Multe dintre obiectele uzuale pot fi folosite ca instrumente muzicale.

Totu~i, cele mai bune instrumente sunt cele fabricate cu maiestrie, din materiale special alese, astfel incat sa producti sunete de o calitate situata peste un prag specific~t pe scala muzicalii.
I nstrumentele muzicale pot ..fi clasificate in
mai multe grope, dupa construc1;ia lor ~i dupa [elul in care produc sunetele. Principalele grope sunt: instrumente de percu1;ie, alamuri, instrumente cu aer, instromente cu coarde ~i instrumente cu clape. Sunetele sunt O Gangsa sau --""',cc..,

metallophone-ul este instrumentul principal in orchestrele de percu,ie din Bali. in linii mari este similar cu xilofonul, diferen,a majora dintre cele doua instrumente o constituie benzile, care la xilofon sunt din lemn, jar la gangsa sunt din metal ~i sunt lovite cu un cjocanel, tot din metal.

vibratii transmiseprin aer sub fo~ de unde, de la o surs~ c~tre urechile noastre. Instrumentele de percutie, precum toba ~i triunghiul, sunt f~cute s~ vibreze prin lovire. in cazul instrumentelor de suflat, ca al~murile, sunetele provin dintr-o vibratie a coloanei de aer, care ia na~tere In interiorul instrumentelor, 1n momentul1n care se sufl~ 1n acestea.La instrumentele cu coarde sunetele sunt produse de vibratiile corzilor cand acestea sunt ciupite, lovite sau atinse cu un arcu~. Frecven~a ~i tonalitatea Frecventaunui sunet este da~ de num~rul de vibratii, unde sau perioade care au loc In fiecare secun~. Frecventelepe care le putem auzi ca sunete se situeaz~In domeniul cuprins 1ntre 20 ~i 20.000 de perioade pe secund~. Frecventele sunt de obicei exprimate In functie de unitatea de m~sur~ numi~ hertz. Un hertz este frecventa unei perioade pe secund~. Deci domeniul de frecvent~ al sunetelor este cuprins 1ntre aproximativ 20 hertzi ~i 20.000hertzi (20 Hz-20 kHz).
O In majoritatea forma,jilor pop chjtara bass electrica a inlocuit contrabasul. Fiind mult mai mici, chitarile electrice sunt mai u~or de transportat, jar sistemul circuitelor electron ice le ofera o gama mai larga de sunete. O Aproape orice obiect produce sunete, zgomote daca este facut sa vibreze prin atingere, ciupire sau prin suflarea aerului in el. In imagine suflarea printr-o ,eava lunga legata la un scaun de toaleta produce o nota joasa.

~ .5 0:] ~ ~ I ~ ~ ~

INSTRUMENTE MUZICALE Termenul "tonalitate" se refer~ la cat de 1nalt~ sau cat de joas~ este o not:l pentru urechea uman~. O not:l de frecventa: joas~, ca cea produs~ de un contrabas are o tonalitate joas~ (sau grav~). 1n timp ce o not:l produs~ de coarda cea mai de sus a viorii are o tonalitate inalt:l (sau acut:l). Armonici Diferite instrumente muzicale pot genera !;unete de calit:lti diferite, cand ele emit acea~i not:l. Frecventa princi~, sau fundamenta1:l, a vibratiilor este ac~i 1n fiecare caz ~i de aceea tonalitatea notelor este aceea$i, dar pe lang:I frecventa fundamenta1:l, sunt produse ~i alte vibratii, care diferJ de la un instrument la altul, dandu-i O Corzile viorii sunt mangaiate cu un arcu~ confec1ionat din par de cal. Atingerea arcu~ului impinge corzile intr-o parte ~i in alta, iar cand acestea revin la pozi~ia ini1iala se formeaza vibra1iile care produc sunete'~. O La clarinet -un instrument de suflat -cantare1ul de jazz Joe "Brother
Cornbread" Thomas.

relativ rnai incet, pentru ca aceleia$icorzi i se pennite pur ~i sirnplu s;l vibreze mai departe.La orga cu tuburi ins;l, diferentele sunt mult mai rnici, pentru c;l aerul estesuflatin tub tot timpul. Instrumente de percu1ie Toba mare a fost la origine un vas pentru g;ltit, acoperit cu o piele Intins;l, tensionat:l. Tobele mari modeme, nurnite timpane, pot genera o gam;l larg;l de note. Prin ap;lsarea unei pedale, tensiunea din membrana tobei este modificat:l, iar aceasta duce la schimbarea tonalit;ltii sunetului ernis. Clopotele sunt f;lcute din metale dense ~i grele care vibreaz;l o perioad1 relativ lung;l de timp dup;l ce sunt lovite. Clopotele mari
I

VIBRATIILE iNTR-O frecven,a fu~damen~alaa 2-a armonic3

COARDA
~

4-a

armonica

~-a

arm~nica

lintreaga l i(oarda

coarda

vibreaza

la frecven,a

fundamentala --2

oprit3

la jum3tate

vibreaz3

la frecven\3

dubl~

I \:oard~
armomca

~ibrand la frecventa fundamentali

:~ '. :~ \: /'. \ : r.., " : /'. I.

~i ' d

2-a

I, la\

~
~ '5 ~

10

I c mil

nu sunt deloc practice pentru folosirea in cadrul unei orchestre, a~a c~ in locullor sunt folosite instrumente mai u~oare, cum ar fi talgerele sau tuburile. Talgerele sunt obtinute din alatru1 prin forjare, strunjire ~i prin lovire cu ciocanul pentru a reda un sunet de calitatea ~i durata dori~. Aceste instrumente produc simultan atat de multe vibratii sonore incat nu au o tonalitate bine defini~. Alamuri Un astfel de instrument este alc~tuit In principal dintr-un tub, care la unul din capete are un mu~tiuc, iar la cel~lalt cap~t se termin~ cu o deschiz~turn mai larg~, frumos modelat;1. Penrtru a produce o not~, muzicianull~i pune buzele pe mu~tiuc ~i II face s~ vibreze. Aceasta provoac~ vibratia aerului din tub ~i face ca undele sonore s~ se deplaseze In sus

VIBRATIILE

IN TUBURI

O O coarda ( 1) poate vibra la frecven\a fundamentala ~i la frecven\e multiple ale acesteia, numite armonici. Frecven,a de vibra,ie a unei corzi (2) se dubleaza cand vibreaza doar jumatate din coarda respectiva. Vibra,iile multiple (3,4) dau instrumentelor formele de unda ~i sunetele caracteristice.

CANTAND

LA FLUIER

r--

r--

fieclruia un sunet specific. Aceste vibrntii secundare sunt denumite annonici ~i reprezin~ un n~ intreg de multipli ai frecventei fundamentale. De asemenea, felul in care este produsa o no~ face ca inceputul acelei note s;l fie diferit fa~ de restul notei, acesta fiind inca un element dupa care putem diferentia instrumentele unul de altul. De exemplu, inceputul unei note produse de un pian se aude relativ mai tare, deoarece coarda pianului este lovi~ de un mecanism cu ciocanel. Restul notei se aude

Gaurile laterale inchise

aerul iese prin

r--.

gaura

Destuparea gourii reduce lungimea efectivo a instrumentului ~i cre~te frecventa ~i tonalitatea notei produse.
A 4-a gaura deschisa

INSTRUMENTE

MUZICALE

la un fluier de orchestra modern, muzicianul sufla printr-o gaura situata langa capatul cel mai apropiat al tubului, directionand cu precizie aerul cu ajutorul buzelor. Cu cat se sufla mai puternic, cu atat frecventa vibratiilor produse cre~te. Fluierul are ~ase sau ~apte gauri care pot fi descoperite sau acoperite cu dege- "' tele, obtil1andu-se un anumit numar de note. 3 cal1d 0 gaura este descoperita, lungimea efectiv~ a coloanei de aer care. vibreaza este redusa ~i se obtine o nota de o tonalitate mai malta.
Alte principiu instrumente de suflat diferit. au la baza Suflul un ~ ~ de functionare instru-

mel1tistului face ca al1cia sa vibreze, aceasta prbducal1d vibratii ale coloanei de aer din instrument. Combinatia dintre o ancie vibranta ~i un cilindru de lemn scobit a dat na~tere unei noi familii de instrumente cu ancie, din care f~c parte claril1etul, fagotul ~i oboiul. Saxofonul a fost inventat in secolul XIX de catre Adolph Sax: De~i facut din alama,_saxofonul este de obicei mentionat alatuii de i11strumentele de suflat di11 lemn. Este foarte des intalnit la trupele de jazz ~i in formatiile de muzica pop. Instrumentele cu coarde cand o coarda mtinsa este facuta sa vibreze, ia ~tere imediat ~i o unda stationam. Tonalitatea notei produse depi11dede lungimea conii ~i de tensiunea acesteia. Cand canta la un astfel de i11.: strument, muzicianul preseaza conile pe o tastiera, ca sa le scurteze lungimea efectiva ~i sa creasca astfel tonalitatea notei obtinute. Apasand o coarda la jumatatea lungimii ei, se obtine o frecventa de vibratie de doua ori mai mare decat cea a mtregii coni, adica o octava mai inalta decit frecventa fundamentala a corzii.

fice tensiunea din corzi, astfel incat sunetul acestora s~ poat~ fi acordat tonalit~tii dorite. Instrumente cu bare Din aceastj categorie fac parte: chitara, banjo, mandolina, cobza, balalaika $i alte insrumente asemarultoare. Toate acestea au pe tastiern o serie de elemente de metal proeminente numite bare, care facilitea~ foarte mult ob1;inereanotei dorite. Muzicianul trebuie doar s~ preseze coarda, in oricare punct aflat intre dou~ bare succesive $i lungimea vibrantj a corzii se va reduce. in anii '30, chitari$tii din formatiile de muzic~ de dans sau cei din band-urile de jazz au inceput s~ amplifice sunetele produse de instrumentele lor, pentru ca acestea s~ poat~ fi auzite mult mai u$or. Un traductor electromagnetic, amplasat in sl?atele corzilor, proO O pianina cu masca demontata pentru a dezvalui mecanismul: corzile, ciocanele ~i parghiile dintre ele. O Sintetizatoarele folosesc circuite electronice pentru a genera semnale, care vor fi reproduse ca sunete. Armonicile ~i frecven,ele fundamentale se combina ~i imita alte instrumente sau creeaza sunete noi.

iuburile

de orga

de diferite

lungimi

pro-

duc o intreaga gama ate folosind una sau un set de pedale. in Wells Cathedral, din

de note. Ele sunt ac,ionmai multe claviaturi ~i imagine, orga de la Somerset, Anglia.

ciocanel invelit in pasla loveste o coarda. Viteza de deplasare a ciocanelului este controlata de forta cu care muzicianul apasa pe clapa. Aceastapermite controlul volumului, Si de aceea instrumentul se numeste pianoforte, ceea ce inseamna "incet-tare". Orga cu tuburi este un instrument cu aer, actionat cu ajutorul unei claviaturi Si al unor pedale. Fluxul de aer, sau "vantul", este produs printr-o actiune mecanica Si directionat catre tubul dorit prin intermediul unor valve. Initial, fluxul de aer era asigurat de catre ucenici cu ajutorul unor foale, dar in prezent se folosesc pompe de aer electrice. Orga electronica imita sunetele produse de orga cu tuburi, folosind generatoare electronice de ton si amplificatoare. De aici a luat nastere sintetizatorul, care poate imita oricare alt instrument sau poate crea sunete cu totul noi, originale.

~ 8 ~ ~

Ca s~ poat~ fi auzit, sunetul produs de o coard~ trebuie amplificat. Aceasta se face de obicei cu ajutorul unei cutii de lemn, numita cutie de rezonanta Si care formeaz~ corpul instrumentului. In familia viorilor modeme, care include vioara, viola, violoncelul Si contrabasul, de-a lungul instrumentului sunt intinse patru corzi, care sunt in~ltate deasupra cutiei de rezonant~ cu ajutorul unei punti. Puntea transmite vibratiile corzilor cutiei de rezonanta. Corzile pot fi f~cute din intestine de oaie, dar in prezent, coarda cea mai joas~ este de obicei acoperita cu un fIr subtire de argint Si coardacea mai inalta este din otel. Corzile sunt atasateunor cuie de reglare situat~ la cap~tul tastierei.Acesteapermit muzicianului s;1modi80

duce semnale electrice care pot fi amplificate ~i reproduse la volumul dorit lntr-un difuzor. Multe dintre chit~rile electrice modeme sunt special construite pentru a obtine acest efect. in cazul lor, corpul chit~rii nu mai are rol de cutie de rezonanta, deci poate fi construit din material masiv. Instrumentele cu clape Din punct de vedere mecanic, instrumentele cu clape sunt mai complexe decat alte instrumente muzicale. Predecesorulpianului, clavecinul, avea ni~te dispozitive numite plectre, care actionate cu ajutorul claviaturii ciupeau corzile. Acest instrument nu permitea variatii ale volumului. ~ ins~ cand o clap~ de pian este ap~sat~,un ~