FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

orasele apropiate. 4. 3. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. capitalul social creat în comunitatile beneficiare. 2. se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate. parinti saraci cu copii în întretinere. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna. autoritatile si institutiile locale. În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. alimentarea cu apa).. femei victime ale violentei domestice. femei sarace. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala. persoane lipsite de locuinte sau adapost. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. 5. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. copii ai strazii. adolescente sarace gravide. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului. anumite categorii de bolnavi. mai 2004 . în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. Monitorul Oficial.vârstnici saraci. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului. 1 Manualul Operational al FRDS. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare.. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor. fara sprijin familial. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. adica sunt pentru „.

Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. finantate de Fond. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate. cât si Departamentului de specialitate. II: Monitorizarea la nivel judetean. Raport de monitorizare CASPIS. tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5. deci o crestere usoara. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor. Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate . Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate.9% din totalul de SSC. Proiectul pe care-l vom analiza. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. Modalitatea de comparatie utilizata. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. 2 Cosmin Câmpean.6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). mai mult sugestiva decât precisa. vol. în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. 5 Secretariatul Tehnic Caspis. iunie 2004 3 În iulie 2004. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca. decembrie 2004 . studiu USAS. 4 id.

proiecte FRDS de Nr. Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr.7 Tabelul 1. sociolog. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii. În acest cadru. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor). asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu.C. programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. 6 7 idem. iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7. pg. interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt. participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului. îngrijitoare. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS. 16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali.P). . cât si ale interviurilor individuale. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate. Într-un asemenea context studiul de caz. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS.

550 în saracie extrema. saracie. din care 16215 erau pensionari. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor.8 II. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri. angajati sau voluntari. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. a familiilor si a vecinilor. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. de natura sociomedicala. ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. foamete. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). 120 persoane fara sustinatori legali. alcatuita din medici generalisti. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. kinetoterapeut. “De peste un an. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. maseur. asistenti medicali. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. se ajuta si colaboreaza la . alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. asistenti sociali.24%). jurist. O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect.

10 Id. incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. care necesita îngrijiri în faza terminala. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. boli ale aparatului renal. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup. totusi astazi se recunoaste. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. . aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. anchiloze. cu participarea membrilor lor. mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. desfasoara foarte putine actiuni comune.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. etc. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. Cauzele sunt diverse. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. boli terminale. orbi.9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. ceea ce este mai important.. se iese împreuna în oras. la petreceri. conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. Organizatiile vârstnicilor. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. FIC si-a continuat activitatea si raporta. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. Asociatia Veteranilor de Razboi.). se serbeaza în grup aniversarile. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii.. care avea atât lideri cât si membri mai activi. izolati la domiciliu. Clubul Pensionarilor. amputatii ale membrelor inferioare. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri. escare. Cu Sindicatul Pensionarilor însa. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. Asociatia Pensionarilor. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). pungi colectoare. dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. oncologice. de catre personalul FIC. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia. postarteriopatii obliterante. în afara de o singura persoana. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt. printre rânduri. fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor). 1998-1999 id. nu se mai simt singuri. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate. dependenti fizic.

atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala. deci efectiv de toate. Cluj-Napoca . care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. agentul de executare.10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1. masaj. ca psiholog. deci impactul a fost la început reticenta. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor. am facut de toate. Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. femeie. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa. ca asistent social. apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri. Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti. ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. de regula. la început au fost reticenti. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale. daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . veneau la sediu. asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem. Implicarea partenerilor . ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC).” (sociolog FIC). Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. impactul a fost asa. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. Editura Todesco... Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003). Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. 2. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. ca asistent medical.Implicarea beneficiarilor. daca este nevoie . dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani.

iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei. Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). între mai 2000 si mai 2001. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. analize de laborator) si diverse unitati patronale. pe scurt. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata.[…]. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni. Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari.11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului .M. s-a ajuns la o 2. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect. necesitatea lor. persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. consiliere juridica si medicala). Tot în aceeasi locatie. a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari.M. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator). FIC a rezistat fara bani. pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. sala personalului si bucataria +anexe. Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt. Fundatia care a primit grantul FRDS. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur. Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. alaturi de destinatiile anterioare. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana). Grantul FRDS în valoare de 15788. prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ. Ceahlau). Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. Sala de tratament.Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. 3. Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. cât si cantitativ. descurcându-se cum a putut. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt. . suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004). la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. La sfârsitul anului 2004. sprijin cu medicamente. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic.

una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. 2000) Sept. 2000) Sept. 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. n. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale). dar sa facem. cinci. daca mergi pe jos. Evolutia angajatilor.] pe zi. Sept. Sept. Vom realiza doua evaluari. patru. pentru ca mai mult nu ai cum ”. Tabelul 2. un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul. la aprox. Mai Noiemb. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. la 3 ani si 6 luni.45 USD în timpul implementarii. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. maxim cinci. 35 USD în noiembrie 2004. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS).n. asistent medical).12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%. n-ai cum trei. 4. Mai Noiemb. voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. . A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. Mai Noiemb. Mai Noiemb.

Comunitatea în ansamblul sau. durata efectiva este de 2 ore sau mai mult. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale. între beneficiari. Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând. ei tin legatura unii cu altii. kinetoterapeutul. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi. timp de 4-5 ori pe saptamâna.C. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. care a devenit la scara locala. 3 asistenti medicali. reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. în timpul implementarii. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C. un kinetoterapeut. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1. Stimularea proceselor comunitare participative. chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori . Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali. 4 soferi si 5 asistente medicale. asistenti medicali sau asistenti sociali). iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului).. se viziteaza.C. interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna. când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. S-a intervenit asupra capitalului social bonding. 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu.I.P. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici. 7 îngrijitori medicali. Cum durata unei vizite. Prin urmare.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect. 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me.). îngrijitorii. vicepresedinte F. S-a urmarit refacerea. 2. 5. daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca. sa sporim relatiile dintre ei. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. grupuri profesionale si asociatii. am organizat vizite la domiciliu. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei.

iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. interviu presedinte FIC). Spitalul judetean. iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”). au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. 3. În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. ii.14 importanti pentru activitatile Fundatiei. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes. hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi. se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). pe de o parte. Directia de Sanatate). cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. Consiliul judetean. de Paste si Craciun”. se pot detecta mai multe tendinte: i. Servicii publice de asistenta sociala. Consiliul local. . cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. ca primesc cadouri de la firme. de sarbatori. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. Tabelul 3. alti furnizori de servicii (ONG-uri.

mai urmaresc un meci de fotbal. de exemplu. chestionati de noi la finele anului 2004. eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin.. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi. altele decât îngrijitorii). Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. .. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive. iar domnii vin dupa amiaza. biliard. n. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. 4.comentariile de rigoare”. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu. în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. dupa care domnii s-au separat de doamne. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa. cunostinte.] fac acum activitatile cam separat. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin.n. joaca sah. La Clubul pensionarilor. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. mai. îndeosebi cumparaturi. rude. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul). la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini. ceea ce nu am dorit. 5.15 iii.

FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. 4. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. ci integrat ca nevoi socio-medicale. 3. sprijin material. si nu de la furnizor catre beneficiar. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. etc. experienta.16 III. 2. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici. colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate. Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. . organizarea FIC. îngrijire. etc). Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. masuri de urgenta) si specializate (gazduire. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor. recuperare. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. de la beneficiar catre furnizor. de grup si comunitar) exista legaturi. consiliere. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire. capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu. finantarea consistenta prin programe diverse. guvernat de patru principii: 1.) specificând si procedura de acordare a serviciilor.

se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de . Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. 2. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude. Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. vecini). Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. organizatii sau institutii. însa servicii de îngrijire. fie a altor persoane. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. în strânsa legatura cu beneficiarul. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. personalizate. De exemplu. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. evaluarea sociala. prieteni. Figura 1. evaluarea gradului de dependenta. activare sociala. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. consiliere.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. evaluarea starii de sanatate.

Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire.18 dependenta. repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut. sarcini si resurse ale îngrijitorului. când se va testa satisfactia beneficiarului. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul. posibilitati reale de a realiza îngrijirile. persoanele care efectueaza îngrijirile. Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului. etc. Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. lista problemelor vârstnicului. El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). estimarea costurilor n î grijirii. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. medic. Figura 2. ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. sociolog). La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala. 3. maseur. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri.

renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. donatii locale si fonduri publice). Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati. sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. 12 Raport de activitate pe anul 2003. dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate. Toate acestea au permis. Evaluarile de bilant. Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. dupa prima vizita efectuata la domiciliu.19 4. 6. situat într-un loc linistit.000$ (fonduri Phare. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase. întâlniri ale echipei de îngrijiri. profesional si familial. Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. 5. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului. precum si frecventa lor. alaturi de sustinerea activitatilor curente. document intern al Fundatiei . cu curte interioara. Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. telefoane ale sau catre beneficiari.

Figura 3.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu. adica vârstnici singuri si saraci.8% pentru cei sãraci. 312 au fost „cazuri sociale”. adulti. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71. singuri . restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71.8% dintre vârstnici. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser. cu dependente locomotorii. companie. infiltratii. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. imobilizati la pat. psihoterapie de grup.20 Tabelul 4. Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã. Servicii socio.

asistenti sociali. FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004. a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. 2. etc. alimentarea artificiala. în medie. kinetoterapeuti. socializare. jurist.. administrarea medicamentelor.21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. la peste 314 în 2004. vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor.85 nevoi. maseuri. recoltarea probelor biologice. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire. masurarea glicemiei.4. având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a. dintre care strict medicale doar 1. data închiderii proiectului FRDS. alimentarea pasiva. medici geriatri. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt. Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. îngrijirea .si telefonul”. asistenti medicali. terapie comportamentala. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare. etc. Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale.. etc. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). psihologi. spalaturi. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu). În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date). Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). de vedere. în general cu sanatatea. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). clisme. am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale .

stomelor. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. servicii de mediere. fistulelor. informatii. ajutor si consiliere. corespunzator nevoilor. monitoriz area dializei pertoneale.22 plagilor. canulei traheale. aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. . injectii. pansamente si plagi. Concomitent se ofera. schimbarea sondelor urinare. „Filozofia” de succes a FIC. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras. tubului de dren. etc.

• Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond. ci dimpotriva. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. participare. • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. aparatura de recuperare si testare. dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. • Suportul acordat de Fond. etc. la realitate . iunie 2004 13 .23 IV. numar care a crescut cu peste 150% în 2004. A crescut numarul de parteneriate. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. evaluarea satisfactiei). adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). sistem de comunicare propriu. Cosmin Câmpean. • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. • Autoritatile locale. • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. mijloace de divertisment pentru beneficiari. implicare. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. sala de training si conferinte.

1. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa. dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. 3. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. 4. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). dar si de adaptare mai buna la mediul local. dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi. ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente.24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS. . 2. 2. Vârstnicii singuri. • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii.

Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. de exemplu. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . 4. Bucuresti. cel putin partiala. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. -eficienta în folosirea resurselor umane. Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. -în cazul dobândirii unei dependente. a functiilor motorii. în afara locuintei. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. pentru a fi sustenabile. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. -abordare predominant medicala a serviciului. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare). Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare.25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. eventual în Centre de Zi. atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. decât în cazul serviciilor cu cazare. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. 3. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. CRIPS. vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. Pot fi acordate. Tabelul 5. 2004 . costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala. domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. -adaptarea la nevoile beneficiarilor. din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. imobilizati la domiciliu. -necesita o investitie mai mica. În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor.