FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1.. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. 1 Manualul Operational al FRDS. aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1. femei victime ale violentei domestice. în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. fara sprijin familial. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. anumite categorii de bolnavi. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului. femei sarace. 5. copii ai strazii. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara..vârstnici saraci. alimentarea cu apa). Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna. 4. adica sunt pentru „. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate. 2. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. orasele apropiate. În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. Monitorul Oficial. Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor. capitalul social creat în comunitatile beneficiare.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. adolescente sarace gravide. persoane lipsite de locuinte sau adapost. 3. autoritatile si institutiile locale. mai 2004 . parinti saraci cu copii în întretinere.

Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca. mai mult sugestiva decât precisa. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. 4 id.6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate . Raport de monitorizare CASPIS. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. deci o crestere usoara. vol. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. 2 Cosmin Câmpean. iunie 2004 3 În iulie 2004. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. Proiectul pe care-l vom analiza. 5 Secretariatul Tehnic Caspis. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. decembrie 2004 . sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. Modalitatea de comparatie utilizata. Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004. tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5.9% din totalul de SSC. cât si Departamentului de specialitate. finantate de Fond. studiu USAS. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. II: Monitorizarea la nivel judetean. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor.

participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului. cât si ale interviurilor individuale. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii. asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS. sociolog. . diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7. pg. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate. îngrijitoare. programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. proiecte FRDS de Nr. 16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup. interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt.7 Tabelul 1. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor). Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr. În acest cadru. 6 7 idem. Într-un asemenea context studiul de caz.C. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali. iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi.P).

ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. 120 persoane fara sustinatori legali. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave. de natura sociomedicala. din care 16215 erau pensionari. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. “De peste un an.8 II. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. se ajuta si colaboreaza la . Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. kinetoterapeut. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri.24%). dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. asistenti sociali. În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. angajati sau voluntari. foamete. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. maseur. asistenti medicali. jurist. 550 în saracie extrema. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. alcatuita din medici generalisti. a familiilor si a vecinilor. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. saracie.

FIC si-a continuat activitatea si raporta. anchiloze. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate. importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. care necesita îngrijiri în faza terminala. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor). mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta. . Cauzele sunt diverse.). aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. totusi astazi se recunoaste.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. se iese împreuna în oras. izolati la domiciliu. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt. de catre personalul FIC. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. Asociatia Veteranilor de Razboi. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. care avea atât lideri cât si membri mai activi. Asociatia Pensionarilor. oncologice. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. boli ale aparatului renal. nu se mai simt singuri. se serbeaza în grup aniversarile. amputatii ale membrelor inferioare. Organizatiile vârstnicilor. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. desfasoara foarte putine actiuni comune. printre rânduri. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. postarteriopatii obliterante. dependenti fizic. Clubul Pensionarilor. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. orbi. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. cu participarea membrilor lor. 10 Id. escare. pungi colectoare. incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor.9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. la petreceri. 1998-1999 id.. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. ceea ce este mai important. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. boli terminale. Cu Sindicatul Pensionarilor însa. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. în afara de o singura persoana. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup.. etc. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri.

Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC). sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. deci impactul a fost la început reticenta. impactul a fost asa. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. veneau la sediu. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale.. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim.” (sociolog FIC). la început au fost reticenti. de regula. Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa. ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. femeie. categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem.Implicarea beneficiarilor. ca psiholog. Editura Todesco. care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). deci efectiv de toate. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. agentul de executare. 2. dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri. daca este nevoie . ca asistent social. Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. masaj.10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. Cluj-Napoca . Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta. ca asistent medical. Implicarea partenerilor . Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti. ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani. am facut de toate. Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003).. atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala.

la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. Sala de tratament. Fundatia care a primit grantul FRDS. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni. Grantul FRDS în valoare de 15788. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana). sprijin cu medicamente. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. consiliere juridica si medicala). ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator).11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. sala personalului si bucataria +anexe. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala. analize de laborator) si diverse unitati patronale. FIC a rezistat fara bani. Tot în aceeasi locatie.Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. pe scurt. ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. între mai 2000 si mai 2001. . Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. Ceahlau). Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt. 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ. suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004).[…]. a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari. s-a ajuns la o 2. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect. Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. cât si cantitativ.M. alaturi de destinatiile anterioare. prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. La sfârsitul anului 2004. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur. Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei. necesitatea lor. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. descurcându-se cum a putut.M. 3. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC.

Mai Noiemb. 35 USD în noiembrie 2004. daca mergi pe jos. una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. Tabelul 2. maxim cinci. pentru ca mai mult nu ai cum ”. un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social. Evolutia angajatilor. dar sa facem. Mai Noiemb. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS). . 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. Mai Noiemb. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale). n. Sept. patru. 2000) Sept. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical. Mai Noiemb.n. la aprox.] pe zi. Sept. Vom realiza doua evaluari. n-ai cum trei.45 USD în timpul implementarii. 2000) Sept. 4. asistent medical). cinci. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul.12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. la 3 ani si 6 luni.

continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca. Stimularea proceselor comunitare participative.. 5. Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. sa sporim relatiile dintre ei.P. Comunitatea în ansamblul sau. îngrijitorii. 4 soferi si 5 asistente medicale.C. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC. între beneficiari. Prin urmare. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. asistenti medicali sau asistenti sociali). 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. Cum durata unei vizite. un kinetoterapeut. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici. când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori . interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. în timpul implementarii. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. kinetoterapeutul. S-a intervenit asupra capitalului social bonding.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect. 2. 7 îngrijitori medicali. vicepresedinte F. durata efectiva este de 2 ore sau mai mult. se viziteaza. am organizat vizite la domiciliu. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei. S-a urmarit refacerea. în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me. aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. grupuri profesionale si asociatii. ei tin legatura unii cu altii.I. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale.C. Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali.). iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului). 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând. timp de 4-5 ori pe saptamâna. daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi. care a devenit la scara locala. Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. 3 asistenti medicali.

ca primesc cadouri de la firme. iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”). toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. Servicii publice de asistenta sociala.14 importanti pentru activitatile Fundatiei. 3. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). pe de o parte. Directia de Sanatate). de sarbatori. Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. alti furnizori de servicii (ONG-uri. Spitalul judetean. au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. de Paste si Craciun”. interviu presedinte FIC). . Consiliul judetean. se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. Tabelul 3. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes. ii. se pot detecta mai multe tendinte: i. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. Consiliul local. au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi.

în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. 5. dupa care domnii s-au separat de doamne. La Clubul pensionarilor. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa. Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare.. chestionati de noi la finele anului 2004. de exemplu. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin. altele decât îngrijitorii). lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC.comentariile de rigoare”. 4. ceea ce nu am dorit. n. . eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin.] fac acum activitatile cam separat. îndeosebi cumparaturi. iar domnii vin dupa amiaza.. biliard.n. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul). la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini.15 iii. rude. mai. cunostinte. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. mai urmaresc un meci de fotbal. joaca sah. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu.

Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu.) specificând si procedura de acordare a serviciilor. etc). Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. 4. . îngrijire. 2. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. guvernat de patru principii: 1. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. experienta. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. finantarea consistenta prin programe diverse. de la beneficiar catre furnizor. Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. sprijin material. FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. masuri de urgenta) si specializate (gazduire. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. ci integrat ca nevoi socio-medicale. consiliere. de grup si comunitar) exista legaturi. si nu de la furnizor catre beneficiar. colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire.16 III. ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. organizarea FIC. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor. etc. iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. 3. recuperare. acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate. FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci.

Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. în strânsa legatura cu beneficiarul. organizatii sau institutii. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. evaluarea starii de sanatate. prieteni. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. vecini). fie a altor persoane. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. evaluarea sociala. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. însa servicii de îngrijire. Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie. personalizate. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. Figura 1. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. 2. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de . Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. consiliere. De exemplu. derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. activare sociala. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). evaluarea gradului de dependenta. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale.

Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul.18 dependenta. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. etc.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. sarcini si resurse ale îngrijitorului. Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant. lista problemelor vârstnicului. ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). maseur. când se va testa satisfactia beneficiarului. estimarea costurilor n î grijirii. 3. medic. Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara. la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. posibilitati reale de a realiza îngrijirile. daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala. eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). Figura 2. sociolog). El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire. persoanele care efectueaza îngrijirile. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut.

întâlniri ale echipei de îngrijiri. document intern al Fundatiei .000$ (fonduri Phare. Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. 12 Raport de activitate pe anul 2003. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. 6. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului. cu curte interioara. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. precum si frecventa lor. Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali. profesional si familial. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). alaturi de sustinerea activitatilor curente. telefoane ale sau catre beneficiari. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase.19 4. situat într-un loc linistit. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Toate acestea au permis. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati. donatii locale si fonduri publice). renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt. În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300. 5. dupa prima vizita efectuata la domiciliu. Evaluarile de bilant.

imobilizati la pat. Figura 3.20 Tabelul 4. Servicii socio. infiltratii. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser.8% dintre vârstnici.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. companie. singuri . 312 au fost „cazuri sociale”. psihoterapie de grup. Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71. restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”. adulti. adica vârstnici singuri si saraci. cu dependente locomotorii. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71.8% pentru cei sãraci.

vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor. dintre care strict medicale doar 1. etc. alimentarea artificiala. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004. maseuri. îngrijirea . kinetoterapeuti. medici geriatri.si telefonul”. etc. în medie. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa. de vedere.85 nevoi. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date). Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. etc. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir. data închiderii proiectului FRDS. clisme. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici. 2.21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. administrarea medicamentelor. psihologi. Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale. sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale . a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). jurist. spalaturi. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu). asistenti sociali. recoltarea probelor biologice. la peste 314 în 2004. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001. masurarea glicemiei. Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare.. asistenti medicali. Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a.. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. socializare. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire.4. în general cu sanatatea. alimentarea pasiva. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). terapie comportamentala. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt.

etc. fistulelor. tubului de dren. corespunzator nevoilor.22 plagilor. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. injectii. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras. stomelor. aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. canulei traheale. „Filozofia” de succes a FIC. monitoriz area dializei pertoneale. . informatii. Concomitent se ofera. ajutor si consiliere. schimbarea sondelor urinare. servicii de mediere. pansamente si plagi.

adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). • Suportul acordat de Fond. etc. A crescut numarul de parteneriate. dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. sala de training si conferinte. implicare. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. • Autoritatile locale. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. participare. • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. evaluarea satisfactiei). dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. la realitate . numar care a crescut cu peste 150% în 2004. • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. sistem de comunicare propriu. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta. iunie 2004 13 . Cosmin Câmpean. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat. • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. mijloace de divertisment pentru beneficiari. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. ci dimpotriva. aparatura de recuperare si testare.23 IV. • Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond.

adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. 2. 3. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii. Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. Vârstnicii singuri. dar si de adaptare mai buna la mediul local. • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente. ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. 4. • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii. este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. 2. 1. .24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa.

sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. Pot fi acordate. atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala. -în cazul dobândirii unei dependente. imobilizati la domiciliu. -eficienta în folosirea resurselor umane. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor. cel putin partiala. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. eventual în Centre de Zi. pentru a fi sustenabile. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. 4. 2004 . Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. -necesita o investitie mai mica. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . în afara locuintei. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare).25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. -abordare predominant medicala a serviciului. CRIPS. Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti. domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. 3. costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici. Tabelul 5. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. a functiilor motorii. -adaptarea la nevoile beneficiarilor. de exemplu. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. Bucuresti. În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. decât în cazul serviciilor cu cazare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful