Sunteți pe pagina 1din 24

Antigene.

Anticorpi

Funcionalitatea sistemului imun se bazeaz pe complementaritatea steric dintre doi parteneri:

1. Antigenul - non-self, are capacitatea de a induce modificri


biologice ale sistemului imun, care constau, n esen n apariia:

- efectorilor imuni umorali (anticorpi) - efectorilor celulari (limfocite sensibilizate).

2. Receptorul pentru antigen - din partea organismului


- anticorp n ser i secreii - receptor pentru antigen cnd se constituie ca parte component a membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B i TCR pentru limfocitul T).

I. ANTIGENE
Istoric: L. Deutsch 1899 orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii Reactii imune
Sinteza de anticorpi Activarea proliferarii policlonale sau monoclonale Instalarea memoriei imunologice Exagerate (Hipersensibilitate) sau Anulare (toleranta imunologica)

Proprietati
Antigenitate
Capacitatea de a reaciona specific cu efectorii imuni a cror producere o induc

Proprietatea potentiala de a declansa reactii imune Imunogenitate


Capacitatea de a induce un raspuns imun

Proprietatea cinetica de a declansa reactii imune Conditii de antigenitate / imunogenitate Greutate moleculara > 4 KDa Rigiditate (stabilitatea structurii sterice) gelatina Persistenta in organism
Doza Ritm Calea de administrare Cuplarea cu un adjuvant:
componentele de suprafa ale bacteriilor care sunt asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant

Natura chimica: - Proteinele cele mai imunogene - Acizii nucleici si lipidele slab imunogene - Polizaharidele si Lipopolizaharidele nu sunt buni imunogeni cuplare cu proteine

Organizare structurala
Epitopi (grupari determinante) SPECIFICITATEA Grupari purtatoare (carrier) ACCESIBILITATEA unul sau mai multi epitopi (mozaic de antigene) pe o grupare purtatoare Valente
Poziia epitopilor esenial n recunoaterea lor de ctre limfocitele T sau B - Epitopii care vor fi recunoscui de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminene ale unor molecule ghemuite la suprafaa antigenului i se numesc epitopi structurali sau epitopi B . Aceti epitopi nu sunt

antigenici dect n stare nativ, aspectul lor

denaturarea proteinei modificnd

- Limfocitele T recunosc doar epitopi situai n interiorul moleculei de antigen i care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). Aceti epitopi liniari se numesc epitopi secveniali sau epitopi T . Ei sunt recunoscui de limfocitelele T doar dup procesarea antigenului de ctre macrofag i dup ce ajung la suprafaa acestuia.

Criterii de clasificare
1. Potentialul de stimulare a raspunsului imun si de a reactiona cu anticorpii formati Antigene complete majoritare in natura, declanseaza raspuns imun si reactioneaza cu produsii raspunsului imun - IMUNOGENICE Antigene incomplete (Haptene) nu declanseaza raspuns imun dar pot reactiona in vitro cu produsii raspunsului imun ANTIGENICE necesita asociere cu carrier 2. Mod de formare Naturale Animale Vegetale Microbiene Artificiale 3. Sursa
Exogene Endogene De specie - izotipica De grup - alotipica De organ -

4. Specificitate

Criterii de clasificare
5.

Proveniena
antigene alogenice , care provin de la indivizii aceleiai specii i mpart specia n grupe. Un exemplu de astfel de antigene sunt antigenele eritrocitare care determin grupele sanguine, antigene singenice, care provin de la acelai organism autoantigene, care sunt substane proprii organismului ce au suferit o modificare, nemaifiind recunoscute ca self de sistemul imunitar antigene xenogenice sunt antigene care provin de la o alt specie . Astfel de antigene, foarte importante n patologia uman, sunt antigenele bacteriene

6.

Relatia cu limfocitele T
timodependente stimulnd sistemul imun prin intermediul limfocitelor T dup prelucrare macrofagic (proteine) timoindependente care stimuleaz direct limfocitele B, n stare nativ, fr intervenia limfocitelor T (polizaharide, epitopi repetitivi)

Antigenele de histocompatibilitate
Un grup de gene de pe cromozomul 6 la om - Complex Major de histocompatibilitate (MHC) codific glicoproteine membranare mpotriva crora se ndreapt raspunsul imun Antigene de histocompatibilitate cauz a rejetului de gref
MHC I (domenii: 1, 2, 3,1) pe toate celulele nucleate (absente pe hematii) MHC II (domenii: 1, 2, 1, 2) doar pe APC (pe macrofage)
MHC III

MHC I i MHC II - recunoaterea Ag de ctre LT, deci iniiaz raspunsuI imun - baza rezistenei antiinfecioase dobndite Responsabile de restricia imunologic MHC I

MHC II

Antigenele de histocompatibilitate

LT recunosc Ag strine doar dac sunt n asociaie cu MHC


LTh (CD4) recunosc Ag doar n asociaie cu MHCII;
Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage i LB (baza restriciei imunologice)

LTc (CD8) Recunosc Ag de suprafa doar n asociaie cu MHC I.


vneaz celulele organismului care devin non-self, prin modificarea structurii antigenice de suprafa (prin ptrundere de virus, n cazul microorganismelor intracelulare, sau a transformrii tumorale).

Markeri antigenici
Modulatie antigenica alternanta exprimarii in timp a diferitilor markeri Citometrie in flux (flow citometrie) pune in evidenta markerii antigenici cu anticorpi monoclonali marcati fluorescent numiti CD (Cluster designation) peste 200 markeri cunoscuti
CD3 marker pan T CD4 marker pt Th, se leaga la MHC clasa II. Molecula tinta pt virusul HIV CD8 marker pt Tc/Ts. Se leaga la MHC clasa I CD19 marker pt limfocitul B CD16+/CD56+ - marker pt celule NK

Receptori pentru antigene


le recunosc specific numai pe suprafata membranei plasmatice a limfocitelor
- LB (IgM monomer, IgD) - LT (Nu sunt imunoglobuline, dar au structuri alfa-beta si gamma-delta care fixeaza antigenul doar in prezenta MHC)

Antigene bacteriene
antigenele capsulare (Streptococcus pneumoniae, Klebsiella, Bacillus anthracis, antigenul de nveli Vi al bacilului tific, antigenul K al E coli enteropatogen etc.), antigenele de perete (antigenul O din peretele bacteriilor gram-negative, proteina M a streptococului de grup A), exoenzimele (coagulaza, hemolizinele secretate de Staphylococcus aureus, fibrinolizinele streptococului beta-hemolitic de grup A etc.), exotoxinele (difteric, tetanic, diferitele enterotoxine etc.)

Superantigene
Sunt Ag care stimuleaz n mod dramatic, necontrolat proliferarea LT, care au n structura receptorului lor pentru Ag anumite specificiti, fr s se supun restriciei MHC Ex: Toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice,toxina ocului toxic) Nu se leag de TCR, ci de partea lateral a TCR i a moleculelor MHC a APC. Nu induc un rspuns adaptativ ci o activare a masiv a citokinelor cu febr, hipertoxicitate sistemic, imunosupresia i oc. Nu necesit prelucrare macrofagic

II.

Clasele de imunoglobuline. Functii


5 CLASE , dupa specificitatea antigenica a lanturilor H (alfa, delta, epsilon, gamma, si miu) G, A, M, E, D Au subclase antigenice IgA (1,2) si IgG (1,2,3,4)

IgG - predomina in ser (75%) din Ig


- sunt Ig de raspuns secundar

IgA serica (15-20%) si secretorie (mucoase) (80-85%)


- apararea mucoaselor - sub forma de : - monomeri (2L si 2H), dimeri (4L, 4H, Lant J, si piesa secretorie), trimeri (6L si 6H) IgA1 mono sau dimeri IgA2 monomer particular (lant L in interior)

Clasele de imunoglobuline. Functii


IgM - 5-10% din totalul Ig serice - pentamer (5 unitati monomer + lant J) in ser
- monomer fixate pe membrana limfocitelor (receptor pentru antigen) dar si in ser in lupus si in macroglobulinemia Waldenstrom tendinta de polimerizare creste vascozitatea sangelui - sunt anticorpi de stimul primar - capacitate f. mare de activare a complementului (C1q)

Clasele de imunoglobuline. Functii


IgD - 1% din totalul Ig
- regiunea balama f. lunga sensibile la actiunea proteolitica enzimatica - monomer fixate pe membrana limfocitelor B dar si libere - creste concentratia la gravide, lupus, boala Hodgkin,leucemie limfatica cronica - Nu au capacitate de activare a complementului - Au functie de Anticorpi

IgE rol in alergie (reagine)


- conc crescuta in colostru - se leaga citofil de bazofile si mastocite la alergici nr de molecule > 500.000/ celula (10-40 mii normal)

Raspunsul imun umoral

Anticorpogeneza