Ministerul Educaiei din Republica Moldova Universitatea de Stat din Moldova Catedra Chimie Industrial i Ecologic

Eseu pe tema: LUMEA CONTEMPORAN I INFLUENA EI ASUPRA NATURII

Autor: Oleinic Mariana Anul IIL,grupa II,Tehnologie Chimic

Chiinu, 2013

Cuprins

1.Introducere........................................................................................................3 2. Omul prieten sau duman al naturii?.........................................................5 2.1 Avantajele si dezavantajele dezvoltarii tehnicii.........................................8 2.2 Explozia demografic uman i efectele sale asupra mediului..................9 2.3 Defriarea...10 2.4 Reducerea diversitii faunei11 2.5 Cauzele antropice ale extinciilor.11 2.6 Alterarea fizico-chimic a solului13 2.7 Epuizarea rezervelor energetice i de materii prime.14 2.8 Reducerea rezervelor de ap dulce i alimentare...14 2.9 Efectele activitatii omului asupra naturii.....................................................15 2.10 Deeurile........................................................................................................16 3.Sugestii proprii...................................................................................................17 4.Concluzii.........18 5. Bibliografie............19

1.Introducere
Civilizaia contemporan a insemnat, din pcate,transformarea radical a raporturilor dintre om i natur, cu consecine dezastruoase asupra tuturor componentelor biosferei: reducerea diversitii biocenozelor, ruperea circuitului substanelor in natur, modificarea fluxului energetic global. Mediul inconjurator reprezinta mediul natural care a fost transformat de oameni. El cuprinde relieful,apa,aerul,vegetatia si solul. Acestea sunt elementele mediului natural asupra carora a intervenit omul prin activitatile sale. Fiecare element reprezinta un rol deosebit in crearea mediului natural. In acelasi timp,toate sunt in legatura unele cu altele.Astfel,relieful influenteaza clima.La randul ei,clima impreuna cu relieful,determina raspandirea vegetatiei,iar aceasta din urma,a faunei pentru a pastra acea unitate numita mediu natural. Pentru a trai mai bine,oamenii au creat asezari,au cultivat terenuri,au construit drumuri si uzine,adica au transformat treptat mediul natural. Mediul natural poate fi folosit in sprijinul omului,dar cu conditia sa nu fie distrus. Din pacate exista numeroase exemple de distrugere a plantelor si animalelor,de poluare a aerului,a apei si a solului. De cele mai multe ori,vorbind despre influena omului asupra naturii se fac referiri la poluare. In realitate,actiunea omului depaseste mult sfera poluarii si de accea este mai corect sa vorbim de cai diferite de deterirorare a mediului. Exista o serie de surse majore de deteriorare ca urmare al activitatii omului. Aceste cat de deteriorare nu actioneaza separat in timp si spatiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se exercita simultan asupra diferitelor componente ale mediului. Poluarea este una din aceste cai. Poluarea reprezinta patrunderea in mediul natural a unor poluanti naturali,dar mai ales artificiali rezultati din activitatea umana,indeosebi din industrie,agricultura,transporturi,care reprezinta deseuri ale activitatii umane. Exemple de poluare: - administrarea ingrasamintelor chimice poate avea urmari nedorite pentru mediul inconjurator; substantele chimice patrund in panza de apa freatica si de aici in fantani sau izvoare,amenintand sanatatea oamenilor si a animalelor. - marile si oceanele sunt afectate de petrolul care se varsa in urma diferitelor accidente; petrolul este rezistent la actiunea bacteriilor,de aceea persista mult timp;astfel se formeaza o pelicula la suprafata apei,care impiedica difuzarea oxigenului in apa.
3

- transportul energiei poate avea deasemenea efecte de poluare; retelele electrice de inalta si joasa tensiune produc: a) poluare vizuala firele si statiile de transformare b) poluare sonora genereaza seniment de frica,duc la pierderea partiala sau totala a auzului c) poluare electromagnetica perturba emisiile de radio si televiziune d) poluare psihica generata de teama de pericole de accidentare - industrializarea,urbanizarea cu intensificarea accentuata a circulatiei rutiere,aeriene,a constructiilor de drumuri,raspandirea fara precedent a aparatelor audio-vizuale au dus la cresterea semnificativa a poluarii sonore; un alt efect negativ al industrializarii masive este poluarea prin deversarea reziduurilor si gazelor toxice rezultate in urma proceselor tehnologice. Poluarea este doar una dintre caile majore de deteriorare a mediului,dar exista si alte surse majore de degradare,ca rezultat al activitatii umane. Supraexploatarea bogatiilor subsolului,a padurilor,a pasunilor,a solului,a speciilor de plante si animale are efecte negative. Drept urmare s-a ajuns la reducerea bogatiilor subsolului si a suprafetelor impadurite,la distrugerea pasunilor si a solului,la disparitia a numeroase specii,la degradarea mediului natural prin surpari si alunecari de teren. Realizarea de mari amenajari de teritorii cum ar fi: lucrari miniere de suprafata,lucrari hidrotehnice (baraje de acumulare,canale,sisteme de irigatii), duce la distrugerea mediilor naturale si artificiale. Mentinerea vietii pe pamant si supravietuirea generatiilor viitoare sunt posibile numai prin reducerea actiunilor necontrolate ale omului asupra naturii. De aceea, o importanta problema care se pune azi in fata oamenilor este cea a protectiei naturii. Protectia naturii inseamna conservare si ocrotire. Conservarea naturii are in vedere folosirea lui cu grija,evitandu-se distrugerile din cadrul sau. Pentru protectia mediului trebuie creat un sistem de organizare a unor programe de cercetare si cunoastere a degradarii mediului. Ocrotirea mediului pretinde luarea unor masuri bazate pe legi care interzic activitatea sub orice forma in anumite regiuni. Aceste regiuni poarta denumire de rezervatii naturale.
4

2. Omul prieten sau duman al naturii?

Omul face parte din natura. Toate elementele din natura, vii sau nevii, sunt intr-o stransa legatura si din acest motiv se creaza un echilibru natural. Omul a utilizat unele materiale naturale si a creat altele fara sa-si dea seama ca poate deteriora mediul. In istoria sa,omul a parcurs mai multe perioade privind relatiile sale cu natura.

Perioada de culegator-vanator Omul n-a creat dezechilibre in natura in aceasta perioada. Aparitia focului a determinat insa primele incendii care au distrus zonele de vegetatie i s-a folosit ca tehnic de vantoare. Este inceputul distrugerii covorului vegetal i a faunei mari.

Perioada agrar Practicarea agriculturii, a insemnat o nou imixtiune a omului in natur, cu consecine deosebit de grave. Dezvoltarea agriculturii constituie prima mare perturbare a biosferei cauzat de om. Ea a dus la modificarea zoocenozelor, crescand viteza de eliminare a faunei mari, considerate de pstori concurent la hrana animalelor domestice. Extinderea agriculturii a exercitat o influen negativa asupra majoritii ecosistemelor terestre. Covorul vegetal a fost eliminat definitiv de pe suprafee intinse, fiind inlocuit cu un numr mic de plante cultivate. Despduririle masive i punerea in cultura a unor soluri fragile in regiunile temperate i tropicale au dus la distrugerea iremediabil a unor suprafee intinse de teren. Domesticirea animalelor, urmat de creterea eptelului, a avut drept consecin distrugerea covorului vegetal prin suprapunat. In acest fel, suprafee intinse au fost degradate pan la deertificare. Cultivarea unor soluri fragile, cu o structur pedologic special, irigarea necontrolat i fr discernmant, suprapunatul, s-au dovedit a fi practice deosebit de duntoare, care au dus la modificarea productivitii ecosistemelor.
5

Astfel de zone au fost supuse treptat aridizrii, apoi deertificrii totale. Teritorii intinse din sudul Palestinei, nordul Siriei i Irakului, pe care acum 10.000 de ani se practica o agricultur intensiv, sunt astzi transformate in deerturi. Cultura cerealelor, creterea animalelor i mai apoi descoperirea unor tehnici eficiente de conservare a cerealelor in silozuri etane, a permis trecerea de la viaa nomad la cea sedentar a populaiei i apariia primelor concentrri umane. Chiar dup apariia primelor aglomerri urbane, majoritatea populaiei tria din agricultur. Se poate spune c civilizaia agricol n-a modificat intr-o manier semnificativ ciclul materiei i fluxul energetic in biosfer, aceast form de societate s-a integrat in ansamblul fenomenelor ecologice naturale. n practic diverse descoperiri tiinifice vor determina apariia civilizaiei contemporane.

