FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. 4. autoritatile si institutiile locale. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. 3. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului. tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. persoane lipsite de locuinte sau adapost. 1 Manualul Operational al FRDS. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. 5. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor.. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului.vârstnici saraci. Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna. fara sprijin familial. adolescente sarace gravide. În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. anumite categorii de bolnavi. parinti saraci cu copii în întretinere. copii ai strazii. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. femei sarace.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. capitalul social creat în comunitatile beneficiare. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. Monitorul Oficial. orasele apropiate. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare. în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. mai 2004 . Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate. adica sunt pentru „. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate. femei victime ale violentei domestice. 2. alimentarea cu apa). aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala..

II: Monitorizarea la nivel judetean. cât si Departamentului de specialitate. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate . vol. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). Proiectul pe care-l vom analiza. A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate.9% din totalul de SSC. mai mult sugestiva decât precisa. Raport de monitorizare CASPIS. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. 4 id. Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004. 2 Cosmin Câmpean. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5.6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. iunie 2004 3 În iulie 2004. sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. studiu USAS. decembrie 2004 . Modalitatea de comparatie utilizata. Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. finantate de Fond. Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. 5 Secretariatul Tehnic Caspis. deci o crestere usoara.

16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup. diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor). Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii. îngrijitoare. Într-un asemenea context studiul de caz. cât si ale interviurilor individuale. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS. asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS. . Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr. interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt. proiecte FRDS de Nr. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali. pg.C. iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi. În acest cadru. 6 7 idem. programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului.P). sociolog. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate.7 Tabelul 1.

Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. foamete. dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. alcatuita din medici generalisti. din care 16215 erau pensionari. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. asistenti sociali. 550 în saracie extrema. Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. asistenti medicali.24%). a familiilor si a vecinilor. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. kinetoterapeut. saracie. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. se ajuta si colaboreaza la . O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. maseur. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. 120 persoane fara sustinatori legali. de natura sociomedicala. “De peste un an. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect. alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. jurist. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. angajati sau voluntari.8 II. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri.

oncologice. care necesita îngrijiri în faza terminala. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. ceea ce este mai important. mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”. nu se mai simt singuri. Asociatia Pensionarilor.. FIC si-a continuat activitatea si raporta. dependenti fizic. anchiloze. Cauzele sunt diverse. totusi astazi se recunoaste. dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate. 1998-1999 id. printre rânduri. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia. 10 Id.). amputatii ale membrelor inferioare. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. etc. se serbeaza în grup aniversarile.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. Cu Sindicatul Pensionarilor însa. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. . escare. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. care avea atât lideri cât si membri mai activi. izolati la domiciliu. boli terminale.9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta. fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. în afara de o singura persoana. cu participarea membrilor lor. desfasoara foarte putine actiuni comune. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor. Clubul Pensionarilor. postarteriopatii obliterante. de catre personalul FIC. orbi. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. la petreceri. importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri. aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. se iese împreuna în oras. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor). pungi colectoare. boli ale aparatului renal. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). Asociatia Veteranilor de Razboi. Organizatiile vârstnicilor. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune.. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt.

.Implicarea beneficiarilor. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim. masaj. ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat. dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti. de regula. Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. impactul a fost asa. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). deci impactul a fost la început reticenta. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent.” (sociolog FIC). agentul de executare. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC). Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. la început au fost reticenti.. ca asistent medical. Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003). Cluj-Napoca . deci efectiv de toate. deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . Implicarea partenerilor . este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. am facut de toate. femeie. Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta. daca este nevoie . ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. veneau la sediu. care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani. Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie. ca psiholog. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa. categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. ca asistent social. asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala.10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale. 2. sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. Editura Todesco. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor.

De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC. a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari.M. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana). colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. Grantul FRDS în valoare de 15788. ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt. suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004). s-a ajuns la o 2. . descurcându-se cum a putut. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni. pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. pe scurt. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. necesitatea lor. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. între mai 2000 si mai 2001. FIC a rezistat fara bani. consiliere juridica si medicala). nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. cât si cantitativ. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic. Ceahlau). sala personalului si bucataria +anexe. Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. Tot în aceeasi locatie. persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala.M. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt.Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ. la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an. sprijin cu medicamente. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator). ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. Sala de tratament. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. analize de laborator) si diverse unitati patronale. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. 3. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. alaturi de destinatiile anterioare. Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). Fundatia care a primit grantul FRDS. iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei.[…].11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur. La sfârsitul anului 2004.

2000) Sept.45 USD în timpul implementarii. Evolutia angajatilor. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. 4. Mai Noiemb. pentru ca mai mult nu ai cum ”. maxim cinci. Mai Noiemb. n. cinci. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. daca mergi pe jos. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale). un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social.n. Tabelul 2. 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. Sept. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. la aprox. 2000) Sept. la 3 ani si 6 luni. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. dar sa facem.] pe zi. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS). 35 USD în noiembrie 2004. Vom realiza doua evaluari. Mai Noiemb. patru. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul. asistent medical). n-ai cum trei.12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%. Sept. . voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. Mai Noiemb.

asistenti medicali sau asistenti sociali). interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna. La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale. care a devenit la scara locala. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. durata efectiva este de 2 ore sau mai mult. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând. în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me. în timpul implementarii. 7 îngrijitori medicali. ei tin legatura unii cu altii. Comunitatea în ansamblul sau. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. timp de 4-5 ori pe saptamâna. kinetoterapeutul. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC. Cum durata unei vizite. 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. îngrijitorii. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. un kinetoterapeut. sa sporim relatiile dintre ei. Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali.C. Prin urmare. 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. între beneficiari. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat.I. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1. 3 asistenti medicali. Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori .). 4 soferi si 5 asistente medicale.P. S-a intervenit asupra capitalului social bonding. continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi. vicepresedinte F. iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului). când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. S-a urmarit refacerea.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect.C. reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. 5. 2. am organizat vizite la domiciliu.. grupuri profesionale si asociatii. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C. se viziteaza. Stimularea proceselor comunitare participative.

cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. Servicii publice de asistenta sociala. pe de o parte. cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes. se pot detecta mai multe tendinte: i. au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. . Consiliul local. interviu presedinte FIC). se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. 3. ii. alti furnizori de servicii (ONG-uri. Directia de Sanatate). Consiliul judetean. iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. Tabelul 3. În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. de Paste si Craciun”. au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. de sarbatori. toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. ca primesc cadouri de la firme. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”).14 importanti pentru activitatile Fundatiei. hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. Spitalul judetean.

La Clubul pensionarilor. în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. rude..n. lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC. mai. dupa care domnii s-au separat de doamne. cunostinte.15 iii. iar domnii vin dupa amiaza. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa. n. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul). îndeosebi cumparaturi. la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini. joaca sah. .] fac acum activitatile cam separat.comentariile de rigoare”. ceea ce nu am dorit. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin. altele decât îngrijitorii).. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. de exemplu. Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. chestionati de noi la finele anului 2004. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare. 4. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. 5. biliard. mai urmaresc un meci de fotbal. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu.

consiliere. guvernat de patru principii: 1. etc). ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu. masuri de urgenta) si specializate (gazduire. iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. 4. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. de grup si comunitar) exista legaturi. sprijin material. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor. Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. organizarea FIC. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. recuperare. si nu de la furnizor catre beneficiar. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor. etc. finantarea consistenta prin programe diverse. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. experienta. 3. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. de la beneficiar catre furnizor. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire.) specificând si procedura de acordare a serviciilor. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. . acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate.16 III. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. 2. FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. îngrijire. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. ci integrat ca nevoi socio-medicale. Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici.

organizatii sau institutii.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. De exemplu. însa servicii de îngrijire. evaluarea gradului de dependenta. în strânsa legatura cu beneficiarul. Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. Figura 1. 2. Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de . activare sociala. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. evaluarea starii de sanatate. fie a altor persoane. vecini). Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. consiliere. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate. personalizate. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. prieteni. evaluarea sociala. derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie.

Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. maseur. iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut. sarcini si resurse ale îngrijitorului.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. etc. daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi. persoanele care efectueaza îngrijirile. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala. eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. medic. Figura 2. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. lista problemelor vârstnicului. ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire. sociolog). la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului. posibilitati reale de a realiza îngrijirile.18 dependenta. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . estimarea costurilor n î grijirii. Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara. când se va testa satisfactia beneficiarului. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). 3.

În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300. Evaluarile de bilant. dupa prima vizita efectuata la domiciliu. situat într-un loc linistit. donatii locale si fonduri publice). Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. 12 Raport de activitate pe anul 2003. Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. telefoane ale sau catre beneficiari. precum si frecventa lor. întâlniri ale echipei de îngrijiri. alaturi de sustinerea activitatilor curente. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). 5. dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. profesional si familial. cu curte interioara. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali.19 4. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate. document intern al Fundatiei . Toate acestea au permis. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. 6. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes.000$ (fonduri Phare. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului.

Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã.8% pentru cei sãraci. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser. adica vârstnici singuri si saraci. psihoterapie de grup. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71. singuri . restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”. cu dependente locomotorii. infiltratii. imobilizati la pat. adulti.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu. companie. Servicii socio. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. 312 au fost „cazuri sociale”.20 Tabelul 4. Figura 3. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71.8% dintre vârstnici.

recoltarea probelor biologice. 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. dintre care strict medicale doar 1. terapie comportamentala. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa. vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor. kinetoterapeuti. în general cu sanatatea. în medie. etc.85 nevoi. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. spalaturi. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a. jurist. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date). având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001. îngrijirea . de vedere. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu).21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale. psihologi. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt. asistenti sociali. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici. la peste 314 în 2004. alimentarea artificiala.. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. alimentarea pasiva. administrarea medicamentelor. am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale . medici geriatri. data închiderii proiectului FRDS. a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire. asistenti medicali. masurarea glicemiei.si telefonul”. etc. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). etc. 2.4. FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004.. clisme. Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). socializare. sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). maseuri.

pansamente si plagi. informatii. . „Filozofia” de succes a FIC. etc. fistulelor. aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. monitoriz area dializei pertoneale. ajutor si consiliere. servicii de mediere. stomelor. injectii. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras.22 plagilor. tubului de dren. schimbarea sondelor urinare. Concomitent se ofera. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. corespunzator nevoilor. canulei traheale.

sistem de comunicare propriu. numar care a crescut cu peste 150% în 2004. etc. iunie 2004 13 . Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. ci dimpotriva. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. • Suportul acordat de Fond. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. evaluarea satisfactiei). • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. • Autoritatile locale. A crescut numarul de parteneriate. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. Cosmin Câmpean. la realitate . participare. dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. aparatura de recuperare si testare. • Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond.23 IV. mijloace de divertisment pentru beneficiari. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. sala de training si conferinte. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. implicare. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat.

Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. 3. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa.24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. . Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. 1. este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. 2. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi. Vârstnicii singuri. adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. dar si de adaptare mai buna la mediul local. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente. 2. dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. 4. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu. • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii.

imobilizati la domiciliu. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. a functiilor motorii. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. Bucuresti. Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor. 2004 . Tabelul 5. CRIPS. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. -în cazul dobândirii unei dependente. de exemplu. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. 3. -necesita o investitie mai mica. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti.25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. în afara locuintei. 4. decât în cazul serviciilor cu cazare. din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. -eficienta în folosirea resurselor umane. sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. eventual în Centre de Zi. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare). -adaptarea la nevoile beneficiarilor. Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. Pot fi acordate. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare. cel putin partiala. domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. pentru a fi sustenabile. -abordare predominant medicala a serviciului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful