Sunteți pe pagina 1din 27

DREPT ROMAN

I. INTRODUCERE N STUDIUL DREPTULUI ROMAN


I.1 Obiectul i importana cursului. Dou argumente se aduc n mod uzual pentru a fixa importana studiului dreptului roman: 1. originea romanic a Codului civil romn, ntocmai ca i a modelului su francez; 2. este bine s se studieze aceast materie pentru dezvoltarea inteligenei i spiritului juridic. n textele jurisconsulilor gsim finee n analiz i sim practic. Niciunul din argumente nu rezist unei critici atente: 1. ceea ce a trecut n codul civil este ceea ce au neles, la nivelul secolului XVIII, redactorii acestuia din dreptul roman, nu neaprat ce a fost acesta n realitate. S nu uitm c secolele XIX i XX au adus importante descoperiri de izvoare i o pleiad de cercettori care au clarificat numeroase lacune i 2. ezitri ale predecesorilor. n plus, tiina actual a dreptului a ajuns n dou secole la o maturitate, la o treapt de dezvoltare superioar. Se poate vorbi, de la jumtatea secolului trecut de o depire a experienei romane; 3. dac ar fi vorba numai de gimnastic intelectual, am putea foarte bine studia mai subtila jurispruden talmudic sau cazuistica iezuit. Care este utilitatea real? 1. dreptul, n aceast optic, este un produs al voinei divine-de ordin teologic 2. dreptul este un produs al voinei atotputernice a omului -laicizarea mentalittilor 3. dreptul este raiunea omeneasc ntruct guverneaz popoarele (Montesquieu, III, C.1). 4. dreptul nu poate fi un produs arbitrar al voinei, ci al necesitilor impuse de mediul social- raiunea se poate nela 5. dreptul roman este singurul model disponibil: este o evoluie care ncepe aproape la nceputul vieii sociale, pentru a se opri la declinul unei civilizaii mbtrnite 6. dreptul este modelarea libertii prin inteligena verificat n timp. Apelnd, la Ulpian, vom observa c justiia este (Dig. I.1.10 pr.). Jurisprudena este cunoaterea lucrurilor divine i umane, tiina justului i injustului (Dig. I.1.1.2) definiie influenat de stoici i pitagoreici. 7. s ofere studentului ce ncepe studiul dreptului o perspectiv istoric asupra instituiilor ce le va studia n anii urmtori. nelegerea regulilor juridice contemporane nu poate fi desprins de cunoaterea originii i evoluiei lor n rezumat, cursul de fa dorete s practice analize instituionale evolutive pornind de la epoca legendar a fondrii Romei i mergnd pn la finalizarea codificrii lui Iustinian. I.2. Chestiuni de istorie juridic roman.Periodizarea istoric, peste care vom suprapune una juridic. 1.Regalitatea 753 aChr- 509 aChr. Locuitorii se ocupau cu agricultura si cresterea vitelor, apar primele relatii de comert cu statele vecine. Este o democraie militar rneasc. 753 aChr fondarea Romei: o legenda prea frumoasa sa fie adevarata ( Romulus si Remus-abandonati pe apa Tibrului, salvati de o lupoaica si dusi in pestera Lupercalului. Luati de aici de pastori si dusi in casa care mai tarziu se va numi casa Romuli. Adolescenti fiind i-au redat tronul bunicului sau Numitor si-au purces la intemeierea Romei. Au format un sit in campia Latium, pe malul drept al Tibrului, intr-o zona bogata in surse de apa, dar bantuita de boli-pe cele sapte coline. Romulus devine primul rege 753 a Chr-715 aChr dupa ce l-a ucis pe Remus). Perioad mitic, din care reinem: a) Organele de conducere: 1) Regale(rex): -ales de Comitiile Curiate(Adunarea poporului: existau 300 de curii, 10 ginti formau o curie, iar 10 curii un trib, au fost trei triburi); -avea prerogative foarte largi -un reprezentant al intereselor generale ale triburilor 2) Senatul( Sfatul batranilor): -alcatuit initial din capii gintii; -avea ca attribute sad ea confirmare adunarilor populare; 1

DREPT ROMAN -era detinatorul traditiilor romane 3) Adunarea Poporului (comiia curiat): faceau parte toti barbatii adulti din cetate; judecau vinovati; alegeau regale; declarau razboi; rezolvau problemele cotidiene ale comunitatii b) Dezvoltarea sclaviei: datorata razboaielor de cuceriri; se dezvolta odata cu dezvoltarea economica; c) Luptele interne in Regalitate: luptele dintre plebe si patricieni pentru egalitate duce la descompunerea oranduirii gentilice. Cooptarea plebeilor bogai n cetate duce la reorganizarea triburilor n urbane i rurale, precum i la apariiacomiiilor centuriate (patricieni + plebei); d) Reforma iniiat de Servius Tullius n sec. VI( 509-443) a.Chr. i cucerirea etrusc . Reforma servian contine revendicari economice, juridice si politice si ncepe n aceast perioad, dar n virtutea complexitii ei va fi finalizat abia n epoca republican. Desfiintarea oranduirii gentilice; Laicizarea dreptului; Distinctia intre IUS(drept) si FAS(religie); Impartirea atributiilor regelui intre consuli; Impartirea pe clase sociale dupa averea censitara( 5 clase sociale, fiecare dintre acestea dand un numar de centuri )-rol militar si politic(cine merge la lupta are dreptul sa decida; dreptul de vot legat de cel militar-se face pe centuri) . S-au format 193 de centuri (18centuri CAVALERII; 80centuri PRIMA CLASA CENZITARA; ultima clasa censitara erau PLEBEII) 509 alungarea regilor (etrusci) n urma compromisului dintre patricieni i plebei 2.Republica 509 aChr- . a) Conditiile in care a aparut Republica: 509a Chr alungarea regilor (etrusci) n urma compromisului dintre patricieni i plebei. Promisiunile facute plebei nu au fost respectate. Ultimul rege etrusc-Superbus, a fost alungat. Aparitia consulilor- atributiile regelui sunt preluate de consuli; Armata intretinuta la nivel de politica de stat Concentrarea la Roma a unei mari mase de sclavi- lucreaza ieftin Bogatia e concentrate la aristocratia funciara Apare necesitatea unor reforme agrare Modelarea instituiilor republicane s-a fcut prin lupta dintre patricieni i plebei, ale cror revendicri s-au grupat pe trei coordonate b) Revendicarile plebei: 1) economice: tergerea datoriilor i rezolvarea problemei agrare printr-o mprire echitabil a pmntului; dominatia politica a patricienilor determina ca si arendarea pamanturilor sa se faca de acestia; 367- Leges Liciniae-Sextiae tegerea datoriilor; limitarea lui ager publicus la 500 iugre; 2) juridice: legi scrise i ius conubii( dreptul de-a se casatorii); 3) politice: ius honorum(dreptul de-a fi ales) i impunerea voinei plebei n comiii. Sistemul de vot cenzitar marginaliza initiative politica plebeian 409 aChr plebeii pot fi alesi chestori 367 Leges Liciniae-Sextiae: unul din consuli este plebeu; cresterea rolului Adunarilor Plebeilor (tribute)-dau forta de lege hotararilor(= PLEBISCITELOR); tegerea datoriilor; limitarea lui ager publicus la 500 iugre 367 apare pretura (urban), edilii curuli i, probabil, cenzura; 287 Lex Hortensia hotrrile adunrilor tribute(plesbicitelor) primesc putere de lege; Conflictul menionat a fost fcut posibil de modalitatea de atribuire a ceteniei romane i de mpuinarea vechilor ceteni prin rzboaie. c) Retragerea plebei din cetate 494 aChr. Pentru nerespectarea revendicarilor lui Servius Tullius-secesiunea plebei pe Mons Aventinus. Dupa unele concesii care le-au fost facute s-au intors la Roma: Usurarea starii debitorilor; 2

DREPT ROMAN Dreptul de a-si allege 2 reprezentanti= TRIBUNI( puteau sa se opuna actelor emise de consul, Senat si Adunarea Poporului); Infiintarea Adunarii plebeiene= CONCILIA PLEBIS-(490 Lex sacrata se nfiineaz concilia plebis) d) Legea celor XII Table -451-449 Lex XII Tab , ce nu distinge ntre patricieni i plebei= primul cod de legi roman, izvor al dreptului roman; aspectul juridic al relatiilor sociale intr-o societate care se indreapta spre sclavagism.; e) Legea Canuleia-445 Lex Canuleia acord plebeilor ius conubii; casatoria patricieni-plebei. f) Infiintarea magistraturii republican=CENZURA-443apare cenzurafinele reformei lui Servius Tullius. g) Organizarea de stat: magistraii, senatul i adunrile populare. MAGISTRATII. -Alesi pet imp de un an -Puterea magistratilor: POTESTAS-dr. de-a edicta valabile pe tot timpul anului cat e in functie; IMPERIUM- dr. de-a ridica, muta si comanda armatele romane; puterea suprema 1. CONSULUL(509 a Chr): - Magistratura colegiala-2 consuli-conduceau alternative; - Alesi pe timp de un an; conducatorii armatei pet imp de razboi - Putere civila supremain interior, nelimitata in afara Romei; 2. PRETORUL la inceput simpli inlocuitori ai consulilor - Administrarea justitiei, in special jurisdictia civila;nu judeca, ci organizeaza justitia - Redacteaza formula procesuluipe care o inmana partilor care se prezinta la judecata - 241aCHr alaturi de PRETORII URBANI apar si PRETORI PEREGRINI-procese intre straini 3. CENZORUL443a Chrapare cenzura-efectuarea recensamantului. - Erau in numar de 2, alesi pe 5 ani; controlau moralitatea cetatenilor; - Evaluau averea cetatenilor si-I inscriau pe century si triburi; - 351 primul cenzor plebeu 4. CHESTORII La inceputajutoarele consulilor - Administrarea tezaurului; arhivele statului; organizau vinderea prazilor de razboi; - 409 aChr plebeii pot fi alesi chestori 5. EDILII CURULI - Supravegheau pietele; controlau masurile si greutatile; - Se ocupau de aprovizionarea orasului; organizau jocurile publice 6. TRIBUNII-MAGISTRATI EXCEPTIONALI - Aveau drept de veto masurilor luate de magistrate(fara cenzori si dictatori); - Erau inzestrati cu imunitate=SACROSANCTITAS - Puteau ataca hotararile senatului; - Avea dreptul de-a aresta magistrate=IUS PREHENSIONIS 7. DICTATORUL- MAGISTRAT EXCEPTIONAL - Alesi in caz de razboi/tulburari interne; ales de senat; - Numit de unul din consuli pe maxim 6 luni; - Nimeni nu se putea opune actelor dictatorului, nici tribunii plebei SENATUL organ al marilor detinatori de pamanturi. Competente: 1. Legislative - Confirma legile votate de adunarea popular; - Incuviinteaza adunarile de magistrate; - Drept de-a indrepta legile/de-a suspenda aplicarea lor; 2. Conducere de stat putea numi un dictator, suspendand magistratii ordinari 3. In materie de cult se intereseaza de organizarea ceremoniilor religioase, de construirea de temple; vegheaza la pastrarea puritatii religiei romane; da dreptul sa se introduca la Roma noi culte 3