Perioada industrial Descoperirea de noi masini,aplicarea de noi tehnologii au favorizat dezvoltarea ramurilor industriale. Astfel se cultiva noi specii de plante si animale, acestea devenind materii prime pentru diferite ramuri ale industriei. Au inceput sa se foloseasca exagerat combustibilii naturali. Datorita activitatii umane intense cantitatea de deseuri a crescut. A aparut un factor distrugator pentru natura poluarea. Poluarea industrial incepe s-i fac simit efectele, mai ales in zonele din jurul exploatrilor de metale neferoase. Se face simit tot mai mult nevoia unor surse de energie mai eficiente pentru funcionarea atelierelor i noilor mijloace de transport. Se trece treptat de la surse de energie nepoluante (mori de ap, mori de vant, traciune animal) la folosirea in manufacturi a crbunelui de lemn, ceea ce a dus la distrugerea unor suprafee intinse de pduri in Europa de Vest. Cantitile de combustibili fosili utilizai in scop energetic au crescut continuu i intr-un ritm alarmant. Se estimeaz c masa total de combustibili fosili ari in 1990 pe plan mondial era echivalent cu 10% din cantitatea de energie solara fixat in fiecare an de toi productorii primari din ecosfer, sub form de compui organici. Din arderea combustibililor fosili in scopuri energetice rezult mase enorme de reziduuri de combustibili, care contamineaz grav intreaga biosfer, incat se poate afirma c producia de energie este cauza primordial a polurii mediului.
6

Un alt participant activ la poluarea atmosferei este automobilul. Gazele de eapament conin o multitudine de produi toxici care sunt eliminai in mediu: pentru fiecare litru de carburant consumat sunt eliminai 350 g de produi toxici diferii, iar 75% din plumbul coninut in carburani se regsete in atmosfer, dup arderea acestora. Poluarea nu este un fenomen punctiform, ci afecteaz suprafee din ce in ce mai extinse i la distanele mari de sursele de emisie. Pot fi gsite fragmente de mas plastic in plin ocean antarctic, la mii de kilometri de aezrile umane. Diversitatea biocenozelor se reduce treptat prin extinderea spaiilor urbane, artificializate, in biotopi naturali nealterai sau puin modificai, prin uniformizarea spaiului rural datorit extinderii monoculturilor pe spaii intinse, prin distrugerea covorului vegetal spontan, restrangerea suprafeelor impdurite, prin modificarea in totalitate a habitatelor considerate neexploatabile pentru specia uman, precum mlatinile. Ruperea circuitului substanelor in natur are loc prin acumularea unor cantiti imense de deeuri nereciclabile prin procese naturale de degradare i mineralizare, precum i prin inhibarea aciunii organismelor descompuntoare din sol i ap datorit polurii cu produi toxici a acestor medii de via. Apar in mediu produi de sintez care nu pot fi descompui, deoarece nu exist pentru acetia circuite naturale. De asemenea, omul a scos din litosfer, diverse minerale sau metale, foarte puin frecvente in litosfer precum mercurul sau aproape absente in condiii naturale i pe care le-a dispersat in aer, sol i ap in cantiti considerabile. Modificarea fluxului energetic global constituie un alt proces major de perturbare a biosferei, concretizat prin consumuri energetice exagerate in state cu o civilizaie industrial infloritoare i mai ales prin creterea consumului energetic global intr-un ritm alert. Toate acestea duc la epuizarea resurselor energetic neregenerabile in perioade scurte de timp i la degradarea ireversibil a mediului, procese accelerate de creterea demografic fr precedent care afecteaz astzi umanitatea.

Efectele modificatoare ale omului in mediu sunt mai evidente in ultimii ani datorit:

-Dezvoltarii industriei -Intensificarii transportului si comertului -Practicarea agriculturii (mecanizata si chimizata)

7

Activitati umane cu urmari in mediul inconjurator: -defrisari -transhumanta a determinat procesul de eroziune a solurilor pe terenurile in panta -dezvoltarea tehnicii (coloane de masini,cosuri de fabrici) -cresterea demografica -exploatarea padurilor ca: sursa de combustibil,de materie prima pentru industrie,ca material pentru constructie,pentru a obtine teren agricol

2.1 Avantajele si dezavantajele dezvoltarii tehnicii Prin activitatea lui,omul extrage din natura materii prime,dar si arunca in mediu o serie larga de produse,majoritatea toxice. Aceste produse polueaza solul,il schimba si il distruge. Industria a cautat sa inlocuiasca munca manuala cu cea mecanizata. Sustinuta de forta aburului,de cea a energiei electrice si de cea nucleara,a dus la intensificarea raportului dintre om si natur. Industria este principala sursa de poluare a mediului prin: -amploarea procesului tehnologic -cantitatea mare de impuritati degajate in aer si apa -o serie de fabrici deverseaza ape cu continut mare de reziduuri (apele din mina) Daca aceste reziduuri nu sunt evacuate prin epurare apele raurilor pun in pericol viata pestilor (fauna piscicola). Agricultura contribuie si ea la poluarea mediului prin folosirea ingrasamintelor chimice. Acestea ajung prin intermediul scurgerii de versant, in lacuri si cursuri de apa si determina distrugerea unor plante si animale sau chiar moartea lor. - Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare atat a aerului cat si a apelor. Pentru ca un animal sa castige in greutate 1 kilogram,el elimina intre 6 si 25 kilograme de reziduuri. Acestea ajung prin intermediul apei folosite la curatarea grajdurilor, sa polueze grav raurile si lacurile.

Transporturile reprezinta o alta sursa puternica de poluare prin: -amplasarea nerationala a cailor de comunicatie -degajarea in atmosfera a gazelor de esapament -deversarea in mare a reziduurilor petroliere din cauza unor accidente: feneomenul de maree neagra,fenomen care afecteaza negativ calitatea apei si produce mari degajari in peisajul marin.

2.2 Explozia demografic uman i efectele sale asupra mediului Dezvoltarea tehnologic a societii contemporane i creterea numeric a populaiei globului constituie astzi principalii factori de degradare ai biosferei. Cauzele suprapopulaiei umane la nivel global sunt multiple. Scderea nivelului de mortalitate la toate varstele i in special scderea mortalitii infantile pare a fi o cauz esenial. Sperana medie de via a crescut continuu datorit progreselor inregistrate de medicin, ameliorrii condiiilor de via, mai ales in mediul urban, progreselor tehnologiilor agricole care asigur cantiti indestultoare de hran. O alt cauz a creterii populaiei const in structura pe varste a populaiei globului: peste jumtate din populaie este format din indivizi api s aib copii, deci s mreasc populaia Terrei. Se constat, de asemenea, tendina unei urbanizri excesive: in anul 2025 circa dou treimi din populaia globului va tri in orae, din care o treime in orae cu peste 1 milion locuitori.

Tabelul: Tendina evoluiei populaiei umane in urmtorii 150 de ani

Unii experi in demografie, mai pesimiti, consider c populaia va continua s creasc exponenial, confirmand tezele lui Malthus, care inc in 1798 arta c aceast cretere fr limite a populaiei umane va conduce la o foamete catastrofal, deoarece puterea de cretere a populaiei este infinit mai mare decat puterea Pmantului de a produce cele necesare existenei omului. In timp ce numrul oamenilor crete in progresie geometric, resursele alimentare nu pot crete decat liniar, in anumite limite, determinate de suprafeele agricole disponibile. Cei mai optimiti ecologi susin c omenirea va intra intr-o faz de tranziie demografic, urmat de o stabilizare treptat a numrului populaiei, prere bazat pe exemplul Europei care a demonstrat in ultimul secol c explozia demografic nu este un fenomen de neoprit.

2.3 Defriarea Distrugerea covorului vegetal primitiv a inceput prin folosirea focului ca modalitate de vantoare i a continuat, intr-un ritm alert odat cu inceputul practicrii agriculturii i creterii animalelor, prin defriri masive de pdure i transformarea acestor zone in terenuri agricole sau pune. O cauz important in reducerea suprafeelor impdurite o constituie utilizarea lemnului ca materie prim i surs de energie, dei randamentul energetic al lemnului nu depete 25%. Dezvoltarea agriculturii a constituit, de asemenea, o cauz insemnat a reducerii suprafeelor de pdure. Odat cu apariia i dezvoltarea comunitilor umane, pdurile incep s fie tiate sistematic pentru mrirea suprafeelor agricole i pentru extinderea zonelor de punat. Incendierea repetat a pdurilor mediteraneene pentru mrirea suprafeelor agricole sau pentru transformarea acestora in zone de pune a dus la apariia unor ecosisteme degradate, populate cu arbuti din specii xerofile, care nu formeaz un covor compact, ci las locuri goale ce vor fi supuse unei intense eroziuni eoliene i hidrice. Reducerea suprafeelor de pdure mediteranean a fost favorizat i de punatul intens al animalelor in pdure, prin consumul puieilor tineri i impiedicarea regenerrii pdurii. Pdurile tropicale sunt cele mai afectate ecosisteme de aciunea direct a omului. Datorit unor particulariti pedologice, solul zonelor despdurite este supus unei eroziuni puternice, este rapid deteriorat, invadat cu ierburi care nu sunt consumate de vite, incat in cel mult 10 ani aceste parcele sunt inutilizabile i se reia defriarea altor suprafee de pdure. Intervenia direct a omului in mediul natural se manifest intotdeauna printr-o simplificare a ecosistemelor i apariia unei succesiuni de comuniti a cror biomas i diversitate este din ce in ce mai redus, fenomen denumit serie regresiv (de exemplu succesiunea pdure step - ogor).

10

2.4 Reducerea diversitii faunei Reducerea diversitii faunei terestre i acvatice s-a produs de-a lungul timpului prin trei procese majore: - vantoarea excesiv pan la exterminarea anumitor specii; - modificarea profund sau dispariia biotopilor la care erau adaptate anumite specii; - modificarea concurenei intraspecifice in ecosisteme prin introducerea de specii noi. Vantoarea a constituit i constituie principalul factor de distrugere a speciilor de animale terestre, proces inceput inc din pleistocen, fapt ce a avut ca urmare dispariia marilor mamifere. Cu excepia carnivorelor mari, vanate datorit pericolului potenial ce il reprezentau pentru om, celelalte specii au disprut ca urmare a vantorii in mas in scopuri economice. Numeroase specii de psri i mamifere au fost masacrate incepand din secolul al XIX-lea, ca urmare a descoperirii armelor de foc i a folosirii otrvurilor, ca modaliti de vantoare. Comerul cu blnuri i piei constituie cauza principal a reducerii numrului de feline. O alt cauz a scderii numrului de animale slbatice o reprezint practicarea vantorii ca sport. Multe specii de animale marine au disprut tot ca urmare a vanrii lor in mas. Creterea necesarului mondial de hran a dus la dezvoltarea flotelor de pescuit i la mrirea continu a cantitii de pete capturat. Exploatarea raional a petelui din mediul marin implic pstrarea unui echilibru intre captura anual i efectivele de reproductori, in aa fel incat s existe posibilitatea refacerii stocurilor naturale de pete. 2.5 Cauzele antropice ale extinciilor In funcie de locul de unde au disprut i de rolul jucat in ecosisteme, speciile extincte pot fi grupate in mai multe categorii: - specii extincte global atunci cand nici un reprezentant al specie respective nu mai este intalnit pe glob; - specii extincte in slbticie cand un numr redus de indivizi ai speciei au rmas doar in captivitate sau in alte locuri controlate de om;

11

- specii extincte local atunci cand specia nu mai apare in slbticie, intr-un areal pe care il ocupa in trecut, dar este prezent pe glob in anumite areale izolate; - specii extincte ecologic sunt specii care mai au doar caiva indivizi i care i-au pierdut rolul specific in comunitate; - fosile vii sunt specii reprezentate de un numr mic de indivizi, care formeaz populaii neviabile din punct de vedere reproductiv, deci specia este limitat ca durat de via doar la perioada in care mai supravieuiesc indivizii rmai (cazul unor arbori izolai, nefertili, care pot tri inc zeci de ani). Gradul de vulnerabilitate la extincie a speciilor depinde de mrimea arealului speciei, de numrul i mrimea populaiilor, de gradul de specializare la o anumit ni ecologic, de valoarea economic a speciei. Cele mai vulnerabile specii la extincie sunt:

- speciile cu areale geografice restranse; - speciile cu numr redus de populaii sau cu populaii cu numr mic de indivizi; - speciile care au nevoie de un habitat extins; - speciile de talie mare; - speciile cu migraii sezoniere; - speciile cu nie ecologice specializate; - speciile care formeaz colonii permanente sau temporare; - speciile cu valoare economic pentru om; Cauzele actuale ale dispariiei speciilor sunt, in cea mai mare parte, de natur antropic, prin aciune direct sau indirect. Cauzele antropice ale extinciilor sunt: - distrugerea i fragmentarea habitatelor; - degradarea habitatelor prin poluare; - supraexploatare speciilor; - rspandirea bolilor; - schimbrile climatice globale.

12

2.6 Alterarea fizico-chimic a solului Pe lang efectele devastatoare asupra covorului vegetal, incendiile din pduri au afectat grav structura solului i capacitatea lui productiv. Datorit incendiilor, solul pierde o mare cantitate de humus care este distrus prin ardere, precum i o important surs de azot, prin distrugerea substanelor organice de pe sol i din sol. Are loc o solubilizare masiv a elementelor nutritive din sol i o cretere a pH-ului prin formarea de compui minerali bazici. In acelai timp, are loc o diminuare a capacitii de reinere a apei in sol. Imbogirea solului cu minerale provenite din cenu nu este decat aparent deoarece, in cea mai mare parte, aceasta este antrenat rapid de vant sau splat de ploi. Practicarea unei agriculturi intensive pe soluri fragile, cu o structur pedologic special, poate duce la alterarea ireversibil a solului. Aplicarea unor tehnologii greite de irigare a terenurilor, precum i structura i compoziia deosebit a unor soluri face ca in pturile superficiale ale acestora s se concentreze o cantitate mare de sruri, in special clorur de sodiu, devenind improprii agriculturii. Astfel de soluri deteriorate, numite soloneuri, ii pierd fertilitatea i sunt considerate irecuperabile pentru agricultur. Prin aceste tehnici greite de irigaii au fost transformate in solone. In urma despduririi intensive in zone tropicale, cu umiditate mare i insolaie puternic, are loc fenomenul de laterizare. Solurile lateritice apar ca urmare a aciunii conjugate a temperaturilor ridicate i umiditii abundente in zonele despdurite, unde in straturile superficiale ale solului se acumuleaz cantiti mari de oxizi de fier i aluminiu. Solurile ii pierd astfel fertilitatea, devin friabile i sunt supuse unei puternice eroziuni hidrice. In zonele aride de step, cu sol nisipos sau constituit din particule fine aluvionare, unde s-a incercat practicarea unei agriculturi intensive, a avut loc un proces activ de eroziune eolian. Furtunile de praf, tornadele i turbioanele aumturat milioane de tone de sol fertil, lsand roca goal, nefertil. Stratul superficial de sol fertil, bogat in humus, este splat de ape, rezultatul fiind diminuarea progresiv a productivitii terenurilor. Deertificarea este ultimul stadiu de degradare a ecosistemelor terestre i reprezint expansiunea biotopului deertic in zonele aride i semiaride ca urmare a despduririi, suprapunatului i degradrii solului printr-o agricultur intensiv,necontrolat.

13

2.7 Epuizarea rezervelor energetice i de materii prime O alt cauz major de dezechilibru in natur, datorat in special exploziei demografice umane, o constituie consumul din ce in ce mai mare de resurse energetice i de materii prime industriale. Asigurarea societii umane cu energie a devenit una din problemele majore ale lumii contemporane. Consumul uria de combustibili fosili a declanat acum 20 de ani criza energetic mondial. Sursele de energie utilizate de omenire in societatea tehnologic contemporan pot fi grupate in dou mari categorii: - surse neregenerabile, precum combustibilii fosili i materialele radioactive; - surse regenerabile, inepuizabile, precum energia solar, energia geotermal, energia hidric i cea eolian. Singura surs energetic de durat pare s fie energia nuclear, dar pentru producerea acesteia se vehiculeaz anual mii de km3 de minereuri, iar problema depozitrii deeurilor radioactive in condiii de securitate este departe de a fi rezolvat. Soluia ecologic in privina producerii de energie este micorarea continu a cantitii de combustibili fosili utilizai ca surs energetic datorit impactului grav asupra mediului, a noxelor rezultate din arderea lor i utilizarea intr-o msur mai mare a surselor energetice naturale, practic inepuizabile: energia solar, geotermal, eolian, hidric. Pe baza unor date recente privind rezervele mondiale de minereuri indispensabile activitii industriale, se apreciaz c in ritmul actual de exploatare i consum, rezervele de fluor, argint, zinc, mercur, plumb vor fi epuizate in cel mult 50 de ani, cele de cupru i nichel in 75 de ani, cele de fier in cca. 200 de ani, iar cele de aluminiu i crom in cel mult 300 de ani. Prelungirea acestor perioade poate fi fcut prin reciclarea avansat a acestor metale i prin punerea la punct a unor tehnologii de utilizare a minereurilor cu concentraii reduse de elemente utile.

2.8 Reducerea rezervelor de ap dulce i alimentare Un alt factor limitativ in dezvoltarea societii umane il reprezint existena unei cantiti reduse de ap dulce pe planet, cantitate care se reduce continuu prin aciunea direct sau indirect a omului. Criza apei potabile la nivel planetar se datoreaz inegalitii rspandirii pe glob a surselor de ap dulce, consumului mare din zonele intens populate sau cu civilizaii industriale infloritoare i degradrii continuie a surselor de ap prin poluare antropic.
14

Adevrata explozie demografic din ultima jumtate a secolului al XX-lea,insoit de degradarea continu a imense suprafee agricole, datorate in cea mai mare parte omului, au fcut ca resursele alimentare disponibile pentru omenire s fie relativ reduse, constituind un alt factor limitativ in dezvoltarea civilizaiei umane, in special din zonele subdezvoltate. Pentru acoperirea nevoilor alimentare ale omenirii creterea eficienei tehnologiilor agricole ar trebui s se fac pan la dublarea produciilor agricole obinute astzi, prin folosirea unor tehnologii agricole adecvate: fertilizare, irigaii, combatere biologic, soiuri de plante cu mare randament, etc.

2.9 Efectele activitatii omului asupra naturii

Aparitia vegetatiei verde de la suprafata apelor este cunoscuta sub denumirea de eutropie. Acest strat verde de la suprafata apelor actioneaza ca un invelis gros prin care razele soarelui nu pot patrunde. Algele se inmultesc in lacuri si in bazine si din urmatoarele cauze: defrisarea padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor. Supraexploatarea faunei si a florei a dus la reducerea unor specii pana la disparitia lor. Vanatoarea masiva a unor specii de animale a condus la distrugerea sau chiar la disparitia acestora. Smogu-ul oraselor gazele de esapament emanate de masini impreuna cu fumul si gazele industriale aduc in atmosfera agenti poluanti. Acestia pot crea o ceata sufocanta mai ales cand nu exista vanturi care sa imprastie poluantii. Agentii poluanti pot afecta respiratia. Ploile acide- gazele se amesteca cu umezeala din aer si precipitatiile devin acide. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Deregrarea echilibrului natural al atmosferei dauneaza grav pamantului.Din cauza incalzirii globale va creste nivelul marilor,regiunile situatie mai jos fiind inghitite de ape. Pe masura ce numarul populatiei creste,tot mai mult carbune,ulei,gaz si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire,gatit,transport,constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor. Gazele eliberate in procesul de ardere al acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece lasa lumina sa patrunda,dar retin caldura eliberata de suprafata pamantului. Rezultatul este incalzirea planetei.

15

2.10 Deeurile Deeurile sunt niste reziduuri rezultate dintr-un proces industrial si care adesea poate fi valorificat in alte scopuri.

Clasificare:

a) deseuri rezultate in urma activitatilor desfasurate in gospodarie sau in unitatile de administratie publica: -resturi vegetale -resturi animale -ambalaje din hartie -ambalaje din plastic -ambalaje din sticla -ambalaje din metal -parti ale unor instalatii defecte b) deseuri industriale: cenusa,rumegus c) deseuri rezultate din constructii: lemn,sticla d) deseuri agro-zootehnice: excremente

Deseurile sunt periculoase datorita perioadei mari de reciclare.

Reciclarea este operatiunea de prelucrare a unor deseuri (hartie,cauciuc,sticla,fier) in vederea reintroducerii materialului in circuitul economic.

16

3. Sugestii proprii 1. Cercetrile tiinifice din domeniul proteciei mediului trebuie s fie ndreptate spre diminuarea urmrilor negative posibile ale diferitelor activiti i spre elaborarea unor metode eficiente de purificare a emisiilor gazoase, a apelor uzate i deeurilor solide, a normelor de influen permis asupra ecosistemelor naturale.

2. Necesitatea sa puna in aplicatie alte metode noi durabile si ecologice ca de exemplu: Biocombustibilii: combustibili pentru mijloacele de transport derivai din biomas.O gam variat de materiale precum trestia de zahr, rapia, porumbul, paiele, lemnul, reziduurile din agricultur i de origine animal poate fi folosite la obinerea combustibililor pentru mijloacele de transport. Bioplasticul: obinerea de materiale plastice din surse naturale precum plantele, care sunt biodegradabile. Materialele termoizolatoare: materiale izolatoare superioare, care permit construcia unor cldiri eficiente din punct de vedere energetic. Materialele compozite uoare, care duc la reducerea masei automobilelor i a consumului de combustibil al avioanelor. Celulele de combustie: Automobilele i motocicletele puse n micare de celule de combustie cu hidrogen produc vapori de ap n loc de gaze de eapament. Noi tehnologii de iluminare (precum OLED Diode electroluminescente organice), care produc mai mult lumin cu un consum mai mic de curent electric. Turbinele eoliene i panourile solare: ambele se bazeaz pe materiale produse de industria chimic. Palele de metal ale turbinelor eoliene au fost nlocuite n cea mai mare parte cu unele din poliester armat cu fibr de sticl, capabile s reziste celor mai puternice intemperii. 3. Meninerea echilibrului ntre un stil de via confortabil i un mediu nconjurtor sntos .

17

4.Concluzii

Planeta noastr sufer din neglijena unor oameni care polueaz natura. Ei nu sunt ntotdeauna contieni de rul pe care l fac, dar cu ajutorul nostru i vom face s se gndeasc la efectele activitilor lor asupra vieii planetei i, binenteles, asupra noastr, a tuturor. Din dorina de a avea o via comod, oamenii au poluat, mai mult sau mai puin grav, solul, apa i aerul, ducnd la dispariia multor specii de plante i animale. In etapa actuala,grija pentru pastrarea naturii implica nu numai respectarea legilor despre ocrotirea pamintului si adincurile lui,a padurilor si apelor,a aerului,lumii animale si vegetale,dar si cunoasterea legitatilor care determina legaturile dintre diferite forme de activitate a omului si schimbarile ce au loc in natura. Deoarece fiecare schimbare din mediul ambiant constituie,la rindul sau,o reflectare a orientarii proceselor chimice si chimico-biologice,cunoasterea legitatilor proceselor naturale si reglarea nivelului de influenta a omului asupra acestora se recomanda ca probleme prioritare.Pentru rezolvarea complexa a problemelor de ocrotire a mediului ,este necesara pregatirea specialistilor cu profil larg. Se poate spune ca dezvoltarea viitoare a civilizatiei pe cale extensiva ,fara evidenta posibilitatilor limitate ale biosferei si a urmarilor negative posibile ,va duce inevitabil la aparitia situatiei de criza ecologica . Este evident ca pentru solutionarea tuturor problemelor de ocrotire a mediului ambiant nu sunt indeajuns masurile legislative.Dirijarea calitatii mediului de viata ,in conditiile actiunii antropogene crescinde,trebuie sa se sprijine pe intrebuintarea celor mai eficiente metode si mijloace de ocrotire ,avind in vedere factorii ecologici si economici. Oamenii sunt confruntai, la rndul lor, cu diferite boli cauzate de poluare iar interveniile civilizaiei au provocat mediului natural pagube mari. De asemenea,este necesara schimbarea radicala a psihologiei societatii,a intelegerii generale a pericolului care se apropie. mpreuna vom ntelege c trim pe aceeai planet de care trebuie s avem grij cu toii! Ceea ce natura a creat n milioane de ani se poate distruge n cteva zile, luni sau n civa ani. Pentru a evita distrugerea mediului, trebuie s cunoatei legile acestuia i s acionai n conformitate cu ele, trebuie s nvai s protejai i s conservai elementele mediului natural. Viitorul planetei st n minile noastre! mpreun, putem s avem o planet curat i sntoas!

18

5. Bibliografie 1. ACATRINEI GH. 1994 Poluarea i protecia mediului ambiant, Universitatea Al. I. Cuza 2. BERCA M., 1998 Strategii pentru protecia mediului i gestiunea resurselor, Ed. Grand 3. BERCA M., 2000 Ecologie general i protecia mediului, Ed. Ceres,Bucureti 4. BOTNARIUC N., VDINEANU A., 1982 Ecologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti 5. BOTNARIUC N., 1987 Monitoringul ecologic, rev.Ocrotirea Naturii i Mediului Inconjurtor 6. BROWN LESTER R., CHANDLER W., FLAVIN CHR., POBLOCK C., POSTEL S., 1988 Probleme globale ale omenirii, Word. Watch Inst. SUA,Ed. Tehnic, Bucureti 7.COSTE I., 1982 Omul, biosfera i resursele naturale, Ed. Facla, Timioara 8.DAVITASVILI L. S., 1974 Cauzele dispariiei speciilor, Ed. tiinific,Bucureti 9. www.google.md.

19