FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALA UNITATEA DE STUDII ANALIZE SI SINTEZE

SUSTENABILITATEA SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE SARACE -studiu de caz pe un proiect SSCLucian Marina

- decembrie 2004 -

4

CUPRINS

INTRODUCERE __________________________________ 5
Despre FRDS ____________________________________________5 Obiectivele studiului ______________________________________5 Metodologia ____________________________________________6

II. PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” 8
Comunitatea la data implementarii proiectului _________________8 Cine erau Initiatorii_______________________________________8 Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii ___________________________9 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior _______________________________________________10

III. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE ______________________ 16
Sustenabilitatea interventiei FRDS__________________________16 Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar ____16 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinat al sustenabilitatii _________________________________________17 Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici ______________________________________________19 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor ___________________________21 FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate21

IV. IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE ___________ 23

capitalul social creat în comunitatile beneficiare. femei victime ale violentei domestice. Serviciile sociale comunitare finantate de catre Fond se adreseaza categoriilor sociale cele mai dezavantajate.. Obiectivele studiului Fondul Român de Dezvoltare Sociala urmareste ca prin interventiile sale sa contribuie la dezvoltarea durabila a comunitatilor sarace rurale sau grupurilor dezavantajate prin finantarea acelor proiecte care sunt centrate pe nevoile beneficiarilor si stimuleaza procesele comunitare participative. FRDS este deschizator de drumuri în facilitarea comunitara si este singurul program guvernamental care sustine procesul de ameliorare a saraciei prin dezvoltarea capitalului social. parinti saraci cu copii în întretinere. mai 2004 . adolescente sarace gravide. Activitati Generatoare de Venit si Servicii Sociale Comunitare. în sensul ca beneficiarii se vor gândi nu numai la necesitatile de baza (reabilitari de drumuri. femei sarace. mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului. tineri aflati în situatii de risc si alte asemenea categorii” 1. iar Fondul este apreciat ca un proiect foarte bun pentru calitatea obiectivelor realizate prin proiectele finantate. 2. luarea deciziilor referitoare la modul de realizare a proiectului. aceasta este o abordare pilot în Europa si Asia Centrala. 4. dezvoltarea de parteneriate pentru sustinerea programului. apoi comunitatile se deschid catre lumea exterioara. 1 Manualul Operational al FRDS. Proiectele finantate de Fond vizeaza comunitatile rurale sarace sau grupurile dezavantajate si acopera trei domenii majore: Mica Infrastructura Rurala. autoritatile si institutiile locale. Un grup social este eligibil pentru Servicii Sociale Comunitare daca este sarac si exista o nevoie de baza comuna. În cazul proiectelor de servicii sociale pentru grupuri dezavantajate. adica sunt pentru „. Monitorul Oficial.5 INTRODUCERE Despre FRDS În ceea ce priveste specificul abordarii FRDS. 3. persoane lipsite de locuinte sau adapost.vârstnici saraci. alimentarea cu apa). se creeaza punti din ce în ce mai puternice între comunitatile si satele vecine. alegerea categoriilor de beneficiari a caror nevoi sunt prioritar a fi satisfacute în cadrul comunitatii. Beneficiile suplimentare ale proiectelor FRDS sunt în general oportunitati pentru dezvoltare. abordarea la nivel national a saraciei si dezvoltarea organizationala. anumite categorii de bolnavi. alegerea între anumite servicii comunitare în functie de prioritatile beneficiarilor. ci si la dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor. relativ omogena în cadrul lui si care nu poate fi satisfacuta prin eforturi proprii. copii ai strazii. 5.. fara sprijin familial. orasele apropiate. comunitatea trebuie implicata în ceea ce priveste: 1.

A reiesit ca din cele 6 judete în care au existat proiecte FRDS pentru vârstnici. 2 Cosmin Câmpean. Ele au devenit modele de referinta si în unele cazuri au fost multiplicate prin servicii similare. numarul lor fiind insuficient fata de „cerere”. tinând cont si de constituirea unor organisme strategice în combaterea si monitorizarea saraciei5. II: Monitorizarea la nivel judetean. vrea sa scoata în evidenta daca experienta unor astfel de proiecte se difuzeaza la nivel judetean si daca existenta lor prealabila este factorul cel mai important pentru replicarea lor. Prezentarea lui se vrea de asemenea un raspuns la problemele ridicate de durabilitatea proiectelor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici. fiind aproape toate servicii inovatoare în localitatile respective4. Am presupus ca 1-2 ani este un interval suficient pentru ca. Metodologia Din cele 88 de proiecte finantate de FRDS între 1999-2002 si care sunt încheiate în marea lor majoritate. sa apara în 2004 un fenomen de multiplicare a proiectelor de îngrijiri la domiciliu plecând de la proiectele deja implementate. iunie 2004 3 În iulie 2004. serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici detin o pondere de 9 % (8 proiecte)3. erau în implementare sau încheiate 12 proiecte reprezentând 9. mai mult sugestiva decât precisa. Modalitatea de comparatie utilizata. în 3 (50%) s-au dezvoltat noi masuri în acest scop. Raport de monitorizare CASPIS. finantate de Fond. decembrie 2004 . 4 id.6 Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa se adreseaza atât managementului FRDS. vol. 5 Secretariatul Tehnic Caspis.9% din totalul de SSC. Un alt obiectiv al studiului este de a raspunde si aprofunda calitativ unele constatari importante2 referitoare la sustenabilitatea unui proiect de acest gen. studiu USAS. au aparut programe de îngrijiri pentru vârstnici tot în 50 % din cazuri (17 din 34 judete). Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare –de la intentii la realitate . deci o crestere usoara. Urmarind cele 8 proiecte de îngrijiri la domiciliu am vrut sa vedem daca au fost continuate în judetele lor în decursul anului 2004. În judetele în care nu s-au dezvoltat anterior proiecte FRDS. cât si Departamentului de specialitate. Acest lucru poate înseamna ca exista o nevoie locala suficient de puternica pentru a crea servicii pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor. examinând modul în care un serviciu social de îngrijiri la domiciliu pentru batrânii saraci are impactul scontat de Fond satisfacând pe termen mediu si lung prioritatile beneficiarilor. Proiectul pe care-l vom analiza. si a carui finantare s-a încheiat de peste 3 ani si 6 luni poate fi un model nu foarte greu de generalizat la nivelul sistemului national de asistenta sociala a vârstnicilor.

interviuri cu persoane cheie din comunitatea relevanta (Serviciul Public de Asistenta Sociala al judetului Neamt.C. 16 Intervievarea simultana a respondentilor în grupuri de 2 sau 3 persoane este o metoda ce poate oferi unele din avantajele specifice interviurilor focus-grup. proiecte FRDS de Nr. a încercat sa identifice si eventualul rol de promotor judetean al serviciilor de îngrijiri la domiciliu al ONG-ului care a derulat grantul FRDS. axat pe evaluarea sustenabilitatii proiectulu i FRDS. În acest cadru. Scopul lor în cazul de fata era de a vedea modul cum negociaza si îsi împart “recompense” clientul si ofertantul de servicii. . iar pe de alta parte beneficiarilor care au trecut din îngrijirea la domiciliu în Centrul de zi. Diadele sau triadele pot aparea în mod natural sau pot fi provocate. îngrijitoare. Într-un asemenea context studiul de caz. 6 7 idem.P). asistente medicale) si 2 seturi de chestionare aplicate pe de o parte batrânilor îngrijiti la domiciliu. sociolog. Fundatia Haven „Speranta Batrânilor” Piatra Neamt. un interviu colectiv cu personalul Fundatiei (asistenti sociali. cât si ale interviurilor individuale. Multiplicarea proiectelor FRDS cu alte proiecte în 2004 Judete Nr. participantii sunt preocupati mai mult de felul în care fiecare îl întelege pe celalalt decât de raspunsurile pe care le dau intervievatorului. pg. reprezentanti ai Sindicatului Pensionarilor). programe noi de îngrijire la îngrijiri pentru vârstnici domiciliu pentru vârstnici în 2004 6 1999-2002 BT 1 0 GL 1 0 IS 3 1 NT 1 1 SB 1 0 VR 1 1 Judetul Neamt este unul din cele trei judete în care proiectul finantat de FRDS a fost urmat în 2004 de un nou program de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. Tehnicile de cercetare calitative folosite pentru studiul de caz s-au concretizat în interviuri individuale semistructurate cu persoane cheie implicate în proiect (membrii C. diade si triade cu beneficiarii si îngrijitoarele de la domiciliu 7.7 Tabelul 1.

La saracia indivizilor vârstnici si la polipatologia în crestere se adauga si o incapacitate locala de a satisface cazurile cele mai grave. jurist. 150 cu handicap cu o pensie medie de 195 000 lei/persoana. prin acordarea de îngrijiri la domiciliu vârstnicilor saraci. alcatuita din medici generalisti. se ajuta si colaboreaza la . PROIECTUL „BATRÂNI SARACI AJUTATI LA DOMICILIU” Comunitatea la data implementarii proiectului Piatra Neamt avea în 1999 o populatie de 126519 locuitori. iar dintre acestia 10428 erau persoane peste 60 de ani (8. 198 fara locuinta apelând la ajutorul rudelor si 150 primeau masa la cantina sociala. membrii acesteia aveau vârste cuprinse între 22-50 de ani „care se înteleg perfect.24%). din care 16215 erau pensionari. ceea ce înseamna un grup de aproximativ 521 de persoane. angajati sau voluntari. Nevoile cele mai acute identificate în comunitatea beneficiarilor. dar era clar impactul major al proiectului asupra acestei comunitati. Cine erau Initiatorii Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt si-a început activitatea în primavara anului 1998. Echipa FIC avea la data implementarii grantului FRDS o structura interdisciplinara. saracie.8 II. O populatie nu atât de îmbatrânita comparativ cu situatia de la nivel national pe mediu urban. lipsa medicamentelor si a posibilitatilor de tratament” (cererea de proiect SSC). foamete. Estimarile locale (ale Fundatiei pentru Îngrijiri Comunitare) avansau un procent de 3-5% din numarul persoanelor de peste 60 de ani din Piatra Neamt ca potentiale beneficiare de îngrijiri la domiciliu. La domiciliu exista un numar mare de persoane dependente fara nici un suport din partea serviciilor publice. Fundatia îsi propunea sa ajunga anual la o cifra de 200 de beneficiari. dar care avea înregistrate numeroase persoane vârstnice sarace: 1112 ce traiau doar din ajutorul social de stat. o parte semnificativa a acesteia fiind în imposibilitate de a se “îngriji”. asistenti sociali. 120 persoane fara sustinatori legali. “De peste un an. asistenti medicali. kinetoterapeut. de când echipa noastra a început sa acorde ajutor batrânilor saraci si singuri din orasul Piatra Neamt. alte doua ONG-uri care au intentionat sa vina în sprijinul batrânilor din Piatra Neamt esuând din lipsa de fonduri. a familiilor si a vecinilor. de natura sociomedicala. am avut ocazia sa-i vedem la domiciliu în conditiile proprii de viata: mizerie. În privinta echipei care urma sa implementeze proiectul. Sigur ca aceste estimari au gradul lor de relativitate. În Piatra Neamt organizatiile capabile de a satisface nevoile acute ale vârstnicilor erau la data implementarii proiectului FRDS doar cele publice (exceptând ONG-ul care a primit grantul FRDS). Populatia vârstnica se afla deci în stare critica din cauza saraciei. 550 în saracie extrema. a lipsurilor si a problemelor sociale pe care le implicau aceste lipsuri. situatie caracteristica în general serviciilor sociale pentru batrâni. Organismele publice aveau o capacitate redusa de a prelua vârstnicii saraci cu probleme si de a raspunde adecvat nevoilor acestora. maseur. erau astfel confirmate si printr-o experienta densa a ONG-ului initiator. ceea ce ar fi însemnat un procent considerabil de 38 %.

de catre personalul FIC. dependenti fizic. totusi astazi se recunoaste. Cauzele medicale ale imobilizarii erau printre cele mai diverse: hemiplegii. s-au angrenat si ele în activitatile FIC. oncologice. nu se mai simt singuri. în imposibilitate de a-si satisface singuri nevoia de mobilitate chiar în interiorul locuintei (batrâni foarte saraci. la petreceri. anchiloze. 8 9 Raportul de activitate al Fundatiei de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt. mentin legatura telefonica cu ei chiar si dupa încetarea acordarii de servicii. mai ales în cele furnizoare de informatii sau de natura socia la. ceea ce este mai important. Cum s-a mai lucrat cu Beneficiarii Vârsta înaintata este de regula însotita de o înmultire a dependentelor si problemelor de sanatate la care se adauga si saracia. se iese împreuna în oras. Organizatiile vârstnicilor. Asociatia Cadrelor Militare în rezerva si Sindicatul Pensionarilor).). fiecare membru are un rol important si este respectat în echipa. orbi. cele care functionau la preimplementare (Asociatia Handicapatilor. convalescente dupa interventii chirurgicale laborioase ce necesita o supraveghere prelungita la domiciliu. Membrii organizatiei aveau numeroase activitati de grup. Asociatia Pensionarilor. Desi implicarea lor era mentionata în rapoartele Fundatiei. care avea atât lideri cât si membri mai activi. 210 persoane cu vârste cuprinse între 55-99 de an îngrijite la domiciliu 10. faptul ca era sporadica si desi s-au încheiat mai multe parteneriate. postarteriopatii obliterante. Clubul Pensionarilor. singura care a produs rezultate si a antrenat institutii si persoane din oras în serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru batrâni a fost Fundatia de Îngrijiri Comunitare. conform declaratiilor membrilor fundatiei: „s-au atasat foarte mult de membrii FIC. se serbeaza în grup aniversarile. FIC si-a continuat activitatea si raporta. . 10 Id. depresivi din cauza singuratatii sau a pierderii partenerului de viata). boli ale aparatului renal. nimeni nu a mai solicitat camin-azil”.. etc. 1998-1999 id.”9 Pâna la data deschiderii proiectului FRDS. dar cea mai importanta pare a fi aceea ca organizatiile vârstnicilor nu au de regula structuri operative si în afara lidership-ului. care necesita îngrijiri în faza terminala. pungi colectoare. În perioada de preimplementare beneficiarii servic iilor FIC. desfasoara foarte putine actiuni comune. Desi s-au mai dezvoltat initiative de îngrijiri la domiciliu în Piatra Neamt. Organizatia avea deja o coeziune ridicata si capacitati de a rezolva adecvat nevoile beneficiarilor. escare. cu participarea membrilor lor. amputatii ale membrelor inferioare. aflate în situatii de dependenta socio-medicala grava. Asociatia Veteranilor de Razboi. incontinenta urinara necesitând sonde uretrale. boli terminale. iar încrederea în calitatea vietii este vizibil mai mare si. importante pentru a spori întrajutorarea si posibilitatea lor de a comunica asertiv: „Sedintele FIC sunt relaxante. izolati la domiciliu. ele nu s-au concretizat decât în putine initiative comune. în afara de o singura persoana..9 cazuri si astfel relatiile se consolideaza”8. mai accentuata la categoriile de vârstnici singuri sau care din motive medicale sunt imobilizati pentru o anumita perioada în locuinta. printre rânduri. Cauzele sunt diverse. s-a realizat un important proiect al FIC în beneficiul vârstnicilor singuri. dupa 1 an si 6 luni de la înfiintare. Cu Sindicatul Pensionarilor însa.

Implicarea beneficiarilor.” Deoarece serviciul de îngrijiri functiona la data grantului FRDS. Satisfactiile personale ale celor implicati în relatia de ajutor pentru vârstnici sunt însa. Editura Todesco. pe proiectul Nord-Est beneficiem de transport si îngrijitor. impactul a fost asa. Implicarea beneficiarilor si dezvoltarea serviciului s-a facut astfel rapid: „Beneficiarii ne sunau. ca psiholog. care nu are telefon” (asistenta sociala FIC). asistent social în proiectul FRDS) În momentul în care grantul FRDS a fost acordat Fundatiei exista deja o anumita modalitate de a implica beneficiarii: ”În initierea actiunii am apelat la publicitate prin fluturasi difuzati în diferite zone ale orasului. ”copiii nostri care vin si nu ne uita”. Dupa aceea am intrat pe programul de îngrijitori la domiciliu si atunci fiecare si-a vazut de meserie ” (asistenta sociala FIC).10 La ce parametrii a functionat serviciul în perioada finantarii FRDS si ulterior? 1. numar aflat în Servic iul de urgenta al Policlinicii de adulti. deoarece mai ales a cere ajutor echivaleaza cu „recunoasterea propriei incapacitati si abdicarea de la conditie umana demna”11. Proiectul „Batrâni saraci ajutati la domiciliu” a început sa functioneze foarte repede (demersurile organizatorice au durat o luna). dupa care a fost chiar foarte bine„ (35 de ani. Cluj-Napoca . dupa care chiar ne spuneau “îngerasii nostrii de la fundatie”. ca asistent social. Asistenta sociala pentru persoanele în vârsta. daca este deplasabil sau i se ofera acest serviciu la domiciliu pâna în momentul în care este capabil sa vina transportat. ei sau vecinii ne anuntau ca este un vârstnic care îi dependent. ca asistent medical. este foarte solicitant si cere stapânirea si exercitarea. de regula. fluturasi n î care sunt mentionate serviciile pe care le oferim. deci impactul a fost la început reticenta. femeie.” (sociolog FIC). atunci i se adauga o fisa la dosar si el vine la sala. veneau la sediu. Fundatia de Îngrijiri Comunitare având alaturi de grantul FRDS parteneriate 11 Gal Denizia (2003).. masaj. daca este nevoie . deci efectiv de toate. la un foarte bun nivel a cunostintelor si abilitatilor profesionale. Serviciile sociale pentru persoane în vârsta au ca scop sa aduca o schimbare pozitiva în viata acestora. Implicarea partenerilor . Dupa peste 3 ani de functionare serviciul de îngrijiri la domiciliu a evoluat catre un serviciu integrat de îngrijiri capabil sa satisfaca mult mai bine nevoile complexe si situatia variabila a vârstnicilor: „Daca are nevoie de kinetoterapie. apelurile noastre sunt notate de catre personalul de servici u într-un registru FIC si a doua zi sunt preluate de un membru al echipei si predate medicului sau responsabilului de cazuri. am facut de toate. la început au fost reticenti. cresterea calitatii îngrijirilor socio-medicale si dezvoltarea comunitara participativa. ulterior am continuat publicitatea oferita gratuit de postul local de TV si radio. Mecanismele si procedurile FRDS au avut impact îndeosebi asupra cresterii calitatii serviciilor acordate. sa-i ajute sa depaseasca problemele cu care se confrunta. Procesul de initiere a unui vârstnic sarac într-o relatie de ajutor si într-un sistem de servicii. agentul de executare. 2. mai mari decât în cazul celor care lucreaza cu alte categorii de persoane defavorizate: „. a preluarii de catre personalul FIC a sarcinilor specifice: „Noi am facut si îngrijirile de baza si. Avem un numar de telefon la care putem fi apelati permanent.. Oferirea însa a ajutorului si mai ales acceptarea lui poate fi dificila si în etape. interventia Fondului era menita de a sustine si/ sau dezvolta capacitatea operationala a Fundatiei . categoriile de populatie careia ne adresam si patologiile carora le raspundem.

între mai 2000 si mai 2001. Mentinerea pe termen lung a obiectivelor proiectului . consiliere juridica si medicala). sala personalului si bucataria +anexe. Grantul FRDS în valoare de 15788. la care s-a adaugat o contributie locala de 5730 de $ a acoperit partial costurile functionarii programului de îngrijiri la domiciliu pe o perioada de 1 an. Sala de tratament. Sindicatul Liber al Pensionarilor (colaborare la oferirea unor servicii medicale. Dar cel mai important partener al Fundatiei ramâne Primaria Piatra Neamt si Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala. . persoane particulare si întreprinderi locale care au realizat diverse reparatii sau au donat mobilier. necesitatea lor. Ceahlau). FIC a rezistat fara bani. De mentionat ca banii din grantul FRDS au venit prompt si au reusit sa sustina la timp echipa de voluntari a FIC. colabora pentru îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci cu: Fundatia de Ajutor Umanitar I. ceea ce ar oferi un plus calitativ muncii prestate” (din Raportul de activitate al FIC Piatra Neamt. Centrul de recuperare si Clubul Pensionarilor. datorita acestor oameni care nu datoreaza nimanui nimic.[…]. descurcându-se cum a putut. 3. pe baza spiritului de umanitate si compasiune si. Spatiul a fost oferit de Consiliul Judetean si a fost primit în folosinta pe o perioada de 10 ani. se ajuta si colaboreaza la cazuri si astfel relatiile se consolideaza. s-a ajuns la o 2. alaturi de destinatiile anterioare. cabinete partic ulare (pentru diverse afectiuni.Ceahlau (recuperarea socio-medicala a 30 de pensionari cu probleme ai I. cât si cantitativ. pe scurt. ambele fundatii: Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau si Fundatia Diaconia International. La sfârsitul anului 2004. Policlinica Judeteana (cabinete medicale si laborator). sprijin cu medicamente. astfel încât sa existe sanse pentru echipa FIC de a fi remunerata. Serviciile de îngrijiri la domiciliu au fost acreditate de Casa Judeteana de Asigurari Neamt. prin reabilitarea de catre personal si alti membrii ai comunitatii a înca 150m 2 si cesionari ale Consiliului Judetean. analize de laborator) si diverse unitati patronale. Tot în aceeasi locatie. Asociatia Veteranilor de Razboi (sustinerea unor îngrijiri la domiciliu). Spitalul Judetean Neamt (preluarea pacientilor externati din spital). Deoarece primul spatiu al fundatiei era un apartament de bloc din orasul Piatra Neamt. Initial au fost doar câteva încaperi care au fost renovate prin contributia FIC si în care s-au amenajat sala de training si analiza. dar care au în comun dragostea si respectul fata de batrâni si care s-au gasit si au hotarât sa faca ceva pentru acestia. Speram în obtinerea de finantari si asteptam ca. nu în ultimul rând pe baza spiritului de echipa si atmosferei create în interiorul FIC: membrii echipei au vârste între 22 si 50 de ani si se înteleg perfect. alte proiecte majore al Fundatiei: Cabinetul geriatric. a fost esentiala furnizarea unor încaperi pentru întâlnirile saptamânale de evaluare ale serviciilor si analiza dosarelor noilor beneficiari. suprafata dubla de 500 m în care functionau la data a nchetei de teren (noiembrie 2004).M. prin acreditarea serviciilor noastre Casa de Asigurari sa recunoasca aceste servicii. Fundatia care a primit grantul FRDS. iar Consiliul Local Piatra Neamt are 8 angajati (asistenti sociali si îngrijitori) care sunt delegati pentru activitatile de îngrijiri la domiciliu ale Fundatiei. Echipa FIC numara în prezent 43 de persoane angajate si 11 voluntari.M. într-un moment în care entuziasmul initial avea nevoie de recunoastere si sustinere: „Tot ce s-a realizat pâna acum de catre FIC s-a bazat pe voluntariat pur. 1998-1999) Dupa 3 ani si 6 luni de la închidere proiectul FIC a reusit sa creasca constant atât calitativ.11 cu institutii locale si cu 2 ONG-uri. Forumul Democrat German (colaborare bidirectionala prin subventionarea fundatiei cu ajutoare de profil si acordarea de servicii socio-medicale de catre fundatie persoanelor de etnie germana).

cinci. iar acum este salariat al primariei si lucreaza în cadrul FIC: „Se fac si cincisprezece cazuri [medical.12 reprezentând o crestere de 268% la angajati si de 183% la voluntari fata de momentul închiderii proiectului! A crescut de asemenea numarul lunar si anual al beneficiarilor cu 154%-156%. la 3 ani si 6 luni. n-ai cum trei. un chestionar completat de presedintele executiv al FIC si prin evaluari realizate de personalul care lucreaza în teren (asistent social. Mai Noiemb. 2000) Sept. patru. Sept. Tabelul 2. A crescut astfel si costul mediu lunar de functionare al serviciului de la 25. Sept. maxim cinci. 55 55 85 100 100 154 mediu pe luna Pe an 200 205 312 100 102 156 Datele au fost verificate prin trei surse: documentele oficiale ale Fundatiei (rapoarte anuale). Evolutia angajatilor. 2000) 2000 2001 2003 2000 2001 2003 Nr. voluntarilor si a beneficiarilor de îngrijiri la domiciliu Posturi Angajati Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. la aprox. Evaluarea capacitatilor operative de îngrijire ale FIC. dar le facem cu masina pentru ca sunt raspândite în tot orasul. pentru ca mai mult nu ai cum ”. 2000) Sept.n. 35 USD în noiembrie 2004. Iata de exemplu ce spune o asistenta medicala care a lucrat initial ca voluntara la Fundatie (în perioada proiectului FRDS). Mai Noiemb.] pe zi. dar sa facem. asistent medical). 4. Vom realiza doua evaluari. Mai Noiemb. una pentru perioada proiectului FRDS si alta pentru situatia postimplementare. Mai Noiemb. daca mergi pe jos. 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 2 2 3 100 100 150 Personal de 13 13 38 100 100 292 specialitate Personal 1 1 2 100 100 200 administrativ Posturi Voluntari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. . 2000 2001 2004 2000 2001 2004 Management 1 1 1 100 100 100 Personal de 2 4 6 100 200 300 specialitate Personal 2 2 4 100 100 200 administrativ Numar Beneficiari Cifre absolute Coeficienti de multiplicare (% fata de sept. n.45 USD în timpul implementarii.

sa sporim relatiile dintre ei. timp de 4-5 ori pe saptamâna. un multiplicator al dezvoltarii comunitare participative: 1.. când cifra medie a persoanelor îngrijite era de 50-55. S-a urmarit refacerea.13 În timpul proiectului (2000-2001) echipa FIC a fost formata dintr-un coordonator de proiect. Proiectul FRDS a fost primul grant câstigat de catre FIC.P. un kinetoterapeut. 4 soferi si 5 asistente medicale. putem afirma ca s-a produs o crestere evidenta calitativa si cantitativa în privinta îngrijirilor directe la domiciliu pentru vârstnicii saraci a FIC. 7 îngrijitori medicali. kinetoterapeutul. asistenti medicali sau asistenti sociali). Capacitatea de îngrijire socio-medicala poate fi de asemenea evaluata. vicepresedinte F. iar procedurile FRDS si-au pus amprenta asupra modului ulterior de lucru al Fundatiei. Cum durata unei vizite. Comunitatea în ansamblul sau. prevazuta prin contractul stabilit cu beneficiarul este de maxim 2 ore (nu este totusi decât o limita de natura a descuraja „pretentiile exagerate ale unor batrâni si în realitate ea nu este atât de rigida”. Capacitatea curenta este aproximativ cu 50% mai mare (sunt aprecieri bazate pe faptul ca doar în cazurile de administrare a hranei . Stimularea proceselor comunitare participative. grupuri profesionale si asociatii. reusindu-se astfel sa se sporeasca eficienta serviciilor. chiar firme sunt sensibilizate si au devenit în timp donori . 3 asistenti medicali. Prin urmare. dizabilitate care se întâlneste destul de rar în conditiile în care cazurile cu invaliditate de gradul I sunt prevazute cu îngrijitori platiti prin ISTPH) ceea ce înseamna ca FIC poate oferi îngrijiri la domiciliu de calitate pentru aproximativ 90 de persoane/luna ! Rezumând.C. ceea ce înseamna o capacitate operationala a FIC din punct de vedere medical de 36 batrâni asistati medical/zi. asistentii sociali si îngrijitorii medicali acordau în medie pe zi cumulat. interviu coordonator de îngrijiri) iar FIC dispune de 15 îngrijitori cu norma de 8 ore rezulta o capacitate minima operativa de îngrijire de 60 de batrâni/luna.C. ei tin legatura unii cu altii. daca nu dezvoltarea capitalului social bridging: se colaboreaza frecvent cu familia. am organizat vizite la domiciliu. îngrijitorii. Sa presupunem ca doar 3 dintre acestea cupluri operative functioneaza pentru îngrijiri la domiciliu si doar la 12 cazuri/zi. rezulta o capacitate minima lunara de îngrijire la domiciliu de aproximativ 64 de vârstnici. care a devenit la scara locala. iar unele servicii pot fi oferite de îngrijitori (în functie de programul de îngrijiri stabilit si de fisa postului). S-a intervenit asupra capitalului social bonding. au numere de telefon si ne anunta când un fost beneficiar are din nou probleme” (membru C. 5. continuitatea lor si scaderea unor costuri: „ cautam sa-i implicam mai mult pe vârstnici în ajutorarea reciproca. în timpul implementarii. 1 coordonator de îngrijiri la domiciliu. durata efectiva este de 2 ore sau mai mult.I.). 2. si în sensul sau foarte extins de „rude prin alianta sau rude îndepartate” si cu vecinii. serviciul de îngrijiri a functionat putin peste parametrii din proiect. se viziteaza. La o frecventa maxima a vizitelor medicale de 3 ori pe saptamâna rezulta o capacitate minima operativa de asistenta medicala de 72 de cazuri pe luna ! Însa nu toate cazurile au nevoie de densitatea maxima a viz itelor medicale. capacitate care a si fost folosita în timpul implementarii. 2 asistenti sociali carora li s-au mai adaugat voluntar alte 58 persoane (medici generalisti. aproximativ 2 ore fiecarui vârstnic. Tinând cont de faptul ca la început asistentii medicali. între beneficiari. în conditiile în care intrau în medie „10-15 cazuri noi pe luna” În decembrie 2004 FIC avea 4 masini-autoturis me.

Consiliul judetean. Consiliul local. au cea mai mare încredere în FIC si Biserica. evaluarile relativ optimiste ale conducerii Fundatiei (care sunt în acelasi timp evaluari de la nivelul unui manager de succes. Distributia raspunsurilor vârstnicilor la întrebarea „Câta încredere aveti în urmatoarele organizatii/institutii locale” Foarte Destul de Destul de Foarte Nu am avut mare Mare Mica Mica contacte Vârstnici saraci îngrijiti la domiciliu (de FIC) Fundatia de 7 Îngrijiri Comunitare Biserica 7 Politie 2 1 4 Primarie 4 1 2 Întreprinzatori 1 6 locali Guvern 1 2 3 1 Vârstnici în Centrul de Zi (al FIC) Fundatia de 3 3 Îngrijiri Comunitare Biserica 4 2 Politie 4 2 Primarie 1 5 Întreprinzatori 2 2 2 locali Guvern 2 2 2 Desi au fost chestionati doar 13 vârstnici (7 la domiciliu si 6 în Centrul de Zi). În investigatiile noastre din 2004 am constatat diferente între. de Paste si Craciun”. Tabelul 3. ca primesc cadouri de la firme. Spitalul judetean. de sarbatori. hiperactiv) si ale asistentilor sociali si pe de alta parte evaluarile unor vârstnici beneficiari chestionati de noi. 3. cei din urma manifestând o încredere „fara rezerve” în FIC. iar uneori au intrat direct în relatiile cu vârstnicii („vârstnicii au devenit mai încrezatori în soarta lor. interviu presedinte FIC). toate categoriile de vârstnici (si cei din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. prioritizare si satisfacere a nevoilor vârstnicilor ceea ce a avut unele efecte asupra dezvoltarii capitalului social linking. cabinete particulare de medicina) în actiunile de crestere a nivelului si modului de identificare. se remarca usoare diferente între vârstnicii din Centrul de Zi si cei îngrijiti la domiciliu. ii. pe de o parte. . Au fost/sunt implicate institutiile locale (primaria. iar cea mai mare distanta sociala fata de întreprinzatorii locali („nu am avut contacte”).14 importanti pentru activitatile Fundatiei. Servicii publice de asistenta sociala. Directia de Sanatate). se pot detecta mai multe tendinte: i. au vazut ca ceilalti se intereseaza de ei. alti furnizori de servicii (ONG-uri.

5.15 iii.n. ceea ce nu am dorit. aceea de a „amesteca doamnele cu domnii” si atunci ei au fost lasati si apoi ajutati sa se organizeze dupa cum au dorit: „Ei [vârstnicii de la Centrul de zi. La Clubul pensionarilor. cunostinte. n. Se lasa libertatea beneficiarilor sa se autoorganizeze. Încrederea vârstnicilor în institutii/categorii de persoane poate fi legata de densitatea si tipul de contacte pe care îl au cu ele: cel mai des cu FIC-ul. mai rar cu Primaria si foarte rar cu „întreprinzatorii locali”.comentariile de rigoare”. Vârstnicii îngrijiti la domiciliu. 4.. chestionati de noi la finele anului 2004. dupa care domnii s-au separat de doamne. iar domnii vin dupa amiaza. . eu la început am avut la club persoane de sex feminin si masculin. îndeosebi cumparaturi. joaca sah.. lucrurile nu au mers în directia planificata de profesionistii FIC. mai. rude. Parteneriatele FIC-ului pe plan local cu Primaria în îngrijirile la domiciliu au avut astfel consecinte pozitive. Implicarea vecinilor s-a produs fie din proprie initiativa. la întrebarea: „Ne puteti spune lucrurile cu care ati fost ajutat de cei din jur (vecini. biliard. Institutiile cu o prezenta mult mai difuza si omnipotente pentru vârstnici (Guvernul si Biserica) sunt apreciate dupa rolul pe care îl joaca în viata lor (Biserica) sau dupa transferul de resurse spre beneficiari (Guvernul). mai urmaresc un meci de fotbal. altele decât îngrijitorii). Primaria este „mai de încredere” pentru vârstnicii îngrijiti la domiciliu decât pentru cei din Centrul de Zi. în afara îngrijitorilor în cazul unor activitati minore. fie de multe ori la initiativa celor de la Fundatia de Îngrijiri Comunitare. de exemplu.] fac acum activitatile cam separat. Serviciile de îngrijiri la domiciliu conduc în timp la o participare mai mare a vecinilor la acordarea unor servicii vârstnicilor. ambele beneficiind de un capital ridicat de încredere. au raspuns mentionând vecinii ca prim sprijin.

iar organizarea serviciului se organizeaza pe nevoie si nu invers. acreditarea FIC de catre Directia de Sanatate. Fondul a jucat în acest caz rolul de mecanism care a initiat si sustinut schimbarea organizationala a Fundatiei si a contribuit astfel în buna masura la sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor de îngrijiri la domiciliu. existând în 2004 suficiente garantii pentru continuitatea serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii saraci. Centrarea serviciilor oferite pe nevoile vârstnicului beneficiar Serviciile sociale sunt adesea criticate ca fiind centrate pe furnizor si nu pe nevoile beneficiarilor. preocuparile constante pentru perfectionarea personalului. la parametrii superiori celor din perioada implementarii (cu referire la calitatea serviciilor.16 III. îngrijire. finantarea consistenta prin programe diverse. 4. Nevoia beneficiarilor este pe primul plan. În cazul FIC s-a achizitionat în timp o calitate pe care o credem de succes si pe care diversi specialisti în asistenta sociala o considera ca alternativa viabila la rigiditatea actuala a multor servicii sociale pentru vârstnici. 2. sprijin material. experienta. 3.) specificând si procedura de acordare a serviciilor. capacitatea de diseminare a cunostintelor în domeniu. Ordonanta privind serviciile sociale (Nr. organizarea FIC. capacitatea si adecvarea organizatorica pentru îngrijiri la domiciliu. de grup si comunitar) exista legaturi. SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU –MODELUL INTEGRAT DE FUNCTIONARE Sustenabilitatea interventiei FRDS Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a câstigat primul sau grant. Fiecare beneficiar primeste combinatia de servicii care corespunde complexului de nevoi. ceea ce corespunde polipatologiei vârstei înaintate (ce conduce la imobilitate) si situatiei sociale extrem de precare (izolare si saracie). recuperare. etc. guvernat de patru principii: 1. consiliere. Interventia Fondului în acest caz s-a dovedit sustenabila în timp. de la beneficiar catre furnizor. si nu de la furnizor catre beneficiar. ci integrat ca nevoi socio-medicale. etc). FIC-ul este în consecinta un model de serviciu integrat de îngrijiri pentru vârstnici. 68/2003) prevede doua categorii de servicii sociale: primare (informare. implicarea beneficiarilor si a organizatiilor acestora în activitatile de îngrijire. Nevoile vârstnicului nu sunt tratate sub unghi strict social sau strict medic al. Centrarea pe beneficiar a condus la un tip special de organizare si functionare în care nevoile vârstnicului dependent sunt continuu evaluate si se cauta în permanenta cele mai bune formule de a raspunde organizational unor posibile schimbari ale situatiei vârstnicului. Între diferitele nevoi privind oferta de servicii (individual. de la Fondul Român de Dezvoltare Sociala în anul 2000. FIC-ul a inversat astfel centrul de greutate al serviciului. masuri de urgenta) si specializate (gazduire. colaborarea cu Primaria si Serviciul Public de Asistenta Sociala. .

Evaluarea initiala se face pe baza unei anchete sociale realizate la domiciliul vârstnicului de catre o echipa multidisciplinara formata din asistent social si medicul geriatru. Luarea în evidenta se produce fie ca urmare a unei solicitari telefonice sau directe a vârstnicului. vecini). evaluarea starii de sanatate. în strânsa legatura cu beneficiarul. rezultatele evaluarii în grade de dependenta. sa stabileasca care sunt nevoile sociale ale acestuia si sa propuna si un program de reabilitare sociala la domiciliu. personalizate. activare sociala. Eficienta lor este data de respectarea modelului îngrijirii (figura 1). derulate pe baza unor planuri de îngrijire temporara sau permanenta. Ulterior accederii vârstnicului la serviciile de îngrijiri ale Fundatiei. consiliere. Modelul îngrijirii vârstnicului Luarea în evidentã Evaluarea nevoilor Sedinta de bilant Elaborarea/ajustarea planului de îngrijire Monitorizarea Implementarea planului de îngrijire Sa urmarim Modelul Îngrijirii asa cum este el realizat la FIC Piatra Neamt: 1. evaluarea sociala. Figura 1. Vârstnicul semidependent sau dependent necesita. însa servicii de îngrijire. De exemplu. dorintelor persoanei vârstnice evaluate. 2. serviciile sociale si socio-medicale (de îngrijire) apte sa raspunda nevoilor identificate. organizatii sau institutii. sunt categorii de nevoi pentru care serviciile furnizate sunt de informare. evaluarea gradului de dependenta.17 Modelul integrat al îngrijirii pentru vârstnici – factor determinant al sustenabilitatii Identificarea tipului de nevoie este punctul de plecare al ofertei de servicii. lipsa de informatii sau integrare sociala a unui vârstnic autonom. Asistentul social are obligatia ca în urma analizarii diagnosticului dat de medicul geriatru sau dupa caz medicul de familie. masura în care oferta de servicii poate acoperi nevoile identificate. fie a altor persoane. se trece la o evaluare complexa pe baza Fisei socio-medicala care cuprinde: date personale. prieteni. dorintelor îngrijitorilor din reteaua informala (rude. Evaluarea initiala este o procedura destul de rapida si eficienta pentru a identifica nevoile reale ale solicitantului. concluziile si Planul de îngrijire (referiri la gradul de .

la locul în care n ecesita sa fie îngrijit – domiciliu sau în institutie. când se va testa satisfactia beneficiarului. etc. Fie care îngrijitor este parte a unei echipe de îngrijire. lista schimbarilor preconizate (obiectivele). sociolog). 3. daca va fi îngrijit la domiciliu sau în Centrul de zi.) La finalul procesului de evaluare initiala beneficiarul stie: daca este sau nu eligibil pentru serviciu de îngrijire. care sunt o sinteza a problemelor aparute în derularea serviciilor si a activitatilor sale de control/supervizare. medic. Persoana cheie a îngrijirilor la domiciliu este îngrijitorul. estimarea costurilor n î grijirii. Planul de îngrijire contine si Graficul activitatilor de îngrijire . Organizarea echipelor de îngrijiri la domiciliu în cadrul FIC COORDONATOR CAZURI 1 Coordonator echipã 2 Coordonator echipã Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire Îngrijitor Alti membri ai echipei de îngrijire . lista problemelor vârstnicului. posibilitati reale de a realiza îngrijirile. El participa la cursuri de formare organizate de FIC si are cele mai multe sarcini de îngrijire. Sub aspect formal Planul individualizat de asistenta si îngrijire este redactat sub forma tabelara si cuprinde urmatoarele: sarcini si resurse ale asistentului social. care cuprinde repartizarea sarcinilor în timp si pe persoane. iar echipele sunt subordonate unui coordonator de cazuri. ce metode si instrumente sunt utilizate pentru evaluarile intermediare). Coordonatorul de cazuri înainteaza managementului FIC rapoarte de activitate lunara. Planul de îngrijiri este documentul pe baza caruia se vor derula activitatile necesare pentru remedierea situatiei vârstnicului.18 dependenta. daca este cuprins pe o lista de asteptare în cazul în care nu este eligibil direct si când i se va comunica decizia referitoare la planul de îngrijire. Figura 2. La sedinta saptamânala de bilant asistentul social responsabil de ancheta prezinta concluziile reiesite din evaluarea initiala. eventual evaluarea complexa si de comun acord cu echipa sa prezinta un plan de îngrijiri socio-medicale corespunzator nevoilor identificate. sarcini si resurse ale îngrijitorului. sarcini si resurse ale altor membrii ai echipei de îngrijiri (kinetoterapeut. maseur. persoanele care efectueaza îngrijirile. repere pentru evaluarea progreselor beneficiarului (când se vor face evaluarile de bilant.

document intern al Fundatiei .000$ (fonduri Phare. renovarea unei suprafete de 150m 2 si amenajarea spatiului de 500m 2. sesizari diverse si deplasarea vârstnicului pentru analize periodice în Centrul de Zi al FIC. donatii locale si fonduri publice). situat într-un loc linistit. Implementarea Planului si a Graficului de îngrijiri este verificata si analizata la sedintele saptamânale a le personalului Fundatiei la care participa coordonatorii de echipa si coordonatorii de cazuri si dupa caz alte persoane. 5. întâlniri ale echipei de îngrijiri. profesional si familial. Responsabilii cu îndeplinirea Planului sunt coordonatorii de echipa care sunt de regula asistenti sociali. Odata cu achizitionarea unui parc auto de catre Fundatie si a unor carucioare. 6. telefoane ale sau catre beneficiari. Monitorizarea este o forma de supraveghere proactiva a implementarii Planului si consta în asigurarea atingerii obiectivelor propuse si adaptarea/ajustarea planului conform nevoilor mereu în schimbare ale beneficiarilor. Acest lucru a oferit si posibilitatea realizarii unor evaluari de bilant complexe geriatrice pentru cei cu afectiuni severe . Deoarece scopul final al îngrijirilor este obtinerea autonomiei vârstnicilor totusi FIC se confrunta cu un anumit grad de permanentizare a beneficiarilor în serviciile de îngrijiri la domiciliu. dupa prima vizita efectuata la domiciliu. are obligatia sa întocmeasca fisa sociala a clientului si anturajului (ecomapa). dar aceste lucruri au fost surmontate odata cu dobândirea unei statii interne de comunicare între toti membrii Fundatiei. 12 Raport de activitate pe anul 2003. Evaluarile de bilant. identificând nevoile în materie de reinsertie si preventie pe plan social. constând în peste 10 camere cu anexe dintr-un complex pe un singur nivel. Fis ele postului impun însa membrilor echipei de îngrijire o flexibilitate sporita la solicitarile beneficiarului. aproape de Centrul orasului Piatra Neamt. precum si frecventa lor. Toate acestea au permis. pot fi deplasati în Centru de zi pentru câteva ore si vârstnicii cu probleme grave de imobilitate.19 4. Principalul responsabil al actiunilor de monitorizare este asistentul social care. cu curte interioara. Relatia cu beneficiarul este reglementata pe baza unui Contract de îngrijiri unde sunt specificate activitatile ce urmeaza a fi efectuate. Monitorizarea se realizeaza prin vizite la domiciliu. de starea sociala si sa monitorizeze graficul de îngrijiri. donatii în aparatura medicala de la Guvernul Elvetiei si Forumul Democrat German. Sustenabilitatea organizarii serviciilor de îngrijiri comunitare pentru vârstnici Serviciile oferite de catre FIC în decursul anului 2003 12 se traduc în indicatori socio medicali care ofera imaginea unei organizatii eficiente si de succes. urmarind problemele economico-financiare si cele legate de relatiile familiale defectuoase. În perioada 20012004 Fundatia a primit fonduri pentru organizarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu care au depasit cifra de 300. alaturi de sustinerea activitatilor curente. dar exista situatii când rolul de coordonare este preluat si de o alta persoana calificata. Participarea mai multor persoane la implementarea Planului a nascut uneori dificultati în respectarea termenelor sau în frecventa derularii unor activitati.

Figura 3. companie. imobilizati la pat. singuri . adica vârstnici singuri si saraci. Reteaua serviciilor sociale comunitare oferite de FIC Piatra Neamt în 2004 110 beneficiari lunar pentru 1925 vârstnici in mare parte pentru format din în Centrul de Zi constau in recuperare neuro-motorie psihoterapie individualã logopedie consiliere gimnasticã aerobicã. cu dependente locomotorii.medicale oferite de FIC Piatra Neamt pentru vârstnici la domiciliu Serviciul oferit Numar de persoane Pansamente 900 Tratamente injectabile 1527 Perfuzii 594 Montat sonde urinare 220 Schimbarea sondelor urinare 175 Recoltari analize la domiciliu 250 Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu 3500 Masaj 150 Kinetoterapie 150 Ajutor social la domiciliu 434 Consiliere 200 Consultanta juridica ? Sursa: Raportul pe 2003 al FIC Piatra Neamt Dintre cei 434 de vârstnici care au beneficiat de ajutor la domiciliu. 312 au fost „cazuri sociale”. Cele trei criterii de eligibilitate din perioada implementarii proiectului FRDS s-au pastrat pentru un procent de 71. adulti.8% dintre vârstnici. Servicii socio. restul fiind vârstnici imobilizati care exced categoria „singuri si saraci”. efectuare EKG recoltari analize sunt la domiciliu 600 vârstnici anual pentru 434 vârstnici constau in ingrijiri socio-medicale (infirmerie. tratamente medicale) recuperare neuro-motorie consultatii medicale in proportie de 28. socializare Sala de recuperare 355 de beneficiari/an (copii.2% pentru doar imobilizati la pat in proportie de 71. infiltratii. vârstnici) Cabinetul de psihologie Clubul Pensionarilor pentru se fac si in Îngrijirile comunitare ale FIC se fac si prin Cabinetul medical FIC pentru constau in consultatii geriatrice test osteoporoza tratamente laser. psihoterapie de grup.8% pentru cei sãraci.20 Tabelul 4.

Aici proportia anticiparilor între medical si social se schimba radical. concomitent cu o tot mai redusa participare la viata social a. recoltarea probelor biologice. clisme.4. Serviciile medicale oferite de catre FIC cuprind astfel o gama larga de actiuni care pot satisface nevoile în continua schimbare ale vârstnicilor din Piatra Neamt: monitorizarea parametrilor fiziologici. de vedere. În cadrul procesului de îngrijiri furnizate de catre FIC. medici geriatri.. manevre terapeutice pentru evitarea escalelor de decubir. kinetoterapeuti. a complicatiilor pulmonare si a complicatiilor vasculare ale membrelor inferioare. masurarea glicemiei. 6 din 7 vârstnici fiind de parere ca vor avea probleme medicale: de mobilitate. 6 din 7 vârstnici prefera sa fie îngrijiti acasa.. dar din pacate acest form ular se ataseaza fiecarui dosar în parte si nu sunt stocate informatiile într-o baza de date).85 nevoi. dintre care strict medicale doar 1. etc. ajutor la menaj (3 din 7) si chiar „iesirea din monotonie” (1 caz). Se poate constata astfel o tendinta a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu de a fi preocupati cu precadere de servicii medicale sau cu caracter socio-medical si mai putin de servicii cu caracter psihosocial: consiliere. vârstnicilor le sunt satisfacute nevoile cele mai acute de natura socio-medicala si evaluata periodic satisfactia (Fundatia aplica cel mult o data pe luna Formularul de evaluare a satisfactiei beneficiarilor. alimentarea artificiala. În privinta celei mai bune variante pentru îngrijire.21 Satisfacerea nevoilor vârstnicilor Specialistii din diversele domenii care se ocupa de vârstnici converg prin a recunoaste ca vârstnici au în medie. maseuri. terapie comportamentala. sansa de a iesi din locuinta (2 din 7). spalaturi. Vârstnicilor îngrijiti la domiciliu le sunt satisfacute (prin serviciul de îngrijiri la domiciliu). FIC – integrator al serviciilor sociale pentru vârstnici în comunitate Fundatia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamt a oferit constant servicii de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici între 1998-2004. Satisfactia de viata mai ridicata se datoreaza reducerii nivelului de expectanta si face ca nevoile exprimate ale celor de vârsta a treia si a patra sa fie cu precadere canalizate spre aspectele grave socio-medicale. administrarea medicamentelor. psihologi. alimentarea pasiva. Dintre nevoile ne-medicale satisfacute se remarca: posibilitatea de a primi vizite (la 3 din 7 vârstnici). având în medie anual o cifra de beneficiari care a crescut constant de la 200 în 2001.si telefonul”. asistenti sociali. Doar o singura persoana este îngrijorata de faptul ca în viitor nu-si va mai putea plati „ întretinerea si lumina. în general cu sanatatea. cele de socializare fiind lasate oarecum în umbra. jurist. iar unul a ales varianta „în Centrul de Zi”. socializare. în medie. Am urmarit de asemenea sa vedem care sunt asteptarile lor referitoare la problemele pe care le vor avea („ Care credeti ca vor fi principalele greutati de care va veti lovi în continuare ”). data închiderii proiectului FRDS. îngrijirea . asistenti medicali. la peste 314 în 2004. În investigatia pe care am realizat-o pe câtiva beneficiari ai serviciilor FIC Piatra Neamt. etc. 2. Ritmul ponderat al cresterii numarului de beneficiari a fost însotit de o crestere mai rapida a numarului de angajati în aceeasi perioada ajungându-se la o echipa complexa formata din 43 de angajati si 11 voluntari cu o structura profesionala adecvata: medici generalisti. etc. am urmarit sa vedem care este gama de nevoi pe care vârstnicii le exprima si în ce masura ele au si conotatii sociale . raportat la restul populatiei o satisfactie de viata mai mare.

corespunzator nevoilor. monitoriz area dializei pertoneale. pansamente si plagi. Concomitent se ofera. ghid care cuprinde sapte grupuri dezavantajate depistate în oras. aceea de a fi o echipa flexibila adaptata nevoilor în schimbare ale vârstnicilor dependenti din comunitate s-a concretizat recent si printr-un „Ghid de îngrijiri comunitare pe orasul Piatra Neamt”. ajutor si consiliere. informatii. „Filozofia” de succes a FIC. injectii. precum si prezentarea tuturor furnizorilor de servicii din comunitate. fistulelor. . servicii de mediere. etc. schimbarea sondelor urinare. tubului de dren. canulei traheale. stomelor.22 plagilor.

dar în mediul urban unde capacitatea institutiilor de aloca resurse pentru serviciile sociale este mai mare. evaluarea satisfactiei). sala de training si conferinte.23 IV. desi s-au implicat considerabil în programele Fundatiei (pâna la punctul în care Serviciul Public are 8 angajati în cadrul FIC pentru îngrijiri la domiciliu) nu au preluat controlul organizatiei si nici nu sunt implicate în Consiliul ei de administratie • Face parte din categoria proiectelor implementate cu succes. • Calitatea serviciilor oferite este mai ridicata fata de momentul închiderii finantarii FRDS. • Si-a dublat si si-a diversificat personalul angajat. sistem de comunicare propriu. Proiectul FIC are de asemenea numeroase elemente comune cu alte proiecte FRDS13: • Este un proiect inovativ în comunitatile de referinta. • Satisface nevoile cele mai acute ale beneficiarilor. la 3 ani si 6 luni de la închiderea finantarii FRDS. • Autoritatile locale. la realitate . numar care a crescut cu peste 150% în 2004. aparatura de recuperare si testare. a beneficiarilor si a institutiilor locale în sustinerea serviciilor sociale. • Si-a largit gama de beneficiari initiali fara ca satisfacerea nevoilor noilor categorii (copii cu deficiente. • Si-a largit gama de servicii pe parcursul post-implementarii. implicare. iunie 2004 13 . dar numarul de beneficiari pentru serviciul initial (de îngrijiri la domiciliu) nu a scazut. ajungând în decembrie 2004 la 43 de angajati cu norma întreaga sau part-time. adulti cu probleme locomotorii) sa afecteze satisfacerea nevoilor primei categorii (vârstnicii). IMPLICATII STRATEGICE SI PRACTICE Cazul analizat de noi (al serviciului de îngrijiri la domiciliu) este unul care iese evident din tiparul serviciilor sociale finantate de Fond sub raportul evolutiei sale ulterioare: • A reusit sa aiba un numar mare de beneficiari în timpul implementarii grantului FRDS. • Suportul acordat de Fond. Dezvoltarea durabila a retelei de servicii sociale comunitare – de la intentii. prin intermediul evaluatorilor si supervizorilor (este mentionata în interviurile cu conducerea FIC si legatura Fundatiei cu sucursala de la Iasi a FRDS) a avut un rol semnificativ în cresterea capacitatii Fundatiei de a se adresa vârstnicilor saraci si de a atrage alte surse de finantare pentru aceeasi categorie de beneficiari. în permanenta se urmareste atragerea comunitatii. • Si-a asumat si replica în comunitate abordarea de tip CDD (Community Driven Development) promovata de Fond. A crescut numarul de parteneriate. ci dimpotriva. • Trecerea a peste 6 ani de activitate si 3 de la lichidarea grantului FRDS au condus la achizitionarea unei competente sporite de a lucra cu beneficiarii (evaluarea nevoilor. • Are o logistica impresionanta pentru un serviciu social care a pornit la drum doar în 1998: 4 autoturisme. mijloace de divertisment pentru beneficiari. • A atras fonduri în peste 3 ani de la încheierea finantarii FRDS de peste 10 ori mai mari decât valoarea grantului câstigat la FRDS. participare. etc. Cosmin Câmpean.

Daca este recomandabil ca FRDS sa finanteze si alte categorii de servicii sociale pentru vârstnici decât cele de îngrijiri la domiciliu. adulti cu probleme de mobilitate) s-a realizat treptat si fara a afecta modul si calitatea satisfacerii nevoilor primei categorii de beneficiari (vârstnicii). ci sa raspunda mai bine nevoilor în continua schimbare ale beneficiarilor. .24 Analiza de caz ne-a condus la generarea a 4 întrebari importante pentru politicile FRDS. Vârstnicii singuri. dar si de adaptare mai buna la mediul local. de experienta si de relationare cu aceeasi categorie de beneficiari ca si cea mentionata în cererea de finantare adresata FRDS. este util sa mentionam câteva lectii oferite de evolutia proiectului „Batrâni saraci îngrijiti la domiciliu”: • În privinta caracterului serviciilor oferite este de notat existenta unei puternice componente medicale în cadrul serviciilor oferite si accentul pus pe caracterul polipatologic al problemelor vârstnicului. Diversificarea categoriilor de beneficiari a urmarit valorificarea resurselor de personal si a logisticii existente. • Largirea gamei de beneficiari (copii cu deficiente grave. 3. În raspunsul la dilema 2 trebuie pornit de la o cunoastere de profunzime a categoriilor de vârstnici care pot face obiectul unor servicii sociale cu implicare privata. 1. Pe suportul oferit de experienta FIC putem raspunde la cele 4 dileme enuntate anterior: 1. adecvata si în continua formare (prin cursuri anuale la care participa toate categoriile de personal). dar si interdependenta pozitiva între beneficiari si între servicii. dezvoltate dupa interventia FRDS au fost vazute ca instrumente de perfectionare profesionala. Vârstnicii cu handicapuri permanente care intra în evidenta Agentiilor pentru persoanele cu handicap nu mai apartin astfel categoriei de eligibilitate „persoane vârstnice” a FRDS. 4. Astfel vârstnicii cu dependente permanente fac obiectul Grilei Nationale pentru persoane vârstnice cu handicap. În încercarea de a raspunde acestor întrebari. Serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici pot proba o sustenabilitate ridicata dupa interventia FRDS în conditiile în care evolutia anterioara a Agentului de Executare contine garantii de personal. Dileme ale politicii FRDS în domeniul Serviciilor Sociale pentru grupurile de vârstnici dezavantajati Care sunt factorii care conduc la un mai mare grad de sustenabilitate a îngrijirilor la domiciliu pentru vârstnici finantate de Fond ? Daca Fondul ar trebui sa-si largeasca gama de beneficiari persoane vârstnice. remarcam motivatia puternica si atmosfera placuta de lucru care însoteste un colectiv cu calificare diversa. • Abordarea participativa a beneficiarilor si a comunitatii. 2. 2. Daca ar trebui impuse conditii suplimentare de evaluare pentru proiectele de servicii sociale pentru vârstnici. Întrebarile vizeaza gradul de sustenabilitate a interventiei FRDS pentru un proiect de îngrijiri la dom iciliu a vârstnicilor defavorizati si posibilitatea largirii gamei de servicii sociale finantate de Fond. • Daca urmarim mediul profesional al organizatiei . • Daca urmarim dezvoltarea serviciilor oferite beneficiarilor observam ca acestea au fost diversificate în asa fel încât nu sa caute beneficiari pentru servicii noi.

dar si de necesitatea de le garanta si o satisfacere a nevoilor de refacere/recuperare. -necesita o investitie mai mica. domiciliu -accesul la servicii se face relativ rapid. sa ofere cu precadere servicii socio-medicale. de exemplu. de nevoia lor acuta de servicii socio-medicale. -abordare predominant medicala a serviciului. cel putin partiala. Bucuresti. ceea ar deschide calea finantarii de catre FRDS si a unor componente inovative ale unor astfel de proiecte care. Pot fi acordate. Daca Agentul de Executare nu ofera o gama adecvata de servicii sociomedicale la domiciliu si daca el nu are capacitatea si/sau tendinta de a dezvolta si un anumit spatiu de recuperare în care sa ofere posibilitatea vârstnicilor ce pot deveni deplasabili la un moment dat sa le fie satisfacuta nevoia de refacere . în afara locuintei. În consecinta Fondul are posibilitatea sa finanteze si acele componente ale Centrelor de Zi care încurajeaza satisfacerea nevoilor de refacere si de deplasare în afara locuintei a vârstnicilor îngrijiti la domiciliu. 14 Strategii si bune practici în asistenta sociala a persoanelor vârstnice –repere pentru profesionisti si autoritati locale. din pacate) sunt evident categoria cea mai defavorizata si care are nevoie de sprijin urgent în comunitatile de referinta. Tabelul 5. decât în cazul serviciilor cu cazare. De asemenea organizatia ar trebui sa probeze existenta unei strategii de dezvoltare organizationala spre un model de servicii integrate pentru persoanele vârstnice . vârstnicul va fi inclus într-un nou serviciu ceea ce îl va afecta mult psihic. a functiilor motorii. imobilizati la domiciliu. trebuie sa tina cont de polipatologia caracteristica persoanelor vârstnice. sa lege functional un serviciu de îngrijiri la domiciliu de un Centru de Zi (prin care sa fie oferite servicii de refacere/recuperare). atunci riscurile ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa scada în calitate si chiar sa esueze sunt mai mari. exista o tendinta de izolare sociala a beneficiarilor. Avantajele si dezavantajele serviciilor vârstnici1 4 Denumirea Avantaje serviciului Îngrijire la -este serviciul cel mai ieftin. lipsa activitatilor/ serviciilor sociale si de loisir În concluzie putem spune ca serviciile sociale pentru vârstnicii saraci. Centru -asigura nevoile de baza si cele medicale medico-social de îngrijiri nerezidentiale pentru Dezavantaje -contribuie la dezvoltarea dependentei legata de domiciliu. 4. pentru a fi sustenabile. Structura profesionala a Agentului de Executare trebuie sa garanteze evolutia viitoare spre un asemenea model. 3. Centru de zi -asigura servicii pentru beneficiari care sunt semidependenti. si sunt necesare pentru cresterea sustenabilitatii proiectelor de îngrijiri la domiciliu. -eficienta în folosirea resurselor umane. granturi pentru satisfacerea nevoilor de recuperare/refacere a vârstnicilor. -în cazul dobândirii unei dependente.25 saraci si imobilizati în locuinta lor din motive temporare (situatii care se permanentizeaza însa. Beneficiarii vârstnici saraci au însa nevoi în schimbare de natura medicala si sociala. 2004 . eventual în Centre de Zi. -adaptarea la nevoile beneficiarilor. Proiectele de îngrijiri la domiciliu pentru vârstnici trebuie. CRIPS. costurile de întretinere si personal sunt mult mai mici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful