Sunteți pe pagina 1din 4

http://www.youtube.com/watch?v=jUFZSmTZ4MU Fr Elise De la Wikipedia, enciclopedia libera (Redirec?ionat de la Fur Elise) Fr Elise bagatela n La minor MENIU0:00 Probleme n ascultarea fi?ierului?

Consulta?i Ajutor. Fr Elise este o bagatela pentru pian, n La minor, WoO 59, compusa de Ludwig van Beet hoven, n jurul anului 1810. Lucrarea este supranumita Fr Elise deoarece pe manuscrisul original scria Fr Elise am 27 April zur Erinnerung von L. v. Bthvn (Pentru Elise, n 27 aprilie, ca amint ire de la L. v. Bthvn). Nu se ?tie cu exactitate cine a fost Elise. Totu?i, unii speciali?ti, ntre care ?i Max Unger, au sugerat ca ar fi trebuit sa se numeasca Fr Therese, deoarece manuscrisul a fost gasit n posesia lui Therese von Brunswick, de care se ndragostise Beethoven.[1][2] Al?i speciali?ti cred ca ar fi vorba de Therese Malfatti von Rohrenbach zu Dezza (1792 1851), o eleva a lui Beethoven, pe care acesta a cerut-o de so?ie n 1810, fi ind refuzat. Aceasta Therese, care era fiica unui bogat comerciant vienez, Jacob Malfatti von Rohrenbach (1769 1829), s-a maritat ulterior cu nobilul ?i omul de s tat austriac Wilhelm von Drodik (1771 1859).[3] Muzicologul german Klaus Martin Kopitz sus?ine ca este vorba despre Elisabeth Rck el, careia apropia?ii i spuneau Elise, o cntarea?a germana venita la Viena n 1807 s au 1808. Cntarea?a era sora lui Joseph August Rckel, cntare?ul care a interpretat r olul lui Florestan n opera Fidelio, ntr-un spectacol dirijat chiar de Beethoven.[4 ] n Romnia, partitura a fost republicata de Casa de Editura GRAFOART, n 2006 ?i 2008. [modificare]Note ^ Despre Fr Elise ^ The Concise Oxford Dictionary of Music: Fr Elise ^ Ludwig Van Beethoven Fr Elise ^ Identitatea Elisei, femeia careia Beethoven i-a dedicat o piesa muzicala, desco perita . Antena 3. [modificare]Bibliografie Ludwig Nohl, Neue Briefe Beethovens, Stuttgart: Cotta, 1867 Klaus Martin Kopitz, Beethoven, Elisabeth Rckel und das Albumblatt Fr Elise , Kln, Doh r, 2010, ISBN 978-3-936655-87-2 Categorie: Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn - d. 26 martie 1827, Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozi tori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranzi?ie ntre perioad ele clasica ?i romantica ale muzicii. El a lasat posterita?ii opere nemuritoare, printre care: 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptata ca imn oficial al U niunii Europene) 5 concerte pentru pian ?i orchestra (remarcabile al 4-lea ?i al 5-lea Imperialul ) Un concert pentru vioara ?i orchestra Missa solemnis 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata) Sonate pentru vioara ?i pian (mai cunoscuta Sonata Kreutzer) 16 cvartete pentru coarde Opera Fidelio Cuprins [ascunde] 1 Biografie 2 Evolu?ia stilului muzical

3 Mo?tenirea artistica 4 Simfonia a 10-a 5 Bibliografie 6 Legaturi externe Biografie Ludwig van Beethoven s-a nascut n 1770 la Bonn, Germania, ca fiu al lui Johann va n Beethoven (1740-1792), de origine flamanda ?i al Magdalenei Keverich van Beeth oven (1744-1787). Pna relativ recent ziua de 16 decembrie este considerata, n mult e lucrari de referin?a, ca fiind data de na?tere a lui Beethoven deoarece se ?ti e ca el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectiva copiii erau bot eza?i la o zi dupa na?tere. Oricum aceasta presupunere este nca privita cu rezerv e la ora actuala. Ludwig van Beethoven (masca mortuara) Mediul familial nu i era tocmai favorabil, sub autoritatea capricioasa a tatalui, un cntare? de curte mediocru, alcoolic notoriu. Observnd nsa talentul muzical prec oce al fiului sau, acesta a ncercat sa faca, fara succes, din micul Ludwig un cop il-minune, asemenea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Beethoven a nceput sa ia lec?ii de muzica, n jurul vrstei de 10 ani, cu organistul Christian Gottlob Neefe. Acesta recunoa?te dotarea muzicala excep?ionala a tnarului Beethoven ?i, cu sprijinul A rhiepiscopului din Bonn, Maximilian Franz, i faciliteaza n 1787 o calatorie la Vie na. Aici ia probabil cteva lec?ii cu Mozart, dar trebuie sa se ntoarca dupa scurt timp la Bonn, din cauza nbolnavirii ?i mor?ii mamei sale. n urmatorii patru ani lu creaza cu capela cur?ii ?i cu orchestra teatrului din Bonn, avnd astfel prilejul sa-?i mboga?easca cuno?tin?ele muzicale cu operele aflate n circula?ie n acel timp. n aceasta perioada compune o Cantata cu ocazia mor?ii mparatului Iosif al II-lea. n noiembrie 1792, Beethoven pleaca pentru a doua oara la Viena, unde devine elevu l lui Joseph Haydn, mai trziu ?i al lui Antonio Salieri. n capitala imperiului hab sburgic, Beethoven reu?e?te sa c?tige favorurile aristocra?iei vieneze prin conce rte private, cu care ocazie capata faima de virtuos pianist ?i de compozitor. Gr a?ie acestor rela?ii ?i a contactelor cu casele de editura, care i publica unele compozi?ii, Beethoven reu?e?te sa dobndeasca o independen?a, pe care ?i-a dorit-o cndva ?i Mozart. n martie 1795 apare pentru prima data n fa?a publicului vienez executnd primul sau concert pentru pian ?i orchestra. Urmeaza o serie de concerte la Praga, Dresda, Berlin ?i Preburg (Bratislava). Dupa primele sonate pentru pian - printre care so nata op. 13 "Patetica" - , Beethoven deschide, ncepnd cu anul 1798, seria cvartete lor de coarde, compune ?i prima lui simfonie, n Do-major. n acela?i timp apar prim ele semne ale scaderii auzului, ceea ce l face sa se izoleze tot mai mult de soci etate. n celebrul "Testament de la Heiligenstadt" (1802) Beethoven se adreseaza f ratelui sau, nspaimntat de surzenia sa tot mai accentuata. Totu?i, tocmai n ace?ti ani, Beethoven compune o serie de opere desavr?ite ale stilului clasic de maturit ate, cum sunt cele trei sonate pentru pian op. 31, simfonia III-a "Eroica", apoi sonata pentru pian op. 57 "Appassionata", concertul pentru vioara ?i orchestra, simfoniile a V-a (a "Destinului") ?i a VI-a ("Pastorala"). n aceste compozi?ii s e observa deosebirile fa?a de operele compuse n primii sai ani n Viena: orchestra devine principalul "instrument" al lui Beethoven, chiar ?i operele compuse pentr u instrumente soliste au un caracter orchestral. Mormntul lui Ludwig van Beethoven din Viena Prin anul 1818, Beethoven devine complet surd, singura modalitate de a comunica cu interlocutorii erau "caietele de conversa?ii", n care ace?tia scriau n loc sa v orbeasca. Surditatea nu i-a ntrerupt nsa crea?ia artistica, n 1819 compune "Varia?i ile-Diabelli" pentru pian, n 1820 se executa prima versiune a "Missei Solemnis", realizeaza ultimele sale sonate pentru pian ?i cvartetele de coarde, n sfr?it, Sim fonia a IX-a. n ziua de 7 mai 1824 a avut loc la Viena prima audi?ie a Simfoniei a IX-a. Succesul a fost triumfal, s-ar putea spune revolu?ionar. Beethoven a fos

t ntmpinat cu cinci salve de aplauze, cnd, potrivit etichetei, nsa?i familia imperia la era salutata la intrarea n sala doar cu trei salve. Simfonia a dezlan?uit un e ntuziasm delirant, multa lume plngea. Beethoven, care se gasea pe scena cu fa?a l a orchestra, nu percepea nimic din cele ce se petreceau n sala, unde lumea ridica ta n picioare striga ?i ?i agita palariile. Una din soliste l-a ntors pe Beethoven cu fa?a la public, putnd astfel sa-?i traiasca triumful. Tot mai bolnav, fiind ?intuit la pat nca din decembrie 1826, Beethoven moare la 2 6 martie 1827, n urma unei boli de ficat. La nmormntarea n cimintirul Whringer au lua t parte mii de locuitori ai Vienei, cuvntul de adio l-a rostit poetul Franz Grill parzer. A fost ulterior de doua ori exhumat ?i rengropat n Cimitirul Central (Zent ralfriedhof) din Viena. Evolu?ia stilului muzical Produc?ia muzicala a lui Beethoven este considerata n mod tradi?ional ca o punte n tre Clasicism ?i Romantism ?i se poate mpar?i n trei perioade: Prima perioada (1790-1802), cuprinznd compozi?iile din tinere?e de la Bonn ?i pri mii ani n Viena, reprezinta continuarea stilului lui Haydn ?i Mozart, ?i desavr?es c clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu l constitue cvartetul de coa rde n La-major op. 18, foarte apropiat de compozi?iile similare ale lui Mozart. A doua perioada (1807-1812), a?a zisul "ciclu eroic", cuprinde compozi?ii ca sim fonia III-a (Eroica), concertele pentru pian ?i orchestra nr.4 ?i 5 (Imperialul) , sonata pentru pian Appassionata. n toate aceste opere se remarca profunzimea te melor, contrastele dramatice ?i nouta?ile armonice, nentlnite nca la predecesorii s ai.supranumit ,,titanicul de la bonn,,. A treia perioada se profileaza din anul 1813. Compozi?iile din aceasta perioada nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezinta cu o proprie ?i pu ternica individualitate, eliberate de conven?iile tradi?ionale. n muzica instrume ntala introduce recitative ?i arii, n fugi, varia?iuni ?i elemente lirice, mereu n cautare de noi moduri de expresie. Cele doua opere importante din aceasta ultim a perioada, a 9-a ?i Missa solemnis, se departeaza complet de genul tradi?ional: astfel n finalul simfoniei se introduce o partitura pentru soli?ti vocali ?i cor , n timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confr untare subiectiva cu divinitatea. Mo?tenirea artistica Importan?a lui Beethoven n muzica este semnificativa ?i din perspectiva transform arii rolului compozitorului n societate. De la compozitorul medieval, artizan dep endent (?i de cele mai multe ori umil) aflat n serviciul Bisericii sau al aristoc ra?iei, compozitorul devine, odata cu prezen?a lui Beethoven, un artist care cre eaza dintr-o necesitate interioara ?i nu la comanda. Influen?a sa asupra compozi torilor care l-au urmat a fost enorma. Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, pna la Richard Wagner ?i Arnold Schoenberg, ca ntemeietor al unei ere noi n muzica, marele compozitor germ an este considerat pna astazi ca o figura cardinala n evolu?ia muzicii tuturor tim purilor, recunoscut ?i n limbajul ?i tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revolu?ionarul ntemeietor al unei noi genera?ii de muzicieni ?i a unei alte atit udinii fa?a de crea?iile compozitorilor. Simfonia a 10-a Din fragmente de partituri ramase de la Beethoven, Barry Cooper a reconstituit c eea ce el considera a fi Simfonia a 10-a, n Mi bemol major (E flat major), pe car e compozitorul nu a mai apucat sa o finalizeze. Nu se poate dovedi ca toate aces te partituri au fost scrise n acest scop de Beethoven, dar exista un consens ntre speciali?ti ca el inten?iona sa mai compuna o simfonie. Beethoven Symphony No. 10, 1st mov (Part 1) Beethoven Symphony No. 10, 1st mov (Part 2) Beethoven symphony no. 10 in E flat major "Unfinished" (Part 1 of 2) Beethoven symphony no. 10 in E flat major "Unfinished" (Part 2 of 2) Beethoven 10th Symphony II.Andante Bibliografie

Romain Rolland: Beethoven, les grandes poques cratrices. 1928-1945 Carl Dahlhaus: Beethoven und seine Zeit. Laaber 2002 Jost Hermand: Beethoven - Werk und Wirkung. Kln 2003 Legaturi externe

S-ar putea să vă placă și