al Tarii Romane~ti (18231834)34. Un pelerin grec. Acela~i ucenic continua: . filele 16 ~i 17 .

iar egumenul prin Domnul.Nu va tulburati pentru nerautatea ~i smerenia parintelui Alexie. . ca fratii sai sa se mantuiasca prin egumenul. Nici un raspuns. bland. dar nu mi-a raspuns. pa~nic.Binecuvinteaza. nu dupa multe zile. Asemenea catre ca1ugarii din Poiana Marului scria: . Sa aiba catre toti iubire adevarata ~i neratarnica. ascu1ta-ma. fratele acela s-a inecat. schitul \ ostru. numai de un singur fir de par. frate1e nu 1-a ascultat ~i dupa patru zile de drum a murit. ca sa ~tie a invata ~i pe ucenicii sai. Intai se cere ca egumenul sa cunoasca Sfintele Scripturi.La cererea voastra de-a va trimite un preot sa va organizeze viata de ob~te. dupa Sfintii Parinti. liber de manie. Pe alt frate iara~i 1-a rugat mult staretul sa nu piece din manastire. ~i cartile ~i patul ~i celela1te sa fie date cu voia egumenului.Frate. sa fie bland.Si noi in~ine suntem la inceput ~i avem nevoie de povete. rabdator. Sa nu faca nimic rara binecuvantare. care ii cereau un preot: . 88. fiindca nu vei vedea locu1 acela unde vrei tu sate duci. ca sa poata . nici nu ~tim ce sa va raspundem. din porunca sultanului . mireni. :urcii i-au Hiiat capul. lata ce scrie catre calugarii din Schitul Robaia-Arge~. Intr-adevar. Numai atat va pot spune ca. 86. Ca. oriunde s-ar afla.:apului voievodului moldovean Grigore Ghica. de iubirea de argint. parinte!". ci toate. smerit. 87. Dar fratele nu asculta. ci singur sa se conduca.lor. ati putea singuri sa va organizati viata duhovniceasca. preoti. deasupra . sratuindu-1 pentru indreptare.Si mult a plans staretul pentru aceasta. de mandrie. in stare sa sufere orice ispita. calugari ~i egumeni. 90. de lacomie ~i toate celelalte patimi. Am repetat a doua oara. Apoi. Atunci am inteles ca era rapit in rugaciune. egumenul trebuie sa fie catre frati smerit.-edea in vis o sabie spanzurand. sa nu fie supus altei manastiri. . Apoi. Iar ucenicii sa fie in mainile egumenului ca 1utul in mainile olarului. ii zicea cuviosul. dupa uei zile. Mai zabovind putin. . 89. dupa regulile Sfintilor Parinti. Cuviosul Paisie avea ~i oarecare dar inaintevazator. Apoi. am ie~it din chilie ~i n-am spus nimanui nimic de cele vazute. rara rautate. Numeroase ~i pline de intelepciune duhovniceasca au fost ~i scrisorile staretului Paisie catre diferiti prieteni ~i ucenici ai sai. sa nu aiba ceva al lor. noul \OStru egumen. Ma cuprinse frica. Se spunea iara~i ca adeseori suspina ~i plangea staretul pentru un frate din ob~tea sa.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 309 :ugaciunea: . De multe ori -.

ca eu in toate sfintele canoane am cautat cu ravna. Iar cft~tigarea sufletului nu este altceva decat mantuirea sufletului.Poate preotul sa dezlege pe eel ce se podiie~te ~i.Daca boala lui trupeasca este in a~a fel. Iar in sufletul in care nu este pacea lui Hristos. caci canonul este a treia parte a pocaintei. de nu cumva sa gasesc oarecare epitimii rara indepartarea de la imparta~irea cu Sfintele Taine. incftt Ins~ Hristos zicea ucenicilor Sai: Pace voua!. sau nu poate? . sa va opuneti pana la sange patnnn mfmiei ~i sa aveti pace cu toti. Iar despre smerenie zicea Cuviosul Paisie: . 92. preotul sa nu-l dezlege pana nu-~i face canonul. Nu va tulburati ca el este slab cu trupul. Apoi a adaugat ~i aceste cuvinte: . nu cereti de la el osteneli trupe~ti mai preSU! de puterile lui. Pe amandoi. Ci voL cunoscand sHibiciunea firii lui. ci pana la moarte. a raspuns cuviosul. dar de se caie~te. 95. ca sa aveti dragostea lui Dumneze~ intre voi ~i sa fie la voi un suflet ~i o inima prin harullui Hristos. sa citeasca dirti folositoare pentru suflet ~i sa fie gata la vreme de nevoie sa dea fratilor sfaturi folositoare pentru mfmtuire. preotul sa-l dezlege a se imparta~i cu Sfintele Taine. dar n-am putut gasi. Si iara~i zicea: . 91.Rabdarea este ~i ea atat de trebuincioasa pentru mantuire. Un preot oarecare 1-a intrebat pe Cuviosul Paisie: .Va spun ~i aceasta. acela se va mantui. acolo petrece ~i Hristos. 94. Pacea Mea dau vou{i! Unde este pacea lui Hristos. rara canon. spre paguba fratilor. Biserica ii aseamana cu Iuda vanzatorul. Rabdare insa trebuie sa aveti nu numai pentru un timp oarecare. Zicea iara~i marele staret: . caa vreme este sanatos cu duhul ~i intreg la duhovniceasca cugetare. Aceasta este a~a de trebuincioasa. incat el se apropie de moarte ~i nu are vreme sa faca canon.Urmand blandetii lui Hristos. pentru neputinta sa sa-i dea. Daca insa poate face canon. atunci chiar de-ar avea 6 plicate mari. Sfintele Taine. incat Hristos zice: fntru rabdarea voastra veJi dobandi sufletele voastre. Sa va smeriti unU: fata de altul ~i sa va supuneti unul altuia. nu este nici Hristos. caci eel ce va rabda pana la sfar~it. pazindu-~" sanatatea.310 PATERICUL ROMANESC da fratilor pilda de rabdare. Ajunge pentru el sa ~ada mai mult la chilie. 93. Insa este grozav de infrico~ata ~i inspaimantatoare certarea pusa asupra preotilor care indraznesc sa imparta~easca pe cei opriti de sfintele canoane. ci crutati-1 sa nu-~i piarda inainte de vreme puterile.

ToJi sfintii prin diferite cai s-au mantuit.SFINTI ~I CUVIO~I DIN SECOLELE XVII-XVIII 311 . ci numai cauta frumos. miercuri au fost bolnav. iara mie tot imi parea 35 Manuscrisul s-a publicat in rev.O. Noemvri 2 §i vineri au !acut multamita in biserica.. ~i Vecernia era nefacutiL Si indata cum au ie§it Arhiereul. lara eu nu ~tiam nimica ticalosul. in luna lui octombrie 4 zile. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! DESPRE SFARSITUL SFANTULUI PAISIE DE LA NEAMT extras din Manuscrisul romanesc nr. lara in vremea Vicerniei au inceput a se inchedeca in grumazi ~i a sufla mai rar ~i indata au chiemat duhovnici ~i au inceput parintele Stefan a ceti canon de ie~irea sufletului. au sosit la noi la Mfmastirea Neamtului Preasfintia Sa Episcopul de Hu~i Kiro Kir Viniamin. ca apoi i-ar fi apucat §i vremea Pavecernitii.". de unele ca acestea.Smerenia este temelia tuturor virtutil or evanghelice.R. vineri. Duminica au mers la biserica. marti. Ea este atat de trebuincioasa pentru mantuire. De aceea. . 1794. 3-4. miercuri. marti. iara~i 1-au intors raul §i au fost bolnav. luni. Noemvri 5 zile. sfe~nice ~i doi diaconi cadind ~i clisiar~ii clopotele tdigand ~i psaltii Axionului cantand a~a am intrat cu Arhiereul in biserica ~i. ci. dar fara smerenie. 1987. ~i unii plangea. pentru ca s-au insanato~it Parintele ~i sambata au fost sanatos. Luni. marti. ne-au blagoslovit pre toti de ob~te ~i au ie§it la gazda. iar nu pe altii. Duminica. luni.B. nimeni nu s-a mantuit ~i nici nu poate sa se mantuiasca. lara joi s-au mai ridicat. fiindca era vremea Vecerniei §i n-au fost vreme ca fie§te carele osabit sa iei blagoslovenie. 113-116 . cu bucurie §i vesal. iar mai spre sara au blagoslovit pre parinti(i) care era sa mearga la praznic la Agapia. Miercuri la noua ceasuri din zi am ie~it intru intampinare cu Evanghelie ~i cu . au tocat de Vecernie . inchinandu-se pe la sfintele icoane. joi. sambata. 30 de zile s-au bolnavit Parintele Staretul. am vazut multime de parinti la fereastra Parintelui ~i prin ograda tiji. cum este respiratia pentru viata omului. Sfinte Preacuvioase Parinte Paisie. 1860 de l a B i b li o t e c a A c a de m i e i Roman e 35 In anii de la Hr. lara miercuri n-au vorbit nimica. p.. cand am ie~it de la vicernie. tot eel ce vrea sa se mantuiasca trebuie sa se socoteasca din toata inima inaintea lui Dumnezeu ca eel mai de pe urma intre oameni ~i pentru orice pacat sa se condamne pe sine. nr.

Si puind nasalia in mijlocul bisericei. a~i(j)direa sa ceteasca evanghelie pana la cesuri ~i racand otpustul Sf. Si a~a s-au tinut 4 zile sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te in biserica. iara~i se incepe obicinuita cetire la evanghelie. au racut racla ~i au imbracat-o ~i au impodobit-o fiindca era sa se puie intr-insa margaritarul sau mai bine sa zic diamantul eel de mult pret. numai ce am auzit duhovnicii plfmgand inauntru ~i clopotile sus tragand. Vineri spre sambata la 7 ceasuri din noapte s-au imbracat preotii ~i diaconii ~i au cladit sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te ~i le-arn pus in racla cu lacrimi ~i cu suspinuri ~i cetind evanghelie neincetat. pana la Vecernie. lar sambata dupa Sf(an)ta Liturghie s-au imbracat 30 de preoti ~i 13 diaconi ~i lumanari aprinse tinand in maini au ridicat nasalie cu sf(i)ntele moa~te ~i au ie~it afara. de ar fi fost cineva deoparte. cu lumini aprinsa la tot soborul parintilor ~i la adunarea mirenilor. preoti ~i diaconi. ca sa priveasca. vineri. joi. indatli au inceput parintele Isaac a ceti acest cuvant: «Cuvant de ingropare la prea Cuviosul parintele nostru Paisie. fiinddi in biserica nu era cu putint(a) a incapea de multimea parintilor ~i a (s)treinilor ~i a~a s-au inceput prohodul dupa obiceiu. Si atata sa adunasa multime de parinti cat sa parea ca norii i-au adus. ci plangere s-au pornit intru acel ceas. a~a cu mare plangere fie~te carele au luat blagoslovenie. de-a dreapta. fiindca ie~isa oarecine pe den dos ~i mersese la clopote. fiindca a~tepta ~i raspuns de la Mitropolitul. sta ca un sfe~nic inaurit a~teptand sa se puie raclia cea prea luminata intr-insul. Oara a traia zi. Si puind sf(i)ntele (~ters) (cinstitele) moa~te pre nasalie au mers in biserica preotii cantand. cat a~a era a se parea ca lumea se prapade~te. au ie~it cu obicinuit cantare ci sa cante la cei prosati. arhimandrit ~i staretul s Manastiri Neamtului ~i Secul». lara cand au fost dupa evanghelie. Liturghii. cu mare jale ~i suspinuri ~i zidind-o cu caramizi. . Si invalind cinstitul trup. nu ar putea sa povesteasca cu limba omeneasca. a prea cuviosului parinte ~i lasand mana cea dreapta dezvalita pre piept ~i imbracandu-sa duhovnici. Si racorindu-se parintii dimprejurul nasaliei. ca ce cantare va sa fie aceea cand cineva spre plangere iaste pornit. arhimandrit ~i stareti sfintelor Manastiri Neamtului ~i Sacu. lara mai ~ezfmd putin la fereastra. lara celalalt sobor cu amara plangere. lara la Utrenie. lara cu mai multa plangere ~i tanguire.312 PATERICUL ROMANESC lucru cu indoire. 0. dar mai bine sa zic sfftnt ~i prea mare sfant. au inceput preotii a ceti evanghelie neincetat pana la vremea Utrenii. vai mie. Noemvri 15 au adormit prea Cuviosul Parintele nostru ieroschimonahul Paisie. ci jale. au inceput a sapa groapa in pomelnic. lara a doua zi dupa rapausare. Iacrimi varsand. ci tanguire intre parinli.

: ?ezut toata privegherea. lara dupa cuvant..:. au ~·sn ~i trimi~ii de la Ia~i. ~i a§a era o -. ) . au ridicat preoJii nasalia. Luni dupa Vicernie au intrat in chilia Parintelui Arhiereul cu Logoratul . au savar~it preotii obicinuitul prohod §i au luat 5~recare osabit iertaciune ~i blagoslovenia cea mai de pre urma. apoi indata ar fi rasturnat-o.: caramizi.rimelui. ~i puind >!imele (~ters) (cinstitele) moa~te in mormant. in genunchie. deasupra mormantului...::. fiindca :!'ra norod mult §i spre sara sa plecasa zioa §i vremea sa turbura de ploaie.. Omule al lui D(u)mnezeu ~i credincioasa sluga ~i al Tainelqr lui D(u)mnezeu ~i barbatul doririlor Duhului. Iar cand au ~ezut parintii la masa au sosit ~i dumnealui Logoratul al :::'iilea dila D(o)mnie. au slujit Preaosfintia Sa panahida Pa. 21 zile era ::-~aznicul Intrarii in Biserica ~i au mers la Arhiereul dimpreuna cu boierul ~i 1.!~aware sau nemi~catoare. dimpreuna cu sobor.: Preaosfintia Sa pentru ca n-au apucat ca sa ingroape pe Parintele. noemvri 20 de zile. lara dupa ~-. lara a doao zi au slujit Ar(h)iereul. fiindca a doao zi. lara luni dupa Utrenie. Noule .. =. incat de nu ar fi tinut ?feO!ii racla de o parte ~i de alta. de-a traia zi dupa ingropare ~i au cetit ~i ::J. ~-oravnice Preaosfintite Stapane.. sHivind bunatatea §i milostivirea ta. Liturghii. ca nu era cu putinJa a mai a§tepta. fiind trimis dimpreuna cu Arhiereul ca sa petreaca pre ?arintele staretul la groapa ~i ca sa iaie in scris cele ce vor afla la manastire..Cuvant de intampinare la Preaosfintitul Parinte Kiriu Kir Viniamin. anghelie au cetit parintele Isaac acest cuvant: . trecatoa( re) ~i nestatornice ( .area cea impreuna cu Parintele nostru. Rama~ita ceastalalta a vietii noastre este ~i dupa voia Ta sa dobfmdim K. dimpreuna .±r-se toJi.:~1 domnesc ~i oarecari din duhovnici ~i au inceput a cauta izvoadele pana ce ~ Yenit vremea ca sa toace la priveghere. a~a am intrat in biserica la mormant ~i numai preotii au intrat in ?Qmelnic · ~i au inchis u~a pentru imbulzala parintilor ~i a streinilor. ca sa fie in paza cand s-ar fi pus povaJuitoriu in . E~1scopul Hu~ului". ~i ::-rodidmd preotii nasalia ~i clopotile tragand ~i psaltii cantand §i soborul celalalt ?'ililgand. adeca parintele Sava ~i parintele Liontie. dupa cum ~i legatura ~i ragactuinta ne ::.::ul Parintelui staretului..olifia Preaosfintia Sa. ~i nesfar§in. totdeauna acum §i pururea §i in vecii •o::ilor amin.2<.b-re. ~i ~du-se zio ~i dupa sfar~itul Sf. marti.SFINTI SI CUVIOSI DIN SECOLELE XVII-XVIII 313 Bucuriile ~i veseliile ~i toate lucrurile ceaste din lumea aceasta ori it u th( o )vnice~ti ar zice cineva ori trupe~ti ~i lume~ti to ate cu adevarat 1remelnice. inca noapte fiind.bulzala intre parinti §i intre norod cand lua iertaciune. au pardosit parintii mormantul :-.

Ca iata. Dar oare ce iaste pricina unei veniri a Preaosfintiei Tale atat de grabnica ~i de sarguinta plina. nu inca triste sa arata. aducftndu-ti aminte ai venit sa o impline~ti? Ci incepatoriul ~i savar~i(toriul) danturilor ~i horilor nu inca iaste de fata. mfthniciune sau intristare sa nu simtim. silit fiind pre sine ~i atata osteneala o ai trecut cu vederea ~i cu atata vrednicie. au doara ai mai uitat ceva din danturile acelea lungile ~i horile acelea !argile ~i de duhovniceasca bucurie pricinuitoarele nesavar~ite ~i acum. iara~ soarele de veselie se ivi ~i Iacrimile cele ce necontenit sa varsa le opri ~i nu numai. pre toate impedicarile. preste atatea maidanuri sa sai ~i sa vii la Manastirea Neamtului. ci ~i cu mahrama bucuriei de pre fetele noastre le ~terse. in atat cat nici de am avut sau am patimit vreo paguba. din dragostea cea multa ~i fierbinte ce ai catre D(u)mnezeu ~i catre aproapele. aratat iaste ca imi marturisesc mie ~i sangure fetele a tot soborul. pre toata osteneala detaimand-o. ce vesele lumina. pre toate nelesnirile. dupa ce au ispravit toate acelea ce au voit ~i au dorit. bucuratu-ne-au foarte venirea Preaosfintitei Tale ~i pre norii cei preintunecati ai mahniciunii cari pre inima noastra sa pusasa cu totul i-au gonit ~i-n laturi i-au dat. Au doara priveli~tile acelea duhovnice~tile ce le intindeai mult mai daunazi ai venit sa le mai innoie~ti? Ci puitorul niscareva porunci domne~ti sau stapane~ti sau politice~ti sau cu niscareva statuiri duhovnice~ti. urmatoriu adevarat acelui. Boldurile cele prea ascutite ale scarbei care necurmat impungea ~i adanc sa infingea intru inima noastra ~i tare o ranea. au zis D(u)mnezeu Omul Iisus mergand spre moartea cea de buna voie. Cu pofta am poftit. ci pre toate greotatile. cu totul ii tampi.Am dorit a vedea ni~te priveli~ti ca acestea d(u)hovnice~ti mai inainte de moartea mea ~i iata D(u)mnezeu mi-au implinit dorirea. Si prea cuviosul parintele nostru. nu de multa vreme au zis insu~i catre eel ce cete~te proastele aceste cuvinte: . cu alt Iosif. sa mananc cu voi aceste Pa~ti mai nainte de patima Mea. Au poate intelegand de aceasta ~i de mfthniciunea cea pricinuita noao. pentru care ~i dumnealui boieriul Marii Sale impreuna s-au ostenit? Ci statuitoriul ~i raspunzatoriul nu inca mai iaste intru cei vii. Bine ca ne-au bucurat ~i pre toata mahniciunea ne-au gonit. nici de iarna cea acum a~teptata sa nu te temi. nu dupa multe zile ale purcederii Preaosfintiei Tale catre turma cea cuvantatoare ~i el de calatoria cea fireasca a se gati au inceput pre care acum iata o au ~i savar~it. Si iara~i saninul bucuriei ne tacu. nici de vremea cea umizicioasa. te-ai suit sa ingropi pre tatal sau ~i plangerea la Ariiat sa-ti faci ~i mahniciunea robilor Preaosfintiei Tale sa o risipe~ti. ca nu inca posomorate. cat nici de greutatea caii. Cunosc ca singur D(u)mnezeu aduse pre .314 PATERICUL ROMANESC Daniile.

Multamirea neputincioasa ~i cea din cuvinte ~i cea din lucruri. amin. de la domnie ~i de la Mitropolitul. marti dimineata dupa utrinie a calugarit pre parintele Sofronie in schima insu~i Arhiereul. Si racand scrisori. au cetit parintele Pafnutie trimiterea Parintelui Staretului cea catre Preaosf. lauda de mintea noastra ajunsa. Sa Mitropolitul Kiriu Kir Gavrii1 36 • 36 \Ol. lara dupa liturghie. mare iaste milostivirea cea catra aproapele. a~a au ie~it in cerdac ~i au ~ezut Arhiereul in jilti pana cand au ie~it toti parintii din trapeza ~i sculandu-sa bucatarii au luat fie~tecare osabita blago(slovenie) ~i a~a s-au dus cantand in biserica. multa ti se cade ~i plata. cu Patriar~ii te va randui. dar de vreme ce s-au dus la Cel ce pre toate le covar~e~te cu bogatia ~i cu bunatatea ~i cu milostivirea. 0. cuvantul nu iaste indestulat catre aceasta. mare iaste ravna catre lucrurile cele bune. au venit ~i Arhiereul ~i au blagoslovit masa ~i apoi au ~ezut de o parte pre scaun dimpreuna cu boiariul eel domnesc ~i au ascultat cum sa cetea Cuvant pentru lntrarea in Biserica. cu caftanuri ingere~ti se va imbraca prea sf(i)ntitul trup al Preaosf. Ce vom face? De ar fi fost cu noi eel puternic in fapta ~i in cuvant. Si sratuindu-se duhovnicii cu Arhiereul. nemasurata rasplatirea. I. Sale. cu Arhierei te va insoti. Chi~inau.S F I NT I ~I C UVI0 ~I DIN SEC 0 L E L E XV II. lara cand au venit parintii cu icoana la masa. necovar~ita cinstea.XV I I I 315 Preaosfintia Sa. care da oarecare dovada de mai nainte cuno~tinta da prealuminata. Tale cu slava d(u)mnezeiasca va impodobi prea sf(i)ntit Preaosf. le-au trimis la Ia~i ~i viind de la Ia~i alte scrisori. intru imparatia Sa te va odihni. in vremea priceasnii. lara Duminica au dat Preaosfintia Sa anafudi in vremea priceasnii. gurile noastre ale tuturor slabe spre multamirea facerilor de bine. au blagoslovit Arhiereul adunarea sfermeturilor ~i savar~ind multamita mesei. de privirea fetei Sale te va indulci intru Hristos Iisus D(o)mnul nostru. mare iti iaste ~i osteneala. Si vineri au mers Preaosfintenia Sa la Sacul ~i la Sahastrie ~i sambata s-au inters la Neamtul. 1998 . Cu toata acestea. Si viind vremea strangerii sfermeturilor. sunte(m) bine incredintati ca va mijloci in locul nostru catre D(o)mnul ca sa rasplateasca Preaosfintiei Tale cu daruri vecinice §i nestricacioasa. au ales pe parintele Sofronie spre a-i incredinta pastoria in locul Parintelui. Tale cu ingerii te va inceti. cu coroane neve§tejite §i nestricacioasa va incorona prea sf(i)ntit al Preaosf. cunosc acum ca aproape imi va fi sfar~itul". caruia slava in veci. a~a in anii de la HS-1794 in luna lui dechemvrie in 13 zile. lara dupa vicernie au racut paraclis cu sober mare. adunati fiind parintii toti. ce semuire a lucrurilor. ar fi raspUitit poate dupre vrednicie. Aceastli scrisoare este tiparita in cartea Staretului Paisie Cuvinte $i scrisori duhovnice$ti.

El 1-a adus de mic la manastire. obligand pe toti fratii sa fie cunoscatori de carte. calugarindu-se. in anul 1750. Spovedania soborului ~i Sfanta Imparta~anie se Ia. cititul. Pentru o nevointa ca aceasta. La ~coala se invatau scrisul. arhimandritul Lazar a innoit a~ezamantul manastirii. inchinandu-~i viata lui Hristos din tineretile sale. Arhimandritul Lazar Ursu a fast eel dintai parinte duhovnicesc al mitropolitului Jacob Stamati. s-a mutat la odihna cea de sus in a doua jumatate a secolului XVIII. apoi religia (cuno~tinte de Vechiul ~i Noul Testament) ~i muzica psaltica. a reorganizat ~coala monahala din lavra. s-a invrednicit de darul preotiei. ~i a randuit duhovnici din cei mai iscusiti. ramanand toata viata in mijlocul fiilor sai duhovnice~ti. 1-a deprins frica de Dumnezeu ~i 1-a dat la invatatura cartii. precum ~i cuno~tinta cartii de la duhovnicii marii lavre. A ocrotit. unde se nevoiau numero~i monahi din Transilvania. ajungfmd ales povatuitor de suflete. candidat la scaunul episcopal de Radauti. a intrat in ob~tea Manastirii Neamt la inceputul secolului XVIII. Se mai predau inca limbile greaca ~i slavona ~i caligrafia. Aici a deprins me~te~ugul nevointei duhovnice~ti. arhimandritul Lazar a fast inca 20 de ani eclesiarh ~i duhovnic al manastirii. tipicul. ceaslovul. . Fiind intelept ~i ravnitor la cele dumnezeie~ti. El insa. a marit numarul calugarilor.316 PATERICUL ROMANESC ARHIMANDRITUL LAZAR URSU Manastirea Neamt (secolul XVIII) Acest cuvios parinte era originar din Bistrita-Nasaud. cat a fast intaistatator al ob~tii. al caror duhovnic era. Apoi.ceau saptamanal. Retragandu-se din egumenie. Cuviosul Lazar a fast propus. duhovnicul Lazar a fast ales staret al Manastirii Neamt in anul 1742. s-a socotit nevrednic de o cinste ca aceasta. A~a ostenindu-se arhimandritul Lazar mai mult de 50 de ani. crescand ~i formand multi fii duhovnice~ti. de asemenea. sihastria Pocrovului ~i pe siha~trii ce se nevoiau in Muntele Chiriacu. smerindu-se. Timp de trei ani.

SFINTI SI CUVIOSI din prima jumatate a secolului XIX .

a reorganizat bolnitele ~i a deschis o farmacie publica aproape de catedrala. A invatat inca ~i limbile greaca ~i slavona de la parintele sau duhovnicesc. val. Liturghierul ~i Psaltirea (1794). a racut danii de innoire la manastiri ~i schituri. II.MITROPOLITUL IACOB ST AMATI al Moldovei ~i Sucevei (1749-1803) 1 Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud. Diac. marele pastor al Moldovei . Astfel a tiparit Evanghelia. De asemenea.:erea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii. I. a innoit mai multe biserici ~i schituri. nepot al episcopului Pahomie de Roman (t 1724). carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe ~i carti didactice pentru ~coli publice. 1946. Pentru sporirea duhovniceasca a cre~tinilor. _Geografia moldoveneasca" ~i . a fost crescut duhovnice~te de egumenii Lazar ~i Ioasaf ~i inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. racand un mare pas spre innoirea invatamantului. Nemteanul" reorganizeaza ~i dezvolta ~colile biserice~ti din Moldova. p. Intrand de mic in ob~tea Manastirii ~eamt. colectiv. Intemeind la Ia~i o buna tipografie.Gramatica teologhiceasca". iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Hu~i. mitropolitul Jacob II . Iar din dirtile didactice pentru copii. In anul 1792 este ales mitropolit ~i parinte sufletesc al Moldovei. a infiintat o ~coala episcopala pentru luminarea preotilor ~i a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnice~ti. Apostolul (1795) ~i altele. cat a pastorit turma lui Hristos la Hu~i. la§i. Ciurea. Figuri de ierarhi moldoveni . dand burse ~i carti de ~coala celor saraci. Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul eel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. 267-269 1 . milostenia.lacob alII-lea Stamati. Iar pentru luminarea mintii ~i rnantuirea sufletelor. dovedindu-se un adevarat slujitor ~i iconom al casei lui Dumnezeu. In acqti ani a zidit mai rnulte biserici in Ia~i ~i prin sate. a tiparit . traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu. Timp de 10 ani. care ~tia multa carte. in anul 1774 ajunge slujitor la . dr. dezvolta Academia din Ia~i. a tiparit numeroase carti biserice~ti pentru cult. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei.Mitropolia Moldovei.Aritmetica" (1795?). Istoria 3:sericii Ortodoxe Romane. pentru alinarea suferintelor omene~ti. Invrednicindu-se de darul preotiei. AI.

dupa ce mai intai cerceta dupa pravila. Chesarie Gheorghescu.. Dupa ce este racut rasofor §i ~iacon. in primavara anului 1803 §i-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos. . 500 . Mitropolitul Jacob II Nemteanul dactea mare importanta duhovnicului. Iar preotilor duhovnici . in anul 1752. in anul 1763 se stramuta in Moldova. Murind acolo dasdilul sau. ViaJa. cit. p. Dorind sa slujeasca lui Hristos din tineretile sale. p. daca avea peste 40 de ani.le cerea lista anuala a celor spovediti §i ii oprea sa ia bani". . Pravila Sfintilor Parinti" (Sfintele Canoane). tanarul Gheorghe a trecut Carpatii in Tara Romaneasca.omene§ti §i racand multe milostenii la saraci. CUVIOSUL ARHIMANDRIT GHEORGHE Mare staret al Manastirii Cernica (1730-1806) 2 a. op. tipari la Ja§i. Dar. Preoti tineri nu racea niciodata duhovnici. impreuna cu staretul Paisie §i cei 64 de ucenici ai sai. faptele # cuvintele starefului Gheorghe. neputand rabda persecutiile religioase care sileau poporul la uniatie. Cuviosul stareJ Gheorghe de la Cemica. 1870. in acest schit s-a nevoit ieroschimonahul Gheorghe timp de zece ani. 1-84. ierodiaconul Gheorghe devine ucenic al staretului Paisie in Schitul Sfantul Ilie din Athos. in anul 1730. i§i cauta adapost sufletului sau in manastirile Transilvaniei. Bucure~ti. De aceea. 2 Monahul Casian Cernicanul. pentru folosul de ob§te al tuturor.. pe la jumatatea secolului XVIII.Jar acei care refuza sa se spovedeasca. in drum spre Muntele Athos. A§a nevoindu-se mitropolitul Jacob pentru mantuirea sufletelor .320 PATERICUL ROMANESC respectarea cu strictete a posturilor ~i mai ales Sfanta Spovedanie. din parinti binecredincio~i. rara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. pornesc impreuna spre Constantinopol §i Sfantul Munte. Arhim. in lstoriile sjintelor monastiri Cemica ~i Ciildoro~ani. Ia Manastirea Dragomirna. rara aceste fapte bune. devine temporar ucenic al unui arhiereu grec care locuia in Bucure§ti. cu greu hirotonea pe cineva duhovnic. . sa ramana ca ni~te straini de lege §i de Dumnezeu". in anul 1799. iar in anul 1754 il hirotone§te preot pentru ob~tea sa. spunea el. El spunea di nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii. Cuviosul Paisie il calugare~te. Viata Cuviosul staret Gheorghe s-a nascut in Sali§tea Sibiului. daca §tia Sfintele Scripturi ~i canoanele Bisericii §i daca el insu§i avea o viata aleasa. in SfinJi romiini ..

zicfmd: . timp de 25 de ani. din Manastirea Neamt. In acela~i an. Ca staret al celor Joua manastiri. Aici traie~te numai doi ani pe langa Cuviosul Paisie ~i se duce din nou la Schitul Sfantul Ilie din Athos. spovedanie deasa. Deci. . cele doua mari ob~ti calugare~ti . ucenicilor sai. Cuviosul Gheorghe era in mare mahnire. Cuviosul Gheorghe a impartit soborul in doua parti. este numit de mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei egumen al Schitului Cernica. iar pentru viata sa aleasa este numarat in randul cuvio~ilor romani. Apoi. postind cateva zile. inmultindu-se fratii in jurul sau.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 321 La Dragomirna. Cernica ~i Caldaru~ani. a pornit in cautarea Iaca~ului Sfantului Ierarh Nicolae ~i a aflat biserica lui din ostrovul Cernicai. imbolnavindu-se.Jl:'ms de numero~ii sai ucenici din ambele manastiri.:are a condus ~i organizat.:u aproape 200 de monahi.Ramai aici ~i imi curate~te laca~ul meu de fiarele salbatice! De~teptandu-se plin de bucurie. mitropolitul Grigorie i-a dat sub . . Oprit fiind in tara rara voia sa de catre mitropolitul Tarii Romane~ti. s-a rugat \laicii Domnului ~i Sfantului Ierarh Nicolae sa-l povatuiasca ce trebuie sa :·aca. 1806. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. A~ezamantul sau are o mare importanta duhovniceasca. dimas de multi ani in parasire. ascultare ~i masa de ob~te. insa. staretul Gheorghe este considerat un mare parinte duhovnicesc ~i innoitor al monahismului romanesc. pustie ~i plina de ~rpi. A randuit la biserica pravila zilnica. lasa a~ezamant scris. . marele staret Gheorghe se muta la ve~nica odihna. In primavara anului 1781 vine in Moldova sa-~i vada staretul ~i fratii din ~fanastirea Neamt. duhovnic ~i econom peste cei 350 de calugari ~i frati. stare1Ul Gheorghe s-a racut iara~i 5fulatos ~i a mai trait inca 22 de ani. La reintoarcere. i s-a aratat in vis Sfantul Nicolae ~i :-a poruncit. Pentru intelepciunea cu . adormind putin de osteneala. impreuna cu 200 de calugari. in anul 1775. cum sa-~i petreaca mai departe viata in Cernica.-\poi. _. Timp de patru ani organizeaza bine schitul ~i aduna 54 de ucenici in jurul sau .:onducerea sa. b. Din ceasul acela a ramas in Schitul Cernica impreuna cu doi ucenici ai sai. ~i Manastirea Caldaru~ani. Apoi se stramuta la Manastirea Secu. din anul 1793. La 3 decembrie. punand in fiecare manastire cate un egumen destoinic. Atanasie ~i Serafim. dupa rraditia Athorului ~i potrivit a~ezamantului sau.diata". Cuviosul Gheorghe petrece inca doisprezece ani ca preot.

Apoi staretul mangaia ucenicii cu frumoase cuvinte de invatatura. cand se sculau. Aici se marturiseau. Parintii se nevoiau pe ostrovul mic toata saptamana. Spuneau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca dupa ce au ajuns intai pe ostrov ~i s-au inchinat in biserica. 5. La miezul noptii se sculau ~i faceau Utrenia. staretul Gheorghe voia sa faca calugari pe cei 33 de ucenici ai sai. In primavara anului 1784. petreceau in ob~te Duminica. In primele ~ase luni s-au adunat in jurul staretului ~ase frati. iar altii ii aduceau ajutoare sa refaca biserica ~i chiliile. Vestea despre sfintenia vietii Cuviosului Gheorghe s-a raspandit repede in toate partile ~i veneau multi sa petreaca langa el. i-a zis cu glas bland: . Alaturi a facut mai multe chilii de pamant ~i in acestea trimitea ucenicii sai pe rand sa se lini~teasca. slavind pe Dumnezeu ~i multumind Sfantului Ierarh Nicolae. Staretul Gheorghe insa nu se descuraja. staretul Gheorghe a facut o mica biserica pe ostrovul mic. apoi iara~i se intorceau la lini~te in ostrovul mic. La urma atipeau iara~i pana in zori. 7. Biserica era parasita de multi ani. numarul ucenicilor a sporit la 33. au vazut in sfantul altar un ~arpe uria~. Seara se adunau cu totii intr-o pivnita ruinata. cativa credincio~i din Bucure~ti au cumparat haine pentru toti fratii ~i le-au dus la cuviosul.322 PATERICUL ROMANESC 2. Acum sa te duci din locul acesta. iar in anul 1786. 4. ca sa deschida poiana. In trei ani. ca sa locuim noi! La cuvantul staretului. Iar in saptamana Sfintelor Patimi. mancau pesmeti de paine cu ceva legume ~i dormeau pe pamant cateva ore. de ferestre ~i de cele necesare. dand lauda lui Dumnezeu. In anul urmator erau 54 de suflete in ostrov. Marturiseau ucenicii cuviosului ca la inceput multa nevoie ~i lipsa au rabdat in ostrovul Cernicai. staretul Gheorghe i-a calugarit pe toti. primeau Sfintele Taine. ascultau invataturile mai dulci decat mierea ale bunului staret. dar nu avea haine ~i cele necesare pentru ei. Ziua taiau cu topoarele copacii ~i spinii. Dupa inca un an au mai venit 16 frati. In anul 1788. inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. iar ostrovul acoperit in intregime de padure. faceau cuvenita rugaciune ~i plecau la taiat padurea. ob~tea Schitului Cernica crescuse la 103 frati. Marturiseau ucenicii Cuviosului Gheorghe ca batranul a facut multe odoare noi la biserica Sfantului Nicolae din ostrov. Atunci staretul. Auzind de aceasta. ~arpele s-a supus poruncii indata ~i a ie~it afara din biserica ~i din ostrov. 6. Chiliile erau vechi ~i toate daramate.Ganul (dragul) tatei. disparand in pacturile din imprejurimi. iar sambata veneau in ostrovul mare. de rugi ~i de spini. 3. insemnandu-se cu semnul crucii. Apoi a hirotonit trei preoti . lipsita de u~i. pana acum ai locuit tu aici.

toti dimpreuna cu mine sa ziceti a~a: Nu noua. ace~tia mai tineri. le-a citit molitfa de iertare. cand zacea in pat. Pravila ~i canoanele bisericii le-a a~ezat intocmai dupa tipicul Sffmtului Sava ~i potrivite cu obiceiul pamantului. ".Copiii tatei. nemomelnic intru pogorari ~i neposomorat spre cei mult gre~iti. i-a sfatuit zicand: . Deci. cazand ~i sculandu-ne.. dupa marturia mai multor hrisoave domne~ti. vrand sa ~titi cine anume sa va fie incepator! Parasiti gandul ~i voi. 113. lacrimand: . . nerntarnic incepator. pana la venirea acestui cuvios. blandul staret a lasat ucenicilor sai un . gandul de a cerca judecatile lui Dumnezeu cele necuprinse! Parasiti legiuirea amagitoare intre voi. care zic: . 11. parinte preadulce. a~ezamant statornic cum sa fie indreptarea smeritei ob~timi" de la Cernica dupa moartea sa.ci urma care cum vrea". o. a adunat pe toti fratii in biserica. au inceput a-1 ruga cu lacrimi: .0. Astfel. 12. 8. ~i toate celelalte. . negre~it. Doamne. fiii mei. va indemn sa ramaneti supu~i intru aceasta parinteasca hotarare. macar prin viu grai fa-ne sa auzim toti. Dar la inceputul anului 1785 s-a imbolnavit greu. totu~i. dragoste sa aveti intre voi.De~i nu presupun ca veti cadea in cursa neascultarii sau ca veti cauta cele mai presus de a voastra masura. ca mai inainte de dansul nu erau statornicite nici intr-o parte a tarii. Vazand staretul Gheorghe intristarea ucenicilor sai.C UV I0 ~t SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 323 trei diaconi ~i a randuit sa se faca zilnic Sfanta Liturghie ~i cele ~apte Laude. nu noua.Parasiti. ci numelui Tau se cuvine slava! (Ps. care socotiti ca lipsirea mea va fi pricina de risipirea ob~tii sau de nesporirea voastra.. Iara~i spuneau aceia~i ucenici ca. ascultati-L pe Hristos. incat socotea ca va pleca din lumea aceasta.. 9. se pierdusera chinoviile ~i randuiala lor din aceasta tara. a poruncit sa traga clopotul mare. implinindu-I toate poruncile. numai pe tine te-am avut purtator de grija pentru Dumnezeu. Deci. Adunandu-se fratii in jurul Cuviosului Gheorghe. Ci. apoi le-a spus. se vor adauga voua. ca Dumnezeu ~tie de ne vom mai vedea! 10. adaugandu-le ~i aceste cuvinte: . neviclean intru petrecere. 9). cu dreapta credinta. Staretul Gheorghe sfatuia mereu pe ucenicii sai sa traiasca in desavar~ita dragoste unul cu altul.Noi singuri am vazut viata fericitilor pustnici din Cernica ~i ne bucuram. pe cine sa avem indreptator ~i ce randuiala sa tinem dupa moartea ta? Caci noi pana astazi. avand in a noastra stapanire o asemenea manastire cu viata dupa Dumnezeu .

cu intrarmatii (diavoli) cei nevazuti ai iadului ~i a patimi pana la sange pentru Iisus Hristos Cel rastignit. care rna intare~te a va incredinta. cu dreptii pe adormitul robul Tau". Doamne. Apoi iara~i le-a zis: . ca ni~te buni osta§i. cautare pagubitoare de smerenie nu-i trebuie~te. care scot din iad pe patima~ul suflet. intru numele Tatalui. de cugetati sa va ramana de la mine dupa moarte ceva aur sau argint. Acestea chiar ~i de la tot cre~tinul sa nu ramana. sa va sfiiti ~i de fata neadormitului strajer. pilda m-am racut intre voi prin rodul dragostei.Fratilor. 15. 18. intrucat ~i de voi mi s-a racut mila. scriind pe toate cate le izvora~te inima mea. ca ~i pe pamant va trebuiesc avutii nevremelnice. Apoi le-a adaugat ~i aceste cuvinte: . prin adevar. Intru numele Duhului Stant. apoi va rog sa nu va pangariti cumva mintea cu asemenea ganduri. zicand: .324 PATERICUL ROMANESC 13. Iar daca nu voiti a va pleca poruncii ticalo~iei mele. Sa-~i hotarasca numai prohodul ~i parastasele cele obi~nuite. apoi macar sa-l puneti dupa u~a pridvorului. incalzindu-va pe langa bucuria inimii ~i indreptandu-va catre limanul mantuirii. 10). elle-a raspuns: . ca sa dobanditi cu pretul acestora nebiruite arme. ca sa pot vana prin rabdare ~i sufletele voastre. Ci. toti sa se umileasca. unde se face ~i litie la cei raposati. sa nu va lipifi inima de ea (Ps.Fiilor. m-am supus de bunavoie sub picioarele tuturor. Zicea iara~i ucenicilor sai: . ~i mai ales celor ingreuiati cu duhovnicia. ca doar se va miqora ~i multimea pacatelor mele.Cat despre viermanosul meu trup. racand pfma la patruzeci de zile ~i cate douasprezece inchinaciuni.Odihne~te. spre mancarea fiarel6r. Intrebat fiind cuviosul unde sa-i ingroape ucenicii trupul dupa moarte.Foarte strain lucru este calugarilor ieromonahi ca sa-~i hotarasca singuri loc cinstit pentru ingropare.Fiii mei. dupa cuvantul psalmistului ce zice: Bogatia de ar curge. 14. n-am Iasat pe simtiri a zbura peste hotarele firii. o. Zicea staretul ucenicilor sai: . 16.Cu voi graiesc. ca. vazandu-ma fratii intrand ~i iqind. sa nu poftiti a schimba harul cuvio~iei voastre pe unele lucruri pamante~ti ~i stricacioase. Ci mai ales sa va milostiviti a-1 scoate inca ~i din ostrov afara. iubindu-va pe toti deopotriva. . Spunea staretul Gheorghe: . nici sa voiti a ispiti mult taina lucrului. intru numele Fiului. fiii mei cei saraci cu duhul. 17. vrand a va lupta. 6J.

nici veti ramane rara cercetare de sus. iar nu intru nebagare de seama. pe cei ce se afla cu mintea intreaga. intru care se reazema inceputul mantuirii monahilor. martor sunt pentru voi. nu cu ceva interes nebinecuvantat de Dumnezeu. Fiilor. este ca intocmai cu suflarea sa cinstiti supunerea unul catre altul. racandu-va multora oglinda vietii spre indreptare ~i bucurandu-va intru lumina celor vii. vicle~ugul. cata vreme am trait impreuna cu voi. ca zavistia. ca sa impliniti ~i dragostea cea hotarata din lege. 12). 25. fiii mei. 22. pilda de fericita rabdare sa luati de la Acachie eel intocmai cu mucenicii. care au fost de o varsta cu voi intru firea omeneasca. 9). Uneori spunea ucenicilor sai: . nici la rasratari neastamparate sau la plimbari nepotrivite darului vostru. 2. decat cum sa va apar de tot felul de vatamari. 21. Iara~i. nevrednicul. cum ca nu veti fi intrebati la ziua judecatii. lacomia. Zicea iara~i catre ucenicii sai: . Zicea iara§i staretul Gheorghe: . Alteori adauga staretul ~i acestea: .Fiii mei. Iar pilda de smerita intelepciune sa luati de la Zaharia eel mult patimitor. Insa. pomenirea de rau ~i trufia.Intru nevointele voastre. dar nu toate fmi sunt de folos (I Cor.adaug porunci celor purtatori de cruce fii ai mei suflete~ti. ci pentru singur folosul aproapelui. 6. se va proslavi iubitorul de oameni Dumnezeu ~i veti mo~teni pacea. alta grija nu am avut. spunea cuviosul. mama. Deci. acestea nu ~tiu sa cinsteasca pe cea placuta lui Dumnezeu sporire duhovniceasca. Iar eu. Ca de veti petrece zilele vietii voastre cu luare-aminte de sine. cu duhul blfmdetilor . Iara~i invata pe fiii sai: .Fiilor. ca pe ni~te prunci infa§urati cu strainatatea. Patimile acestea raman ca ni~te sageti infipte intru acela~i blestem al neascultarii stramo~e~ti. atunci cu adevarat nu se va atinge de voi nici o me~te~ugire diavoleasca. Pilda de curata supunere sa luati de la Dositei eel cu totul rara de rautate. Iar . cea mai cuprinzatoare porunca. neplecandu-va la de~ertiiciuni mincinoase.zicea batranul .Bunul vostru obicei ~i podoaba chipului sa fie intocmite dupa urmarea cea dreapta. 24.Sa ~titi. fiii mei. in ce chip sa fiti ca ni~te ingeri in trup.CUVI0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 325 19. fratilor. slujiJi Domnului cujridi # va bucurafi Lui cu cutremur (Ps. 23. §i sa va de~tept a ramane mereu sporiti. pizmuirea. dupa cuvantul eel zis de vasul alegerii: Toate fmi sunt slobode. care intoarce iara~i la cea dupa fire lauda. 20. asemanandu-va celor tineri preacuvio~i sfinti.

unde sa va mantuiti mai cu putina osteneala. intorcandu-se ei cu pocainta adevarata iara~i in cinstea lor cea dintai. tacandu-se iubitori de sine cu tovara~ii. Dar. Despre cea dintai porunca spunea staretul ucenicilor sai: . avand spre neru~inata pilda pe cei 24 de ani ai supunerii mele. Spunea cuviosul ca. de se vor intrarma calugarii cu aceste patru arme. mancatori pe ascuns. sa faceti plangere catre stapanescul scaun (catre chiriarhul). sa-i lasati a se duce unde vor vrea. dupa ravna inimii voastre. povara). robi patimilor intru neinfranatalacomie ~i. tara binecuvantarea povatuitorului ob~tii sa nu cutezati a face nici cat de mic lucru. staretul meu eel din chinovie. dupa cum legiuiesc Sfintii Parinti. in scurt. 29. indata sa aratati cucernicie ~i sa puneti inceput bun. Ci toate ostenelile voastre sa treaca prin ~tirea lui ~i atunci cu adevarat vor fi primite la . tara de nici o cercetare cu epitimie (canon). ~i mai bine. intru care sunteti bine deprin~i ~i chemati de insu~i Duhul Sfant. marele staret le poruncea sa-~i aleaga una din aceste trei: . acestora intai sa le gatiti merinde pentru calatorie la drum. apoi sa tina masura dreptei socoteli ~i sa aibl1 smerita intelepciune. atunci vor putea omori toate patimile limbii.De s-ar intampla vreunii din fratii cei de curand veniti la calugarie a face galcevi. sa fie primiti.Nici dupa moartea mea sa nu indrazniti a ie~i de sub jugul Domnului. 27. nestatornici ~i de-a pururea cartitori. tatarnici intru spovedanie. tulburandu-va prin lume~ti obiceiuri ~i dand sminteala la tot soborul. Monahilor ~i clericilor invrajbitori. sau. 28. nimic mustrandu-i pentru cele trecute.Sau. ci sa va multumiti cu acest incredintat podvig Uug. dar pufini ale# (Matei 20. intai sa faca toate cu binecuvantare. adica.326 roar(e mu« ae care lucru sa nu fie! PATERICUL ROMANESC de veJi amari sufletul mai-marelui vostru cu neascultarea. cunoscandu-va neputintele. 26. luand binecuvantare de la povatuitorul ob~tii. apoi sa se spovedeasca adesea. dupa cuvantul Domnului: Ca mulfi sum chemafi. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . Apoi. atunci sa va gatiji nfspunsu{ ce{ pormc cu areapra marne pesre rfi( neascu[rani. 30. ale inimii ~i ale simturilor' tacandu-se de-a pururea vrednici imparta~irii dumnezeie~tilor Taine. batjocoritori de chipul ingeresc. nici sa va intindeti. sa va cautati alt laca~. Pentru fratii cei de curand veniti zicea: .Nicidecum. sau. cand am fost sub ocarmuirea dreptului batran Kir Paisie. cercand alte vieti. 16).

apoi sa §titi ca §i folosul odihnei nu . Iar neflicand a~a. Unul ca acesta. Iar neflicand a§a. sa nu va abateti alegand ceva din cele peste masura voastra. i-au aruncat in deznadejde §i le-au zdrobit oasele de pe fata pamantului. ca implitrit sa aveti strajuire cum sa va paziti capul credintei prin smerita intelepciune. 31. Fiecare. Ci. implinind dupa puterea voastra pe cele cuviincioase pregatiri.Va dau aceasta porunca mai ravnitoare. sau mai sfinti ~i cuvio~i. apoi negre~it veti pierde ~i roada dreptatii. paziti calea de mijloc. Macar trei zile de rand postindu-va. 34. risipi-l-va Domnul 1Isaia 8. Ci.. toti de ob~te sa va indeletniciti a va cumineca de douasprezece ori pe an. Eu va sflituiesc. Iar de veti schimba porunca. precum de multe ori v-am zis.Parinte§te va indemn ca sa nu treaca nici o luna. ce se tineau a fi prea isteti.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 327 Dumnezeu. Zicea iara§i Cuviosul Gheorghe: .De veti simti ca va supara ori in ce lucru dracul eel de amiaza-zi. Iar despre smerita intelepciune poruncea. 32. indrazrtiti a lua cu cucernicie de la sfintitorul preot pe cele curatitoare Taine. pana veti scapa de robia cugetului mandriei §i veti ca~tiga dreapta socoteala.Vi se innoie§te aceasta tare porunca. 10). afara de alte neocolite pricini. indata sa alergati la egumen. apoi pana la groapa il va petrece acel duh rau. cu sila sa traga pe inima a se apropia ~i el cu fratii la anafura. 35. 33. socotind a fi de fata Insu~i cunoscatoru1 de inimi Dumnezeu. ~optindu-va ca doar ati fi voi mai buni la Dumnezeu decat altii. de voie~te in graba a ru~ina pe acel drac. rugandu-1 sa va schimbe din ascultarile cele de cinste in altele cu totul proaste. Pentru ca altfel. ca pana la unul sa mergeti de trei ori pe saptamana catre duhovnicii cei ale§i de sobor. Pentru Sfanta Imparta~anie astfel indemna Cuviosul Gheorghe pe ucenicii sai: . zicand: . Iar netacand a§a. iubitii mei fii.a ramane intru voi. nici a va socoti cu cei de-a pururea vrednici imparta~irii. orice sfat veJi sfatui. spunea fiilor sli. nefiind imparta§iti cu dumnezeie~tile Taine. unde va fi randuit de intaistatatorul.i: . pentru a nu fi zdrobiti de eel mai necurat duh al blestematei huliri. la sarutat icoanele ~i la orice il va pune egumenul. la acela sa-§i marturiseasca toate ascunsele cugete ~i gre§eli. apoi singuri va pricinuiri groaznice di. sflituia pe ucenicii sai: . suspinand din adanc ~i cerandu-§i iertare. care pe multi din calugari. vrand sa-l ca~tige prin deznadejde. Despre a treia porunca a dreptei socoteli.deri ~i nici o sporire in suflet sa nu a~teptati. Despre Taina Spovedaniei.

iara~i. ~i pe eel ce este peste fire lipsit de minte. sa-i numarati a fi bine primiti cu cei dintai. pe eel ce este de neam mare. prin duhul blandetilor va poruncesc ca. Marele staret. pe eel foarte invatat ~i nesupus. 36. vazandu-i plecati spre cainta cu adevarata umilinta. dupa cuvantul Domnului ce zice: Pe eel ce vine la Mine nu-l voi scoate afara. care este mai presus de cinul vostru. considera eli mantuirea calugarilor din viata de ob~te atarna de pazirea statornica a urmatoarelor cinci porunci a~ezate in chipul crucii: 1) Toate cu binecuvantare liS HS 3) Dreapta socoteala 5) De 12 ori pe an a se impartasi ' 4) Smerita intelepciune ' Nl KA 2) Toate cu spovedanie . fiii mei. Adica pe aceste cinci firi de oameni ce sunt incurcati cu straine a~ezari suflete~ti: pe calugarul venit de aiurea. pe schimnic. arhimandritul Gheorghe. o.328 PATERICUL ROMANESC .Feriti-va. sa nu va in~elati grabindu-va a primi lupi cuvantatori intru smerita turma. insa. ce este numai rasofor. Ca ale acestora nepotrivite a~ezari nu va sunt de folos a ramane cu voi.

De~i multe cacteri vor patimi fratii. Apoi adauga staretul Gheorghe ~i aceste cuvinte parinte~ti catre :. Iar despre taierea voii zicea: .:onomul manastirii: . Ca destul iti este folosul a te pazi cu cinste . intru cele mai u~oare iconomii fire~ti Yei savar~i indreptari de slujba dupa cum Sfantul Nicolae iti va povatui mintea.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X IX 329 37. 38.De la calugarul eel de bun neam numai aceasta mica slujba i se cere. niciodata sa nu-i pui la slujbe grele. nu-i mustra cu patima. fiule . Ci. 13). dimpreuna cu parasirea de toate.Arata-te vesel spre frati ~i foarte mult vei fi iubit de toti. ca sa nu cazi ~i tu din bunatati ~i mai tarziu vei :i!ruine cu mantuirea mai prejos decat cei cede-a pururea cad ~i se scoala. ~i cu aceasta a implinit toata dreptatea. dupa trup. Sa-ti fie in ~tire ~i aceasta. ci mai ales cu multa milostivire. Ci.:J:! pacat ~i a mangaia sufletele lor. nici ~-i osande~ti dupa obicei. ~i chiar de vei ~timi intocmai ca dreptul Iov. Zicea iara~i: . ca 5-a nu creada mintii sale mai mult decat celui ce il povatuie~te pe el. 40. ajutandu-se unul cu altul. prea iubite fiul meu iconoame.Fiule iconoame. Catre iconomul ob~tii acestea poruncea marele staret: . Iar intru ascultarile mai grele. Ca. 43. imprumutand cu acestea pe Sfantul Ierarh Nicolae. i-a primit Dumnezeu ~i pocainta. 41. a nu ~e judeca numai cu asprime. la :lecare slujba sa a~ezi cate trei oameni. pentru ca.Calugarul eel de bun neam ~i cinstit. :1egre~it. iar nu jertfa (Matei 9. te vor ru~ina. ca pe cei ?Osomorati ~i frico~i la lupta. Ca zice Hristos: MiUi voiesc. . nici risipire rara de randuiala sau vatamare celor randuiti de tine in ascultare. prea cu buna paza sa cumpane~ti gre~elile fratilor.0.otarul. precum deodata a parasit lumea. Spunea staretul ~i aceste cuvinte: .iuh. cu nedumeriri de taina. ca ni~te oameni cu neputinte. Iara~i zicea iconomului: . ~i felurite ~irbe cu nemultumire iti vor pricinui. ca atunci mai putin vei gre~i. sa le puna la mijloc spre mangaierea tuturor din ob~te. mult. in acest chip sa-~i taie ~i voia sa. sa nu calci J. tu. dupa . 44. fiul meu. putin ce a actus cu sine. Zicea ~i acestea: . sa nu te aluneci dand vina asupra fratilor sau :inind asupra Ziditorului a toate. 39.zicea batranul -. ci sa intrebi ~i pe duhovnici. 42.La toate ascultarile sa ai grija a nu se face ceva paguba.

de vreme ce inca trup sunt ~i numai cele pamante~ti cauta". cercand taina acestei lucrari.Fiilor. povatuirea de calugari multi ~i impaciuirea monahilor de multe neamuri. Ci. 46.Sa ~tii. Deci. Aceasta lucrare departe se afla de ni~te patima~i ca noi. 47. adica faclia cea nestinsa a indreptarii sufletului. ca mai ales trei odrasle ale bunatatii staretului meu. nu va slobozesc a lua cutit spre junghiere. adauga batranul. Kir Paisie. ca atunci ~i ez iti vor purta neputintele tale. Zicea iara~i: . 51. Biserica. .330 PATERICUL ROMANESC 45. Spunea staretul ucenicilor sai: . La urma adauga ~i aceste cuvinte: . degraba vei umple jitnitele faptelor bune. Macar de ar veni la voi orice faJi_ aducfmdu-va toate bunatatile pamantului. care povatuie~te pe smeritul om catre raiul eel ganditor ~i il face in stare sa ajunga la masura varstei lui Iisus Hristos. care intrece cu preJUl toata agonisita cea trupeasca. ce este Hiinuit de furii cugetelor. mi se pare ca nu veti putea degraba a le vedea rodind aici. Cea de a doua odrasla. Caci foarte cu anevoie nimeresc calea aceasta cei nedezbracati peste tot de materiile trupului. sa nu se vatame fratii. ca ~i randuiala iconomiei celei dinlauntrul sufletului este un dar foarte scump ~i nu lesne de aflat. fiul meu prea iubite. Fratilor. Adidi rugaciunea lui lisus. este ca nicidecum sa nn primiti in ob~te mai mult decat 103 frati. 48. care poate ~i in zilele noastre mult a ne folosi. nici a le ca~tiga a~a u~or in scurta vreme. pana ce veti agonisi carti spre ajutor la me~te~ugul ei. Si nici tu sa nu simti durere cand te vor necaji intru ceYa. fiilor mei. dupa cuvantul ce zice: . Altadata iara~i invata pe iconom. apropiindu-se de tine ca sa ia folos. sa nu vi se intample ceva rna: diu ~i veti fi de ras vrajma~ilor draci. Numai prin harul acesta. numai dupa ce se vor muta urm catre Domnul.Fa-te ca un tata iubitor de fii ~i te bucura de sporirea lor. sa nu calcati a~ezamantul ce vi ~ hotara~te. Pentru ca nefiind bine iscusiti. sa impliniti locul ~i numarul. 49. deprindeti-va cu randuiala parintelui meu. continua staretul. saturand din destul adunarea ob~tii. 50. fiindca pravila acestui drept barbat este intemeiata pe ~apte stalpi neclatiti ~i intarita pe cele ~apte Laude ale Maicii noastre.Se cuvine a nu tainui voua. ca atunci se vor na~te intre voi urate prigoniri ~i veti cadea in grele ispite ~i nu veti fi mangaiati de nimeni.Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii ace~tia. Cea dintai odrasla este lucrarea mintii. zicand: .

apoi sa ~titi. aflandu-va mai buni decat altii ~i sa va certati. Pentru privegherile cele de peste an. in loc de pace. sa nu faceti supusa aceasta smerita ob~te (Cernica) altor neamuri mai sporite. 55.C UV I0 SI D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 331 52. Ci. sratuia cu staruinta pe ucenici: . caci toti in curand vom muri ~i vom stapani numai mormantul. ori greci. fratilor. nu multora s-a dat de la Dumnezeu. Zicea ~i acestea marele staret: . Apoi continua stare1Ul: . pentru numele Preasfintei Treimi.Nici intre voi. romanii. indestulandu-se a fi cinstit cu cei de mijloc fericiti ascultatori ~i numarat cu cei neinstrainati de mila lui Dumnezeu. Numai cu invoire de ob~te pot sa fie ca o mana dreapta romanilor statornici. puneti-va la rabdare ~i cu dragoste sa inchinati lui Durnnezeu in cursul unui an cate o priveghere de om. nici tine incepatoria inlauntrul bisericii sau in iconomia de afara. ci mai degraba faptele credintei cercam. 56. in aceasta vreme. adica al lucrarii mintii. este ca sa nu caute intaietate cineva din calugari sau din fratii cei primiti in ob~te ce sunt de alte neamuri. caci ~i psalmistul zice: . Deci. eli multa plangere veti mo~teni. 57.In tot lucrul bine este a pazi fiecare masura de mijloc. atat pentru alinarea maririi de~arte. Iar de nu veti tine seama de cuvantul ce v-am rugat. va hraniti sufletul cu rugaciunea cea de-a pururea curgatoare a strajuirii noptii. zicand: eli eu sunt pamantean. Zicea iara~i: . al povatuirii de popor mult ~i al impaciuirii limbilor. cat a fugi ~i de omoratorul pacat ce se na~te calugarului din trandavie. iar acela este moldovean ~i acesta transilvanean. spre ajutor la greutatea vietii.Harul acestor trei bunaHiti. Cea de a treia odrasla. Iar pe calugarii cernicani astfel ii sratuia batranul: . sa nu se ingreuieze inima voastra cu neintelegerea. ori de alta limba.Adormit-au cu somnul lor ~i n-au aflat nimic". Drept aceea. Alteori. 54. 58. sa nu faceti prigoniri. sa nu clilcati hotarul.Parinte~te va rog. fiii mei. Ca mai bine este ca fiecare sa se intrebe pe sine~i cum s-a ragliduit inaintea Sfantului Nicolae ~i oare lace a venit la manastire. sa nu indrazneasca a pa~i peste soarta romanilor. cat timp va locui macar un singur suflet de roman intr-insa. a~a invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai: . 53. dupa numarul ce sunteti adunati aici.Iubitilor. Pentru eli nu felul limbii romane~ti judecam. ca sa dobanditi bar cu prea bogata mila de sus. Ci.

5). pazind intocmai pana la moarte aceasta legatura. ca atunci metanii mari nu se fac. pentru fericita sanatate ~i buna sporire a preasfintitului nostru mitropolit. la 6 decembrie.La inchinaciuni dam voie. ca sa nu apunii soarele fntru mania voastrii (Efeseni 4. clericii. din care: una la intai septembrie pentru biruinta ~i intemeierea prea inaltatului nostru domn. La urma. de Ob§te.332 PATERICUL ROMANESC . Apoi zicea: . alegeti a citi una din acestea doua: sau molitfele spre somn sau Canonul Ingerului. fiii mei. spre ziua hramului. Sa faca deci. 61. Socotiti. Zicea iara§i staretul: . la intai martie. 26). iubind a le savar§i pe toate cele randuite fiecarei zile. intru cinstea ~i marirea pururea Fecioarei Maria. 59. o. nesocotind a fi mica paguba a scadea macar o cirta din lege. adauga staretul ~i aceste cuvinte: . sau 100 de metanii pana la pamant. 3 privegheri de toata noaptea. nici sa ramaneti batand afara la u~a milostivirii lui Dumnezeu. Pentru canonul ~i pravila de la chilii. care este dupa masura cumpanit ~i cu putinta fiecaruia a-1 savar~i. intru cinstea ~i pomenirea Sfantului Ierarh Nicolae. Asemenea pogoram hotarul milei §i catre cei cu totul slabi ce nu sunt carturari. sa cititi iara§i sau icoasele Maicii Domnului sau molitfele diminetii. nu se fncununeazii (II Timotei 2. de Duminici §i praznice cu dezlegare. cu foarte mare paza sa umblati. sau 700 inchinaciuni mici. Purtati grija a nu fi lipsit cineva de harul privegherilor. iar a treia. 63. mai intai sa nu aveti unii spre altii pomenire de rau. astfel invata Cuviosul Gheorghe pe fiii sai duhovnice~ti: .Cei ce ~titi carte. ca scris este: Cel ce nu se ostene~te dupii lege. Iar de~teptandu-va din somn. dupa numarul celor noua cete de ingeri care il slavesc neincetat.Am randuit sa faceti ~i ceva canon pe la chilii. racand osteneala cate noua ceasuri din noapte. sa-l aveti intru pomenire. Insa ~i stihul eel randuit calugarului. sau 300 de cele mai mici sa faceti. fiii mei. sau 300 metanii mari.Savar~iti-le pe toate cu buna randuiala. de cate douasprezece ceasuri. afara doar de sambete. 12 privegheri la praznicele imparate~ti ale Insu~i Ziditorului a toata raptura ~i Mantuitorului nostru. 7 privegheri de cate ~apte ceasuri sa-i inchinam cu cuget smerit Maicii Domnului. toti. Ci mai ales voi. la toate praznicele ei.Privegherile sa le faceti dupa randuiala aceasta: 40 de privegheri la sfintii cei ale~i de peste an. 62. Adica de-a . acesta despre noi sa fie slobod ~i binecuvantat. a doua. 60. De se afla cineva ravnitor. vrand de cu seara a va odihni. punandu-le slujba dupa invoire frateasca ~i racand osteneala cinci ceasuri din noapte.

67. sau pleca. 69. Precum din patru stihii :!Ste alcatuita lumea de Dumnezeu. Sosind vremea cantarii de noapte. a fost ingropat in pridvorul bisericii Sfantul Gheorghe din insula mica. pe cat va socoti.Zis-a un mare filosof cum ca celor intelepti putine le trebuiesc. pacatosul".:'lZilluiti celor implinitori de porunci.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U M A T A T E A S E C 0 L U L U I X I X 333 ?-Jllrea culcfmdu-va ~i sculandu-va sa ziceti a~a: . La urma adauga staretul ~i acestea: . oi. sa duca marturia Ia egumen.Doamne. iar de aici Dumnezeu ~tie. sarguiti-va fiecare cat poate. Adica iarna sa va odihniti dormind noaptea ~ase . Jar vara.Jatra parte de masura. ca ni~te netrebnici insotirii celor ale~i. imbolnavindu-se de moarte. intr-acest chip se cuvine ~i somnului sa-i despartim vremea ~i. numit ~i moarte . Apoi. Ci va intariti unul pe alrul ~i faceti roduri vrednice de pocainta. Jar dupa sfar~it. dandu-~i . dragoste sa aveti intre voi! Sa ~titi ca la Cernica va merge ~ine pana la al patrulea staret. miluie~te-ma pe mine. Cuviosul Gheorghe a chemat la sine pe toti ~i le-a zis: .Sa nu va obi~nuiti. 66. in acela~i chip se . Jar parasind voi laca~ul acesta. sufletului. drept cumpanindu-1. In anul 1806. Zicea iara~i fiilor sai: .:easuri.:adea sub grea epitimie (canon). citind multe scripturi. apoi lasam voie Ia :Ocepatorul ob~tii (egumenul) ale mai face ceva adaos. fratilor. Doamne (Ps. sa va arat putine ~i pentru greutatea somnului. ca pe cei intarziati de la ~gaciune sa-i randuiasca sub duhovniceasca epitimie. 118. Jar pentru masura somnului. veti . patru ceasuri noaptea ~i doua ceasuri ziua. ca sa nu ramaneti ~i nelucratori din rea -·oire.Fiilor.:!uhul in mainile Domnului. macar numai sa fiti cucernici.:. La urma a adaugat cuviosul ~i acestea: . sau oprindu-i a nu manca intr-acea zi. 164). strajerul eel randuit sa nu lipseasca din pridvor. Macar sa nu . ci. 68. Ia 3 decembrie. 64. ~i numai atat. Iisuse Hristoase. . Astfel ~i -. ca sa-i ~titi masura ~i sorocul odihnei. ci cu buna paza sa ia in scris pe toti fratii.:uvine ~i in toate zilele a nu lipsi nici un frate de la cele ~apte laude ale Bisericii. 65.Precum v-am spus a pazi randuiala privegherilor. batand vanturi rara de folos ~i rezemandu-va de umbra necuratelor pareri. spunea marele staret: . fiii mei. cat aveti inca vreme.ndu-i va face metanii. sa-i lasam daraua numai intru a :. a umbla din loc in loc. Adica. cine la ce vreme a :ntrat.Copiii tatei. F:ullui Dumnezeu. dupa hotararea marelui psalmist ce zice: De ~apte ori pe zi Te-am Iaudat pe Tine. Iar daca inca nu ajung dramurile firii unora din slabanogi.

pentru folosul sufletului". irnpreuna cu fiul sau duhovnicesc. Tomescu. el a intrat ca vietuitor in Mfmastirea Nearnt cu putin inainte de venirea staretului Paisie (1779). La intoarcere. rnonahul Gherontie a devenit un iscusit traducator al Sfintilor Parinti de lirnba greaca. II. au tractus la Manastirea Nearnt nurneroase caf!i patristice. Siha~trii din 3 /storia Bisericii Ortodoxe Romfme. in anul 1812. Erau cunoscuti atat rnitropolitilor Veniarnin Costachi ~i Dionisie Lupu. Apoi. peste Dunare.334 PATERICUL ROMANESC MONAHUL GHERONTIE DASCALUL Manastirea Neamt (t 1812) 3 Cuviosul Gherontie era unul din ucenicii staretului Paisie ~i eel dintfu parinte duhovnicesc al rnitropolitului Grigorie Dasdilul ( 1823-1834). rnitropolitul de rnai tarziu al Tarii Rornane~ti. CUVIOSUL SISOE SIHASTRUL Ctitor ~i egumen al Schitului Radiu (secolele XVIII-XIX) Acest cuvios parinte sihastrea in Muntii Raraului. Ucenicul sau il ingroapa la Manastirea Anarghiri din apropiere ~i se intoarce la Nearnt. pe care 1-a actus la Manastirea Nearnt ~i l-a calugarit cu nurnele de Grigorie. Manllstirea Neam{. rnonahul Gherontie irnpreuna cu ierodiaconul Grigorie se due in Muntele Athas. Rarnnicu-Valcea ~i Arge~. Bucure~ti. Dupa ~apte ani ii aduce osernintele ~i le depune in gropnita rnanastirii de rnetanie. 1958. unde Cuviosul Gherontie rnoare ca un adevarat rnartir. a fost trirnis irnpreuna cu rnonahul Doroftei la Colegiul Sfftntul Sava din Bucure~ti. Nurnele sau era cunoscut in toate satele din irnprejurirni. ierodiaconul Grigorie. 1942 . vol. cad intre talhari la Filipopoli. colectiv.sa se inchine sfintelor rnanastiri celor de acolo ~i sa se intalneasca cu parintii cei cuvio~i. insa. Scunti povestire istoricii despre Sfdnta Mdniistire NeamJu. Vestea despre ace~ti doi clilugari iscusiti in cele duhovnice~ti ~i priceputi la talrnacirea caqilor biserice~ti se raspandise in tot parnantul rornanesc. fiind iscusit la rninte. pe la sfar~itul secolului XVIII. din care cele rnai rnulte au fost tiparite. . pentru a deprinde lirnba greaclL Aici a cunoscut pe tanarul Gheorghe Miculescu. cat ~i episcopilor de la Buzau. C. Originar din Moldova. Dupa terrninarea ~colii.

Apoi au construit o biserica de lemn cu hramul . odoarele. impreuna cu tot soborul. adunand in schit mai multi ucenici ~i povatuind pe toti pe calea mantuirii. a a~ezat pe ei catapeteasma bisericii. SCHIMONAHIA NAZARIA Manastirea Varatec (t 1814) 4 Viata schimonahiei Nazaria a fost din inceput inconjurata de necazuri ~i :spite. scotandu-1 de sub ocupatie straina. cartile de cult ~i putina avere a schitului. a socotit sa mute Schitul Rarau in partea de sud a muntelui. 1923 4 . fiind vestit ascet ~i lucrator al rugaciunii lui Iisus. iar credincio~ii de prin sate il aveau de parinte duhovnicesc ~i mijlocitor catre Dumnezeu. Adunand in jurul sau peste 20 de calugari ~i invatandu-i pe toti dragostea de Dumnezeu. in care au a~ezat catapeteasma ~i sfanta icoana. Deci. manastirile ~i schiturile din nordul Moldovei erau persecutate de autoritatile catolice austriece. A~a a reinnoit Cuviosul Sisoe Schitul Rarau. :fara sa fie observati de austrieci.CUVI0 S I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 335 codri il aveau de povatuitor. lstoria Miiniistirii Varatec. Alaturi au construit chilii pentru calugari ~i cele de nevoie. protectoarea schitului. in vara anului 1800. murindu-i sotul. Era de loc din Bra~ov. Auzind de nevointa lui.Piatra Zimbrului". cum se vede pana astazi.nd rugaciune la Maica Domnului ~i sarutfmdu-i sfanta icoana. Apoi. Aici au a~ezat icoana Maicii Domnului intr-un trunchi de brad ~i au :facut priveghere ~i liturghie de multumire lui Dumnezeu. in zorii zilei au poposit intr-o frumoasa poiana de munte.Adormirea Maicii Domnului". i-au murit ~i copiii. Mai intai a fost casatorita ~i a nascut doi copii. Nu dupa multi ani. Egumenul insu~i mergea inainte cu icoana Maicii Domnului :facatoare de minuni ~i se ruga cu lacrimi sa fie izbaviti de tot raul. calugarii din Schitul Rarau 1-au ales egumen §i intaistatator al ob~tii lor. dupa cativa ani s-a stramutat la cere~tile laca~uri. Evghenie Ungureanu. Si era egumenul Sisoe ca o lumanare in sfe~nic pentru toJi. Ramanand singura ~i dorind sa Monahia Zenaida Racle~ §i Arhim. adunand in schit 30 de Jlirani cu cai de munte. a ramas din tinerete vaduva. aproape de locul numit . au trecut noaptea frontiera. :faca. vazand cuviosui eli bisericile ortodoxe. Apoi. cu ··oia lui Dumnezeu. Dar. egumenul Sisoe s-a pregatit sa treaca cordonul (frontiera) austriac. care apartinea de Moldova. Manastirea Seamt.

Dupa ce forma o frumoasa ob~te de calugarite cu peste o suta de surori ~i randui toate bine. schimonahia Nazaria s-a mutat din viata aceasta. Aici primi marele ~i ingerescul chip sub numele de Nazaria. a intrat in nevointa vietii calugare~ti. protectoarea manastirii. Mai intai a petrecm in Schitul Scanteia din Vrancea. Auzind de Schitul Cernica ~i de staretul Gheorghe. se face incepatoare unei ob~ti noi. in tacere. Si a condus cu multa intelepciune duhovniceasca soborul manastirii. schimonahia Nazaria a venit in tinutul Neamt. la Schitul Paraul Carpenului-Pipirig. smerita mireasa a lui Hristos. devenind egumena a acelei alese sihastrii. dupa intemeierea Manastirii Varatec. In anul 1784. Aici a cunoscut pe marele duhovnic Iosif Pustnicul. unde lua fiinta o renumita sihastrie de calugarite. pentru a lua plata ostenelilor sale. a parasit din tinerete grijile lumii ~i a venit sa slujeasca lui Hristos. Cuviosul losif Pustnicul a adus pe schimonahia N azaria de la Durau ~i a pus-o star eta in Varatec. Dorind o nevointa duhovniceasca mai inalta. in rugaciune ~i ascultare. La Durau s-a nevoit schimonahia Nazaria 14 ani de zile. lstoriile sfintelor monastiri Cernica ~i Caldoro§ani. In anul 1788. dupa ce Cuviosul Gheorghe duce o parte din calugari la Manastirea Caldaru~ani. in post. devenind prima stareta a Manastirii Varatec. La aceasta a fost ajutata nu putin de Cuviosul losif ~i mai ales de Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu. din anul 1788 pana in anul 1814. incat o iubeau toate ca pe o adevarata mama duhovniceasca. Apoi se muta la Schitul Bonte~ti.336 PATERICUL ROMANESC slujeasca lui Hristos. ieromonahul Timotei devine eel mai apropiat colaborator 5 Monah Casian Cernicanul. smerita ~i inteleapta. Bucure~ti. 1870 j . Si era a~a de blanda. unde a fost racuta rasofora cu numele de Natalia. In anul 1793 a fost hirotonit preot ~i numit egumen al Manastirii Cernica. tanarul Timotei a fost calugarit impreuna cu alti 32 de frati. care a stramutat ob~tea de aici la Schitul Durau. ARHIMANDRITUL TIMOTEI Staret al Manastirii Cernica (t 1816) 5 Acest cuvios parinte era pamantean de neam din Campia Badiganului. sub Muntele Ceahlau. Astfel. Astfel. parasind lini~tea. Si era unul din cei mai iubiti ucenici ai marelui staret.

atat pentru buna chivernisire a Eparhiei Arge~ului. care avea sa devina mai tarziu Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. a continuat tipicul slujbelor ~i ascultarilor randuite in a~ezamfmtul lasat manastirii ~i. pe parintele Timotei ieromonahul. lasandu-~i ucenicii lipsiti de mangaierea sa parinteasca. 1-a invatat carte din copiHirie. la 5 aprilie. Tatal sau. A marit numarul fratilor din ob~te. 1807. in padurile din apropiere. Pe lfmga aceste innoiri. smerit. S-a nascut in satul Malaia de pe raul Lotru-Craiova. EPISCOPUL IOSIF DE (t 1820) 6 ARGE~ Acest episcop este vrednic de pomenit intre cei mai ale~i ierarhi ai Bisericii noastre din secolul XIX. arhimandritul Timotei fondeaza Manastirea de maici Pasarea. ascultator in toate ob~te. racand multe ~i insemnate imbunatatiri ~i pazind cu sfintenie a~ezamantul inainta~ului sau. La 3 martie. 1958. in jurul anului 1750. fiind preot. 255-263 . staretul Timotei incepe constructia unei mari biserici pe insula Sfantul Nicolae. In anul 1809. in locul vechii biserici distruse de cutremur. arhimandritul Timotei s-a mutat la Domnul. mai ales. ca un adevarat parinte duhovnicesc. ~i iubit de intreaga Dupa moartea staretului Gheorghe. staretul era iubit ~i respectat de toti. In anul 1792 este hirotonit arhiereu cu titlul de . unde se calugare~te. 1816. 6 lstoria Bisericii Ortodoxe Romfme. colectiv. II. unde mai tarziu s-au nevoit multe din rudele parintilor de la Cernica. Mai tarziu este hirotonit ~i numit egumen la Manastirea Sfantul Dumitru din Craiova. a mentinut unitatea ~i dragostea intre frati. abia reinfiintata. pentru intelepciunea ~i blandetea cu care pastorea turma lui Hristos. vol. fiind blfmd. Iar Ia sfar~itul anului 1793 este numit episcop al Eparhiei Arge~ului. p. Pentru viata lui aleasa. In anul 1813.C U VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I XIX 337 al staretului sau. In toamna anului 1807 a primit intre vietuitorii mfmastirii pe tanarul frate Constantin. cat ~i pentru ravna cu care staruia la traducerea ~i tiparirea cartilor biserice~ti. Apoi se retrage la Mfmastirea Cozia. pe care o pastore~te cu duhovniceasca ravna ~i intelepciune timp de 27 de ani. ob~tea Mfmastirii Cernica a ales staret. ~i a povatuit bine sfanta manastire 9 ani de zile.episcop al Sevastiei". staretul Timotei s-a ingrijit nu putin ~i de mentinerea vietii duhovnice~ti in ob~tea fermata cu atata truda de Cuviosul Gheorghe.

445 diaconi. Manastirile Stfmi~oara-Arge~ ~i Antim din Bucure~ti.1806. Urmarea lui Hristos . Fiind un bun carturar ~i statornic aparator al Ortodoxiei romane~ti. Pentru moa~tele Sfintei Mucenice Filofteia a facut o racla noua ~i a turnat un clopot mare cu a sa cheltuiala. cautand sa izgoneasca pe rasculati. ierodiaconi ~i ieromonahi . amintim: cele 12 Mineie tiparite la Buda in anii 1804-1805. Turcii.1792 ~i Comoara dreptei credinJe . intre anii 17971800 a construit noi chilii ~i un paradis de iarna la Manastirea Curtea de Arge~ ~i a reinnoit catedrala voievodala.calugari. 30 ieromonahi. Octoihul.1774 ~i 1794. precum ~i altele. s-a savar~it din viata la Manastirea Antim. Odata cu ocuparea mfmastirii de catre eteri~ti. indreptate ~i tiparite cu a sa cheltuiala. 1 8 2 1 ) Se cuvine sa facem pomenire aici ~i de cuvio~ii parinti . manastiri ~i schituri din eparhia sa.1793. Talcuire pe scurt la Antifoanele celor 8 glasuri. impotriva eteri~tilor greci. fiind un bun slujitor al Bisericii ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. A reparat. CUVIO~II PARINJI DIN MANASTIREA SECU ( U c i § i d e t u r ci i n s e p t em b r i e. impotriva uniatiei din Transilvania. dupa doua luni de rezistenta ~i de . 3 ierodiaconi ~i 24 manastiri ~i schituri.1811. In anul 1808 avea in eparhia sa 114 biserici de zid. tradusa de ierodiaconul Grigorie ~i tiparita la Manastirea Neamt in anul 1816. Episcopul Iosif marturisea dreapta credinta ~i prin exemplul vietii sale. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dogme. Apoi. de asemenea. impodobind-o cu picturi ~i odoare. Iar dintre cartile traduse la cererea lui. Slujba Sfantului Nifon .uci~i de turci in luptele date la Manastirea Secu in toamna anului 1821. 699 preoti de mir. Astfel.338 PATERICUL ROMANESC Ca un iscusit slujitor al Bisericii lui Hristos. s-a ostenit toata viata sa traduca ~i sa tipareasca carti de slujbli ~i de aparare a dreptei credinte in Hristos. Din cartile traduse de episcopul Iosif din limba greaca se pot aminti: Octoihul . tradusa de acela~i monah Gherontie la cererea sa ~i tiparita la Manastirea Neamt in 1817. Ajungand la adanci batraneti. au fost retinuti inauntru ~i cativa mireni dimpreuna cu treizeci de calugari. tradus de monahul Gherontie ~i ierodiaconul Grigorie din Manastirea Neamt . au asediat manastirea. s-a straduit sa innoiasca mai multe biserici. in toamna anului 1820 ~i a fost ingropat langa biserica. 250 biserici de lemn.

in secolele ~--VI. Sub indrumarea lui s-au tiparit in tipografia ~tanastirii Neamt ~i cateva carti bisericqti de mare importanta. Aceasta ne aminte~te de Cuvio~ii Parinti x1~i de beduini in Sinai. murind de l:Ilbele parti multe de fiinte omene~ti. Se cuvine.-c locul unde au fost taiati cu sabia cuvio~ii martiri romani. mss..:irirea scrierilor Sfinjilor Parinti.:::-13 ~!inasrirea . Se 5?une din batrani ca pana in zilele noastre apar pe paman1: pete ro~ii de sange.:uYios staret scrie in arhiva manastirii ca era . care a scris in insemnarile sale cateva pagini zguduitoare. pricopsit (imbogatit) in cele duhovnice~ti ~i politice~ti. Martor al acestui mace! a fost Cuviosul Zosima. • Arhiereul Narcis Cretulescu.~asul acela s-a dezlantuit un cumplit atac in curte ~i in biseridi. martiri ~ nume. precum: • Dupa afirmatiile pustnicului Zosima de Ia Schitul Pocrov ~i ale arhiereului Narcis Cretulescu din Neamt. :<lyna pentru biserica. 1942. pentru ascultare desavar~ita ~i pentru . Staretul Ilarie se straduia sa pastreze unitatea deplina intre monahi.ari 339 sacrificii.:. . care ~i-au varsat sangele nevinovat pentru dragostea lui Hristos. Pe atunci. fiind unul din duhovnicii . in acel :::'. Despre acest . Scurta povestire istorica despre Sfanta Manastire Neamf.Jadurile din imprejurimi. ·. Tomescu.-ireaz in toate scarbele ~i intamplarile ce-i veneau". mai ales in jurul Schiturilor Pocrov. Sihastria ~i Slhla.5-91-5696/BAR.::nic in istoria monahismului nostru. Istoria M{mastirilor Neamf $i Secu cu ale lor schituri.CUVIO$I DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX ::::. om impodobit .:u multe fapte bune. . dar. Cea dintai grija a sa a fost mentinerea vietii duhovnice~ti in marea lavra ~i in cele patru schituri ale sale. C.:e frunte ai Mfmastirii Neamt ~i ucenic al starejului Paisie. ARHIMANDRITUL ILARIE Staret al Manastirii Neamt (1818-1823) 8 Arhimandritul Ilarie era originar din Bucovina. :. un mare sihastru de 2 Pocrov. In . sa ne amintim cu recuno~tinta de ace~ti calugari. p .3cel au fost uci~i cu sabia 28 de calugari nevinovati din ob~tea Manastirii 5-ecu ~i apoi ingropati in acelea~i gropi comune din apropiere 7 • Uciderea acestor cuvio~i calugari in propria lor manastire este un fapt . Manastirile Neamt ~i Secu :TJmarau peste 500 de calugari in viata de ob~te ~i aproape 100 de siha~tri in . manastirea a fost incendiata ~i rasculatii au deschis portile.drept moldovean. pentru rugaciune. in Rait ~i la Manastirea Sfantul Sava. Cu ingaduinta lui Dumnezeu.

preot §i duhovnic renumit. cum se vede pana astazi.Pustnicul" a stralucit in monahismul nostru ca o faclie de mult pre!. pana la inceputul secolului trecut. in cea· mai aleasa editie. staretul a trimis trei calugari ~i au actus icoana Macii Domnului din munte. Iar el impreuna cu toata ob~tea au intampinat-o cu lacrimi. a izbavit Manastirea Neamt de foe ~i pustiire. staretul a intemeiat Schitul Icoana. din a doua jumatate a secolului XVIII. CUVIOSUL IOSIF PUSTNICUL Mare duhovnic al Manastirii Varatec (t 1828) 9 a. piatind o suma de bani. Sfanta Evanghelie (1821). numit de toti . in locul unde a fost ascunsa icoana. lata faptele cele mai importante ale Cuviosului Iosif.Pustnicul". ravnind marilor parinji. Evghenie Ungureanu. Dupa ~ase ani de povatuire a marii lavre. fiind plans de tot soborul. a ascuns in munti icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. in padurile seculare din apropierea Schitului Sihla. Acest mare duhovnic era de loc din tinutul Neamj. Staretul Ilarie. Manastirea . Cuviosul Ilarie s-a simjit chemat de Hristos §i a adormit cu pace in toamna anului 1823.340 PATERICUL ROMANESC Cuvintele Sfantului Isaac Sirul (1819). cand ob§tea se intemeiase din nou. ~i anume. starejul lavrei 1-a flicut calugar ~i ieromonah. a imbrati§at din tinerete viata calugareasdL Mai intai s-a nevoit in ob§tea Manastirii Neamt. Caci era sihastru §i dascal iscusit al rugaciunii lui Iisus. in cinstea Maicii Domnului. Acolo s-a nevoit multi ani in post ~i 9 Monahia Zenaida Neamt. fiind insuflat de Dumnezeu. Viata Ieroschimonahul Iosif . Sub staretul Ilarie au venit grele incercare peste mfmastirile din tinutul Neamt. risipirea calugarilor prin sate ~i paduri ~i jefuirea sfintelor laca~uri. Mai tarziu. ieroschimonahul Iosif s-a retras la singuratate. Vazand aceasta. parinte adevarat pentru mireni ~i calugari §i bun organizator de manastiri. Istoria Maniistirii Viiratec. au a~ezat-o din nou in biserica ~i au racut rugaciuni de muljumire §i priveghere de toata noaptea. Apoi. incendierea Manastirii Secu ~i a Schitului Sihastria. 1923 Racle~ ~i Arhim. Carte pentru pravila (1823) ~i Psaltirea (1823-1824). in anul 1822. intrecand pe multi cu smerenia §i ascultarea. luptele dintre turci ~i eteri~tii greci. cand s-a lini~tit Moldova. Iubind pe Hristos. precum ~i tipografia.

Se spunea despre Cuviosul Iosif ca atat de mult sporise in viata . 5. impreuna cu doi ucenici ai sai. alaturi de un mic paradis. Pocrov ~i Manastirea Neamt. Cuviosul Iosif ajunge duhovnic la o mica i7--.:) foarte iscusit duhovnic ~i mare dasdil al rugaciunii lui Iisus. S:hla. Si astazi se mai vad in poiana urmele _Chiliilor lui Iosif". La rugamintea staretului Paisie. langa Ceahlau. Batranul . Pfma astazi. privegheau L:Ua ~i noaptea ~i se sileau sa implineasca poruncile lui Hristos ~i sa cante ::J. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. ii libera cu pace la chiliile lor.::-. Dupa ce formeaza o ob~te de peste 200 de calugarite. Hrana ~i-o procurau din fructele de padure ~i din ccgumele cultivate in jurul chiliilor.Jwvniceasca. fiind randuit parinte duhovnicesc la Schiturile de maici . a~ezate intr-o poiana. 2. Locuinta Cuviosului Iosif ~i a ucenicilor sai era formata din trei chilii :. in anul 1780. t asculta. pe ~himonahii Gherontie ~i Gherman. Chiliile lui Iosif". in 1785 se ~:.rctiferi. impreuna cu schimonahiile Olimpiada ~i Nazaria.:0bora din pustie foarte rar. Acolo :~ ganizeaza o sihastrie calugareasca renumita in partea locului.gaciune.. ajutand la intemeierea manastirii .hlei. Toti trei impreuna se rugau. 4. cum putini erau in vremea sa. incat ajunsese unul din cei mai renumiti siha~tri din Muntii S..1lei ~i din padurile Agapiei..c lemn ~i pamant. ~i este inmormantat in biserica mare . Cuviosul Iosif Pustnicul se r.:ll acela~i nume.:uhurilor necurate.:na in odihna lui Hristos. in anul 1828.. Cuviosul Iosif Pustnicul a fost ~i un vestit organizator de sihastrii in . Ieroschimonahul Iosif era cunoscut de calugarii din tinutul Neamt ca . De aici ~e muta cu toata ob~tea la Schitul de maici Durau. De aceea. Se invrednicise inca ~i de darul facerii de minuni ~i al izgonirii . Se mai spunea despre el ca avea doi ucenici din Manastirea Neamt.Jutul Neamt. b. •· ~:1eau la el pentru cuvant de folos ~i spovedanie numero~i siha~tri din Muntii S:..C UV 10~ I DIN PRIM A JUMAT ATE A SECOL UL UI XIX 341 :-:.. locul acela poarta mmele de .rage iara~i la lini~te in padurile Varatec. dilugari ~i egumeni din Schiturile Sihastria.. dupa :e ii ospata cu mancare pustniceasca. 3. ii invata tainica lucrare a rugaciunii lui Iisus. :. Caci. paraul ~i poiana care ii poarta numele ~i cativa pomi :. Jar batranul ii primea pe toti cu dragoste. ii marturisea ~i.iririle lui Dumnezeu. pe care le ::•::-YaiUie~te duhovnice~te mai bine de 30 de ani.asuie de calugarite de la Parfml Carpenului-Pipirig.:::torita de el.

ca ucenic al staretului Gheorghe. Iar pentru lucru aduna bani de la cei avuti §i cu dare de mana §i platea lucratorii. 10 Monahul Casian Cernicanul. Manastirea Neamt va ramane un timp pustie. op. p. numai cat privea pe cineva in fata. Satele §i manastirile vor fi jefuite. Secu. De§i petrecea in ob§te. cit. Intre anii 1790-1800. De aceea. Dupa trei ani a fost calugarit. pe toate le-a impodobit cu viata de ob§te. duhovnicul Iosif cara cu mainile sale piatra. 86-110 . In 1784 a intrat in viata monahala. S-a nascut in Bucure§ti.Agapia. Durau §i Manastirea Varatec. iar putin mai tarziu a fost hirotonit diacon §i preot. iar celelalte .342 PATERICUL ROMANESC Paraul Carpenului. 6. dici era unul din cei mai renumiti duhovnici §i dascali ai rugaciunii din tinutul Neamt. Despre acest mare sihastru se spune ca avea a§a de mare ravna la zidirea sfintelor laca§uri. Cuviosul Iosif. batranul ducea viata duhovniceasca in asceza §i necontenita rugaciune.Adormirea Maicii Domnului". Veneau oameni bolnavi de duhuri necurate §i se intorceau inapoi mangaiati §i vindecati. cand s-a construit biserica Manastirii Varatec cu hramul . vindeca pe toti cu rugaciunile sale. Sihastria §i Varatec . 8. var. Cuviosul Iosif este cinstit ca eel dintai ctitor §i duhovnic al Manastirii Varatec. Vi at a Acest cuvios parinte a fost un mare nevoitor §i duhovnic al Manastirii Cernica. cunoscand pricina. CUVIOSUL PIMEN IEROSCHIMONAHUL Duhovnicul Sfantului Calinic de Ia Cernica (1762-1831) 10 a. Iar pentru sfintenia vietii sale a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul vindecarii §i al mangaierii oamenilor. intelegea de ce patimi §i ganduri era luptat sau de ce boala suferea. Zilnic veneau la el mireni §i dllugari pentru cuvant de folos.vor fi arse de foe. cu slujbe alese §i cu calugarite ravnitoare pentru Hristos. in anul 1762. 7. in timpul rascoalei eteriste. in ascultare §i necontenita rugaciune. Mai inainte de ob§tescul sau sfar§it. nisip §i apa §i le urea pe schela. 9. Fiind inaintevazator. Astfel. care traiau in multa dragoste. Cuviosul Iosif a prevestit ca vor veni tulburari mari §i razmerite peste tara Moldovei. Aceasta profetie a ieroschimonahului Iosif Pustnicul s-a implinit in toamna anului 1821. ca singur ajuta pe lucratori..

b. La 29 august. i -a fost duhovnic pana in anul 1831. intr-un loc pustiu. in priveghere. in anul 1812 a plecat la Sfantul Munte cu ucenicul sau.fiindca era un batran iscusit in calugarie ~i eel dintai ucenic al staretului Gheorghe. 4. De la el a deprins sa fie iubitor de lini~te. smerit cu inima ~i foarte ravnitor pentru casa Domnului. Dorind sa deprinda mai bine lucrarea mintii ~i sa se foloseasca de parintii atoniti. ci ~i mireni. a fost aceea de a spovedi ~i mangaia pe oameni. ~i -a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost ingropat langa biserica veche a Sfantului Gheorghe din insula mica. Si a povatuit cu atata intelepciune pe Cuviosul Calinic prin rugaciune. bland. De la staretul Gheorghe a invatat Cuviosul Pimen me~te~ugul Sfintei Spovedanii ~i lucrarea cea de taina a rugaciunii lui Iisus. incat in putini ani ucenicul ~i-a intrecut dascalul sau. 3. in anul 1812 se duce la Sfantul Munte. unde :-amane ca parinte duhovnicesc al ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. de se marturiseau ~i cereau cuvant de invatatura. . prin cuvant ~i prin exemplu. 5. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1.cu frica ~i cu cutremur" ~i sa iubeasca oamenii. Retragandu-se Cuviosul Pimen la lini~te in insula mica. De la el a invatat sa savar~easca cele sfinte . Acest cuvios parinte a fost randuit de Dumnezeu sa fie povatuitor ~i parinte duhovnicesc al fericitului Calinic. biruind ispitele vrajma~ului. i1 cheama la metanie. Ieroschimonahul Pimen a fost eel mai iubit ~i apropiat ucenic al :narelui staret Gheorghe. . staretul Timotei i1 incredinteaza ca pe un odor de mare pret duhovnicului Pimen. 1831. in rugaciune ~i cugetare la cele dumnezeie~ti. pe langa care a crescut ~i s-a format duhovnice~te rimp de 22 de ani. s-a nevoit multi ani acolo in tacere ~i rugaciune.~lJ VI 0 ~I DIN PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 343 Ieroschimonahul Pimen s-a nevoit in Manastirea Cernica pana dupa :noartea staretului Gheorghe. dupa cum mai multi ucenici ai lui marturisesc" . Iar dupa intoarcerea in tara. Damaschin. om cu viata inalta. 2. staretul Cernicai. Faima vietii lui ajunsese peste tot ~i alergau la el nu numai calugari. in anul 1807 cand acesta vine la Cernica. randuita de Sfantul Calinic. Ascultarea lui cea mai aleasa. Acolo s-a nevoit ~ase ani la lini~te. cand se duce la Sfantul Munte. cand batranul se muta la cele ve~nice. Parintele Pimen a povatuit duhovnice~te pe fericitul Calinic din anul 1807 pana in anul 1812. iar in anul 1818 arhimandritul Dorotei.

sa te duci sa spui fiului Calinic sa zideasca in ostrovul acesta o biserica in numele Sfantului Gheorghe. i-a spus vedenia. Iar Sfantul Gheorghe mi-a adaugat: . Se spunea despre acest cuvios ca era foarte intelept ~i iscusit la cuvant. nalucire diavoleasca. 7. Odata am vazut ca se deschide u~a chiliei ~i a intrat parintele staret Gheorghe ~i cu dansul alti doi. 9. Unul era imbracat arhiere~te ~i altul osta~e~te. Acest imbunatatit batran era un calugar de lini~te §ide rugaciune. pe care ii asemanam cu Sfantul Nicolae ~i Sfantul Gheorghe.344 PATERICUL ROMANESC 6. in anul 1829. ca sa nu fie calugarii amestecati cu mirenii. pentru ca el voia sa faca chinovie chiar ca la Sfflntul Munte. in vremea canoanelor. iar cu mintea zicea rugaciunea lui Iisus. in vremuri de primejdie ~i nedumerire. ~ezand pe acest scaun. Dupa ce mi-am facut canonul. ucenicul sau. nu voiau sa strice legile staretului Gheorghe. calugarii au ales staret pe fericitul Calinic. venea Ia el ca Ia parintele sau duhovnicesc ~i niciodata nu ie~ea din cuvantullui.Cum se nevoie~te fiul Pimen in podvigul (cinul) calugaresc?" Staretul i-a raspuns: .Fiule Pimen. De aceea. ~i rn-a furat somnul. Dupa Utrenie am venit la chilie ~i. Permanent Iuera cu mainile. Iar batranul i-a raspuns: . iar parintele Pimen a ramas duhovnicul ob~tii pana la sfar~itul vietii sale. m-am a~ezat pe acest scaun sa rna odihnesc putin pana va toea de Utrenie. sa fii indemnator la acest lucru! Si la urma a zis: Vino la biseridi! in clipa aceea m-am de~teptat. ~i parintii de aici. indata luandu-~i rasa.nu se impacau sa le fie staret Cuviosul Pimen. ca se va defaima chipul monahicesc. Atunci. zicandu-mi: . 8. Ziua ~i noaptea era nelipsit de Ia biserica ~i de Ia ascultare. incepatorul acestei ob~ti". mi-a zis: . intr-o noapte de iulie. La biserica. fiule. a alergat Ia parintele Pimen in insula mica ~i. insu~i Sfflntul Calinic. fiind neobi~nuiji cu acea viata aspra. parintii din Cernica .Bine petrece pana acum.Nu este. A zis arhiereul ditre staret: . Sfflntul Calinic a avut o infrico~ata vedenie. intrand in chilie. am adormit putin ~i iar mi s-au aratat cei trei barbaji. ci este adevarata vedenie dumnezeiasca. Dupa intoarcerea batranului din Athos. am adormit putin ~i a venit iar staretul cu acei doi ~i m-au impins cu mana. pentru ca ~i mie mi s-a aratat de trei ori in aceasta noapte aceea~i vedenie.Si tot ce-ti va trebui noi vom trimite! Iar starejul Gheorghe mi-a zis: . Si intorcandu-se Sfantul Nicolae catre mine. iar in timpul liber sculpta cruci ~i le impartea la frati. fiind foarte ostenit. cu rugaciunile preasfintiei tale".Fiule Pimen.

iar in locul lui ia pe altul! .Imparateasa ingerilor ~i a lumii.Si.Fiule Calinic. cum se vede pana astazi. :lind foarte ostenit. Desracand acea hartie 1 citit-o ~i. intr-acel camp. Deci s-a sculat staretul ~i i-a zis: .: imparateasa stralucind ca soarele. a mers aproape de biserica ~i a inceput sa-~i sape mormantul. vino aproape de mine! . au racut gatire de ingropare ~i 1-au pus in mormantul eel sapat de dansul. . a stat pe un scaun sa se odihneasca ~i a adormit putin. adunandu-se parintii. \·enind staretul. Acest preacuvios parinte a avut un sfar~it tot atat de minunat precum :-a fost ~i viata. de~i rna voi Jesparti cu trupul. anume Nectarie schimonahul. Te rog.Fiule Pimen. Cum vorbeau ei intre dan~ii. :J. langa dansa. dupa ducerea mea de aici sa pui trupul in mormantul eel sapat de mine ~i :nantuie~te-te in Domnul. apropiindu-se. in toate noptile mergea de-~i racea canonul langa mormant. impreuna cu cei ce sunt scri~i aici in aceasta hartie. Deci. a trimis pe parintele Damaschin sa cheme pe parintele staret Calinic. a slujit liturghia ~i. moartea Cuviosului Punen a fost a~a: in anul 1831. Alaturi. 11. ~ezand amandoi pe doua scaune. Eu. acum sa nu te scarbqti ca eu am sa rna due la Ierusalim ~i rugaciunile staretului nostru Gheorghe vor fi cu tine. la urma tuturor. Dupa aceasta s-a de~teptat ~i. in seara de Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul.indca are sa faca ceva bun. 1-a gasit ~ezand pe un scaun ~i i-a zis: . de ziua Sfantului Prooroc Iezechiel. venind :a chilie.ScoaHi-te de spune fiului Calinic sa nu mai zaboveasca! Auzind toate acestea Sfantul Calinic ~i fiind indemnat de Cuviosul Pimen. 10. Era anul 1831. 1-au apucat ni~te calduri ~i. ~ta a inceput sa zideasca pe insula mica o frumoasa biserica in cinstea Sfantului Marelui Mucenic Gheorghe. 1-a vazut ca a plecat capul pe scaunul ce ~edea ~i ~i-a dat duhul. august 29. iar rugaciunile staretului Gheorghe :e vor intari in supararile ce te vor intampina. Cuviosul Pimen numaidecat ~i-a luat pe ucenicul sau Damaschin.ioi batrani foarte lumino~i care parea ca sunt Sfantul Nicolae ~i staretul Gheorghe. ~i acolo. fiind slujba la canoane. Dupa marturia Sfantului Ierarh Calinic.\poi. era . Cum 1-a vazut ~i 1 inreles ca are sa moara.:::CVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 345 . i-a pus o cruce ?C piept ~i. . inlelegand ca au sa moara toti acei ce erau scri~i in acea hartie. rna rog sa mai ramana acesta acum. a vazut ca era ~i staretul Calinic. dandu-i o hartie in mana. i-a zis: Pana la 40 de zile vei veni la :::coi. . ~ezand pe un scaun. cu duhul voi fi cu tine. Cand s-au implinit 40 de zile.Si a~a s-a scris altul. Si i i--a aratat in vedenie ca era intr-un camp frumos. iubite fiule. Cuviosul Pimen a ingenuncheat inaintea imparatesei ~: a zis: .

SCHIMONAHII GHERONTIE ~I GHERMAN Pustnici in Muntii Sihlei (secolele XVIII-XIX) Ace~ti doi calugari siha~tri au fost mai intai vietuitori in Manastirea Neamt. Mai tarziu. august 30. Apoi le-a randuit rugaciune. ca dupa ce ~i-a sapat groapa singur cu 40 de zile inainte nefiind cu nimic bolnav. a trimis ucenicul de rn-a chemat ~i venind la sfintia sa. iar paine primeau din manastirile dimprejur. Deci. de patruzeci de ani in ob~te. 30 (august) a inceput slujba manecarii ~i ie~ind din biserica. Pentru hrana. lucrau in 11 Condica veche cu insemnari. arhim. A doua zi. mai mult alba ~i scurta. parintii Gherontie ~i Gherman semanau in jurul chiliilor cartofi ~i legume. iubind viata de lini~te ~i auzind ca multi clHugari sihastreau in Muntii Neamt. a slujit Sfanta Liturghie. A raposat parintele Pimen. Sfar~itul i-a fost foarte minunat. 1831. raceau ascultare batranului.346 PATERICUL ROMANESC 12. Cuviosul Iosif le-a racut chilii in aceea~i poiana. de Ia muzeul Manastirii Cernica. Aici se nevoiau nu putini pustnici. Aceasta era viata siha~trilor Gherontie ~i Gherman. Staref. ascultare ~i nevointa cu masura.Cernica. alaturi de chilia sa. printre care ~i ieroschimonahul losif. in a doua jumatate a secolului XVIII. august 29. barba inspicata. mi-a zis acest cuvant de pe urma: «Sa nu te mahne~ti!» ~i ~i-a plecat capul ~i ~i-a dat Duhul. au devenit ucenici ~i fii duhovnice~ti ai acestui mare sihastru ~i au petrecut impreuna multi ani in pustie. Ia statui trupului de mijloc. duhovnic. ieroschimonah. om cuvios. Iar din livada pusa de Cuviosul Iosif adunau toamna prune ~i mere pe care le uscau pentru iarna. stand in pat rezemat de paretele chiliei. Ziua ~i noaptea privegheau ~i slaveau pe Hristos. iar ei petreceau in mare dragoste duhovniceasca. de varsta ca la 55 de ani sau 60. cu neamul pamantean. sambata. Duminica. mi-a spus cate ceva de-ale duhovniciei ~i-mi zice ca i-a sosit ~i sfar~itul. Sffmtul Calinic a scris aceste rfmduri in condica Mfmastirii Cernica: . dupa adormirea Cuviosului Pimen. s-au retras amfmdoi in pacturile din partile Sihastriei ~i ale Sihlei. incat se foloseau toti de ucenicii Cuviosului Iosif. bureti ~i alune. Dumnezeu sa-l odihneasca ~i pe noi sane ierte ~i sane miluiasca" 11 • Calinic. . Din padure adunau lemne de foe. cam oache~. Eu n-am crezut ~i a~a stand de vorba amandoi.

Duminica ~i in sarbatori se adunau multi siha~tri la Cuviosul Iosif. ~i au fost ingropati in aceea~i poiana. iar ucenicii sai au ramas singuri la pustie.Poiana lui Iosif" pana la moarte.C U V I Q S I D IN P R I M A J U MAT ATE A SEC 0 L U L U I X I X 347 gractina ~i pregateau seara de mancare. Mai tarziu. Fiecare se ostenea in chilia sa toata saptamana. au petrecut in . Apoi. Iar Duminica se adunau cu totii la Sfanta Liturghie in schit. _. iar ucenicii cantau la strana ~i se imparta~eau. pe care apoi le dona la schituri ~i la siha~tri. La urma gustau cu totii din masa dragostei ~i. CUVIOSUL ZOSIMA PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolele XVIII-XIX) Schimonahul Zosima era cu metania din Manastirea Neamt. dupa adormirea Cuviosului Iosif la Manastirea Varatec. devine pustnic in Muntele Chiriacu din apropiere. Ace~ti doi siha~tri aveau ~i alta porunca de la staretul lor. Cuviosul Iosif s-a dus cu ucenicii sai la ~ormantul Domnului. auzind de pustnicii din muntii Pocrovului ~i de randuiala ascetica a acestei sihastrii. deprinzand me~te~ugul vietii duhovnice~ti de la cei mai ale~i calugari. dorind sa pustniceasca in Valea Iordanului. Astfel a sihastrit Cuviosul Zosima multi ani in padurile Pocrovului. Indeletnicirea sa era scrierea de manuscrise. Atunci. Gherontie ~i Gherman.\ici. Apoi. Aici s-a nevoit pana spre sfar~itul secolului XVIII. vazand ca la Locurile Sfinte sunt tulburari ~i razboaie. primind marele chip ingeresc ~i fiind inzestrat de Dumnezeu cu darul frumoasei cantari. dupa traditia locului. Mai tarziu. s-au intors cu totii la iubita lor pustie din Muntii Sihlei. Batranul copia cuvintele Sfintilor Parinti ~i diverse cfmtari biserice~ti. Sa ingrijeasca de calugarii bolnavi din pustie. primind ~i ei ucenici. sarutandu-se in Domnul. batranul a fost trimis duhovnic la maici. se imparta~eau cu Trupul ~i Sangele Domnului. s-au mutat la Hristos ~i ucenicii sai. in post. iar pe cei greu suferinzi sa-i coboare in Schitul Sihastria sau sa-i duca la bolnita Manastirii Neamt. batrfmul savar~ea Sfanta Liturghie. Avea inca . unde se nevoiau multi siha~tri renumiti. Dar. se desparteau. in priveghere ~i in neadormita cantare ~i rugaciune. Dupa mai multi ani de nevointa. Toate le raceau cu bucurie ~i neadormita rugaciune. a avut multa vreme ascultarea de protopsalt. Deci. schimonahul Zosima se retrage la Schitul Pocrov. apoi pleca fiecare la ale sale.

Cuviosul Zosima. frate. De asemenea. prin codri ~i munti rataceau sute de calugari ~i mii de tarani rara hrana ~i adapost. Toate au fost jefuite ~i unele incendiate de turci. iar calugarii s-au risipit prin schituri ~i paduri.Ba nu. ~i dupa ce m-am intampinat cu parintii schitului au inceput a rna intreba: . a venit noaptea in preajma manastirii sa dea 0 mana de ajutor sarmanilor calugari inchi~i intre ziduri ~i amenintati cu moartea. . Cuviosul Zosima a mai alcatuit ~i cateva . ~ezand eu. icoanele cele de mult pret ~i sfintele vase ale Manastirilor Secu ~i Agapia sunt tainuite sub zidurile ei. ce s-a intamplat in saptamana aceasta in Moldova? . afland ca tezaurul. parintii mi-au povestit pe rand tulburarile ce s-au pornit peste Tara Romaneasca ~i Moldova. din cauza rascoalei eteriste. Asemenea au patimit ~i Manastirile Agapia. Bistrita ~i Sihastria. intorcandu-se la chilia sa in padurile Pocrovului. In anul 1821 au venit incerdiri grele peste mfmastiri ~i peste Tara Moldovei. s-a furi~at noaptea. a scos odoarele ~i le-a ascuns in Muntele Vasanu. Plangerea Manastirii Secu.348 PATERICUL ROMANESC darul de a compune stihuri duhovnice~ti. spre ~tiinta celor ce vor urma. Apoi. Ce sa ~tiu eu? Atunci. Cuviosul Zosima a adus tezaurul din nou la manastire. pe care le cfmta singur in lini~tea chiliei sale. a scris Plangerea Manastirii Varatec. eel mai mult a fost distrusa Manastirea Secu.mplinindu-se anul de la Hristos 1821. Intr-adevar. cum ~i primejdia ce ameninta Sfintele Manastiri". am raspuns.Plangeri" frumos versificate. indemnat de Duhul Sfant. Privind batranul de pe culmea dealului. Plangerea Manastirii Ia~ului ~i altele. Dupa ce s-a lini~tit rascoala ~i calugarii s-au intors la ale lor.~tii. unde au stat ingropate timp de un an ~i jumatate. Astfel a salvat pustnicul Zosima de la foe ~i jaf icoanele ~i odoarele Manastirilor Secu ~i Agapia. Plangerea Manastirii Agapia. Apoi. izgoniti din sala~urile lor.. la obi~nuita mea lini~te in pustiul Pocrovului a Sfintei Manastiri Neamtului ~i ie~ind dupa obiceiul meu la Sfanta Liturghie. plangea de jalea sfintei manastiri. a spart zidul. Varatec. adresate manastirilor jefuite ~i profanate. Insa. care au tulburat mult sufletul Cuviosului Zosima. lata ce scrie el despre ele in insemnarile sale: . a scris toate acestea. Manastirea Neamt a ramas pustie un an de zile. Auzind ca aici se dau lupte grele ~i ca manastirea este asediata de turci. monahul Zosima. Astfel. care apoi se cantau de calugari ~i mireni. Plangerea Manastirii Slatina.

Din tara.Filiala Neamt. mai ales in Transilvania. Faima marelui staret Paisie. Apoi. Iar de peste hotare veneau.1 8 3 4 ) 12 Dupa mutarea din viata a staretului Ilarie (t 1823). apoi transilvaneni (5-10%) ~i puJini . cei mai numero~i erau calugarii moldoveni (circa 80%). atragea calugari ale~i din toate colturile tarilor romane. povatuitor ~i duhovnic pe arhimandritul Dometian. Grecia. Manastirea Neamt era vestita in intreaga Peninsula Balcanica ~i in toate tarile ortodoxe. ob~tea Manastirii Neamt cu toate schiturile ei numara pana la 600 de calugari. spovedanie saptamanala. Fond Manastirea Neamt. a restaurat biserica voievodala din incinta 12 Arhivele Statului. din tinutul Bra~ovului. arhimandritul Dometian s-a dovedit a fi un bun parinte duhovnicesc. vlahi" din Tara Romaneasca. simtindu-~i sfar~itul aproape. Apoi a lucrat in tipografie. El a continuat opera de innoire a vietii duhovnice~ti din marea lavra. inceputa de staretul Ilarie dupa cumplita rascoala din anii 1821-1822. Monahul Dometian a Ia. ravnitor la cele dumnezeie~ti. ob~tea Manastirii ~eamt a ales intaistatator. a ajuns in puJina vreme duhovnic iscusit. prezenta regulata la biserica ~i ascultare in tacere ~i rugaciune. Apoi a randuit duhovnici ale~i. iubitor de frati ~i de invatatura. vazandu-1 parintii _foarte iscusit la minte ~i vrednic de a povatui". Iar in anul 1823.cut ascultare mai intai la bucatarie. 1-au ales staret. De la inceput. indeosebi. Sub staretul Dometian. Astfel. pe anii 1800-1834. in acea vreme. s-a coborat in schit ~i s-a mutat cu pace catre Domnul. Catre sfar~itul secolului XVIII ~i-a inchinat viata lui Hristos in marea lavra. Mai intai a adunat in manastire pe toti calugarii risipiti prin paduri ~i metoace de frica rurcilor. ajutand la legatul cartilor ~i la raspandirea lor. ca ~i a vietii duhovnice~ti de aici. Serbia ~i Bulgaria. Acest venerabil staret era transilvanean. chivernisitor in cele mfmastirqti. invrednicindu-se de harul preotiei. macedoneni ~i sarbi din Muntele Athos. apoi calugari greci. . devenind un calugar intelept ~i ascultator. ca ~i din Rusia. innoitor de biserici ~i milostiv cu cei saraci. la vite ~i la biserica.C U V I 0 ~ I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I X I X A~a 349 s-a nevoit Cuviosul Zosima in padurile Pocrovului pfma la adfmci batraneti. ARHIMANDRITUL DOMETIAN Staret al Manastirii Neamt ( 1 8 2 3 . la Nearn!. in aceea~i masura s-a ingrijit ~i de innoirea manastirii ~i a schiturilor _iefuite ~i arse de turci. calugari din Ucraina ~i Rusia.

A refacut chiliile din partea de sud a incintei. 13 . p. 1958. Bucure~ti.1 8 3 4) 13 a. peste Carpati. a fost dat sa invete carte la ~coala elineasca de la Manastirea Sfantul Sava. Nasaud. la fratii romani din Transilvania. cu porunca staretului. in anul 1765. impreuna cu duhovnicescul sau parinte Gherontie. S-a nascut in Bucure~ti. din parinti iubitori de Dumnezeu. 0 buna parte din carti se transportau d~ calugari. staretul Dometian s-a stramutat la cele ve~nice in toamna anului 1834. Aceasta a fost dintotdeauna o datorie cre~tineasca de onoare pentru ob~tea Manastirii Neamt. primind numele marelui ierarh Grigorie Teologul. Mitropolitul Tarii Romiine$ti.350 PATERICUL ROMANESC ctitorita de Stefan eel Mare ( 1497) ~i a zidit alaturi a doua biserica inchinata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Istoria Bisericii Ortodoxe Romfine. Viata Acest luminat dascal ~i ierarh al Bisericii lui Hristos a fost eel mai de seama mitropolit al Tarii Romane~ti din secolul XIX. Dorind sa slujeasca toata viata lui Hristos. la traducerea operelor Sfintilor Pr. 1943. N. Aici cunoa~te pe marele staret Paisie ~i gusta din frumusetea vietii duhovnice~ti. II colectiv. dupa terminarea studiilor. Bucure~ti. incepand de la Bra~ov ~i Tara Barsei pana la Sibiu. MITROPOLITUL GRIGORIE DASCALUL al Tarii Romane§ti (1 7 6 5 . ca ~i la parohiile ortodoxe din Transilvania. ~i tipografia Mfmastirii Neamt. caruia ii devine ucenic. Din botez se chema Gheorghe Miculescu. ViaJa $i faptele parintelui Grigorie Dascalul. M. Era singura tipografie bisericeasca din Moldova ~i se cereau carti de cult ~i de folos sufletesc peste tot la bisericile ~i manastirile din tara. schituri ~i la bisericile sarace. iar la Schitul Sihastria a zidit din nou biserica de piatra ~i doua corpuri de chilii. Apoi este randuit. Prefetele dirtilor mitropolitului Grigorie Dascalul tiplirite in Tara Romaneascli. Povatuind marea lavra cu multa intelepciune timp de 11 ani ~i bineplacand lui Dumnezeu. tanarul ucenic parase~te casa parinteasca ~i se duce cu monahul Gherontie la Manastirea Neamt. precum ~i Manastirea Secu. Aici se imprietene~te cu monahul Gherontie de la Manastirea Neamt. intre 1823-1834. Popescu. Staretul Dometian a dezvoltat. 403-415. aproape in intregime mistuita de foe. Prin anul 1790 este calugarit ~i hirotonit diacon de Cuviosul Paisie. Muntii Apuseni ~i Maramure~. La varsta de ~apte ani. Aceste carti se distribuiau gratuit la manastiri. vol. de asemenea.

b.:-ezent sunt a~ezate in pridvorul bisericii. pastorind Biserica lui Hristos cu :::::. monahul Gherontie este ucis de talhari aproape 11e Dunare. La traducerea cartilor din limba greaca. 1834. dorul '· de Hristos cu dorul de cunoa~tere. blandetea cu ascultarea".Dascalul".cut ~i el calugar. nimeni dintre 0ameni ~i nimic pamantesc nu i-ar fi putut desparti pe unul de altul. este hirotonit ~iscop ~i ales mitropolit al Tarii Romane~ti. Talcuire pe scurt la antifoanele celor 8 glasuri.:semintele sale s-au stramutat in gropnita Manastirii CIHdaru~ani.ulta dragoste ~i intelepciune timp de 11 ani.mul. tiparite 1a Manastirea Neamt. ca. Se spunea iara~i. VieJile SfinJilor. La intoarcere. Tot ce talmacea . smerenia ~i intelepciunea. Adunarea pe scurt a dumnezeie~tilor dog me. precum: Patericul. in rugaciune ~i in citirea Sfintilor Parinti. 4. uparit la Bucure~ti in anul 1828. cele 12 mineie. pana la moarte. tiparita la Manastirea ~eamt in anu1 1816. De asemenea. Octoihul. Se mai spunea despre dansul ca.. Ei au tractus impreuna multe caqi. moare . Gheorghe. in anul 1812 calatoresc amanctoi la 5:-a. intre anii 1807-1815 ~i la . 1823.::: C V IQ_~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A SEC 0 LULU I XIX 351 ?irinJi ctin limba greaca in limba romana. in anul 1820. Prin ei _impreuna petreceau calugaria ~i carturaria.: este inmormantat langa zidul catedralei in partea de nord. tiparit 1a Ramnic ~i Buda in anu1 1811. 5. mitropolitul Grigorie. La 22 iunie. ~i era parintele Grigorie foarte smerit ~i ascultator catre toti. . dupa terminarea ~colii.mul Munte. tiparita :m la Manastirea Neamt. supranumit .. 3. indata 1-a tuns in schima monahala ~i 1-a racut diacon. ierodiaconul Grigorie parase~te pamantul Moldovei ~i se ~ile~te la Manastirea Caldaru~ani. :n post. 1817. pe cand era elev la ~coala dmeasca din Manastirea Sfantul Sava. era eel mai silitor la invatatura dintre :uJi cei 75 de elevi. tiparite la Buda in anii 1804:805. Iar la 10 ianuarie. 2. Dupa ~apte ani. atat de mult s-a folosit tanarul Gheorghe de smerenia ~i blandetea inimii lui. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. s-a ~a. iar ierodiaconul Grigorie se intoarce singur la metanie. ca. Vazand staretul Paisie pe acest tanar battan intrand in nevointa duhovniceasca ~i cunoscand intru sine ca va fi vas ales a1 Bisericii lui Hristos. i~i petrecea tineretea cu multa intelepciune. Se spunea despre mitropolitul Grigorie ca. dupa venirea parintelui Gherontie de ~a Manastirea Neamtla Colegiul Sfantul Sava. indrepta ce1alalt. ca atat de mare era legatura dragostei intre parintele Gherontie ~i uce!licul sau. iar in . impreuna lucrau ~i se ajutau :erodiaconu1 Grigorie cu parintele sau duhovnicesc Gherontie.

Car]i de fnvafatura. talmacind carti din porunca mitropolitului ~i necautand nici o dregatorie bisericeasca. ca porcii sfintiei tale s-au purtat bine cu mine! 11. La inceputul anului 1823 a venit la chilia lui o solie de la Bucure~ti ~i i-a spus: . preotul 1-a vazut rau imbracat ~i 1-a inc his in cotetul porcilor. acesta ii trimite pe smeritii calugari Gherontie ~i Grigorie din Manastirea Neamt. sa-i trimita doi monahi talmacitori din limba greaca. parintele Moldovei. domnitorul Grigorie Ghica i-a inmanat carja ~i i-a zis: . a zis el. Deci. Era a~a de nevoitor la cele duhovnice~ti. prin anul 1820. parinte. smeritul ierodiacon Grigorie parase~te Manastirea Neamt. 7. preotul 1-a vazut mitropolit ~i s-a infrico~at. crezand ca este vreun calugar hoinar. Iar blandul pastor. Cei doi monahi reinfiinteaza tipografia Mitropoliei din Bucure~ti. dar ca sa fiu pastor al turmei lui Hristos eu. Numai . voi veni. ~i se stabile~te la Caldaru~ani.Nu te teme. la o manastire ~i plangand mult pentru el. pentru Seminarul de la Socola ~i altele. pun in randuiala biblioteca. la metania lor.Ca maria sa. ramas in manuscris. A doua zi.Nici celui care a alergat. Dupa ~apte ani ucenicul ii aduce osemintele fericitului sau staret ~i le ingroapa in pamantul tarii. A doua zi a plecat pe jos spre Bucure~ti. Dupa putin timp. nici celui ce s-a rugat. afara de zidul manastirii. peste Dunare. numai de gandul acesta rna cutremur. PATERICUL ROMANESC intre anii 1834-1836.lumina zilei ii stingea lumanarea in chilie". Cerand mitropolitul Dositei al Tarii Romane~ti de la Veniamin Costachi.352 Bucure~ti. intr-o chilie foarte saraca. Se spunea pentru ierodiaconul Grigorie ca mare ~i nemangaiata durere a avut cand a vazut pe parintele sau duhovnicesc Gherontie ucis de talhari la intoarcere din Muntele Athos. incat toata noaptea priveghea. Talcul Evangheliei. nevrednicul. s-a intors la Manastirea Neamt. Singura lui avere era o de saga cu carti ~i o rogojina pe pat. zambind. Cum trecea noaptea prin satul Tunari. Dupa trei zile. i-a zis: . hirotonindu-se. 9. o sluga i-a dat drumul pe ascuns. 10. ingropandu-1 acolo. apoi se intorc iara~i in Moldova. Apoi. ierodiaconul Grigorie a primit sa fie pastor al turmei lui Hristos. 6. rna cheama. Voda. ci celui pe care 1-a binevoit Dumnezeu! . Cilauzit de harul Duhului Sfant. 8. tiparesc carti de slujbli ~i invatatura. Aici petrecea ziua ~i noaptea in post ~i rugaciune.Domnul tarii vrea sate faca mitropolit ~i te cheama! .

Sfinfii lerarhi llie lorest (+1657) ~i Sava Brancovici ( 1683) + .

Schitul Sihla-Neamt (secolul XVIII) Bisericuta «Dintr-un brad>> de Ia Sihla (1763) Sfinta Teodora de Ia Sihla (secolele XVII-XVIII) .

Sfintul I erarh losif eel Nou de Ia Parto~ (+ 1656) Mitropolitul Martir Antim lvireanul (+1716) Sfinta Minastire Pasarea (secolul XIX) .

Sfinta Minastire Cernica (1608) Cuviosul Staret Gheorghe de Ia Sfintul Ierarh Calinic de Ia Cern ica ( 1868) Cernica ( 1806) + + .

Cuviosul Vasile de Ia Poiana Marului (+1767) Cuviosul Paisie eel Mare de Ia Neamt (+1794) ~litul Grigorie Dascalul (+1834) Mitropolitul Moldovei Veniamin Costachi (+1846) .

Arhimandritul Neonil Buzila de Ia Neamt ( 1853) + Cuviosul Arhimandrit lrinarh Roseti de Ia Horaifa ( 1859) + I eromonahul Macarie Dascalul (+ 1836) .

Sfinta M1nastire Varatec (secolul XVIII) Cuviosul losif Pustnicul de Ia Varatec ( 1828) + Monahul Procopie (Picu) Patruf 1872) (+ .

ctitorul Schitului Prodromui-Athos .Schitul Romanesc Prodromui-Muntele Athos (secolul XIX) Cuviosul Schimonah Nectarie Protopsaltu I ( 1898). Schitul Prodromui-Athos + Cuviosul leroschimonah Nifon lonescu (+1901).

devenind astfel adevaratul ctitor al seminariilor din Tara Romaneasca. Noaptea dormea foarte putin. atat Ia Bucure~ti.a pus episcopi noi pe care ii sratuia sa cerceteze regulat turma. 13. La Colegiul . 15. punand stareti romani in manastirile inchinate ~i oprind 0 parte din venituri pentru repararea lor.Mitropolitul Grigorie Dascalul". Iar dregatorii tarii ~i poporul il numeau . urmatoarele carti: . sa dobanditi naravuri bune.sa nu stea Ia sfaturi ~i pricini de~arte". s-a aprins cu ravna pentru luminarea lui" prin traducerea ~i tiparirea lucrarilor Sfintilor Parinti. lua parte la examene ~i dadea ajutor copiilor silitori ~i sarmani. nu precupetea banii. adanc in noima ~i smerit cugetator in ispravi ~i in lucrare". Purta haine simple de ~iac calugaresc ~i nu :tacea niciodata plimbari. mitropolitul Grigorie era pentru toti exemplu de sfintenie. Era inca foarte bun chivernisitor. inalt in ~tiinte ~i in intelepciune. 16. 14. Cat a fost mitropolit pe scaunul Tarii Romane~ti a tradus ~i tiparit.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 353 12. Acest intelept mitropolit intrecea pe toti din vremea sa cu ravna ~i cunoa~terea Sfintilor Parinti. putine legume ~i poame. le spunea: . Acest mare mitropolit purta multa grija pentru intemeierea de ~coli spre luminarea poporului. precum erau dascalii cei mai dinainte intr-acest loc.Sfantul Sava" se ingrijea personal sa aiba profesori buni ~i evlavio~i. cat ~i Ia Buzau ~i Caldaru~ani. o data pe zi. insa darnic cu saracii ~i vaduvele. Mitropolitul Grigorie a staruit sa se infiinteze seminarii in fiecare eparhie. S-a ingrijit sa faca randuiala prin manastiri. Ramnic ~i Arge~ . Vazand acest mare ierarh . caci multe din ele ajunsesera in stare de paragina. 17. Apoi a cerut -sa nu se mai faca hirotonii necanonice" . Iar cand era vorba de tiparit carti ~i de dat ajutoare Ia elevi. caci se indeletnicea cu rugaciunea ~i cu traducerea de carti. Ca parinte duhovnicesc al Tarii Romane~ti. Patrundea ~i stapanea cu multa pricepere invatatura ortodoxa a dogmelor ~i a Sfintei Scripturi. in cele trei eparhii . sa se osteneasca Ia indreptarea Bisericii ~i . fiind numit de domn efor al tuturor ~colilor din l'lra. Apoi manca. dar sarac de armele credintei. Iar cand profesorii aveau purtari nepotrivite cu chemarea lor. apoi sa invatati de naravuri.ca neamul nostru romanesc este evlavios din fire.Buzau. de saracie desavar~ita ~i de dragoste pentru mantuirea turmei. pentru care i se spunea . Sa fiti cu totii sfinti sau aproape de sfinti. precum se nume~te pana astazi.teologul Grigorie.Sa va indreptati cu totii ~i apoi sa indreptati. Dar ~i petrecerea sa duhovniceasca este vrednica de amintit.

Ca dupa ce ne vom duce de aici. ale SfinJilor Atanasie eel Mare. cu infranare. ca sa nu mic~orez cu gangavia mea fiinta lor sau a dulcetii sau a folosului. sa lucdim cele bune. Mai ales ca ~i retetele se dau in limba no astra §i in dar. atunci voi lasa eparhia. Teofilact al Ohridei.Cat avem vreme. Ca eu nu indraznesc a zice ceva. A§a. Si auzind sfaturile lor. lar dadi Dumnezeu rna va tine sanatos in surghiun. a§a ~i dupa ce m-am dus in surghiun. Teodorit. nici un cuvant de indreptare nu ne va fi noua ditre Cel ce ne va lua seama. Fericitul Augustin. cand imi va ie~i sufletul. Despre cele opt ganduri ale Sfantului Casian Romanul. spunea: . Doua cuvinte doveditoare pentru purcederea Sfantului Duh ale Sfantului Grigorie Palama. cu .Ce vom face dar. dorind foarte mult sa-~i conduca turma incredintata lui. Apoi adauga: . loan Damaschin ~i Simeon Noul Teolog. 19. Atanasie de Paros ~i altii. nici doctorului. toate trei traduse cat a stat in surghiunie ~i tiparite la Buzau. a~a ~i dupa ce m-am suit. Sa vietuim dupa cum zice Apostolul. 22. pe Sfintii Parinti. imparJire de grau §i PuJul Sfantului loan Gura de Aur. Precum nici carmaciului. Caci acestea sunt lucruri care privesc mantuirea sufletelor. a dispuns: . ramase in manuscris. ViaJa Cuviosului Paisie de La Manastirea NeamJ. Din fnvaJaturile SfinJilor Trei Ierarhi. dupa ce se va ineca corabia. sa rna silesc spre folosul neamului. intre anii 1832-1833. ajutand El. 18. cu dreptate ~i cu buna-credinta. mai inainte de a rna sui pe scaunul mitropoliei. Toate cartile tiparite de el le impartea in dar la biserici ~i in popor.Dumnezeu mi-a dat suflet ~i eparhie ~i. cu rugaciunile sfantului voi mai scrie. singuri cei ce le vor citi vor marturisi. dupa cum marturisesc cartile cele tiparite. pe care insu~i le-a tradus ~i le-a tiparit. sa le punem la ranile noastre. Pe fiii sai duhovnice~ti ii invata. i s-a cerut demisia. va zice cineva? Sa chemam doctori iscusiti ~i care nu mint numele. una la Episcopia Buzaului ~i alta la Manastirea Caldaru~ani. 20.Cat este de dulce vorba sfantului ~i cat folos poate sa pricinuiasca cititorilor.Precum nu am incetat. dupa ce va muri bolnavul. Altadata iara~i spunea: . 21. Iar despre cuvintele Sfantului loan Gura de Aur. sa ne plecam lor ~i primind plasturii lor. Pe cand era in surghiun (1829-1833).354 PATERICUL ROMANESC Cuvintele despre purcederea Sfantului Duh ale lui Iosif Vrienie. Epistolele de ob~te ale Patriarhului Fotie. Pentru tiparirea atator carti a infiintat doua tipografii noi. lar el. zicand: .

Dintre toate cartile.Sa nu se sminteasca din tiparire Vietile Sfintilor ~i tipografiile neincetat sa lucreze. osemintele sale au fost stramutate la Caldaru~ani.Inalt Preasfintite. ca sa poata cu inlesnire prin invataturile Siiniilor sa dobandeasca bunatatile cele ve~nice. p. SCHIMONAHIA FILOTEIA Manastirea Pasarea-Ilfov (secolele XVIII-XIX) 14 Vrednica de pomenire schimonahia Filoteia . Deci. iar dupa slobozenie s-au fmors in Bucure~ti. fiica de parinti credincio~i. cat sa ajutorez Pravoslaviei ~i neamului ~i fratilor. spre slava lui ~ezeu ~i folosul fratilor. llliii voi sili ca sa se mai dea la lumina acest fel de carti. tiparind carti folositoare de suflet! Apoi ~i-a dat sufletul in mainile Domnului. 1834. Ca numai atat voiesc sa traiesc. Cu cateva ceasuri inainte de ob~tescul sfar~it a :iYUS catre un episcop al sau: .':::T V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 355 i). Dupa ~apte ani. Din botez se .Imi ajunge sa incep lucrarea .era de loc din Bucure~ti. Cred ca urma~ii neaparat ·r. a fost ingropat sub strea~ina catedralei.mama Sfantului Calinic de la Cernica . la scaunul sau ~i au raposat in Domnul cu pace la leatu i834". decat carti randuite sa se dea in dar. Intorcandu-se din surghiun in primavara anului 1834.a raspuns el. 1956. 23.:hema Floarea. Pe craniul sau stau scrise pana astazi ~este cuvinte: . vazandu-1 slab ~i :rimin. De aceea a ~eput traducerea ~i tiparirea lor. in Sfanta Mfmastire a Caldaru~anilor fiind oprit. a inceput ~atia catedralei mitropolitane. 14 Viafa Sfantului Calinic de la Cemica. Dar cei din jurul sau. ~i aici. socotea mitropolitul Grigorie Dascalul ca . Spuneau ucenicii ca nu s-a gasit nici o avere in chilia acestui cuvios :::itropolit.ai potrivite vremii ~i patriotilor de rand" sunt Vietile Sfintilor. 1-au intrebat: . l-2 . 24. dar cand 0 sa vezi catedrala terminata? . fiind plans de tot ?Qporul. La ~caru 1829 din porunca Rusiei s-au dus in Basarabia. la 22 iunie.Acest cap este al preasfintitului nostru mitropolit Grigorie al III-lea. Insa n-a apucat sa tipareasca decat doua ""C~lume ~i s-a dus la Hristos. 25.cele r.mmezeu sa se zica.x sfar~i-o. Bucure~ti.

Apoi. N. Bucure~ti. Rama~itele sale pamante~ti se odihnesc in cimitirul manastirii. anume Antonie. Justina. Bucure~ti. a fost eel mai vestit . nascut in jurul anului 1770. arhimandritul Calinic. IEROMONAHUL MACARIE PROTOPSALTUL innoitorul muzicii psaltice romane~ti (1 7 7 0 . M. Macarie Psaltul la 100 de ani de la moartea lui. au dat na~tere la patru copii. la inceputul secolului trecut ~i un mare ctitor al muzicii noastre biserice~ti. Idem.era cantaret desavar~it ~i cunoscator profund al sistemelor de psaltichie veche ~i noua". numit din botez Constantin. Auzind de numele ~i talentul sau. in anul 1807 a intrat in Manastirea Cernica. Nifon M. Carte de muzica bisericeasca. 1-a numit director (epistat) al ~colii de muzica bisericeasca. Via[a ~i activitatea dascalului de dmtari Macarie Ieromonahul. Era originar din satul Perieti.1 8 3 6) 15 Smeritul ieromonah Macarie. protopsaltul Mitropoliei din Bucure~ti. iar sora sa. vazand ca ieromonahul Macarie . El s-a calugarit la Manastirea Caldaru~ani.dascal de musichie". mitropolitul Dositei Filitti (1793-1810) 1-a actus la mitropolie ~i 1-a dat sa invete carte la Colegiul Sfantul Sava din Bucure~ti. Apoi 1-a hirotonit preot. Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica. ramasa flira sot ~i flira copii. Popescu. Dar. Vaduva Floarea. Mai tarziu a devenit staret ~i episcop de Ramnic. Copilul eel mai mic. a intrat ca sora in Manastirea Pasarea de langa Bucure~ti.356 PATERICUL ROMANESC Casatorindu-se cu un tanar plin de frica lui Dumnezeu. mitropolitul Dionisie Lupu. Mai traind cativa ani la Manastirea Pasarea ~i nevoindu-se mult in rugaciune ~i ascultare. In anul 1820. cu randuiala lui Dumnezeu. Apoi. · 1908. a deprins muzica psaltica . Aici a fost data in grija unor maici batrane de la care a deprins nevointa vietii calugare~ti.din mica sa copilarie". a fost dat la invatatura pentru a deveni tot preot. Cel mai mare a ajuns preot de mir. cu binecuvantarea staretului de atunci al Cernicai. schimonahia Filoteia s-a mutat la ve~nica odihna. din cartierul Sfantul Visarion. Ploe~teanu. sora Floarea a fost tunsa in schima monahala. Bucure~ti. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu dragoste de biserica ~i cu darul cantarii. au intrat in nevointa calugareasca. la Manastirea Viforata. 1902 . 1936. inainte de anul 1840. Apoi. Ialomita. Apoi s-a retras intr-o manastire ~i s-a calugarit cu numele de Acachie. cu sfatul fiului ei. infiintata 15 Pr. vicarul Sfintei Mitropolii a Bucure~tilor. impreuna cu sora sa. cu numele de schimonahia Filoteia.

~i Irmologhionul. Transilvania ~i Banat. in anul 1833. .:. Cuviosul Macarie Ieromonahul se stramuta din viata aceasta la cerqtile -h:a~uri.::~ el la mitropolie.imarea.intemeietorul" ~: fondatorul muzicii psaltice romane~ti. pentru a canta neincetat cu ingerii maririle lui Dumnezeu. Dupa intoarcerea S. ca un izvor curat de apa.Yeau ~coli de muzica in limba poporului. El este eel dintai compozitor de imnuri ?-=Olare romane~ti.sistema -. Anastasimatarul. unde. Renuntand la . il nume~te . cantarile Sfintei Lirurghii ~i indeosebi axioanele inchinate Maicii Domnului.ca un apostol ravnitor" ce era. imbolnavindu-se. a fast ~Yoit ~i ieromonahul Macarie sa plece din Bucure~ti.. to ate ora~ele din judetele Tarii Romane~ti . :·:-ientale. in acest scop a tiparit la Viena. ieromonahul Macarie Dascalul se intoarce in Tara . Pentru toate acestea.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 LULU I X I X 357 .t0maneasca la Manastirea Caldaru~ani. N-a sacrificat nici melodia ~nmita. Atat :. Iustina.cu toata evlavia ~i dreapta socoteala". Apoi se duce la Manastirea ~earn!. u~or de invatat pentru toti._:rijire de sora sa. dupa metoda ieromonahului \1acarie.dupa noua sistema" ~i anume: Teoreticonul. . prin biserici ~" manastiri. ieromonahul Macarie a inceput opera .2J. o data cu surghiunia mitropolitului Grigorie Dascalul. Pana in anul 1829. iar cartile sale au ajuns la toate seminariile ~i manastirile vremii. Cuviosul Macarie Ieromonahul era ~i un bun compozitor de cantari :-:serice~ti ~i un . Apoi. invata pe calugari noua cantare ::sericeasca. bun slujitor al Bisericii lui Hristos ~i distins orator. Sunt vestite catavasiile sale de Florii. din \1oldova. =ai intai ajunge egumen la Manastirea Barnova.::omodandu-le cu sufletul ~i cantarea poporului nostru. Adica a curatat-o de influentele straine.iuhovnice~ti. mergand din loc in loc. ieromonahul Macarie este considerat . Cuviosul Macarie era totodata un dilugar smerit ~i sporit in cele . in tara. este luat in '.nationalizat" muzica psaltica. . . in graiul ?3-triei. el transcrie muzica psaltica pe notatie noua. cat ~i predica ieromonahului Macarie erau inspirate de Duhul Sfftnt ~: se savar~eau .:e traducere din limba greaca a cantarilor biserice~ti in grai curat romanesc. :ara a se departa de textul original. nesilita ~i potrivita. intre anii 1822-1823. ~i i-a dat ve~mant nou. Poposind in Moldova. El a . s-a ostenit sa raspandeasca peste :or noua cantare bisericeasca. in anul 1829. . prin ora~e. Ea curge lin. Melodia cantarilor ::ii este lini~tita. timp de trei ani de zile. Insu~i mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei. trei carti de cantari Jlserice~ti .patriot ravnitor". La porunca mitropolitului Dionisie.dasdllul ~coalelor romane~ti de musichie". nici limba romaneasca. In toamna anului ~ S36. in aceasHi ~coaHi se pregateau gramaticii ~i candidatii la preotie.. autohton.:edicat mitropolitului Veniamin Costachi. eche" ~i greoaie.:erotectorul sau. stareta Manastirii Viforata.

Cuvioasa Xenia se nevoia mai ales cu slujba la biserica. Cartea de versuri biserice~ti a schimonahiei Xenia a fost terminata in anul 1826. Ea contine 186 de foi cu peste doua mii de versuri. ~i Dupa documentele Manastirii Agapia. Apoi. de Ia Arhivele Statului . Versurile sale. Astfel. Mai intai s-a nevoit cativa ani la Manastirea Socola-Ia~i. s-a racut mireasa lui Hristos. ingrijirea bisericii. au dat-o la invatatura. in post. pastrat in original Ia Biblioteca Academiei Romane. cu numele de schimonahia Xenia. Din aceasta pricina i se spunea . voind sa o casatoreasca.racatoarea de stihuri". sub povatuirea egumenei Elisabeta Costachi. impartite in mici grupe sau .358 PATERICUL ROMANESC CUVIOASA XENIA SCHIMONAHIA Manastirea Agapia 16 (secolele XVIII-XIX) in prima jumatate a secolului XIX s-a nevoit la Manastirea Agapia o smerita ~i mult sporita calugarita.Bucure~ti.spre lauda lui Dumnezeu ~i mangaierea sufletului". adevarate imne ~i cantari de bucurie. 4720. dupa numarul praznicelor imparate~ti ~i a~ezate in or dine a Sinaxarului de peste an. Caci. Ascultarea ~ era cantarea la strana. Versurile sale sunt versuri de laud a lui Dumnezeu ~i de mangaiere duhovniceasca. iar .stihurile" ei formeaza prima carte de imne romane~ti. iar in timpul liber facerea de stihuri versificate . Aceasta cuvioasa era de loc din tinutul Ia~ilor. in noua manastire. schimonahia Xenia se invrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de versuri duhovnice~ti. smerita schimonahie Xenia este cea dintai poeta in trecutul neamului nostru. Apoi. Si era renumita aceasta cuvioasa in Manastirea Agapia ~i in tot tinutul Neamt pentru sfintenia vietii ei ~i pentru alesele stihuri biserice~ti pe care le scria. pc. a venit ~i tanara nevoitoare. intrand in viata calugareasca. sunt izvorate dintr-un suflet curat ~i impacat cu Dumnezeu. cu citirea sfintelor carti ~i cu rugaciunea lui Iisus.1845 insemnarile de pe manuscrisul nr. . schimonahia Xenia. insotite de o frumoasa prefata. Parintii. Ele cheama toata suflarea sa laude pe Domnul ~i sa marturiseasca minunile Lui. iar dupa neam se tragea dintr-o familie de oameni foarte credincio~i. crescand-o in frica de Dumnezeu. fecioara a renuntat la cele pamante~ti ~i. stihuri". ducand o viata cu totul aleasa. in smerenie ~i in neadormita rugaciune ~i fiind luminata cu multa invatatura de carte.-nii 1800 . pretacandu-se Agapia in mfmastire de maici ~i mutandu-se ob~tea de la Socola aici. 16 . cu privegherea de noapte. precum singudi autoarea le nume~te.

mss. Octoihul Maicii Domnului. toti romani de neam. Originar din partea locului. in pomelnicul ctitoresc al Manastirii Neamt se spune ca era atat de iscusit ~ ambele limbi. schimonahul Isaac a talmacit Tipicul Mare. cu cele 56 de canoane ce se citesc la Pavecernita 1816) ~i altele.elinie". schimonahul Isaac se numara printre cei dintai dascali de .. Cetfericov.:ele mai multe opere ale Sfintilor Parinti.(. Dupa anul 1800. s-a stramutat cu pace la cere~tile ll'ica~uri pe la jumatatea secolului trecut. cartile Sfantului Efrem Sirul. schimonahul Isaac a tradus cu iscusinta multe carti ?atristice. 359 17 . reu~ind sa invete pe unii calugari limba in care s-au scris . a :ntrat din tinerete in marea lavra.Athos. ~i cantare ~i bineplacand mirelui ei.f. Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Manlistiri Neamf. a.a invatat pe parinti limba elineasca ~i a talmacit carti !!IUlte din limba elineasca". Paisie. Biblioteca Manastirii Neamt. nr. Din limba slavona. aditfmd ~i in aceasta limba aceea~i pricepere ~i indemanare. Aici a continuat sa traduca ::l. 0pera integrall'i a Sfantului Simeon Noul Teolog. ieromonahul Ilarion. in timpul staretiei Cuviosului Paisie. Cin care multe s-au pierdut. deprinzand de la cei mai invatati calugari ~una nevointa in Hristos ~i invataturile Sfintilor Parinti. stareful Maniistirii Neamf. incat . De asemenea.al Sfantului Sava". Toate aceste carti dovedesc marea evlavie pe care o avea Cuviosul Isaac catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ~i catre invataturile cele mai inalte ale Sfintilor Parinti.ai multe carti care. zis . ierodiaconii Stefan ~i Grigorie Dascalul. parintele Isaac Dascalul s-a nevoit ci!iva ani in ob~tea Schitului Prodromul . 1940. C UVI0 A~a SI D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 359 ::n bucurie nevoindu-se Cuvioasa Xenia peste 50 de ani. Din limba greaca. graiul atat de dulce.laturi de arhimandritul Macarie. _. au circulat in manuscris prin manastiri. in neincetata rugaciune. Schimonahul Isaac a creat o adevarata ~coala de greaca la Neamt. 82 v. Iisus Hristos. SCHIMONAHUL ISAAC DASCALUL Manastirea Neamt ( t 1817) 17 Cuviosul Isaac schimonahul a fost unul dintre cei mai mari dasclHi de ~imbl'i greaca ~i slavona din Manastirea Neamt. p. tiparit la Ia~i in anul 1816. 1846. de clar ~i curgator al traducerilor sale dovede~te cat de iscusit carturar ~i cunosditor a. indeosebi filocalica: Cartea Sfintilor Varsanufie ~i loan (1787). netiparindu-se.I limbilor literare greceasca ~i romaneasca era schimonahul Isaac Dascalul. monahul Gherontie ~i altii.

schimonahul Isaac Dasdilul scrie. Sub staretul Paisie. /storia Mllniistirii Neamf. sistematizata de Sfantul loan Damaschin (secolul VIII). Invrednicindu-se de darul preotiei. pe toti marii psalti nemteni i-a intrecut. prin care cauta slavirea lui Dumnezeu in graiul neamului ~i folosul sufletesc al tuturor romanilor. Si atat de frumos canta la biserica. Indeosebi se nevoia cu postul. Apoi avea cuget smerit. iar la stanga se canta muzica psaltica veche.Nemteanu". cu rugaciunea. Si atat de bine a deprins muzica psaltica. incat multi veneau sa-l asculte. 29 v .360 PATERICUL ROMANESC Intorcfmdu-se la metanie. de~tepta inimile ~i scotea lacrimi. 161. Originar din partea locului. nr. Cuviosul Isaac din Manastirea Neamt avea o nevointa cu totul aleasa. vazand dascalul Iosif ca se indeparteaza calugarii de muzica bizantina veche. cu citirea . 1863. mss. ~i bine savar~indu-~i calatoria. Deci. M-rea Neamt. ieroschimonahul Iosif . socotindu-se mai pacatos decat toti ~i nevrednic de cele sfinte. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multa intelepciune ~i cu darul frumoasei cantari. incat. f. iar glasul sau umplea biserica. in biserica se canta la strana dreapta pe note liniare. la rugamintea calugarilor din manastire. dupa obiceiul bisericilor slave. prin anii 1790. ieroschimonahul Iosif a fost timp de peste 20 de ani mare duhovnic ~i protopsalt ~i eel dintai dascal de psaltichie nemtean. cu tacerea. traducator ~i scriitor de carti patristice. a 18 Andronic Duhovnicul. ViaJa pe larg a stareJului Paisie ~i traduce ~i alte carti18 • Pe lfmga ascultarea sa de dascal. ca o adevarata alauta duhovniceasca. caci canta lui Dumnezeu cu mare evlavie. a luat jugul lui Hristos in marea lavra a Moldovei. IEROSCHIMONAHUL IOSIF PROTOPSALTUL Manastirea Neamt (t 1840?) Acest cuvios parinte a fost eel mai mare dascal de muzica psaltica al Manastirii Neamt din prima jumatate a secolului XIX. cum i se spunea in manastire. care intemeiaza o ~coala de muzica bisericeasca traditionala in Manastirea Neamt.dumnezeie~tilor Scripturi" ~i cu privegherea cea de noapte. schimonahul Isaac Dascalul. aici a invatat de la dascali batrani cuno~tintele cele duhovnice~ti ~i me~te~ugul muzicii biserice~ti. A~a petrecand bunul osta~ al lui Hristos. ~i-a dat sufletul in mainile Domnului ~i a fost adaugat parintilor sai din Manastirea Neamt. in putini ani.

La varsta legiuita s-a casatorit. mss. prin intermediul calugarilor. a fost premergatorul ieromonahului Macarie Protopsaltul. 82 v. in loc de Bala~a. Cuviosul Iosif a scris ~i a compus cfmtari pe melodie psaltica ~i a format ucenici vestiti de muzica veche in mfmastirile nemtene. Caci tarile romfme au folosit din inceput in cult muzica psaltica. fie direct din Bizant. primind numele de Olimpiada. Acolo a fost facuta rasofora. un loc de manastire.in vremea staretiei lui Dometian staretul ( 1823-1834). 190 din anul 1846. fiind socotit ca un mare dascal ~i innoitor de muzica veche in Moldova. care a urmat dupa Ilarie ( 1818-1823). adevaratul innoitor al muzicii psaltice romane~ti. impodobind Biserica lui Hristos cu alese cantari duhovnice~ti ~i bine savar~ind calatoria vietii. Neimpacandu-se cu randuiala manastirii. p. fie din Muntele Athos. Biblioteca Miiniistirii Neamt. f. Scoala intemeiata de el a stralucit la Neamt pana spre sfar~itul secolului XIX. s-a stramutat la cere~tile laca~uri in anul 1840. pe care le-a paradoxit (predat) la multi parinti" 20 • Deci. Dar. 103 Mss. cu sfatul Cuviosului Iosif Pustnicul. a parasit grijile lumii ~i s-a dus sa slujeasca lui Hristos in Manastirea Topolita din tinutul Neamt.CUVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 361 cautat sa impodobeasdi din nou Biserica cu canHirile psaltice pe cele opt glasuri. adusa. SCHIMONAHIA OLIMPIADA Fondatoarea Manastirii Varatec (1757-1842) Aceasta ravnitoare calugarita era fiidi de preot din ora~ul Ia~i. raposand sotul ei. impreuna cu Schimonahia Nazaria. foarte mult era impodobita aceasta monas tire cu parintele dascalul Iosif ieromonah" 19 • Iar in Pomelnicul ctitoresc al Sfintei Monasteri NeamJ.A actus in Manastirea Neamt ~tiinta ~i invatatura musichiei vechi a cantarilor biserice~ti. in urma unei descoperiri avute. Si afland loc de lini~te in padurile Varatecului. De aceea. a plecat sa caute un loc potrivit ~i retras de lume. in rugaciune ~i in taierea voii. a inceput constructia unei bisyrici din lemn. in Istoria Manastirilor Neamfu $i Secu se scriu urmatoarele despre Cuviosul los if: . 164-1907.· Biblioteca Miinastirii Neamt . unde sa se nevoiasca in tacere. luand binecuvantare. nr. a venit la Staretul Paisie. care i-a poruncit. lasand in urma numero~i ucenici. sa caute. in anul 19 20 Arhiereul Narcis Crefulescu. se insemneaza urmatoarele despre el: . nr.

in cinstea Sfantului loan Botezatorul. in anul 1808. care numara peste 300 de calugarite. Ia~i.362 PATERICUL ROMANESC 1785. Monumente istorice biserice~ti din Mitropolia Moldovei. iar biserica de lemn este neincapatoare. Evghenie Ungureanu. ManastiretJ NeamJ.me~terul Nicolae Cerneschi era vestita calfa de pietrari". Toata viata sa a construit biserici prin sate. caci in Moldova . Ia ascultare. A~a a luat na~tere Schitul de maici Varatec. schimonahia Olimpiada a adunat fonduri de la oameni iubitori de Hristos ~i a inceput zidirea unei biserici mult mai mari. pentru ea ~i pentru ucenicele ei. nida a staretului Ilarie din Manastirea Neamt.Marta" manastirii. p. Totu~i. in anul 1822 a primit sa fie stareta ~i maica duhovniceasca soborului. socotindu-se nevrednica. ea nu uita nici de cele duhovnice~ti. Vazand ca soborul maicilor se mare~te. La slujbele bisericii era nelipsita. cu citirea Sfintei Scripturi ~i cu scrierea cuvintelor Sfintilor Parinti. 1975. Cu toate ca schimonahia Olimpiada era . 21 Monahia Zenaida Racle~ ~f Arhim. Se indeletnicea. De mai multe ori fiind rugata sa fie stareta. cea dintai. Acum prime~te tunderea in marea schima ~i rasofora Olimpiada. mutandu-se Cuviosul Iosif din viata aceasta. Apoi. ~i a povatuit cu multa intelepciune sfanta manastire timp de ~ase ani de zile.Adormirea Maicii Domnului" a fost terminata. in anul 1834 este aleasa pentru a doua oara stareta a Manastirii Varatec. SCHIMONAHUL NICANOR Manastirea Sihastria-Neamt (t 1844) Acest schimonah era de loc din Boto~ani. Tot prin osardia maicii Olimpiada s-a construit in anul 181:'7 o biserica de lemn la cimitir. Istoria Mfmastirii Varatec. Sufletul maicii Olimpiada era impodobit ~i cu smerita cugetare. pe care o conduce duhovnice~te pana in anul 1842. ea n-a primit. 342-353 . zidul de incinta ~i chilii pentru calugarite. sub egumenia schimonahiei Nazaria de la Durau. mai ales noaptea. 1923. iar pravila ~i canonul le tacea regulat. s-a retras ~i maica Olimpiada din sHiretie. cand se muta la ve~nica odihna in varsta de 85 de ani21 • Aceasta a fost viata ~i ostenelile schimonahiei Olimpiada. in anul 1787 au fost stdimutate aici ~i calugaritele din Manastirea Topolita. prin ora~e ~i manastiri. biserica cu hramul .

incintei. Prin anul 1800 ajunge duhovnic ~i povatuie~te multe suflete pe calea mantuirii. Spun parintii batrani ca in anul 1941. Intre anii 1823-1824 a zidit din nou . Aici este tuns in schima monahala de egumenul Valerian. bucatarie. in partea de sud a . A~a a luat na~tere primul schit romanesc in Muntele Athos. Acolo cumpara de la Manastirea Mare a Lavra chili a numita .cu a sa cheltuiala" biserica Mfmastirii Sihastria. trapeza. care se nevoiau prin manastiri ~i pe~teri. Gradina Maicii Domnului". Taierea Capului Sfantului loan Botezatorul". un corp de chilii la Manastirea Agapia ~i altele.lzvorul lui lsaia". cand a ars acoperi~ul bisericii. Auzind de aceasta monahii romani. s-au aflat oasele lui raspandind buna mireasma. Intre anii 1841-1842. CUVIOSUL IUSTIN IEROSCHIMONAHUL Primul ctitor al Schitului Prodromul-Athos (1770-1845) Cuviosul lustin Sihastrul era de loc din Moldova. Dupa cativa ani. dandu-i numele de Nicanor. s-au adunat ca la treizeci de vietuitori in ob~tea Cuviosului lustin. pentru ei ~i pentru gradina. pleaca in anul 1810 la Muntele Athos cu ucenicii sai. Ca~ugarii insa duceau mare lipsa de apa. iar cu metania din Manastirea Neamt. Intre anii 1826-1840 a zidit biserica Sfantul loan Teologul de la cimitirul Manastirii Neamt ~i Agheasmatarul. care avea ~i o mica biserica cu hramul . Vigla lanicopoli". in vara anului 1844 ~i-a savar~it calatoria acestei vieti ~i a fost inmormantat langa biserica ctitorita de el. Apoi. Marea Lavra i-a recunoscut dreptul de a se numi . duhovnicul lustin a zidit apoi 50 de chilii pcmtru parinti. Cerand de la ~fanastirea Lavra invoirea de a canaliza pentru schit . A~a binecuvanteaza Dumnezeu pe cei ce iubesc podoaba casei Sale. A mai zidit un corp de chilii ~i biserica Sfantul loan Teologul la Manastirea Secu. bolnita ~i egumenie. acest pururea pomenit ctitor de biserici se daruie~te pe sine cu totullui Hristos. crucea de pe turn a cazut ~i s-a infipt chiar pe mormantul ctitorului. calugarit de marele staret Paisie.Schitul Romanesc Prodromul".C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 363 intre anii 1821-1822 a zidit in Mfmastirea Neamt un corp de chilii. . nu li . jupan Nicolae Cerneschi". Langa biserica. retragandu-se la Schitul Sihastria. Do rind sa petreaca restul vietii in . sapand putin. Patapie ~i Grigorie. arhondaric. cele mai multe biserici au fost construite gratuit.prin osardia ~i cu ajutorul iubitorului de Hristos. Precum reiese din inscriptii.

Pr. 1907. M. p. 1949 23 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Atunci unul dintre ei a zis: . Dupa anul 1820. 0 ciiliitorie la Constantinopol :ji la Sfantul Munte. au zis: . s-a retras intr-o pe~tera la lini~te ~i a lasat egumen in locul sau pe ieromonahul Patapie. Bucure~ti. Zadarnic se rug au calugarii lavrioti ~i stropeau gradinile cu agheasma. Pr.364 PATERICUL ROMANESC s-a incuviintat. 383-387. Ilie Gheorghita. vazand aceasta minune. 1958. neobosit tradudltor de carti. Bucure§ti. Care ne pedepse~te ca nu dam apa parintelui Iustin duhovnicul. care este ~i duhovnicul nostru. 22 . asemenea cuvio~ilor de demult. in priveghere ~i in neincetata rugaciune. vazandu-~i schitul bine intemeiat. parintele Iustin Vlahul este cuvios ~i sffmt! Din ziua aceea. Nicolau. Mare carturar. V. Acolo. staretul Lavrei a chemat pe parintele Iustin sa se roage ~i. in aspra nevointa. a tnm1s un nor de lacuste asupra culturilor de pe mo~ia Lavrei. ierarh plin de curaj. multi calugari greci ~i romani il cinsteau ~i-1 aveau de parinte duhovnicesc. cu ruglkiunea lui au fugit toate lacustele. Pr. Sfantul Munte al Athosului. Arhiereul Veniamin Pocitan. M-rea Neamt. El a pastorit eparhiile din Moldova cu o rara daruire de sine.Parintilor. 1972. in singuratate.Chir Isaia". in post. 1941. Pacurariu. dand ucenicilor sai sarutarea cea mai de pe urma. vazfmd rabdarea smeritilor calugari. Auzind aceasta. Sibiu. p. racftnd aghiasma. a adormit in pace in varsta de 75 de ani 22 • MITROPOLITUL VENIAMIN COST ACHI al Moldovei ~i Sucevei (1768-1846) 23 a. cu prilejul unei ciiliitorii fn Riisiirit. vol. 280-288. Un veac de la moartea mitropolitului Veniamin Costachi. Apoi. Cuviosul Iustin egumenul. parintii au primit voie sa aduca apa in schit de la izvorul numit . timp de o jumatate de secol (1792-1842). prof. ceea ce vedem este mania lui Dumnezeu. prof. Viata Marele mitropolit Veniamin Costachi a fost unul din cei mai venerabili ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane. caci are mare nevoie de apa in schitul sau. ctitor de ~coli ~i biserici. Pentru sfintenia vietii lui. Ploie~ti. s-a nevoit ieroschimonahul Iustin peste douazeci de ani. II colectiv. Insa Dumnezeu. Lacustele distrugeau totul. A~a s-a nevoit Cuviosul Iustin pana in anul 1845. lstoria Bisericii Ortodoxe Romdne.Cu adevarat. Parintii lavrioti. Prefefele caqilor traduse ~i tiparite sub pastoria mitropolitului Veniamin Costachi (1807-1846).

.C U V I 0 ~ I D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 365 . . calugarindu-se cu numele de Sofronie. Multe ~i grele au fost necazurile . primind numele de Chesarie. dascal.ales slujitor al Bisericii lui Hristos. este :mmit egumen la Manastirea Sfantul Spiridon din Ia~i. schimonahia Elisabeta. in acela~i an. Vasile. face deosebita ordine in randul clerului jisericesc. 1803. 1789. sustine zidirea din nou a zeci de biserici la .Grigorie Costachi ~i ~taria Cantacuzino. organizeaza numeroase . a ajuns vestit ::litropolit al Moldovei.at ca slujitor la Catedrala mitropolitana din Ia~i.c raram cultural. patru au imbrati~at viata calugareasca. Constantin. s-a facut calugar. La 1 iunie. Dupa un an. in 1784.i:illovnicesc. a fost consilier al =utropolitului Veniamin. din parinti credincio~i de bun neam . copilul Vasile a fost dat sa invete carte Ia ~coal a gene raJa de Ia \Hmastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. In noiembrie. In anul 1793.anastiri ~i schituri din eparhie. se muta la cele ve~nice. Dupa cateva zile. De mic.trunul seminar de preoti din tara noastra. cat ~i .m bun carturar ~i un adevarat pastor al turmei lui Hristos. o farmacie ~i plate~te din fondurile episcopiei un . Ultimul frate. arhimandritul Veniamin este ales ~i hirotonit episcop Ia Hu~i de parintele sau duhovnicesc. AI patrulea. Avea numai 20 de ani. este dilugarit cu numele de Veniamin. la studii peste hotare. Cel dintai. Tot atunci trimite doi fii de preot. 1796. mitrqpolitul Iacob Stamati. tanarul vlactica Veniamin trece ca episcop la Roman.-reot ~i numit eclesiarh mare. Din cei cinci frati. social ~i patriotic.ljarute asupra marelui mitropolit. mitropolitul Iacob Stamati. unde pastore~te inca ~apte ani. 1768. La 10 martie.Serban. episcopul Veniamin Costachi este ales mitropolit al Moldovei. Matei.i. De~i avea :rumai 24 de ani cand a urcat treapta arhieriei. ?etru ~i Gheorghe Asachi. a fost stareta in . venerabilul sau parinte . In toamna anului 1803 infiinteaza Seminarul de Ia Manastirea Socola. in satul ~o~ie~ti-Falciu. in anul 1788 este hirotonit diacon ~i ~-J..arinte sufletesc al Moldovei. Totodata. Aici fondeaza un spital. Dupa inca un an este racut .xtor pentru bolnavi. . Mitropolitul Veniamin s-a nascut Ia 20 decembrie. atat pe taram duhovnicesc ~i eclesiastic. totu~i de Ia inceput s-a dovedit . La varsta de 15 ani este luat de episcopul Iacob Stamati ca ucenic Ia Episcopia Hu~ilor. AI treilea copil. este trimis ca delegat al mitropolitului la inmormfmtarea Cuviosului Paisie de la Manastirea Neamt. AI doilea frate. 1-94.Mfmastirea Agapia 32 de ani. dupa patru ani de pastorie la Hu~i. a fost mare postelnic. dar mult mai numeroase ~i vrednice de ?Omenit au fost realizarile sale. sfetnic ~i calugar devotat.

manastiri. 1886. Agapia Varatec.366 ora~e ~i ~i PATERICUL ROMANESC sate. aghiografica ~i istorica. b. osemintele marelui ierarh s-au stdimutat la Ia~i ~i s-au a~ezat in catedrala ctitorita de el ~i terminata de mitropolitul Iosif Naniescu. La 18 decembrie. peste Prut. intemeiate de el la Manastirea Neamt ~i Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. mitropolitul Veniamin a scris ~apte lucrari originale ~i a tractus personal 32 de carti de mare importanta dogmatica. facute de el ~i de . Dupa inca patruzeci de ani. prin care cere deplina dragoste fata de Hristos. Apoi se reintoarce iara~i la pastoritii sai. In anul 1821. 1846. Jar in ianuarie. Face numeroase vizite canonice la biserici. dupa 50 de ani de rodnica slujire arhiereasdi. mitropolitul Veniamin Costachi se muta din viata aceasta in varsta de 78 de ani ~i este inmormantat ca simplu monah la Manastirea Slatina. Cele doua tipografii. din cauza rascoalei eteriste. cu greu reu~esc sa tipareasca cele aproape o suta cincizeci de titluri de dirti originale ~i traduceri din limbile greaca ~i slavona. In anul 1833. unde i~i continua viata de rugaciune ~i vasta activitate de traducator. Secu. da noi a~ezaminte pentru marile Manastiri: Neamj. Pe langa grija intregii Eparhii a Moldovei ~i Sucevei. incepe constructia monumentalei catedrale mitropolitane din Ia~i. morala. sarguinja pentru cele biserice~ti ~i multa grija pentru mantuirea credincio~ilor. hirotone~te in eparhie numai preoji cu seminar ~i statornice~te sa se faca botezul copiilor prin scufundare. mitropolitul Veniamin se retrage din scaun la Manastirea Neamt. la 30 decembrie. ~coli ~i mai ales la seminar. da o Carte PastoraUi ditre preoji. cum gre~it se facea pana atunci in unele parji. se retrage definitiv la Manastirea Slatina. compusa din opt puncte. In aceasta privinta ramane far a egal in istoria Bisericii moldovene. . 1842. Intre anii 1808-1812. In acest scop. pentru hrana duhovniceasca a poporului nostru binecredincios. unde traduce ~i tipare~te Viejile Sfinjilor. traie~te un timp la Colincauji. iar nu prin turnare. liturgica. Totodata contribuie direct la infiintarea Academiei Mihailene din capitala Moldovei ~i a mai multor ~coli publice cu predarea in limba romana.dasdilii" de la Neamtu. Dar activitatea cea mai vrednica de pomenit a mitropolitului Veniamin Costachi a fost cea de traducator ~i tiparitor a numeroase carti patristice ~i de ritual. Prima grija a mitropolitului Veniamin Costachi dupa ce ajunge episcop la Roman (1796) a fost aceea de a intari disciplina in parohii ~i a ridica viata morala a preotilor din eparhia sa.

.~coala publica pentru fetele ora~enilor din Ia~i. a~ a invata mitropolitul Veniamin des pre importanta . in anul 1834. nici ar fi departe de adevar. in 1805. cu frumoase ~i dulci ~i de viata racatoare roade. dupa 1834. biserica Manastirii Sihastria. a fost Catedrala mitropolitana din Ia~i. Dragostea mitropolitului Veniamin Costachi pentru luminarea poporului 1-a indemnat sa infiinteze ~i alte ~coli in ora~ele Moldovei.Academia Mihaileana din Ia~i. cea mai mare ctitorie a sa. in lunga sa pastorie.Prima ~coalli de arte ~i meserii din Moldova.~coal a pentru maici din Mfmastirea Agapia. mitropolitul Veniamin ctitore~te din nou ~i sfinte~te zeci de biserici manastire~ti ~i numeroase biserici parohiale la sate ~i ora~e. Vietilor Sfintilor" pentru mantuirea sufletului: . pe langa cele amintite. peste o suta treizeci de titluri de carti biserice~ti ~i de invatatura duhovniceasca.~coli publice in toate ora~ele din Moldova. Ajungfmd mitropolit la Ia~i (1803). in 1834. . . Dintre bisericile manastire~ti ctitorite cu ajutorul lui se pot aminti: biserica Manastirii Varatec. 4. . . Schitul Durau. in anul 1841. a actus la ~colile infiintate de el dascali buni ~i a marit cele doua tipografii de la Ia~i ~i Manastirea Neamt. gradina cu tot felul de ierburi mirositoare ~i de toata boala ~i neputinta tamactuitoare. seminar care a dat generatii intregi de preoti invatati. daca ar numi cartile ce cuprind Vietile Sfintilor. Prefetele acestor caqi sunt adevarate epistole ziditoare de suflet. a randuit stareti din cei mai duhovnice~ti. . Astfel. Pentru intarirea disciplinei in manastiri. in anul 1828. Manastirea Horaita. Rarau ~i altele. .Seminarul de la Mfmastirea Socola. biserica Mfmastirii Vorona. Astfel. ~coala normala ~i gimnaziu la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Ia~i. rai impodobit cu tot felul de pomi. 5. dascali ~i ierarhi ale~i. in aceste doua tiparnite s-au tiparit pentru folosul ~i luminarea poporului. Cele mai importante ~coli infiintate din indemnul ~i cu ajutorul lui au fost: . prima grija a marelui ierarh a fost aceea de a infiinta un seminar pentru formarea unui cler luminat in Moldova. in anul 1805. in anul 1803. pana la mutarea din viata a mitropolitului. mitropolitul Veniamin a dat noi a~ezaminte manastire~ti.Nu ar gre~i cineva. 3.~coala de cfmtari biserice~ti de la Ia~i. in chiliile Mfmastirii Socola din marginea ora~ului. in acela~i an.C UVI0 SI D I N PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 367 2. a fondat primul seminar din tara. fondata in 1833. dar ramasa neterminata in timpul vietii sale.~coala incepatoare. precum ~i tipografii pentru tiparirea cartilor in limba romfma. pe cele douasprezece luni ale anului. insa. 6. .

zicea: . din mort. cu vietile sfintilor ~i cu cuvantul lui Dumnezeu. 11. eel ce tace lucrurile cele bune ale sfintilor. insa de frumusetea stralucirii lor ne minunam. tot a~a.Deopotriva este raul ~i a gdli cele necuviincioase ~i a tacea pe cele ce sunt cinstite ~i folositoare.Precum pomii ~i ierburile mirositoare indulcesc simturile. precum ' stelele sunt a~ezate ~i intarite pe cer ~i lumineaza toate cele de sub cer pamantul il stralucesc. dupa o vreme nu mai poate fi viu.Precum . precum se hrane~te trupul acesta stricator ~i muritor din bucatele cele stricacioase. Iar impotriva celor ce nu citesc sfintele carti. a~a se hranqte ~i sufletul cu cuvantullui Dumnezeu.al caror nume de~i nu-l ~tim pentru multimea lor. Spunea iara~i mitropolitul Veniamin: . pentru podoaba ~i pentru hrana lui. nemancand bucatele cele potrivite lui.. din vechi il fac nou. 10. in acela~i chip este ~i stralucirea vietilor sfintilor. cu starea ~i cu deosebirea. 8. una pe alta intrece cu stralucirea ~i cu slava. iar pe trup cu a~ezare buna ~i lini~tita il intocmesc. Ca. fac vesel sufletul privitorului. nu poate fi viu nicidecum. tot a~a ~i cartile cu Vietile Sfintilor imbarbateaza pe eel deznadajduit. iar pe om. ci este mort. desrateaza gustul. 9. 12. pe eel impietrit la inima il moaie ~i umilinta ii daruiesc.368 PATERICUL ROMANESC 7.Nu va scumpiti la cele ce sunt pentru folosul sufletului. catre lucrarea faptelor bune il pornesc. 1. Zicea ~i acestea marele ierarh: . pe eel ratacit il intoarce. ci moare. catre urmarea sfintilor il aprind ~i catre calea ce duce la Imparatia cerurilor il povatuiesc. Zicea iara~i: . pe minte o lumineaza. lipse~te pe cre~tini de folos. pentru imbracamintea. cu istoriile cele sfinte ~i cu vietile sfintilor. ..·. simtirile sufletului cele pline de amaraciunea pacatului le indulcesc. Ca. pe cei ce inoata cu corabiile ii f indrepteaza . dupa cuvantul Fericitului Simeon Metafrast. pe eel pacatos il intoarce la pocainta. Pe suflet il stralucesc. Ca. veselesc ochii. Apoi adauga ~i aceste cuvinte: . pe eel neplecat il pleaca. tot a~a ~i vietile sfintilor. viu. marea o lumineaza. . mfmgaie pe eel necajit. Precum trupul. din somnul nesimtirii ~i al lenevirii il de~teapta. a~a ~i sufletul care nu se hdine~te cu citirea dumnezeie~tilor Scripturi. precum cele necinstite ~i cele gre~ite vatama mintile ascultatorilor.Vietile ~i laudele sfintilor se aseamana stralucirii stelelor.stea de stea se deosebe~te in slava". cu frumusetea.

Atunci veti cunoa~te cata dragoste au aratat sfintii . nu se umile~te. iara~i invata poporul.:::atre Dumnezeu. Alteori. incat unii ~i trupurile lor ~i le-au dat spre rnunci pentru dragostea Lui. rape~ti cele ale saracului. . prin citirea Vietilor Sfintilor sa va apucati de lucrarea faptelor bune ~i catre ravna ~i urmarea sfintilor sa va intindeti.Pentru aceasta va rugam ~i va indemnam. in loc de mila.dati-i la cumpararea cartilor ~i veti avea plata de ia Dumnezeu ~i lauda ca nu i-ati cheltuit rau.continua mitropolitul Veniamin . o. nu iube~ti pe aproapele ca pe sineti. cand tu nu pofte~ti. ci zavistuie~ti sporirea lui ~i. Ziditorul nostru. nici de doua ori. Apoi zicea: . nu se caie~te de pacatele sale. cu evlavie ~i cu luare-aminte. nici ili este drag sa cite~ti cuvintele cele invatatoare de fapte bune. mintea se va lumina. ce greu veti fi imrebati in ziua judecatii! . 17. zicfmd: . la petreceri ~i la alte lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare . cheltuiti-o intru fapta cea buna a citirii caqilor Sfintilor Parinti ~i veti scapa de multimea vorbelor de~arte pe care le Yorbili. Iar pe cei lene~i la citirea sfintelor carti ii indemna. imbrati~ati Vietile Sfintilor ~i le cititi.CUVI0 SI D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 369 13. atunci sufletul tau este mort cu totul despre faptele bune. iar altii cu post ~i cu toata patimirea ~i le-au top it. parasindu-va de ni~te lucruri nefolositoare ~i de suflet pierzatoare ca acestea. Iar vremea pe care o cheltuiti la _iocul de carti ~i la alte de~ertaciuni. zice Ecleziastul. nu miluie~ti pe saracul cu ce-ti da mana. 14. 15.Daca veti citi de multe ori Vietile Sfintilor cu dreapta credinta. iar ochii se vor face doua rauri sau doua izvoare de lacrimi. Atunci veti cunoa~te milostivirea lui Dumnezeu. Cand tu nu te parase~ti de rautati. 16.ca mantuirea sufletului este intru mult sfat". sufletul vostru se va de~tepta catre urmarea celor bune. Mitropolitul Veniamin adauga ~i aceste cuvinte: .pentru care. omule. facerea de bine catre aproapele. .Banii pe care ii cheltuiti rau la jocul de carti. bunatatea. cand nu cercetezi bolnavii.0. pentru care multa osanda veti avea inaintea infrico~atului Judecator. sufletul tau nu se smere~te. Nu ziceti ca le-arn citit o data sau de doua ori ~i ne este destul. care zice ca pentru tot cuw1ntul de~ert vor da oamenii socoteaza fn ziua judecaJii. care prin citirea dumnezeie~tilor Scripturi se lucreaza ~i cresc ~i se adauga.va rug am ~i va poftim ~i va indemnam ca. ca impreuna cu dan~ii sa va sala~luiti intru imparatia cerurilor. zicand: . Pentru aceasta . ci de multe ori. nu o data.

Ah. Langa acestea. luat-am ~i eu vreo descoperire ca sa primesc asupra-mi o slujba ca aceasta atat de mare? Auzit-am ~i eu ca Moise: Vino ~i te voi trimite pe tine? (le~ire. muncitorii nemilostivi ~i Judecatorul prea drept. care din lana cea prea alba a Mielului lui Dumnezeu Celui ce ridica pacatele lumii s-au tesut. La urma adauga ~i acestea: . 10).Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. eu. cat ~i diavolul se cutremura de dansul. 13). Altadata iara~i se marturisea mitropolitul Veniamin: .Vai mie. lucrurile potrivnice. ticalosul. aducandu-mi aminte cum ca nici ca Iacov acela nu sum puternic a pravali piatra de pe gura fantanii ~i a-mi adapa oile turmei mele celei cuvantatoare. ca Moise. Zicea iara~i catre fiii sai duhovnice~ti: . care ne zidesc. pacatele multe. spre incredintarea trimiterii pentru a scoate pe noul Israel din pacat ~i catre Imparatia cerurilor a-1 povawi. ~i m-am amagit ~i am urmat sfaturilor omene~ti ~i nu mi-am deschis ochiul mifllii ca sa vad ~i sa-mi masor neputinta mea! 22. atunci? Rugatu-m-am ca acela: Rogu-mii Tie. o. haine aurite. eel rara de minte. piei gandite ale cortului marturiei. Iar despre greutatea raspunderii arhiere~ti. funia vietii din zi in zi se tot strange la stejar.370 PATERICUL ROMANESC 18. ci a~a prost. tartarul atat de rece. argint cu foe lamurit. 4.Decat toate cate se cuvin ~i ajuta catre luminarea. spre sala~luirea in noi a nemarginitului Dumnezeu. moartea se apropie. 20. foarte am gre~it. care insufletesc firea noastra cea omorata prin calcarea dumnezeie~tilor porunci. nici apa in sange nu am preracut-o. catre de~teptarea ~i indemnarea spre lucrarea faptelor bune. Socotitu-mi-am mai intai nevrednicia mea? Zis-am ca sunt amortit la glas ~i zabavnic la limba pentru prostimea ~i neinvatatura mea? Zis-am: Nu sunt vrednic. prea iubite cititorule. am indraznit a lua asupra mea slujba aceasta. 19. focul gheenei arzator ~i cumplit. pe care o am primit? 21. Doamne. prin care se pricinuie~te omului mantuirea ~i suirea privirii spre cele inalte. acestea zicea smeritul pastor al turmei lui Hristos: . Doamne. cu care suflet ~i cu care inima. cum am indraznit eu indraznetul ~i m-am impovarat cu o sarcina atat de grea? Dar. ne imbraca ~i ne impodobesc ca pe un cort sfant ~i biserica sfintita. mai de nevoie este citirea dumnezeie~tilor Scripturi cele de Dumnezeu insuflate. viata omului scurta.Deci. pune pe altul care va fi vrednic a fi trimis? (Ie~. vai mie. 3. Zise ~i acestea: . am cunoscut cum ca vremurile de acum sunt iuti. oare. muncile iadului multe ~i groaznice ~i nesfar~ite. nici ca lui Moise nu mi s-a preracut toiagul in ~arpe.

continua bunul pastor. Apoi adauga §i cuvintele acestea: . decat toate celelalte bucate.intru care Dumnezeu este ::nurit .Arhieria Legii Noi este mai presus decat porunca Legii Vechi. .a. negre§it. o. §i cititi-o des §i cu :uare-aminte. 26. intru dansa il veti vedea cufundat. dupa vrednicie. Este liman care izbave§te pe . ca §i Israel eel de demult pe egipteni. 27. 25. 23. ~i precum luna pe stele. prin care veti putea jesface marea vietii acesteia celei mult invaluite §i a patimilor celor invifo:aroare. 24.:!lavolul. Atat de mult pretuia marele mitropolit cuvintele Sfantului loan Scararul. Ca acolo era ie§irea cea din Egipt. aici izbavirea sufletelor de silnicia diavolului. a§a §i cartea asta este mai lucratoare decat acelea Ia mantuirea omului.Cartea aceasta este mana care indulce§te simturile sufletului celui amarat de patimile §i de valurile vietii acesteia. care povatuie§te pe toti cu de-amanuntul catre cele cuviincioase.:ei ce scapa Ia citirea ei.Scara Sfantului loan Sinaitul este scara aceea pe care a vazut-o Iacov =el de demult. darurile cele minunate ale acestei carti. Prin invataturile ei cele intelepte. este nu numai monahilor. iar pe faraon eel' gandit. ea este oarecare toiag allui Moise. celui ce pofte§te mantuirea s.:i §i mirenilor preabun indreptar §i canon. al carei capat ajunge pana Ia cer . incat le recomanda tuturor zicand: . mai de nevoie trupului. ca. ~a este §i cartea aceasta a Sfantului loan Sinaitul. ea aduce pe cei ce o citesc pe dansa catre umilinta §i ditre plfmsul eel cudititor de toate intinaciunile cele trupe§ti §i suflete§ti. decat altele mult mai minunate §i mai luminate. aici fugirea de pacat. Nu este cu putinta a povesti limba Jmeneasca. Iara§i zicea: . acolo izbavirea de tirania lui Faraon. adica pe . Zicea iadi§i: .Precum painea este. Fiindca aceasta spune toate preasfintele voi ale lui Dumnezeu.§i pe care ingerii se pogoara ca ni§te duhuri slujitoare pentru cei ce •cr sa mo§teneasca mantuirea. ~ §i aceasta pe celelalte le covar§e§te. iar sufletele cele ce se mantuiesc printr-insa.C U V I 0 ~I DIN PRIM A J U M AT ATE A SEC 0 L U L U I XIX 371 . mai de nevoie decat toate celelalte carti parinte§ti. . Scara Sfantului loan. ~i precum decat celelalte simturi ale omului vederea este mai lucratoare.:e §i Dumnezeu le prime§te §i intru Imparatia Sale sala§luie§te. se K:. §i tara de primejdie o veti trece. iubiti cititori. cu care rasplate§te pe cititorii §i indragitorii ei.Primiti cartea aceasta cu dragoste. ii sloboze§te de cufundarea in pacatele cele mult :nconjuratoare §i ii face pe dan§ii sa inoate tara de primejdie prin apele vietii JCesteia celei mult tulburate.

Ceea ce place lui Dumnezeu.Tipicul ~i umbletul vi-1 pun in buna randuiala.Cel ce inseteaza de mantuirea sa. Apoi adauga ~i acestea.Pe cat de cu osardie. place ~i lui Dumnezeu. sa ramana ceva din cele cuviincioase ale slujbei necitit sau necantat ~i sa gre~easca inaintea lui Dumnezeu sau inaintea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sau inaintea sfantului caruia ii canta slujba ~i in loc de binecuvantare ~i de iertarea pacatelor pentru osteneala. Iar ceea ce place sfintilor Lui. spre mai lesne-intelegerea cititorului. Cu cat mai mult preotii ~i diaconii care sunt datori a fi lumina ~i a se face model ~i pilda de fapte bune enoria~ilor lor! . Veniti. La urma. 30. ~i luminat striga. cum sa cititi cu luare-aminte ~i cu osardie cuvintele Sfintilor Parinti in urechile ascultatorilor. adauga mitropolitul Veniamin: . ~tiind eli unii din cititorii cei de pe la tara se afla cam slabi spre citire ~i cam grei la intelegere. Ca nu din pricina aceasta. 29. astfel invata mitropolitul Veniamin pe fiii sai duhovnice~ti: . 33. Iar pentru folosul tipicului zicea: . cu intelegere ~i cu dreapta credinta. Tipicul. sa alerge la raul acesta prea dulce ~i cu adevarat se va prea indulci ~i prea se va veseli. Iar despre randuiala slujbelor biserice~ti. cum sa va purtati intru cele sfinte. a neintelegerii. 31. cu dragoste ~i cu evlavie canta cineva lui Dumnezeu sau Nascatoarei de Dumnezeu sau sfantului. cum sa umblati in Biserica lui Dumnezeu cu cucernicie ~i evlavie. Zicea iara~i bunul pastor: . ale Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i ale sfintilor Lui. urgie ~i blestem sa-~i traga asupra sa pentru ne~tiinta ~i gre~eala. pe atat se multume~te ~i Dumnezeu ~i Preasfanta Nascatoare ~i sfintii care se roaga ~i milostivesc pe Dumnezeu asupra lui sa-i daruiasca iertare pacatelor.372 PATERICUL ROMANESC 28. . apropiati-va toti cei ce doriti sa va saturati din roadele Mele cele pricinuitoare de viata ve~nica". place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. ca ~i pe sineva sa va folositi ~i pe ascultatori pe calea mantuirii sa-i povatuiti. pe care se cade sa o aiba fiecare cre~tin. place ~i Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ~i sfintilor Lui. chemfmdu-i pe dan~ii: . spunea mitropolitul Veniamin. adica pe sufletele credincio~ilor. va va invata cu cata osardie sa va aflati catre sfintele slujbe ale lui Dumnezeu. Ca pornirile raului acestuia cu adevarat veselesc cetatea lui Dumnezeu. 32.in tot chipul ne-am silit a le talmaci bine ~i dupa firea limbii noastre.

dupa vedenia Proorocului Zaharia.Cuprinde!i laudele acestea cu suflet voios. Ca va veni avftnd plata Sa cu Sine. mai dulci decat mierea ~i fagurul (Ps. Pentru folosul citirii Sfintelor Scripturi. rara indoiala. Pentru folosul inva1aturii iara~i zicea: . mo~tenitori Impara1iei cerurilor va ve1i face. Ca. 38. ca sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui. printr-o aleasa ~i netulburata cugetare la citirea dumnezeie~tilor cuvinte? Acestea ~tiindu-le Proorocul ~i imparatul David. nici departe de adevar ar fi stat. adauga mitropolitul. precum cerul cuprinde in sine pe stele ~i pe cele ~apte planete. 35. dadi ve1i fi sarguincio~i ditre cele dumnezeie~ti ~i ve1i fi iubitori de bunele rftnduieli ale slujbelor sfin!ilor. iubitorilor de Hristos cre~tini. nici de ar fi numit-o cer. decftt a se apropia omul cu mintea de Dumnezeu ~i a vorbi impreuna cu El. 18.Pe cat inva1atura inal1a ~i preamare~te pe om. 39. zicea: Cat sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale. ca ve1i lua plata ostenelilor voastre.CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 373 34. zicftnd: .fmd la buna vreme rodul Yie!ii ~i frunzele imbunatatitelor voastre fapte nu vor cadea (Ps. 103). a citi tipicul ~i inva1aturile lui a le cunoa~te. fiind inzestrat de Dumnezeu cu talentul de fiin1a cuvantatoare. aduc. Spunea mitropolitul Veniamin ~i acestea: .Indeletnici!i-va ziua ~i noaptea intru citirea Sfintelor Scripturi ~i veti fi cu adevarat ca sadul lfmga izvoarele apelor. cu atat neinva1atura il :njose~te ~i i:l nimice~te mai mult decftt necuvantatoarele vieta!i. zicftnd: . de ar fi numit cartea aceasta sfe~nic de aur cu ~apte raclii. ca pe cele ~apte Laude ale Sfintei noastre Biserici Ortodoxe le inchipuiqte.Ce este mai dulce sau ce este mai veselitor in via1a. a~a invata marele mitropolit: . daca va ve1i deprinde ~i va ve1i obi~nui intru inva1aturile lui ~i slujbele sfin!ilor bine le veli orftndui. . pe cele ~apte Laude ~i pe mul!imea sfin1ilor ce se cuprind in cele douasprezece luni. 36.:u minte primitoare de ~tiin1a ~i neindeletnicindu-se in inva1atura nici unui fel . Daca a~a va ve1i sftrgui. a~teptftnd cu buna nadejde ziua \·enirii lui Hristos la judecata. 37. Ca acesta este ~i scopul ralmacirii tipicului. Zicea iara~i in!eleptul parinte al Moldovei: . Iar despre importan1a Ceaslovului invata. 1. 40. ale ceremoniilor biserice~ti ~i vie!uirii celei placute.Omul. gftndind la patimile Domnului care se cuprind intr-insele. 11 ~i 118. rara de lene dftndu-le lui Dumnezeu in toate zilele. tot a~a Ceaslovul.Nu ar fi gre~it cineva. 3). Si crede!i. Alteori indemna parinte~te pe to!i.

Aceasta intocmai urmeaza ~i la invatatura cre~tineasca. pana ~i anagno~tii. atat se ingrijea pentru invatatura credintei.Cine in ziua de astazi se indeletnice~te cu citirea Sfintelor Scripturi. In zilele de acum. Nici de alta rasplatire vrednic. continua mitropolitul Veniamin. ca ni~te basme se par astazi celor ce umbla intru intunericul ne~tiintei ~i a necuno~tintei dumnezeie~tilor Scripturi. adica sa ~tie dumnezeiasca Scriptura ~i invatatura. Aveau inca ~i diaconite randuite pentru catehizarea femeilor.Ca uciga~ii de fii numai trupul il despart de suflet. prea lesne a putut sa se imimtineze ~i credinta. Apoi sa aiba praxis. zicand: . ~i pe suflet de Dumnezeu". dupa cum adevere~te Sffmtul loan Gura de Aur. adevarul graind. incat. de la treapta arhiereilor. 41. Ca sa fie cineva desavar~it cre~tin trebuie mai intai sa aibli teoria credintei. Iar cele putine ~i foarte rare minuni. ce este lumea ~i ce este omul? Care parinte se sarguie~te a intemeia in inima fiilor sai cuno~tinta de Dumnezeu.Biserica. iar cei ce nu dau buna cre~tere ~i invatatura fiilor lor. Fiecare ~tiinta sau me~te~ug se ca~tiga prin teorie ~i praxis (practica). Deci. unde este ve$nica plangere # scrd$nirea dinJilor (Matei 25. Iar pentru parintii care nu-~i dau copiii la invatatura. Adauga apoi ~i ~ceste cuvinte: . se pot socoti parintii cei ce nu se ingrijesc sa dea nici un fel de invatatura fiilor lor. 20). incat marturiile Sfintelor Scripturi pentru semnele ~i minunile ce se raceau mai inainte.t a se arunca fn fntunericul eel mai dinafara. dar mai vai ~i mai amar in ceea ce va sa fie! 42. Ba inca ~i mai rai decat aceia. ca sa poata cunoa~te ce este Dumnezeu. invatatura dogmelor credintei ~i poruncile Legii? Cu adevarat foarte putini sunt unii ca ace~tia ~i. s-a . nu se poate socoti vrednic de alta numire. imputinandu-se invatatura credintei. 30). deci. ~i pe trup il despart de suflet. deca. care inca urmeaza acum. in veacurile de mai inainte. tot clerul. zicea: . se insarcinau sa catehizeze poporul. ~i amar voua. in lumea aceasta.374 PATERICUL ROMANESC de ~tiinta sau me~te~ug. neaparat s-au imputinat ~i semnele ei. 45. parintilor. imputinandu-se credinta. caci credinJa fara fapte este moarta (Jacob 2.Uciga~i de fii. Vai. 43. adica sa aiba faptele credintei. cu adevarat. decat de sluga vicleana ~i lene~a. lipsit de toata ~tiinta cre~tine~tilor invataturi. le socotesc ca de la intamplare. Apoi se intreba cu amaraciune venerabilul mitropolit: . La inceput ~i slujba Liturghiei se savar~ea dupa ce se propovactuia indelung poporului invatatura credintei. 44. mai tot tineretul veacului acestuia.

indata ce a z• lstoria Scripturii Vechiului Testament . astfel invata: . luand pe umeri sarcina arhipastoriei tarii acesteia.sa se citeasca sfintele carti. mfmdrindu-se fiecare a se socoti pe sine filosof ~i invatat. m-am sarguit. Pe aceasta carte de mare folos pricinuitoare v-o pun astazi inainte. dar ~i prin insa~i a mea osteneala ~i cheltuiala. mai infrico~at rna va mustra Dreptul Judecator pentru aceasta. mbitilor patrioti. zicand: . 49. 46.C U V I 0 ~ I D I N P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 375 abatut la netrebnice indeletniciri. 50. Cand cineva o incarca cu multa citire. inmultindu-se cartile ~i ~tiintele in limba patriei. ~i prin indemnare. iubitilor.Fiti. de nu rna voi sargui a indeparta pe cuvantatoarea mea .Nadejdea pe care o am hranit ~i o hranesc in sufletul meu este ca. ca nu toata trecand-o cu ochii. in multe parti ale Europei. decat pentru inse~i pacatele mele. pentru ca il opre~te de a-~i savar~i voile inimii sale. Aceasta nadejde rn-a racut neadormit ~i neobosit in talmacirea sfintelor carti. adauga mitropolitul. nu ingaduie mai mult a fi povatuit de frfml credintei. Ci i~i naluce~te lui singur de la sine dreptati ~i legi. din care izvorasc toata calcarea de lege ~i nebagarea de seama a poruncilor. Iar pentru folosul cartilor. din care multe stau netiparite pentru neinlesnire. Dar ~i ortodoqilor. Ni~te indeletniciri ca acestea prea lesne au putut rasturna. Zis-a iara~i bunul pastor: . in minte sa nu ramana nimic sau foarte putin din cele ce ati citit. Apoi indemna pe cititori. urma~ii mei se \·or invrednici a se folosi de cler invatat ~i incuviintat pentru a ca~tiga popor luminat in invataturi cre~tine~ti.turma" de la ni~te caderi ca acestea. de am talmacit ~i am tiparit carti cu tot felul de invataturi povatuitoare la adevarata cuno~tinta ~i datatoare de mult folos sufletesc. zicea marele ierarh: . 47. ~i va rog sa o primiti ca pe o implinire a unora din datoriile mele catre cuvantatoarea mea turma.Socotind eu nevrednicul ca. cu luare~aminte la c1t1rea acestei cartf4 . nu putina ratacire pricinuiesc. turnul credintei. daca nu eu. Iar despre felul cum trebuie . la basme ~i la tot felul de zadarnicii. iar dupa o vreme ajunge stomacul sa nu poata mistui nimic. Si dupa cum multa mancare aduce :1emistuire. 48. Ca prin acestea. a carui temelie n-a fost a~ezata pe fundamentul dogmelor ortodoxe. asemenea este ~i mintea.Mintea este intocmai ca ~i stomacul.

. toate a~ternandu-se cu buna randuiala in mintea sa. a uitat tot ce a citit. o incheiere a unei pricini. dimpreuna cu citirea acestei carticele. Altadata iara~i ii indemna: . Fili blanzi.Lepadali tot vicle~ugul. ~i toate acelea repetfmdu-le in gandul sau. cu evlavie catre cele sfinte. pana ce va va milui ~i se va inchipui Hristos cu sfintele Lui patimi in inimile voastre. 54. Apoi ~i mintea sa se face bine lucratoare. ca sunt al dragostei voastre de amandoua fericirile rugator. dar luand aminte intelegerile noimelor ei cele inalte. iubililor. le am intinse. sa soseasca ~i judecata. dupa ce va citi in lini~te. oricand poate imparta~i ~i pe allii din cuno~tinlele sale. dupa cea prea multa ~i indelunga rabdare a Lui. pe care oricand le vor mi~ca degetele ob~tii sunt gata a face sunetul glasului ce este placut dragostei tuturor. ~i nu va fi atunci Cel ce izbave~te. 53. dimpreuna urma1i ~i pocain1ei celui smerit.Bateli neincetat la u~a milostivirii lui Dumnezeu. cucernici. pizma ~i rautatea din inimile voastre ~i toata necura1ia. cu buna luare-aminte.Fiilor.376 PA TERICUL ROMANESC inchis cartea. In acest chip se folose~te cu adevarat. Adica. care la vedere de~i se arata mica. eel ce voie~te a se folosi din citire trebuie neaparat sa urmeze dieta aceasta. 51. ruga1i-va ~i pentru mine. sa inchida cartea ~i sa se intrebe pe sine ce a citit. Zicea mitropolitul Veniamin catre pastorii sai: . Nu pierde1i vremea in zadar. ca. iubitori de fra1i ~i ve1i petrece intru aceasta via1a zile fericite. iar la sfar~itul vielii voastre ve1i merge acolo cu bune nadejdi de mantuire. ca eel ce totdeauna mai mult cinstesc folosul de ob~te decat rasuflarea ce-mi line via1a. Ca pe toate puterile trupe~ti ~i duhovnice~ti in armonie. a~teptand intoarcerea voastra. linand in buna stare pe toate cate a auzit sau a citit. cat va socoti ca ii poate mistui mintea. iubitori de Dumnezeu.Primili cu dragoste osardia mea. care cu toata inima se pocaie~te ~i cu amar plange ~i se caie~te de pacatele sale inaintea lui Dumnezeu.ai inainte. pe care Dumnezeu v-o da spre pocain1a. sa urmeze iara~i inainte. 52. zavistia ~i hula din sufletele voastre ~i va va primi Dumnezeu intru pocain1a. cape ni~te strune. Iubililor. lar dupa o vreme ajunge mintea cu totul nelucratoare ~i uita ~i cele ce a ~tiut m. Zicea iara~i: . fili osarduitori spre toata fapta buna intru aceasta pu1ina via1a ~i pentru mine va rugali. Apoi adauga ~i aceasta: . Pentru ca nu cumva. A~adar.

Sa va mirati de negraita intelepciune a Ziditorului intregii rapturi. ca toti impreuna sa se bucure ~i ~ se veseleasca. Tu chemi ~i pe drepti ~i pe pacato~i ~i pe cei ce s-au infranat ~i au . 56. Ci. cereri ~i :::mltumiri.:~a mare ~i infrico~ata. Precum ~i pe a noastra limba. Zicea iara~i: -Sa nu ne lenevim. 58. carte aurita! Tu. avand plata Sa cu Sine.:.:m·inte pline de bucurie duhovniceasca: . cum . inchinandu-ne Sfintei Treimi intru o fiinta. ca . 57. .:: ~i Imparatiei Sale. Ca va veni.Stati intru toata fapta buna ~i fiti a~teptand cu buna nadejde ziua venirii 1ui Hristos la judecata. Tu. ca sa rasplateasca ::!:ecaruia ctupa lucrurile lui.0.Sfintitele Scripturi sa nu va ramana a le citi totdeauna. risipe~ti toata intristarea sufletelor ~i B1serica lui Dumnezeu se umple de lumina ~i de stralucire.Veniti sa ne bucuram de Domnul. Tu. tuturor le dai bune nadejdi de ::lintuire. Despre savar~irea slujbelor in limba romaneasca zicea: . dupa datoria pe care o aveti. de Dumnezeu placute ~i folositoare. ~i ca un bun ~i ::. vine ziua Domnului .CUVIOSI DIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XIX 377 55. a ridicat-o la atata inaltime ~i vrednicie.:bitor de oameni nu ne pedepse~te. Spunea pastorul eel bun ~i aceste indemnuri parinte~ti: .:. ivindu-te.im nimic pe toate le-a actus intru a fi. totdeauna indelung rabda. Ci.a spre pocainta. de ob~te. 59.Jvstit ~i pe cei ce s-au lenevit ~i nu au postit.i pentru ace~ti tineri aveti sa dati seama inaintea lui Dumnezeu. Care ne tine ~i ne hrane~te ~i ne da :0ate bunatatile ~i rabda toate pacatele ~i raradelegile noastre.::-elor apasate de lacrimi ~i de amaraciune. cand fiecare va primi plata sa precum a lucrat in viata. a~teptand ?LXainta sa ne ierte.:Cc ob~te sa se veseleasca. pe fii ~i pe toata onerimea sa-i povatuiti spre toata fapta buna. In prefata . aratandu-te. Tu pe toti credincio~ii ii chemi. Ci in tot minutul sa fim cu grija ca vine. :. Apoi adaug. Zicea ~i acestea: . trecandu-ne vremea in zadar.zgone~ti toata posomorarea fetelor ce se pricinuie~te din intristarea inimilor . zicand: . 60. precum !nsu~i ragactuie~te. Mai mult. Parintelui ~i Fiului ~i Sffmtului Duh. mai ales sa ti indemnati unii pe altii spre tot lucrul folositor. pe care Dumnezeu ne-o . sa ne imbrati~eze ~i sa ne faca parta~i nu numai Invierii.Penticostarului" spunea mitropolitul Veniamin aceste . atat de !mpresurata de multe altele. . incat sa ':nnevoiasca a ne invrednici sa-i aducem printr-insa doxologii. . spre toate invataturile cele iinatoase.

Citind lstoria bisericeasdi. care na~te pe credinta. Iar pazitorii pretiosului depozit al culturii au fost clericii. de la preot ~i pana la profetul . trimitand pe apostolii Sai in lume. predicandu-le Evanghelia Mea ~i apoi ii botezati (Marcu 16. 15).De vom alerga cu Ieremia pe caile Ierusalimului cautand. toti au tacut tarlidelegi. va vedea fiecare ca azilul ~tiintelor ~i al literaturii in timpul prigonirilor barbare a fost Biserica. ~i insumi.Numai Biserica a putut face din fiare fii ai lui Israel. fnw1Jafi toate neamurile.378 PATERICUL ROMANESC 61. Adica de cuno~tinta ~i de credinta. cuno~tinta. zicea marele ierarh: . Zicea iara~i: . Ceaslovul. parinte duios al familiei. cetatean folositor al societatii. dreptmaritoarea Biserica a Rasaritului. supus credincios domnitorului. cu un cuvant. le-a zis: Mergand. invatatorii fire~ti ai moralei. nu vom afla pe acela care sa faca judecata ~i sa cerce credinta. a se talmaci cuvantul lui Dumnezeu din felurite limbi ~i carti imbrati~ate de maica noastra.. lumina intelepciunii s-a pastrat cu sfintenie in focul tainelor altarului. in prefata . Zicea iara~i: . am pus tot felul de silinta. de asemenea. 66. nu va pieri cetatea noastra. mlidular ravnitor al statului ~i. 65. striga cu Proorocul: Cat sunt de dulci gatlejului meu cuvintele Tale. spre a putea ajunge catre mantuire. spre folosul ~i mantuirea binecredinciosului popor al neamului romanesc.Daca fiecare din noi va face tot ceea ce poate in binele Bisericii. Pentru ca. sarguincios lucrator al pamfmtului.De doua ajutoare morale mai intai avem trebuinta. caci altfel este moarta. in prefata Hronografului zicea iara~i bunul pastor al Moldovei: . popor ales ~i bineplacut. Doamne! 62. se capata ~i se desavar~e~te prin invatatura dumnezeie~tilor Scripturi. este cartea rugaciunilor celor mai trebuincioase. zicand: . Si.lstoriei biserice~ti". cu care sufletele cele evlavioase. 67. Apoi continua. Si precum credinta invie prin fapte bune. 64. zicea mitropolitul Veniamin. care hranesc sufletul cu cele mai mfmgaietoare ~i pline de umilinta sfinte rugaciuni. ~i prin altii. al patriei ~i al omenirii.Avand eu sarcina arhipastoriei ~i a purtarii de grija pentru pa~unea oil or celor cuvantatoare. 63. incet aprinzandu-se catre Dumnezeu. Pentru aceasta ~i Mantuitorul. de la eel mai mic pana la eel mare. ca sa zic a~a. Altlidata zicea cu durere mitropolitul Veniamin: .

mai stralucit. cugetand ziua ~i noaptea la Legea Domnului. dar cu nemurire. Spunea marele ierarh ~i acestea: . temandu-se de moarte. Altfel trupul nostru. 69. Prin virtute ~i prin credinta. care au parasit izvorul apei celei vii ~i ~i--au sapat lor fantani necurate. Apoi continua. Dar cine va da capului meu apa # ochilor mei izvoare de lacrimi .Nimic nu este. nu indelung. a~a in nevoie.Fiii veacului acestuia. sfintii toti au ::. ca am umblat fnaintea Ta fntru adevar ~i cu inima binevoitoare am fiicut cele bune fntru ochii Tai ·Plangeri 5. tara numai a Iuera in via Domnului junatatea ~i a face dreptate. ce se surpa ~i nu tin? . zicand: ~ In Legea Domnului sa punem voia noastra. care voie~te a vindeca sraramarea poporului cu graiuri mincinoase. Apoi.Iubitii mei fii ~i frati! Daca adevarata glorie.UUit cumplitele impaditii ale intunericului ~i au intemeiat impaditia E•-angheliei. Ce vom zice pentru astfel de paravati (tradatori) ai lui Dumnezeu ~i ai oamenilor. 1. folositoare lumii. mai puternic. uniti prin dragostea evanghelica. nu avem nevoie de diademe. de osteneala ~i de rodnica slujire rhiereasca in Biserica lui Hristos (1792-1842). unde a mai trait inca patru ani ca . Dumnezeule. mai '5olositor sub soare ~i totodata mai u~or de dobandit decat bunurile virtutii.zice Jeremia Proorocul ca sa piling poporul acesta # pe cei raniJi ai sai. iubitilor.:ele dumnezeie~ti. chiar din inima lui. adevarata marue sta numai in virtute. rru poate fi pentru om decat o inchisoare in al carei intuneric stau harurile lui . sa :. Dupa cincizeci de ani de jertra. Zise iara~i mitropolitul Veniamin: . 70. se poate numi viata. mitropolitul Veniamin C. zicand: Pace! cand pacea ii lipse~te cu totul. mai mare.m1blam intr-un gand in casa lui Dumnezeu. ca sa imbrati~eze lumea pierzarii ~i sa inoate in oceanul patimilor lor. o. nu prin arme ~i putere lumeasca. ca. 16). lata mijlocul prin care sa putem vietui. apoi pentru a fi barbati mari ~i pentru a imparati peste lume ~i peste eonii (mai marii) ei. nu avem trebuinta de tronuri. 71. 68. ori :n ce pozitie ~i stare ne-am afla. 72.)stachi s-a retras la Manastirea Slatina. nu avem lipsa de sceptre. ziua # noaptea? (Ier. sa putem zice cu Iezechiel: Adu-Ji aminte de noi. 1).Numai un trai ce ar urmari scopuri cre~tine~ti.CUVI0 S I D I N PRIM A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI XIX 379 :nincinos. doresc viata. in care sta ingramadita spuza patimilor. Zicea iara~i: .

De cand Dumnezeiasca Pronie au binevoit de ne-au incredintat dregatoria pastoriei celei duhovnice~ti. rara arhierei. scopul nostru au fost ~i este buna chivernisire a Bisericilor. i~i imparte prin testament toati agoniseala sa la manastire ~i la saraci. inainte de ob~tescul sau sfar~it. pentru luminarea poporului nostru ortodox. mantuirea oil or celor cuvantatoare ~i ravna pentru cuviincioasa petrecere a preotilor Domnului. rugand pe milostivul Dumnezeu sa nu judece faptele acelora. 73. pre care te indatoresc sa le cite~ti adeseori. numai cu parintii din manastire. iata. Ia anul 1796) Veniamin. simplu ~i rara zadarnice pompe ~i cheltuieli. ti-am pus inainte aceste ponturi cum ti se cade sa petreci..Las. cit. 25 . preote. a. .smeritul parinte duhovnicesc al Moldovei". 74. sa nu-ti fie petrecerea ca celor de ob~te. iert ~i binecuvintez din toata inima ~i din tot sufletul pe toti fratii mei cre~tini ~i pe in~i~i cei ce rna urasc ~i pe cei ce m-au nedreptatit ~i pe cei ce au intins curse in calea mea ~i chiar pe cei ce mi-au racut vreun rau vazm ori nevazut. traducand in continuare dirti folositoare de suflet din limba greadi veche. Dator e~ti. pentru dragostea Domnului. 25 • CARTE PASTORALA DATA iN EPARHIA ROMANULUI (Probabil. cu mila lui Dumnezeu. din afara de sfanta biserica. op. . dupa cum i-am iertat ~i eu. ci cu indurarea Sa sa-i ierte pe toti. marele ierarh Veniamin Costachi scrie in acela~i testament: . Iar pentru inmormantarea sa. Mi~cat de harul Duhului Sfant. 238-250. inmormantarea sa mi se faca dupa povatuirea ce i-am dat. Smerit Episcop Romanului26 .. preote. ca unul ce ai primit asupra ta Darul Preasfantului Duh ~i te-ai pus invatator norodului.Insarcinez pe fiul meu Meletie ca. p. 26 Un veac de Ia moartea mitropolitului Veniamin Costachi. o. ~i ceea ce te invata sa paze~ti intocmai neaparat. Toate cuvintele duhovnice§ti de mai sus s-au extras din prefetele cartilor tiparite de mitropolitul Veniamin Costachi.380 PATERICUL ROMANESC simplu monah. Drept aceasta. adresand tuturor cele mai de pe urmi cuvinte de ob~teasca iertare ~i binecuvantare: .

ori slobod. carti. de ~-uramanturi drepte ori nedrepte ~i de a ie~i martor impotriva cuiva. Sa nu fii volnic a cununa. o data ~i de doua ori. sa arati la protopopul tinutului.:1 sa fii ferit ~i pazit de toata prihana care aduce scandal ~i deraimare cinului ::. cum ~i pe dinafara. descantecele.C U V I 0 ~ I D IN P R I M A J U M AT ATE A S E C 0 LULU I XIX 381 . '·e~minte. d. iar nu in turnari sau in alt . A~ijderea ~i pe casnicii tai sa-i inveti frica lui Dumnezeu. rara de pecetluit cu pecetea noastra. (adica) de betie. grijit la haine. ca. Sa aibi purtare de grija pentru Biserica Ia care e~ti oranduit slujitoriu. di obiceiu au supu~ii a urma intru to ate povatuitorul lor. 5. . dupa invatatura Apostolului ce zice: Ca rugaciunea credinJei va mantui pre eel bolnav (lac. de zavistie. cu indeletnicire Ia rugaciuni. lara.iu. . Si sa fii . de sudalmi. iara cand va fi lipsita de ceva. caci aceste sunt lucruri pagane~ti ~i nepllicute lui Dumnezeu. cristelnita pentru Sfantul Botez. in care sa se poata afunda pruncul cu lesnire in trei afundari. de galcevi. care le fac cei mai multi prin casele lor. ca dupa invatatura ce va lua de la noi sa urmeze. de mimdrie. Sa te sile~ti in tot chipul ca sa dejghini (indepartezi) dintre poporani vrajile. a fi cinsti1i ~i ascultatori. sa cheme preotul sa se roage pentru dansul. Pe poporanii tai sa-i sratuie~ti cele duhovnice~ti ~i sa-i indemni ca sa mearga Ia Biserica in toate Duminicile ~i sarbatorile ~i sa se spovedeasca fie~te care de patru ori pe an sau macar o data ~i care vor fi vrednici sa se ~i imparta~easca. e. ca sa ia ~i altii pilda buna in casa ta. . c. ca nu fie~tecum sa se savar~easca ~i sa ramaie cat de putin cusur. cum ~i potrivirea Sfintelor Taine prea cu luare aminte sa fie. cu neoranduialli. icoane. Sfantul Agnet vreau sa-l paze~ti ~i sa-l grije~ti ca sa nu umezeasca ~i sa mucezeasca. de judecati. g. Ci de va fi bolnav cineva dintre popodini. sa indernni pe ctitori sau pe poporani ca sa implineasca cele trebuincioase. sa te dezbraci de toate grijile lume~ti.:a sa fie grijita ~i impodobita cu cele trebuincioase. cerandu-1 la vreme ~i uscandu-1 cu mare randuiala. care este incepatura tuturor rautatilor. a pazi curatenia. atat inauntru. spalat ~1 pieptanat. sa fii pilda celor ce privesc Ia :me. ori rob. 15). neurmand sfatul tau. baierile ~i altele asemenea acestora.:hip cum ~i pe dinafara iara~i sa fie bine acoperita ~i ingrlidita imprejur. nici a te ridica din satul acela unde te afli ~i a merge aiurea.:a sa fie bine primita in sfantul jertfelnic eel mai presus de ceruri. farmecile. de cuvinte de~arte. sfinte vase. sa poste~ti cu o zi mai inainte. cu toate faptele ~i urmarile tale. Cand vei avea sa sluje~ti dumnezeiasca Liturghie. ferindu-se de adunari necuviincioase. f.:urat atat la cele din launtru ale tale. intru acea vreme sa te impaci cu toti din toata inima ta ~i a~a sa savar~e~ti Jertfa cea rara de sange. b.

In traditia locului se spune di pustnicul nu primea nici un fel de mancare de la nimeni. Apoi s-au luat dupa el pana s-a ascuns in pe~tera. tot la protopopul vei merge de-ti vei cere dreptate. ca sa te punem la cale. sa fii indatorit a veni la noi. doi vanatori au pandit ursul in zmeuri~ ca sa-l impu~te. odata. numita pana astazi . carele. o. ci sa arati la protopopul tinutului ~i se va intalepti suparatorul tau.382 PATERICUL ROMANESC sau a sluji la aWi Biserica tara ~tirea ~i blagoslovenia noastra. Ci. in desi~ul codrilor. Aceste mai sus aratate. in rugaciune ~i in alte ne~tiute osteneli. ale pazi neaparat. ~tia ca acolo i~i avea adapost un urs. iar sihastrul se ruga lui Dumnezeu. preote. a plecat din schit ~i ~i-a gasit sala~ o pe~terli nebagata in seama. . iar ziua ursul pleca in plidure. incat noaptea locuiau impreuna in aceea~i pe~tera. cand vei avea vreo suparare de judecata. Amin". s-au imprietenit unul cu altul. dorind sa se roage in pustie. ~i cum pandeau ei in apropiere. a ie~it pustnicul afara ~i le-a zis: 27 Numele lui s-a uitat o data cu pierderea arhivei schitului. Pustnicul nv. h. ci singur ~i-o agonisea din plidure. a~a sate inHireasca Domnul Dumnezeu. ii aducea vara in pe~tera rugi de zmeura ~i mure. caci dregatorii politice~ti nu pot sa te judece pre tine. bine sa ~tii eli vei ca~tiga dragoste ~i evlavie de la oameni. cu randuiala lui Dumnezeu. ca ucenic credincios. ~i de vei pazi intocmai neaparat. prive~te-le. Dar. De te va supara cineva.Pe~tera Mica". fiind preot. ce ti s-au pus ca o oglinda inainte. cu iubirea lui de oameni in veci. Arhiereul se va bucura de tine ~i te va iubi ca pre un impreuna slujitor al Tainelor lui Dumnezeu. sa nu-i raspunzi cu sudalmi ~i ocari. ~i cand protopopul nu te va putea odihni. Insa te fere~te sa nu fii tu incepatorul pricinii. nu e~ti slobod a merge la judecata politiceasca. eli apoi vei fi supus__ canonisirii. Sau cand vei avea pricina de galceava. Se mai spune din batrani eli. Numai ursul. PUSTNICUL SFANT de Ia Pe§tera Midi a Ialomicioarei ( s e c o I u I X I X) 27 La inceputul secolului XIX se nevoia in Schitul Pe~tera Ialomicioarei un dilugar smerit ~i foarte iubitor de Dumnezeu. caci indraznind vei fi supus supt grele canoane. cinstea ~i ajutorul lor vei dobandi. Acolo s-a nevoit multi ani pustnicul in post. Dupa cativa ani.

Sa ne iertati.Cum va este voia. mancarea lasata mai inainte de ei era neatinsa. In anul 1820.au zis vanatorii . fratilor. \'rei s-o prime§ti? . oricata apa ar lua. prin anul 1784. avem ceva de mancare la noi. La varsta de 13 ani ( 1797) a fost :ncredintat episcopului Iosif al Arge§ului. Singura binecuvantare ramasa de la el este un mic izvor de apa. pe piatra. Dumnezeul Parintilor no~tri! EPISCOPUL CHESARIE AL BUZAULUI (1784-1846) Episcopul Chesarie face parte din randul marilor ierarhi romam ai secolului trecut. se roaga §i iau apa din .Pe§tera Mica". fratilor. fratilor.Izvorul Pustnicului". Insa. Fiind daruit de Dumnezeu cu ::::nulta ascultare. parinte. unde o fi raposat §i ~are ii era numele. . El s-a nascut in Bucure§ti din parinti saraci. Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai. am vrea s-o lasam sfintiei tale.Lasati-o acolo. nimeni nu §tie unde s-a dus sihastrul. izvorul nu se imputineaza niciodata.Iarta-ne. in anul 1825 este hirotonit episcop la . credincio~ii intra in . Cand au ajuns la gura pe§terii. La urma iara§i 1-au intrebat pe pustnic: . Dupa cateva saptamani au urcat din nou vanatorii pe Valea Ialomicioarei sa duca de mancare cuviosului. Apoi il calugare§te la Manastirea Antim cu numele de Chesarie §i il hirotone§te diacon.Parinte. Urmarim un urs. Pustnicul impreuna cu ursul erau plecati din pe§tera. Pana astazi. au vazut un :ucru infrico~at. Vrei sa-ti aducem ceva de :nfmcare? . Parca s-a a.Dar v-a racut vreun rau? Lasati ursul in pace! Yeti gasi in padure alte animale! .Dumnezeu sa va binecuvinteze. pe piatra. suntem vanatori.s.C UV I0 SI D I N PRIM A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI XIX 383 . vom mai veni prin locurile acestea. cu numele de Constantin Cipatana.cuns aici in pe§tera. iar aHituri. parinte . care il da sa invete carte la §coala greceasca de la Biserica Domnita Bala§a. .Parinte. Din ziua aceea. smerenie ~i pricepere.Ce cautati. in pustiul acesta? . Mergeti in pace. ce curge in fundul pe§terii pentru mangaierea trecatorilor.§i te roaga pentru noi! . ucenicul episcopului Iosif ajunge iconom al Manastirii Antim §i mai tarziu al Mitropoliei din Bucure§ti.

sacrul mormant.384 PATERICUL ROMANESC Buzau de mitropolitul Grigorie Dascalul. imparJire de grau ~i PuJul Sfantului loan Gura de Aur (1833).manastiri. in anul 1831: ~coala de sculptura bisericeasca. Molitfelnic bogat. fnvafatura catre preoJi ~ diaconi (1835). Cazanii (18341: Talmacire Ia cei o suta cincizeci de psalmi (1840). Ceaslovul bogat. zidindu-le laca~uri. Acatistier (1836). ~coala de picturi bisericeasdi. trecatorule. Octoih ~i Catavasier (1839). ~coala de muzica bisericeasdi. Sfatuire pe scurt ditre eel ce se pocaie~te (1834). zeci de carti patristice ~i de cult. Piatra lui de mormant poarta aceasta frumoasa inscriptie: . a intemeiat mai multe ~coli.Opre~te-ti. precum ~i pictori renumiti.Iosif al Arge~ului . Gasind Eparhia Buzaului cu multe lipsuri ~i cu biserici ruinate. sub conducerea pictorului Nicolae Teodorescu.. timp de 21 de ani. Pentru tiparirea cartilor de slujba ~i invatatura duhovniceasca. venerabilul mitropolit al Moldovei de mai tarziu. raspandite in cea mai mare parte gratuit. in anul 1833 ~i altele. in anul 1830. metoace ~i biserici -. Iar dintre cartile de slujba a tiparit: Evanghelia (1834). in aceste ~coli ctitorite de episcopul Chesarie au fost adu~i cei mai buni profesori. Agheasmatar (1845) ~i altele. mare ctitor al acestei eparhii. rugaciune ~i viata morala desavar~ita. Psaltirea (1841). Dintre cartile de invatatura tiparite sub pastoria sa se amintesc: Despre purcederea Sfantului Duh. la 30 noiembrie. Iar pentru luminarea copiilor ~i folosul de ob~ al neamului. pastorul eel bun ~i credincios al Eparhiei Buzaului. spre neuitata pomenire. pasul in respect langa pacinicul Iaca~ al Colosalei umbre .a ridicat ~i el nu putini ucenici ~i fii suflete~ti. a reinnoii zeci de laca~uri . plans de toti credincio~ii sai ~i a fost ingropat langa biserica. episcopul Chesarie. infiin~ in anul 1836. Elevilor li se cerea eel dintai credinta tare in Dumnezeu. episcopul Chesarie a reinfiintat in anul 1833 o tipografie eparhiala. preoti ~i dascali ale~i. Acest neobosit episcop ~i credincios pastor al Bisericii lui Hristos a punat permanent grija de fiii sai duhovnice~ti. Carte joarte folositoare de sujler: Cinci cuvinte ale Sfantului Grigorie de Nyssa (1838). dintre care eel mai renumit a fost ierodiaconul Iosif Naniescu. schituri. in anul 1846. Aici . devenind astfel ur:. din care au ie~it episcopi. Iar ca ucenic al unui mare episcop . cercetandu-i personal ~i hranindu-i cu carti de invatatura ~i cuvinte parinte~ti. unde s-au tiparit. Sfintele Liturghii ~i Psaltirea (1835). pastorind turma incredintata de Hristos cu neimputinata dragoste ~i osardie. cu binecuvantarea ~i cheltuiala sa. Alcatuire aurita (1837). Sfintele Liturghii (1840). Chiriacodromion (18391 ~i altele. precum: Seminarul eparhial. a raposat cu pace. duhovnici ~1 dascali din Tara Romaneasca. dandu-le preoJi buni.

. a cazut bolnav la pat. Poiana lui Calinic". 419-422. a cerut Preacuratele Taine ~i. 1846)" 28 • CUVIOSUL CALINIC PUSTNICUL Manastirea Horaita-Neamt (secolul XIX) Acest cuvios s-a nevoit in prima jumlitate a secolului XIX intr-o m1ca poiana. Batranii spun ca era preot. s-a coborat inaintea tuturor in ~Hmastirea Horaita. p. Toata poiana din jurul chiliei sale a plantat-o cu meri. purta cu sine icoana Maicii Domnului ~i era izbavit de tot raul. G. teza de .in numele ~1aicii Domnului!" Aceasta era viata ~i nevointa Cuviosului Calinic pustnicul. Locul unde s-a nevoit se nume~te astazi . in putin timp. D. a Patriei ~i eternei sale memorii. Veneau la el oameni bolnavi de prin sate. rna cobor singur! ~i indata.Cu ajutorul Maicii Domnului. jertfiri spre gloria Domnului. 1897. luand icoana Preasfintei Fecioare. Voiculescu. vol.C UV I0 SI D IN P R I M A 1 U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 385 ierarhul Chesarie trupul i~i odihne~te de multele. Bucure~ti. Oriunde se ducea. 1958.. a adormit cu pace ~i cu bucurie in suflet. Iar toamna aduna cu bucurie roadele ostenelilor sale ~i le impaqea in dar la trecatori. Iar indeletnicirea lui cea mai iubita era plantarea ~i altoirea de pomi fructiferi. 28 . . sa mori la manastire. Nevointa pustnicului Calinic era aceasta: manca o data pe zi dupa apusul soarelui. Furtunli. alunga fiarele salbatice din gradina sa. cu a carei icoana izgonea duhurile rele din oameni. Bucure~ti. a raspuns batranul. Bucure~ti. 57 ~rie. (Noiemvrie 30. pruni ~i nuci. sub varful Muntelui Horaiciorul. savar~ea neincetat rugaciunea lui Iisus ~i priveghea noaptea cu cantari de psalmi ~i metanii. am venit sate coboram de vale. biruia patimile ~i gandurile viclene din cugetul sau. iar parintele ii vindeca cu post ~i cu rugaciune.Parinte Calinic. . ca ducea o viata sfanta ~i ca avea darul facerii de minuni. Apoi s-a inchinat in biserica. Ajungand la adanci batraneti.. episcopul Buzaului. Istoria Bisericii Onodoxe Romfme. p. s-a marturisit la duhovnic. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. de asemenea. ViaJa # activitatea lui Chesarie.:eTJ!a. ca s-a nevoit aici 40 de ani. Cuviosul Calinic avea. Atunci au venit calugarii din schit ~i i-au zis: . mare evlavie la Maica Domnului. II colectiv. 1913. Ba mergea ~i la Schitul Horaicioara sau cobora jos in ~1anastirea Horaita de planta ~i altoia pomi de tot felul.

SFINTI SI CUVIOSI din a doua jumatate a secolului XIX .

Staret ~i duhovnic ales. arhimandritul Neonil este ales pentru a treia oara staret al Manastirilor Neamt ~i Secu. In anul 1843. de~i saraci. ca staret al Manastirii Barboi din Ia~i. iar mai tarziu. Staretul Neonil s-a nascut in satul Valea Seaca-Suceava. calugar invatat ~i scriitor iscusit. i-au dat o cre~tere aleasa. Ortodoxiei romane~ti. · pe care le pastore~te cu o nee galata pricepere timp de inca zece ani. arhimandritul Ilarie. hirotonit diacon ~i preot. fiind cinstit cu treapta de arhimandrit. Personalitatea sa se impune in istoria monahismului nostru. a neamului ~i a aproapelui. s-a ingrij it de reinnoirea acestui sfant Iaca~. Viata Arhimandritul Neonil BuziUi a fost eel mai renumit staret al Mfmastirii Neamt din secolul XIX. 5peCifice.caci era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit".:ulturala. . cand avea numai 12 ani. arhimandritul Neonil este ales staret al Manastirii Neamt. Intre anii 18321834. slujitor adevarat al Bisericii ~i :l. . in anul 1789. Dupa doi ani este inlocuit pentru a doua oar a ~i surghiunit la Manastirile Slatina ~i Varona. fiind incredintat unchiului sau. :-eu~e~te sa aduca in marea lavra un viu suflu de innoire duhovniceasca ~i . In aceasta scurta perioada. datorita caracterului sau devotat ~i statornic.l casei lui Dumnezeu ~i parinte al saracilor. de altfel. In anul 1802. atat prin inalta sa traire duhovniceasca ~i prin intelepciunea cu care a crescut atatea suflete in dragostea de Hristos. pe care o conduce cu intelepciune timp de doi ani 1 1834-1835). este schimbat din staretie. a intrat in viata monahala.ARHIMANDRITUL NEONIL BUZILA Mare staret al Manastirii Neamt (1789-1853) a. iata pe scurt marile virtuti ale staretului Neonil. fiind pretuit ~i cautat de toti locuitorii ora~ului. cat ~i prin devotamentul cu care s-a pus pe sine ~i intreaga manastire in slujba Bisericii.u credincios al neamului. Parintii sai. de~i suferind. Dupa moartea staretului Dometian (1834). iconom devotat a. In urma unor intrigi din afara. In anul 1808 a fost calugarit. Intre anii 1827-1832 a fost preot slujitor ~i duhovnic la Catedrala mitropolitana din capitala Moldovei. din Manastirea Neamt. apoi reales intre anii 1838-1839.

mireni ~i calugari. Dupa aproape doi ani de zile. 6. plfms de tot soborul. Deci. toti il cautau ~i i~i hraneau sufletul din invataturile sale. Odata a alergat la arhimandritul Neonil un datornic din ora~ care datora Mitropoliei suma de 40. rugandu-1 sa mijloceasca pentru iertarea lui. cu oamenii ~i cu Dumnezeu. invatati ~i oameni simpli. cat a fost preot la catedrala.dici era dulce la cuvant ~i la toti primit ~i iubit". in anul 1821. tarani ~i ora~eni. in acela~i an ( 1821). s-a furi~at noaptea sub ziduri impreuna cu pustnicul Zosima. vazand di viata duhovniceasdi in Manastirea Neamt era in scadere. a fost foarte ravnitor pentru casa Domnului. Blandetea inimii sale ~i iscusinta in Sfintele Scripturi au facut din arhimandritul Neonil un duhovnic renumit in Manastirea Neamt ~i in toata Moldova. impacat cu sine. arhimandritul Ilarie. el a fost randuit de staretul Manastirii NeamJ. vazfmd parintele saracia datornicului. luand porunca de la staret. ca pe toti dascalii ~i duhovnicii sai i-a intrecut. . salvandu-le astfel de foe ~i de profanare. Deci. Ia 16 octombrie. Bogati ~i saraci. Mai ales la Ia~i. cat ~i la o mare parte din locuitorii ora~ului. 5. a intocmit .000 lei. Arhimandritul Neonil. ajunsese duhovnic ~i sfetnic de taina. 2. Fapte ~i cuvinte de invatatura 1. invatatura de carte ~i adancul Sfintelor Scripturi le-a deprins de la renumiti dascali ai Mfmastirii Neamt. precum se vede pana astazi. 1853. atat domnitorului ~i mitropolitului. se muta in odihna lui Hristos. iar me~te~ugul nevointei•calugare~ti 1-a invatat de la cei mai buni duhovnici ai soborului. cand multe biserici ~i odoare erau jefuite ~i distruse de rasculati. sa ascunda in padure icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. a mijlocit Ia mitropolitul Veniamin ~i i-a iertat toata datoria. ~i este inmormantat in pridvorul bisericii ctitorite de ~tefan eel Mare. b. a spart peretele ~i a ascuns tezaurul cu toate sfintele vase in padure. Fiind inzestrat de Dumnezeu cu multe daruri duhovnice~ti. 4. Staretul Neonil ~i-a inchinat din copiHirie viata lui Hristos.390 PATERICUL ROMANESC Dupa ~apte ani de suferinta. marele staret Neonil Buzila. parintele Neonil. 3. in toata viata sa. arhimandritul Neonil a fost staretla Manastirea Neamt timp de treisprezece ani. ieromonahul losif ~i schimonahul Platon. precum insu~i lucrul 1-a adeverit. Se spunea despre dansul. cand Manastirea Secu era incendiata de turci ~i tezaurul zidit intr-o tainita. tot sfintia sa a fost trimis sa aduca din nou icoana Maicii Domnului in manastire.

. tara voia soborului. . ca: zidirea de biserici noi in satele sarace. participarea zilnica la Utrenie ~i Sfanta Liturghie era obligatorie. din Yeniturile manastirii. Aici se vor tipari tot felul de carti biserice~ti de slujba ~i invatatura. Cele mai importante reguli de sporire duhovniceasca. Nimeni nu avea voie sa manance in chilie. ~i altele: . fixate de staretul ~eonil. zidirea de spitale ~i ~coli publice.marturisirea zilnica a soborului. cat ~i pentru cei din pustie. Staretul Neonil a randuit ca spovedania soborului sa se faca zilnic. Cei care lipseau fara pricini binecuvantate erau pedepsiti. lucrul mainilor ~i slujirea. . cat ~i pentru opere de binefacere ~i milostenie. care apoi se vor imparti gratuit la manastiri ~i biserici de rnir.indeletnicirea la chilii cu pravila. Prin aceasta. .veniturile manastirii vor fi folosite.incetarea oricarui amestec din afara in treburile manastirii. . . atat pentru intretinerea soborului ~i refacerea chiliilor. Pentru abateri mici se dade a cate o zi de post ~i metanii. cu rugaciunea lui Iisus ~i citirea scrierilor Sfintilor Parinti. Averile ei nu pot fi insu~ite sau instrainate de nimeni. viata duhovniceasca ~i . unitate ~i smerenie.participarea obligatorie a fiecarui calugar ~i frate la pravila bisericii.tipografia ~i legatoria de carti sa fie mult marite. .zidirea unei bolnite noi in Manastirea Neamt.deschiderea unei ~coli monahale in manastire pentru fratii incepatori.CUVI0 S I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 391 pentru ob~tea sa un nou a~ezamant dilugaresc prin care a imbinat in chip armonios rugaciunea ~i nevointa. Pentru buna chivernisire a bunurilor manastire~ti ~i punerea lor in folosul tuturor. staretul Neonil a randuit in a~ezamantul sau urmatoarele: . inzestrarea unor laca~uri noi cu carti ~i obiecte de cult. infiintarea unor .interzicerea mancarii de carne in ob~te. De asemenea. . erau acestea: .petrecerea soborului in desavar~ita armonie. Toate acestea au fost in intregime realizate. vinovatul era oprit un timp de la Sfanta Imparta~anie sau era trimis de canon la alta manastire.spiterii" (farmacii) pentru calugari ~i mireni.savar~irea ascultarii in manastire cu dragoste ~i tara cartire. atat pentru calugarii din lavra ~i schituri.servirea mesei numai la trapeza. Iar pentru abateri mai grave. in iiecare seara. .interzicerea cu desavar~ire a oricarui fel de adunari la chilii. afara de cei bolnavi. 8. indeosebi la Utrenie ~i la Sfanta Liturghie. iar imparta~irea sa se faca saptamanal. 7. .

9. in locul celei arse in 1841. incredinJand-o invaJatului arhimandrit Filaret Scriban. a zidit ~i a inzestrat din venitul manastirii numeroase laca~uri de rugaciune. Mai zide~te o farmacie mare . Pentru a pune la indemana calugarilor invataturile Sfintilor ParinJi. biserici.chilii. Tipicul. iar dezbinarea dintre frati a fast inlaturata. Gramatica. in aceste doua spitale. 10. Muzica psaltica. fiind foarte milostiv ~i iubitor de oameni. in care slujea zilnic un duhovnic c3Jugar. in ambele ~coli. pe cheltuiala manastirii. in anul 1852. Istoria ~i limbile greaca ~i slavona 1• 12. biserica Sfantul loan Teologul ~i gropnita din cimitirul manastirii. biserica Schitului Vovidenia din apropiere. fiind totodata foarte iubitor de carte ~i dorind sa ajute la luminarea calugarilor ~i a poporului. a intemeiat in manastire o ~coala monahala in aripa de sud a incintei. Astfel. inzestrandu-le pe amfmdoua cu mobilierul necesar ~i cu biblioteci renumite. a zidit in Manastirea NeamJ o bolniJa incapatoare. Staretul Neonil. in timpul staretiei sale. cu paraclis la mijloc.cum nu era alta in Moldova". cu medic platit de manastire. Aici se invaJau: Vechiul ~i Noul Testament. un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi. a purtat grija dupa putere ~i de cei bolnavi.se pastreazli in stare de funqionare pl'ma astlizi. ambele inzestrate de stareJ personal. biserica satului Topolita-Neamt ~i biserica satului Preute~ti-NeamJ. 1 . pentru cei ce se nevoiau in schiturile ~i padurile dimprejur ~i chiar pentru mireni. de doua ori mistuita de foe. Regulile vieJii monahale. multe suferinJe se alinau ~i toJi bolnavii primeau tratament gratuit. cuprins de ravna pentru Biserica lui Hristos ~i mfmtuirea neamului. lar la Targu Neamt zide~te. Spitalul ~i farmacia erau intreJinute de manastire. pentru calugarii batrani ~i bolnavi din lavra.392 PATERICUL ROMANESC unitatea soborului au sporit mult in Manastirea Neam1. A mai construit in satul Vanatori-Neamt o alta ~coala publica cu doua sali de clasa. paraclisul Sfantul loan eel Nou de la Suceava din bolnita manastirii. cu paraclisul Buna-Vestire. Alaturi a amenajat o farmacie ~i a randuit caJiva calugari . incinta Manastirii Secu. copiii invaJau gratuit. stareJul Neonil a imbogaJit mult biblioteca Manastirii Neamt cu tot felul de Toate ctitoriile staretului Neonil . ~i altele. a zidit in ora~ul Targu Neam1 o ~coala publica cu 4 sali de clasa pentru 200 de copii.bolniceri" ~i un medic. 11. arhimandritul Neonil. printre care se pot aminti: clopotnita Manastirii Neam!. lar pentru calugari. trapeza ~i aripa de sud a incintei. Marele stare!. spitale ~i ~coli . paraclisul Sfantul Lazar de la Spitalul Targu NeamJ.

secerand pe cei lipsiti de ajutor. Peste tot ajungea ~i pe toti ii mangaia cu cuvintele sale pline de intelepciune ~i blandeJe. Sihla. Pe langa cartile care se citeau la chilii. legau carti in piele de miel sau sculptau chenare §i ornamente in lemn de maslin ~i de par. La Manastirea NeamJ. Basarabia ~i Bale ani. el a marit mult tipografia manastirii ~i a inlocuit vechile teascuri de lemn cu altele metalice. Milostenia §i ravna marelui stare! au trecut pana dincolo de hotarele Moldovei. o holera cumplita a bantuit Tara Moldovei. din Sihastria. Cum se imbolnavea cineva. Unii traduceau din limba greaca. cat ~i in Muntele Athos. Atunci multi se izbaveau de moarte fugind prin manastiri. 15. atat in Tara Romaneasca ~i Transilvania. Dragostea pentru Biserica ~i neam a staretului Neonil 1-a indemnat ~i la alte opere de binefacere. 2 0 mare parte din aceasta bibliotecli a fast mistuita in incendiul din noiembrie 1862. staretul il trimitea sa se inchine la icoana racatoare de minuni a Maicii Domnului. la bolnita. Iar de la Utrenie. Activitatea tipografica era sustinuta de peste 60 de calugari ~i frati. Indata ce a auzit ca sute de biserici din Ardeal sunt jefuite ~i lipsite de carti de cult. Mergea uneori sa cerceteze ~i pe calugarii din Secu. la ascultare. Pentru a satisface setea de cunoa~tere duhovniceasca a tuturor ~i pentru a inzestra bisericile ~i manastirile cu cartile necesare de cult. a trimis de mai multe ori peste Carpati calugari cu carti incarcate in care cu boi. in anul 1847. lucrau la teascuri. 14. . Ba inca cerceta pe calugari ~i frati la chilii. oricat ar fi fost de ocupat cu grijile de tot felul in manastire. Vecernie ~i Sfanta Liturghie nu lipsea in nici o zi. Pocrov. Astfel. cartile tiparite in Manastirea Neamt ajungand. la tipografie. trimitea peste tot carti de slujba ~i de invatatura ortodoxa in mod gratuit. corectau paginile tiparite. dandu-le mancare ~i chilii. Se spunea despre dansul ca. la trapeza. nu-~i lasa niciodata pravila ~i canonul calugaresc. Spun toti ca nici unul din calugari ~i mireni n-a murit de holera. cum nu era alta biblioteca in Moldova2 . Cea mai mare opera culturala a staretului Neonil a fost insa tiparirea de carJi. 16. staretul a randuit sa se citeasca zilnic la biserica §i la trapeza din cuvintele Sfintilor Parinti. milostenia ~i bunatatea stareJului Neo nil se racusera cunoscute tuturor. culegeau textul. la episcopul Andrei ~aguna. ~i se vindeca. leo ana ~i din celelalte schituri care erau sub povatuirea sa.C U V I 0 ~ I D IN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 393 manuscrise ~i caqi patristice ~i de cult. Vazand lipsa in care se aflau unele schituri ~i biserici din Moldova. 13. staretul Neonil a adapostit in anul acela numeroase familii de ora~eni din Ia~i. iar altii turnau litere. raceau cerneluri naturale.

21. Caci era inzestrat de Dumnezeu cu multa putere in cuvant. 18. 1. pe a caror buna mirosire El foarte mult o iube~te dupa cea zisa: La mireasma mirurilor Tale vom alerga (Cantarea cantarilor. Pe acestea. cu dragoste adevarata sa-i cinstim ca pe prietenii lui Dumnezeu. se strliduia sa conduca ob~tea manastirii. duhovnicii ~i fratii sa-i ceara sfat. nu pregetati a va indulci de mireasma cea duhovniceasca ce iese din florile cele mirositoare ale raiului celui intelegator. Zicea iara~i: . niciodata n-a cartit intru inima sa. lar dintre toti. cu toate schiturile ~i metoacele sale. Ci de acolo. adica sfanta noastra maica. ~i nimeni nu ie~ea din cuvantullui.Pe florile acestea duhovnice~ti.Fratilor. 7). de pe patul suferintei. cu cre~tineasca dragoste ~i ravna rugaciunile sfintilor ce se cinstesc in Biserica dreptmaritoare. care numara pana la 600 de calugari. Zilnic veneau la el parintii din consiliu. va rog. ca ei sunt mijlocitoru mantuirii noastre intru Imparatia Tatalui Celui ve~nic. de omul eel vechi prin pocainta ~i prin marturisirea curata. miros de buna mireasma. prin cuvantul arhanghelului.Sa ne innoim. fratilor. Se mai spune despre acest mare staret ca in anul 1846. 22. . primiti. cat ~i prin scris.Fratilor. 20. zicand: . Mirelui sau eel adevarat. dupa cuvantul Apostolului. Zicea iara~i: . le-a slidit ~i le-a crescut prin bunacredinta. 19. De pe patul suferintei. trup spre mantuirea noastra. dezbracandu-ne. ca pe ceea ce negrait.394 PATERICUL ROMANESC 17.Fratilor. cu credinta ~i cu bucurie negraita sa o laudam. mai cu osebire pe Sfanta Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea ~i pururea Fecioara Maria. adica din chinurile ~i durerile sfintilor mucenici ~i din ostenelile ~i nevoinJele ' cuvio~ilor parinti. Zicea staretul Neonil ~i acestea: . AWi data iara~i invata. adica pe sfintii cei cuprin~i in mineiele Bisericii. datorie avern ca ~i noi sa ne aducem aminte de innoirile duhovnice~ti ~i spre mai bine sa ne schimbam din zi in zi. imbolnavindu-se de picioare dupa ne~tiutele judecati ale lui Dumnezeu ~i fiind nevoit si stea in chilie pana la moarte. a zamislit de la Duhul Sfant pe Fiul ~i Cuvantul Tatalui Celui flira de inceput ~i L-a nascut cu. zicea el. a oamenilor. Biserica Rasaritului. cat ne aflam intre aceasta viata prea scurta. ~i sa ne imbracam iD . egumenii. spre a le aduce lui Hristos. staretul Neonil nu inceta a sflitui ~i a invata pe toti calea mantuirii. Mireasa lui Hristos cea flira prihana. atat prin viu grai.

cei ce prin sudorile ~i nevointele lor ~i-au inaltat sufletele mai mult decat crinii cei binemirositori. intreind ~i impatrind lacrimioara ~i nevrednica mea rugaciune ca sa nu uitati de mine ~i de fratimea aceasta. Adica. Arhimandrit ~i staret Sfintelor Monastiri Neamtu ~i Sacul. inca ~i pe preacuvio~ii parinti. sa ne invrednicim a primi rodurile ostenelilor noastre.Sa cinstim cu adevarata credinta pe adevaratul Dumnezeu ~i Mantuitor al nostru. NEONIL. fiind inmormantat in pridvorul bisericii mari. Iisus Hristos. 23. in toamna anului 1852. Binecuvantati aceasta calatorie ve~nica a mea.Hin glasul trambitei celei de apoi. 13. iertati-ma. insotit de aceste ultime cuvinte: . staretul Neonil. Nu in corturi ~i ~olibe stricacioase ca evreii. Lui sa-l aducem. Sfar~ind dar pana la a doua venire a Domnului toata voroava cu inalt preasfintia voastra ~i cu tot omul. ne vom invrednici a fi mo~tenitori desratarii celei ve~nice ~i imparatiei cere~ti in Hristos. Domnul nostru. ca.Sa cinstim din tot sufletul pe sfintii cei din fiecare zi ~i mai ales sa ne sarguim. Ca. Dupa trei zile. octombrie. dupa ce se vor strica corturile noastre ~i dupa ce iara~i se vor ridica . Zis-a iara~i staretul Neonil: . Apoi adauga: . ci nestricacioase ~i cere~ti. tacand aceasta. . intru bucuria Domnului ~i Mantuitorului nostru Iisus Hristos ~i intru luminarea darului Preasfantului ~i de viata racatorului Duh Sfant. ci tara incetare. Amin". marele staret Neonil. praznuind nu o data in an. nu flori pamante~ti ~i stridicioase ce se ve~tejesc. ie~ind din viata aceasta indreptati ~i gatiti. Eu mor suparat pe sinemi ca am purtat cu nevrednicie numele unuia dintre Apostolii cei mici ai Domnului. 24. pe sfintii mucenici care s-au inro~it in sangele lor ca ni~te trandafiri prea frumo~i. spre urmarea petrecerii lor. a trecut cu pace la ve~nica odihna. simtindu-~i aproape ob~tescul sfar~it. 25.C UV I0 S I DIN A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 395 . a incredintat mitropolitului Sofronie Miclescu testamentul sau. ci in laca~urile cele neracute de mana ale celor imai-nascuti. dezlegati-ma ~i Dumnezeu sa ne invredniceasca ca sa ne vedem cu totii intru imparatia Tatalui Celui ve~nic. pe cat ne va fi cu putinta. dand tuturor sarutarea cea mai de pe urma. 1853.:el nou prin lucrarea faptelor bune.

prin anii 1815-1820. pana la ob~tescul sfar~it.Du-te la munte ~i imparta~e~te pe Pahomie!" A doua zi a urcat muntele la chilia Cuviosului Pahomie. Insa nu primea pe nimeni la chilia sa.l~u. Noaptea. vestita in manastirile noastre prin daniile ei. laudand pe Dumn. prohodindu-1. era fiica lui Teodor Bal~ din Ia~i. a auzit un glas: . TFeci. 1-a ingropat acolo ~i s-a intors la schit. ieroschimonahul Gherasim Popescu. i s-a vestit de sus ziua ~i ceasul mortii. se ruga lui Dumnezeu sa-i descopere staretului aceasta ca sa-i aduca Preacuratele Taine. luand binecuvantare de la vestitul egumen al Ialomicioarei. iar Duminica venea la schit. Apoi. egumenul Pe~terii. Acolo ~i-a racut o coliba din lemn ~i pamant ~i s-a nevoit singur in aspra petrecere. Dupa calugarie s-a nevoit in schit inca putina vreme. a intrat in Schitul Pe~tera Ialomicioarei. iar in casa a fost crescuta de mama sa. Toata saptamana se ostenea pe munte in post ~i rugaciune. Primea numai rugaciunile celor bolnavi. iubind pe Hristos. Ajungand la batranete ~i imbolnavindu-se.396 PATERICUL ROMANESC CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pe§tera Ialomicioarei (secolul XIX) Cuviosul Pahomie a fost un sihastru mare ~i renumit in partea locului. La chilie se hranea numai cu urzici. Elisabeta. ~i. in Muntele Batrana. cu cartofi ~i pesmeti. i~i marturisea gandurile la staretul sau. ieroschimonahul Gherasim. deprinzand bine limba greaca. Pentru multa lui osteneala. cum se ruga pentru cineva. ajungand renumit prin satele din jur. De mica a fost data la invatatura. indata i se implinea cererea. schimonahul Pahomie primise de la Dumnezeu darul inaintevederii ~i al vindecarii bolilor. . in frica de Dumnezeu ~i respect pentru sfintele biserici. primea Trupul ~i Sangele lui Hristos ~i urea din nou pe munte. s-a retras mai sus de schit. Deci. SCHIMONAHIA SAFTA BRANCOVEANU Manastirea Varatec (1776-1857) Aceasta schimonahie. caimacamul Moldovei. Dupa traditie era din Tara Higara~ului. nici daruri de la oameni nu lua. asculta slujba. Deci. 1-a imparta~it ~i indata a raposat.

Irinarh Roseti scrisli de ucenicul in "B. continua 5a faca ~i mai multe danii la sfintele biserici. sfinte vase ~i postamente de cruci la altar. logodindu-se cu Hristos ~i . lstoricul M-rii Horaita. ". 7.. a uitat de necazurile lumii ~ide durerea vaduviei. Acolo ~i-a mangaiat =:tristarea inimii prin rugaciuni ~i lacrimi.:-rimind schima monahala. . carti ~i icoane ~i la celelalte manastiri Jin tinutul Neamt..ilrele. . Cea mai mare virtute a schimonahiei Safta Brancoveanu a fost milostenia. Dupa multe primejdii ~i rele patimiri. Apoi. pe toate le-a impartit :a saraci. urmand exemplul inainta~ilor ei. carti. Iar in anul 1851 a do nat un rand de ve~minte arhiere~ti de fir Sffmtului Ierarh Calinic. Buc. Tot la Varatec a donat 5-:himonahia Safta ve~minte preote~ti. cu care mai tarziu a ~i fost inmormantat. ?:ind din neam de domn ~i avand multe odoare ~i averi. e~minte. Arhim. Cele mai multe donatii le-a racut Manastirii Varatec. :::: casa parinteasca. mare dregator al Tarii Romane~ti.C U V I 0 . 770-791.:andele. Iar dupa ce imbrati~a cinul monahal. Elisabeta. dar nu avu copii. p. Inca pe . sotul '!: se muta din viata aceasta in anul 1832. icoane ~i sfinte vase la manastirile Olteniei. a racut numeroase donatii de bani. Apoi. Nectarie Banul. imbracaminte la icoane. schimonahia Elisabeta Bal~. ::dita de fiica marelui voeivod. ~i a fost inmormantata . Odoarele de argint :e-a topit ~i a racut din ele ferecaturi de Evanghelii. Idem.. Deci. a intrat in nevointa calugareasca ~preuna cu mama ei. 1898. De asemenea. iar vaduva Safta se intoarse la Ia~i.R. acoperaminte de fir. In Bucure~ti. la biserici ~i manastiri. Viata Acest cuvios arhimandrit. precum ~i la biserica Sfantul Nicolae din Scheii Bra~ovului. de asemenea. schimonahia Safta Brancoveanu s-a :nutat la ve~nicele laca~uri in ziua de 8 august. nr. a daruit ve~minte. staret. carti de cult ~i multe . 1898 3 iok.S I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A S E C 0 L U LUI X I X 397 in anul 1793 se disatori cu banul Grigore Brancoveanu. ctitorite de Constantin Brancoveanu. la Manastirea Varatec. ajungand la adanci batraneti. -.O. a restaurat biserica Domnita Bala~a. Viafa unui fmbunataJit calugar roman.Hituri de mormantul mamei sale.:and traia in Bucure~ti cu sotul ei. 603-632. ARHIMANDRITUL IRINARH ROSETI Manastirea Horaita ~i Muntele Tabor (1771-1859) 3 a.:. 1857. duhovnic ~i sihastru a fost unul din ::narii calugari ai monahismului romanesc din secolul XIX. in acela~i an.

mitropolitul Grigorie. lasand staret pe unul din ucenici. dezgustat de cele pamante~ti. in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. numita Roseti. La varsta de douazeci de ani. Nicolae ~i Pelaghia. b. insemnandu-se cu Sfanta Cruce. dar nu reu~e~te s-o termine.398 PATERICUL ROMANESC Cuviosul Irinarh s-a nascut in anul 1771 in ora~ul Foqani. tanarul loan. dar este oprit la Bucure~ti de prietenul sau. in anul 1829 se intoarce in Moldova ~i ajunge pustnic in Muntele Horaita. Fapte ~i cuvinte de invatatudi 1. pleaca la Locurile Sfinte cu ierodiaconul Nectarie Banul ~i se stabilesc pe Muntele Tabor. 1859. dar el. 1-au crescut in frica de Dumnezeu ~i 1-au dat sa invete carte romaneasca ~i elineasca. de mitropolitul Veniamin Costachi. cuviosul arhimandrit. staret ~i duhovnic Irinarh se muta la cele ve~nice. Parintii sai. unde sta numai doi ani din cauza rascoalelor balcanice. Dupa cativa ani. tinutul Neamt. ajungand un mare lucrator al rugaciunii lui lisus. Dupa trei ani de ascultare la Mitropolia Ungrovlahiei. osemintele sale au fost stramutate in partea de miazazi. pe cand erau cu totii la nunta. In anul 1831 intemeiaza Manastirea Horaita ~i devine primul ei staret. Dorind sa sporeasca in nevointa calugareasca ~i sa urmeze parintelui sau duhovnicesc. s-a dus la Manastirea Neamt sa se faca monah. La 26 decembrie. ieroschimonahul Iosif Pustnicul de la Varatec. ~i este inmormantat in biserica inceputa de el ~i terminata de ucenicul sau. ca sa-i organizeze tipografia. pe ascuns. din vestita familie de dregatori moldoveni. rabdand multe ispite de la oameni ~i de la diavoli. Aici ajunge tipograf iscusit ~i lucreaza la tiparirea Vietilor Sfintilor. a pornit spre Manastirea Neamt. Acolo petrec impreuna 16 ani de zile in desavar~ita sihastrie ~i dorire de Dumnezeu. . Arhimandritul Irinarh Roseti dorea din copilarie sa slujeasca lui Hristos. regretat de fiii sai duhovnice~ti. insa era intristat ca nu-i dadeau voie parintii. parintii voiau sa-l casatoreasca. In anul 1823 pleadi spre Sfantul Munte. in anul 1826 pleaca la Muntele Athos. de curand infiintata. pastorind aceasta manastire pana in anul 1843 ~i formand un sobor de peste 70 de calugari. a ie~it afara. In anul urmator este racut preot ~i arhimandrit la la~i. Aici petrece in lini~te 12 ani de zile. alaturi de ctitoria sa. Intr-o noapte. a plecat din Manastirea Neamt ~i s-a racut sihastru in padurile din jurul Schitului Nechit. Apoi. In anul 1859 incepe constructia unei mari biserici de piatra pe Tabor. ~i-a schimbat haina cu a unui prieten credincios ~i. dupa obiceiul vremii. Dupa trei ani de ascultare este calugarit ~i apoi randuit ca ucenic la tipografia manastirii.

Mergand pe jos toata noaptea. 4. spre ziua a adormit putin in marginea ~i i-a zis: . Aici s-a . . fnvatand me~te~ugul tipografiei. Dupa plecarea sa la manastire. loan a inteles ca trebuie sa se nevoiasca pe Muntele Taborului. un tanar frumos imbracat s-a apropiat de el • Aceasta s-a petrecut in anul 1807. Murind tatal sau. .:cei paduri. nici la stanga. 1-a gasit la Manastirea Neamt. 5.Vezi muntele acesta? Daca vrei sa te faci monah. El se indestula numai cu hrana ~i :mbracamintea de la ob~te. a raspuns loan. lar parintii s-au bucurat ca 1-au aflat sanatos ~i .C U V I 0 ~I D I N A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 L U LUI X I X 399 2.:u-se. . 7. dar nu 1-au ~it. :ubind toata viata saracia lui Hristos. 3. Parintele lrinarh tipograful era inca foarte lepadat de cele pamante~ti. dupa ce a fost primit in ~Unastirea Neamt. 1-au cautat parintii peste tot. Atunci tanarul acela i-a ~hipuit Muntele Tabor ~i i-a zis: . daca o vrea Dumnezeu.:a ~i-a ales partea cea buna. cand s-a intemeiat prima tipografie in Manastirea Neamt. 1-a imbracat in chipul calugaresc ~i 1-a dat la ripografie. intorcan. Atunci au trimis oameni sa-l caute pe la toate manastirile.A-i faceti di s-a facut monah.Vrei sate faci monah? . Dar acum nu aveti ce s. Aprins de dorul vietii pustnice~ti. nu departe de schitul cu acela~i nume.Am aflat pe fiul vostru loan la Manastirea Neamt. Sa nu te lbati nici la dreapta.A~a. a venit un om de incredere din panea rudelor cu o cutie pecetluita cu 200 lire de aur. ci drept in varful muntelui sa te sui! De~teptandu-se. Deci. Aceasta suma era dreptul sau de mo~tenire trimis de mama sa. Apoi. caci avea mare ravna pentru impodobirea bisericilor cu carti de slujba ~i de invatatura. Si iata. parintele lrinarh a ajuns tipograf vestit ~i a lucrat patru ani de zile la tiparirea sfintelor carti. Apoi au multumit lui Dumnezeu di a binevoit sa ?rimeasca jertfa din ostenelile lor.:eas a incredintat mo~tenirea in mainile staretului spre trebuintele manastirii. vazandu-1 staretul ca impline~te cu sarguinta toate poruncile. ca ajutor primului tipograr. in acela~i . Dar smeritul nevoitor. care ii 5ehimbase hainele la plecare. parintele lrinarh a ie~it din ob~te ~i ~-a retras in Muntii Nechitului. Abia dupa doi ani de zile.ajutat de inca 30 de monahi". aici sa te sui. trei ani de zile a fost randuit la cele mai de jos ascuWiri. le-a spus: .:ercandu-1 de rabdare ~i smerenie. unul din casnicii tatalui sau. 6. pana ~i la Sffmtul Munte. Spunea ucenicilor sai arhimandritul lrinarh ca.

4 cantareti ~i restul ascultatori. 12. pana a organizat tipografia ~i a invatat pe cativa calugari rne~te~ugul tiparirii cartilor. s-a reintors in Moldova ~i s-a stabilit la Schitul Horaicioara-Nearnt. in prirnavara anului 1830. Spunea acela~i ucenic ca. in ca1iva ani. apropiindu-se. 11. dintre care 12 erau preoti. . insa. iar sarnbata ~i Durninica gustand bucate cu untdelernn. a zis: . din cauza deselor tulburari. auzind rnitropolitul Veniarnin ca este de nearn mare ~i vazandu-1 cuvios ~i intelept. A~a a luat fiinta Manastirea Horaita.Botezul Dornnului" ~i rnai rnulte chilii. Cuviosul Irinarh a plecat din padurile Nechitului la Muntele Athos. 4 diaconi. Cuviosul Irinarh s-a rugat toata noaptea sa-i descopere Durnnezeu unde anurne sa zideasca biserica. Apoi. Astfel. o noua biserica ~i chilii pentru calugari. drept loc pentru altar.400 PATERICUL ROMANESC nevoit singur 12 ani in post ~i rugaciune. 1-a slobozit cu pace. Apoi a plecat la Sfftntul Munte. a rners parintele Irinarh la Ia~i irnpreuna cu el. vazand ca rnonahii de aici nu au biserica incapatoare ~i schitul este lovit de vanturi ~i furtuni. batranul a povatuit bine rnanastirea ~i soborul. au insernnat cativa brazi cu chipul crucii. 10. preot ~i arhirnandrit. a hotarat sa zideasca jos. rnancand o data pe zi paine ~i apa la apusul soarelui. a plecat la Ierusalirn. Deci. a fost oprit de rnitropolitul Grigorie sa-i interneieze ~i o tipografie pentru nevoile Bisericii. cu banii adunati de la credincio~i. Atunci ~i-a de~teptat ucenicul. Terrninandu-se biserica cu hrarnul . 9. arhirnandritul Irinarh a fost nurnit staret. pana la 70 de rnonahi. trirnitandu-i ~ase care cu alirnente pentru lucratori. Apoi. sa ceara binecuvantarea rnitropolitului pentru inceperea lucrului. pana in anul 1843. cantand paraclisul Maicii Dornnului ~i adaugand ~i alte rugaciuni.ra au facut foe ~i au rarnas acolo. au cantat irnpreuna paraclisul Maicii Domnului. au luat ve~rnintele ~i. langa Muntele Horaita. Sea. 8. La inceputul Postului Mare s-au coborat arnandoi din rnunte sa caute loc de rnanastire. deasupra unui brad. Si indata a vazut o lumina. Dorind sa sporeasca ~i rnai rnult in nevointa pustniceasca.Aici va fi altarull Dupa cateva zile a inceput construqia bisericii. ca o vapaie de foe. In Bucure~ti. Si s-au adunat in jurul lui. 1-a oprit la sine cateva zile ~i 1-a facut. Apoi. ca un adevarat parinte. Si a zabovit trei ani incheiati la Bucure~ti. Dar. Spunea ucenicul sau ca doi ani de zile a petrecut Cuviosul Irinarh in post ~i rugaciune sub varful Atonului. irnpotriva vointei sale. Apoi. dandu-i binecuvantare sa zideasca biserica. lasand pe arhimandritul Errnoghen Buhu~ egumen in locul sau. Dar. gasind bradul.

acest bagaj eu l-am daruit Muntelui Tabor. Dupa ce s-au inchinat Cuviosul Irinarh ~i ucenicul sau. pe ruinele vechii biserici ortodoxe. a zis ucenicul. Spunea iara§i ierodiaconul Nectarie. ca locuitorii din partile Nazaretului. . 15. dupa opt ani de casnicie. il va pazi . caci aveau pe staret la mare evlavie. pentru citit §i spovedanie. din Cana Galileii. i-a binecuvantat ~i i-a slobozit la casa lor. Mai spunea ucenicul ca odata a venit la batranul. au pregatit var. ii binecuvanta §i le zicea: . Atunci s-a rugat cuviosul pentru ei. fiind acoperiti cu darul lui Dumnezeu ~i izbaviti de talharii vazuti ~i de cei nevazuti. Jar in vara anului 1859 au inceput construqia unei noi biserici in cinstea Schimbarii Domnului la Fata. Toti alergau la el pentru sfat. ca sa §edem acolo in pustie. Atunci. distrusa in secolul XIII. El nevada altul in loc. Parintele Nectarie spunea ~i acestea: .C U VI0 . ucenicul sau. au strans apa de ploaie in bazine de piatra ~i au colectat ajutoare de la cre§tini. se racea sanatos. iar cei ce nu na§teau copii veneau la sfintia sa cu credinta §i le citea rugaciuni. Jar de-l va lasa in mainile talharilor. lipsa ~i ar~i!lL Primii ani au locuit in pe~teri. caci este bogat. s-au urcat amandoi pe Tabor. anume Iosif. sa ni-l ia §i sa ne lase goi? . pune bagajul deasupra ~i sa mergem in Muntele Taborului. 16. ierodiaconul Nectarie Banul. Daca va voi Hristos sa-l pazeasca. Apoi au inceput sa repare trei chilii vechi. Muntele Tabor este plin de talhari §i fiare salbatice. Apoi au adunat piatra de zidarie. frica de la oameni ~i de la fiarele salbatice. pe Tabor. unde mi-a poruncit Domnul prin ingerul Sau. Spunea ucenicul ca a sihastrit impreuna cu duhovnicescul sau parinte 16 ani de zile in pe~terile ~i padurile de pe varful Muntelui Tabor. Apoi a zis batranul catre ucenic: . Ducem bagajul in mainile talharilor. care. sa va asculte Dumnezeu cererea! ~i indata se implinea dorinta lor. tacand ucenicul. din Ptolemaida §i din tot tinutul pretuiau foarte mult pe Cuviosul Jrinarh.Parinte. 14. 17. pana au deprins limba araba. sete. rabdand multe ispite. un me§ter zidar din 'Nazaret. daca citea la vreun bolnav. Dupa aproape un an de zile.Fiule. pentru ca §edea in pustie.Dupa credinta voastra. tocme~te un om cu doi asini. nu aveau copii. foame.Fiule.S I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 401 13. Era prima biserica romaneasca la Locurile Sfinte. ruinate. la Mormantul Domnului. fiilor. cu sotia. cei doi soti au venit la parintele Irinarh cu primul copil in brate ~i 1-au botezat. au plecat spre Galileea ~i au zabovit cinci ani in Nazaret. Inca ii daduse Dumnezeu dar ca.

Fa mila cu mine. mergi in pace. milostivindu-se spre el. cum a ajuns acasa.De unde e~ti. Dar m-au ocarar mai-marii satului §i eu am venit sa te ucid. Intalnindu-1. Atunci cu voia lui Dumnezeu a orbit arabul §i. Eu am venit la Dumnezeu ~i la sfintia ta ~! cred ca. de la marginea muntelui. Iar unul din ei. ie§ind afara. ca. lJi multumesc. mai mulli sateni ·au urcat pe Tabor dupa lemne. de vei citi fiului meu.De ce Hisari femeile voastre de se due la ghiaurul acela din munte sa citeasca copiilor vo§tri? Atunci. ca fiul tau se face sanatos. copilul s-a racut sanatos. i-a citit cateva rugaciuni. spus. apoi a stropit copilul. am orbit ~i nu vact pe unde sa merg. ca ii-am gre§it. i-a furat un mic vas cu . AWi data. a intrat in chilia Cuviosului Irinarh. Deci. se va face sanatos. o femeie mahomedana din satul Daburia. omule al lui Dumnezeu. s-a mfmiat §i a zis barbatului acelei femei: . Atunci cuviosul. vazand credinta ei. De bucurie. .utand sa-l ucida.Crede in Dumnezeu. rn-a pedepsit. i-a zis el. auzind hogea din sat de vindecarea copilului. a binecuvfmtat §i a sfintit apa. ~i cite~te copilului meu. apropiindu-se de batranul. ca este bolnav de moarte! .Vino sa-Ji arat eu cararea ca. a zis: .Maine dimineara rna due sa-11mpU§C. ca li-ai cunoscut gre§eala §i te-ai podiit. omul. femeie. Eu sunt barbatul femeii direia i-ai racut copilul sanatos. Iar parintele. preot cre§tin fiind eu? Du-te la popa vostru §i la doctori. dl.402 PATERICUL ROMANESC intr-o zi. Din clipa aceea arabul a vazut §i a coborat sanatos la casa lui. Intr-adevar. 18. omule. i-c. femeia a spus minunea aceasta in tot satul. Dar batranul se ruga in padure. §i mergi cu pace. parintele 1-a intrebat: . cu darul lui Dumnezeu. a urcat cu copilul in bra1e pe Tabor ~i. Dumnezeu sa te ierte. maniindu-se. 1-a luat de mana §i i-a zis: .De ce vii la mine.Nu rna due la nimeni altul. urcand pe Tabor.IarHi-ma. de acum. nu gasea cararea sa coboare. parinte. plangand: . vei vedea. Spunea iara~i ucenicul ca. parinte. 1-a insemnat cu semnul Sfintei Cruci §i a zis: . 19. §i pe cine cauti? . Dumnezeu n-a voit sa-Ji fac tie rau celui ce mi-ai facut bine §i. insa. intrand in chilia cuviosului cand el nu era acolo. iata.

ca ne este de trebuinta . ca sa nu ma mfmdresc eli ~ed pe Tabor. Mai spunea parintele Nectarie ca intr-o vreme se ascunsese un balaur infrico~at in pe~terile de pe Muntele Tabor. grqesc inaintea lui Dumnezeu. a raspuns parintele.m. l-au aruncat afara din sat §i nimeni nu mai indraznea sa-l ridice de jos.Batra. Dar pe batran 1-a durut inima trei zile de suflarea cea veninata . Iar batrfmul i-a zis: . 22. parinte. cerandu-i darul rugaciunii minJii. a dispuns cuviosul . Dar indata ce 1-a turnat in vasul sau. cu privegheri ~i cu lacrimi ditre Dumnezeu ~i catre Preacurata Lui Maica. Atunci s-au linistit oamenii ~i.Ce sa ascuWim noi pe ghiaur!. s-au intors la Nazaret. vlblnd lfmga chilia Cuviosului Irinarh un copac drept ~i frumos. can-am venit sa-Ji fac vreun rau. pe cfmd il coborau de pe munte. cum ca stare}ul sau. arhimandritul Irinarh. taind copacul. s-a spart vasul rara veste ~i s-a varsat tot untdelemnul . si 1-a trimis la mine sa-mi dea o spaima buna . crestinii din Nazaret au venit la batranul pe Tabor si i-au zis: . i-au zis: . 20. Atunci parintele le-a zis: . Ci lasati-1 . dobandise darul preasfintei rugaciuni a lui Iisus . ~i sa ~ti!i ca nu va veJi bucura de copacul aces tal Deci. Iar Dumnezeu i-a ascultat cererea ~i . nici altuia vreun rau. au cazut cu el ~i pu!in de n-au murit. au zis ei . intra. dar nu faceti bine. Apoi. dar indata s-a risipit podul ~i pe toti i-a ranit.Taci. iar acesta mi-l lasaJi mie ca sa ~ed la umbra. ca este lfmga biserica noastra. maniindu-se. ca ma fac mincinos ~i calcator de pace. ~i cereau copacul. ~i s-a potolit fiara.nd Cuviosul Irinarh in pestera. Din intamplare. . taci. precum nici el nu mi-a racut mie. nu cumva.Taiati-1. Eu m-am ragaduit sa nu-i fac nici un rau.nule. Atunci au scos copacul acela. ca ~ i el este zidirea lui Dumnezeu.C U V I 0 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A S E C 0 L U L U I X I X 403 untdelemn ~i 1-a dus in casa lui. lasa-ne sa taiem copacul acesta. Apoi 1-au pus pod la casa. . Dadi va voi da voie sa-l ucideti. se nevoia mult cu post §i cu rugaciuni. a dat peste el. ca am venit sa-limpu§ca. ca eu am facut pace cu el. sa nu-i faceJi nici un rau.Spune-ne. In alta zi au venit pe munte niste tarani arabi din satul Nain sa taie lemne. 21. sa ucida pe careva dintre voi §i sa ma fac eu vinovat de aceasta . Atunci fiara a inceput a sufla si a fluiera amenintator.Ba nu. . Auzind de balaur. Deci. ascultand sfatul cuviosului. Marturisea ucenicul ~i acest lucru de taina.Toata padurea este a voastra. Pe cand statea Ia singuratate in padurile Nechitului. fiilor. unde ai vazut balaurul. nu te mania.

pe cimd sihastreau amandoi pe Muntele Tabor.404 PATERICUL ROMANESC i-a daruit rugacmnea care se Iuera in inima lui neincetat. ca sa nu cada in mandrie. Iisuse Hristoase. ~ezand eu intr-o noapte Ia rugaciune. s-a apropiat de duhovnicescul sau parinte ~i. 1-a intrebat: . din Muntii Neamtului.II vedeam de multe ori cu ochii plini de lacrimi.Cinstite parinte. Spunea ucenicul §i aceste cuvinte despre lucrarea parintelui Irinarh: . Caci pe cand ~edeam in pustie. dar nu rna ardea. dar am Jasat-o. vazand ca nu pot. a raspuns biitrilnul. 26. Spunea iara§i parintele Nectarie ca.Fiule. Insa din cuvfmtul lui §i din vederea mea am cunoscut ca el avea rugaciunea ~i o Iuera. A doua zi m-am dus la duhovnicul meu. cu adevarat am avut-o putina vreme. Numai duhovnicul lui. ~i m-am marturisit. 5 Cuviosul Iosif PustnicuL duhovnicul Manastirii Varatec (t 1828). Fiul lui Dumnezeu. ca sa ramim eu Ia indoiala ~i sa nu mai spun §i Ia alti oameni. rna rugam lui Dumnezeu ~i Preacuratei Maicii Lui ca sa-mi daruiasca §i mie ace! sfant dar. numai sa voiasca sa o ceariL 25. Parintele insa se pazea foarte mull sa nu ~tie nimeni. sa dorm numai un ceas in 24 de ceasuri. inca pe cilnd se nevoia in pustiul Nechit. Cuviosul Iosif Pustnicul de Ia Manastirea Varatec. 340. dar se stapimea ca sa nu curga din ochi §i sa nu-l in!eleaga oamenii. Atunci. indata inceta din buze. 23. iar daca simtea ca rna uit Ia el. de naprasna s-a luminal chilia unde §edeam ~i rn-a impresurat imprejur cu 0 vapaie de foe. A intrebat ucenicul mai tilrziu pe Cuviosul Iriuarh: .Cinstite parinte. nu i-o da iara§i? . Dar mi-a spus mie a§a acoperit. ~tia taina. di sfintia ta ai rugaciunea mintii. ~i am inceput in inima mea a striga tare: Doamne. miluie~te-ma pe mine. ~ezand in scaun. acei 12 ani. m-am ispitit ca sa urmez dupa porunca duhovnicului. Iar el mi-a dat canon sa nu dorm culcat pe pat. mi-a spus biitranul Gherasim. daca dobilnde~te cineva rugaciunea mintii §i apoi o lasa. Intorcandu-ma la chilia mea. parintele losif'. Alteori 11 vedeam mi~cfmdu-§i buzele. dar nu am putut. indraznind. pacatosul! lar eu m-am inspaimantat ~i m-am temut ca nu cumva sa fie in§elaciune draceasca. Cuviosul parinte Irinarh Roseti primise de Ia Dumnezeu §i darul inaintevederii. sihastrul de Ia Dalhauti. 24. ci. Iar Cuviosul Irinarh i-a zis: . iar mai pe urma ar dori-o §i ar cere-o de Ia Dumnezeu. vezi mai sus p. ca fugea de slava oamenilor. m-am lasat de rugaciune.Ba i-o da iara§i. care avea rugaciunea mintii §i a racut ~i cateva minuni. . Ia miezul noptii.

Incepand construqia bisericii pe Muntele Tabor. care.Fiule.. Ci El ne-a trimis §i pe mine § ::e tine. ca lnsu§i Hristos 1-. 'Tico§eze sa nu ne supere. 28. ca te iubeau §i te respectau cre§tinii.erminata. ca sa astupe guri1e paganilor §i sa. In toamna anu1ui 1859 :and zidaria era pe la jumatate. s-a apropiat ucenicul de el ~i 1-.u. 27.sfintit. . A mai prezis pentru un monah critean.. ierodiaconul Nectarie Banu1.. sa. sa zideasca sfanta Sa biserica §i manastire pe Tabo ~: sa le aduca la starea lor cea dintai. ca a§a a binevoit ca prin noi. .~i aratt :. El a spus cu trei ani mai inainte §i pentn 'Jurarea ce s-a facut in Mun}ii Liban §i in Damasc.:ereu in Nazaret §i s-a imp1init. ca se va fac' . Pe cand Cuviosu1 Irinarh era bo1nav. Toate aceste prevestiri ale Cuviosului Irinarh s-au implinit intocmai 1. minunile le-a facut Dumnezeu nu pentru mine. Dumnezeu. arhimandritu :.:.=nte cu trei ani ca mitropolitul Veniamin va 1asa scaunu1 ~i se va lini~ti la ~ . eu te sratuiesc sa nu la§i acest Sfant Munte.Cinstite parinte. eu nu am darul sfintiei tale. -Temea lor. simtindu-§i sfar~itul apropiat ~tepta cu bucurie slobozirea din legaturi1e trupului. iar arabii se infrico§au § 5e temeau sa-ti faca dl. .ermina biserica inceputa de el. =plinit.Fiu1e. ce sa fac eu? Nu vo ?'Jtea §edea singur fara de sfintia ta in pustia aceasta..:. ci sa ne lase in pace sa lucram in via Lui. el a prezis rna :.. anume Nifon. . s-au ispravit banii aduna}i §i piatra pentru zid -:-ot atunci a venit ordin de 1a autorita}i sa opreasca lucrarea.::.::mnezeiasca Sa putere. batranul.Dar ce socote§ti sa faci? i-a zis batranul. dupa cum s-a implinit. strainii §i saracii. ca eu sunt on :. Sa m :ocotqti ca am venit noi de voia noastra aici.. de asemenea.catos. p1angand: . Cu patru ani inainte a vazut biserica romaneasca de pe Tabo :. Astfel.:. . .--:narh Roseti n-a avut bucuria s-o vada terminata.::.::ril. s-. E1 a prezis pentru patriarhu1 Terusalimului . .-'?a marturia ucenicu1ui sau. 2Jebat. cava fi tacut arhimandrit §i stare} in locul sa1 -i ca ii va scrie viata.. pana va obtin' .::. iar cu doi ani lnainte de a se savar§i a prevestit ca ucenicul sau v :. ci pentru acest loc sfant a1 Sau.man de la Constantinopol. arl'itandu-§i din parte puterea §i lumina dumnezeirii Sale. ca il vor scoate calugarii din scaun ~i s-a implinit intocmai.2.::astire. la manastire . daca te vei duce din viata aceasta..:. vazand minuni1e pe care le facea Dumnezeu pri1 ~ :mJia ta.Socotesc sa rna due la Sfantul Munte sau in patria noastra.Cinstite parinte. Sfintia ta ai avut dar dt .

Timp de aproape douazeci de ani. arhimandritul Silvestru. viaJa duhovniceasca din Schiturile Pocrov.c. . Mitropolitul Veniamin Costachi. vaz3. parinteie Valerian s~a racut sihastru in padurile di:: imprejurimi. In acea vreme. Inca purta grija §i de ceilal:t:i siha~tri care se nevoiau in paduP. care slujeau lui Hristos ziua ~ noaptea. a primit schima monahala in 1810. 30. cinci ani de ucenicie. Iar tand sa-l ingroape. roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! IEROSCHIMONAHUL VALERIAN Manastirea Sihastria. cand Schitul Sihastria a fost ars ~i pustiit de turci in lupte!e cu eteri§tii greci. trecand Carpa}ii. s-a auzit vestea aceasta peste tot. In acea vreme traiau in partea locului zeci de pustnici ale~i. 29.::: seculare din preajma schitului. ~i-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu.N eamt (1790 . barbati ~i femei.. la 26 decembrie. Sihastria §i Sihla era renumita ii: Moldova. a venit mitropolitul Nazaretului cu preoti ~i mult popor din Galileea. Mai traind putine ceasuri. a plecat din casa parinteasca la varsta de cincisprezece ani.406 PATERICUL ROMANESC Dupa aceste scurte cuvinte. ieroschimonahul Valerian a pova:t:uit <='multa in:t:elepciune pe fiii sai duhovnice§ti. Dorind sa slujeasca lui Hristos. fiind calugarit de insu~i staretul Manastirii Neamt. revenind in schit. alergau pe Muntele Tabor sa s~irute moa§tele Cuviosului Irinarh §i sa ia ultima binecuvfmtare . din evlavie. Apoi. bucati mici din rasa bunului lor sfetnic.c:: ravna schimonahului Valerian pentru casa Domnului. staret ~i parinte. fii i sai duhovnice~ti de prin sate. unii rupeau. Atunci credincio~ii din Nazaret ~i Cana Galileii. Apoi. limba Cuviosului Irinarh a incetat sa mai graiasca. Dup2. dandu-le hrana ~i Insu~i Trupul ~i Sange:= Domnului . a ajutat la innoirea chiliilor. Spunea iara~i ca la prohodirea arhimandritului Irinarh.. Aceasta este via:t:a ~i acestea sunt cateva din faptele Cuviosului Arhimandrit Irinarh Roseti din Muntele Tabor. ~i atragea nu putini iubitori de lini§te din to ate paytile tarii. Apoi a fost ingropat in biserica ctitorita de el. a biseric~ ~i a vietit duhovnice~ti din Sihastria. 1-a hirotonit diacon f: preot §i 1-a numit egumen al Schitului Sihastria. Preacuvioase Parinte Irinarh. indata ce a raposat staretul. s-a stabilit Ia Schitul Sihastria in anul 1805. Spunea ierodiaconul Nectarie ca. 1860) Acest parinte era de loc din Transilvania. 1859. In anul 1821.

Celicul Mare. 175. In anul 1796 a intrat in ob§tea Manastirii Neamt. Deci. 1977. Roman Sorescu. egumenul Valerian se ingrijea ~i de buna chivernisire a schitului.gara~ului. 253. monahul Visarion a avut ascultarea de tipograf. schitul a trait o epoca de mare inflorire duhovniceasca.255 . Bucure~ti. un corp de chilii. ARHIMANDRITUL VIS ARION F AGARA~ANUL Ctitorul Manastirii Coco~ (1779-1862) 6 Arhimandritul Visarion era originar din Tara Hl. In anul 1837 a construit un paradis din lemn cu hramul Sfin}ii Parin}i Ioachim ~i Ana. 1914. de altfel. unde se formeaza duhovnice~te ~i este tuns in monahism. 184-202. Apoi. Timp de aproape 20 de ani. Cuviosul Visarion a fost indemnat de Dumnezeu sa se intoarca in tara cu ucenicii sai. In aceasta parte a Dobrogei a existat. Emigrari romiine$ti din Transilvania fn secolele XII-XX. Galati. Gherontie ~i Isaia. 6 De la Dunare la mare. Ajungand in varsta de aproape 70 ani. Sub conducerea sa. Aici s-au nevoit 7 ani de zile in via}a sihastreasdi. datand din secolele IV. Astfel.VI. ieroschimonahul Valerian a fost unul din cei mai ale~i egumeni ai Schitului Sihastria din cursul secolului XIX . Arhim. inainte de secolele IX-XII. Celicul Mic §i de sub dealul Coco§ului. Invrednicindu-se de darul preo}iei. Taita. Noviodunum (Isaccea) §i cetatea Vicina. Cuviosul Valerian ieroschimonahul a adormit cu pace §i a fost inmormantat langa biserica. marturii istorice. cea mai veche vatra isihasta din tara no astra. Miinlistirile dobrogene. In anul 1842 a construit o ci~mea cu apa de baut ~i a racut ~i alte imbunata}iri. iar in comuna Niculitel a existat unul din cele mai vechi centre manastire§ti din Tarile Romane . in anul 1826 ieromonahul Visarion s-a dus la Muntele Athos. p. Aici au fost martiriza}i pentru Hristos numero~i cre~tini daco-romani in secolele III ~i IV. s-au stabilit aici. Aici au fost vestitele cetati cre§tine Dinoge}ia. impreuna cu ucenicii sai. cu post ~i rugaciune ziua §i noaptea. scotand cu migala numeroase carti de cult §i de inva}atura cre~tineasca de sub teascurile marii lavre. auzind de locurile pustnice~ti din nordul Dobrogei ~i de sala§ele siha§trilor de la Niculitel.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 407 Pe langa via}a duhovniceasdi. dorind sa intemeieze in Athos un schit pentru monahii romani ~i neavand posibilita}i. p. sporind mult in lucrarea faptelor bune §i rabdand nu putine ispite de la diavoli. iar alat\}ri. Stefan Mete~.

a zis unui parinte aceasta proorocie: Jn vremea de apoi Manastirea Neam1 se va pustii. in smerenie §i in 7 Via(a pustnicu!ui Gherasim a fost istorisita de Arhimandritul Cleopa Ilie. caci avea mulHi putere in cuvant §i ducea o viata aleasa. preo}i de mir §i credincio§i din satele dobrogene.Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". aproape de comuna Niculitel. umbla rara indiltaminte. a inceput a se preface ca este nebun. . mai mult de 20 de ani. Vazand viata lui. invatfmd. in vara anului 1862. in lipsa. care a fost sute de ani cea mai inaltli ~coala romaneasca de formare ~i traire duhovniceasca. Cuviosul Visarion arhimandritul s-a mutat la cere§tile Hica§uri. Acolo a petrecut monahul Gherasim singur. din Moldova ~i din Transilvania . lasand in urma sa un sobor numeros de clilugari §i sute de fii duhovnice§ti. vorbea rara randuiala. Dupa ce s-a ostenit multi ani in ascultarile cele mai de jos ale manastirii. inainte de sfar§itul sau. Se imbraca diu. mai sus de Schitul Vovidenia.408 PATERICUL ROMANESC Calauzit de mana lui Dumnezeu. PUST NI CUL GHERASIM CEL NEBUN PENTRU HRISTOS 7 Manastirea Neamt (secol ul XIX) Acest cuvios parinte a trait in ob§tea Manastirii Neamt in a doua jumatate a secolului trecut. pana §i din Ardeal. El venea din marea lavra a Neamtului . Credincio§ii din partea locului il socoteau sfant inca din via}a. Si toate acestea le racea pentru a-§i ascunde petrecerea sa cea de taina . Tori fl socoteau parintele lor duhovnicesc. Cuviosul Visarion s-a stabilit cu ucenicii Sal tocmai in aceste locuri. siha§tri. El a fost egumen §i parinte duhovnicesc al acestui sfant laca§ timp de 30 de ani. era pentru romanii dobrogeni un adevarat liman duhovnicesc. Insa§i Manastirea CoCO§. ieromonahul Visarion a intemeiat Manastirea Coco~. cu randuiala de viata atonita. cu hramul . adunfmd in jurul sau numero~i calugari din partea locului. sratuind §i povaruind pe calea mantuirii numero~i calugari. caci vestea marelui starer atragea pelerini din toate partile. Dupa o nevointa ca aceasta. il pre}uiau §i urmau sfatul lui. Agapia se va scufunda ~i Varatecul va arde". caci vindeca pe cei bolnavi cu rugaciunea §i dobandea multe suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. in anul 1833. pentru dragostea lui Hristos. pentru a reinnoi via}a manastireasdi ramasa in paragina din cauza ocupatiei straine. staretul manastirii i-a randuit sa locuiasca intr-o chilie parasita din marginea padurii.

parin{ilor ~i fra!ilor.Ierta{i-ma. nici in ziua urmatoare. La fel. Apoi. intrand pe fereastra inauntru. au observat ca avea o hartie in mana sa. pe mine pacatosul pentru toate smintelile pe care vi le-arn facut ~i nu incetali a va ruga pentru mine ca n-am putut ~i lui Hristos sa plac. care se preracea ca este nebun.CUVIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 409 ascunsa nevoinla duhovniceasca. in rugaciune ~i lini~te. pentru a fi deraimat de oameni ~i a slavi mai mult pe Dumnezeu. Calugiirii il ciiutau pentru spovedanie. caci u~a era incuiata. Mancarea o primea de Ia ob~te. Intr-o zi a observat egumenul ca parintele Gherasim de Ia Vovidenia n-a venit sa-~i ia de mancare. iar noaptea se ducea in pacture ~i acolo se ruga cu lacrimi ~i rugaciuni fierbinli catre Dumnezeu. Ziua citea Ia Psaltire in chilie. Atunci s-au dus doi calugari Ia el ~i. Toata saptamfma o petrecea parintele Pahomie in post. fiind petrecut de tot soborul. CUVIOSUL PAHOMIE PUSTNICUL Schitul Pocrov-Neamt (secolul XIX) ISTORIE FOARTE DE FOLOS Cuviosul Pahomie ieroschimonahul a fost un sihastru renumit. stare{ul manastirii a zis: . dupa obiceiul locului. ~i era vestit cuviosul prin sate ~i manastiri pentru nevoinla lui duhovniceasca. Zilnic venea cu o cofa de lemn Ia trapeza. unde sihastre§te pima Ia sfar~itul vielii.rtie erau scrise cu creionul aceste cuvinte: . Auzind toate acestea. Pe ha. ca ne-ai descoperit taina vielii parintelui Gherasim!" Atunci au inreles cu tolii ca pustnicul Gherasim s-a preracut bolnav de minte. cautand sa-l ridice de jos. Doamne. iar Duminica venea in Schitul Pocrov pentru Sfanta Liturghie. Dupa ce mai intai se ostene~te in Manastirea Neaml §i se invrednice~te de darul preoriei. Deci. apoi se retrage in Muntele Chiriacu din apropiere. iar mirenii pentru vindecarea bolilor. apoi iar i~i continua nevoinla sa. In zorii zilei se intorcea Ia chilie ~i dormea pu!in. Gherasim pacatosul". care s-a nevoit in pacturile Pocrovului. au gasit pe pustnicul Gherasim. a fost ingropat cu cinste in cimitirul mfmastirii. ~i pe oameni sa nu-i smintesc. i~i lua hrana pe o zi ~i se intorcea. . in a doua jumatate a secolului XIX. caci se invrednicise sa primeasca de Ia Dumnezeu darul in!elepciunii §i a! izgonirii duhurilor necurate din oameni. adormit in mijlocul chiliei.Slava Tie.

iqi ~i te indeparteaza de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul eel rau raspunse prin gura bolnavului: . s-a spovedit. s-a savar§it cu pace ~i a fost ingropat langa biserica Schitului Pocrov. pana cand le-a omorat. ~i era mare durere in casa aceea.Sa-l ducem la pustnicul Pahomie de la Pocrov §i se va vindeca! La schit. rugaciuni de izgonire a duhurilor necurate. iara~i s-a rugat cuviosul.Du-te inapoi la acelea care te-au trimis! Din clipa aceea. a zis: . Apoi a chemat pe Cuviosul Pahomie din padure sa-i citeasca molitfele Sfantului Vasile eel Mare. venind batranul in schit. ca nu sunt eu de vina! Varvara ~i Casandra m-au trimis aici! Deci. a zis: . fugi. iar el ii citea in fiecare miez de noapte. rugandu-se .Nu rna frige.Nu rna frige. a hotarat sa posteasdi trei zile toti pentru bolnav. iar femeia §i copiii plangeau.410 PATERICUL ROMANESC Spre sfar§itul secolului trecut s-a petrecut la Schitul Pocrov un lucru ca acesta: Un om ca de 40 de ani din satul Pipirig s-a imbolnavit cumplit de duh necurat. departeaza-te. s-a imparta§it. apropiindu-se Cuviosul Pahomie de eel bolnav. lovea ~i fugea ca un ie§it din minti. duhul eel rau a fugit . cu Dumnezeu Savaot §i cu toata oastea ingerilor Lui. infrico~at . ca numai unul mai este ca tine! Apoi s-a inters batranul la pustie §i in noaptea urmatoare iara§i a coborat la bolnav ~i. Dupa mai multe zile. de la robul lui Dumnezeu acesta! Iar duhul rau a strigat cu glas tare: . caine. ne§tiind ce sa faca. Petrecand Cuviosul Pahomie in Muntele Chiriacu pana la adfmci batrfmeti §i bineplacand lui Dumnezeu. di numai unul mai este ca tine! in a treia noapte.Teme-te. rugandu-se. a cazut in genunchi ~i. satenii le-au gasit moarte in Muntele Halauca §i le-au ingropat acolo. Deci. diavol necurat. egumenul a inchis pe bolnav intr-o chilie. caine. pleaca. Atunci oamenii din sat au pus bolnavul in diruta ~i au zis: . a raspuns: . Dar in ceasul cand bolnavul s-a vindecat. In prima noapte. iar diavolul. duhul rau a intrat in cele doua vrajitoare din Pipirig §i atat le-a alungat prin paduri. cu lacrimi in ochi. i s-a racut Sfantul Maslu.Te leg pe tine. s-a intarit cu putina mancare §i s-a intors sanatos acasa. iar bolnavul a cazut jos ca un mort! Apoi §i-a venit in simJire. caine. duh necurat. silit de rugaciunile lui. intelegfmd batranul ca femeile acelea erau vrajitoare. Bolnavul racnea. a zis: .Nu rna frige .

Isroriile Sfintelor Monastiri Cernica . Viata Sfi'mtul Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a nascut Ia 7 octombrie. 1815. Idem. 1818. iar Ia 20 septembrie. a fost tuns in schima monahala cu numele de Calinic. 1868. se retrage din scaun la manastirea de metanie.nd carte in Bucure~ti. Viafa Ji nevoinfele D. a fost hirotonit ierodiacon. a primit de mic o educa1ie religioasa aleasa. apoi. pe care o pastore~te timp de 17 ani. A.D. Nectarie. intrand in viala monahala. 1820.R. Cel mai mare dintre copiii lor a fost in tinere1e preot de mir. La 14 septembrie. 1813. se muta la cere§tile laca§uri. La 24 mai. nr. primind marele ~i ingerescul chip. a fost hirotonit ieromonah. in . 1893. 12/1898. ~i mama Sfantului Calinic. 1808. 1870. s-a calugarit cu numele de Acachie.O. ieroschimonahul Pimen. fericita Floarea. in aproape de biserica Sfantul Visarion. Monahul Casian Cernicanul. In vara anului 1812 a calatorit in Moldova dupa ajutoare. Arhim..". ed. Cuviosul Calinic este ales starel in Manastirea Cernica. iar in anul 1817 a calatorit Ia Sfilntul Munte. 1808. formand o aleasa ob~te monahala. Viata $ijaptele Sjfmtului Ierarh Calinic.B. 1867. Bucuresti. arhimandritul Timotei. Pentru sfinlenia vielii lui ~i huna chivernisire a mi'mastirii. aIl-a 8 . este hirotesit arhimandrit ~i conduce Mi'mastirea Cernica timp de 32 de ani. Tot atunci prime~te ~i ascultarea de eclesiarh a! Manastirii Cernica. dupa ce ~i-a crescut copiii. La 12 noiembrie. Din Sfantul Botez a primit numele de Constantin. 1870. la 9 aprilie. 1787. Calinic. a fost hirotesit duhovnic de insu~i mitropolitul Tlirii Romane~ti. Istoria Mdniistirii Cemica. iar la 11 aprilie. Parinlii sai se numeau Antonie ~i Floarea ~i erau foarte evlavio~i. 1850. Nu avea atunci deci\t 31 de ani. Tanarul Constantin. In anul 1807 a intrat in nevoinla calugareasca Ia Manastirea Cernica. Ia ~colile care func(ionau in acea vreme pe lang a biserici. eel mai mic dintre copii.C U V 10 ~ I D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 411 SF ANTUL IERARH CALINIC DE LA CERNICA (1787-1868) 8 a. 1995. impreuna cu duhovnicul san. Baldovin. cu numele de schimonahia Filoteia. sub ascultarea cuviosului starel. s-a retras in Miinastirea Pasarea. inval3. Buc. La 3 decembrie. La 14 decemhrie. este ales episcop pentru Eparhia RamniculuiNoului Severin. De asemenea.si Ciildiirusani. La 13 februarie. Bucure~ti.

iar pe siiraci mereu ii miluia. far a numai paine cu apii dupa apusul soarelui. De vedea pe cineva scarbit. 3. i§i implinea regulat canonul §i pravila cu multa osardie §i se lupta impotriva somnului.Daca vrei sa te iubeasca toJi. 1955. Dormea numai trei ceasuri pe noapte. Dupa primirea darului preoriei. inca pe cfmd era calugar tanar in Manastirea Cernica. Fapte ~i cuvinte de inviitiiturii 1. siiviir§ind cele sfinte in toata via!a sa cu lacrimi §i cu multii evlavie. 7. 26). Sfiintul Calinic a inceput §i mai mull a se nevoi §i a sluji cu osardie tuturor. Cuviosul Calinic. pe cat se inalra cu cinstea §i cu darul de ciitre tori. cii. ci pe un scaunel intr-un col} a! chiliei. impreuna cu el se intrista. Fiind insii foarte asculliitor §i liisfmdu-se in voia lui Dumnezeu. insa nu intins pe pat. in anul 1813. ca in toata saptamfma sa nu manimce bucate fierte Ia foe. socotindu-se pe sine cu totul nevrednic. aproape toJi parinJii §i frarii din ob§te se miirturiseau !a sfinria sa. ciici dobilndise de Ia Dumnezeu darul lacrimilor la sfanta rugiiciune. postea foarte mult. a primit Taina Sfintei Preo!ii. Cuviosul Calinic §i-a pus aceasta aspra randuiala. Sfilntul Calinic era atilt de smerit. sa vii fie vouii sluga (Matei 20. cu atilt mai mull se smerea ciitre tori. dupii miirturia biitrfmului Hariton. 5. iar praznuirea lui se face Ia 11 aprilie. iar sambata §i Duminica sa mearga Ia trapeza \mpreuna cu parinrii §i sa se mimgaie cu \nfriinare. Marturisesc parintii care 1-au cunoscut pe Sfantul Calinic cii fata ii era mereu palidii de multa postire §i ochii adiincili in orbite din pricina multei privegheri §i a atator lacrimi. Dupa plecarea Ia Sfilntul Munte a duhovnicescului sau parinte. dupii cuvantul Domnului. dupii cuvimtul ce zice: . 2. stare!ul Timotei staruia mereu sa faca preot pe smeritul ierodiacon Calinic. ieroschimonahul Pimen. pentru cii toli se . 4. b.412 PATERJCUL ROMANESC J Canonizarea Sfantului Ierarh Calinic de Ia Cernica s-a racut Ia 21 octombrie. Ca era plin de dumnezeiasca dragoste catre toJi. Ajungand Cuviosul Calinic duhovnic a! Maniistirii Cernica. iube§te §i tu pe tori". 6. Care zice: Care dintre voi va vrea sa fie mai mare. pe cei bolnavi ii cerceta §i dupa ale sale puteri ii mimgaia. El \nsii se lepada de un dar mare ca acesta. murind de boala ciumei mulri preori calugiiri din Miinastirea Cernica. 1 Pentru aceasta to!i il iubeau ca pe un adeviirat lata §i parinte duhovnicesc. iar ziua Iuera impreuna cu parinrii Ia ascullarile cele mai grele ale manastirii.

Adica sa se imparta§easca zilnic din masa cea de ob§te la trapez~.Jrecum §i pravila cea randuita fiecarui calugar la chilie. Cuviosul Calinic :avar§ea in timp de 24 de ore doua mii de inchinaciuni §i 300 de metanii mari . Cuviosuf Cafinic fmpreuna cu fgnatie duhovnicul ~i cu un alt calugar s-au sratuit sa posteasca desavar§it tot Postul ~are. incat nic ucenicii lui nu-l auzeau ce face. 10. 8. Pentru aceasta. tara numai un ulcior cu apa. 11. starerul Dorotei era foarte mahnit. fn primavara anufui HH7. prin care se racuse casa a Duhului Stant §i vas al alegerii. 9. cand. cuviosul a ramas cu o permanenta durere de cap . asemenea Mantuitorului §i sfintilor de demult. Aceia§i duhovnici ai Manastirii Cernica adevereau ca Sfantul Calinic. incat n-a mai §tiut nirnic de sine pana in Duminica Tomei. Deci. din !ipsa dreptei socoteli . se odihnea §i cand era 1< :-ugaciune. iar pe eel care 11 nedrepHiJea indata il rniluia §i il ajuta cu tot ce putea Insa la dansul in chilie altceva nu se gasea. parintele Calinic manca zilnic cu fratii la masa. s-a imbolnavit §i cu greu s-a vindecat. apoi. facand ascultare . ca veneau la spovedanie nu numai monahii. pe care a sim!it-o pana la ob§tescul sau sfar§it. . slabind foarte tare. insa . Cuviosul Calinic §i-a venit din nou in simtire. fara sa mai aiba nimic de :nancare la chilie sau sa guste ceva fara binecuvantare. Dar. au inceput aceasta aspra §i mai presus de putere nevointa. cu darul lui Dumnezeu. Calugarul :1-a putut sa posteasca deloc. graia d1 ?ine. ci § :7\ulta lume din afara §i chiar mitropolitul. primise darul nefncetatei rugaciuni a lui Iisus. spre bucuria staretului §i a tot soborul. Ieroschimonahul Ignatie a postit cateva saptamani. inca din anii tinerejii. cuviosul era atat de Iini§tit. adica. pana la Sfintele Pa§ti . Dorotei. parintele Dorotei i-a randuit sa tina toata viata calea cea imparateasca. luand binecuvantare de la staretul manastirii. Deci. :ucereau de nevointa lui §i i§i raceau adapostire §i mangaiere supararilor lor =:ra atat de iscusit duhovnic. Dar. voind sa implineasca cele 40 de zile de post. ori de cate ori era ocarat de cineva. crezand ca nu va mai scapa cu viara. satana le-a tacut Ia to!i o grea ispita. lar Cuviosul Calinic a postit desavar§it pana in joia Canonului Mare9 .C U VI 0 ~I DIN A D 0 U A 1 U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 41. Fericitul parinte Calinic. . Din ceasul acela. cand a mancat o jumatate de prescura. din postirea cea de 40 de zile. Cu toate acestea. 9 Adica pana In joia din saptamana a cincea a Postului Mare. IZ. s-a imbolnavit de o cumpliHi ameteala de cap §i slabire a firii. Dupa marturia mai multor duhovnici din vremea sa. Spuneau parintii ca in chilia sa.

marturisea ca in toata via1a sa cuviosul nu dormea intins pe pat. gata oricand de lupta. incat oricine socotea ca are in fata sa un inger. Era ca o adevarata santinela. Uneori zicea catre ucenici: . il cinsteau §i il aveau ca pe un adevarat sfant. 19. 15. In locul multei vorbiri. in sfanta ascultare. nici legume fierte la foe.moartea sufletului". fie prin trup. Astfel. manca cate 0 felie de pepene §i fructe crude. veghind neincetat asupra nevazutilor vrajma~i care incercau sa-l ispiteasca. De aceea toti il iubeau. Sfantul Calinic socotea ca ascultarea este cea mai mare virtute pentru monahi §i temelia vietii calugare§ti. ci §i cu alese sfaturi duhovnice§ti. Acela~i ucenic prea iubit al Sfantului Calinic spunea ca dascalul sau era atat de blfmd §i smerit cu inima. Ucenicul sau. a intemeiat-o insu~i Domnul nostru Iisus Hristos. Sfantul Calinic n-a mancat paine deloc. cat §i episcopii §i dregatorii tarii. Numai seara. viata de ob~te . ca sa-~i potoleasdi slabiciunea firii ~i sa nu calce porunca stareJului. nu numai cu viata sa. iar nu un om pamantesc. pentru ca era inaintevazator §i indata descoperea adevarul §i cele ce urmau sa se intample in viitor . Spuneau parintii ~i aceasta. 17. sa indrepteze pe calugarii lene§i ~i tulburatori din manastire. prin pilda vietii Sale pamante§ti". ca marele staret nu ingactuia deloc clevetirea in viata calugareasca. atat calugarii ~i mirenii. Dupa ce a fost randuit stareJ. Caci o socotea . 16. ~i pe multi ii indrepta pe calea cea buna. 14.414 PATERICUL ROMANESC 13. ca sa nu vaHime ~i pe altii. cuviosul se silea. invaJa pe fiii slh duhovnice~ti ca . 18. arhimandritul Anastasie Baldovin.lucrul eel mai greu §i anevoios este me§te§ugul calauzirii sufletelor pe calea mantuirii". fie prin gfmduri. dupa porunca apostolului . In vara aceluia~i an. Aceia§i parinti spuneau de Cuviosul Calinic ca i§i implinea chemarea de staret cu mare ravna §i frica de Dumnezeu. dupa apusul soarelui. El este calea spre desavar~ire a tuturor sufletelor credincioase diL jurul sau. 20. imbracat ~i incins cu o curea lata de piele. Acela~i ucenic zicea ca nimeni nu putea sa ascunda ceva sau sa spuna vreo minciuna inaintea Sfantului Calinic. el sratuia pe ucenici sa practice neincetat tacerea ~i rugaciunea lui Iisus .Staretul este inima tuturor inimilor care il cauta ~i ii cer sfat §i mangaiere. 21. §tiind ca . timp de 40 de zile. -~ . iar pe cei razvratiti ~i neascultatori ii scotea afara din ob§te. ci atipea cateva ceasuri pe un scaun.

pit o calugarita din Manastirea Pasarea . Ca pe toti ii imbarbata. a ra. calugarii ~i mirenii erau amenintati de cumplita foamete..:n calugar tanar. pentru a inlatura orice pricina de sminteaHi din . :. care i§i avea tabara in satul ? antelimon. ~i cu mama. Iar a doua zi a trimis un calugar cu jalba la maim. 23. in timpul rascoalei din anul 1821 .arele turcilor din tabara alaturata. au inconjurat manastirea cu tunuri §i stateau gata s-o distruga. au intrat pe poarta manastirii cinci care trase de cate doi boi. Dar . Se hranea numai cu verdeturi. In primavara aceluia§i an. care aveau solzi mai mari..Am venit ~i cu tata. un alt pa§a. ca nu rna necajeam .:a~ " Apoi tot el raspundea: . cazfmd Sfantul Calinic la rugaciune cu multe lacrimi in fata icoanei Maicii Domnului §i a Sfantului Nicolae ~i cerandu-le grabnic ajutor. curatind de solzi o caracuda mica. iar pe calugari i-a mutat in insula Siantului Gheorghe. cu multa infranare..-:'mastire. dar i-au luat parin}ii duhovnici cei din comitet ~i parintele -= Aceste cuvinte au ajuns la urechile Cuviosului staret Calinic . zicea: . §i cu mo~ul. trimise de pa~a . _:i::ld putin pe ganduri. Deci. Cum s-a ridicat marele stare} de la ~ gaciune. Atunci Sfantul Calinic a adunat tot poporul §i pe . drept ostatica. mai-marele turcilor din tabara apropiata. Terminandu-se hrana in Manastirea Cernica. 26. ~i astfel.::f-1-tu. pline cu pesmeti de paine. pe stdimo§u-tu. pana 2 sfar~itul vietii sale nu a mai mancat niciodata pe~te. Cuviosul obi~nuia adesea sa pescuiasca la lacul din jurul mfmastirii . Bunul stare} i-a gazduit pe to}i 1n insula S~antului Nicolae.C U VI 0 SI DIN A D 0 U A J U MAT ATE A SEC 0 LULU I X I X 415 22.:.d-o cu cutitul.:. auzind turcii de multimea mirenilor adapostili in insula Cernic1H §i socotind ca ar fi dintre rasculati. multi locuitori din Bucure§ti s-au ::. cu rugaciunile Sfantului Calinic. :u lacrimile poporului ~i cu mijlocirea Sfantului Nicolae.. na! De ce n-ai adus pe tata-tu. Atunci el. prin chiliile calugarilor. pe . ~u stramo§ul. pe mama-ta . a zis: .. s-au lini~tit turcii §i s-au izbavit cu totii de la moarte. le-a tinut cuvant de imbarblltare ~i au facut impreuna ?riveghere de toata noaptea. In acele zile de grea incercare pentru tara. pazind cu sfintenie ~g aduinta data lui Dumnezeu. multa ::tangaiere au aflat locuitorii capitalei de la Sfantul Calinic. a inceput a carti ~i. ii odihnea ~i ii hranea in mod gratuit din alimentele manastirii.illugari in biserica. -::J.De azi inainte nu voi mai pune pe~te in gura mea! ~i intr-adevar. indata a fost ascultat. ~i acelea o data :=e zi . 25. Tot in anul 1821.>e}tele pe care il prindea il dadea la ob§te pentru hrana parintilor. 24. Intr-o :.Na. iar pe cei aflati in ambele :nsule sa-i ucida cu sabia.i:!apostit la M~mastirea Cernica.

cunoscuta pfrti. nerabdand sa fie mireasa lui Hristos in mainile paganilor. Astfel. cerand ajutorul lui Dumnezeu. pentru ca nc mai incapeau calugarii intr-o singura biserica.Scoala-te ~i sa zide~ti iL ostrovul eel mic o biserica in numele Sfantului Mucenic Gheorghe. pe cand pa~a lua cafeaua. pa~a ·a hotarat sa porneasca noaptea cu armele asup:-: manastirii.Sfantulu' Nicolae. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ~i fericitul staret Gheorghe.Noi ili vom trimite tot ce-li v2 trebui". turcul a scapat cu viata. eli:: care. In anul 1832 a inceput noua biserica. A mai zidit din anul 1846 biserica Manastirii Pasarea ~i alte cateva biserici parohiale. Snagov. ~i un bun iconom al Manastiri: Cernica ~i al celorlalte Manastiri . 28. Pe langa innoirea vietii duhovnice~ti in ob~tea sa. Ciorogarla ~i Poi~na Marului . ca s-o prade ~i sa ucida pe stare!. de asemenea.o teleguta cu un bou ce se conducea de un calugar pe ulitele Bucure~tilor.Sa nu ai nici o indoiala in inima ta" ._ .416 PATERICUL ROMANESC Sfantul Calinic. o sluga a sa a incercat sa-l omoare cu arma. apoi se intorcea la manastire ~i impartea acea paine pe la calugari Iar pentru imbracamintea dilugarilor se trimitea de la domnie ~i de laalti bun: cre~tini" . apoi. s-a flicut la intrare o fantana. ca apoi ~ navaleasdi asupra manastirii. Deci. Mai inainte insa de inceperea bisericii. Caldaru~ani. Cernicai s-a ingrijit ~i de cele necesare vietii pamante~ti .. dupa porunca cuviosului. D~ glontele oprindu-se in punga cu galbeni. r Atunci Sfantul Calinic. marele staret a. primejdie. a terminat de pictat biserica din insula .". a doua zi pa~a a trimis acei galbeni Ia Manastirea Cernica. aceste cuvinte: . Si iara~i prin minune a fost izba~-:­ de.care erau sub administratia sa. dupa exemph. Iar staretul Gheorghe i-a zis: .:. Cernica avea doar . Aceasta vedenie aratandu-se deodata ~i Cuviosului Pimen duhovnicul. auzind de razbunarea turcului. iar dupa patru an: a fost zidita din nou. _ facut jalba la stapanire ~i a izbavit c~Hugarita din mainile turcului. 27.. Sfantul Calinic a fost. Cand a intrat stare}. iar cu banii donati de arhiereul Ioanichie Stratonichias din Bucure~u a zidit o biserica mare cu cetate in insula Sfantului Gheorghe. .= toata noaptea. chiar in noaptea aceea. Marele Mucenic i-a adaugat. Sfantul Nicolae a zis Cuviosului Calinic: .Pasarea. 1-a incredintat pe Sfantul Calinic sa inceapa lucrul.. astazi cu numele de . ~i oricine voia din popor arunca cate o paine in acec. Caci. a~a cum se vede pana astazi. inainta~ilor sai. a flicut priveghere ::. Cutremurat C= aceasta minune. telegu}a. In anul 1838 s-a daramat de un puternic cutremur. Dec suparandu-se cumplit.:.Hmtana turcului". i s-au aratat noaptea in vis Sfantu: Ierarh Nicolae.

a plantat vii ~i :Uuri . Apoi. . Pentru bl<1ndetea §i sfin}enia vie}ii sale atat de multi calugari s-au srrans in jurul Sfantului Cahnic. a pus sa se citeasdi 1n biserica paraclisul Sfantului Nicolae .:. in anul 1850. Pe cand era starer. Iar el a raspuns : . Scoala-te ~~ fi i sanatos. Atunci. Acolo cre§tea manastirea cirezi -=. dupa Vecernie.C U VIO~I DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIX 417 Or. b umbra noptii. Nicolae. i-a dat otrava. zicand: .·ite §i turme de·oi pentru hrana §i imbracamintea calugaril or din lavra.Valcea. a cultivat pamantul cu tot felul de cereale.. Fiind chemat §i propus de cateva ori sa fie Mitropolit al Tarii ~omane§ti. dupa ce au descarcat povara.. Sfantul Ierarh Nicolae.Valcea. binecuvantand raina. Drept recuno§tin}a. Astfel. indemnat de zavistnici. mangaietorule al saracilor ~i cald-folositorule al cetor ce te roaga cu credin}a.ameni §i vite. un glas de taina i-a raspuns: . nu credeam §i nu doream sa mor otdivit". nu a primit. 31. au cantat acatistul Sfantului Nicolae. Dar un om -::-ajma§ din preajma sa. a lasat in ~Ifmastirea Cernica peste 350 de calugari cu viata aleasa. trimi~i cu aceasta milostenie de stapanul lor . cuviosul s-a sculat sanatos din pat §i s-a dus la Utrenie. a venit imediat in ajutorul Manastirii Cernica. Dumnezeul mfmtuirii mele . Pe cand marele s:areJ zlkea pe patul de moarte. ca nu avem alt ajutor dupa Maica Domnului.Nu vei muri de otrava. 29. a :l. Erau doi oameni necunoscuti. zicand: . Apoi. ascultand rugaciunea placutului sau. indata au plecat. intrand in chilie.:ut un mare metoc in satul Bue§ti-Ilfov. Apoi. afara de tine . ".Doamne. precum ai mantuit pe cei cc erau sa se inece in mare . s-a rugat lui Dumnezeu. venerabilul stare} in pu}ina vreme a reracut iconomia manastirii. incat nu mai incapeau in amandoua insulele. care. a venit pitarul manastirii la Cuviosul Calinic §i 1-a in§tiintat ca s-a ispravit raina. ca era miezul noptii . a pus sa se faca paine in noaptea aceea pentru mangaierea parin!ilor §i fratilor. 30. cand a plecat ca episcop la Ramnicu. In ceasul acela a sosit la arhondaricul mfmastirii un car cu boi incarcat cu faina. dupa Pavecernita. a dizut la rugaciune inaintea icoanei protectorului sau. unde vei indrepta Biserica §i clerul care este in scazamant". incat se mirau toti de priceperea lui. din marea lui smerenie.Sa avem nadejde la Maica Domnului ~i la Sffmtul Ierarh Nicolae §i nimic nu neva lipsi. marele stare} a adunat soborul in biserica §i. Sfi'mtul Calinic. a ridicat case §i adaposturi pentru .Sfinte arhiereule al lui Hristos. In ceasul acela. vino ~i acum §i ajuta smeritei turmei tale §i ne scapa de foamete. ca nu dupa mult timp vei fi episcop !a Rarnnicu.

l -am dat numai cincizeci §i am primit cinci sute. cum are sa se defaime chipul monahicesc prin petrecerea impreuna cu mirenii! ~i tare oftand.§i s-a supus Ia voia ob§te§tii Adunari . parinte Calinic. " . In anul 1829. Dumnezeule. Deci. In alta zi. a zis in sine: . in dimineata unei zile de praznic. Ca zice §i Mantuitorul: Ci cuvtmtul vostru sa fie: Ceea ce este da. indata dupa a§ezarea sa in scaunul episcopiei de la Ramnicu-Valcea. cu multa mahnire a primit alegerea de episcop.418 PATERICUL ROMANESC 32. 36. Spunea ucenicul sau. ca. ~i ceea ce este nu. a §i inceput a da porunci la protopopi. luna iulie . ca unde s-ar afla vreun om necununat sa-l cunune §i sa-l cerceteze pentru ce nu se cununa §i .Ah. Deci. Spunea Sfantul Calinic in ceasul despaflirii de fiii sai duhovnice§ti: . statea Cuviosul Calinic in chilia sa din insula mare. ca nu ii am acum". Aceia§i ucenici marturiseau ca Sfantul Calinic . Alta data iara§i le spunea: . pe cand vorbea cu parintele Pimen.ascultatorii din arhondarie". iar pe bietii calugari. Apoi a plecat. 35.Ce cugetai. Barbu Dimitrie ~tirbei . 33. cand ai dat milostenie acelui om? Iar blandul stareJ i-a raspuns: . Dupa un ceas a venit un tanar §i a spus stareJului: . a venit la Sfantul Calinic un om cerandu-i milostenie.Calugarul.ca faptele ii erau intocmai dupa graiul gurii §i nu putea nimeni sa-i gaseasca nici un cusur. dar n-am avut. a vazut multime de musafiri care atunci venisera. oriunde va merge §i oricat bine va gasi. . la 14 septembrie. Ca. fiindca n-a putut strica hatarul iubitului sau fiu duhovnicesc. fiindca inima lui nu este in pace.Parinte. lar el i-a dat 50 de lei. Anastasie. . aproape de arhondaric . ca acolo este Insu§i Domnul nostru lisus Hristos de fata in Sfintele Taine. . cum alergau in toate partile ca sa slujeasca musafirilor. trebuie sa avem mare grija cand intram in Sfanta Biserica sau in Sfantul Altar. tot nu este ca unde §i-a pus metania . dupa cum invata.§ade cu posadnica". 1850. 34. 37) .domnul Tarii Romane§ti . tatal meu a murit §i a lasat sa aduc Ia manastire o mie de lei. 38. cautand la dan§ii cu durere de inima. duhovnicul sau. nu (Matei 5. 37. a inceput sa citeasca icoasele Sfantului l erarh N icolae. privind pe fereastra . Atunci batranul duhovnic a intrebat pe cuviosul: . lata aici cinci sute §i restul il voi aduce mai pe urma.Iubitii mei fra1i §i fii. da. Spuneau ucenicii Sfantului Calinic .A§ fi vrut sa-i dau o suta de lei. . a§a §i Iuera.

Dumnezeu §i al marelui ierarh. _::e anii 1854-1856. i-a ascultat. dar trupul sau tot intreg 1-au scos din groapa. blandul episcop a redeschis §i vestita tipografie a Episcopiei din -. :nilostivindu-se de ei. Cu ajutorul . multi sunt din calugari §i mireni numai cu numele cre§tini. la . in care a tiparit tot felul de carti de slujba §i de zidire sufleteasca. Iar daca . care fusesera distruse de incendiul din 1847. iar dupa ce fericitul va termina liturghia arhiereasca.:nii ca ace§tia nu ai voie sa le arati ceea ce ai vazut la mine. Deci. Si iata.. intreg §i nevatamat. .Nu este acum timpul pentru .:. 40. 41. Iar la cei pe care :1 vei cunoa§te ca sunt cre§tini buni §i erect in darul §i puterea lui Dumnezeu. De aceea indrazneam de multe ori §i il intrebam cate ceva :~spre tainele dumnezeie§ti §i el imi descoperea ceea ce cuno§tea ca-mi este de -=0!os §i cat putea sa incapa in mintea mea cea slaba §i intunecata. protectorul sau. Acela§i ucenic spunea: . imi zicea: . :ar cu viata §i cu faptele sunt departe de adevarul cre§tinatatii. dar trupul lui n-a putrezit :n pamant.::. ai voie de la mine sa Je arati §i sa le scrii. sa-i citeasca rugaciunile de dezlegarea pacatelor la mormant.avie catre Sfantul Ierarh Nicolae. 42. i-au facut parastas cu arhierei §i cu ?reoti._aintam cu intrebarile mai departe. pova1Uindu-ma in credinta §i la datoriile mele ::nonahale §i multe lucruri de taina imi descoperea. era rezemat de zidul .:.Fiul meu.Semenea intrebari". Spunea iara§i arhimandritul Anastasie Baldovin despre dascalul sau. dupa rugacmnea de seara.Avea obicei fericitul ca. Spunea iara§i acela§i ucenic ca Sffmtul lerarh Calinic avea mare . a rezidit din temelie -~:edrala episcopala din Ramnicu-Valcea. pentru ca vedeam ca _:!jesc un sfant viu. ?::easfintitul Calinic: . fiii unui om insHirit au marturisit hunului pastor ca tatal lor a murit de mai multi ani.C UVI0 S I D I N A D 0 U A J U M AT A T E A SEC 0 L U LUI X I X 419 39.:.:nnic. rna tinea lang a . Odata cu -. L-au dezgropat de trei ori. numai dupa ce rna voi duce din aceasta lume trecatoare. 43 . Adeseori imi zicea fericitul: . Si bunul pastor.serica.>reasfintia sa mai mult timp . insotit de ucenicul sau §i mai multi slujitori. al carui acatist il citea zilnic. la rugamintea credincio§ilor a poposit peste noapte intr-un sat din cale. Dupa terminarea liturghiei au mers cu tolii :a mormant. 1-au rugat pe Sfantul Calinic sa le dea voie sa-l dezgroape a patra oara pe tatal lor ... pe .. casele episcopale §i seminarul. De aceea.Ma minunam de a§a viata mai presus de fire.. Trupul raposatului. In vara anului 1854.:-e apoi le trimitea gratuit la preo1i §i credincio§i. mergand Sfantul Calinic spre Targu-Jiu..

Te doare stomacul? . !neat. renumit pentru viata sa in toate hotarele Olteniei ~i dincolo de Carpati. sculandu-se sanatoasa de jos.. minune preaslavita! In timp ce Sfantul Calinic citea rugaciunile de dezlegarea pacatelor. unde era egumen marele duhovnic ~i arhimandrit Irodion lonescu. Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul. Uimiti toti de aceasta. fiul meu. cumplit chinuita de un duh necurat. multumind binefikatorului ei. plangand. de Ia picioare spre cap. Spuneti la toti ca nu pentru mine pacatosul a racu: Dumnezeu aceasta minune de a tamadui pe femeia bolnava. Apoi . Sfantul Calinic a binecuvantat pe femeia bolnava de trei ori in numele Preasfintei Treimi ~i a zis: . fiul meu . a inceput a plfmge cu multe lacrimi . caci ~ numea fericitul pe saraci ~i neputincio~i. . Preasfintite? 1-a intrebat ucenicul.Era atat de milostiv. Si. intrand Sfantul Calinic in chilia sa. Sfantul Calinic statea jos ~i plangea. pornind pe poteci de munte spre Ramnicu-Valcea. Dupa citirea rugaciunii. au dat slava lui Dumnezeu. Spunea acela~i ucenic despre Sf:3. Deci. plecand insotitorii sai inainte. trupul eel neputred a inceput a se preface in }arana.De ce plfmgi . a raspuns el. i~i dadea hainele de pe Preasfintia sa ~i. scoala-te! In clipa aceea. ucenicul insemnfmd ziua ~i ceasul acela. saruta cu lacrimi sfintele icoane.De ce plangi . 46 . Spunea parintele Anastasie. . protoiereul ora~ului a rugat pe bunul pastor de suflete sa-i citeasca o rugaciune de vindecare.Nu am nimic. ca sa aiba sa dea la . a murit! . 45. . au poposit putin intr-o poiana. La sfar~itul slujbei. intreg trupul sau se preracuse lntr-o gramajoara de tarana amestecata cu oase albe. Arhimandritul Anastasie i -a pregatit molitfelnicul. Odata. 44. ca au poposit impreuna timp de trei zile la Schitul Lainici .420 PATERICUL ROMANESC bisericii. ucenicul Sffmtului Calinic. Deci.ntul Calinic: . se ruga de mine nevrednicul ca SE caut bani de unde voi ~ti . Apoi. Nicandru.fratii lui Hristos". Si iata. dar vad ca pentru multele mele pacate rna pedepse~te Dumnezeu. . Dar nu credeam sa mai traiesc. sa vad alt starer schimbandu-se in Cernica. a fost adusa la biserica o femeie legata in lanturi.. La sfar~itul rugaciunilor. a plecat dupa doua saptamani la Manastirea Cernica ~i s-a incredimat ca arhimandritul Nicandru se mutase Ia Domnul chiar in ziua ~i ceasul in care a plans Sfantul Calinic.in numele Domnului nostru Iisus Hristos. bolnava s-a vindecat cu darul lui Dumnezeu. pe cand Sfantul Calinic slujea Sfanta Liturghie in paraclisul Episcopiei Rainnicului cu mai multi slujitori.Nu. cand nu avea ce sa dea milostenie. o. staretul Cernicai.

At1i'md de aceasta.Dar cuvio~ia ta. invaJatura.Maria Ta. Nu mai este nevoie ca sa faci dumneata cercetare . 48.-------- -------- ------- CUVlO~l DIN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XlX 421 47.mplat o tulburare in Seminarul Episcopiei de Ramnic §i Preasfin!ia sa. mitropolitul Nifon ~i ministrul de Culte. Auzind de cnvintele Sfantului Calinic. caqi de preo!ie ~i alte car!i de . Deci. o femeie :o~imdu-i milostenie. au trimis de la Bucure~ti un funqionar in ancheta.Mai Scarlat. nu numai ca nu Ina nimic pentru osteneala sa. astazi nu mai miin:l. pe cfmd Sfantul Calinic ie~ea de Ia slujba. acela. iar daca nu. i-a spus: J . Du-te ~i da-i milostenie! Din clipa aceea pi'ma Ia sfaqitul vie!ii Sfi'mtului Calinic. Iar cand plecau preo!ii pe la bisericile lor. intri\nd in "Jdienta Ja domnitor. a raspuns el. milostenie. n-a mai indraznit ucenicnl sa-i faca vreo observa!ie in privin!a milosteniilor. chemand pe parintele Anastasie. Iar in ograda episcopiei. sa iscali!i decretul de suspendare a episcopulni de Ramnic §i darea lui in judecata. milostenie femeii de afara. este adevaratul §I sfantul calugar al lui Dumnezeu §i ca el altul nu mai este in toaHi lumea. aceasta femeie a primit ~ase galbeni cand oe-am intors de Ia biserica. Dupa trei zile. sa-mi primiti demisia. dar decretul contra episcopului de Ritmnic niciodaUl nu-l voi semna.spunea ucenicul Sfantului Calinic .a zis Sf1mtul Calinic . \i chema inaintea sa ~i ii povii!nia cum sa se poarte in societate ~i cu enoria§ii lor.Dil.pentru ca eu. episcopnl Ramnicului.Cand hirotonea preo!i. . [ 49. Odata. Scarlat Cretulescu. Apoi le dactea bani de cheltuiala pe drum. l - . ministrnl s-a suparat §i.nci? 0 fi fost ~i ea datoare Ia cineva ~ide aceea mai cere. epitropul i-a dat ~ase galbeni. a scos acei galbeni ~i i-a pus in mainile ei. Calinic. . Apoi. cu voce inalta a strigat: ~ . Iar b!andul pastor i-a zis en asprime: . aceea~i femeie a venit iar Ia u~a Sfantului Calinic sa cearil. ucenicul sau. daca ai mancat ieri.Demisia dnmitale pot sa o primesc. ci oprea ~i pe al\ii a le lua ceva. i-am lini~tit ~i mul!umit pe toti. Sa spui Ia cei care :c-au trimis ca sunt in ne~tiinta de aceasta. a potolit acea tulburare. a zis domnitorul Alexandru loan Cuza.s-a intil. ca episcop. i-a poruncit zicand: . Spunea iara~i ucenicul des pre Sfitntul Calinic: .PreasfiUlite. Ia o biserica din Craiova. en darul §i cu blande!ea sa. in timpul domniei lui Cuza Voda .

sub grea legatura s-au oprit ca de la acest loc sa nu mai treaca inainte. alergand dupa vite. !neat sa-i laude ~i sa-i admire toate continentele lumii. 51. spre a fi chinovie de parinli monahi . cu ajutorul lui Dumnezeu. intr-una din zile a spus ucenicului sau. Sfantul Calinic. La rugamintea parintilor ei. parte femeiasca. . Dupa zidirea Manastirii Frasinei. a trecut din grqeala mai sus de piatra cu legamantul pus de Sfantu:. avfmd darul inaintevederii. pentru asprimea locului. sub nici un chip. 53. preotul din sat a spus despre aceasta Sfantului Calinic . lnsa.Si iara~i. sa se bata cu turcii. unde s-au adunat vreo cativa calugari . ~i dupa aceasta are sa vina un razboi a§a de mare. Ramnic. Amin. 52. numaidecat. §i ferice de cei care vor scapa dupa acest mare razboi. Dupa acest razboi sangeros. are sa fie un razboi cu condeiul. 1867. Deci. Adeseori mergand Sfantul Calinic in vizita canonica prin eparhie. inainte de retragerea sa din scaun. care pa§tea vitele aproape de hotarul manastirii. . In ceasul acela . ianuarie. a voit Sfantul Calinic ca in acest laca§ sihastresc sa nu intre niciodata parte femeiasca. cum nu a fost de cand pamantul. n-au putut sa se adune prea multi parinti.Sa §tii.422 PATERICUL ROMANESC 50. adica cu diplomatia. de aceea. dar ru§ii au sa fie invin§i de turci . cu mila lui Dumnezeu Episcop al Ramnicului Noului Severin. dupl'dnnoirea Manastirii Frasinei. ru~ii au sa cheme in ajutorul lor O§tirea romana §i. Anastasie: . in anul 1863 a pus de s-a zidit biserica frumoasa §i chilii pentru parinti §i a a§ezat reguli ca in Cernica. cele ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu ~i a smereniei noastre §i sa vie asupra lor tot fericitul bine. Calinic. ca la 1866. o copila din satul Muereasca. Cuza nu mai este domn al tarii §i au sa se fadi mari schimbari. au sa fadi romanii mari victorii. De aceea a voit sa fadi aici manastire de chinovie ca la Cernica.Calinic. Dupa aceea. In vara aceluia§i an. De aceea. gubavia ~i tot felul de pedepse . fiul meu. a fixat la un kilometru mai jos de Frasinei o piatdi pe care scrie urmawarele: . precum: saracia. Sa mai ~tii ca la 1877 are sa vina in tara imparatul Rusiei cu familia §i cu O§tirile sale ~i are sa treadi Dunarea. Acest laca§ s-a cladit din temelie de noi. copila s-a imbolnavit de epilepsie. rugandu-1 s-o ierte ~i sa-i citeasca rugaciuni de v1ndecare. Calinic. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem ~i toate nenorocirile sa fie asupra lor. 17''. i-a placut locul lini~tit de Ia Schitul Frasinei. ~i fiindca prin partea femeiasca putea sa se adudi vreun scandal monahilor vieJuitori acolea.

Spunea arhimandritul Anastasie §i despre aWi minune: . 54. cand a fost ales episcop. ci mai mult se nevoia intru toate faptele cele bune.Fiul rne~terului Costache. 56.C UV I0 SI D I N A D 0 U A J U M AT ATE A S E C 0 L U L U I X I X 423 . o data pe zi .Da. Sa mergem sa ne rugam dansa.Rugati-va §i voi Maicii Domnului. da. Iar unt. cerandu-i . mangaind-o. §i te roaga Maicii Dornnului. copila s-a sculat sanatoasa din pat. i-a citit rugaciunea de iertare. Batrfmul me~ter a alergat la Sffmtul Calinic. Pentru ca sa nu-l cuprinda somnul sau sa-§i risipeasca :nintea de la lucrarea ei. Deci. pe~te n-a mancat. ai sa te faci sanatoasa!" ~i a plecat. . branza ~i lapte numai sambata gusta cate putin. dupa porunca Preasfintitului Calinic. a zis blandul episcop. da. Boala il . care zidise Catedrala episcopala din Ramnicu-Villcea §i Manastirea Frasinei. me~tere Costache. Apoi ~i-a pus omoforul peste :ulnava. . sa ~e sarute copilul. Eu te-am iertat! sa ne rugam lui Dumnezeu sa te ierte §i El. Apoi.:::hinuia tot mai cumplit. Nu vedeti cum se roaga Preasfintitul Episcop? De acum inainte nu rna mai imbolnavesc! In acela~i ceas a venit ~i parintele Anastasie cu moa~tele Sf. oua. i-a zis: . rugandu-se in fa}a :coanei Maicii Domnului. Sfantul Calinic toata ziua §edea cu :::artea in mana §i citea. . obi§nuia sa puna pe carte o greutate metalica rotunda. din anul 1820 §i pana cand s-a mutat din viata aceasta. 55 . i-a zis Preasfin}itul. Acela~i arhimandrit spunea ca din anul 1850.spandit in toate partile. nu ~i-a schimbat intru nimic paza datoriilor sale monahale. a venit anume in satul Muereasca ~i a intrat in casa bolnavei. ca sa biruiasca mandria. dici toti il cinsteau pe marele episcop Calinic ca pe . Spunea iara§i ucenicul sau ca.:::u lacrimi rugaciuni de vindecare pentru fiul sau. Chiar ~i hainele ce le purta ca episcop nu erau mai luxoase ca cele pe ~ are le purta cand era staret in Manastirea Cernica. Mercurie.. fara numai verdeturi . da.:::1 adevarat sfant §i racator de minuni. ai sa te faci sanatoasa. a stropit-o cu agheasma pe frunte §i i-a =:s din nou: .Ma cuno~ti? a intrebat-o Sfantul Calinic. Cum a intrat in casa.Du-te acasa. 57. a zis copilul.Ai sa te faci sanatoasa. Iar bolnava a racut semn din -l? ca 11