FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. femei sarace. parinti saraci cu copii în întretinere. copii ai strazii. 3. alimentarea cu apa).vârstnici saraci.. 4. în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. anumite categorii de bolnavi. Monitorul Oficial. tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna.. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor. fara sprijin familial. mai 2004 . În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. 2. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. 5. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului. 1 Manualul Operational al FRDS. capitalul social creat în comunitatile beneficiare. persoane lipsite de locuinte sau adapost. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. adolescente sarace gravide. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1. Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. adica sunt pentru „. orasele apropiate. Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare. autoritatile si institutiile locale. femei victime ale violentei domestice.

cât si Departamentului de specialitate. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate. studiu USAS. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. vol.9% din totalul de SSC. Proiectul pe care-l vom analiza. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate .6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. Modalitatea de comparatie utilizata. 5 Secretariatul Tehnic Caspis. Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. mai mult sugestiva decât precisa. tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5. Raport de monitorizare CASPIS. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor. deci o crestere usoara. 4 id. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. II: Monitorizarea la nivel judetean. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. 2 Cosmin Câmpean. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. finantate de Fond. decembrie 2004 . Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. iunie 2004 3 În iulie 2004.

asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu. Într-un asemenea context studiul de caz.P). iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi.7 Tabelul 1. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS. pg. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. îngrijitoare. 6 7 idem. proiecte FRDS de Nr. Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr. interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt. programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate. sociolog. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS.C. . cât si ale interviurilor individuale. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor). participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului. 16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii. În acest cadru. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali. diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7.

550 în saracie extrema. iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. din care 16215 erau pensionari. o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. asistenti sociali.24%).8 II. se ajuta si colaboreaza la . lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). 120 persoane fara sustinatori legali. foamete. saracie. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. maseur. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. de natura sociomedicala. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. jurist. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. kinetoterapeut. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. “De peste un an. dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. asistenti medicali. alcatuita din medici generalisti. angajati sau voluntari. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect. a familiilor si a vecinilor.

desfasoara foarte putine actiuni comune. FIC si-a continuat activitatea si raporta. de catre personalul FIC. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. escare. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. . anchiloze.). boli ale aparatului renal. Cu Sindicatul Pensionarilor însa. care necesita îngrijiri în faza terminala. Asociatia Veteranilor de Razboi. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate. Clubul Pensionarilor. nu se mai simt singuri.9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. orbi. ceea ce este mai important. fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. Asociatia Pensionarilor.. oncologice. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. în afara de o singura persoana. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta. postarteriopatii obliterante. 10 Id. mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. se serbeaza în grup aniversarile. Cauzele sunt diverse. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. cu participarea membrilor lor. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. pungi colectoare. totusi astazi se recunoaste. amputatii ale membrelor inferioare. izolati la domiciliu. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt. la petreceri. se iese împreuna în oras. dependenti fizic. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor). printre rânduri. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). boli terminale. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. Organizatiile vârstnicilor. 1998-1999 id. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”. aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor.. etc. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. care avea atât lideri cât si membri mai activi.

asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie. Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003). categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem. care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani. de regula. daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat.. atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala. Cluj-Napoca . ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. ca psiholog. la început au fost reticenti. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. ca asistent medical.” (sociolog FIC). deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. impactul a fost asa. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti.. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. daca este nevoie . Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa. deci efectiv de toate. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). 2. agentul de executare. veneau la sediu. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri. Implicarea partenerilor . ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. am facut de toate. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. masaj. Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta.10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale. deci impactul a fost la început reticenta. Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor. femeie. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC).Implicarea beneficiarilor. ca asistent social. Editura Todesco.

Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator). s-a ajuns la o 2. sala personalului si bucataria +anexe. iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an. sprijin cu medicamente. 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ. Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. pe scurt.11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004).[…]. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur.M. . a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala. pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. descurcându-se cum a putut. nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata. ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). Tot în aceeasi locatie. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni. La sfârsitul anului 2004. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . Ceahlau). prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. analize de laborator) si diverse unitati patronale. colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. Sala de tratament. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt. 3. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. consiliere juridica si medicala). Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari. ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt.M. Fundatia care a primit grantul FRDS. Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). FIC a rezistat fara bani. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC. alaturi de destinatiile anterioare. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana). cât si cantitativ. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. necesitatea lor. Grantul FRDS în valoare de 15788. între mai 2000 si mai 2001.

Mai Noiemb. una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. Mai Noiemb. asistent medical). Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. Mai Noiemb. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale).45 USD în timpul implementarii. 2000) Sept. n-ai cum trei. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. Sept. dar sa facem. voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. n. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul. la 3 ani si 6 luni. Sept. un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social. 4. 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. 35 USD în noiembrie 2004. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical. 2000) Sept. pentru ca mai mult nu ai cum ”. Mai Noiemb. Vom realiza doua evaluari. la aprox.12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%.] pe zi. maxim cinci.n. daca mergi pe jos. cinci. Evolutia angajatilor. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. patru. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS). . Tabelul 2.

interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna. am organizat vizite la domiciliu. 2. durata efectiva este de 2 ore sau mai mult. vicepresedinte F. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei. timp de 4-5 ori pe saptamâna. îngrijitorii. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând. se viziteaza. 5. continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca. 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali.. chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori . asistenti medicali sau asistenti sociali). în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me. în timpul implementarii. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului). daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu.C. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. Comunitatea în ansamblul sau. Prin urmare. reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. 4 soferi si 5 asistente medicale. kinetoterapeutul.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect.P. Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . S-a intervenit asupra capitalului social bonding. când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat. Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. între beneficiari. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1. grupuri profesionale si asociatii. 3 asistenti medicali. S-a urmarit refacerea. sa sporim relatiile dintre ei. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. un kinetoterapeut. ei tin legatura unii cu altii. Cum durata unei vizite. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C.). 7 îngrijitori medicali. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi.I. care a devenit la scara locala. Stimularea proceselor comunitare participative.C.

au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. Directia de Sanatate). Spitalul judetean. interviu presedinte FIC). de sarbatori. pe de o parte. 3. cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. Consiliul judetean. de Paste si Craciun”. Consiliul local. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. ca primesc cadouri de la firme. Servicii publice de asistenta sociala. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes.14 importanti pentru activitatile Fundatiei. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. Tabelul 3. se pot detecta mai multe tendinte: i. iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”). În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi. . au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. ii. cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. alti furnizori de servicii (ONG-uri. toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu.

. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul).n. în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. biliard. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. rude.comentariile de rigoare”.. La Clubul pensionarilor. 5. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare. n. 4. ceea ce nu am dorit. de exemplu. eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin. dupa care domnii s-au separat de doamne. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin. Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu. altele decât îngrijitorii). îndeosebi cumparaturi. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa.. mai.15 iii.] fac acum activitatile cam separat. la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini. iar domnii vin dupa amiaza. mai urmaresc un meci de fotbal. lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC. cunostinte. chestionati de noi la finele anului 2004. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. joaca sah.

4. de la beneficiar catre furnizor. Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire. 3. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor.) specificând si procedura de acordare a serviciilor. si nu de la furnizor catre beneficiar. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. 2. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. masuri de urgenta) si specializate (gazduire. experienta. Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. consiliere. recuperare. guvernat de patru principii: 1. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. de grup si comunitar) exista legaturi. ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu. organizarea FIC. sprijin material. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. . îngrijire. etc. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate. finantarea consistenta prin programe diverse. etc). În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici. FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. ci integrat ca nevoi socio-medicale.16 III. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan.

Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie. derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. 2. evaluarea gradului de dependenta. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de . se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale. Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. consiliere. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. prieteni. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. organizatii sau institutii. Figura 1. Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). însa servicii de îngrijire. evaluarea sociala. evaluarea starii de sanatate. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. personalizate. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. în strânsa legatura cu beneficiarul. activare sociala. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. De exemplu. fie a altor persoane. Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. vecini).

iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul. sociolog). daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi. la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). estimarea costurilor n î grijirii. persoanele care efectueaza îngrijirile. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului. Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara. El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. lista problemelor vârstnicului. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. sarcini si resurse ale îngrijitorului.18 dependenta. maseur. care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). posibilitati reale de a realiza îngrijirile. medic. Figura 2. 3. când se va testa satisfactia beneficiarului. etc.

renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. Evaluarile de bilant.19 4. donatii locale si fonduri publice). sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. 6. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate. 5. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Toate acestea au permis. Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. profesional si familial. Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. dupa prima vizita efectuata la domiciliu. În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300. cu curte interioara. precum si frecventa lor.000$ (fonduri Phare. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali. situat într-un loc linistit. alaturi de sustinerea activitatilor curente. document intern al Fundatiei . telefoane ale sau catre beneficiari. întâlniri ale echipei de îngrijiri. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. 12 Raport de activitate pe anul 2003. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt.

Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã. psihoterapie de grup.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71. Servicii socio.20 Tabelul 4. infiltratii. imobilizati la pat. singuri .8% dintre vârstnici.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii. restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”. adulti. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. 312 au fost „cazuri sociale”. companie. cu dependente locomotorii. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser. adica vârstnici singuri si saraci. Figura 3.8% pentru cei sãraci.

2. jurist. asistenti medicali. socializare..4. vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). medici geriatri. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date). FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004. etc. data închiderii proiectului FRDS. psihologi. având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001. a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. în general cu sanatatea. recoltarea probelor biologice. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa. la peste 314 în 2004. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu). etc.si telefonul”. masurarea glicemiei. etc. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir.21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. clisme. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale.. Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). maseuri. terapie comportamentala. am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale . Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. administrarea medicamentelor. în medie. raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare. În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. kinetoterapeuti. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire. 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. asistenti sociali. spalaturi. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. alimentarea artificiala. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a. sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. dintre care strict medicale doar 1. Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici.85 nevoi. alimentarea pasiva. de vedere. îngrijirea .

pansamente si plagi. injectii. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. etc. monitoriz area dializei pertoneale. corespunzator nevoilor. Concomitent se ofera. canulei traheale. . tubului de dren. stomelor. aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. schimbarea sondelor urinare. informatii. servicii de mediere. fistulelor.22 plagilor. „Filozofia” de succes a FIC. ajutor si consiliere.

dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. Cosmin Câmpean. aparatura de recuperare si testare. mijloace de divertisment pentru beneficiari. • Suportul acordat de Fond.23 IV. A crescut numarul de parteneriate. • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). numar care a crescut cu peste 150% în 2004. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta. • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat. sala de training si conferinte. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. • Autoritatile locale. sistem de comunicare propriu. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. la realitate . ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. evaluarea satisfactiei). • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. etc. participare. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. • Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. iunie 2004 13 . • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. ci dimpotriva. implicare.

Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu. Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. dar si de adaptare mai buna la mediul local. • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. 1. . Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. Vârstnicii singuri. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. 2. dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii. • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . 2. • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa. 3. 4.24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS. Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente.

-eficienta în folosirea resurselor umane. sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. -adaptarea la nevoile beneficiarilor. în afara locuintei. Pot fi acordate. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. -abordare predominant medicala a serviciului. din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. CRIPS. cel putin partiala. de exemplu.25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala. Bucuresti. costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare). vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. -necesita o investitie mai mica. 3. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti. si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. decât în cazul serviciilor cu cazare. 2004 . atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. imobilizati la domiciliu. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. pentru a fi sustenabile. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. eventual în Centre de Zi. a functiilor motorii. Tabelul 5. -în cazul dobândirii unei dependente. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful