P. 1
Sustenabilitatea Ingrijirilor La Domiciliu

Sustenabilitatea Ingrijirilor La Domiciliu

|Views: 33|Likes:
Published by doina13
community social services
community social services

More info:

Published by: doina13 on Apr 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2014

pdf

text

original

FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

fara sprijin familial. mai 2004 . 3. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. orasele apropiate.. Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. parinti saraci cu copii în întretinere. adolescente sarace gravide. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. 4. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara. femei victime ale violentei domestice. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor.. se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. 5. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1. tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. 2.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. Monitorul Oficial. în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. persoane lipsite de locuinte sau adapost. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor. copii ai strazii. Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate. capitalul social creat în comunitatile beneficiare. autoritatile si institutiile locale.vârstnici saraci. În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. alimentarea cu apa). aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala. 1 Manualul Operational al FRDS. femei sarace. anumite categorii de bolnavi. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului. Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. adica sunt pentru „. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului.

sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. studiu USAS. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. Raport de monitorizare CASPIS.6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. mai mult sugestiva decât precisa. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate. A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. 2 Cosmin Câmpean. iunie 2004 3 În iulie 2004. Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004.9% din totalul de SSC. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. 4 id. Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. II: Monitorizarea la nivel judetean. Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. deci o crestere usoara. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. Modalitatea de comparatie utilizata. finantate de Fond. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. Proiectul pe care-l vom analiza. decembrie 2004 . tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5. 5 Secretariatul Tehnic Caspis. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. cât si Departamentului de specialitate. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor. în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate . vol. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca.

În acest cadru. . iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor).C. îngrijitoare. cât si ale interviurilor individuale. Într-un asemenea context studiul de caz. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali. 6 7 idem. pg. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS. asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate.7 Tabelul 1. participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. sociolog. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii.P). Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr. proiecte FRDS de Nr. diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7. programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt. 16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup.

8 II. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. din care 16215 erau pensionari. asistenti sociali. Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. 550 în saracie extrema. iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri. asistenti medicali. Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. jurist. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. angajati sau voluntari. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. alcatuita din medici generalisti. de natura sociomedicala. se ajuta si colaboreaza la .24%). alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. 120 persoane fara sustinatori legali. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. a familiilor si a vecinilor. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. “De peste un an. În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. saracie. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. foamete. kinetoterapeut. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect. maseur. La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave.

incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. Cu Sindicatul Pensionarilor însa. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia.). boli ale aparatului renal. pungi colectoare. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. se serbeaza în grup aniversarile. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup. Clubul Pensionarilor. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. desfasoara foarte putine actiuni comune. etc. dependenti fizic. de catre personalul FIC. fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. . dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. Asociatia Veteranilor de Razboi. se iese împreuna în oras. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta.9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. anchiloze. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor). 1998-1999 id.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. boli terminale. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. cu participarea membrilor lor. aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri. totusi astazi se recunoaste. în afara de o singura persoana. care necesita îngrijiri în faza terminala.. ceea ce este mai important. orbi. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt. Cauzele sunt diverse. 10 Id. nu se mai simt singuri. amputatii ale membrelor inferioare. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate.. oncologice. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. FIC si-a continuat activitatea si raporta. care avea atât lideri cât si membri mai activi. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. postarteriopatii obliterante. escare. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. Organizatiile vârstnicilor. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii. conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. la petreceri. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. izolati la domiciliu. Asociatia Pensionarilor. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. printre rânduri.

Cluj-Napoca . Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie. apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. Implicarea partenerilor . daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat. Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani.. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. agentul de executare. Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti. femeie. daca este nevoie . deci efectiv de toate. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. masaj. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. 2. ca asistent medical. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim. Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC). veneau la sediu. ca psiholog. ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale. Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003). de regula. ca asistent social. Editura Todesco.10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1.Implicarea beneficiarilor. care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). impactul a fost asa. am facut de toate. categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem. dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. la început au fost reticenti. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa.” (sociolog FIC). sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. deci impactul a fost la început reticenta. atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala..

la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an.11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. alaturi de destinatiile anterioare. 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. Grantul FRDS în valoare de 15788. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari. . Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala. suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004). cât si cantitativ.[…]. ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC. necesitatea lor. La sfârsitul anului 2004. sala personalului si bucataria +anexe. între mai 2000 si mai 2001. persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana). FIC a rezistat fara bani. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic. analize de laborator) si diverse unitati patronale. Ceahlau). Tot în aceeasi locatie. ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. consiliere juridica si medicala). s-a ajuns la o 2. Fundatia care a primit grantul FRDS. Sala de tratament.Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. sprijin cu medicamente. descurcându-se cum a putut. prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. pe scurt. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator). pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni. 3.M. a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata. iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei. Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur.M. nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect.

cinci. n. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. Mai Noiemb. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS). 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. Mai Noiemb. Tabelul 2.n. patru. Mai Noiemb. 35 USD în noiembrie 2004. Vom realiza doua evaluari. asistent medical). 2000) Sept. voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept.45 USD în timpul implementarii. maxim cinci. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. Evolutia angajatilor. . 4.] pe zi. la 3 ani si 6 luni. Mai Noiemb. una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. 2000) Sept. un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social. Sept. Sept. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale). n-ai cum trei. pentru ca mai mult nu ai cum ”. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. dar sa facem.12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%. la aprox. daca mergi pe jos. 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul.

aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. S-a urmarit refacerea. timp de 4-5 ori pe saptamâna. se viziteaza. asistenti medicali sau asistenti sociali). La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale. 3 asistenti medicali. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând. 7 îngrijitori medicali. sa sporim relatiile dintre ei.P. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici.C. Stimularea proceselor comunitare participative. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1. în timpul implementarii. Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali. când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect.. Prin urmare. îngrijitorii. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori . am organizat vizite la domiciliu. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. care a devenit la scara locala. interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna. Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata.C. kinetoterapeutul. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC. S-a intervenit asupra capitalului social bonding. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. vicepresedinte F. iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului). grupuri profesionale si asociatii. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei. Comunitatea în ansamblul sau.). 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. 2. 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu. reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. 5. 4 soferi si 5 asistente medicale. Cum durata unei vizite. continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca.I. în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me. Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . durata efectiva este de 2 ore sau mai mult. ei tin legatura unii cu altii. un kinetoterapeut. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi. între beneficiari.

se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. interviu presedinte FIC). Directia de Sanatate). Servicii publice de asistenta sociala. Spitalul judetean. iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. Tabelul 3. pe de o parte. iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”). hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi. cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. alti furnizori de servicii (ONG-uri. au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. 3. Consiliul judetean. ii. cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. de Paste si Craciun”. de sarbatori. au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. Consiliul local.14 importanti pentru activitatile Fundatiei. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). se pot detecta mai multe tendinte: i. . ca primesc cadouri de la firme.

15 iii. chestionati de noi la finele anului 2004. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin. biliard. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. îndeosebi cumparaturi. rude. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini. mai urmaresc un meci de fotbal. La Clubul pensionarilor. cunostinte. lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu. eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin. joaca sah. dupa care domnii s-au separat de doamne.comentariile de rigoare”. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive.] fac acum activitatile cam separat. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare. 4. iar domnii vin dupa amiaza. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul). altele decât îngrijitorii). ceea ce nu am dorit. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi.. mai. n.n. de exemplu. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze.. . 5.

masuri de urgenta) si specializate (gazduire. 4.) specificând si procedura de acordare a serviciilor. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. organizarea FIC. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor. ci integrat ca nevoi socio-medicale. recuperare.16 III. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. îngrijire. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. finantarea consistenta prin programe diverse. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. guvernat de patru principii: 1. de la beneficiar catre furnizor. etc). Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. de grup si comunitar) exista legaturi. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. si nu de la furnizor catre beneficiar. Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. consiliere. capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan. . experienta. etc. Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate. 3. iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. 2. sprijin material. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor.

evaluarea sociala. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. prieteni. fie a altor persoane. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie. personalizate. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. însa servicii de îngrijire. evaluarea starii de sanatate. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate. se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale. De exemplu. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. 2. evaluarea gradului de dependenta.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. vecini). în strânsa legatura cu beneficiarul. Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. consiliere. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de . organizatii sau institutii. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. Figura 1. activare sociala.

Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . sarcini si resurse ale îngrijitorului. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire. lista problemelor vârstnicului. El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. medic. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi. la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. maseur. când se va testa satisfactia beneficiarului. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala. 3. posibilitati reale de a realiza îngrijirile.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara. ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant.18 dependenta. iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut. sociolog). etc. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). estimarea costurilor n î grijirii. persoanele care efectueaza îngrijirile. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul. Figura 2.

sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. profesional si familial. Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. 12 Raport de activitate pe anul 2003. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt. Evaluarile de bilant. întâlniri ale echipei de îngrijiri. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali. 5. cu curte interioara. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate. situat într-un loc linistit.000$ (fonduri Phare. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . Toate acestea au permis. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. alaturi de sustinerea activitatilor curente. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati.19 4. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. precum si frecventa lor. Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. dupa prima vizita efectuata la domiciliu. Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. telefoane ale sau catre beneficiari. donatii locale si fonduri publice). document intern al Fundatiei . dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. 6. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300.

Servicii socio. 312 au fost „cazuri sociale”. Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu.20 Tabelul 4. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71. singuri . infiltratii. companie. psihoterapie de grup. Figura 3.8% pentru cei sãraci. adica vârstnici singuri si saraci. imobilizati la pat. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie.8% dintre vârstnici. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii. adulti. cu dependente locomotorii.

sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). în general cu sanatatea.4. de vedere. etc. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt. raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare. maseuri. jurist. terapie comportamentala. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu).si telefonul”.. Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale . dintre care strict medicale doar 1. Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a.21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). la peste 314 în 2004. Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. psihologi. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date). 2. alimentarea artificiala. clisme. etc. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa. în medie. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici. masurarea glicemiei. alimentarea pasiva. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). asistenti medicali. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. medici geriatri. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir. socializare. În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. etc. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire.85 nevoi.. spalaturi. Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. recoltarea probelor biologice. vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor. kinetoterapeuti. data închiderii proiectului FRDS. asistenti sociali. îngrijirea . administrarea medicamentelor. având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001.

etc. servicii de mediere. ajutor si consiliere. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. schimbarea sondelor urinare. . aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. informatii. monitoriz area dializei pertoneale. fistulelor. injectii. „Filozofia” de succes a FIC. stomelor. corespunzator nevoilor. canulei traheale. tubului de dren. Concomitent se ofera. pansamente si plagi. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras.22 plagilor.

• Suportul acordat de Fond. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. la realitate . participare. dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. sistem de comunicare propriu. Cosmin Câmpean. evaluarea satisfactiei). • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. etc. • Autoritatile locale. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. iunie 2004 13 . ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. mijloace de divertisment pentru beneficiari. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. ci dimpotriva. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). implicare. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. A crescut numarul de parteneriate. • Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond. aparatura de recuperare si testare.23 IV. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. numar care a crescut cu peste 150% în 2004. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. sala de training si conferinte. • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta.

În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente. 4. 3. • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii. • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi. Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. 2. . ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. Vârstnicii singuri. dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii. Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. 2. 1. Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. dar si de adaptare mai buna la mediul local. Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu.24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS.

domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. în afara locuintei. În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. imobilizati la domiciliu. eventual în Centre de Zi. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. -abordare predominant medicala a serviciului. si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor. vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. -adaptarea la nevoile beneficiarilor. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. pentru a fi sustenabile. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. 2004 . a functiilor motorii. -în cazul dobândirii unei dependente. -eficienta în folosirea resurselor umane. Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. -necesita o investitie mai mica. cel putin partiala. CRIPS. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti. decât în cazul serviciilor cu cazare. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare). atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. Bucuresti. Pot fi acordate. Tabelul 5. 3. costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala.25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. de exemplu. 4. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->