DREPT ROMAN 4. Financiar rezolvarea principalelor problem financiare-magistratii sunt dependent de senat 5. Politica externa: - primea ambasadorii straini; - rezolva conflictele dintre Roma si straini; - stabilea si rupee legaturile diplomatice; - hotarea razboi/pace; - impartea anual provinciile intre guvernatori 6. militar: fixa contingentele militare pentru mobilizare ADUNAREA(COMITIA) CURIATA existau 300 de curii, 10 ginti formau o curie, iar 10 curii un trib, au fost trei triburi; - Si-au pierdut treptat importanta; - In competent lor au ramas cateva problem de dr. familial - Investirea magistratilor cu puterea suprema=IMPERIUM ADUNAREA(COMITIA) CENTURIATA- org. pe clase-de Servius Tullius in 241 aChr - 373 de centuri: 18 de cavaleri, 5 auxiliare(muzicanti, meseriasi, saraci), 350 din cele 5 clase( 35 triburi, fiecare trib are 5 clase, fiecare clasa are 2 centuri) - Creste puterea politica a claselor de mijloc; - Alegerea magistratilor superiori; - Votarea legilor; - Cercetarea apelurilor pt. cei condamnati la pedepse grele ADUNAREA(COMITIA) TRIBUTA. La inceput erau exclusive plebeiene - La inceput alegeau magistrate inferiori; - 287 Lex Hortensia hotrrile adunrilor tribute(plesbicitelor) primesc putere de lege ORGANIZAREA PROVINCIILOR-lex provinciae de generalul biruitor/senat. Stabilea: - Birul pe care trebuiau sa-l plateasca locuitorii - In fruntea provinciilor=guvernator cu puteri judecatoresti, militare si administrative; - Cetatenii romani din provincii puteau face apel la Roma impotriva hotararilor guvernatorilor h) Evolutiile sociale si politice. Dezvoltarea economica a societatii duce la diferentieri importante de avere in cadrul cetatenilor liberi. Paturi sociale: - Aristocratia funciara=OPTIMATES patricieni si plebei bogati; censul de 1 milion sesterti - Cavalerii=EQUITES reprezentanti ai camatarilor si comerciantilor; cens=400 mii sesterti - Patura de mijloc=POPULARES mici proprietare funciari, de ateliere - Taranii saraci patura inferioara - Plebea oraseneasca patura inferioara Lupta politica: - Lupta politica intre: optimates-partidul aristocratiei funciare, equites-partidul cavalerilor si populares-partidul micilor proprietary cu privire la: politica interna si externa, scopul lor converge spre iesirea statului roman din impas; - Lupta pt. stabilirea partidului de conducere; pentru dobandirea puterii Factorii care au contribuit la trecerea Romei la Imperiu: - Statul cetate nu mai face fata extinderilor sec I aChr - Armata Romei devine una de profesionisti, de mercenary=instrument docil in mainile comandantilor; - Laicizarea vechiului drept roman(sec VI aChr), aparitia primelor teoretizari=jurisprudentia - Trecerea treptata de la Republica, prin Dictatura(D. lui Sulla; triumviratul Pompei, Crassus, Cezar; D. Cezar, triumbiratul Antonius, Octavian, Lepidian), la Imperiu; - Razboaiele punice(264-241 primul rzboi punic i nceputul politicii de expansiune ) Trecerea de la dreptul vechi la cel classic; 4

DREPT ROMAN Victoria asupra lui Hanibal=>expansiune continua. Marea Mediterana= Marea Nostrum, comertul ia proportii; Razboaiele cu Cartagina au dus la inerenta scadere a nr. Cetatenilor si augmentarea(cresterea) nr de sclavi; Cresterea economiei pastorale in dauna celei agricole: Deteriorarea moravurilor austere, trecere la libertinaj (in familie); FORMALISMUL (=FORMA DAT ESSE REI) preluat de CONSENSUALIS (buna credinta=bona fides si echitate= aeqitas) - Prabusirea democratiei militare taranesti pe fondul nerezolvrii problemei agrare i n contextul favorizant al extinderii statului roman - Extinderea Statului Roman 3.IMPERIUL I- PRINCIPATUL Contextul creat dup al doilea rzboi punic provoac o schimbare drastic a societii romane, ce pregtete instaurarea Principatului. Social, se realizeaz clivarea cetenilor liberi n clasele optimailor, cavalerilor i popularilor. 27 instaurarea Principatului: urmeaz o perioad caracterizat n esen prin recoltarea tuturor prerogativelor n mna principelui. 27 a.Chr.-14 p.Chr. Octavianus, ce primete la 13 (16?) ianuarie 27 titlul de Augustus i princeps; Ateius Capito (sabinienii) i M. Antistius Labeo (proculienii); a) Caracteristici - Se adancesc diferentele dintre paturile sociale libere(aristocratie funciara, cavaleri, proletari, saracii de la sat si saracii de la oras) - Ordinal senatorial-patura cea mai bogata(detineau pamanturi pe care le lucrau cu sclavii; e pastratorul vechilor traditii; - Cavalerii(-reprezentanti ai camatarilor si comerciantilor)-se transforma intr-o tagma functionareasca; exercitarea multor dregatorii atrage calitatea de cavaler; din sec II pChr slujbele importante din Cancelaria Imperiala impuneau calitatea de cavaler - Plebea romana: o mica parte aveau indeletniciri productive, marea majoritate traia din mila statului b) Puterea de stat DIARHIA= conducerea in doi:imparat si senat - Senatul isi pierde din atributiile de odinioara, are conducere teoretica; - Imparatul e cel care conduce in fapt; - Dreptul clasic isi cunoaste expresia desavarsita

4. IMPERIUL II DOMINATUL 284-305 Diocletian se proclam Dominus et Deus, monarhia renunnd astfel la faada republican; dispare cenzura, atribuiile de cenzor fiind preluate de mprat; Codex Gregorianus (constituiile imperiale din perioada 196-201) i Codex Hermogenianus (constituiile imperiale din perioada 293-294); Hermogenianus;. Intreaga putere, in fapt si drept, e concentrate in mana imparatului. MONARHIA-conducerea de unul singur.Imparatul e zeificat-dominus et dues(stapan si zeu).
a) Organizarea sociala pe caste - Populatia libera impartita in caste : caste superioare(tagma functionareasca) si caste inferioare (proprietarii funciari din provincii; DECURIONII/CURIALII-pop de vaza a oraselor; plebeia cu mici proprietati) - Capacitatea juridical variaza dupa pozitia de casta - Criza economica se agraveaza in sec III p Chr Prima devalorizare a monedei; 395 divizarea administrativ a statului roman ntre Arcadius (rsrit) i Honorius (apus);SEPARATIA ADMINISTRATIVA A IMPERIULUI DE RASARIT DE CEL DE APUS; 476- regele Odoacru (helur-de neam Germanic)cucereste roma si-l detroneaza pe ultimul imparat roman Romulus Augustulus. Astfel cade Imp. Roman de Apus; 5

DREPT ROMAN Imp. Roman de Rasarit depaseste situatia si supravietuieste pana in sec XV Iustinian ultimul imparat roman si primul grec Organizarea de stat in epoca imperiala Imparatul-autoritate suprema in stat, monarh absolut - Putere tribuniciana-drept de veto -pana la imparatul Vespinian au - Putere proconsulara-atributii civile, militare si judecatoresti primit aceste prerogative de - Putere. Pontificat-seful religiei romane la adunarile populare+senat - De la Vespinian se trimiteau in bloc printr-un SENATUS CONSULT numit LEX REGIA - Calitate initial elective, devine ereditara Magistratii S-au pastrat cele republican, dare le sunt numai caricature ale acelor; imparatul concentreaza in mainile sale intreaga putere 1.CONSULUL - Pierd mai toate atributiile; - Pastreaza competent jurisdictiei necontencioase, adoptiunea, emanciparea(eliberarea de constrangeri) 2.PRETORUL rolul lor scade dupa reforma lui Hadrian-dispune codificarea edictului - Interzisa orice activitate creatoare; - 211-217 Antonin Caracalla Constitutio Antoniana (212) extinznd cetenia la toi peregrinii ordinary-pretorul peregrine isi pierde atributiile; 3.CENZORUL intra in mana imparatului, incepand cu Dominitian. 4.CHESTORII intra in categoria functionarilor imperiali 5.EDILII CURULI - Se ocupau de curatarea orasului; - Nu se ocupau de aprovizionarea orasului; nu organizau jocurile publice=cura lodorum 6.TRIBUNII- dispare. Puterea tribuniceciana in mana imparatului Senatul -se transforma intr-un organ politic dependent de imparat: alege membrii, revizuieste listele annual - Atributii judecatoresti imparatul avea puteri tribuniciene-de-a anula hotararile senatului Cerceta apeluri civile; In penal judeca in prima instant pt crime impotriva imparatului;impricinatii=senatori - Atributii electorale alege magistratii, formal, era obligat sa accepte propunerile imparatului - Atributii legislative Dadea senates consulte, cu toate ca imparatul dicta senatului hotararile ce urmau luate In dominat senatul e inlocuit cu CONSISTORIUM SACRUM-oamenii de incredere ai imparatului Adunarile populare isi pierd competent din epoca republican, prerogativele trec la senat si mai ale la imparat; ultima lege s-a dat pe timpul lui Nerva-legea agrara Functionarii imperiali. Formau aparatul birocratic imperial. Cuprindea dregatori care duceau la indeplinire hotararile imparatului - Prefectul pretorului=praefectus praetori La inceput a fost unul, apoi trei Conducatorul garzilor imperial, a armatelor di Italia; Rolul militar scade, dar creste cel jurisdictional-la > de 100 de mile de Roma - Prefectul orasului=praefectus urbi Administrarea orasului; Largi atributii judecatoresti in drept penal Competent sa jurisdictional e la 100 mile in jurul Romei - Prefectul aprovizionarii=praefectus annonae Aprovizionarea Romei; 6

b)

DREPT ROMAN Judeca pricinile dintre comercianti si cumparatori - Prefectul garzilor de noapte=praefectus vigilum - Curatorii-ingrijirea drumurilor Cancelaria imperial. Odata cu centralizarea puterii de statsi dezvoltarea birocratismului se naste necesitatea unor birouri central-pentru a tria corespondenta imparatului, cererile ce trebuiau cercetate de imparat; pt a procura imparatului datele necesare pentru solutionarea apelului; birouri cu f-ctia de oficiu de studio si documente Organizarea provinciilor. Deosebirea dintre aceasta sic ea a organizarii Italiei se estompeaza treptat, deoarece metropola isi pierde din pozitia privilegiata de odinioara. E epoca in care provinciile au fost supuse unei exploatari si mai crunte ca-n Republica. - Provincii senatorial conduse de reprezentanti ai senatului - Provincii imperial conduse de reprezentantii imparatului- legatus augusti propraetore Erau la marginea Imperiului-necesar sa fie sub supravegherea si controlul imparatul I.3.Periodizarea juridic 1. 753 sec. I a.Chr.: vechiul drept roman; 2. sec. I a.Chr. 284: dreptul clasic; 3. 284-565: dreptul postclasic.

II. DIVIZIUNILE DREPTULUI ROMAN


1. Drept public 2. Drept privat: 3. Drept civil (ius quiritium): bazat pe Legea celor XII Table, reguli dominate de formalism i impregnate de religie; 4. Drept pretorian (ius praetorium): creat procedural de pretori pentru a complini lacunele dreptului civil i al reforma, la nevoie; 5. Dreptul ginilor (ius gentium): aprut n contextul extinderii statului-cetate i intrrii n relaii cu cei ce nu aveau calitatea de ceteni un set de reguli comune tutror popoarelor; 6. Dreptul natural (ius naturale): norme considerate comune tuturor vieuitoarelor. 7. Drept scris 8. Drept nescris 9. Drept comun 10. Drept de excepie

III. IZVOARELE DREPTULUI ROMAN- noiune i depedena sa de evoluia social-economic i


politic roman. ACCEPTIUNE FORMALA-forma de exprimare normative a regulilor de drept; ACCEPTIUNE MATERIALA-conditiile vietii cotidiene, contextual social economic, istoric, geographic ce determina in ultima analiza necesitatea, continutul si formele corespunzatoare regulilor juridice respective a) Clasificarea izvoarelor de drept 1. Cutuma =consuetude (obiceiul)- este o regula de conduit care desi nu emana de la organelle statului competente sa legifereze, este obligatory, fiind expresia convingerii unei colectivitati umane ca apartin sentimentului unanim de justitie.Ele sunt obligatorii printr-o practica constanta si indelungata. Nu poate modifica, abroga sau suspenda un drept scris. Apartine dreptului nescris. - REGALITATE-cel mai vechi izvor de drept roman; - REPUBLICA-este nlocuita de izvoarele scrise spre sfritul republicii.Reforma lui Servius Tullius - IMPERIU-revigoreaz n perioada principatului, pe fondul extinderii statului roman i revenirii la economia natural; - in provincii apare dreptul roman vulgar( - sec. IV-V p.Chr)-o simplificare a dr. roman, ce se constituie treptat intr-un drept cutumiar; 2. Legea este un act juridic normative adoptat de organul legiuitor, dupa o procedura anume stabilita in acest scop, prin care, in cadrul competentei sale legislative adopta reguli generale, de aplicatie repetata 7

DREPT ROMAN care la nevoie pot fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului.Principalul izvor de drept in REPUBLICA. Este un izvor scris. Caracteristici lege: Proiectul de lege este discutat in senat, afisat in forum(promulgation), pana la data adunarii poporului, poporul discuta proiectul, vota legea. Se stabilea un termen de intrare in vigoare(vocation legis) Purta numele initiatorului: Lex Atilia reglementnd numirea tutorilor dativi Roman; Partile legii: Prescriptio-se indica ziua, locul, modul votarii si initiatorul Rogatio-cuprinsul legii Sanctio-consecintele violarii legii Tipuri de legi: Legile se mpart dup modalitatea de adoptare n : - Curiate (votate n comiiile curiate) Leges regiae-legi regale - Centuriate (votate n comiiile centuriate). - Plebiscitele(votate in comitiile tribute) Legi rogatae-aprobate de popor Legi datae-date de magistrate fara consultul poporului Legile se impart in functie de sanction: - Perfecte=parfectae-interziceau unele manifestari de vointa, declarau nule actele facute impotriva dispozitiilor legii - Mai putin perfecte= minus quam perfectae-actele impotriva legii nu le declarau nule, dar le amendau; - Imperfect=imparfectae-erau interzise actele impotriva legii, dar nu se prevedeau sanctiuni Legea celor XII table (449 a.Chr.)-prima i cea mai important lege. Izvor de drept - Nu a fost niciodata abrogate; - Scopul a fost: de-a iesi din incertitudinea cutumei; realizarea unei revendicari a plebeilor-reguli juridice scrise, garantie a posibilitatilor de cunoastere a reglementarilor de toti, a unei aplicari corecte, echitabile pentru toti justitiabili; senatul, sub presiunea plebei, a format doua comisii de decemviri(10 barbati) care dupa legile grecesti au adunat toate cutumele romane si-au redactat un cod pt Roma - Proclama: Egalitatea civila a patricienilor si plebeilor; Obligatia partilor de-a se prezenta in fata instantelorjudecatoresti; Dreptul de proprietate-consacra si ocroteste proprietatea; Ofera creditorului posibilitatea de-a largirecuperarea creantei; Stabileste autoritatea sefului de familie 3. Senatus-consultele - In Republica-false izvoare de drept.Senatul putea declara o lege nula - Sec. I-III pChr-izvor de drept 4. Edictele magistrailor cu accent special pe edictul pretorian i codificarea sa n timpul lui Hadrian(dupa codificare, initiative pretorului e anihilata). Erau anunturi publice, la intrarea in functie a magistratilor. - Edictul pretorului-valabil 1 an cat era mandatul pretorului; cerceta conflictele in drept(in iure); erau norme obligatorii 5. Constituiile imperial.Dreptul de-a edicta a imparatului=ius edicena. Sec. II pChr au putere de lege. 8

DREPT ROMAN Tipuri de constitutii imperial: n perioada principatului s-au prezentat ca: Edicte- asemanatoare celor ale pretorilor, dar aveau valabilitate si dupa moartea imparatului(ex. Claudius interzicea intercesiunea=preluarea unei datorii); Decrete-date pt diferite pricini ce erau aduse spre judecata inaintea sa Mandate-instructiunile date de imparat(ex. Prohibitia referitoare la casatoria functionarilor cu populatia din provincie magistratilor;; Rescripte-pt solutionarea unor probleme controversate din drept. n timpul dominatului s se reduc la: edicte, denumite acum i legi edictale rezoluii - Codurile . Apar in timpul Principatului, cuprind constitutiile imperial intre 196-291 pt Codul Gregorian, 293-294 pt Codul Hermogenian, 483 Codex Teodosianus(culegere oficiala a constitutiilor imperial). Pana in 534 se redacteaza in latina, dupa care redactarea e in greaca 6. Stiinta dreptului=iurisprudentia(izvor de drept atat in Republica, cat si-n Imperiu).Cele dou coli aprute n perioada principatului: sabinian i proculian - Gaius- Institutiile, comentarii asupra celor XII Table, comentarii asupra edictului provincial - Papinian(sec. II-III)-questiones, response - Paul, Ulpinian si Modestinus(426 p Chr)-legea citatiunilor 7. Codificarea lui Iustinian(527-565) - contextul istoric i inteniile politice ale lui Iustinian : refacerea unitii imperiului, reconstituirea gloriei legislative a dreptului roman i impunerea religie cretine. - elaborarea operei legislative a lui Iustinian: Corpus iuris civilis(530). - Partile component la CORPUS IURIS CIVILIS 1) DIGEST=PANDECTAE : 50 carti, fiecare carte are titluri, acestea sunt legi care au : fragmente si paragrafe(ex. Dig.4.3.18.12= digeste, cartea 4, titlul 3, fragmentul 18, paragraful 12; Extrase din operele juristiconsultilor romani, in concordant cu dreptul sec VI Comisia impartita in trei grupe: sabiniana(drept civil, comentarii asupra edictului, lucrari de cazuistica), papiniana, edictala; Ne-au fost transmise prin: Littera Pissana, Vulgata 2) CODUL :12 carti, fiecare carte impartita in titluri, constitutii imperial de la Hadrian pana in334, sunt divizate in fragmente(ex. C.5.12.30.2=codul, cartea 5, titlul 12, constitutia 30, fragmentul 2). Manuscrisele sunt numeroase; 3) INSTITUTIILE : 4 carti, titluri redactate de Dorotei si Teodil, paragrafe(ex. Inst.2.1.5=institutiile, cartea2, titlul 1, paragraful 5) 4) NOVELE :sunt scrise in greaca, cuprind 168 de constitutii date de Iustinian(ex. Nov.118.3.1=novele, constitutia 118, capitolul 3, paragraful 1) -

IV. PROCEDURA DE JUDECAT


Preliminarii trecerea de la caracterul religios al rezolvrii diferendelor la unul laic, totodat juridic;parcursul a fost: norme morale de conduit rzbunare privat legea talionului compoziia voluntar compoziia legal; se observ din aceast evoluie specific vechiului drept roman cum treptat procedura se etatizeaz. O concluzie similar va rezulta i din studierea celor trei feluri de proceduri ce s-au succedat n istoria dreptului roman.Formalismul n procedura de judecat roman. 1. Procedura legis-aciunilor= legis actions. Era o procedura arhaica, simpla, legala(reglementata de Legea celor XII Table), avea un nr limitative de actiuni, un caracter formalist, caracter judiciar:in iure si in iudicio
CELE CINCI ACTIUNI=FORME

1) SACRAMENTUM=juramant religios. Subiectii judecatii sunt:reclamantul(actor) si paratul(reus). Judecata are loc in doua faze: in iure -in fata magistratului(rege, consul, pretor, guvernator) si in 9

DREPT ROMAN iudicio-in fata unui jurat(judecator ales: iudex unus-conflicte grele, arbiter-neintelegeri intre rude/vecini, recuperatores-neintelegeri romani si straini, colegiul decemvirilor-judeca procesele relative la libertate, colegiul centumvirilor-procesele de mostenire, de proprietate). Dezbate problem unde se poate raspunde cu da/nu.

Tipuri de sacramentum: SACRAMENTUM In rem=drepturi reale-proprietatea asupra unui lucru Lucrul litigios era adus in fata magistratului; -> Fiecare il atingea c-o nuia(simbol al dr. de proprietate) si spunea: declar ca acest bun este al meu dupa dreptul quritar Dupa aceste declaratii contradictorii cei doi sunt gata sa se incaiere(actori) Magistratul intervine si spune:lasati acest bun(sclav) in pace; Reus il intreaba pe actorul in virtutea carui drept a revendicat bunul; Actorul raspunde ca si-a exercitat un drept al sau; Se face o prinsoare pe 50/100asi(urma s-o plateasca cel ce pierde procesul), se provoaca la juramant; Se atribuie provizoriu obiectul litigios, in schimbul unei chezasii, daca pierde procesul in iudicio va restitui obiectul si beneficiile de pe urma lui Daca paratul recunoaste=confessio pretentiile reclamantului=>ADDICERE(process terminat) Daca paratulneagapretentiile reclamantului, magistratul numeste judecatorul ales de parti = DARE INDICEM Isi expun pe scurt pricina si declaratiile martorilor din prima faza de judecata; -> Daca o parte lipsea, era asteptata pana la 12-cand se dadea castig de cauza celui prezent Judecata are loc in public, in for-in prezenta ambelor parti(nu se poate in lipsa) Dupa expunerea pricinii urmau pledoariile-tinute de parti/avocati; Litis contestation=administrarea probelor cu martori; si celor scrise; Nu exista sistemul dovezilor legale; Judecatorul suveran in aprecierea faptelor; se consulta cu juristiconsultii din cosiliu sau; Procesul nu putea continua dupa apusul soarelui; Sentinta era data in ultima zi a judecatii; a cui juramant e just - Se face de partea care a castigat procesul - Magistratul supraveghea respectarea procedurilor - Se face foarte simplu: e ceva de dat/luat

SACRAMENTUM In personam=drepturi personale-drepturi de creanta creditorul(acorda cuiva o suma de bani)se adreseaza debitorului cu o formula: afirmi cami datorezi 1000 de sestreti. Acest lucru cer sa-l afirmi/infirmi; -> debitorul neagafolosind cuvinte solemne Partile se provoaca la un juramant, prodand la alegerea judecatorului Daca paratul recunoaste=confessio pretentiile reclamantului=>ADDICERE(process terminat) Daca paratulneagapretentiile reclamantului, magistratul numeste judecatorul ales de parti = DARE INDICEM - Se face de partea care a castigat procesul. Are la baza manus iniectio 10

DREPT ROMAN - Magistratul supraveghea respectarea procedurilor - Se acorda 30 zile pana la executare. Daca nu platea era dus in inchisoarea domestica a creditorului si tinut 60 zile-timp in care era purtat prin targ. Cineva trebuia sa-l salveze, altfel era vandut ca sclav peste Tibru -Daca erau mai multi creditori trupul putea fi taiat in bucati/ putea sa ramana in slujba creditorului pana la plata datoriei(legea Poeteria Papiria-a reglementat acest lucru)

2) IUDICIS ARBITRIVE POSTULATIO=cerere adresata magistratuluipt. Ca acesta sa desemneze un judecator Se aplica : Cand trebuie sa se faca o evaluare(ex. Cuantumul unei creante recunoscute) Cand trebuie sa se reglementeze o stare intre mai multe personae (impartirea unui imobilmostenire) Pentru procesele care se nasteau din sponsio-forma primitive a contractului verbal 3) CONDICTIO(200-150 aChr) prin legea Silia si Calpurnia. Consta intr-o intrebare pe care creditorul o punea debitorului- inaintea magistratului si prin care-l oblige pe acesta sa spuna daca datoreza/nu; Pentru raspuns negative debitorul era somat=condictio sa se prezinte la magistrate in 30 zile pentru a alege judecatorul Apare ca o nevoie de-a usura procedura de judecata 4) MANUS INIECTIO=procedura de executare(luare in stapanire-la propriu) 5) PIGNORIS CAPIO= procedura de executare extraprocedurala-luare de gaj de catre creditori, in mod fortat de la debitori pt. neplata datoriilor Act de justitie private; luarea de creditor a unui lucru ce apartine debitorului; acesta nu se vindea; Se desfasoara in afara instantei, chiar si-n lipsa partii adverse; Se admite numai in unele cazuri ocrotite de statul roman si interesele private(ex. Creditorul ce vindea un animal pt sacrificiu si nu era platit-putea lua un gaj; ostasii care nu si-au primit solda/nutretul calului-de la cei care trebuiau sa le asigure acest lucru-puteau sa-si execute creanta prin luarea de gaj. 2.Procedura formular= litigare per formulares. Ca urmare a modificarilor economice si sociale survenite dupa razboaiele punice(producti de marfuri si comert ridicat) cu rolul central jucat de pretor, pe baza atribuiilor conferite de lex Aebutia(149-126 aChr) i de lex Iulia Iudiciaria(17 a Chr), n reformarea vechiului drept roman conform ideilor de echitate i buna credin. Structura formulei: a) Numele judecatorului b) Partile principale: 1) Intentio certa(preferinta e determinate); incerta(preferinta nedeterminata initial in cifre) 2) Demonstratio precizeaza fundamental juridic a pretentiei reclamantului(pt intentio incerta) 3) Condemnatio ordin transmis prin formula judecatorului sa-l absolve/nu pe parat, dupa cum faptele din intention se verifica/nu 4) Adiudicatio acorda dreptul judecatorului de-a face un transfer de proprietate c) Partile secundare 1) Prescriptiunile inainte de intentio; urmaresc interesul reclamant/parat - Pro actore-atrage atentia judecatorului ca reclamantul nu-si deduce intregul drept al sau, ci numai o parte(ex. O bursa platita de o societate; nu plateste 2 luni-daca ma judec plateste din nou, dar daca m-am judecat pe tot contractual nu-l mai pot actiona in judecata)

11

DREPT ROMAN Pro reus X reclama de la Y un fond ce face parte dintr-o mostenire ce pretinde ca I se cuvine, in calitate de mostenitorY cere printr-o petitie ca hotararea sa statueze asupra fondului sis a nu prejudicieze atribuirea mostenirii 2) Exceptiunile=exceptions=mijloace de aparare a paratului ce nu constau in negare dreptului reclamantului, ci in folosirea anumitor obiectii. Reclamantul raspunde la exceptiune prin replici-nu se neaga cele afirmate de parat,dar se adauga obiectii - Exceptiuni peremptorii-resping pretentia reclamantului in mod definitiv - Exceptiuni dilatorii-amana dreptul reclamantului de-a intent o actiune si nu pot fi invocate -

Etape de desfasurare:magistratul rol active, creator, actiuni pretoriene Partile isi exprimau pretentiile-fara formalism si termini sacramental, in mod oral; -> Magistratul impreuna cu partile redacta o formula pe care o da judecatorului-acesta trebuia sa tina seama de ea cand dadea sentinta Putea sa solutioneze echitabil orice speta, chiar daca nu erau legi indestulatoare(creea) Magistratul care organiza instantele era: pretor urban; pretor peregrine; guvernator; imputernicitii acestora; Trebuiau sa judece la sediul lor=pro tribunal, in zilele ingaduite de lege; Competenta sa era dupa domiciliul paratului(cetatea unde s-a nascut; resedinta efectiva=forum domicile; instant din Roma; unde s-a incheiat contractual=forum contracti; locul unde s-a comis delictul=forum delicti); In ius vocation=chemarea la judecata. Paratul trebuia sa se prezinte/sad ea un vindex (garantie) ca apare la data stabilita-in fata magistratului; daca nu aparea magistratul ii ingaduia sa vanda bunurile paratului-echivalentul unei amenzi Confesio=paratul recunoaste pretentia: daca obiectul era o suma de bani=>addicere; daca obiectul era un lucru cert-procesul continua pt a se stabili valoarea pecuniara Indefensus=indaratnic-paratul refuza sa procedeze dupa lege -se procedeaza ca la confesio; Dare actionem-paratul neaga pretentia-formula se trimite judecatorului Litis contestation=partile sunt de accord cu formula si judecatorul Judecata are loc in public, in zilele de lucru, in prezenta ambelor parti Partile prezinta formula( din etapa in iure); afirmatiile erau probate de cel ce reclama(la fel si pentru exceptiile invocate de parat-el trebuia sa dovedeasca afirmatiile din exceptie); -> In instant partile vor administra probele(scrise, martori), dar judecatorul e suveran in apreciere lor Judecatorul respectand cu strictete indicatiile din formula va da o sentinta (chiar daca formula cuprinde o inexactitate, ea se impune judecatorului, se aplica indifferent de consecinte(ex. In formula s-a cerut mai mult/mai puti dect trebuia=>judecatorul trebuie sa-i dea cat e in formula). Daca e in minus-reclamantul poate cere diferenta intr-un process viitor;Daca e plus=plus petition-judecatorul nu-i da castig de cauza - Plus petitio re-se cere mai mult decat se cuvine - Plus petitio tempore-o plata inainte de scadenta - Plus petitio loco-plata e in alt loc decat e stabilit - Plus petitio causa-se cere un bun determinat in speta, in loc de unul in gen Dupa pronuntarea sentintei judecatorul si-a terminat misiunea si nu mai e judecator -hotararea judecatoreasca=expresia adevarului; 12

DREPT ROMAN -reluarea procesului nu mai e ingaduita=autoritatea lucrului judecat(sa aiba: identitate de pricina-de obiect/de cauza; identitate de persoane; - Se executa in 30 zile de la pronuntarea sentintei; daca se depasea timpul cel ce castiga procesul initial avea impotriva condamnatului o noua actiune: Actio iudicati-inlocuieste manus inectio=pornea un nou process impotriva paratului, dar acesta se termina in iurecaci acesta recunostea obligatia ce decurgea din sentinta; - Venditio bonorum-exe asupra bunurilor-vanzarea la licitatie a intregului patrimoniu, catre cel care dadea mai mult; cedarea de bunavoie a bunurilor sale creditorului=cession bonorum -Exe. Asupra persoanei- luarea persoanei in inchisoarea private si punerea acestuia la munca pana la complete sa desdaunare Revocation in duplum. Partea nemultumita putea ataca sentinta cerand sa se constate nulitatea de fond(continut, de fapt, real) sau de forma(aspect exterior) a acesteia. Daca partea apelativa pierde procesul plateste dublul sumei din primul proces Restitutio in integram.- Putea cere magistratului sa mituiasca judecatorul, marturii mincinoase,etc- sa acorde o repunere in starea initiala Iudex qui litem suam fecerit. judecatorul poate fi chemat la judecata daca a dat o hotarare nedreapta prin dol(eroare cauzata de mijloace viclene, siretenie) sau culpa Proceduri speciale derivand din imperium-ul magistratului: 1) Interdictele: incetarea unei activitati care tulbura ordinea sociala; erau date dupa o cercetare prealabila; se apropie de structura juridica a actiunilor: Prohibitorii-opresc un fapt Restitutorii-ordona restituirea unui lucru Exhibitorii-cuprinde ordinal de-a infatisa ceva 2) Stipulatiile pretoriene=contractile verbale dintre 2 persoane(din ordinal pretorului) 3) Trimiterea in posesie=mission in possesionem 4) Restitution in integrum-repunerea lucrurilor in starea initiala Action=actiunea-mijloc procedurar formular( numai daca am o actiune pot pretinde recunoasterea dreptului meu). Categorii de actiuni 1) Actiuni reale=in rem-ocroteste drepturile reale, absolute, opozabile tuturor; numele paratului nu trebuie sa figureze in intentio 2) Actiuni personale-in personam-rezulta din neindeplinirea unei obligatii financiare; numele debitorului apare in intention(numai de la acesta se poate lua pretentia specificata 3) Actiuni de drept strict-act. Personale cu privire la care parerea judecatorului e limitata; se tine cont de litera actului in care partile au turnat conventia lor( trebuie sa dai un sclav, dar nu s-a precizat :nu mort) 4) Actiuni de buna credintajudecatorul are o pozitie mai buna(ex. Sclavul trebuie sa fie viu) 5) Actiuni civile-create de dreptul civil; o intention in ius concepta 6) Actiuni pretoriene-ale pretorilor - Actiuni in factum-o descriere de fapte pe baza carora pretorul ocrotea d.p.v. juridic un raport social nou; pretorul a sanctionat ipoteca - Actiuni in fictici-cu fictiunea putea extinde aplicarea legii(ex. Peregrine-furat la Romade un cetatean;pretorul foloseste fictiunea) - Actiuni care cuprind formule de transpozitie-in intention figureaza un nume, iar in condemnation alt nume 4.Procedura extraordinar=conitio extraordinaria are ca trstur principal etatizarea procedurii i intrarea acesteia sub controlul puterii imperiale.Nu se mai judeca in 2 etape: 1) Organizarea judecatoreasca: Imparat-cel mai inalt judecator Prefectii pretorului-din prefecturile Orient,Iliria, Galia si Italia Vicari-reprezentantii prefectilor pretorilor in diaceze 13

DREPT ROMAN Guvernatori-in provincii Prefectul orasului-in capitala 2) Mersul procesului: Citarea rdeactata de reclamant era transmisa paratului de un functionar public Daca paratul nu se prezenta(=contumax) era considerat indaratnic si se judeca in lipsa; Procedura libellus conventionis-in dreptul lui Iustinian reclamantul facea o plangere instantei si in temeiul acesteia instanta chema paratul in judecata; dezbatere secreta 3) Hotararea judecatoreasca si executarea ei Sentinta scrisa in latina/greaca; trebuia executata de cel ce-a pierdut Cheltuielile de judecata-suportate de cel care pierdea procesul Executarea sentintei se facea prin organele statului(se mentine constrangerea corporala) 4) Apelul ,Imediat-in mod oral/ in scris-intr-un termen scurt Era suspensiv de executare-nu se executa prima hotarare pana la judecarea cererii de apel Era devolutiv de instant-a II-a instant trebuia sa cerceteze, din nou, fondul procesului V. Persoane. Noiunea de persoan n dreptul roman desemneaz omul, ca subiect nzestrat cu drepturi i obligaii.Aptitudinea de a avea drepturi i obligaii desemneaz personalitatea juridic sau capacitatea.

1. Capacitatea=personalitate juridica. Componentele capacitii: a) Capacitatea juridica, de folosin:


A. STATUS LIBERTATIS SCLAVI Nu aveau drepturi (juridice, economice, sociale); erau considerate obiecte; Aparitie:legatura dintre o femeie libera si un sclav-fara acordul stapanului; - Prin nastere, din mama sclava; - Caderea in prizonierat a cetatenilor-la intoarcere printr-o fictiune era declarat cetatea, dar nu putea sa fie pus in posesie; - Insolventa-incapacitatea cetateanului de a-si plati datoria; - Cel ce se lasa vandut ca sclav pt a obtine beneficii - Sclavii rezultati din cucerirea cetatilor vecine STARI DE SEMISCLAVAJ in drept erau oameni liberi(juridic), in fapt erau sclavi Omul liber in slujba unui om liber; Persoanele in mancio-trecute in puterea altuia; Cei ce-si inchiriau munca=auctorati; Cei rascumparati de terti-pana la achitarea datoriei; Colonii-nascuti prin arendarea pamantului secI p Chr OAMENI LIBERI . Legea Fufia Caninia(-2 a Chr)-limiteaza nr sclavilor dezrobiti; legea Alegia Sentia(1 pChr)-interzice eliberarea sclavilor fara a tine cont de varsta eliberatorului si a celui eliberat Ingenui- din nastere liberi. Au toate drepturile. Liberti=sclavi dezrobiti=manumissio Liberti cetateni semnul dependentei dezrobirii:numele patronului si-un cognom(sclav Dezrobiti (manumission) in mod solemn, prin mijloace de drept civil ( aprobat / sanctionat prin dreptul civil). Metode de dezrobire: o Vindicta- atins, in mod solemn si formalist, cu o nuia; o Inscris om liber de catre stapan la recensamantul efectuat de censorla 5 ani; o Testament: direct/indirect prin mastenitori Drepturi mai putine ca ingenui. Aveau obligatii fata de vechiul stapan: o operae(a sluji la stapan), 14

DREPT ROMAN o bona(a-l asigura cu unele alimente), o obsequium(respectful acordat fostului stapan; nu-l putea chema in instant; sclavul ingrate putea fi repus in stare de sclavie) Drepturile libertilor cetateni: Ius conubi (dreptul de-a se casatorie), ius commerci (dr.comert), ius suffragi (dreptul de-a alege) Nu aveau: ius honorum(dr.de-a fi ales magistrat) si ius militiae Liberti latini iuniani- erau dezrobiti prin mijloace sanctionat de dreptul pretorian, nesolemn, ci in mod oral, intre prieteni; la ospat; printr-o scrisoare; Aveau si mai putine drepturi: o Nu aveau dr. de-a dispune prin testament o Traiau liberi si mureau sclavi B. STATUS CIVITATIS C. STATUS FAMILIAE B. STATUS CIVITATIS(cetatenia) CIVIS ROMANUS: cetateanul roman din cetate; depline capacitate juridice Se dobandea: Prin nastere: prin casatoria cetatenilor; din femeie cetatean+peregrin-daca nu era consimtita relatia Printr-un fapt posterior nasterii:dezrobirea prizonierilor; favoruri de stat Capacitatea juridica: Drepturi publice: ius suffragi; ius honnorum; ius militia Drepturi private:ius conubi; ius commerci; dr. de-a dobandi proprietate civila; dr. de-a actiona in justitie Individualizare=numele sau: Marcus Tullius Marci Filius Cornelia Tribu Cicero prenume Marcus; nume familie Tullius; porecla Cicero; nume tata la genitive, urmat de filius Marci filius; numele trbului Cornelia Tribu Pierderea capacitatii Pierderea libertatii- prizonierat(sclavi ai razboaielor) Prin renuntare la aceasta calitate: naturalizare in alta cetate Prin efectul unor condamnari penale= tradare LATINI intermediari intre cetateni si peregrine. Dupa razboiul aliatilor latinii au primit cetatenie romana, mai usor latinii veteres. Drepturi juridice: ius suffrage, ius conubi, ius commerci Nu au: ius honnorum si ius militiae Tipuri: latini veteres(vechii latini), latini coloniari(din colonii)- un aveau ius conubi decat in temeiul unei dispozitii exprese PEREGRINI straini a caror situatie juridical fata de romani e reglementata prin tratate internation Peregrine obisnuiti- aveau ius gentium si dreptul lor Peregrine deditici nu aveau drepturi, nici macar dreptul lor C. STATUS FAMILIAE unitate economic, social i de cult FAMILIA: MONOGAMA, PATRIARHALA

15

DREPT ROMAN Familia agnatica=agnatio=rudenie civila -toti se aflau sub aceeasi putere-sui iuris, se transmitea pe linie exclusive barbateasca; cuprinde toate rudele agnatice(-nascute, ce se vor naste, )care traiesc-sub conducerea lui pater familias. Familia cognatica=cognatio=rudenie de sange- capul de familie nu mai are aceleasi puteri; membri familiei au o oarecare independenta si libertate care nu se putea concepe in vechime; rudenie transmisa pe cale paterna si materna PATRIA POTESTAS=putere parinteasca(manu-putere asupra femeii, dominica potestas-puterea stapanului de sclavi). Situaia i prerogativele lui pater familias nelimitata(ius vitae necisque) pater familia avea dr. sa vanda copii, sa-i pedepseasca, sa-i alunge, sa-i abandoneze pe cei diformi, sa-i casatoreasca fara sa-i intrebe; putea sa-I reclame pe mana oricui s-ar gasi folosind actiunea de revendicare:litigare per formulas perpetua(nu tine cont de varsta-nu exista un majorat). Indiferent de varsta se gasea sub puterea lui pater familias; lua nastere: adoptiune-se face formalist(scos de sub putere, vandut de 3 ori consecutive; in fata magistratului adoptorul il da in judecatape tert si la intelegere cu acest afirma ca copilul e al lui; legitimare-recunoasterea copiilor naturali prin casatorie; adrogatiune-un pater familia e luat in stapanire de alt pater familia; datoriile adrogatului se sterg; trebuie supusa adunarii poporului; asigura succesiunea la tron; casatorie- cel mai firesc si obisnuit mod CASATORIA cstoria, situaia femeii i a copiilor. Femeia are pozitie inferioara barbatului. Logodna (sponsalia) era premergatoare casatoriei (incheiata la inceput de capii familiilor, apoi cu consimtamantul tinerilor) Tipuri de casatorie: Cum manu-puterea barbatului asupra femeii. Se facea formal
Femeia pierdea legatura de rudenie cu vechea familie; era fiica/nepoata in noua familie La patricieni ceremonie religioasa=conffarreatio cu cuvinte sacramentale, martori La plebei-actiune in fictici=coemptio, de vanzare fictive a sotiei Femeia e agnate cu agnatii sotului; practica cultul noi familii

Sine manu. Femeia nu pierde legaturile cu vechea familie. Egalitate intre soti.
Trebuia sa existe: affectio maritalis- intentia viitorilor soti si honor matrimoni-stapanirea materiala a casatoriei Primeste numele si domiciliul acestuia

Usus simpla convietuire in comun timp de un an ducea la casatorie Conditii de fond, de drept-pentru casatorie: Varsta: 12 ani la fete; 14 ani la baieti Ius conubi: sa aibe acest drept, sa nu fie rude(afini intre ei), nu se admite bigamia, vaduva nu se
poate casatori 10 luni

Consimtamantul: in epoca primitiva se incheie de pater familias; consimtamantul capului de


familie; consimtamantul partilor Transferul de proprietate a bunurilor dotale catre sot -proceduri de instrainare obisnuite; pe calea unui contract verbal; dupa 428pChr printr-un simplu pact Puterea sotului asupra dotei:administrarea si sustinerea dotei; in caz de divort se returnau

Existent dotei pentru sustinerea casatoriei. Era facuta de femei sui iuris; capul de familie/terti;

DIVORTUL. Rar in societatea primitive-familia e celula de baza a societatii. Des intalnit in Imperiu Putea fi: voluntar sau fortat- prin pierderea libertatii/cetateniei; daca ulterior casatoriei a intervenit o piedica(socrul adopta ginerele) Tipuri de divort Cum mano: conffareatio=>diffareatio; coemptio si usus=>remancipatio 16

DREPT ROMAN Sine mano: daca nu exista una din :affection maritali/honor maritali=>divort fara solemnitati CONCUBINAJUL Uniunea dintre doua personae de sex diferit care nu au vointa (affectio maritalis);
nu era considerat immoral, dar copii nascuti nu aveau cetatenie-erau nelegitimi, nu aveau drep de mostenire. Iustinian le da drept la alimente si la mostenire-de proportii reduse PIERDEREA CAPACITATII JURIDICE=CAPITIS DEMINUTIO: desfiinta legaturile agnatice, dar nu si cele cognatice; obligatia acestora se stingea; averea era preluata de cel carea initiat capitis deminutio

CAPITIS DEMINUTIO MAXIMA- pierde libertatea CAPITIS DEMINUTIO MEDIA- pierde cetatenia CAPITIS DEMINUTIO MINIMA-pierde dreptul de familie LIMITARI DE CAPACITATE JURIDICA INTESTABILITATEA-incapacitatea de-a fi martor si de-a recurge la martori IMFAMIA-nedemnitatea cetateneasca; rezulta din hotararea cenzorului Persoanele juridice la romani: sunt subiecte ale raporturilor de drept alaturi de persoanele fizice: STATULres publica-cu subdiviziunile: orase(civitates, coloniae, municipia), teritorii(pagii) ; ASOCIATII EC-SOC, RELIGIOASE b)Capacitatea de exerciiu, implicnd condiii legate de: vrst; sex; sntate mintal. TUTELA SI CURATELA prerogative incredintata tutorelui/curatorului in interes personal- fam agnatica/in interesul incapabilului( a celui care nu are capacitate de exercitiu)- fam cognatica

1. Curatela se instituie pt: Furiosi=nebuni- nu cunosc sensul actelor pe care le indeplinesc Prodigi=risipitori-asimilati nebunilor; Tineri pana-n 25 ani-fara experienta Poate fi: Curatela testamentara Curatela legitima Curatela dativa 2. Tutela femeilor: nu are limita de varsta-pana la casatorie 3. Tutela impuberilor: pentru baietii sui iuris < 14 ani; cu capacitate juridice, de drept; fara capacitate de exercitiu-de fapt Tipuri de tutela. Constituire Tutela testamentara- se trece in testament numele tutorelui pupilului Tutela legitima-de catre agnati/gentilii pupilului Tutela dativa-impusa de stat(pretori-in Republica, consuli in Principa, praefectus urbi-in Dominat, guvernator-in provincii)-in lipsa tutorilor Finele tutelei/curatelei Incetarea din viata a unei parti; Ajungerea pupilului la maturitate; Tutorele/curatorul restituie toata proprietatea si-l despagubeste daca a cauzat prejudicii

VI. BUNURI
1.DEFINITIA BUNURILOR. Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonialUn lucru devine d.p.d.v juridic un bundaca indeplineste urmatoarele conditii: Sa fie util pt satisfacerea unor interese materiale sau spirituale ale persoanelor; Sa aiba o valoare economica; Sa fie susceptibil de insusire sub forma unor drepturi reale. 17

DREPT ROMAN Corelatia dintre un bun si un patrimoniu 2.DEFINITIA PATRIMONIULUI.Prin patrimoniu se desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor civile care au continut economic. Patrimoniul are 2 laturi: activa (se refera la bunuri si drepturi) si pasiva (se refera la obligatii) . 3.CLASIFICAREA BUNURILOR A. BUNURI PATRIMONIALE=RES PATRIMONIU-se afla in proprietatea unei personae/sunt susceptibile de-a face parte dintr-un patrimoniu: 1) RES MANCIPI =mijloace de baza ale productiei agricole; fondurile agrare, sclavii, animalele mari, servitutile-dreptul de-a trece cu carul, piciorul, de-a lua apa; se instrainau prin ritualul mancipatiunii 2) RES NEC MANCIPI=bunuri inferioare: roadele pamantului, animale mici ; servitutile de la oras; se instrainau mai usor, fara mijloace ritualice 1) BUNURI MOBILE . bunuri care nu au o asezare fixa putand fi mutate dintr-un loc in altul, fara a se aduce atingere substantei lor. Cele pe care legea nu le considera immobile. 2) BUNURI IMOBILE . Bunurile imobile sunt acelea care au o asezare fixa si stabile. 1) BUNURI FUNGIBILE sunt cele care se pot inlocui unele cu altele in executarea unei obligatii. De regula sunt fungibile bunurile determinate in gen. 2) BUNURI NEFUNGIBILE Bunurile care nu se pot inlocui unele cu altele in executarea unei obligatii. De regula sunt nefungibile bunurile determinate in speta- individual determinate. ( bunuri personalizate: un anumit tablou, o anumita sculptura, vin de Feteasca) 1) BUNURILE CONSUMPTIBILE. Sunt comsuptibile bunurile a caror intrebuintare obisnuita duce la consumarea sau instrainarea lor de la prima utilizare (exemple: alimente, medicamente, tigari). 2) BUNURILE NECONSUMPTIBILE Bunurile neconsumptibile sunt acelea care se pot folosi in mod repetat potrivit destinatiei lor fara ca prin aceasta sa li se instraineze sau consume substanta de la prima utilizare(exemplu: terenuri, cladiri, autoturismi) 1) BUNURILE DETERMINATE IN GEN. Sunt bunuri generice. Sunt acelea care, in actele juridice, se determina prin caracterele commune intregii categorii din care face le parte ( exemplu: ulei, cladiri,autoturisme); 2) BUNURILE DETERMINATE IN SPETA . Sunt bunurile certe, individual determinate. Sunt acelea care, in actele juridice, se determina prin trasaturi specific, de natura sa le deosebeasca de orice alte bunuri din aceeasi categorie. Aceste trasaturi pot sa rezulte fie din natura bunului ( exemplu: case de caramida, nu de chirpici, ulei floriol, Opel) 1) BUNURILE DIVIZIBILE . Sunt bunuri divizibile acelea care pot fi impartite in mai multe parti distinct, fara ca prin aceasta sa-si modifice destinatia lor economica anterioara( exemplu: un teren poate fi lotizat; un balot de stofa poate fi impartit in cupoane mai mici) 2) BUNURILE INDIVIZIBILE . Sunt bunuri indivizibile acele bunuri care prin impartire si-ar modifica destinatia economica anterioara(exemplu: un autoturism demontat nu mai e mijloc de transport, ci e folosit ca piese de schimb/ fier vechi) 1) BUNURILE PRINCIPALE Sunt acelea care au o destinatie economica de sine statatoare ( exemplu: casa, autoturism, paine) 2) BUNURILE ACCESORI. Sunt acelea care servesc la utilizarea unui alt bun socotit, in raport cu ele, ca fiind principal (exemplu: tencuiala pentru casa; ulei de motor; faina pentru paine) 18

DREPT ROMAN 1) BUNURILE FRUGIFERE. Sunt acelea care, in mod periodic si fara a-si consuma substanta, dau nastere altor bunuri numite fructe( exemplu: pomii fructiferi, coniferele 2) BUNURILE NEFRUGIFERE. Sunt acelea care, nu sunt abte sa dea nastere altor bunuri -numite fructe, fara a-si consuma substanta(exemplu: productele: trunchiurile de conifer folosite pt. ) B. BUNURI NEPATRIMONIALE=RES EXTRA PATRIMONIU 1) RES DIVINI IURIS destinate ritualurilor religioase: temple, statui, morminte 2) RES OMNIUM COMMUNES ape aer, mare 3) RES PUBLICAE- apartin Statului Roman: drumuri publice, teatre 4) RES UNIVERSITATIS

2.PROPRIETATEA. Definiie: drept real ce const ntr-o sum de puteri directe, exclusive i perpetue ale
titularului asupra unui bun; a)FORMELE DE PROPRIETATE LA ROMANI: 1. PROPRIETATEA STATULUI rezulta dinrazboaiele de cotropire(sclavii si pamanturile cucerite) Sclavii din administratia statului Ager publicus- 1/3 din pamantul arabil cucerit de la dusman; putea fi vandut, arendat, cesionat,etc

2. PROPRIETATEA PRIVATA ofera titularului dreptului de proprietate exclusivitatea folosintei Proprietatea quiritara -unica pana la finele Republicii. Ocrotita de dr. civil roman Titular - un cetatean roman; Presupune existent unui bun (res mancipi/res nec mancipi)-ca obiect material Se instraineaza:prin procedee formale/neformale de transfer de proprietate ( mancipatiune, iure cession) Foloase: ius utendi-folosire bun; ius fruendi-de-a culege roadele; ius abutendi-de-a dispune in orice fel de acel lucru Proprietatea pretoriana ocrotita de pretor-dreptul praetorian; sanctionata(aprobata) de dreptul civil; apare la sfarsitul Republicii Se dobandea prin uzucapiune-folosirea bunului un anumit timp Era lipsita de formalism Continua sa existe pana la Iustinian Proprietatea provinciala. Ager publicus era impartit unora care aveau obligatia de-a plati un impozit funciar pentru folosinta; se faceau concesii pe termen nelimitat Possesio-drept de posesie Ususfructus-drept de uzufruct Proprietatea peregrin averea pa care o aveau inainte de-a fi cuceriti; dupa dreptul roman, peregrinii nu aveau dreptul de-a fi proprietary Ocrotita de: edictele pretorului peregrin si de edictele guvernatorilor provinciilor 3.Ingradirea drepturilor de proprietate In interesul de-a armoniza interesul personal cu cel colectiv; In interes public: servitutile pt. navigare, drumuri publice,invecinarea cu-n drum public In interesul vecinului: copacul care are crengile in curtea vecinului, intrarea pt a strange rodul 3.Posesiunea stare de fapt, prin opoziie cu proprietatea - care e o stare de drept. Este stapanirea de fapt asupra unui lucru, stapanire careia ordinea juridical ii recunoaste anumite efecte juridice. Este o stare de fapt ocrotita de sistemul de drept pozitiv ce consta in stapanirea asupra unui lucru cu intentia de a fi posesor. 1) Elementele posesiei (Are 2): 19

DREPT ROMAN a) Element material=corpus- consta in stapanirea efectiva asupra lucrului; aceasta stapanire presupune o posibilitate de control(ex autoturismul-ai control asupra lui si daca masina e parcata, si daca conduci) ; b) Element subiectiv , intelectual=animus (nu poate fi dovedit din exterior); acest element poate fi doar presupus(intellectual, subiectiv). 2) Dobandirea posesiei se face prin dobandirea ambelor elemente Daca nu exista animus si exista corpusne aflam in situatia de detenie mai putin ca posesia; e stabilita de lege(exemplu: cazul chiriasului-criasul are detentia; comodatul-comandatarul are detentia). Daca nu este detenie, in toate celelalte cazuri, se presupune ca este posesie. 3) Pierderea posesiei se face fie: a) prin pierderea ambelor elemente- ex furt b) prin pierderea elementului corpus ex. Furt c) fie prin pierderea elementului animus (ex: daca proprietarul vinde casa, dar continua sa ramana chirias pt inca o perioada de timp) 4) Efectele posesiei. a) Prin posesie(se produc efecte juridice, ceea ce nu putem spune de detentie) putem dobandi proprietatea, fie imediat, fie prin uzucapiune (consta in interval in care ai posesia- in final devii proprietar). b) Posesiunea este ocrotita prin actiuni penale.La romani prin interdicte(care mentin posesiunea; pentru redobandirea posesiunii)-ordine date de pretor, in favoarea celui care avea posesia

4.COPROPRIETATE SI COPOSESIUNE 1)Coproprietate- cand sunt mai multi proprietari asupra unui bun, dar in mod simultan. a) Tipuri de coproprietate: Pe cote parti sunt cote parti ideale; fiecare are o cota parte determinate; se foloseste si administreaza in comun In devlmie sunt determinate partile fiecaruia, fara a se stabili cota parte. 1) Actele de conservare pot fi incheiate de catre orice parte. 2) In privinta actelor de dipozitie, se aplica principiul unanimitii. 3) Cota ideala se poate vinde fie prin invoiala, fie in instanta (actiune in partaj). 5.MODURI DE DOBANDIRE A PROPRIETATII In zilele noastre se transmite prin acordul de buna vointa a partilor insa, la romani, prin acordul de buna vointa a partilor era doar o obligatie de a transmite bunul. La romani se incheia un contract de transmitere a proprietatii: 1) Dupa dreptul natural: a) ocupaiunea=luarea in posesie a unui bun ce nu apartine nimanui(fara stapan). Bunuri ale nimanui erau: produsele naturale, fructele de padure, pestii din apa. O alta categorie a bunurilor nimanui erau bunurile dusmanilor si bunurile abandonate . b) tradiiunea(a transmite)=procedeu prin care se transmite proprietate asupra unui bun de la o persoana tradens(trebuie sa fie capabil si proprietar asupra bunului respective; sa existe vointa predarii efective) la accipiens; din generatie in generatie. La inceput trebuia sa fie efectiva predarea iar apoi s-a acceptat sa fie predare simbolica. Nu puteau fi transmise bunuri mancipi, ci doar res nec mancipi Conditii de traditiune Tradens- sa fie capabil, sa aiba capacitate de exercitiu si sa fie proprietar Sa existe vointa predarii Justul titlu-act juridic ce trebuie sa stea la baza traditiei, act juridic susceptibil de a se duce la indeplinirea (ex actul de inchiriere nu transmite proprietatea) 20

DREPT ROMAN c) Accesiunea=accession=intruparea unui lucru accesoriu intr-un lucru principal Accesiunea imobiliara (bunul prinicipal este intotdeuna un imobil) naturala -se produce fara interventia omului,(aluviunile schimba cursul apei-albia e proprietate si rezulta adaugiri la teren-care sunt dobandite natural; in cazul terenurilor aflate pe malul unei ape) artificiala -apare ca urmare a interventiei omului : plantatia(In cazul plantatiei : pe terenul altuia sau pe terenul lui cu semintele altuia) si constructia(In cazul constructiei : pe terenul altuia sau pe terenul lui cu materialele altuia). Se face distinctie intre constructorul de rea credinta( i se poate cere desfiintarea constructiei sau trebuie sa il despagabesca pe proprietar) si constructorul de buna credinta; Accesiunea mobiliara are loc atunci cand ,se unesc fara a mai putea fi desfacute 2 bunuri mobile. In cazul acesta, trebuie stabilit dupa criteriul valorilor care e bunul principal si bunul accesoriu . Bunul principal este cel cu valoare mai mare(ex un celebru pictor picteaza pe panza altcuiva). d) Specificaia. Are loc atunci cand cineva creeaza un bun nou din materialele altuia (exemplu: cand face cineva paine din faina altuia, vin din strugurii altuia etc. ) e) Confuziunea sau amestecul = atunci cand se amesteca 2 bunuri, fara a mai putea fi separate. Proprietarii bunurilor respective vor deveni coproprietari pe amestecurile respective, dar cota parte e in functie de cantitate si calitate(partaj la amestec aur cu argint). f) Dobandirea fructelor- posesorul de buna credinta dobandeste fructele de pe proprietate g) Comoara (gasirea unei comori) = un bun valoros ascuns undeva sau pierdut de mult timp incat nu se mai stie cine e proprietarul lui(ex. Proprietarul terenului are din comoara-in baza accesiunii, iar gasitorul din comoara in baza ocupatiunii). 2) Dupa dreptul civil: Modurile de dobandire a proprietatii conform dreptului civil: a) Mancipaiunea modalitate de transmitere a proprietatii asupra bunurilor mancipi; procedeu solemn, formalist; necesita prezenta obligatorie a partilor, obiectului, celor cinci martori si a unui libripence=purtator de balanta b) In iure cessio = consta intr-un proces fictiv in fata unui magistrate.(Dobanditorul chema in judecata pe proprietar, un procedeu sacramental-in rem); c) Uzucapiunea=consta in posesia prelugita asupra unui bun. Pt uzucapiune trebuiau indeplinite 5 conditii: Possessio sa aibe posesia neviciata, utila Tempus mentinerea posesiei 1 an la mobile, 2 ani la imobile Titulussa ai la baza un act juridic care sa poata transmite proprietatea Fides de buna credinta e proprietar/ e posesor Res habitis bunul trebuie sa fie succesibil a fi uzucapat d) Prescriptio logis temporis- uzucapiune pentru provincii de la 10, la 20 ani, pentru fonduri provincial.Iustinian a unificat uzucapiunea cu prescriptiile longis temporis e) Legea = prevedea ca bunurile confiscate de vamesi apartineau fiscului f) Hotararea judecatoreasca =adjudecatio-judecatorul poate sa faca transferuri de proprietate, modul de dobandire este hotararea judecatorului. 6.LIMITARI A DREPTULUI DE PROPRIETATE nu poate fi exercitat dreptul de proprietate cu rea credinta sau fara a tine cont de ceelalti cetateni. 7.Apararea proprietatii Proprietatea e perpetua, nu se stinge decat cu disparitia bunului-altfel se transmite(ex. Sclavul eliberat-iese din circuitul civil). Proprietatea e ocrotita de dreptul civil. Actiunea in revendicare. Actiunea specifica ce ocroteste proprietatea este revendicarea =actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar Actiunea in revendicare necesita: 21

DREPT ROMAN Probatiunea.trebuie sa dovedesti ca est proprietar; e greu de dovedit un intreg lant= probation diabolica Este dificil sa dovedesti ca esti proprietar deoarce daca ai dobandit de la cineva bunuri trebuie sa dovedesti ca si acela este proprietar. O proprietate se poate dovedi doar prin inscrisuri. Cheltuieli necesare-se restituie de catre proprietar Cheltuieli utile-dau plus de valoare(geam termopan)-se restituie celui de buna credinta Cheltuieli voluptoare-aduc un spor subiectiv de valoare(marmura in loc de gresie)-nu trebuie restituite 8.Drepturile reale asupra bunurilor altuia (iura in re aliena) Servituiile: a) Servituiile. Se dobandeau prin act juridic, prin acordul partilor, prin deductive, in mod indirect, prin uzucapiune: servituiile reale-presupuneau existenta a 2 fonduri de teren invecinate. Un fond numit fond dominant iar celalalt numit aservit. Servituiile servesc utilizrii fondului dominant si se transmit odata cu fondul dominat. Oricine ar stapani fondul dominant are dreptul de a trece peste fondul aservit. Pot fi constituite direct si indirect. Se poate dobandi servitutea prin uzucapiune. servituiile personale- constituite in favoarea unei persoane uzufruct drept real; uzufructuarul exercita drepturile unui proprietar; proprietarul nud-atribut de proprietar uzufructuarul cvaziuzufruct -asupra bunurilor consumptibile-nu se restituie aceleasi bunuri, numai bunuri asemanatoare; putea fi cel mult viager; daca moare uzufructuarul nu se transmite la mostenitor; dreptul de abitaie -folosirea unei locuinte Uzul nu permite decat sa se foloseasca proprietatea in limita necesitatii sale si-a familiei; nu poate vinde fructele Stingerea servitutilor: se pot stinge prin confuzie reunirea calitatii de titular al servitutii cu cea de proprietar al bunului grevat se pot stinge prin neuz; se pot stinge prin disparitia materiala-imobilul servant e inundat se pot stinge prin disparitie judiciara-sclavul e dezrobit se pot stinge prin moarte b) Superficia. Un alt drept real asupra bunurilor straine era superficia -cand intre proprietarul terenului si proprietarul constructiei exista o intelegere de superficie -prin acte juridice(esti proprietarul casei, dar terenul e proprietatea altuia). c) Emfiteoza-arendarea pe veci/pe termen lung a unor terenuri imperial=alt drept real

VII. SUCCESIUNI
1. Preliminarii a) terminologie: motenire/succesiune/ereditate = mbrac sensul fie de avere (patrimoniu) fie de transmisiune, n ultimul caz fiind sinonime cu devoluiune; motenitor/succesor/erede = persoan ndreptit s culeag bunurile; succesibil = persoan ce virtual are vocaie (chemare) la motenire, ce se va concretiza sau nu n momentul aplicrii regulilor de devoluiune n clasele de motenitori; de cuius/ defunct/ decedat/antecesor = cel despre a crui motenire este vorba; succesiune legitim (sau legal, pentru a folosi un termen contemporan, adic ntemeiat pe prevederile reglementrilor n vigoare) i testamentar (ntemeiat pe voina lui de cuius exprimat n testament); 22

DREPT ROMAN testator/dispuntor = de cuius care a dispus prin testament cu privire la familia i bunurile sale. b) anterioritatea succesiunii legale fa de cea testamentar, datorat: caracterului religios al regulilor juridice la nceputurile Romei, juridicul fiind o component a sacrului; inexistena conceptului de drept de proprietate (proprietara bunurilor este familia, nicidecum pater familias) ceea ce exclude iniial ideea de transmisiune patrimonial. Succesiunea este n primul rnd o continuare la perpetuarea cultului casnic, o nlocuire la conducerea destinelor grupului uman i la calitatea de administrator al bunurilor familiei. imposibilitatea de a concepe alt fel de acte dect cele inter vivos. Neexistnd la nceput noiunile clare de trecut, prezent i viitor, actele mortis causa cum est testamentul nu erau posibile. apariia Legii celor XII Table desemneaz consacrarea dreptului de proprietate implicit a libertii de a dispune testamentar; totodat, exist semne de laicizare a dreptului; n perioada imperial, latura patrimonial predomin n succesiuni, n detrimentul celei personale de sorginte religioas. c) concluzii: analiza noiunii de continuare a persoanei defunctului, expresie general adaptabil oricrei perioade; testamentul apare mai trziu, odat cu aparia proprietii, dar ajunge n prim planul devoluiunii succesorale. CLASIFICARE SUCCESIUNILOR 1.Succesiunea legal 1). Dupa dreptul civil este prima care a aparut. In reglementarile celor XII Table erau trei clase de mostenitori, folosind ca si criteriu rudenia. Categorii de personae cu vocatie succesorala: a) Heredes sui- cei care prin moartea lui pater familias devin sui iuris. La mostenire vin doar cei cu gradul de rudenie cel mai apropriat. Sunt chemati la mostenire B1 si B2 A C1 De la aceste reguli e exceptie reprezentarea succesorala cand B1 moare B1 B2 C2 inainte de-a muri A-atunci vin la mostenire C1si C2-nu vin in nume propriu ci ca reprezentanti ai lui B 2. Mostenirea se imparte pe tulpini, nu pe capete b) Agnatus proximus Ruda agnatica(rudenie civila si nu de sange) cea mai apropiata in grad .In lipsa mostenitorilor din prima clasa (frati) c) Gentiles Daca nu erau heredes sui/ agnates colaterali mostenirea trecea la gentiles-rude indepartate; nu stiau care e ascendentul comun Averea apartine familiei/ cel putin gintii. Aceasta reglementare nu ofer nici o sansa rudelor de sange 2).Dupa dreptul praetorian pune bazele succesiunii pretoriene; retraseaza clasele de mostenitori; a) Liberi-descendenti directi( chiar daca sunt emancipate, nu si daca sunt in familia adoptive) b) Legitimi-agnatus proximus si colaterali c) Cognati-rude de sange d) Vir et uxor-sotul si sotia( casatorie sine manu-sotia nu devine ruda) Aceasta situatie a functionat in parallel. S-a impus reglementarea mostenirii mama-copil. 3).Dupa dreptul imperial. Iustinian a pus bazele mostenirii legale imperial(novelele 118 si 127). Clase a) Descendenti b) Ascendenti si colaterali privilegiati (frati/surori; nepoti/veri) c) Alti colaterali neprivilegiati d) Sotul supravietuitor 1. Testamentul. Este un act juridic unilateral, datat, prin care o persoana juridica=testator(de la el emana testamentul) face un act juridic solemn(fara solemnitate nu produce efecte). Esste un act juridic pentru cauza de moarte, este de ultima vointa, este revocabil expres(distruge fizic actul)/juridic(ultimul e cel valabil). Pot fi instaurate si dispozitii nepatrimoniale.Testamentul presupunea o derogare de la lege. Tipuri de testament: 23

DREPT ROMAN a) Testament calate comisi-in fata comisiilor(in martie/mai se intruneau, se vota pentru aceasta derogare de la lege( ca la adrogatiune); b) Testament improcintum-a militarilor; derogare pentru ca riscul de a-si pierde viata e mare. Se face in castru, in fata camarazilor Neajunsurile testamentelor: erau publice c) Testamentul prin mancipatiune toata averea era instrainata unui tert(comparator) care dupa moartea testatorului trebuia sa imparta averea comform dorintelor lui decuius d) Testamentul propriu-zis inscris pe tablite cerate sigilate.Rezulta atributul secret si certitudinea vointei testatorului e) Testamentul autentic Conditii de fond: Instituirea de mostenitori(fara nu are cine prelua mostenirea) se face in termini foarte clari(nominalizare, indicare cote) Exista riscul ca nici unul sa nu accepte mostenirea, atunci se face succesiunea legala In testament se fac substitutii(ex. Titus/fiul sau) Trebuia ca testatorul sa treaca si heredes sui. Daca se nastea un fiu postum testament, testamentul se desfiinta S-a instituit rezerva succesorala= din patrimoniu f) Categorii de mostenitori: Necesari=heredes sui-mostenitori de drept, nu pot refuza Voluntari-trebuiau sa accepte/sa renunte la mostenire. Se impartea prin acrescamantul intre ceelalti. Legatele Testatorul putea sa faca unele liberalitati(cu titlu gratuit) cu titlu particular. Prin aceasta multi testatori eludau legea cu privire la rezerva succesorala(legea Falcidia din masa succesorala apartine rudeniilor) Fideicomisele . Se bazau pe buna credinta. Aciunile succesorale. Petitia de ereditate- act prin care mostenitorii directi cer parte din mostenire Opiunea succesoral

2. 3. 4. 5.

VIII. OBLIGAII
1. NOIUNEA DE OBLIGAIE CIVIL. Definiie. Obligaia este raportul de drept civil n care o parte, numit creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte pri, numit debitor, s execute una sau mai multe prestaii ce pot fi: de a da, a face sau a nu face, de regul, sub sanciunea constrngerii de ctre stat. Obligaia civil are : latur activ, care privete dreptul pe care l are creditorul asupra debitorului - drept de crean latur pasiv, care privete datoria sau obligaia ce incumb debitorului, corelativ dreptului de crean al creditorului. 2. STRUCTURA OBLIGAIEI. Elementele raportului juridic obligaional sunt: subiectele, coninutul, obiectul i sanciunea. Presupune un decalaj in timp intre prestatii(una dintr parti are incredere ca cealalta o sa-si execute prestatia, chiar daca se blindeaza cu garantii) 1) Subiectele raportului obligaional sunt: a) subiectul activ creditorul - titular al dreptului de crean, i b) subiectul pasiv debitorul - cel care are obligaia corelativ dreptului de crean.
Intr-un raport juridic obligaional unilateral, specific contractelor unilaterale, o parte are doar calitatea de creditor, iar cealalt parte doar pe cea de debitor. Un exemplu l constituie donaia, n cadrul creia donatorul este numai debitor (avnd obligaia de a transmite dreptul de proprietate i de a preda bunul donat), iar donatarul este numai creditor (avnd dreptul de crean corelativ obligaiei asumate de donator). In raporturile juridice obligaionale complexe, subiectele au dubla calitate de creditor i debitor. Un exemplu l constituie contractul de vnzare-cumprare, n cadrul cruia vnztorul este creditor al prestaiei de plat a preului i n acelai timp debitor al prestaiei de transmitere a dreptului de proprietate i de predare a lucrului vndut, n timp ce cumprtorul este creditor al prestaiei de transmitere a dreptului de proprietate i de predare a bunului i totodat debitor al prestaiei de plat a preului.

2) Coninutul raportului de obligaii desemneaz drepturile de crean i obligaiile corespunztoare acestora, pe care le au subiectele. Coninutul raportului obligaional poate fi determinat de voina prilor (n cazul contractelor) sau de lege (n cazul faptelor licite care constituie izvor de obligaii i a faptelor ilicite cauzatoare de prejudicii). 24

DREPT ROMAN 3) Obiectul raportului juridic de obligaii const n conduita concret aciunea sau inaciunea la care este ndreptit subiectul activ i la care este ndatorat subiectul pasiv sau prestaia pe care o poate pretinde creditorul i pe care trebuie s o execute debitorul. Aceast prestaie poate fi aceea de: a da (dare), a face (facere) sau a nu face (non facere). a) Prestaia de a da reprezint ndatorirea debitorului de a constitui sau transmite un drept real. Astfel, vnztorul are datoria de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vndut. b) Prestaia de a face const n ndatorirea debitorului de a presta o lucrare, un serviciu sau, generic, orice prestaie pozitiv (alta dect aceea de a da) n favoarea creditorului. Se ncadreaz n aceast categorie prestaia vnztorului de a preda lucrul vndut, prestaia de ntreinere rezultat dintr-un contract de ntreinere, etc. c) Prestaia de a nu face const n abinerea debitorului de la a face ceva ce ar fi putut face dac nu s-ar fi obligat fa de creditor. Un exemplu pentru aceast categorie l constituie obligaia de a se abine de la a nstrina un bun o anumit perioad de timp, asumat prin contract 4) Sanciunea obligaiei civile const n dreptul creditorului de a recurge la fora de constrngere a statului pentru realizarea dreptului su de crean, respectiv pentru aducerea la ndeplinire a obligaiei. Atunci cnd acest element al raportului obligaional lipsete, avem de a face cu o obligaie imperfect sau natural.Sanciunile obligaiilor civile sunt:. a) aciunea n justiie mpotriva debitorului, prin care creditorul solicit ca instana judectoreasc s l oblige pe debitor la executarea prestaiei; b) daunele interese moratorii care constau n despgubirile stabilite pentru executarea cu ntrziere a obligaiei civile; c) clauza penal, care const n modalitatea convenional de a evalua anticipat daunele-interese; d) executarea silit n natur asupra bunurilor debitorului sau executarea silit prin echivalent. e) In ce privete obligaiile naturale, se consider c i acestea beneficiaz de o sanciune, constnd n aceea c dac debitorul a
executat voluntar prestaia datorat i apoi cere restituirea acesteia, creditorul se poate apra invocnd excepia prevzut de art. 1092 alin. 2 din Codul civil, respectiv c repetiiunea nu mai poate fi admis.

4.IZVOARELE OBLIGATIILOR Izvoarele obligaiilor sunt: faptele juridice- licite i ilicite; actele juridice - contracte i acte juridice unilaterale 5. CONTRACTUL 1) Noiune. Noiunea de contract este sinonim cu aceea de convenie i reprezint acordul de voin realizat ntre dou sau mai multe persoane n scopul de a da natere unui raport juridic de obligaii sau de a constitui un drept real, de a modifica sau de a stinge un raport juridic preexistent. 2) Acordul de voin, element esenial al contractului, este guvernat de principiul libertii contractuale, dedus n literatura de specialitate dintr-un principiu cu o aplicare mai larg, acela al autonomiei de voin. Conform acestuia din urm, voina juridic a prilor are un caracter autonom n sensul c este apt prin ea nsi s dea natere contractului i s produc efecte juridice. Corolarul su este teoria consensualismului, conform creia, pentru ca un contract s ia natere i s produc efecte juridice este suficient ntlnirea concordant a voinelor, fr a mai fi necesar ndeplinirea vreunei alte condiii de valabilitate. Astfel, prile pot ncheia orice convenii, cu condiia de a nu nclca ordinea public i bunele moravuri Ordinea public cuprinde toate dispoziiile imperative ale dreptului public i ale dreptului privat. Bunele moravuri reprezint o noiune cu coninut variabil n timp, n funcie de regulile de conduit conturate n contiina societii i a cror respectare s-a impus. Sanciunea nerespectrii celor dou limite ale libertii contractuale este nulitatea absolut. ELEMENTELE ESENTIALE PT VALABILITATEA CONTRACTULUI: A. CONSIMTAMANTUL: 1) Acord de vointa 2) Locul si momentul incheierii 3) Implica jocul negocierii 4) Real, nesimulat, 5) Neviciat : eroare, dol(siretenie), violenta, leziune 25

DREPT ROMAN B. CAPACITATEA sa existe capacitate de execitiu si folosinta C. OBIECTUL prestatia la care se obliga debitorul trebuie sa existe, sa fie posibila; licita si morala D. CAUZA scopul pe care-l urmareste 1. ACORDUL DE VOINE 1) Elementele acordului de voine. Pentru ca un contract s fie valabil ncheiat este necesar s existe un acord de voine n scopul de a produce efecte juridice conforme cu clauzele contractului respectiv. Voinele juridice devin concordante n momentul n care propunerea unei pri este acceptat de cealalt parte. Cu alte cuvinte, acordul de voine este format din dou elemente: a) oferta de a contracta( ferm i neechivoc; precis i complet ) care exprim voina uneia din pri, i b) acceptarea ofertei( pur i simpl; s fie nendoielnic; s nu fie tardiv) care exprim voina celeilalte pri. Acceptarea poate fi expres (manifestat n scris sau verbal) sau tacit (atunci cnd rezult cu certitudine din anumite aciuni ale destinatarului ofertei, cum ar fi un nceput de executare al contractului 3.DETERMINAREA MOMENTULUI I LOCULUI NCHEIERII CONTRACTULUI. 1) Momentul incheierii contractelor Stabilirea momentului ncheierii contractului prezint interes pentru determinarea capacitii prilor, a legii aplicabile n cazul conflictului de legi n timp, a momentului de la care ncepe s curg termenul de prescripie extinctive, termenele suspensive sau extinctive, etc. 1) In cadrul contractelor consensuale, momentul incheierii contractului coincide cu acela al realizrii acordului de voin. 2) In cazul contractelor solemne, acest moment este dat de ndeplinirea formalitilor impuse de lege ca i condiie de validitate a contractului 3) Cnd potenialii contractani se afl fa n fa (sau contracteaz telefonic), momentul ncheierii contractului coincide cu acela al declarrii acceptrii ofertei, dac aceasta se face fr rezerve i imediat. 4) Cnd potenialii contractani nu sunt prezeni fa n fa (cnd oferta se trimite prin pot, telegraf, telex, fax, e-mail etc): 5) In cazul contractelor sinalagmatice n literatura de specialitate s-au propus mai multe sisteme de determinare a momentului ncheierii contractului: a. sistemul emisiunii acceptrii - contractul se consider ncheiat cnd destinatarul s-a hotrt s accepte oferta, chair dac nu a comunicat acceptarea ofertantului; b. sistemul expedierii acceptrii - contractul se consider ncheiat cnd destinatarul a expediat acceptarea, chiar dac aceasta nu a ajuns la ofertant; c. sistemul receptrii acceptrii - contractul se consider ncheiat cnd ofertantul a primit acceptarea n sens material, chiar dac nu a luat cunotin efectiv de coninutul acesteia d. sistemul informrii - contractul se consider ncheiat cnd ofertantul a luat cunotin efectiv de existena acceptrii, pentru c numai n acest moment voinele juridice se ntlnesc. 6) In dreptul romn a fost adoptat acest ultim sistem, cu urmatorul corectiv: se consider c din moment ce ofertantul a receptat acceptarea opereaz prezumia simpl c a luat la cunotin imediat de coninutul acceptrii. Aadar, contractul se prezum ncheiat n momentul receptrii acceptrii de ctre ofertant (practic este adoptat sistemul receptrii acceptrii). 7) In cazul contractelor unilaterale s-a consacrat, cu anumite excepii, sistemul emisiunii acceptrii, prezumndu-se c acceptarea a intervenit n momentul primirii ofertei, avnd n vedere c oferta este fcut n favoarea destinatarului ei. 2) Locul ncheierii contractului. Determinarea locului ncheierii contractului are importan n materie procesual civil pentru stabilirea competenei teritoriale a instanelor judectoreti i n materia dreptului internaional privat pentru stabilirea legii aplicabile. a) In cazul contractelor simalagmatice ntre persoane neprezente se consider c locul ncheierii contractului este acela unde ofertantul primete corespondena coninnd acceptarea. b) In cazul contractelor unilaterale se consider c locul ncheierii contractului este acela unde acceptantul a primit oferta. 26

DREPT ROMAN c) In cazul contractelor solemne se consider c locul ncheierii contractului este acela unde s-au ndeplinit formalitile prevzute de lege pentru ncheierea lor.

27

S-ar putea să vă placă și