Sunteți pe pagina 1din 105

(instrucţiuni pentu administrarea testului)

1.Luaţi cele 8 cartoane co1or şi puneţi-le - cu1oarea în sus - în faţa


dvs.
2.Priviţi-le şi decideţi care vă place cel mai mult. Nu încercaţi să
asociaţi culorile cu altceva, ca materiale de îmbrăcăminte, mobile,
automobile, etc.Alegeţi culoarea pentru care simţiţi cea mai mare
atracţie dintre cele 8.
3.Luaţi cartonul ales şi plasaţi-l -culoarea în jos- deasupra şi în
stânga celor rămase .
4.Priviţi culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place mai
mult dintre cele vizibile şi plasaţi-o - culoarea în jos – lângă şi la dreapta
alegerii precedente.
5.Repetaţi alegerea cu cele 4 rămase, una câte una, până când
toate vor cu faţa în jos, cea mai plăcută la stânga, cea mai nesimpatizată
la dreapta.
6.Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe spatele
cartoanelor şi scrieţi-le în ordine pe o bucată de hârtie.
7.Culegeţi cele 8 cartoane cololate reamestecaţi-le aşezaţi-le jos din
nou - culoarea în sus - în faţa dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-6. Nu încercaţi în mod conştient să vă
amintiţi sau să reproduceţi prima dvs. selecţie (nu trebuie făcut nici un
efort conştient pentru a nu reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi
vedea pentru prima dată.
9.Scrieţi numerele celei de-a doua selecţii pe hârtia folosită
anterior, dedesubtul numerelor deja alese. (Nu pierdeţi acea bucată de
hârtie deoarece veţi avea nevoie de aceasta când veţi citi textul.

Interpretarea preliminară
1.Odată realizate cele doua selecţii, veţi avea două şiruri unul sub
celălalt de exemplu:
51432067
14523607
2. Împărţiţi fiecare şir în perechi, prima fiind notată cu +, a doua
cu x, a treia cu =, a patra cu –. De exemplu vor rezulta următoarele grupe:
+5+1 x 4 x 3 =2 =0 -6 -7
+1 +4 x5 x 2 =3 =6 -0 -7
3. În plus, prima şi prima şi ultima cifră din fiecare şir constitue un
al cincilea grup marcat cu + - . Aceasta duce la încă două grupe :
+ 5 - 1 şi +1 -7
4.Priviţi tabelul 1 din tabelele de interpretare (pag. ), care dă
interpretările pentru funcţiile “ +" şi citiţi interpretările pentru grupele +
5 şi + 1 + 4.
5.Tabelul II (pag. ) va furniza interpretările pentru funcţia “x”
Tabelul III (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “=”
Tabelul lV (pag. ) dă interpretarea pentru funcţia “-”
Tabelul V (pag.. ) dă interpretarea pentru funcţia "+ - “
(Notă : a doua alegere apare de obicei mai spontan, de aceea e mai
validă decât prima, mai ales în cazurile nesigure).
6.Acum selecţiile dvs. fiind înregistrate continuaţi cu citirea textul.
Apoi daca alegeţi, puteţi,regrupa şi nota selecţii în funcţie de descrierea
din capitolele III şi IV,. realizând o mai pătrunzătoare analiză.
A. Autoadministrarea testului
1. Luaţi cele 8 cartoane colorate. Amestecaţi şi puneţi
cartoanele într-un semicerc în faţa dvs.
2. Priviţi cele 8 culori şi decideţi care este culoarea care vă
place cel mai mult
3. Ridicaţi-o pe cea aleasă şi, plasaţi-o – culoarea în jos –
deasupra şi la stânga celor rămase.
4. Priviţi la cele 7 rămase, alegeţi pe cea care este cea mai
simpatică din cele vizibile şi plasaţi-o – cu faţa în jos-
lângă şi la dreapta celei precedente.
5. Operaţia 5 se repetă cu cele 6 culori rămase
6. Citiţi de la stânga la dreapta numerele care apar pe
spatele cartoanelor şi scrieţi-le în ordine, pe o bucată de
hârtie.
7. Culegeţi cele 8 cartoane, reamestecaţii-le şi mai puneţi-le
odată în jos dinaintea dvs.
8. Repetaţi operaţiile 2-5 cu această nouă serie de culori. Nu
încercaţi să vă reamintiţi sau să reproduceţi prima
selecţie (nici nu trebuie să faceţi un efort conştient de a
nu reproduce). Alegeţi culorile ca şi cum le-aţi vedea
pentru prima oară.
9. Când al doilea şir este complet citiţi numerele de la
stânga la dreapta şi scrieţi-le pe aceeaşi bucată de hârtie
de la început, dedesubtul numerelor deja înregistrate.
10.Grupaţi şi notaţi cele două selecţi, după cum s-a descris
în cap. IV.
11.Completaţi şirurile marcate cu “C” sau cu “A” sau cu “X“
după regulile din cap. V.
12.Analizaţi testul (vezi exemplele din cap. VIII.

Dacă administraţi testul altcuiva procedaţi astfel:

1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate în faţa subiectului.


2. Spuneţi-i ceva de felul “fără să încercaţi să legaţi aceste culori de
ceva, care din ele vă place mai mult”. Lăsaţi persoana să aleagă
culoarea preferată, reamintiţi-vă să-i mumlţumiţi.
3.Puneţi acest carton –cu faţa în jos – la începutul unui şir plasat în
faţa dvs.
4.Apoi spuneţi-i: “Din aceste culori rămase, care vă place cel mai
mult? “ Când acest lucru a fost indicat, confirmaţi, luaţi cartonul şi – cu
faţa în jos- după şi la dreapta primului.
5.Continuaţi în acest fel cu cartoanele rămase .
6.Înregistraţi pe o hârtie numerele celor 8 cartoane în ordinea care
apar de la stânga la dreapta.
7.Luaţi cele 8 cartoane reamestecaţi-le şi aranjaţi-le din nou în faţa
subiectului.
8.Începeţi a doua serie, spunând : “Vreţi să priviţi. aceste culori ca şi
când nu le-aţi mai fi văzut înainte. Să nu faceţi un efort de a vă reaminti
sau de a repeta ceea ce aţi văzut. Ce culoare vă place cel mai mult?”
9. Repetaţi punctele 3-5.
10 Înregistraţi numerele selecţiei a doua dedesubtul celor deja
înregistrate.
11.Grupaţi, notaţi şi analizaţi selecţiile (ca la itemii 11-12 din
metoda 4 de administrare a testului.)

CAPITOLUL I
PSIHOLOGIA CULORII

În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot şi a supus-o influenţei sale


din vremuri imemoriale, comparativ, numai recent, am fost capabili să
producem şi să folosim culoarea atât de uşor, precum o facem astăzi.
Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele şi pigmenţi se
cunoşteau şi acestea erau în principal de origine organică. Erau în acelaşi
timp foarte scumpe, aşa încât fabricara culorii şi a materialelor
decorative era prerogativul bogăţiei. Sute de mii de melci au fost
sacrificaţi pentru ca un împărat roman să-şi poată purta roba de purpură
în timp ce supuşii trebuiau să fie mulţumiţi cu bumbac sau lenjerie
nea1bită.
Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaţie s-a schimbat
material, la început cu sinteza vopselurilor de anilină, mai apoi cu
derivatele cărbunelui şi cu oxizii metalici, astfel încât astăzi puţine lucruri
pe care le facem au rămas la stadiul iniţial fără a fi vopsite, pictate sau
colorate în parte sau în întregime.
Această folosire în creştere a culorilor, combinată cu competiţia şi
ea în creştere între manufacturi pentru ridicarea vânzărilor a condus la o
mare dezvoltare pe tărâmul psihologiei culorii. De exemplu, cei care
produc zahăr ştiu că nu trebuie să păstreze produsul în ambalaj verde.
Culorile îşi au influenţa lor asupra noastră şi această influenţă este
localizată în profunzimea materialului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor
pe care le cumpărăm suntem liberi să alegem conform preferinţelor
proprii. Din această cauză producătorul trebuie să studieze, să se asigure
că alegem produsele sale, preferându-l produselor celorlalţi competitori.
Dacă produsul său este zahărul atunci ştie că trebuie să îl împacheteze
în albastru, sau cel puţin să aibă undeva pe pachet predominant
albastru, că trebuie să evite cu orice preţ verdele, dar foarte probabil că
nu ştie de ce se face astfel. Totuşi, senzaţia fiziologică asociată culorii
albastru, este “dulceaţa”: verdele, pe de altă parte, este “astringent“ şi
cine ar prefera zahăr astringent? Liniile aeriene ai căror pasageri refuză
să coboare cu orce altă linie, fie că au cel mai mare record de siguranţă,
fie cea mai bună îndemânare (meserie), dar cauzele cresc dacă se
folosesc de serviciile unor buni consultanţi pentru culori.
Acolo unde culorile folosite în decorul interior au fost bine alese, tensiuni care
se asociază zborului, chiar şi la cei mai nepăsători pasageri impun mai
puţin stres nervos şi ajung la destinaţie într-o stare relaxată.
Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificaţia
psihologică a culorii apare de obicei mai puţin, deoarece mulţi alţi factori
sunt implicaţi – subiectul, echilibrul de forţe şi configuraţia, echilibrul
culorilor însăşi, educaţia şi exerciţiul celui care priveşte şi aprecierea
estetică a acestuia.
Uneori este posibil a deduce caracteristicile personalităţii pictorului
când acesta pune un mare accent pe 2-3 culori, de exemplu, obsesia lui
Gauguin pentru galben – dar în general, când sunt folosite multe culori
pentru a crea un întreg, determinînd dacă ne place sau nu , decât reacţia
psihologică la culorile respective.
În cazul unei singure culori, este posibil să fie mult mai specifică,
mai ales când culorile au fost alese cu exactitate, datorită directei lor
asocieri cu trebuinţele fiziologice şi psihologice, aşa cum este cazul în testul
color Luscher.
În acest caz preferinţa pentru o culoare şi nepreferinţa pentru o alta
semnifică ceva definit şi reflectă o stare sufletească existentă a
echilibrului glandular sau ambele aceste lucruri. Pentru a vedea cum
este posibil ca această relaţie să fie universală şi de ce există
independent de vârstă sex sau mediul cultural, e necesar să privim
înapoi, la lunga expunere a omului la culorile naturii.

Originea semnificaţiei culorilor

La început, viaţa omului a fost dictată de doi factori aflaţi dincolo de


controlul sau: noaptea şi ziua, întunericul şi lumina. Noaptea aduce un
mediu în care acţiunea trebuie să înceteze, astfel încât omul să se refacă
în peştera lui aşteptând venirea somnului. Ziua aduce un mediu în care
acţiunea este posibilă, astfel încât omul se străduieşte să-şi
reîmprospăteze în continuare proviziile, s-au vânează pentru hrană.
Noaptea aduce pasivitate dublată de linişte, o încetinire generală a
activităţii metabolice şi glandulare. Ziua aduce cu ea posibilitatea de
acţiune, o creştere a nivelului metabolic şi o mai mare secreţie
glandulară, aprovizionându-le cu energie şi stimulare. Culorile asociate
cu acestre două medii sunt albastrul închis al cerului de noapte şi
galbenul strălucitor al luminii de zi.
Albastrul închis este de aceea culoarea liniştii şi pasivităţii, galbenul
strălucitor este culoarea speranţei şi a activităţii. Dar, deoarece, aceste
culori reprezintă noaptea şi ziua aceste culori controlează mai degrabă
omul, decât omul pe ele, de aceea sunt descrise ca şi culori
"heteronome" – deci, culori care reglează din exterior. Noaptea (albastrul
închis) forţează activitatea să înceteze şi întăreşte liniştea; ziua (galbenul
strălucitor) permite activităţii să producă, dar nu o forţează.
Pentru omul primitiv, de regulă, activitatea ia una sau două forme -
fie că vânează sau atacă, fie că este atacat şi se apără împotriva
atacatorului. Aşadar activitatea este îndreptată spre luptă achiziţie sau
spre autoconservare. Acţiunile pornite spre exterior, de atac şi cucerire,
sunt universal reprezentate de culoarea roşie, iar autoconservarea de
complementara sa, verdele.
Deoarece, acţiunile sale, de atac (roşu) sau de apărare (verde) erau
în cele din urmă sub controlul său; aceşti factori şi aceste culori sunt
descrişi ca "autonomi" sau “autoreg1atori”. Pe de altă parte, atacul fiind
acţiune achizitivă şi îndreptată spre exterior, e considerat ca fiind activ,
în timp ce apărarea fiind implicată doar în autoprotejare, este
considerată pasivă.

Fiziologia culorii

Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple psihogic


roşul pur în expuneri variate, au arătat că această culoare are un efect
stimulativ decisiv asupra sistemului nervos -presiunea sângelui creşte,
nivelul respiraţiei şi al bătăi1or inimii creşte. Roşul este de aceea, ca
efect asupra sisternului nervos un "excitator", mai ales asupra ramurii
simpatice a sistemului nervos autonom. Expuneri similare ale albastrului
pur au aratat că acesta are un efect invers prin scăderea presiunii
sanguine, bătăile inimii şi respiraţiile se domolesc. De aceea, albastrul
închis este "calmant” în efect şi operează mai ales prin ramura
parasimpatică a sistemului nervos autonom.
Complicatele reţele de nervi şi fibre prin care corpul şi părţile
componente sunt controlate, pot fi incluse în cele două sisteme
principale - sistemul nervos central şi sistemul nervos autonom.
Sistemul nervos central poate fi considerat cu o exactitate rezonabilă ca
ocupându-se cu acele funcţii fizice şi sonzoriale care apar la/sau
deasupra pragului conştiinţei. Sistemul nervos autonom, pe de altă
parte, trebuie să opereze pe baze autonome, autoreglatoare. Bătăile
inimii, ridicarea şi coborârea plămânilor, digerarea hranei, de fapt toate
procesele complexe ale corpului care trebuie să continue fără vreun efort
conştient sunt funcţii ale sistemului nervos autonom.
Sistemul nervos autonom compus din două ramuri complementare
care acţionează în principal în opoziţie una faţă de alta. Sistemul nervos
simpatic şi sistemul nervos parasimpatic, fibrele ambelor sisteme
mergând la fiecare organ pentru care autoreglarea este esenţială.
Bătaia de inimă, de exemplu, apare de obicei la un anumit nivel ţinut
între anumite limite de echilibrul dintre cele două ramuri ale sistemului
nervos autonom dar, sub influenţa efectelor fizice (teama, furia,
excitarea) sau emoţionale, sistemul simpatic va copleşi parasimpaticul şi
bătaia de inimă se va accelera. În termeni genera1i, sistemul nervos
parasimpatic este copleşit de sistemul nervos simpatic sub influenţa
excitării, încordării sau necesităţii. Sistemul nervos parasimpatic
acţionează prin readucerea lucrurilor 1a normal atunci când condiţiile de
stres au fost îndepărtate. Este ramura dominantă a sistemului nervos
autonom în condiţii de calm, mulţumire şi relaxare.
Chiar şi astăzi mecanismul prin care culoarea este văzută şi
recunoscută este imperfect cunoscut. Când o simplă întrebare, ca “cum
vedem culoarea”, dă naştere la atât de multe teorii în căutarea
răspunsului atunci sunt şanse să nu putem înţelege dacă punem o
întrebare greşită sau dacă pornim de la premise false. În orice caz, teoria
contrastelor a fizio1ogului Horing pare să se potrivească cel mai bine cu
ceea ce s-a observat până în prezent, în folosirea testului culorilor.
Hering a demonstrat că purpura vizuală (cunoscută şi sub numele de
rodopsină) este albită sub inf1uenţa culorilor strălucitoare şi se
reconstituie când este expusă culorilor întunecate - că "lumina" are un
efect catabolic în timp ce întunericul are un efect anabolic. După
Hering, albul supune purpura vizuală la catabolism şi o distruge ; pe de
altă parte, negru aduce anabolismul şi restaurează purpura vizuală la
stadiul iniţial. Aceleaşi efecte au fost găsite ca apărând la roşu-verde şi
galben-albastru, ducând la un efect de contrast aplicabil tuturor culorilor,
în funcţie de strălucirea şi întunecimea lor.

Dezvoltarea vederii cromatice

La un nou născut dezvoltarea capacităţii de a vedea va începe prin


a fi în stare să distingă contrastul, care este, «strălucire » şi
« întunericul ». Apoi vine capacitatea de a distinge mişcarea şi pe urmă
forma şi configuraţia. Recunoaşterea culorii este ultima în evoluţie.
Distingerea contrastului este de aceea cea mai timpurie şi mai primitivă
formă de percepţie vizuală. La om cea mai sofisticată interpretare a ceea
ce îi spun simţurile, apare ca fiind funcţia celei mai educate părţi a
creierului - cortexul. A fi capabil să recunoşti şi să distingi un parfum de
altul, dar reacţia instinctivă la un miros « urât » este tocmai aceasta –
instinctivă şi reactivă, duce în cele din urmă la o strâmbătură din nas şi
în cel mai rău caz la greaţă şi vomă. Acestea nu sunt reacţii corticale ci
apar în centrele cele mai vechi şi primitive ale creierului, aşezate mai
central şi care sunt cele mai strâns legate evolutiv de creierul strămoşilor
noştri.
Vederea culorilor este în mod asemănător legată de creierul educat
şi primitiv, precum a arătat Becker în 1953, când a demonstrat că o
reţea de fibre nervoase duce direct de la un nucleu din retină spre
creierul mijlociu (mezencefal) şi la sistemul pituitar (pituitara este o
glandă endocrină situată aproape de centrul creierului, care secretă în
sânge mai mulţi hormoni importanţi. Importanţa sa reiese clar din
denumirea de « conducător al orchestrei endocrine » şi din funcţia de
control al altor glande endocrine având şi alte funcţii, ca de pildă în
controlul creşterii).
Distingerea culorii, identificarea ei, denumirea şi orice reacţie
estetică la ea, sunt toate funcţii ale cortextului. De aceea ele sunt mai
degrabă rezultatul dezvoltării şi educaţiei decât al răspunsului instinctiv
şi reactiv. Funcţiile vizuale instinctive şi reflexive pe de altă parte, par să
urmeze reţeaua neuronală a lui Becker, spre un mult mai primitiv creier
mijlociu, operând în termeni de contrast şi afectând sistemele fizice şi
glandulare din glanda pituitară într-un mod care nu este în întregime
înţeles.

Daltonismul nu produce nici o diferenţă

Tocmai acest ultim factor - răspunsul instinctiv la culoare în termen


de contrast – este cel care face testul Luscher un instrument valid chiar
în caz de deficienţe în receptarea culorilor sau chiar în daltonism,
deoarece acceptarea unei anumite culori este somatocă (de la grecescul
“soma” = corp, somatic înseamnă deci: avînd de a face cu corpul) legate
de gradul în care anabolismul sau catabolismul este necesitate în
organism. Dacă există o nevoie fizică sau psihică de pace, linişte
emoţională, o regenerare fizică şi o relaxare din tensiunea psihică sau
stres, atunci răspunsul instinctiv va fi alegerea culorilor închise. Dacă
organismul doreşte să împrăştie energie prin activitata exterioară sau în
activitata mentală, atunci răspunsul instinctiv va fi pentru culorile
strălucitoare. O examinare cu testul Luscher în eventualitatea
daltonismului a fost realizată de L. Steince ( folosind subiecţi normali şi
indivizi suferind de daltonism pentru culorile roşu-verde atât parţial cât şi
total). Descoperirile sale arată că “vederea culorilor nu trebuie să fie
deloc luată în consideraţie pentru testul Luscher”.

Testul Luscher

În realizarea preferinţelor pentru una sau alta dintre culori,


alegerea este deseori hotărâtă de circumstanţă. Dacă circumstanţele
sunt de pildă alegerea unei încălţăminţi, alegerea unui tapet pentru
sufragerie, unei vopsele pentru dulăpioarele din bucătărie, atunci
selecţia rezultată nu este numai rezultatul unei preferinţe psihologice
sau de dorinţa fiziologică (deşi aceasta va juca inevitabil un rol), ci de
considerente estetice: se va potrivi îmbrăcămintea cu forma sau
culoarea generală?, care este legătura dintre culoarea draperiilor şi cea
a furnirului mobilei?
Când, ca în testul Luscher, culorile sunt prezentate pentru selecţie
fără interferenţe una cu alta, atunci judecata estetică devine
subordonată preferinţei personale, fără vreo dorinţă de a încerca o
armonizare între ele sau fără a se relaţiona culoarea la un cadru de
referinţă. Este de dorit în acelaşi timp, când testul este dat altcuiva, să
se sugereze că selecţia culorilor trebuie realizată luându-se ca atare,
numai ca culori, fără vreo judecată de valoare în legătură cu potrivirea
lor la materialele de îmbrăcăminte, la mobilă sau tapiţerie.
În “întregul” test Luscher sunt şapte panouri diferite de culori
conţinând în total 73 de culori formate din 25 de nuanţe diferite şi
cerând 43 de selecţii diferite de realizat. Protocolul obţinut permite o
mulţime de informaţii în legătură cu structura psihică, conştientă şi
inconştientă a individului, ariile de stres psihologic, stadiul echilibrului şi
al dezechilibrului, şi multe informaţii de mare valoare pentru medic, fie
pentru psiho-terapeut. Testul complet ia numai 5-10 minute, lucru ce-l
face, probabil, să aibă cel mai mare record de viteză. Învăţarea testului
întreg cere calificare şi o considerabilă intuiţie psihologică. Din acest
motiv, această carte include numai unul din cele 7 panouri – aşa numitul
« panou de 8 culori ».
Această versiune prescurtată este cunoscută sub numele de
« testul rapid » sau « testul Lucher scurt » şi, deşi nu este atât de
cuprinzător şi relevant ca testul întreg, are totuşi o considerabilă valoare
pentru punerea în lumină a aspectelor semnificative ale personalităţii şi
în atenţionarea asupra ariilor stresului psihologic şi fiziologic. Medicii
europeni folosesc această versiune scurtă a testului ca un ajutor preţios
în diagnoză, deoarece s-a descoperit că astfel de apar în testul Luscher,
deseori mult înainte ca efectele fiziologice să le facă vizibile ; de aceea
testul îi aprovizionează cu un incomparabil « sistem timpuriu de
avertizare » asupra suferinţelor datorită stresului încă din faza lui iniţială
– ca o proastă funţionare cardiacă, un atac cerebral, dezordini ale
traectului gastro-intestinal. Medicul este un om ocupat care nu are timp
de pierdut pentru un diagnostic adăugat acelora cu care este obişnuit şi
nici pentru învăţarea unor complicate metode de interpretare. Cu testul
rapid Luscher, poate cu puţin deranj să dea administrarea testului
prezent sorei care primeşte pacientul, şi cu o scurtă practică din partea
sa să vadă dacă pacientul are un test normal sau dacă sunt semne de
stres în arii care trebuiesc investigate ulterior.
Citim din articolul doctorului Erbslah, în legătură cu folosirea
testului color Luscher în practica medicală: « trebuie să mulţumim
profesorului Luscheor pentru clara recunoaştere a semnificaţiei
psihologiei culorilor şi pentru realizarea unui test de culori al cărui
avantaj special este simplitatea lui. E administrat de moaşe, surori de
gardă la naşteri. Interpretarea culorilor rămâne tărâmul medicului”. După
ce dă o mulţime de exemple şi de avantaje ale testului pentru o timpurie
avertizare, când alte metode de diagnostic s-au dovedit neproductive,
continuă: ”testul depinde de înţelegerea de către doctor a construcţiei
psihologice a pacientului şi îl face capabil să se bazeze mai puţin pe
judecăţile proprii. Dă indicaţii importante în diagnoză şi terapie şi de
asemenea pentru prognoza anumitor boli. Datorită simplităţii sale şi a
încrederii, testul poate fi recomandat folosirii generale ».
Folosirea lui în educaţie este variată şi estensivă. Resursele
investigatorii ale acestui aspect au fost realizate de Karl Fleinghaus şi
alţii. Testul mai este folosit în psihologia religiei, gerontologie şi în
orientarea maritală. În plus serviciile de personal Luscher au aplicat
testul pentru nevoile orientării profesionale şi selecţiei personalului din
industrie şi comerţ.
Testul a fost rafinat şi îmbunătăţit de la începuturile lui, dar astăzi
este asemănător cu cel de la început. Interpretarea s-a îmbunătăţit şi a
devenit mai cuprinzătoare, dar premizele iniţiale au rezistat probei
timpului.
S-a făut deja o menţiune asupra celor 4 culori : albastru, galben,
roşu şi verde. Acestea sunt « psihologic primare » şi constituie ceea ce
numesc « culorile fundamentale ale testului ». Culorile auxiliare ale
testului sunt :violet (mixură de roşu şi albastru), maro (mixură de galben-
roşu şi negru), un gri neutru, neconţinând culoare şi de aceea liber de orice
influenţă afectivă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea
drumului între lumină şi întuneric, încât nu dă naştere la un efect
catabolic – este psihologic şi fiziologic neutru; şi în fine negru, care este
negarea tuturor culorilor.

CAPITOLUL II
PSIHOLOGIA FUNCŢIONALĂ

Numele de psihologie funcţională a fost dată de teoreticienii care


au legat alegerea culorilor de psihologia personalităţii. În testul
culorilor Lucher structura unei culori rămâne constantă; ea este definită
ca “înţelesul obiectiv” al culorii respective şi rămâne acelaşi pentru
oricine - albastru închis, de exemplu, înseamnă linişte, indiferent dacă
cuiva îi place sau nu culoarea. Unul poate prefera o culoare, altul o poate
găsi plictisitoare, un al treilea rămâne indiferent la ea, în timp ce o a
patra o poate găsi ca fiind lipsită de gust.
În test subiectul alege culorile în ordinea descrescătoare a
preferinţelor;
culoarea care îi place cel mai mult o plasează pe prima poziţie, aceasta
fiind astfel cea pentu care are cea mai mare simpatie; cea aleasă ultima
şi plasată în a opta. Poziţie are cea mai mare antipatie. Observând în ce
poziţie din şir apare culoarea putem determina ce funcţie reprezintă
culoarea respectivă.
La începutul şirului atitudinea este aceea de preferinţă decisă,
urmată de o arie care este încă cea a preferinţei, dar aceasta este mai
puţin marcată, vine apoi o arie privită cu indiferenţă, urmată în final de o
arie de antipatie şi refuz. Simbo1urile folosite pentru a nota aceste arii sunt:
Preferinţa puternică pentru o culoare simbol +
Preferinţa peatru o culoare simbol x
Indiferenţa faţă de culoare simbol =
Antipatie sau respingere a culoru simbol –

Semnificaţiile celor 8 culori

Ţinând minte că este necesară gruparea culorilor corect


selecţionate, în general pot fi stabilite urătoarele atitudini, ”funcţii” odată
ce culorile au fost plasate în ordinea preferinţelor:
Poziţia I: cea mai plăcută (simpatică) culoare reprezintă o “orientare
către” şi este indicată de +. Indică metoda esenţială, modus-u1 operandi
al persoanei care a ales, semnificaţii1e spre care se orientează sau pe
care le adoptă pentru a reuşi să-şi atingă obiectivul. De ex.: albastrul
închis în prima poziţie semnifică un modus oporandi "calm".
Poziţia II: notat, cu + pentru a indica că este obiectivul actual. Cu
albastru închis în această poziţie, ţinta spre care se îndreaptă va fi "pace
şi linişte”. Depinzând de gruparea şi notarea testului prezent, în orice
caz, a doua poziţie poate fi notată cu un x şi are un înţeles definit (vezi
mai jos poziţiile III şi IV). Când e notată numai culoarea din prima poziţie
cu +, atunci modul oporandi şi obiectivele sunt aceleaşi, cu alte cuvinte
mijloacele adoptate au devenit un obiectiv în sine.
Astfel, o persoană este de o obicei calmă, pentru că doreşte să
atingă un obiectiv particular fiind calmă, ca de exemplu, asigurarea că
raţiunea sa trebuie să prevaleze sau să menţină un mediu stabil - dar
acolo unde albastru închis este singura culoare notată cu +, acolo calmul a
devenit un obiectiv în sine.
Poziţiile III-IV: de obicei notate cu “x", care arată starea prezentă a
lucrurilor; situaţia în care simte că se află acum, sau maniera în care
circumstanţele sale prezente îl obligă să acţioneze. Albastrul închis în
această poziţie ar putea arăta că subiectul se simte într-o situaţie
liniştitoare, sau în una în care trebuie să acţioneze cu calm.
Poziţiile V-VI: aceste poziţii reprezintă indiferenţă şi sunt notate cu
“ = “. Culorile din acestă arie arată că subiectul nici nu respinge dar nici
nu sunt în mod specific proprii situaţiei actuale ci sunt ţinute în rezervă,
pusă în păstrare pentru siguranţă şi nu în acţiunea prezentă. O culoare
“indiferentă” este deci o ca1itate nestabi1ă, suspendată ca nepotrivită,
dar dar este în rezervă şi poate fi adusă repede înapoi în acţiune, la orice
moment de schimbare a circumstanţe1or. Albastrul închis într-una din
aceste poziţii îi arată că “pacea" s-a suspendat, aşa încât o situaţie
neliniştită sau iritantă trebuie adusă sub control, sau cel puţin făcută mai
tolerabilă.
Poziţiile VI –VII : notate cu “–“ şi reprezentând o “ întoarce de la"
culori1e care sunt respinse ca nesimpatice reprezintă o dorinţă
particulară pentru care există un motiv specia1 să fie inhibat, (pentru că
o acţiune de acest fel ar fi dezavantajoasă). Cu alte cuvinte aceste culori
reprezintă o trebuinţă care este reprimată în chip necesar. Cu albastrul
închis într-una din aceste poziţii dorinţa pentru pace, linişte, trebuie să
rămână nesatisfăcută pentru că datorită unor circumstanţe nefavorabile
- orice relaxare, orice abdicare, orice încercare de a aduce relaţiile mai
apropiate şi mai armonioase ar putea avea consecinţe nesatisfăcătoare.
Dacă interpretările din tabele se citesc în conjuncţie cu aceste
descrieri, este posibil să se ajungă la o analiză exhaustivă, satisfăcătoare
atât lectorului mediu, cât şi specialistului.

Interpretarea funcţiilor

Se poate vedea că însăşi culoarea nu-şi schimbă înţe1esu1 ei de


bază, structura rămâne constantă. Poziţia ei în şir, în orice caz,
alternează considerabil interpretarea, când ana1izăm caracteristicile de
personalitate revelate de test. Aceste interpretări se dau în tabelele de la
sfârşitul cărţii. Orice profesie care foloseşte acest test, are limbajul ei
special; nu numai psihologul ci şi psihiatrul, medicul, specialistul în
educaţie, criminologul. Fiecare poate dori să aibă aceste tabele
reprezentate în propriu său limbaj. În plus, lucrări speciale sunt de dorit
pentru cercetarea condiţiilor de vârstă şi sex pentru condiţionarea
sociologică şi pentru diagnostic, pentru scopurile medicale sau pentru
cele de orientare profesională. Încercarea de a face aşa ceva ar încărca
serios tabelele şi de aceea au fost condensate cât s-a putut mai mult.
Acolo unde apar cuvintele “el, lui, pentru el", trebuie să fie interepretate,
dacă e cazul ca "ea, ei, pentru ea”. Aceasta evită conştientizarea lui “el
(sau ea)".

CAPITOLUL III

CULORILE FUNDAMENTALE ŞI CULORILE AUXILIARE

Codul culorii pentru cele 8 culori

În panoul acestor 8 culori sunt date numerele tuturor pentru


uşurarea referirii ele sunt:
1) Albastru întunecat
2) Albastru - verde
3) Portocaliu - roşu – cele 4 culori fundamentale
4) Galbenul strălucitor
5)Violet
6) Maro
7) Negru – cele 4 culori auxiliare
8) Gri neutru

Categorii1e celor patru culori fundamentale

În timp ce descrierea genera1ă a structurii tuturor celor 8 culori,


redată în capito1ul VI, cele 4 culori fundamentale au o importanţă
specială şi au semnificaţii particulare, după cum urmează:
Nr. 1. Albastru întunecat – reprezintă “adâncimea sentimentelor” şi
este
concentric–pasiv–incorporal–heteronom–perceptiv–sensibil– unificator ;
Aspectele sale afective sunt următoarele:
1inişte–mulţumire–tandreţe–dragoste–afecţiune.

Nr. 2. Albastrul - verde - reprezintă “elasticitatea voinţei” şi este :


pasiv–defensiv–autonom–posesiv–neschimbător–reţinut;
Aspectele sale afective sunt:
persistenţa–afirmarea de sine–încăpăţânarea–aprecierea de
sine.

Nr. 3. Roşu - oranj - reprezintă "forţa voinţei" şi este:


excentric–activ–ofensiv–agresiv–autonom–locomotor–competitiv;
Aspectele sale afective sunt:
dorinţa–excitabilitatea–dominarea–sexualitatea.

Nr. 4. Galbenul strălucitor: reprezintă “spontaneitatea şi este:


excentric–activ–proiectiv–heteronom–expansiv–investigator–
aspirând (care aspiră);
Aspectele sale afective sunt:
variabilitatea–expectanţa–originalitatea–veselia.

Concentric înseamnă: ” preocupat subiectiv" şi deşi aceasta are


anumite aspecte de "introversie,, nu este acelaşi lucru şi nu ar trebui
confundate. Oamenii introvertiţi sunt concentrici, dar cei care sunt
concentrici nu sunt în mod necesar introvertiţi în sensul obişnuit al
cuvântului. A fi preocupat subiectiv înseamnă a fi exclusiv interesat în
ceea ce este o extindere proprie, precum şi interesul pentru sine. O
persoană care este în continuă cornunicare cu alţii poate fi la considerat
în mod superficia1 ca extrovertit. Dacă ne dăm seama că topica
conversaţiei rămâne invariabil în legătură cu colecţia lui de stampe sau
cu familia lui, soţia lui, casa lui, slujba 1ui, excursia sa prin Europa atunci
putem spune că individul îşi afişează concentricitatea deoarece priveşte
toate aceste lucruri ca extensiuni ale sale. Încercând să se aducă în
conversaţie probleme de interes mai general, fie va întrerupe, fie va
înceta să asculte.
Excentric înseamnă: ”interesat obiectiv” şi este mult mai aproape de
extroversie decât concentricitatea. Un individ excentric este interesat de
mediu, de lucrurile şi oamenii din jur, fie din punct de vedere al
contrastelor sau cauzării de efecte asupra mediului, fie extrăgându-şi
stimulii din mediu; în primul caz este cauzativ şi deci autonom faţă de
mediu; în al doilea caz este efect al mediului şi de aceea heteronom.
Autonomia este astfel echivalentul lui "fiind o cauză" în timp ce
heteronomia este echivalentul cu “fiind un efect".
Pasiv şi activ au un înţeles mult asemănător lui concentric şi
excentrie.

Combinarea culorilor fundamentale

Se va deduce că numerele 1 şi 2 (albastrul şi verde) sunt ambele


concentrice (pasive); acolo unde apar împreună în test este puternic
accentuată concentricitatea; dar, dacă acesta este un patern
comportamental dorit, un patern actual, un patern latent sau un patern
respins depinde desigur de poziţia acestei combinaţi în şir.
Similar numerele 3 şi 4 (roşu şi galben) sunt ambele excentrice (active) şi
direcţionate spre exterior; acolo unde apar împreună est subliniată
pornirea spre exterior.
Numerele 1 şi 4 (albastru şi galben) sunt ambe1e hetoronome (reglare din
surse exterioare), acolo unde apar împreună subliniindu-se
"determinarea din exterior".
Numerele 2 şi 3 (verde şi roşu) sunt ambele autonome (autoreglatoare,
cauzative); acolo unde apar înpreună subliniindu-se iniţiativa şi
autodeterminarea, dar, din nou, maniera în care ele sunt subliniate, va
depinde de locul unde apar.
Fiecare din perechile de mai sus implică acolo unde apar.
Împreună în acelaşi grup funcţional (ambele +, x, = sau -), imp1ică
deci o anumită supraaccentuare a unei caracteristici concentricitate
autonomie
excentricitate sau heteronomia.
Se obţine un echilibru mai bun prin combinarea albastrului şi roşului
(l şi 3), în care heteronomia concentrică echi1ibrează şi armonizează cu
autonomia excentrică a roşului. Combinaţia de verde şi galben (2 şi 4) nu
produce un întreg echilibrat pentru că încearcă echilibrarea autonomiei
concentrice a verdelui împotriva heteronomiei excentrice a galbenului.
Aceasta şi datorită faptului că speranţa expansivă a galbenului nu
armonizează cu încăpăţânarea centrată pe sine a verdelui; această
combinaţie poate produce uneori propriile ei conflicte.

Ar trebui preferat culorilie fundamentale

Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roşu1, galbenul, reprezintă


trebuinţe psihologice fundamentale - trebuinţa pentru mulţumire şi
afecţiune trebuinţa de afirmare, trebuinţa de a acţiona, de a avea succes
şi trebuinţa de a privi înainte şi a aspira - sunt tratate dându-li-se o
importanţă specială. De aceea, ele ar trebui să apară toate în primele 4-
5 locuri ale testului, când selecţia este făcută de către un individ
sănătos, normal echilibrat, eliberat de conflicte şi represii.

Culorile auxiliare

Culorile auxiliare: violet, maron, negru şi gri (5, 6 ,7, şi 8) sunt într-o
categorie destul de diferită. Negrul şi griul nu sunt, stricto senso , deloc culori
– negru fiind negarea culorii, iar griul testului fiind strict neutru şi fără culoare.
De aceea acestea sunt două acromatice (nocolorate). Violetul este o
mixtură.
De albastru şi roşu, în timp ce maroul este o mixtură de oranj-roşu şi
negru, dând o culoare întunecată, relativ fără viaţă (uneori de asemenea
numită acromatică). Preferinţa pentru una din cele trei culori acromatice
poate fi considerată ca indicând o atitudine negativă în faţa vieţii;
aceasta va fi mult mai complet descrisă în capitolul asupra
“anxietăţi1or".
Nici maroul, nici violetul nu sunt psihologic primare şi sunt selecţionate
pentru test după un mare număr de încercări şi erori, ca fiind culori
reprezentative pentru alte caracteristici pe care individul le va plasa în
mod normal în aria funcţională indiferentă a testului sau chiar le va
respinge; dar care sunt frecvent exagerate şi frecvent se ridică către
începutul şirului pe seama uneia sau alteia din culorile fundamentale.
Un alt scop pentru care s-au inclus cele 4 culori auxiliare este
creşterea utilităţii universale a testului, prin adăugarea culorilor găsite
avea o aplicabilitate universală, lărgind astfel gama în care culorile de
bază sunt cuprinse. Aceasta permite o semnificaţie mult mai clar definită
a aşezării culorilor în şir.
CAPITOLUL IV

GRUPAREA ŞI NOTAREA SECVENŢEI DE 8 CULORI

Când cele 8 culori sunt selectate prima dată, în ordinea lor de


preferinţă, de la cele mai plăcute la cele mai neplăcute, nu există o altă
a1ternativă decât gruparea lor în perechi - primele două culori fiind
notate cu "+", urmând perechea « x » apoi perechea « = » şi perechea finală « - ».
Deoarece, aceasta duce deseori la o interpretare de acurateţe
rezonabilă, există mai multe avantaje în repetarea selecţiei. Ori de câte
ori este posibil, trebuiesc făcute două serii de selecţii cu un scurt
interval de câteva minute între ele. Nu trebuie făcută nici o încercare la a
doua selecţie de a repeta sau reproduce în mod deliberat prima selecţie
a celor 8 culori. Alegerile la cea de-a doua selecţie trebuie făcută ca şi
când cele 8 culori sunt atunci abia văzute prima dată. Uneori se crede că
trecerea pentru a doua oară prin cele 8 culori e un tip de « test din
memorie », că se aşteaptă de la subiect ca acesta să reproducă cu
exactitate ceea ce a ales prima dată. Nu numai că nu este aşa, dar în
genere se poate spune că o a doua selecţie care reproduce exact prima
selecţie indică existenţa unei anumite rigidităţi a atitudini şi o
inflexibilitate de natură afectivă.
Presupunând o posibilă selecţie (1 roşu, 2 albastru, 3 violet, 4 galben, 5
verde, 6 maro, 7 gri, 8 negru atunci protocolul testului va fi :
3 1 5 4 2 6 0 7
dacă nu se face o a doua selecţie, atunci secvenţa celor 8 culori va fi
grupată şi notată astfel :
3 1 5 4 2 6 0 7
+ + x x = = - -
Obligatoriu vor trebui consultate tabelele de interpretare la acest grupuri.
Când se face după un scurt interval de 2-3 minute a doua selecţie,
aceasta este de presupus că va fi puţin diferită de prima şi unele din
culori vor fi alese la fel în timp ce altele vor mişca înainte sau înapoi în
şir. Acolo unde două sau mai multe culori îşi schimbă poziţia, dar stau tot
lângă culoarea care le-a fost vecină în prima selecţie, acolo se formează
un grup şi acel grup trebuie încercuit şi marcat cu simbolul potrivit
funcţiei.
Presupunând că a doua selecţie a fost făcută de a doua persoană care
a făcut-o şi pe prima, putem avea situaţia următoare :
Selecţia I : 3 1 5 4 2 6 0 7
Selecţia II : 3 5 1 4 2 6 7 0

CAPITOLUL V

ANXIETĂŢI, COMPENSAŢII ŞI CONFLICTE

Surse de stres
S-a mai menţionat că cele 4 culori fundamentale reprezintă trebuinţe
psihologice de bază ; de aceea într-un protocol de test normal, ele
trebuie să apară la începutul şirului sau cel puţin în cadrul primelor 5
locuri. Când nu apar astfel, aceasta este un indiciu al prezenţei unor
anumite deficienţe fiziologice sau psihologice, care poate fi considerată
cu atât mai serioasă cu cât poziţia culorii fundamentale este mai spre
sfârşitul şirului. Dacă o culoare de bază este respinsă fiind plasată în
spatele secvenţei, dincolo de poziţia 5, atunci această culoare
fundamentală a rămas nesatisfăcută, datorită circumstanţelor
nefavorabile. O astfel de trebuinţă fundamentală nesatisfăcută este o
sursă de stres ducând astfel la anxietate. Sursa de stres al unei culori
fundamentale respinse arată de aceea o sursă încărcată de anxietate, de
tulburări psihice şi fiziologice.
Datorită acestui fapt când una din culorile de bază este găsită în
ultimile 3 poziţii ale secvenţei, poate fi considerată ca o respingere şi i
se dă notarea «-».

sur8~
Orice culoare care apare mai apoi în şir trebuie de asemenea notată
cu «-» aşa încât o culoare de beznă apare în poziţia 6, culorile din
poziţiile 7-8 vor fi notate ambele cu « - m » şi trebuie de asemenea, să
fie privite ca respingeri care produc un grad de anxietate.
Toate respingerile reprezentând surse de anxietat sunt în plus
notate prin plasarea literei A dedesubtul lui “-”, atrăgând atenţia asupra
faptului că anxietatea rezultând din sursa de stres este indicată de
protocolul testului.
Ca un exemplu, să presupunem că roşul (3) apare în poziţia 6 urmat
de maron (6) în poziţia 7 şi negru (7) în poziţia 8. Acum cu roşul în poziţia
6, indicând prezenţa anxietăţii face ca şi maroul şi negrul care îi
urmează să fie privite ca încărcate de anxietate. Acest lucru este
evidenţiat de notarea ultimelor trei poziţii, după cum urmează :
- - - - - 3 6 7
- - -
A A A

Compensaţii

Deseori, trebuinţele nesatisfăcute şi anxietatea rezultată fiind


suprimate ca neplăcute emoţional, aşa încât ele nu mai sunt
conştientizate (conştient recunoscute) şi deseori apar doar ca vagă
nelinişte. În afară de măsura în care pot fi conştientizate, o astfel de
sursă de stres cere un tip de comportament compensator care este
indicat în test prin culoarea aleasă în prima poziţie, metoda esenţială,
trebuie privită ca fiind compensatorie, în cazul în care o culoare de bază
este respinsă. Pentru a atrage atenţia asupra acestui fapt, litera C
trebuie să fie scrisă dedesubtul primei cifre ori de câte ori apare A la
sfârşitul şirului.
Existenţa unei asemenea surse de stres şi anxietat la care dă
naştere, duc todeauna şi se exprimă într-un mod compensator de
comportament care este compulsiv, excesiv, nepermiţând vreo alegere
şi apărând ca tendinţă generalizantă. Deoarece, o compesaţie de acest
gen este chiar prin natura ei ca activitate substituită, rareori duce la o
satisfacţie reală, ducând în schimb la o activitate nepotrivită sau
excesivă, la prejudecăţi şi la preferinţe pronunţate, la perfecţionism şi la
tendinţa de a moraliza pe alţii, la diletantism compulsiv, la argumentare
speculativă sau la alt mod de satisfacere substituită.
Când apar anxietăţile şi sursele de stres, poziţia I poate să fie
ocupată de una din cele 4 culori fundamentale. În acest caz, deşi
compensaţia a fost cerută de stres, fiind totuşi reprezentată printr-o
culoare fundamentală este considerată a fi mai mult sau puţin
„normală”, totuşi, trebuie să ne reamintim că orice substituire
compensatorie implică o depărtare de comportamentul optim datorită
caracterului său obsesiv care împiedică libertatea de a evalua condiţiile
existente şi de a acţiona corespunzător. Raţionalitatea a devenit
subordonată unei compulsii de a acţiona într-un mod particular.

Compensaţii exagerate

Din cele 4 culori auxiliare s-a spus deja că preferinţa pentru aşa
numitele culori acromatice – maro, gri sau negru – implică o atitudine
negativă în faţa vieţii. Dacă oricare dintre ele apare în primele 3 poziţii
ale secvenţei de 8, atunci nu numai că este prezentă compensaţia, ci
tipul de compensaţie nu poate fi considerat ca normal, implicând în
schimb un grad specific de comportament exagerat. Aceste culori şi
oricare le-ar preceda în şir trebuie notate cu plus şi subscrise cu litera C.
Dacă, de exemplu, gri (0) stă pe al 3 loc şi de aceea este calificat cu + şi
cu C, atunci cele două culori precedente trebuie, de asemenea, notate cu
+ şi cu C, astfel:
3 4 0…
+ + +
C C C
Uneori se va întâmpla ca griul, maroul sau negrul să apară pe unul
din primele locuri fără ca o culoare fundamentală să apară în poziţiile
6,7,8. Când se întâmplă astfel, ultima culoare din şir trebuie privită ca o
anxietate, chiar dacă aceasta ar fi locul obişnuit de aparţie pentru
culoarea respectivă. Cu alte cuvinte, când există o compensaţie, trebuie
să existe o anexietate, iar când există o anexietate, trebuie să existe o
compensaţie.
Intensitatea anxietăţii şi a compensaţiei

Intensitatea deficienţelor psihologice sau fiziologice existente care dau


naştere la anxietate este considerată a fi relativ serioasă atunci când
culoarea fundamentală este în poziţia a 8 şi relativ uşoară când se află în
poziţia a 6. Aceasta permite adoptarea unei metode simple de măsurare
a acestei intensităţi, prin aşezarea semnului „!” la sursa de stres în
concordanţă cu următoarele reguli: 1. când o culoare de bază apare în
poziţia a VI-a 1!
2. când o culoare de bază apare în poziţia a VII- a
2!!
3. când o culoare de bază apare în poziţia a VIII-a
3!!!
Pentru măsurarea intensităţii compulsiei asociată de compensaţii se
adoptă o metodă similară:
1. când o culoare de fundamentală sau violet aparea ca şi
compensaţia nu se dă nici o notare;
2. când gri, maro sau negru apar în poziţia a III-a
1!
3. când gri, maro sau negru apar în poziţia a II-a 2!!
4. când gri, maro sau negru apar în poziţia a I-a
3!!!
După gruparea şi notarea obişnuită a protocolului testului, literele C
şi A trebuie subscrise dacă e cazul şi semnul „!” pus în concordanţă cu
regulile enunţate.
Exemplu:
!!! !! ! !! Total=8!
C C A A A
+ + x x = - - -
0 6 5 1 3 4 2 7
7 0 6 1 5 2 4 3
+ + + x x - - -
C C C A A A
!!! !! ! ! !! !!! Total=12!
Prognoze

Exemplul de mai sus este al unui caz extrem demonstrând maximum


posibil de alocaţii de „!”, dat pentru a II-a selecţie. Aceasta arată
existenţa multor anxietăţi pentru care compensaţiile se exprimă printr-un
comportament intens şi iraţional. Deoarece, a II-a selecţie este mai
validă pentru interpretare decât prima, o comparare a celor două indică
modul în care se aşteaptă să evolueze situaţia.
Când selecţia a II-a prezintă mai puţine „!” decât prima, atunci
prognoza generală poate fi considerată favorabilă. În cazul invers
prognoza este mai puţin favorabilă.
Această regulă a lui „!” ne poate permite să anticipăm răspunsul
unui anumit individ la condiţii îmbunătăţite care impun mai puţin stres,
sau la o cură de psihoterapie. Când numărul de „!” alocat pentru a II-a
selecţie este mai mare decât cel alocat primei selecţii, atunci condiţiile
îmbunătăţite sau terapia pot rezolva mai puţine probleme sau deloc.
Când o parte sau toate anxietăţile care apar în prima selecţie dispar în
cea secundară, atunci prognoza e mai bună, tulburarea este mai puţin
implantată şi de aceea este mai accesibilă unui tratament de remediere
sau unei schimbări de condiţii de mediu. În ultimul exemplu dat prognoza
nu este favorabilă.
În tabelele de interpretare pot fi găsite cifre care indică numărul de
„!” de la 0 la 12 apărut pentru un lot de 1000 de adulţi, normali, bărbaţi
şi femei. Aceste cifre se bazează pe normele engleze.

Rezumat a regulilor de notare pentru A şi C

a) – poziţia 8 din şir reprezintă totdeauna o trebuinţă reprimată (care


poate sau nu constitui o anxietate) şi de aceea, totdeauna primeşte
simbolul „-”;
b) – dacă o culoare fundamentală (1,2,3,4) apare în poziţiile 6,7,8
aceasta împreună cu oricare altă culoare care îi urmează reprezintă o
anxietate furnizând motiv pentru o compensaţie. Orice culoare de acest
gen trebuie marcată cu „-” şi litera C subscrisă. Ele reprezintă baza sau
bazele pentru tulburări funcţionale sau psihice (surse de stres).
c) – când apar culorile cu A, cel puţin una din culorile primei poziţii
trebuie privite ca o compensaţie şi subscrise cu C. Culoarea primei poziţii
este notată întotdeauna cu „+”;
d) – dacă una din culorile 0, 6,7 apare în poziţia 1,2,3 aceasta şi cele
care o preced reprezintă compensaţii trebuie toate notate cu „+”, litera
C fiind subscrisă dedesubtul lor;
e) – dacă apar culori cu C, cel puţin culoarea din poziţia 8 trebuie
privită ca anxietate şi subscrisă cu A;
f) – intensitatea anxietăţii sau compensaţiei este notată cu „!”, precum
urmează: dacă o culoare de bază apare în poziţia a VI-a se alocă un „!”,
în poziţia a VII-a se alocă „!!” iar în poziţia a VIII-a „!!!”. Dacă oricare din
culorile 0,6,7 apare pe primele 3 poziţii semnul „!” se alocă astfel: poziţia
III, !; poziţia II, !!; poziţia I, !!!.

Problema actuală
Existenţa unor trebuinţe fundamentale nesatisfăcute împreună cu
acea compensaţie prin care se încearcă rezolvarea ei relevă tipul de
conflict implicat. Astfel A şi C pun în evidenţă problema actuală,
conflictul, pun în evidenţă elementul de sprijin pentru indicarea unei
terapii medicale sau psihologice.
Puţini dintre noi sunt aceia care trec prin viaţă cu lipsa de dorinţă a
unui adept a lui Budha şi de aceea majoritatea cer ceva şi încearcă să
evite altceva. Acest lucru induce un anumit stres în viată, dar aceasta
este destul de normal şi nu este calificată ce „problemă” sau „conflict”.
Ceea ce dorim este indicat de culoarea din prima sau primele două
poziţii; ceea ce dorim să evităm este arătat de culoarea din ultima
poziţie. Combinarea a două funcţii diferite (funcţia + şi funcţia - ) ne
furnizează metoda adoptată pentru a opera cu sursele de stres (fie
normal fie exagerat) şi tabela V care cuprinde această funcţie a fost
inclusă în tabelele de interpretare pentru a arăta că problema actuală
există pentru orice combinaţie posibilă.
Se ştie în general ce este o problemă. Soţia cuiva sau soţul cuiva
sunt o problemă, soacra este o problemă, delicvenţa juvenilă este o
problemă, şi criminalitatea – toate sunt probleme. Dar pentru studiul
prezent nici una nu este privită problemă. O problemă nu este niciodată
o chestiune a altcuiva; pentru a fi o problemă trebuie să includă o
„ nevoie să fie rezolvată”, trebuie să existe o parte care să-şi spună
„cum pot rezolva sau înlătura problema”. Astfel soacra cuiva nu poate fi
ea însăşi o problemă, problema trebuie să includă atât soacra cât şi
persoana care încearcă să descopere cum să convieţuiască cu această,
cuvântul operativ pentru problemă fiind „cum”.
„Problema actuală”, aşa cum apare în testul Luscher, se supune
acestei reguli. Culoarea sau culorile respinse şi anxietăţile relevate de
test indică sursa de stres pe care persoana nu doreşte să fie nevoită să o
tolereze. Indiferent dacă este reprimată sau nu sub nivelul conştiinţei,
rămâne încă o nelinişte care determină o încercare de a opera cu ea într-
o anumită manieră compensativă. „Cum”-ul acestei încercări este cel
mai adesea indicat prin culoarea cea mai favorizată sau de grupul cel
mai favorizat. Această combinaţie de sursă de stres cu modul de lucru,
cu starea de încordare care îi dă naştere împreună constituie chiar
problema. Faptul că este doar o „încercare de rezolvare” şi nu o soluţie
actuală subliniază existenţa în continuare a problemei şi , de aceia
efortul continuu de a o rezolva prin metoda adoptată.
Interpretările date in tabelul V indică componentele „problemei
actuale” – sursa de stres şi metoda adoptată în încercarea de a o rezolva.
Cea mai semnificativă „problemă actuală” va fi acea cuprinsă între
culoarea din prima poziţie şi din a 8 poziţie. Cea mai puţin semnificativă
„problemă actuală” va fi cea care cuprinde compensaţia cea mai
îndepărtată de primul loc şi anxietatea cea mai depărtată de ultimul loc.
Într-un protocol mediu, rar va fi necesar să fie căutate mai mult de 4
de astfel de „probleme actuale”. Într-adevăr, se poate spune că nu este
necesar, pentru că problema principală le va scufunda pe celelalte,
dându-le o importanţă comparativ mai mică. În orice caz, dacă avem de
analizat care indică atât de serios o atitudine negativă, atunci priorităţile
care urmează a fi numite „probleme actuale” sunt tocmai cele de mai
sus”

Ambivalenţe

Se poate găsi un protocol în care o anumită culoare stă în poziţia I


sau II în prima selecţie şi în poziţia VII sau VIII în selecţia a II a. Un astfel
de protocol evidenţiază un grad de ambivalenţă.
În protocolul de mai sus roşul apare în primul loc în prima selecţie şi
în locul VIII în a doua selecţie. Aceasta indică un grad de ambivalenţă la
roşu – caracteristicile pe care le semnifică roşul sunt uneori favorizate
alteori respinse.
Combinând roşul în poziţia I (+3) cu cel din poziţia a VIII-a (-3), avem
+3 –3; deoarece apar rar, aceste ambivalenţe sunt incluse în tabelul
funcţiilor + -. Grupul +3 –3 apare aici ca având înţelesul „ denotă o
atitudine ambivalentă variind între dorinţa de a avea propriul drum şi
dorinţa de a fi lăsat în pace”.
În acest test aceste ambivalenţe sunt de mai mică semnificaţie
deoarece procedurile testului au fost modificate pentru a le face mai
simple comparativ cu testul mare. Totuşi o bruscă retragere sau
avansare a culorii de la prima selecţie nu trebuie ignorată. Ţinând minte
că a doua selecţie este mai validă, exemplul de mai sus ne poate spune
că deşi individul poate porni cu dorinţa de a avea propriu său drum,
acesta se dezintegrează rapid într-o atitudine de linişte cu orice preţ.
Vitalitatea roşului este repede epuizată chiar sub o presiune uşoară. În
acest caz chiar concentrarea pentru executarea selecţiei este suficientă
pentru a aduce această deplasare.

Caracteristici respinse sau reprimate

Din cele 8 poziţii în care culorile pot fi plasate, cea care poartă cea
mai mare cantitate de informaţie în legătură cu individul este poziţia 8,
adică grupul cel mai informativ este grupul ”-„. De aceea, este posibil să
se spună mai mult din cunoaşterea acestor culori care îi plac cel mai
puţin. Din acest motiv tabela IV este de departe cea mai cuprinzătoare şi
a fost alcătuită într-un mod diferit.
Fiecare culoare sau fiecărei perechi de culori posibile i se dau două
interpretări. Prima dintre ele este interpretarea fiziologică şi indică
sursele de stres – care pot fi normale, serioase sau foarte serioase. O
sursă de stres normală este cea care nu este clasată nici ca anxietate şi
nici nu este însoţită în tabel de 1.2.3 asterixuri. De exemplu, maro şi
negru în poziţia VII şi VIII reprezintă o sursă de stres normală,
simbolizând o „dorinţă de a-şi controla propriul destin” iar activitatea
este astfel orientată să permită aceasta. Un astfel de comportament nu
implică nici o aberaţie. O sursă de stres uşoară este cea în care o culoare
normală sau un grup normal a fost notat ca anxietate nu datorită
respingerii unei culori fundamentale, ci pentru că griul, maro sau negru
au apărut spre începutul şirului. Sursele de stres serioase şi foarte
serioase sunt cele dedesubtul cărora sunt asterixuri în tabel.
A doua interpretare din tabel este cea psihologică şi descrie
caracteristicile unui comportament rezultat prin respingerea respectivei culoare
sau respectivului grup.
Într-un protocol mediu se poate marca cu „-„ 2, 3 sau chiar 4 culori.
Cu alte cuvinte caracteristicile reprezentate de aceste culori nu sunt în
acţiune în acel moment , ci sunt ţinute în rezervă. Ca urmare o parte din
aspectul emoţional – uneori o mare parte – este în supunere
nemanifestându-se până ce nu se vor schimba circumstanţele. Acea
parte a spectrului emoţional nu va fi stabilă din punct de vedere
emoţional şi nu va fi chemată în rol până nu va apărea ceva destul de
important care să facă necesară această manifestare. O astfel de
persoană va fi stabilă emoţional şi este de presupus ca nu va manifesta
aspecte de „emotivitate indiferentă” fără să existe o cauză.
Anxietatea şi compensaţia dramatizează, în orice caz, emoţiile. Din
cele 8 culori posibile un număr maxim de 3 pot apărea ca şi compensaţii
şi tot 3 şi ca anxietăţi lăsând restul de 2 pentru aria funcţiei „x”. Nici o
parte din spectrul emoţional nu este în acest caz în supunere. De aceea
este posibil ca emoţiile să se manifeste foarte repede. De la un moment
la altul comportamentul este tot mai imprevizibil şi tinde să fie mai puţin
logic. Astfel unde conflictul a apărut din A şi C, comportamentul
emoţional este mult mai uşor provocat de stimuli minori.
Conflict între obiectiv şi comportament

Analizând un protocol trebuie să luăm în consideraţie obiectivele


dorite (poziţiile +) şi situaţia sau comportamentul actual (poziţiile x)
pentru a vedea dacă există un conflict între ele. De exemplul în protocolul:
1 2 3 4 5 0 6 7
+ + x x = = - -
pe întreaga suprafaţă există indicii de perfectă normalitate. Ce este
greşit, dacă în general este ceva? Grupul albastru-verde (1-2) care este
în acest caz modul operandi şi obiectivul dorit, e exclusiv concentric şi
preocupat subiectiv. Metoda esenţială este liniştea (1), iar scopul este
om autoposedare defensivă (2). Totuşi situaţia existentă este
caracterizată printr-o orientare către exterior şi astfel, contrar faşă de
cea ce doreşte, conflictul poate apărea foarte uşor. În acest caz
particular conflictul era manifest persoana respectivă având nevoie de
psihoterapie. Ea de fapt se forţa să fie veselă, să urmeze toate modelele
de ultimă oră, să meargă la dans, să se distreze, simţind că acestea sunt
necesare pentru a menţine interesul soţului. De fapt nu voia să facă
toate aceste lucruri şi, cum s-a demonstrat mai târziu, nici nu avea voie.
Soţul s-a simţit profund mulţumit o dată cu rezolvarea conflictului!

Instabilitatea şi sistemul nervos autonom

Un tip de tulburări de interes clinic pentru medic este stabilitatea sau


instabilitatea sistemului nervos autonom. Indicii de instabilitate apar
frecvent în test mult înainte ca efectele patologice ale sale să se
evidenţieze în mod obişnuit. Mecanismul stabil de autoreglare a
sistemului nervos autonom fiind sub controlul ramurilor simpatice şi
parasimpatice – care lucrează împreună uneori alteori în opoziţie una
faţă de cealaltă – operează în mod normal în cadrul limitelor care nu pot
fi depăşite fără pericol. Reglarea biologică fie că se realizează
imperceptibil fie prin împingerea înapoi spre limită a unei funcţii
fiziologice care se apropie tare de această limită de siguranţă. Când
această autoreglare acţionează cum trebuie sistemul poate fi considerat stabil.
Sistemul nervos autonom se ocupă cu reglarea acestor funcţii ale
organismului care în mod normal nu sunt sub control conştient;
procesele digestive, musculatura netedă, secreţiile diferitelor organe şi
glande, inima şi plămânii,mişcările peristaltice ale tractului
alimentar,funcţiile genitale, ş.a.m.d. De aceea, instabilitatea acestui
sistem poate avea o mulţime de efecte negative. O astfel de instabilitate
poate duce la o funcţionare proastă, serioasă dacă nu se iau măsurile
necesare. Testul furnizează un mod de diagnosticare a prezenţei
instabilităţii, autoreglării chiar din stadiile ei foarte timpurii, permiţând să
se ia din vreme măsuri pentru a se putea prevenii dezvoltarea unor
condiţii patologice serioase.
Din ceea ce s-a spus anterior în legătură cu efectele anabolice şi
catabolice ale luminii şi întunericului se evidenţiază o relaţie între
trebuinţele somatice ale corpului şi alegerea culorilor întunecate sau
luminoase. În test cele mai strălucitoare culori sunt galben şi roşul; cele
mai întunecate sunt negru şi albastru. De aceia dacă un protocol prezintă
grupul 3 4 sau 4 3 la sau spre unul din capetele şirului, concomitent cu
grupul 1 7 sau 7 1 la sau aproape de celălalt cap al şirului, atunci se
poate presupune prezenţa instabilităţii autoreglării. Acolo unde grupul 3
4 sau 4 3 este la început iar grupul 1 7 sau 7 1 este spre înapoi,
această instabilitate deşi prezentă nu a atins neapărat stadiul în care să
fie periculoasă. Dacă poziţiile sunt inverse instabilitatea este prezentă de
mult timp şi se poate să fi dus la deteriorări patologice.

Muncă şi epuizare

Trei din cele patru culori de bază se ocupă direct, printre altele, cu
abilitatea de a menţine optimul de eficienţă în timp. Acestea sunt
verdele, galbenul şi roşul, iar grupul lor este numit grupul-muncă.
Albastrul fiind culoare pasivă şi liniştită nu este asociată cu munca.
Rolurile pe care le joacă cele trei culori din grupul muncii în capacitatea
lor de a iniţia operaţii şi de a le menţine eficiente sunt:
- verdele permite „elasticitatea voinţei”, care la rândul ei permite
individului să persevereze în ciuda opoziţiilor sau dificultăţilor.
Pentru că perseverenţa îl ajută la îndeplinirea sarcinii şi astfel la
îmbunătăţirea imaginii de sine;
- roşul permite „forţa voinţei care cere acţiune şi eficienţă,
satisfacţie care apare din adaptare, mularea unui lucru pentru a
se potrivi cu sine;
- galben permite satisfacţia „spontană” în acţiune, capacitatea de a
se proiecta şi de a privi înainte spre rezultatul viitor al muncii, şi
chiar dincolo de acestea, spre noile şi interesantele activităţi care
o pot completa pe cea prezentă.
Deci, într-un protocol ideal grupul muncii ar trebui să stea alături în
secvenţa de alegeri, apărând fie la, fie spre începutul ei. Când stau
împreună şi spre început, atunci cu siguranţă că scopul va fi bine
realizat şi bine integrat, demonstrând că acesta este tipul de activitate
pe care persoana vrea să o facă. Dintr-o astfel de situaţie, perioadele
lungi de muncă şi apariţia dificultăţilor şi problemelor vor avea un efect
minor, vor fi depăşite până când sarcina să fie satisfăcător îndeplinită.
Priorităţile personale prin prisma cărora individul poate aborda
sarcina vor fi indicate în test prin care culoarea din grupul celor trei pe
care o alege prima. Dacă acesta este verde, scopul sau este ridicarea
aprecierii de sine şi a statutului sau în ochii celorlalţi; dacă este roşul
dorinţa sa este de a simţi că a câştigat luptând pentru un lucru pentru
care se decisese să lupte; dacă este galben, înseamnă că îi place să se
proiecteze în ceva pentru care interesul său va creşte.
Din nefericire culorile din grupul muncii nu stau adesea împreună, ca
întreg închegat. Uneori două din cele trei culori stau alături, în timp ce a
treia stă separată de ele; ceva mai puţin frecvent se întâmplă ca cele trei
culori să stea independente complet. În acest ultim caz, în legătură cu
munca nu va fi foarte favorabilă relativ la tipul de activitate în care este
angajat subiectul, dar este necesară ambelor selecţii pentru a se vedea
în ce fel s-a schimbat grupul muncii. De exemplu:
+ + x x = = = –
3 4 2 5 0 6 1 7
3 4 2 5 6 1 2 7
+ + x x = = – –
C C A A A
În acest caz se observă următoarele:
- grupul muncii în prima selecţie este intact şi corect plasat la începutul
şirului, în timp ce la a doua selecţie s-a dezintegrat;
- grupul 3 4 stă la început în prima selecţie, iar 1 7 la sfârşit, ceea
ce indică instabilitatea sistemului nervos autoreglatoriu;
- a doua selecţie are 5 ! comparativ cu 2 ! în prima ceea ce arată
că şi un stres minor sau o concentrare pot da naştere la conflict;
- dorinţa pentru acţiune şi eficienţă (roşul) este compensatorie în
ambele secţiunii şi de aceea nu este obligatoriu potrivit unei
sarcini anumite;
- verdele – tenacitatea şi perseverenţa – cade mult, de la a treia la
a şaptea poziţie, unde devine o sursă acută de stres, ducând la
anxietate.
Rezumând acest protocol indică un individ al cărui sistem este
neechilibrat şi care de aceea îşi pierde capacitatea de a persevera chiar
când apare un stres minor, cu rapidă epuizare cauzată de tensiune
interne (verdele respins). Din nou un exemplu:

Aici există grupul muncii alăturat, dar plasarea în ambele secvenţe în


aria indiferentă. Există conflict şi anxietate, dar în cazurile ca cel prezent
acestea pot să fie rezultatul situaţiei prezente al subiectului sau al tipului
sau de activitate, care nu permit manifestarea capacităţilor de care
dispune. Capacitatea sa de a lucra este în suspensie pentru că
circumstanţele sunt nepotrivită; în circumstanţe mai potrivite se poate
presupune că grupul muncii va ajunge în frunte şi conflictul prezent va
dispărea. Acesta nu este un caz de epuizare.
Epuizarea apărea în test când există o deteriorare a unităţii grupului
muncii de la prima la a doua selecţia, şi în particular când există o
pronunţată, către sfârşit, a uneia sau mai multor din cele trei culori ale
grupului – mai ales pentru roşu şi verde. Acolo unde verdele, unde dă
înapoi, perseverenţa este cea care şovăie, tenacitatea mentală de a
continua se epuizează brusc; când decade roşul, ne putem aştepta ca
epuizarea să fie mai degrabă fizică indicând golirea de energie. Căderea
spre sfârşit a galbenului indică o cădere a satisfacţie a sarcinii – un tip
de epuizare psihică, dar deoarece aceasta este mai puţin tangibilă şi mai
puţin sever în efecte, are mai mică semnificaţie decât verdele sau roşul.

CAPITOLUL VI
ÎNŢELESUL CELOR 8 CULORI

Fiecare din cele 8 culori a fost aleasă cu atenţie datorită înţelesului


psihologic şi fiziologic particular – datorită structurii ale. Acest înţeles are
o semnificaţie universală aceeaşi în toată lumea, atât pentru un tânăr
cât şi pentru un bătrân sau femeie, educat sau înapoiat, “civilizat” sau
“necivilizat”. De fapt singura limitare pe care o are aplicabilitate generală a
testului este necesitatea de a comunica cu persoana testată; dacă
poate înţelege ce se cere de la el, dacă poate vedea planşele de culori,
(indiferent dacă este sau nu daltonist) şi poate afirma preferinţele sale,
atunci testul este aplicabil respectivului..
Mulţi privesc cu antipatie testele psihologice, mai ales acelea care au întrebări
numeroase şi de durată, sau care cer sortarea unei mulţimi de cartoane.
Din experienţa de administrare a testului se poate spune că această
antipatie este foarte rar întâlnită, testul este atractiv şi se cere a fi făcut,
ia foarte puţin timp şi în orice caz cei care înţeleg testul “nu văd cum pot
trăda ceva alegând culori”. Se poate întâmpla ca subiecţii să fie puţin
doritori să ştie cât de relevant este într-adevăr testul. În acest capitol,
înţelesurile şi semnificaţia fiecăreia din cele 8 culori sânt stabilite în
detalii care pot amplifica interpretarea dată în tabele.

GRIUL

Griul testului nu este nici colorat, nici întunecat, nici luminos, fiind în
întregime liber de orice efect stimulativ sau tendinţă psihologică. Este
neutru, nici subiectiv, nici obiectiv, nici interior, nici exterior, nici
tensional, nici relaxant. Griul nu este un teritoriu ocupat ci o graniţă ca
“un pământ al nimănui”, ca o zonă demilitarizată, o regiune de separare
care provoacă o despărţire a ariilor contrastante; În fiecare astfel de zonă
există o abordare diferită.
Cine alege griul în prima poziţie, vrea să se separe cu un perete de
oricine, să rămână liber şi neimplicat, aşa încât să rămână izolat de orice
influenţă sau implicare exterioară. Nu vrea să participe şi se izolează de
participarea directă, acţionând în munca pe care o are de făcut în mod
mecanic şi artificial. Chiar când aparent participă, de fapt ia parte numai
prinr-un control îndepărtat, ca şi când ar fi – stă alături şi se
supraveghează pe sine şi mişcările sale, dar nu-şi dă voie să fie
realmente implicat în acţiune. În această poziţie griul este în întregime
compensator, este o încercare de a ameliora prin non-implicare
circumstanţele care rezultă din anxietatea provocată de culorile respinse.
Griul, datorită atributului sau special de non-implicare,de a “nu avea
nimic de-a face cu ceva”, conţine un important element de disimlare, de
ascundere. Acolo unde, de exemplu, griul formează o parte de grup de
două culori şi ocupă prima poziţie, ceea ce se opreşte este non-
implicarea (neamestecul) în primul âînd, urmată de o dorinţă neadmisă
şi probabil nerecunoscută pentru ceea ce este reprezentat de culoarea
secundă.
Pe de altă parte, persoanele care aleg griul în ultima poziţie,
doreşte să cuprindă totul – refuză non-amestecul – şi simte că are un
drept real să ia parte la tot ceea ce se întâmplă în jurul său, cu rezultatul
că alţii îl pot considera intrigant, suprainchizitiv şi indiscret. Subiectul
consideră neutralitatea griului plictisitoare şi respinge calmul său lipsit
de viaţă spre ultimul loc în şir. Toate celelalte culori încărcate de efect şi
stimulare cu tensiunile lor contrastante sunt preferate pentru că ele
implică un grad ridicat de trăire şi de interesare. Orcine respinge griul din
această cauză, vrea să epuizeze toate posibilităţile în drumul său către
ţintă şi nu îşi permite odihna sau relaxarea până când nu o atinge.
Orcine îşi alege griul în poziţia a II a îşi împarte lumea pe care o are
într-o arie compensatoare şi exagerată, pe de o parte, reprezentată de
culoarea pe care a plasat-o în prima poziţie şi, pe de altă parte , de toate
posibilităţile reprezentate de culorile pe care le respinge sau de
sentimentul de anxietate în care ar putea fi antrenat de acestea,
sentiment pe care îl respinge. Culoarea care precede griul reprezintă singurul
mecanism prin care subiectul vrea să trăiască. Alminteri el se
deconectează şi se separă de lumea din jur. Aceasta nu înseamnă că în
ochii altora va apare ca inactiv sau neparticipator, dimpotrivă poate
apărea ca foarte activ deoarece compensaţia include străduinţa de a
compensa pentru sine sentimentul interior de lipsă de semnificaţie şi
propria inabilitate de a acţiona ca rezultat al trăirii directe.
Chiar când griul este în poziţia a treia, lipsa de echilibru între
culorile favorizate care îl preced şi culorile care-l urmează este încă atât
de încărcată de tensiune, încât culorile din poziţile I şi II trebuie
interpretate ca şi compensaţii, şi deci ca substitute compulsive pentru o
anumită deficienţă existentă şi pentru anxietatea care apare datorită
acestei deficienţe. De ex. : dacă primele culori sunt 3 4 0, atunci s-a
produs o deconectare, iar grupul 3 4 reprezintă o metodă compensatorie
care trebuie folosită pentru a trăi; în acest caz, o “activitate expansivă”. El
trebuie să continuie să încerce extinderea câmpului său de acţiune şi
trăire pentru a se convinge că se întâmplă ceva, deoarece el însuşi a
pierdut cursa, se simte eliminat şi aproape pierdut; nimic nu mai are un
înţeles real şi nu este nici el sigur ce vrea ca într-adevăr să aibă înţeles.
În orice caz nici el nu cunoaşte toate aceste lucruri şi de obicei nu vrea
câtuşi de puţin să le cunoască dacă le conştientizează, tot va avea
tentinţa de a se sparge în bucăţi în jurul său şi tocmai din acest motive el
trebuie să aibă compensaţie. Griul pe primele trei locuri conţine de aceea
un puternic element de autodecepţie, mai ales pentru că deseori
compesaţia este puternică şi eficientă. Multe personalităţi de
conducători de industrie şi comerţ au compesaţii de această natură
urmate imediat de griul care ascunde acest lucru confirmă o teorie
psifologică de amploare care afirmă că: “aceia care excelează sau se
evidenţiază din rândul lor fac astfel mai puţin datorită unor superiorităţi
naturale cât datorită unui impuls coercitiv de a scăpa de ceva care
produce anxietate şi disconfort.”
Culorile care apar când în faţă când în spatele şirului, de la prima la
a doua alegere, dau indicii asupra unui stadiu existent de anxietate.
Astfel de culori care însoţesc griul sunt ele însele încărcate de conflict
atâta vreme âît griul apare în prima jumătate a testului (în poziţia 1-4).
Poziţia medie statistică medie a griului este pe cel de-al şaselea loc,
de unde se poate transfera la 5-7 fără să devină semnificativ. În alte
poziţii are semnificaţii. În condiţii de epuizare, de golire sau de stres
special ( de exemplu înainte de examinare) griul tinde să fie împins
înainte, spre început.

ALBASTRU
Albastrul-închis al testului reprezintă calmul complet. Contemplarea
acestei culori are un efect linistitor asupra sistemului nervos central.
Presiunea sanguină, ritmul pulsului şi respiraţiei se reduc, în timp ce
mecanismele de autoprotecţie lucrează pentru a reîncărca organismul.
Corpul se adaptează la relaxare şi recuperare aşa încât dorinţa pentru
această culoare creşte când subiectul e bolnav sau epuizat.
Albastrul-închis, la fel ca celelalte culori fundamentale e o reprezentare
cromatică a unei tendinţe biologice de bază: fizio1ogic tranchilitatea;
psihologic - mulţumirea; acestea fiind pace şi recompensare. Oricine care
se află într-o situaţie de echilibru armonie şi relaxare din tensiune are
aceste sentimeate de stabilire unitate şi siguranţă. Astfel, albastrul
reprezintă graniţele pe care individul le construieşte în jurul său
reprezintă unificare şi un sens al aparenţei. Se spune că "albastrul este
loialitate", dar acolo unde aliaţii cuiva sunt interesaţi reapectivul este
deosebit de vulnerabil, astfel albastrul reprezintă profunzimea
sentimentului. Albastrul ca sensibilitate relaxată este o condiţie
prealabilă pentru trăire estetică şi pentru conştiinţa “meditativă".
Schelling foloseşte simbo1ul albastrului în a sa "Pdilosophy of Art" când
spune "tăcerea este condiţia potrivită frumuseţii, precum calmul unei
mări netulburate". Albastrul corespunde simbolic apei calme,
temperamentului liniştit, feminităţii părţii decorative dintr-un manuscris.
Perceperea senzorială este suavitatea (dulceaţa), conţinutul său
emoţional sau tandreţea, iar organul său este pielea. Astfel eczema şi
acneea deseori pot fi asociate cu realţiile tulburate care includ (sau ar
trebui să includă) tandreţe, dragoste sau afecţiune apropiată, de tipul
familiei, iubirii şi al căsătoriei.
Derivat din sanscrită, cuvântul pali"nila" a fost dat acelui albastru
închis care se recomanda ca fiind cel mai potrivit mediu scopurilor
meditaţiei. Cuvântul german pentru stare logică fundameatală pe care o
reprezintă albastrul-închis este "gemut". Nu există un echivalent englezesc
care să aibă acelaşi sens, dar apropiat este "sensibilitatea sentimentelor".
Albastrul-închis are o considerabilă profunzime şi plinătate favorizat
fiind de supragreutate - şi reprezintă mulţumirea şi împlinirea. Este
tocmai împlinirea fericită a înaltelor idealuri, de unitate, de totalitate, de
unire cu GEA, pământul mamă. Este adevăr şi încredere, dragoste şi
dedicare, de renunţare şi devotament. Albastrul este eternitatea de
dincolo de timp, reprezentând valorile tradiţionale şi de durată, tinzând
astfel să perpetueze trecutul.
Când albastrul este ales în prima poziţie se denotă o nevoie de
linişte emoţională, pace, mulţumire sau o trebuinţă fiziologică de odihnă,
de relaxare şi posibilitatea de recuperare. Cine favorizează albastrul are
nevoie de un mediul calm şi ordonat, eliberat de nelinişti şi frământări, în
care elementele se mişcă şi evoluează încet, după linii mai mult sau mai
puţin tradiţionale, un mediu în care relaţiile sale cu alţii sunt placide şi
fără controverse. Când este ales în prima poziţie, dar nu ca şi
compensaţie, alegerea implică un spirit calm, un calm şi o preocupare
pentru rezolvarea etică şi integră a problemelor vieţii, există o dorinţă că
poate avea încredere şi că poate fi crezut de asociaţi şi de cei apropiaţi.
Când albastrul este ales în poziţia a şasea, a şaptea sau a opta, în
orice caz
dorinţa de cumpănire (de sânge rece) şi de încredere reciprocă rămâne
nesatisfăcută în relaţiile sale dând naştere la o anxietate care este cu
atât mai mare cu cât culoarea este plasată mai spre sfâşitul şirului.
Relaţiile emoţionale prezente sau legăturile profesionale respinse,
deoarece ele nu sunt pe măsura înaltelor standare pe care le are faţă de
acestea şi le respinge fie ca plictisitoare, fie restrictive. Le găseşte
apăsătoare, descurajante şi deprimante, o legătură din care ar dori să
scape. Ar putea în prezent să facă acest lucru, părăsindu-şi casa sau
schimbându-şi slujba, dar consideră că responsabilităţile sale sunt de aşa
natură încât nu poate în prezent întrerupe relaţia cu ele, va fi însă
înclinat să evadeze pe plan mental într-o activitate compensatoare.
Astfel, respingerea albastrului închis înseamnă desfacerea legăturilor şi
duce la un comportament neliniştit, fără pace şi la un grad de agitaţie
mentală. Ca urmare poate suferi, fără pace, şi deci poate suferii
capacitatea de concentrare,iar pentru copil acest lucru poate lua forma
unei dificultăţi de învăţare La adult tensiunea rezultă, dacă continuă
mult, poate duce la tulburări în sistem nervos cuprinzând inima şi
sistemul circulatoriu ca rezultat al schimbărilor cardeo-vasculare.
Respingerea albastrului-închis ca nevoie emoţională nesatisfăcută,
poate duce la o preferinţă compensatoare pentru verde. În acest caz
insistenţa de sine a verdelui implică o mândrie şi o cerinţă rebelă de
independenţă; deseori se poate găsi la tinerii care vor să se desfacă de
familie şi de legăturile parentale.
Respingerea frecventă a albastrului-închis dă naştere la o preferinţă
compensatorie pentru roşu, aceasta implicând o dorinţă de stimulare.
Când o trebuinţă nesatisfăcută de împlinere emoţională este
acompaniată de roşu compensator ca modus operandi în prima poziţie,
atunci este vorba de a aduce acest sentiment de neîmplinire printr-un
comportament pasional şi sexualitate – sindromul lui Don Juan. Acolo
unde promiscuitatea sexuală este respinsă ca substitut acceptabil pentru
albastru-închis îndepărtat, compensaţia prin roşu va lua probabil forma
unei activităţii riguroase în care individul se ascunde de perico1ele
urmăririi unui scop captivant, ca de exemplu conducerea automobilelor
de curse sau vânătoarea de vânat mare.
Deseori galbenul este ales compensatoriu pentru un albastru-închis îndepărtat.
Galbenul înseamnă căutarea unei căi de depăşire a dificultăţilor. În acest
caz opresiva lipsă de împlinire emoţională cere ca situaţia să fie relaxată
iar depresia asociată să fie depăşită, ceea ce duce la o căutare agitată a
unei soluţii. Această căutare poate fi orientare nu numai pentru
soluţionarea unei situaţii emoţionale existente de vulnerabilitate, ci
poate merge dincolo de aceasta într-o căutare a unui anume stadiu de
acord spiritual mai satisfăcător, precum înţelegerea filosofică sau
metafizică, preocuparea pentru învăţături religioase sau un interes
pentru mişcări ulterioare care să ducă la realizarea unei înfrăţiri
universale etc.
Statistic, albastrul are o semnificaţie aparte dacă nu stă pe primele
patru poziţii..

VERDE

Verdele testului conţine într-o anumită măsură albastru şi este


culoarea care reprezintă condiţia fiziologică a “tensiunii elastice”. Psihologic
se exprimă ca voinţă de acţiune, ca perseverenţă şi tenacitate. Verdele-
albastru este de aceea o expresie a feminităţii, a constanţei şi mai ales a
rezistenţei la schimbare. Indică constanţa punctului de vedere precum
şi constanta conştientizare de sine şi încărcarea de valoare ale “Eu” în
toate formele de posesie şi de afirmare de sine, deoarece posesia este
privită ca evoluând atât în siguranţă, cât şi ca autoapreciere. De aceea,
persoana care alege verdele pe prima poziţie vrea ca propria sa valoare
să crească în siguranţă, fie prin autoafirmare, agăţânduse de o imagine
idealistă despre sine, fie prin recunoaşterea pe care o aşteaptă de la alţii
ca semn de respect faţă de calităţile sale,fie datorită bogăţiei sale, sau în
termenii superiorităţii sale în câştiguri materiale, educaţionale sau
culturale.
Verdele corespunde simbo1ic maiestuosului Sequoia, cu rădăcini
adânci, dominând deasupra tuturor copacilor mai mici, temperamentului
auster şi autocratic, tensiunii din coarda arcului. Percepţia senzorială
este astringenţa, conţinutul său emoţional este mândria şi organele sale
sunt muşchii netezi (involuntarii). Astfel tulburările digestive şi ulcerele
gastrice sunt deseori asociate cu îngrijorarea pentru o posibilă pierdere a
statutului său personal.
De aceea, verdele ca tensiune acţionează ca un răgaz în spatele
căruia excitaţiile stimulilor din exterior constituie fără să fie eliberată,
crescând nevoia de mândrie, de superioritate autocontrolată asupra
celorlalţi, de putere, de capacitate de a controla evenimentele sau cel
puţin de a fi capabil de a le mânui şi direcţiona. Această zăgăzuire şi
represie a stimulării din exterior duce la variate forme şi grade de
control, nu numai în sensul impulsurilor direcţionate, ci de asemenea şi
ca o exactitate minuţioasă în verificarea faptelor, ca de exemplu o
memorie precisă şi exactă, ca o acurateţe a prezentării, a analizei critice
şi a consistenţei logice - toate care duc la un formalism abstract.
Acest comportament “verde” poate, de asemenea, să-şi găsească
expresia într-o căutare a unor condiţii de viaţă mai bune, ca de exemplu
o sănătate mai bună sau o viaţă mai lungă şi mai folositoare, atât pentru
sine cât şi pentru ceilalţi. În acest caz avem reformatorul condiţiilor în
schimbare sau ameliorare. Dar, în special, persoanele care aleg verdele
vrea ca opinia sa să prevaleze, să se simtă justificat ca reprezentant al
principiilor fundamentale şi imuabile. Ca urmare el se va plasa pe sine pe
un pedestal şi tinde să dăscălească şi să moralizeze pe ceilalţi.
Cel care alege verdele în prima poziţie doreşte să impresioneze.
Doreşte să fie recunoscut menţinându-şi punctul de vedere, vrea să-şi
găsească o cale proprie împotriva opoziţiilor, a rezistenţei. Persoana care
alege verdele în poziţia 6,7 sau 8 doreşte şi ea aceste lucruri dar a fost
slăbită de rezistenţa pe care a întâmpinat-o şi se simte redusă în statut
prin lipsa de recunoaştere. Această deprimare îl face să simtă o
rezistenţă tangibilă, o tensiune fizică prezentă (ca de exemplu în bolile
pulmonare sau de inimă), sau ca o greutate sau constrângere - pe toate
acestea vrea să le evite. Cu cât verdele este mai în spatele şirului, cu
atât mai repede caută să evite aceste lucruri.
De aceea respingerea verdelui înseamnă nelinişte, anxietatea de a
se elibera de temerile impuse de nerecunoastere. Pierderea propriei
puteri de rezistenţă şi a tenacităţii, anxietatea faţă de orice schimbare
posibilă de statut sau de poziţie, reducerea posibilităţii de a se afirma,
toate se combină pentru a se produce o astfel de preocupare în legătură
cu propriul său eşec posibil, ca un individ de la care se aşteaptă să
arunce vina pe ceilalţi şi să adopte o atitudine critică, caustică şi
nevrednică faţă de ei. În timp ce verdele în prima poziţie poate însemna
încăpăţânare şi subiectivitate, când este respins înseamnă întodeauna
acest lucru.
Verdele respins este deseori compensat prin plaserea albastrului în prima
poziţie deoarece se speră că acesta va duce la pace şi eliberare de
tensiune. Cei care vor face această selecţie caută un rai liniştit unde pot
afla mulţumire şi unde nu mai trebuie să facă eforturi intolerabile
necesare pentru afîrmarea poziţiei.
Uneori verdele respins este compensat de roşul în prima poziţie.
Roşul înseamnă dorinţa de excitare şi stimulare deoarece verdele respins
exprimă el însuşi un stadiu de iritare, de tensiune care duce la nerăbdare
şi la pierderea controlului de sine, această combinaţie va duce la o
considerabilă impetuozitate, la izbucniri intolerabile, pierderea parţială a
cunoştinţei şi chiar la scizuri apoplectice.
Uneori se încearcă compensarea intolerabilei tensiuni a verdelui
respins prin selectarea galbenului pe prima poziţie ca o cale de ieşire din
dificultate. Acest “zbor spre libertate" este o încercare de a scăpa de
sentimentul de constrângere, de depresiune şi de posibilele scăderi ale
stării de sănătate care pot urma. O astfel de compensare este rareori
adecvată, constând în eforturi de a-şi distrage atenţia.
GALBENUL
Este cea mai strălucitoare culoare din test şi efectele ei sunt lumina
şi veselia. Deoarece roşul pare mai dens şi mai "greu” ca galbenul e mai
stumulativ; deoarece galbenul e mai strălucitor şi mai puţin dens ca roşu, este
mult mai sugestiv decât stimulativ. De exemplu, în timp ce galbenul
ridică presiunea sanguină ritmul pulsului şi al respiraţiei într-o manieră
asemănătoare roşului, totuşi este notabil mai puţin stabil în felul în care
realizează aceste lucruri. Principalele caracteristici ale galbenul sunt:
strălucirea calitatea radiantă şi veselia fără substanţă. Galbenul exprimă
expresivitatea neinhibată, largheţea şi relaxarea.. Ca opus verdelui la
care tensiunea inducând contradicţii poate duce chiar la spasme sau
chiar crampe, galbenul reprezintă relaxarea şi dilatarea. Psihologic,
relaxarea înseamnă relaxarea din probleme, încărcături, restricţii sau
supărări.
Galbenul corespunde simbolic bine-venitei călduri solare, aspiraţiei
către aureola de sfânt, unui spirit vesel şi fericit. Percepţia ei senzorială
este expresia de picant, conţinutul sau emoţional este nestatornicia plină
de speranţă şi organele sale sunt sistemul nervos simpatic şi
parasimpatic.
Spre deosebire de roşu, care acţionează de asemenea prin aceste
sisteme, activitatea galbenul e mai nesigură şi tinde să piardă în
coerenţă şi formă. Iadividu "galbenul" poate fi un vârtej de hărnicie dar
hărnicia sa porneşte inconstant.
Dacă galbenul este ales pe primul loc, aceasta arată dorinţa de
relaxare şi speranţa unei mari fericiri şi implică conflicte mai mici sau
mai mari în care este necesară relaxarea. Această speranţă de fericire în
toate nenumăratele ei forme, de la aventura sexuală la filozofiile care
oferă iluminare şi perfecţiune, este todeauna direcţionată către viitor;
galbenul presează spre înainte, spre nou, spre modern, spre evoluţie şi
nedemodat.
Acolo unde este subliniat galbenu1 puternic este în acelaşi timp
compensatoriu, prin găsirea unei căi de salvare, care să aducă relaxare,
nu există numai o puternică dorinţă de a ieşi din dificultăţile existente,
dar există de asemenea şi o probabilitate de superficialitate, de
schimbare de dragul schimbării, şi o puternică cerinţă de experienţe
alternative. Ca şi verdele, galbenul vrea să câştige în importanţă şi să
câştige înalta consideraţie a altora, dar spre deosebire de verde, care e
mândru şi suficient, galbenul nu este niciodată liniştit, străduindu-se
todeauna spre exterior în urmărirea ambiţiilor sale. Acolo unde este
compensatoriu, poate cădea din această cauză în cursa invidiei “ochiul
verde al micului zeu galbenul“.
Verdele este persistenţa, galbenul este schimbare, verdele este
tensiune, galbenul este relaxare. Între aceşti doi poli este un conflict care
evidenţiază incompatibilitatea lor. Aici, ambitia, insistenţa pe sine şi
nevoia de prestigiu, a verdelui sunt la război cu urmărirea plină de
speranţă a trăirilor fericite a aventuri exprimate de către galben. Acolo
unde verdele domină, muşchii involuntari sunt sub un stres cronic, că
urmări patologice pot apare la stomac sau intestine, la inimă sau la
sistemele circulatorii, coaliţii care se descoperă deseori în aşteptarea
unor ambiţii prea mari. Deoarece gradul de tensiune este deseori de
netolerant acolo unde există astfei de condiţii, verdele e de obicei
respins, iar galbenul favorizat în încercarea de al compensa şi de a relaxa
această tensiune.
Dacă este respins galbenul şi este plasat la poziţiile 6,7 şi 8 atunci
aşteptările au dezamăgit, individul se confruntă cu grupul şi se simte
izolat sau despărţit de ceilalţi. Într-o astfel de dispoziţie severă,
strălucirea şi calitatea nesubstanţială a galbenului sunt privite ca
nepotrivite şi superficiale; cu atât mai mare va fi dezamăgirea cu cât
galbenul va fi mai spre sfârşitul şirului. Galbenul respins înseamnă că
vârtejul, tulburarea a rezultat din dezamăgire şi din sentimentul că
speranţele nu sunt pe cale să se realizeze. Acest vârtej poate lua forma
iritabilităţii, descurajării, neîncrederii şi a suspiciunii altora şi a
intenţii1or lor. Dacă luăm în considerare cât de mulţi oameni îşi ating şi
îşi menţin interesul numai din speranţe şi expectaţii, se poate aprecia cât
de devastator este efectul lipsei de speranţă şi se poate demonstra că
un galbenul respins înseamnă deci ”încercarea de a se protjza de
izolare, de pierderi viitoare şi de dezamăgire”.
Compensaţiile pot lua forme diferite. Frecvent albastru este ales în
prima poziţie, indicând că liniştea şi unitatea sunt dorite ca mijloace de a
realiza mulţumirea. Galbenul respins şi preferarea albastrului ref1ectă
tendinţa spre ridicare de agăţare de familiar; această combinaţie este
comună şi rezultă dintr-un tip de ataşament mai degrabă masochist.
O încercare de compensare a lipsei de speranţă se poate face prin lupta
pentru securitate, poziţie şi prestigiu, în acest caz metoda esenţială din
poziţia 1 va fi verdele.
Dacă cel care apare în poziţia 1 este roşul, atunci mijloacele
adoptate pentru a scăpa de senzaţia dezamăgirii şi a izolării vor fi
căutate în aventură, experienţe intense – mai ales exces sexual.
Galbenul este semnificativ dacă nu apare în poziţile 2-5.

VIOLET

Violetul este un amestec de roşu şi albastru şi deşi este o culoare de


sine stătătoare şi distinctă, reţine ceva din propietăţile ambelor, în ciuda
pierderii clarităţii scopurilor celor două culori. Violetul încearcă să unifice
lupta impulsivă a roşului şi blânda abandonare a albastrului, devenind
astfel reprezentativ al identificării. Această identificare este un fel de
unire mistică, un înalt grad de intimitate senzitivă, ducând la o fuziune
completă între subiect şi obiect, aşa încât tot ceea ce este dorit sau
gândit trebuie să devină realitate. În acest fel, violetul e încântare, un
stadiu magic în care sunt împlinite dorinţele, aşa încât persoana care
preferă violetul doreşte o relaţie “magică”. Nu numai că vrea să fie el
vrăjit, ci în acelaşi timp vrea să fie încântat şi să-i farmece pe ceilalţi, să
exercite un grad de fascinaţie asupra lor pentru că, deşi aceasta este o
identificare magică, există distincţia între subiect şi obiect.
Violetul poate însemna identificare şi intimitate, amestec erotic sau
poate duce la o înţelegere intuitivă şi sensibilă. Dar calitatea sa e ireală
şi iluzorie, însemnând o identificare datorită unei incapacităţi de a
diferenţia sau datorită unei agitaţii fără soluţie, fiecare din acestea
putând duce la iresponsabilitate.
Un matur mental va prefera mai degrabă una din culorile de bază ale
violetului, dar imaturul, mental şi emoţional poate prefera violetul. În
cazul a 1.500 de preadolescenţi elevi 75% dintre ei au preferat
violetului.. Statisticile cuprinzând iranieni, africani şi indieni din Brazilia
au arătat o notabilă preferinţă pentru această culoare, comparativ cu
selecţiile euro-caucazienilor. Investigaţiile lui Erbsloeh au arătat că
activitatea glandulară şi hormonală pe parcursul gravitaţiei tinde să ducă
la o preferinţă pentru această culoare. Acelaşi lucru când avem de a face
cu o defectuoasă funcţionare a tiroidei. Hipertiroidismul (când este
psihosomatic şi nu ca rezultat al deficitului de iod) este o condiţie care
rezultă în urma unui stres îndelungat, a unui şoc sau a unor condiţii de
viaţă anterioară, care îi supune pe suferinzi la o teamă nepotolită,
emoţiile lor fiind foarte instabile. Deseori se poate spune exact acelaşi
lucru despre femei în timpul gravitaţiei, multe din ele devenind nesigure
emoţional în această perioadă.
Preferinţa pentru violet în rândul preadolescenţilor subliniază faptul
că la ei lumea este încă un loc magic în care trebuie să fure numai lampa
lui Aladin pentru ca farul acesteia să le aducă tot ceea ce vor – o
atitudine care cu siguranţă îşi are elementele ei, dar care nu este indicat
să se manifeste în cursul vieţii adulte.
Homosexualii şi lesbienele îşi demonstrează de multe ori
insecuritatea emoţională printr-o preferinţă compensatorie pentru violet.
Aici avem cazul oamenilor ale căror temeri emoţionale îi duc la
încercarea de a creea în jurul lor un tărâm al feeriei, în care odată intraţi
pot compensa lumea pierdută, atâta vreme cât se au unul pe celălalt. În
acest caz, în timp ce o proporţie semnificativă de homosexuali de
ambele forme aşează violetul pe primul loc, nu trebuie să se presupună
că preferinţa pentru violet duce în mod necesar la practici homosexuale.
Când violetul apare în prima poziţie, sunt necesare investigaţii mai
amănunţite pentru a se descoperi care atribut al violetului este indicat,
este vorba despre o imaturitate preadolescentină adusă până la viaţa
adultă ? În această situaţie persoana va tinde să fie nerealistă şi va avea
dificultăţi în distingerea practicului de viaţă vizionară. Este vorba de o
proastă funcţionare glandulară, sau de vre-o altă condiţie care duce la
nesiguranţă emoţională ? Dacă este vorba de aşa ceva, persoana va
avea o nevoie specială de înţelegere sensibilă de la un partener cu care
el sau ea să se poată identifica. Dacă nu este vorba de nici una din
acesta posibilităţi atunci persoana doreşte să fie aprobată pentru
farmecul şi fascinaţia ei, pentru manierele sale încântătoare şi căile sale
de a câştiga – doreşte să arunce un văl de vrajă asupra celorlalţi. E
sensibil şi apreciativ, dar nu vrea ca relaţiile sale să-i aducă o excesivă
responsabilitate.
Când violetul apare în poziţia a 8-a , dorinţa de identificare mistică cu
altul a fost respinsă, datorită aparentei imposibilităţi de a fi realizată sau
datorită condiţiilor care sunt în întregime nepotrivite.Aceasta duce la o
rezervă destul de critică şi la o non-dorinţă de a se preta în vreun fel
oarecare la orice tip de relaţii, fie personale fie profesionale, până când
nu ştie exact cum stă şi nu poate vedea responsabilităţile pe care le-ar
implica această relaţie. În acelaşi timp, tendinţa de identificare şi
înţelegere intuitivă implicată de violet este implicată mai degrabă spre
obiect decât spre oameni, dând naştere la apreciere estetică şi la
capacitatea de a ajunge la o raţionalitate independentă şi la o înclinare
crescută spre ocupaţii de natură ştiinţifică sau profesională.
Violetul nu este semnificativ pe poziţiile 3-7, nici în poziţiile 1şi 2
pentru gravide şi preadolescenţi.

MARO
Maroul testului este galben-roşu întunecat. Vitalitatea impulsivă a
roşului este redusă, înmuiată şi liniştită. De aceea, maroul şi-a pierdut
impulsul expansiv creator, forţa vitală activă a roşului. Vitalitatea nu mai
este efectiv activă, ci este pasiv receptivă şi senzorială.
De aceea maroul reprezintă senzaţia aşa cum apare aceasta
simţurilor corpulul. Este senzitivă, legată direct de corpul fizic şi poziţia
sa în secvenţa de 8 ne dă indicaţii asupra condiţiei senzoriale a corpului.
Dacă, de exemplu, maroul e plasat în aria indiferentă (unde statistic
apare cel mai des), atunci starea senzorială şi condiţia fizică a corpului
nu dau o greutate excesivă, nepotrivită. Poziţia este normală, deoarece o
sănătate norma1ă trebuie să atragă foarte puţin propria atenţie. Acolo
unde există un disconfort sau o boală maroul începe să se deplaseze
către începutul şirului, demonstrând mai marea accentuare a tulburării, a
disconfortului fizic şi o mai mare preocupare pentru condiţiile care vor
permite ameliorarea acestui disconfort.
Cei care sunt dezrădăcinaţi şi deposedaţi neavând încă un cămin al
lor în care să se poată relaxa şi uşura şi cu o slabă perspectivă de
securitate şi mulţumire fizică, plasează deseori maroul mai înainte în şir.
Acesta este chiar cazul persoanelor care au devenit dezrădăcinate ca
rezultat al celui de-al II-lea război mondial. Aceasta nu datorită unei mai
ridicate senzorialităţi a corpului, ci deoarece nu există un loc unde se pot
simţi în siguranţă şi unde ar putea simţi plăcerea confortului, cu care cei
mai favorizaţi de soartă se înconjoară. Aşa încât maroul indică în plus
importanţa “plasată” rădăcinii, pe cămin, pe casă şi pe compania celor
asemenea, într-o securitate precară şi familiară.
Dacă maroul stă în prima jumătate a şirului şi mai ales în primele
două locuri, înseamnă că există o trebuinţă crescută pentru confort fizic,
senzorial, pentru relaxare într-o anumită situaţie care aduce cu ea un
sentiment de disconfort. Această situaţie poate să fie ori o nesiguranţă,
ori o boală fizică actuală, ori o atmosferă de conflict, ori existenţă unor
probleme la care individul se simte incapabil să le facă faţă. Indiferent de
cauză condiţia fizică a corpului este invers afectată, fiind plasat un mai
mare accent pe trebuinţa de a furniza acestuia un mediu mai sigur.
Când maroul este plasat în poziţia 8, această trebuinţă de confort
relaxant este respinsă. Aici confortul fizic şi satisfacţia senzorială sunt
interpretate ca slăbiciuni care trebuiesc depăşite. Cel care respinge
maroul consideră că este constituit dintr-un material mai dur, mai rigid şi
doreşte să se evidenţieze ca un individualism. El respinge simţul gregar
şi interdependenţa maroului, ca şi orice încurajare a dorinţelor trupului.
Această reprimare a capacităţii de a simţi reacţia fizică poate duce în
orice caz mai uşor la un deficit producător de anxietate, deficit care cere
o anumită formă de compensaţie – incluzând posibilitatea unei activităţi
sexuale forţate – în dorinţa de a trăi unele din senzaţiile fizice care sunt
prea riguros reprimate.
Maroul este semnificativ dacă nu stă în poziţiile 5-7.

NEGRU
Negrul este cea mai întunecată culoare fiind de fapt chiar negarea
culorii. Negrul reprezintă graniţa absolută, dincolo de către viaţă
încetează exprimând astfel ideea de nimic, de stingher. Negrul este un
NU spus DA-ului vieţii. Albul este pagina virgină pe care povestea trebuie
abia scrisă, negrul este sfârşitul dincolo de care nu mai este nimic. În
timp ce albul este inclus doar în testul complet Luscher, printre cele 8
culori nu apare; dar albul şi negrul sunt cele două extreme Alpha şi
Omega, începutu1 şi sfârşitul. În testul de 8 culori, cel mai apropiat de
alb este gabenul strălucitor, şi dacă galbenul şi negrul se găsesc
împreună într-un grup aceasta indică un comportament extremist de un
tip sau altul.
Negrul fiind negarea însăşi reprezintă renunţarea, ultima predare sau
abandonul şi are un efect puternic asupra oricărei culori care apare în
acelaşi grup, accentuindu-i şi întărindu-i caracteristicile.
Dacă va apare în prima jumătate a testului şi mai ales pe primele trei
locuri duce la un comportament compensatoriu de natură extremă. Cel
care alege negrul pe prima poziţie vrea să renunţe printr-un protest
furtunos împotriva stadiului existent, în care simte că nimic nu este aşa
cum trebuie. E revoltat împotriva vieţii sau cel puţin împotriva propriei
vieţi şi este în stare să acţioneze precipitat şi neînţelept în revolta sa.
Când negrul este în poziţia a doua persoana se crede capabilă să
renunţe la tot, indicând că poate poseda orice ar reprezenta culoarea din
poziţia întâia. Dacă, de exemplu, roşu este în poziţia întâia, iar negrul
într-a doua, atunci persoana se aşteaptă la satisfacerea dorinţelor
exagerate să compenseze tot ceea ce este deficitar. Când albastrul
precede negrul, se aşteaptă ca liniştea absolută să restaureze armonia
tulburată şi neliniştea emoţională. Galbenul precedând negul în primele
două poziţii, înseamnă că se aşteaptă o anume acţiune abruptă şi posibil
catastrofală sau schimbare de rută care să pună capăt tulburărilor. Când
avem gri şi negru se aşteaptă ca protecţia oferită de o totală neimplicare
să ajute la depăşirea intoleranţei generale.
Negrul în poziţia trei cere compensaţia oferită de culorile din primele
locuri. Şi ca, de exemplu în cazul griului, culorile care apar înaintea
negrului în prima selecţie şi după el la a doua se1ecţie, când sunt
plasate în prima jumătate a testului sunt la fe1 de încărcate de conflict şi
indică o sursă în plus de axietate.
Negrul în poziţia 8 este cel mai des întâlnit statistic reprezentând o
dorinţă mai mult sau mai puţin normală de a nu avea ce abandona, de a-
şi putea controla propiile acţiuni şi decizii. Când această poziţie este una
de axietate în orice caz a pierde ceva sau a fi privat de ceva, devine o
problemă de conflict şi deoarece individul consideră acest lucru ca fiind
cel mai supărător, el fuge de pericolul de a cere prea mult.
CAPITOLUL VII

ÎNŢELESUL STRUCTURAL AL PERECHILOR DE CULORI

Fiecare grup de două culori are un înţeles structural propriu, care


este independent de poziţia sa în şir. Interpretarea funcţională a atitudinilor
sau caracteristicilor corespondente.
În timp ce un grup poate consta chiar dintr-o singură culoare (în
cazul acesta înţelesul ei structural este dat în ultimul capitol), totuşi
multe din grupurile întâlnite vor fi perechi de două culori – de acest tip
sunt 56. O descriere succintă a celor 56 de grupuri structurale se dă aici
pentru a ajuta o înţelegere complectă ulterioară, a fundamentelor pe
care se întemeiază interpretările mai cuprinzătoare a tabelelor.
Se va găsi că există o aparentă duplicitate a acestor “înţelesuri de grup”;
de exemplu atât 0/3 (gri/roşu) cât şi 3/0 (roşu/gri) au înţelesul de
impulsivitate, dar maniera în care este demonstrată această
impulsivitate nu este de loc aceeaşi în ambele cazuri. Aceasta se aplică,
de asemenea, la multe alte perechi fiecare din ele putând apărea
inversate ca ordine.
Simbolul funcţiei (+,x, ) va afecta bineînţeles interpretarea care se
ataşază înţelesului structural al grupului. Denumind acest înţeles de grup
“M” (meaning), atunci grupul marcat + înseamnă : “Vrea să fie sau să
aibă “M” sau : “Trebuie să fie sau să aibă “M”.
Grupul notat cu x înseamnă : este M sau se simte într-o situaţie M”
sau : “Comportamentul M este cel mai potrivit”.
Grupul marcat = înseamnă : “Comportamentul M este în prezent nepotrivit”
sau : “M este in rezervă sau sub interdicţie”.
Grupul marcat cu – înseamnă : “Nu se simte capabil să fie sau să
aibă M”
Astfel, folosind ca exemplu grupul 0/3 (giul/roşul) :

Descrierea scurtă care urmează înţelesului structural grupului de


perechi a fost formulată în majoritatea cazurilor pentru a corespunde
funcţiei +. Aceasta cere să se realizeze o modificare prin care înţelesul
structural să se adapteze funcţiilor care au rămas.
0/1 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o perioadă de
recuperare”.
Carapacea protectoare a griului precede trebuinţa de linişte (1) .
Această non-implicare se aşteaptă să aducă ca urmare liniştea.
0/2 înţeles structural : “autoinsistenţă separativă” sau “superioritate
defensivă”
Trebuinţa de protecţie precede verdele egocentric, implicând o
extremă precauţie în păstrarea intereselor şi poziţiilor. Calitatea de a fi
preocupat de sine a verdelui este de asemenea asociată cu un sentiment
al superiorităţii, izolarea griului implicând non-voinţa de a-şi submina
această autoritate printr-un prea strâns contact cu ceilalţi. Deoarece
primul este griul, această caracteristică tinde să fie ascunsă sau mascată
în aplicare.
0/3 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău considerată”.
Datorită griului protector şi disimulat care precede activul roşu
acţiunea impulsivă ţine să fie de o natură destul de acoperită, realizată
cu speranţa de a nu fi inclusă în consecinţe.
0/4 înţeles structural : “indecizie” sau “pierderea hotărârii”.
Aici speranţa, aspiraţia şi soluţionarea problemelor stau în spatele
protector al griului şi sunt de aceea pierdute în ceaţă. Aceasta implică o
tatonare indecisă în căutarea soluţiei bune, sau chiar aspiraţia concretă
spre sau pentru ceva. Mai târziu, luarea unei decizi hotărâte va însemna
angajarea într-o acţiune care se extinde în viitor.
0/5 înţeles structural : “sensibilitate precaută” sau “tentativă de
identificare”.
Dorinţa de a se identifica cu ceva sau cineva există dar nu i se
permite să se manifeste deschis, astfel încât toate încercările sunt
precaute şi doar la nivelul tentativei.
0/6 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici este implicată protecţia corpului şi a condiţiei sale senzoriale.
Evitarea de a fi prins într-o problemă sau tulburare, poate permite
constituirea posibilităţilor de revenire.
0/7 înţeles structural : “izolare separativă” sau “neamestec total”.
Aici se exagerează şi se întăreşte neamestecul prin natura
imperativă a negrului, în timp ce se renunţă şi se consideră neimportant
tot ce urmează în secvenţă.
1/0 înţeles structural : “un interval de linişte” sau “o perioadă de
recuperare”
Protejarea de culorile care urmează griul va fi permisă prin obţinerea
unor condiţii liniştitoare.
1/2 înţeles structural : “control discriminativ” sau “ simţ interior al ordinei”.
Sensibilitatea şi înţelegerea exactă duce la o naştere a autoestimării,
încurajând ordinea şi metoda. O îngrădire precisă a discuţiei şi a
exagerărilor care ar putea rezulta. Ambele culori sunt autocentrice,
îndreptându-se spre independenţă.
1/3 înţeles structural : “o întreprindere în colaborare” sau “împlinire
emoţională”.
În cadrul vieţii de muncă implică capacitatea de a se împăca cu
proprii asociaţi, de a copera cu ei în beneficiul reciproc şi al organizaţiei.
În viaţa domestică sau privată indică o combinare armonioasă de
activitate sexuală şi tandreţe. În ambele, faptul că albastru precede roşu
indică faptul că o mai mare importanţă se dă armoniei şi cooperării decât
activităţii. Cooperarea şi înţelegerea, se presupune, vor duce la o acţiune
mai creativă.
1/4 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “aspiraţii
orientate către grup”.
Dorinţa albastrului de a înţelege şi de a fi înţeles şi aspiraţia
galbenului duc la un comportament desemnat să atragă afecţiunea
altora. Ambele culori sunt heteronome, făcând din acest grup o
determinare din exterior.
1/5 înţeles structural : “susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate
erotică”.
Aici liniştea şi împlinirea se realizează printr-o anume formă de
fascinaţie, fie printro absorţie de frumos şi estetic, fie prin urmărirea unei
anumite relaţii idealizate.
1/6 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament indolent”.
Liniştea şi securitatea pot fi obţinute numai prin alinarea stării de
disconfort fizic şi printr-o tratare cu o consideraţie specială.
1/7 înţeles structural : “Negrul care urmează albastrului îl întăreşte
pe acesat ca pe o imperativă nevoie de linişte şi implică renunţarea la
tot ce este reprezentat de culorile care urmează. Acolo unde acest grup
apare spre un capăt al şirului cu 34 (sau 43) spre celălalt, trebuie
suspectată activitatea sistemului nervos autoreglator”.
2/0 înţeles structural : “insistenţa pe sine separativă” sau
“superioritatea defensivă”.
Aici defensivitatea verdelui este întărită şi exagerată de peretele protector
al griului. Autoaprecierea, trebuinţa de a impresiona şi conştiinţa
prestigiului sunt toate întărite, în timp ce atributele culorilor din urma
griului sunt minimalizate.
3/0 înţeles structural : “impulsivitate” sau “acţiune rău considerată”.
Acţionează de dragul acţiunii, cu insuficienţă atenţie pentru
cosecinţele acţiunii, deoarece ele sunt ascunse sub aparenţele culori
cenuşii, care maschează spre deosebire de 0/3.
3/1 înţeles structural : “a întreprinde în cooperare” sau “iniţiativă
controlată”.
La fel ca la 1/3, cu excepţia faptului că aici se plasează o importanţă
mai mare pe activitate, decât pe armonie şi colaborare. O activitate
potrivită va duce la armonie.
3/2 înţeles structural : “activitate cu scop” sau ”împlinire emoţională”.
La fel ca pentru 23, cu excepţia faptului că aici acţionează propria
iniţiativă fiind direcţionată pentru plăcerea iniţiativei, decât pentru o mai
înaltă recunoaştere şi apreciere din partea altora. Grupul conţine ambele
culori autonome fiind deci autodeterminative.
3/4 înţeles structural : “activitate expansivă” sau ” exploatarea unei noi
arii”.
Atât roşul cât şi galbenul fiind excentrice, acest grup este foarte
activ şi exteriorizat. Acţionează (3) de dragul acţiunii şi este todeauna
direcţionat spre nou şi nedescoperit (4).
Acolo unde apare acest grup spre unul din capetele şirului cu 17 sau
71 spre celălalt capăt, trebuie suspectată instabilitatea sistemului nervos
autoreglatoriu.
3/5 înţeles structural : “suscebilitate la stimulare” sau ”reactivitate”.
Dorinţele şi acţiunile (3) sunt direcţionate spre lucruri care
fascinează, stimulează şi subjugă, în timp ce acţiunile însăşi sunt
destinate să fascineze pe alţii. Poate fi erotic cât şi estetic.
3/6 înţeles structural : “gratificare senzorială” sau ”indulgenţă faţă de
sine”.
Aici acţiunea este restrânsă prin faptul că corpul nu trebuie să fie
tulburat sau să i se creeze vreun inconvenient (6). Acţiunea 4 este de
aceea ţintuită spre o satisfacere senzorială.

3/7 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.


Dorinţa normală de roşu devine constrîngere şi este întăritî de negru.
4/0 înţeles structural : “indecizie” sau “lipsă de hotărâre”.
Predomină necesitatea soluţionării dar, este îngrădită de gri şi de
aceea separată de toate celelalte arii în care se găseşte soluţia. Spre
deosebire de 04, aici există voinţă de angajare, dar bariera griului face
dificilă descoperirea exactă a lucrului în care trebuie să se angajeze.
4/1 înţeles structural : “dependenţă emoţională” sau “atitudine de
ajutor orientat către grup”.
Ambele culori sunt heteronome, de aceea grupul este mai mult efect
decât cauza. Speranţa (4) de afecţiune şi înţelegere (1) duce la o
activitate destinată să atragă atenţia.
4/2 înţeles structural : “cerinţă de apreciere” sau “ambiţie”.
Mai puţin dederminativ ca 24. Aici ambiţia este mai puţin în impuls
autodirecţionat, cât o speranţă ca fiind mereu alert şi cu spiritul de
observaţie, se vor deschide noi căi, care vor permite să obţină o
recunoaştere.
4/3 înţeles structural : “activitate expansivă” sau “căutare de noi
domenii”.
Cele două culori, fiind cele mai strălucitoare, fiind excentrice, fac
acest grup foarte exteriorizat şi activ. Activitatea (3) este mai puţin
controlată ca în grupul 34, deoarece galbenul face atât mai
experimentală cât şi mai superficială, căutând mereu noul şi
satisfăcătorul. Acolu unde grupul apare spre unul din capetele şirului cu
17 sau 71 spre celălalt cap, trebuie suspectată instabilitatea sistemului
nervos autoreglatoriu.
4/5 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “setea de aventură”.
Aici speranţele şi aspiraţiile (4) se exprimă prin fascinaţie, imaginaţie
şi fantezie (5), ducând la o destul de ireală sete de aventură sau de trăiri
substituite.

4/6 înţeles structural : “totală securitate” sau “confort nestăvilit”.


Aici soluţionarea cere confort fizic şi eliberarea de orice probleme
sau remeri de insecuritate.
4/7 înţeles structural : “crize subite” sau : “hotărâri încăpăţânate”.
Aici cele două culori extreme – cea mai strălucitoare şi cea mai
întunecată – sunt împreună indicând că nu poate exista o cale de mijloc,
ci numai un singur răspuns : da sau nu. Trebuie aflată (7) o soluţie (4)
deseori prin mijloace impetuoase şi îndărădnice.
5/0 înţeles structural :“sensibilitate grijulie” sau “tendinţă de identificare”.
Sensibilitatea la atmosferă şi la mediu (5) acompaniată de dorinţa de
ale proteja de orice influenţă perturbatoare (0).
5/1 înţeles structural :“susceptibilitate estetică” sau “sensibilitate
erotică”.
Diferă de 15 prin faptul că accentul este plasat pe condiţiile
idealizante (şi probabil destul de ireale) de identificare. Deseori se
întâlneşte ca o compensaţie pentru cei ale căror relaţii sexuale nu sunt
tocmai ortodoxe, dar care au un sentiment bine dezvoltat pentru frumos
şi estetic.
5/2 înţeles structural : “insistenţă pe sine flexibilă” sau “farmec
iresponsabil”.
La fel ca pentru 25, dar cu un mai mare accent pe farmec şi pe non-
voinţa de a accepta responsabilitatea relaţiilor apropriate.
5/3 înţeles structural : “susceptibilitate la stimuli” sau “reactivitate”.
Fascinat de orice stimulativ sau excitativ. Similar cu 35 dar mai puţin
responsabil.
5/4 înţeles structural : “chemarea fanteziei” sau “sete de aventură”.
Viitorul trebuie să deţină excitare, stimulare şi interesare. Deschis în
farmec dar supraimaginativ.
5/6 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
Aici fascinaţia (5) are de a face cu lucruri care fac plăcere corpului
(6) ca de exemplu o hrană bună, haine frumoase, obiecte de lux,etc.
5/7 înţeles structural : “nevoie de identificare” sau “amestecare forţată”.
Aici dorinţa de a se combina şi de a se identifica (5) este întărită şi
făcută constrângătoare de către negru (7). Trebuie să facă parte din ceva
sau să se identifice cu ceva.
6/0 înţeles structural : “epuizare” sau “golire”.
Aici, confortul trupului şi eliberarea de orice poate cauza tulburări
fizice sau senzoriale. Trupul trebuie să fie protejat şi să i se permită
refacerea. La fel ca 06, dar aici se pune un mai mare accent pe nevoile
unui tratament prin de consideraţie.
6/1 înţeles structural : “confort senzorial” sau “ataşament indolent”.
La fel ca pentru 16, dar se pune un mai mare accent pe trebuinţa
fizică de fineţe de mânuire, de tratament plin de consideraţie.
6/2 înţeles structural : “cerinţă de alinare fizică” sau “insistenţă de
confort”.
Aici, trupul are nevoie de alinare (6), dar puterea voinţei (2) se
străduieşte să facă faţă dificultăţilor existente. Există o tensiune
considerabilă şi nevoia unui mediu mai relaxant.
6/3 înţeles structural : “satisfacţie senzuală” sau “indulgenţă faţă de
sine”.
Nevoile trupului de condiţii care să-i satisfacă simţurile (6) este
imediat urmată de roşul plin de dorinţi, ceea ce accentuează impulsul
către autogratificare. Un grup mai indulgent faţă de sine decât 36.
6/4 înţeles structural : “securitate totală” sau “confort nestăvilit”.
Alinarea trupească (6) este preferată chiar aspiraţiilor către viitor (4),
ceea ce duce la o cedare.
6/5 înţeles structural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
La fel ca pentru 56, dar cu o mai mare accentuare a simţurilor fizice.
6/7 înţeles structural : “autodepreciere”.
Deoarece aceasta are un înţeles foarte negativ, acest grup este în
general respins şi apare mai des la sfârşitul secvenţei de 8. Când apare
la început indică renunţarea la orice, în afară de satisfacţia fizică,
datorită unui sentiment de lipsă de scop.
7/0 înţeles structural : “izolare separativă” sau “non-amestec total”.
Consideră situaţia ca repugnantă şi nu vrea să aibă de a face cu ea.
Încearcă să se izoleze de orice lucru care ar putea avea vreo influenţă
asupra sa.
7/1 înţeles structural : “pace absolută”.
Se revoltă contra întregii situaţii şi tot ce vrea este să fie lăsat în
pace. Acolo unde grupul apare spre vreunul din capetele şirului cu 34 sau
43 spre celălalt capăt, se poate suspecta instabilitatea sistemului nervos
autoreglator.
7/2 înţeles structural : “excludere încăpăţânată” ” sau “prejudecata
încăpăţânată că are dreptate”.
Revolta (7) urmată de insistenţa de sine (2), o încăpăţânare
sfidătoare şi o aderenţă rigidă la propriul punct de vedere.
7/3 înţeles structural : “dorinţă exagerată” sau “dramatizare”.
Acţiunea bazată pe revoltă şi reîntărită de această, care duce la
impetuozitate şi un comportament extremist, cu scopul de a satisface
dorinţe exagerate.
7/4 înţeles structural : “crize bruşte” sau “hotărâri încăpăţânate”.
Cele două extreme ale luminii şi întunericului, cu revolta negrului
împotriva sorţii urmată de aparenţa galbenului de a rezolva problemele,
duc la decizi şi acţiuni extreme şi de aceea de presupus a conduce la
remedii disperate.
7/5 înţeles structural :“trebuinţă de identificare” sau “amestecare
forţată”.
Insistenţa (7) şi identificarea (5). Lucrurile trebuie să se potrivească
sau să se amestece perfect, nefiind permise nici concesiile, nici
compromisurile.
7/6 înţeles structural : “autoafirmare”.
La fel cu 67, dar cu o mai mare accentuare a revoltei împotriva evenimentelor.

CAPITOUL VIII
INTERPRETĂRILE TESTULUI

Un cuvânt de avertizare

Nimeni nu are nimic de obiectat când i se spune ce individ splendid


este pe de altă parte, multe din selecţiile de 8 culori interpretate,
sugerează că lucrurile sunt pe departe de a fi splendide, testul fiind
încărcat din greu cu anxietăţi, surse de stres şi comportamente
compensatorii de o natură compulsivă şi deseori neînţeleaptă. Dacă
analiza unui astfel de test se dă verbal, devine un lucru esenţial alegerea
cu grijă a acelor cuvinte care să permită interpretării să fie constructivă
şi să ajute mai degrabă decât dogmatică;nu numai pentru că ultimul caz
e de aşteptat să renască ego-ul, ci poate, de asemenea, să fie destructiv.
Dacă raportul trebuie să fie scris, nu este obligatorie preocuparea de a
dera la limbajul prezent al tabelelor şi de obicei este mai bine de a spune
lucrurile într-un limbaj care să comunice ideile persoanei interesate,
în acelaşi timp, cu grija să fie pe cât posibil încurajator şi constructiv.
Secvenţa de 8 culori, dacă este suficient de exactă în analizele sale
suprinde şi prezintă fără îndoială o imagine existentă – nu indică în mod
necesar dacă această imagine este rezultatul unui dezechilibru profund
sau dacă este rezultatul condiţiilor de mediu prezente sau trecute, care
afectează comportamentul actual. Testul de 8 culori, desigur că nu
este suficient pentru a putea permite să se determine acest
lucru cu certitudine, şi de aceea trebuie consultat testul complet
(sau vreun alt test abisal).
Stresurile sau condiţiile de mediu care sunt intolerabile şi care duc la
un comportament sub-optim, pot şi afectează persoana. În orice caz,
acest efect asupra personalităţii nu este cu necesitate permanent;
descoperit şi recunoscut la vreme ne poate schimba mediul, se pot
obţine condiţiile în care trăsăturile de personalitate nedorită vor începe
să decadă. Reluat apoi, testul va indica îmbunătăţirile care au apărut –
dacă sunt îmbunătăţiri ale personalităţii sau ale sănătăţii.

Pe de altă parte, trăsăturile de personalitate care s-au dezvoltat ca


apărare reală sau imaginară împotriva condiţiilor de mediu dificile vor
avea, dacă mai persistă mult, un efect distructiv asupra instanţelor mai
de adâncime ale psihicului. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci o simplă
schimbare de mediu nu va mai putea fi suficientă şi este suficient să se
uzeze pentru restabilire un gen sau altul de psihoterapie.
De aceea, este esenţial ca atunci când privim un test în care culorile
neindicate sunt plasate în locuri greşite şi care are o alocare de 12, să nu
se recurgă automat la psihiatru şi la cămaşa de forţă! Se poate să fie al
unui individ normal şi ca sănătate şi ca psihic, care însă găseşte
condiţiile prezente (existente) intolerabile şi reacţionează într-o manieră
destul de disperată la acestea. Examinaţi problemele împreună cu dânsul
sau dacă este vorba de o autotestare reexaminaţi-vă propriile probleme.
Dacă vedeţi că situaţia existentă nu are nici o relaţie cu personalitatea
relevată de analiza testului, atunci găsişi un psiholog care poate
administra întregul test Luscher, sau vreunui alt test de profunzime, ca Borschach
sau MMPI.
Testul Luscher complet arată mai mult decât reacţiile unui individ la
situaţiile existente şi comportamentul său general dă răspuns-efect;
aceasta indică, de asemenea, atitudinea sa condiţionată obişnuită,
atitudinele sale inconştiente în domeniul emoţiilor, voinţa acţiunii şi
aspiraţiei, impulsurile şi trebuinţele îngropate adânc în psihicul său.
Informat astfel, psihologul, psihiatrul sau psihoanalistul pot ajunge nu
numai la un diagnostic complet şi limpede ci de asemenea, pot cunoaşte
mult mai uşor care este cea mai bună acţiune pentru remediere.
De aceea, dacă interpretările care rezultă din acest test de 8 culori,
descris în această cartă, ajung să preocupe, cel mai bun sfat este să
executaţi pasul următor. Consultaţi un psiholog sau un medic pentru a
vedea dacă situaţia este de natură radicală, dacă ea datorează mediului
sau dacă are cauze psihogenetice. Corecta cunoaştere a unei probleme
este mai mult decât jumătate din răspunsul la ea.

Exemple de analiză a testului:


Exemplul 1: Vicepreşedinte executiv al unei largi firme internaţionale.
54 ani. Căsătorit.
________________________________________________________________
! ! !!! Total de 5!
C C A Funcţia + : +1+0
+ + x x = = – – Funcţia x : x2x3

Selecţia I 1 0 2 3 5 6 7 4 Funcţia = : =6=5


Selecţia II 1 0 2 3 6 5 7 4 Funcţia – : –7–4

+ + x x = = – – Funcţia + – : +1–4
+0–4
C C A
! ! !!! TOTAL DE 5!
________________________________________________________________
SITUAŢIA EXISTENTĂ Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar
Func. x7 x2 x3 pasibil de a simţi că programul viitor este
problematic datorită dificultăţilor existente.
Perseverează în ciuda opoziţiilor.
________________________________________________________________SURSE DE
STRES Speranţele neîndeplinite au dus la o nesiguranţă
Func.–: – 7– 4 şi la o vigilenţă tensionată. Insistă pe libertatea
de acţiune şi ia în nume de rău orice altă formă
de control, alta decât cea autoimpusă. Nu vrea
să părăsească sau să abandoneze nimic,
cerând securitate ca protecţia pentru orice
eşec viitor sau pierdere de poziţie şi prestigiu.
Îndoieli asupra posibilităţii unei îmbunătăţiri pe
viitor, această atitudine negativă îl duce spre o
exagereare a plângerilor şi la refuzul unor
compromisuri rezonabile.
_______________________________________________________________
CARACTERISTICI Egocentric, şi de aceea uşor ofensabil. Capabil
REŢINUTE să obţină satisfacţie fizică din activitatea
Func. =: =6=5 sexuală, dar tinde spre a rămâne (a păstra)
distant emoţional.

OBIECTIV DORIT Are nevoie să fie eliberat din stres. Tânjeşte


Func. +: +1+0 după linişte şi mulţumire sufletească.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE 1. Dezamăgit datorită neîmplinirii dorinţelor; îi
Func. + –: +1–4 este teamă
ca formularea de noi scopuri să nu-l ducă la
viitoare eşecuri-aceste lucruri îi provoacă o
stare de anxietate. Încearcă să scape de
această anxietate printr-o stare de linişte şi
armonie sau prin relaţii care îl vor proteja de
lipsa de apreciere şi de insatisfacţii.
+0–4 2. Dacă soluţia pe care o propune nu este
bună se retrage şi se protejează printr-o
atitudine de rezervă precaută. Probabil va
deveni închis şi deprimat.
________________________________________________________________
REZUMAT: Un bărbat într-o poziţie autoritară care
perseverează în ciuda dificultăţilor, dar care nu
mai găseşte plăcere în rolul lui. Au avut loc
dezamăgiri şi eşecuri, acum nu mai are nimic
de
făcut decât să reuşească să relaţioneze n pace
şi să ia lucrurile mai uşor. Are puţină satisfacţie
din ceea ce face, fiind precaut, rezervat şi
pesimist.

Informaţie adiţională: Studierea textului, cărţii va releva anumite


detalii care trebuiesc incluse ntr-o analiză
completă. Câteva exemple de acest tip sunt reliefate mai
jos:

1.Strânsa asemănare între prima şi a doua selecţie (vitual identice)


sugerează o anumită rigiditate a părerilor şi un grad de inflexibilitate
emoţională.
2.Slujba sa (descrisă aici prin x2x3) urmează imediat după griul
“deconectant”, indicând că o face mecanic, fără ca ea să devină o parte
componentă a lui.
3.Trebuinţa de calm, linişte, ordine a mediului, eliberarea de nelinişti (1
din poziţia I) este compensatorie şi de aceea de presupus a fi nepotrivită
ca metodă de înfrunta circumstanţele uneori – de exemplu, prin a fi prea
placid sau pre tolerant în felul lui de a face faţă situaţiilor care cer o
mânuire fermă.
4. Galben respins (4 în poziţia VIII) duce la dezamăgire, iritabilitate şi
neîncredere în motivele altora.

5.Tinde să se agaţe de familiar (galben respins şi preferarea albastrului) şi de


aceea se agaţă de tot ce posedă. Nu vrea să rişte, nu vrea să-şi asume
nici un fel de risc.
6.Nu este predispus spre fericire în viaţa familială, care poate fi un tip de
ataşament destul de masochist, de care s-ar agăţa în ciuda lipsei de
bucurii, decât să-şi rişte nefamiliarul.
7.Deşi “grupul-muncă” nu este intact, totuşi 2 şi 3 sunt plasate împreună
în grupul x, 4 fiind respins la poziţia 8. Aceasta indică faptul că munca
şi-o face cu un scop, vrând să-şi ridice prestigiul într-o îndeplinire, dar că
acest fapt îi aduce puţină mulţumire. Nu are tragere de inimă pentru
acceptarea unei noi idei sau schimbări (galben respins).
8.Dacă viaţa sa domestică sau afacerile sunt tulburi sau neclare ar putea
suferi sănătatea sa (compensaţia albastrului ca trebuinţă de recuperare).
9.Din capitolul VII reiese că doreşte: “un moment de pace şi linişte”,
situaţia existentă este una de “activitate propusă cu scop”. Simte că
orice capitulare spre senzualitate este nepotrivită. Respinge hotărât
deciziile încăpăţânate şi nu îi plac crizele, astfel încât apare ca fiind un
om liniştit, metodic şi muncitor, bun, dar fără imaginaţie, preferând ca
lucrurile să urmeze căile tradiţionale şi bine-bătute – în nici un caz nu un
“magnat crud”.
10.Având 10! În ambele selecţii virtual identice, atitudinea sa nu pare pe
punct de schimbare. Numai un procent de 18,2% de “adulţi normali” ar
putea un număr mai mare de ! (anexa A).

________________________________________________________________
Exemplul II : Un executant de afaceri, superior.
48 de ani, divorţat.
________________________________________________________________
! Total de 1!
C C C A Funcţia + : +3
+ + + x = = – – Funcţia x : x2x4
Funcţia = : =0=6
Selecţia I 4 2 0 3 1 5 7 6 =5=1
Selecţia II 3 2 4 0 6 5 1 7 Funcţia – : –1–8
Funcţia + – : +3–6
+ xxx x = = = = +3–1
– –
C A A
!! TOTAL DE 2!
________________________________________________________________

SITUAŢIA EXISTENTĂ Încearcă să-şi îmbunătăţească situaţia şi


Func. x: x2x4 prestigiul.Nu este satisfăcut de
circumstanţele sale existente şi consideră
că sunt necesare anumite îmbunătăţiri ale
autoaprecierii de sine.
___________________________________________________________________________SURSE
DE STRES 1. Extrem de preocupat, de neliniştit de a
Func.–: –7 fi independent, neinhibat, liber de orice alte
limite sau restricţii în afara acelora pe
care şi le pune prin proprie alegere şi
decizie. Simte că nu îşi controlează
suficient propriul destin.

–1 2.Păstrează la limită depresia şi epuizarea


menţinându-se activ, refuză să-şi permită
relaxarea. Situaţia sau relaţia existentă
este nesatisfăcătoare, dar nu se simte în
stare să o schimbe, să ajungă la un sens
al apartenenţei pe care îl doreşte. Nu vrea
să-şi expună vulnerabilitatea şi de aceea
continuă să reziste acestei stări de lucruri,
dar se simte (dependent de ataşament)
condiţionat de simpatie. Aceasta nu numai
că îl deprimă, ci îl face şi iritabil şi
nerăbdător, producându-I o considerabilă
nelinişte şi nevoia de a scăpa de această
situaţie, fie pe plan real, fie pe plan
mental, cel puţin. Poate suferi în acest
context capacitatea de concentrare.
Neliniştit şi nesatisfăcut.
________________________________________________________________
CARACTERISTICI
REŢINUTE
Func. =: =0=6 1. Vrea să devină implicat emoţional şi
este capabil să obţină satisfacţii din
activitatea sexuală.
=5=1 2. Se simte destul de izolat şi singur,
dar este prea rezervat(reţinut) pentru a-şi
permite să formeze ataşamente
profunde. Egocentric şi de aceea uşor
ofensabil.
OBIECTIV DORIT Activitatea îi este direcţionată nspre muncă şi
cucerire. Este satisfăcut de muncă, este plin de
vitalitate, plin de viaţă, cu dorinţa de a trăi din
plin.
________________________________________________________________
PROBLEME ACTUALE
Func. + –: +3–1 1. Luptă împotriva restricţiilor sau limitărilor şi
vrea să
evolueze liber, ca rezultat al propriilor eforturi (+3–1).
2. Manifestă insatisfacţie şi o anxietate, fie
datorită circumstanţelor, fie datorită
neîmplinirii cerinţelor emoţionale, ceea ce a dat
naştere la stres. Încearcă să scape prin
activitate intensă, direcţionată fie către succes
personal, fie către varietatea experienţelor
(trăirilor).
________________________________________________________________
REZUMAT: Un individ capabil şi activ, care se devotează
destul de
convingător muncii în încercarea de a
compensa neîmplinire
emoţională. Ambiţios dar neliniştit şi gata să-şi
încerce îndemânarea în multe lucruri. Când
întâmpină condiţii restrictive, devine
nemulţumit.

Informaţia adiţională:

1.Gruparea laolaltă a culorilor din “grupul-muncă” sprijină faptul că subiectul


îşi direcţionează eforturile în muncă. Aceasta indică faptul că activitatea
este protecţia sa.
2.Schimbările dintre I-a şi a II-a selecţie indică flexibilitatea concepţiilor.
3.“Grupul-muncă” este intact şi este plasat chiar la început, ceea ce
indică capacitatea sa de a lucra îndelung şi continuu în munca pe care o
îndrăgeşte.
4.Treiul iniţial fiind compensatoriu, se presupune că subiectul se va
cufunda prea adânc sau prea constrângător în activitatea sa, de
exemplu, fiind total absorbit şi numai făcând altceva care poate fi mai
esenţial.
5.Albastrul respins (în poziţia VII) duce la o nelinişte şi la o tendinţă de a fi
nesatisfăcut. Cu negru ca anxietate (7 în poziţiea VIII) se poate presupune
că această anxietate se va manifesta acolo unde vor domina condiţiile
restrictive.
6.Griul în prima jumătate a testului indică o “întrerupere”. Aici va apare
după “grupu-muncă”, ceea ce implică că subiectul este capabil să
trăiască numai direct prin munca sa şi prin activitate viguroasă şi
aventuroasă.
7.“Problema actuală” sugerează (+3–1) fie sindromul lui Don-Juan, însoţit
de preocuparea pentru sexualitate ca o încercare de compensaţie a
neîmplinirii emoţionale (divorţat), fie o preocpare pentru activitate.
8.Integritatea “grupului-muncă” chiar la începutul griului indică abseţa
epuizării, sugerând o sănătate rezonabilă de bună şi un corp alert şi
activ. Acest lucru este sprijinit de plasarea maroului în aria indiferentă.
9.Cu toate că prima selecţie are numai 1! Iar a doua 2!!, totuşi, nu sunt
foarte deosebite, prima având 30 şi 1A, în timp ce a doua are 1C şi 2A. 2!
Înseamnă o cifră apropiată de media pentru adultul normal (anexa A).
Existând numai 38% (dintr-un eşantion de 100 de testanţi) care sunt mai
bine situaţi cu alocare de !.
IMPORTANT!
În ciuda remarcabilelor comodităţi şi viteze cu care poate fi
administrat, testul Luscher este un test psihologic “de profunzime”,
alcătuit pentru folosul psihologilor, psihiatrilor, medicilor şi tuturor celor
care se confruntă profesional cu caracteristicile conştiente sau
inconştinete sau cu motivaţia altora. Nu este un joc vorbit şi mai ales nu
este o mară care să fie folosită în cucerirea generală a supremaţiei
personale.
Când testul este interpretat pentru uzul altcuiva, este necesar să se
conserve latura profesională a testului, interpretarea să nu fie dată
direct, privat, persoanei respective şi să nu se discute nimic cu altcineva.
Rezultatele consemnate, în scris, ca cele prezentate anterior sunt uneori
folositoare – limbajul trebuie ales cu grijă, urmând să fie mai degrabă
folositor decât destructiv – dar, în general, este mai bună o interpretară
verbală, deoarece diferitele probleme care apar pot fi discutate pe
măsura evidenţeirii lor. De obiecei, în acest fel poate fi convinsă
persoana asupra faptului că lucrurile care i se spun sunt corecte, chiar
dacă se întâmpină uneori o rezistenţă iniţială, acţionând astfel, îi creşte
capacitatea de introspecţie şi de a face faţă propriilor probleme. O
folosire responsabilă a interpretărilor din tabelele care urmează se va
dovedi folositoare şi constructivă.
Psihiatrii şi psihanaliştii au de a face, în principal, cu nevroze şi în
astfel de cazuri interpretările care derivă din test vor avea semnificaţie
particulară. Acolo unde nu avem de-a face cu o anume nevroză ci cu o
situaţie “normală”, interpretarea trebuie adaptată la această stare de
lucruri mai normală.

TABELE DE INTERPRETARE:

Tabelul I – Funcţiile + : Obiective dorite sau


Comportament dictat de obiectivele dorite;
Tabelul II – Funcţiile x : Comportament potrivit situaţiei existente
sau Situaţia existentă;

Tabelul III – Funcţiile = : Caracteristici reţinute sau


Comportament nepotrivit situaţiei
existente;

Tabelul IV – Funcţiile – : Caracteristici respinse sau reprimate sau


Caracteristici încărcate de anxietate;
Tabelul V – Funcţiile + –: “Problema actuală” sau
Comportament apărut datorită stresului.

Selecţiile de culoare sunt cele mai puţin dezirabile din punct de


vedere psihologic sunt indicate în tabele prin atribuirea de 1, 2 sau 3
asteriscuri. Cu cât numărul de asteriscuri este mai mare cu atât mai
departe de normal este culoarea respectivă sau grupul de culori
respectiv. Anexa B conţine un tabel care indică toate grupurile posibile şi
culorile singulare împreună cu atribuirile a unul, două, trei sau zero
asteriscuri.

TABELUL I: FUNCŢIILE +
Lângă toate combinaţiile + şi – pare o cifră de procentaj : de
exemplu, lângă combinaţia +0+1 apare 0,6%. Aceste procentaje reprezintă
frecvenţa medie de selecţie a fiecărei combinaţii de culoare şi rezultatele
din 36.829 de teste administrate studenţilor adulţi între 20-30 de ani.

+ 0 … Gri/ …
+0 Nu vrea să participe şi doreşte să evite teste formate de stimulare.
A Gri/ avut prea mult de suportat din partea unor firi plictisitoare sau
2,7% obositoare şi acum doreşte protecţie şi neamestec (x).

+0 +1 Se simte epuizat datorită conflictului şi discuţiilor şi doreşte să fie


Gri/ protejat de ele. Are nevoie de condiţii liniştitoare, de un mediu calm,
în
Albastru care să se relaxeze şi să-şi revină.(x)
0,6%

+0 +2 Presimte circumstanţele existente ca ostile şi este epuizat de


conflicte
Gri/ şi certuri. Doreşte să se protejeze şi îşi ascunde intenţiile pentru a
evita
Verde să le expună atacului, astfel încât ele vor fi şi mai uşor şi mai sigur
0,4% realizabile.Are grijă de a evita să se işte vreo opoziţie care I-ar
putea periclita planurile.(x)

+0 +3 Are cerinţe exagerate de la viaţă, cerinţe ascunse dedesuptul unui


Gri/ comportament controlat şi aparent sofisticat. Doreşte să
impresioneze
Roşu pe alţii cu realizările sale dar îşi camuflează aceste dorinţe şi are
0,5% tendinţe să fie ascuns.(x)

+0 +4 Doreşte să scape dintr-o situaţie nesatisfăcătoare şi să se elibereze


de
Gri/ părerile existente care sunt în egală măsură deprimante şi
intolerabile.
Galben Caută o cale de ieşire dar simte că nu există nici o soluţie. Încearcă

0,3% se protejeze de discuţii şi conflicte. (xx)

+0 +5 Încântare reciprocă. Este stânjenit de gândul de a lăsa să se vadă


acest
Gri/ lucru şi de aceea utilizează o tactică de explorare atentă în
urmărirea
Violet acestui obiectiv, asigurându-se că nu este nici descoperit şi nici
0,2% implicat în ceva în mod irevocabil.(x)

+0 +6 Doreşte să găsească o protecţie împotriva oricărui lucru care l-ar


putea
Gri/ sau extenua sau obosi. Caută o viaţă sigură şi uşoară, lipsită de
Maro probleme de tulburări.(xx)
0,6%

+0 +7 Se simte tratat nedrept şi nejust, trădat în speranţele sale.


Nemulţumit
Gri/ şi revoltat de condiţiile cu care are de a face şi pe care le consideră
un
Negru afront.(xxx)
0,2%
___________________________________________________________________________

+1 … Albastru …

+1 +0 Doreşte o situaţie de armonie calmă. Lipsită de surprindere care să-


i
Albastru/ ofere un sentiment de mulţumire plină de linişte şi un sentiment de
Gri stabilitate. Are nevoie să fie eliberat de stres. Tânjeşte după linişte şi
1,2% mulţumire sufletească.(x)

+1 +2 Are nevoie de un mediu liniştit. Doreşte să fie eliberat de stres, să


nu
Albastru/ aibă de a face cu conflicte sau stări conflictuale. Se străduieşte să
aibe
Verde sub control situaţia şi problemele care decurg, acţionând cu grijă.

3,8% dovadă de sensibilitate a sentimentelor şi are un ochi fin pentru
detalii.

+1 +3 Caută legături armonioase, satisfăcătoare şi afectuoase. Doreşte o


unire
Albastru/ intimă în care să existe dragoste, sacrificiu de sine şi încredere
Roşu reciprocă.
3,8%

+1 +4 Caută o relaţionare afectuoasă care să-I ofere împlinire şi fericire.


Albastru/ Capabil de un puternic entuziasm emoţional. Oferă ajutorul său
dacă
Galben este necesar vrea să se adapteze pentru a realiza legăturile afective
pe
1,4% care le doreşte.Doreşte aceeaşi consideraţie şi înţelegere a celor
din jur.

+1 +5 Doreşte tandreţe şi o sensibilitate a sentimentelor în care să se


poată
Albastru/ contopi. Deschis către orice lucru de gust şi estetic.
Violet
4,4%

+1 +6 Doreşte un mediu eliberat de conflict, care să-i creeze securitate şi


Albastru/ confort fizic. Se teme de golul şi solitudinea despărţirii.(x)
Maro
1,1%

+1 +7 Impuls spre odihnă, relaxare, pace şi înţelegere afectivă. Simte că a


Albastru/ fost tratat fără consideraţie şi ca urmare este neliniştit şi agitat. Îşi
Negru priveşte situaţia ca intolerabilă atâta vreme cât cerinţele sale nu se
0,5% conformează acesteia.(xx)
___________________________________________________________________________

+2 … Verde/ …

+2 Caută hotărârea şi elasticitatea voinţei necesare pnetru a se stabili


şi a
Verde/ deveni independent, în ciuda dificultăţilor sale. Vrea să depăşească
18,1% opoziţia şi să fie recunoscut.

+2 +0 Vrea să se stabileasscă şi să se realizeze un impact în ciuda


Verde/ circumstanţelor nefavorabile şi unei lipse generale de apreciere.(x)
Gri
0,7%

+2 +1 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie recunoscut. Nevoie de a fi


Albastru apreciat şi admirat. Sensibil, poate fi cu uşurinţă rănit dacă nu i se

Verde/ importanţa şi consideraţia adecvată.
3,5%

+2 +3 Caută succesul. Vrea să depăşească obstacolele şi opoziţia pentru


a-şi
Roşu putea realiza propriile decizii. Independent îşi urmăreşte obiectivele
şi
Verde/ are iniţiativă. Nu vrea să se simtă dependent, la bunăvoinţa altora.
5,2%

+2 +4 Nevoia de recunoaştere, ambiţios, vrea să impresioneze şi să fie


Verde/ remarcat,să fie popuplar şi admirat. Caută să găsească un pod
peste
Galben prăpastia care simte că-l separă de ceilalţi.
2,3%

+2 +5 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o personalitate.


De
Verde/ aceea, în mod constant urmăreşte să vadă dacă are succes din acest
Violet punct de vedere şi modul cum reacţionează ceilalţi în faţa lui –
aceasta
4,2% îl face să se simtă controlat. Foloseşte tactici inteligente pentru a
obţine influenţă şi recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi
original.

+2 +6 Simte că se cere prea mult de la el şi că este obosit dar, totuşi,


vrea să
Verde/ depăşească dificultăţile şi să se statornicească, în ciuda efectului
pe
Maro care l-ar putea avea un astfel de efort asupra lui. Mândru, dar
reţinut în
1,8% atitudine. Ca urmare, acţionează cu asprime. Nevoie de
recunoaştere, securitate şi probleme mai puţine.(x)

+2 +7 Vrea să-şi dovedească sieşi şi altora că nimic nu-l poate afecta, că


este
Verde/ superior oricărei forme de slăbiciune. Acţionează cu asprime şi
Negru severitate şi adoptă o atitudine autoritară şi autocrată.(xx)
0,5%
___________________________________________________________________________

+3 … Roşu/ …

+3 Intens, plin de vitalitate şi viaţă, îi place acţiunea. Activitatea este


Roşu/ direcţionată spre succes şi luptă şi existenţă, dorinţa de a trăi din
plin.
28,9%
+3 +0 Vrea să înlăture lucrurile care-i stau în cale, să dea curs propriilor
Roşu/ impulsuri şi să fie amestecat în întâmplări deosebit de excitante. În
Gri acest fel speră să micşoreze intensitatea conflictelor, dar
0,8% comportamentul său impulsiv îlduce spre riscuri.(x)

+3 +1 Vrea o viaţă bogată în activitate şi în trăire şi o legătură care să-i


ofere
Roşu/ împlinire sexuală şi emoţională.
Albastru
4,4%

+3 +2 Îşi urmăreşte obiectivele cu intensitate şi nu-şi permite să se abată


de la
Roşu/ scopul său. Vrea să depăşească obstacolele cu care se confruntă şi

Verde obţină prin succesele sale poziţie şi recunoaştere socială.
5,6%

+3 +4 Caută succes, stimulare şi o viaţă plină de trăiri, vrea să se


dezvolte
Roşu/ liber, să scuture chingile îndoielii sale de sine, să câştige
intens şi să
Galben trăiască intens.Îi plac contactele cu alţii şi ca fire este entuziast.
11% Receptiv la tot ce e nou,modern sau complicat. Are interese multiple
şi vrea să-şi lărgească câmpul de activitate. Optimist faţă de viitor.

+3 +5 Preocupat de lucrurile de o natură intens excitantă. Indiferent dacă


e
Roşu/ vorba de o stimulare erotică sau de altceva. Vrea să fie privit ca o
Violet personalitate excitantă şi interesantă care impresionează şi-i încâtă
pe
3,5% ceilalţi.Se foloseşte cu îndemânare de tactici prin care să evite
punerea în pericol a şanselor sale de succes şi să determine
încrederea altora în el.

+3 +6 Îşi abandonează ambiţiile şi preîntâmpină propriile dorinţe de


Roşu/ prestigiu, de aceea preferă să ia lucrurile uşor şi să se lase în
voinţa
Maro trebuinţei de confort şi securitate.(x)
2,1%

+3 +7 Trăind cu intensitate exagerată, vrea să compenseze ceva pierdut. În


Roşu/ acest fel, simte că se va putea elibera de tot ceea ce îl
apasă.(xx)
Negru
0,5%
___________________________________________________________________________

+4 … Galben/ …
+4 Simte nevoiea de schimbare a circustanţelor sau a relaţiilor sale,
Galben/ schimbare care să-i permită să se elibereze de stres. Caută o
soluţie
12,5% care să-i deschidă posibilităţi noi şi mai bune care să-i permită
îndeplinirea dorinţelor.(x)

+4 +0 Caută un mod de a scăpa de tot ceea ce îl oprimă şi se agaţă de


Galben/ speranţe vagi şi iluzorii.(xx)
Gri
0,5%

+4 +1 Speră ca legăturile de afecţiune şi bună tovărăşie să-i aducă


relaxare şi
Galben/ mulţumiri. Propria sa dorinţă de aprobare îl fac să fie de ajutor
altora,
Albastru în schimb cerând căldură şi înţelegere. Deschis către vagi şi
1,2% iluzorii.(xx)

+4 +2 Alert şi un profund observator, caută drumuri noi care să-i ofere o


mai
Galben/ mare posibilitate şi şanse de realizare a acestora. Vrea să-şi
dovedească
Verde sieşi şi să-şi obţină recunoaşterea. Încearcă să construiască un pod
2,2% peste prăpastie care simte că-l separă de ceilalţi.(x)

+4 +3 Vrea să fie cauzativ şi să aibă o sferă de influenţă mai largă.


Această
Galben/ dorinţă îl face neliniştit şi în general e condus de dorinţele şi
speranţele
Roşu sale. Poate încerca să-şi multiplice activităţile pentru a cuprinde un
6,7% domeniu.

+4 +5 Supra-imaginativ şi dedat fanteziei şi reverie. Tinde către către


lucruri
Galben/ interesante şi excitante care să i se întâmple şi vrea să fie admirat
Violet pentru farmecul său.(x)
1,2%

+4 +6 Disperat, are nevoie de orice tip de alinare. Vrea confort fizic, o


Galben/ securitate (siguranţă) lipsită de probleme şi şansa de a-şi reveni (a
se
Maro reface).(xx)
0,6%

+4 +7 Încearcă să scape de problemele, tensiunile şi dificultăţile proprii


prin
Galben/ decizii abrupte şi rău gândite sau prin schimbări de direcţie.(xxx)
Negru
0,3%
___________________________________________________________________________

+5 … Violet/ …
+5 Nevoie de a se identifica cu ceva su cu cineva, doreşte să câştige
Violet/ sprijin prin farmec şi amabilitate. Sentimental, tânjeşte după o
tandreţe
15,3% romantică.

+5 +0 Tânjeşte după înţelegere sensibilă şi patetică şi vrea să se protejeze


de
Violet/ orice împotrivire, conflict sau stres epuizant.(x)
Gri
0,3%

+5 +1 Tânjeşte după o legătură tandră şi simpatică şi după o stare ideală


de
Violet/ armonie. Are nevoie imperativă de tandreţe şi afecţiune.
Susceptibil la
Albastru estetic.
15,3%

+5 +2 Vrea să facă o impresie favorabilă şi să fie privit ca o personalitate.


De
Violet/ aceea,este continuu atent să vadă dacă-I reuşeşte acest lucru şi
felul în
Verde care ceilalţi reacţionează la el. Aceasta îl face să se simtă controlat.
4,8% Uzează inteligent de tactici care să-I permită să obţină influenţă şi
recunoaştere specială. Susceptibil la estetic şi original.

+5 +3 Se îndreaptă repede şi uşor spre orice lucru care furnizează


stimulare.
Violet/ Preocupat de lucruri de o natură excitantă şi interesantă care
Roşu impresionează şi îi încântă pe cei din jur. Foloseşte tactici
inteligente
3,3% pentru a evita punerea în pericol a şanselor sale de succes pentru a
determina încrederea celorlalţi în el.

+5 +4 Vrea să i se întâmple lucruri interesante şi excitante. Capabil să se


facă
Violet/ simpatizat prin interesul său evident şi chiar prin deschiderea
Galben farmecului său personal. Supraimaginativ şi dedat fanteziei şi
reveriei.
1,8%

+5 +6 Vrea să fie stimulat printr-o atmosferă voluptoasă şi de un lux


Violet/ senzual.(x)
Maro
0,6%

+5 +7 Are nevoie imperativă pentru o anume legătură sau fuziune cu


altul,
Violet/ din care va putea obţine împlinire senzuală dar care să nu intre în
Negru conflict cu convingerile sale şi cu simţul său de conformitate
0,4% (potrivire).(xx)
___________________________________________________________________________

+6 … Maro/ …

+6 Caută eliberarea de probleme şi o stare fizică sigură în care să se


Maro/ relaxeze şi să-şi revină.(x)
4,7%

+6 +0 Cu o foarte mare dorinţă de odihnă şi relaxare, de eliberare de


conflict,
Maro/ şi există nevoia unei şanse de refacere. Vrea să se protejeze de
Gri influenţele distructive şi epuizante. Doreşte securitatea şi
eliberarea de
0,6% probleme.(xx)

+6 +1 Doreşte mulţumire, lipsă de constrângere fizică şi absenţa


conflictelor.
Maro/ Are nevoie de siguranţă şi se agaţă de ea pentru anu trebui să
sufere
Albastru din pricina singurătăţii sau a unei separări.(x)
0,7%

+6 +2 Se autocontrolează în mod strict pentru a nu ceda sub povara propriilor


Maro/ dificultăţi. Are nevoie de o situaţie mai sigură şi mai uşoară în care
se
Verde poate simţi mai sigur şi poate avea o şansă de refacere.(x)
1,2%

+6 +3 Are un impuls puternic către voluptate.(x)


Maro/
Roşu
1,1%

+6 +4 Simte că există perspective reduse de realizare a şanselor sale şi


de
Maro/ aceea cedează unei vieţi de comoditate voluptoasă, lipsită de orice
Galben probleme.(xx)
0,5%

+6 +5 Se află în căutarea luxului, a odihnei voluptoase şi a îngăduinţei


unui
Maro/ gust pentru senzual.(x)
Violet
0,4%

+6 +7 Îşi propune să realizeze scopuri idealiste, dar iluzorii. Este extrem


de
Maro/ nemulţumit şi sfidează viaţa cu un sentiment de dezgust obosit
faţă de
Negru sine însăşi. Vrea să uite totul şi să se refacă într-o situaţie
confortabilă,
0,2% lipsită de orice probleme.(xxx)
___________________________________________________________________________

TABELUL II: FUNCŢIILE X

x 0 … Gri/ …

x0 Aceasta reprezintă o barieră între culorile de compensare cae o


precedă
Gri şi culorile care rămân – punct la care a avut loc “deconectarea”.
Grupul + este astfel unicul mecanism prin intermediul căruia
experienţa de participare devine posibilă. Scoate în relief
caracteristicile grupului + şi le dă un caracter mai coercitiv.(x)

x0 x1 Este relativ inactiv şi într-o condiţie statică, pe când conflictul de un


Cenuşiu/ sau altul alungă liniştea minţii. Nu este capabil să realizeze legături
în
Albastru măsura dorită în ceea ce priveşte afecţiunea mutuală şi înţelegerea
(Grupul + este o încercare de a servi drept echivalent pentru acest
conflict şi pentru altele.)

x0 x2 Situaţia este dificilă şi el încearcă să-şi menţină obiectivele


împotriva
Gri/ rezistenţei pe care o întâmpină. Găseşte necesar să-şi ascundă
intenţiile
Verde ca o precauţie suplimentară pentru a dezarma opoziţia. (Grupul +
constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest
conflict şi pentru altele.)

x0 x3 Întâmpină dificultăţi în activitate. În ciuda încercărilor de a-şi


ascunde
Gri/ caracterul impulsiv, activitatea sa duce la probleme de
nesiguranţă,
Roşu făcându-l să fie încordat şi iritabil (Grupul + este o încercare de a
servi
drept echivalent pentru acest conflict şi pentru altele.)
x0 x4 Nerealizarea aparenţelor şi neputinţa de a decide asupra acţiunii
Gri/ necesare de remediere a dus la producerea unui stres considerabil.
Galben
x0 x5 Teama de eşec şi prudenţa extremă pe care o adoptă în abordarea
Gri/ problemelor fac să-i fie greu să realizeze gradul de apropiere şi de
Violet identificare pe care-l doreşte.

x0 x6 Incapabil să depună efortul necesar atingerii obiectivelor sale. Se


simte
Gri/ neglijat, dorind un grad mai ridicat de siguranţă, afecţiune caldă şi
Maro probleme mai puţine.

x0 x7 Se află într-un stres deosebit datorită cererilor situaţiei existente.


Gri/ Încercând să scape de lucrurile care-I reduc libertatea parţial sau
total
Negru (Grupul + constituie o încercare de a servi drept echivalent pentru acest conflict
şi pentru altele).
x 1 … Albastru/ …

x1 Acţionează cu calm, cu minimum de tulburare, pentru a exploata


Albastru/ relaţiile existente. Îi place să se simtă relaxat şi în voie cu asociaţii
săi
şi cu cei apropiaţi.

x1 x0 Este sensibil şi înţelegător dar manifestă o anumită încordare; are


Albastru/ nevoie de tovărăşia cuiva apropiat pentru a se putea desfăşura.
Gri

x1 x2 Acţionează într-o manieră ordonată, metodică şi autocondiţionată.


Are
Albastru/ nevoie de înţelegere plină de simpatie a ciuva, care îi va acorda
Verde recunoaştere şi aprobare.

x1 x3 Lucrează bine cu alţii dar nu este înclinat să preia rolul de


conducător.
Albastru/ Are nevoie de o viaţă personală, de înţelegere reciprocă, lipsită de
Roşu neînţelegeri.

x1 x4 Voluntar şi adaptabil. Este liniştit numai atunci când este ataşat de


o
Albastru/ persoană, grup sau organizaţie pe care se poate bizui.
Galben

x1 x5 Sensibil, are nevoie de un cadru estetic sau de un partener la fel de


Albastru/ sensibil şi înţelegător cu care să împartă o intimitate caldă.
Violet

x1 x6 Evită eforturile excesive şi are nevoie de rădăcini, siguranţă şi o


Albastru/ societatea liniştită.
Maro

x1 x7 Are nevoie de o societate afectuoasă dar nu suportă nici cea mai


mică
Albastru/ lipsă de consideraţie deosebită din partea celor apropiaţi. Dacă
acest
Negru lucru nu se întrevede în viitor este posibil să se izoleze de ei.
___________________________________________________________________________

x 2 … Verde/ …

x2 Este persistent. Solicită ceea ce simte că i se cuvine lui şi se


străduieşte
Verde/ să-şi menţină poziţia intactă.

x2 x0 Defensiv. Simte că poziţia îi este ameninţată sau inadecvat


stabilită.
Verde/ Hotărât să-şi urmărească obiectivele, în ciuda anxietăţii inclusă
Gri datorită opoziţiei.

x2 x1 Ordonat, metodică şi satisfăcut de sine. Trebuinţă de respect,


Verde/ recunoaştere şi înţelegere din partea celor apropiaţi de el.
Albastru

x2 x3 Autoritar sau într-o poziţie de autoritate, dar gata să simtă că


progresul
Verde/ viitor e periclitat de dificultăţile existente. Perseverent în ciuda
Roşu opoziţiei.

x2 x4 Încearcă să-şi îmbunătăţească condiţia şi prestigiul. Nesatisfăcut de


Verde/ inconştienţele existenţei şi consideră că sunt esenţiale anumite
Galben îmbunătăţiri ale aprecierii sale.

x2 x5 Munceşte pentru a-şi îmbunătăţi imaginea proprie din ochii altora,


cu
Verde/ scopul de a le obţine înţelegerea şi apropierea trebuinţelor şi
dorinţelor
Violet sale.

x2 x6 Muncind să-şi creeze pentru sine un fundament ferm, pe care să-şi


Verde/ consturiască un viitor sigur, confortabil şi liber de probleme, în care
va
Maro primi respect şi recunoaştere.

x2 x7 Îşi urmăreşte obiectivele şi propriul interes de sine cu o hotărâre


Verde/ încăpăţânată, refuză să facă compromisuri sau să facă concesii.
Negru
___________________________________________________________________________
x 3 … Roşu/ …
x3 Activ, dar simte că prin efortul depus s-a obţinut un progres
insuficient
Roşu/ sau s-a obţinut o insuficienţă recompensă.

x3 x0 Impulsiv, iritabil. Dorinţele sale şi acţiunile implicate sunt suverane,


Roşu/ fiind dată o insuficientă consideraţie consecinţelor lor. Aceasta
duce la
Gri stres sau ia naştere din stres şi din conflict.

x3 x1 Lucrează bine în cooperare cu alţii. Îi trebuie o viaţă personală


Roşu/ desfăşurată în înţelegere reciprocă şi lipsită de discordie.
Albastru

x3 x2 Exercită iniţiativă în depăşirea obstacolelor şi dificultăţilor. Fie


deţine,
Roşu/ fie doreşte să deţină o poziţie de autoritate în care poate exercita
Verde controlul asupra evenimentelor.

x3 x4 Nestatornic, gata de plecare. Trebuinţa de a şti că evenimentele se


Roşu/ dezvoltă pe liniile dorite.
Galben

x3 x5 Participă prompt la lucruri care-I furnizează excitarea sau


stimularea.
Roşu/ Vrea să fie vesel.
Violet

x3 x6 Nu vrea să se încarce cu un efort excesiv (cu posibila excepţie a


Roşu/ activităţii sexuale). Simte că un progres viitor va cere de la el mai
mult
Maro decât poate sau decât vrea să dea. Ar prefera confort şi securitate,
decât
recompensa unor ambiţii mai mari, pentru a căror realizare
trebuiesc
eforturi de care nu se simte în stare sau pe care nu vrea să le facă.

x3 x7 Se simte obstrucţionat în dorinţele sale şi împiedicat de a obţine


Roşu/ lucrurile pe care le consideră esenţiale (Grupul + este o încercare
de a
Negru compensa acest lucru şi alte conflicte).
__________________________________________________________________________

x 4 … Galben/ …

x4 Atras de orice e nou, modern şi complicat. Pasibil de a fi plictisit de


Galben/ situaţiile monotone, de mediocritate, rutină şi tradiţional.

x4 x0 Caută o soluţie la problemele şi la anxietăţile existente, dar e gata



Galben/ găsească dificil şi să decidă asupra drumului drept pe care să-l
urmeze.
Gri

x4 x1 Uşor afectat de mediul său şi (prompt) şi născut de emoţiile altora.


Galben/ Caută apropieri (relaţii) în funcţie de afinităţi şi o ocupaţie care să-l
Albastru favorizeze.

x4 x2 Speră să obţină o poziţie îmbunătăţită şi un prestigiu mai mare,


astfel
Galben/ încât, să-şi poată procura pentru sine multe din lucrurile cărora le-a
dus
Verde lipsa.

x4 x3 Activ, fără odihnă mereu pe punct de plecare. Se simte frustrat de


Galben/ încetineala cu care se dezvoltă evenimentele de-a lungul căilor
dorite.
Roşu Aceasta duce la iritabilitate, schimbare şi lipsă de persistenţă când e
urmărit un obiectiv dat.

x4 x5 Imaginativ şi senzitiv; caută o ieşire pentru aceste calităţi – mai


ales în
Galben/ compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi entuziasmul sunt
rapid
Violet activizate de necunoscut sau aventuros.

x4 x6 Nesigur. Caută rădăcini, stabilitate, securitate emoţională şi un


mediu
Galben/ care să-i furnizeze un mai mare efort şi mai puţine probleme.
Maro

x4 x7 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase, pentru care


Galben/ este necesar să fie aflate soluţii. Aceasta poate conduce la decizii
Negru bruşte, deseori nesăbuite. Cu voinţă proprie, respinde orice sfat de
la alţii (Grupul + este o încercare de a compensa acest conflict şi
pe altele).(x)
___________________________________________________________________________

x 5 … Violet/ …

x5 Caută să-şi exprime nevoia de identificare într-o atmosferă


sensibilă şi
Violet/ intimă, în care poate fi protejată şi hrănită cu o sensibilitate
estetică sau emoţională.

x5 x0 Caută o legătură apropiată şi plină de înţelegere, într-o atmosferă


de
Violet/ intimitate împărtăşită, ca o protecţie împotriva anxietăţii şi
conflictului.
Gri

x5 x1 Caută să împărtăşească o legătură de intimitate înţelegătoare, într-


o
Violet/ atmosferă estetică de pace şi înţelegere.
Albastru

x5 x2 Acţionează pentru a-şi îmbunătăţii propria imagine în ochii altora,


aşa
Violet/ încât să obţină din partea acestora înţelegerea şi aprobarea
trebuinţelor
Verde şi dorinţelor sale.

x5 x3 Participă prompt la lucruri care permit stimularea sau excitarea.


Vrea
Violet/ să se simtă vesel.
Roşu

x5 x4 Imaginativ, înclinat spre sensibilitate, căutând o ieşire a acestor


calităţi,
Violet/ mai ales în compania cuiva la fel de sensibil. Interesul şi
entuziasmul
Galben sunt repede trezite de neobişnuit sau de aventură.

x5 x6 Senzual, înclinat spre lucruri abundente (luxuriante) care


reconfortează
Violet/ simţurile (satisfac). Respinge orice este fără gust, vulgar sau de
proastă
Maro calitate.

x5 x7 Îi trebuie şi insistă în a avea o legătură apropiată sau cel puţin o


Violet/ metodă în care să-şi satisfacă un îndemn (constrângere) de a se
Negru identifica.
___________________________________________________________________________

x 6 … Maro/ …

x6 Fără confort şi nesigur în situaţie existentă. Îi trebuie o mai mare


Maro/ securitate şi un mediu mai afectiv sau o situaţie care să indice o mai
uşoară încordare fizică. (grupul + este o încercare de a compensa
acest lucru şi pe altele.

x6 x0 Incapabil să facă un efort pentru a-şi realiza obiectivele. Se simte


Maro/ neglijat, dorind o mai mare securitate, o afecţiune caldă şi mai
puţin
Gri probleme (grupul + reprezintă o încercare de a compensa acest
lucru şi alte probleme).(x)
x6 x1 Evită efortul excesiv şi are nevoie de rădăcini de securitatea şi de
o
Maro/ companie liniştită. Se poate afla într-un disconfort fizic, având nevoie
Albastru de o tratare plină de consideraţie şi manierată.

x6 x2 Are dificultăţi în a face faţă cererilor impuse lui. Simte că este


Maro/ implicat un mare effort şi doreşte să i se uşureze situaţia.
Verde

x6 x3 Are dificultăţi în a progresa şi nu vrea să-şi mărească efortul în


Maro/ continuare. Caută condiţii mai favorabile unde poate evita tot ce-l
Roşu deranjează.

x6 x4 Nesigur, caută rădăcini, statornicie, securitate emoţională şi un


mediu
Maro/ care să-i furnizeze un mai mare confort şi mai puţine probleme, dar
nu
Galben e capabil să depună efort.

x6 x5 Senzual, înclinat să abunde în lucruri care dau satisfacţie


simţurilor,
Maro / dar respinge tot ce este fără gust, vulgar şi de calitate slabă.
Violet

x6 x7 Boală fizică, supratensiunea sau suferinţa emoţională au luat un


tribut
Maro/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite
şi
Negru un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea.
(Grupul + este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor
conflicte).(x)
___________________________________________________________________________
x 7 … Negru/ …
x7 Conflictul şi insatisfacţia de un fel sau altul întăresc trebuinţa de
Negru/ compensare indicată de grupul +. (x)

x7 x0 Nesatisfăcut. Trebuinţa de a scăpa de continua implicare în


Negru/ circumstanţele prezente face imperativă găsirea unei soluţii.
(Grupul +
Gri indică metoda de compensare verosimil de adoptat). (x)

x7 x1 Are nevoie de pace şi linişte. Doreşte un partener apropiat şi


Negru/ credincios de la care să ceară consideraţie specială şi o
indiscutabilă
Albastru afecţiune. Dacă nu întâleşte aceste condiţii este de presupus o
renunţare totală şi o închidere în sine desăvârşită (cerinţele sunt
indicate de grupul +). (x)
x7 x2 Nu numai că nu îşi consideră cerinţele ca fiind minime dar le
priveşte
Negru/ ca imperative. Este orientat numai spre ele, cu încăpăţânare, şi nu
face
Verde nici o concesie. (Grupul + este o încercare de a compensa şi alte
conflicte).(x)

x7 x3 Se simte împiedicat în realizarea dorinţelor sale şi de la obţinerea


Negru/ lucrurilor pe care le consideră ca esenţiale. (Grupul + este o
încercare
Roşu de a compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x4 Situaţia existentă conţine elemente critice sau periculoase pentru


care
Negru/ este imperativă găsirea unei soluţii. Aceasta poate duce la
soluţionări
Galben bruşte, chiar necugetate. Are voinţă proprie şi respinge orice sfat
de la alţii. (Grupul + compensatoriu).(x)

x7 x5 Are nevoie şi insistă în realizarea unei relaţii apropiate şi plină de


Negru/ înţelegere sau cel puţin de o metodă de a-şi satisface trebuinţa
Violet (constrângătoare) de identificare . (Grupul + este o încercare de a
compensa aceasta şi alte conflicte).(x)

x7 x7 Boală fizică, suferinţă emoţională şi supratensiunea au luat un


tribut
Negru/ sever. Aprecierea de sine s-a redus şi acum doreşte condiţii liniştite şi
Maro un tratament plin de consideraţie care să-I permită refacerea.
(Grupul +
este o încercare de compensare a acestui lucru şi a altor
conflicte).(xx)
___________________________________________________________________________

TABELUL III: FUNCŢIILE =

= 0 … Gri/ …

=0 Vrea să participe, şi-şi permite sieşi să se amestece, dar încearcă



Gri îndepărteze conflictul şi tulburările, pentru a reduce tensiunea.

=0 =1 Relaţiile sale sunt rareori la înaălţimea înaltelor sale expectaţii


Gri/ emoţionale şi trebuinţei sale de a le realiza, ceea ce duce adeseori
la
Albastru dezamăgirea caracteristică fixaţiei de mamă, luând fie forma unui
ataşament puternic, fie a unui resentiment faţă de ea. Totdeauna
are reţineri mentale şi tinde să fie reţinut şi neataşat.

=0 =2 Simte că primeşte mai puţin decât îi este cuvenit, că va trebui să


se
Gri/ conformeze şi să facă faţă cât mai bine situaţiei.
Verde

=0 =3 Simte nepăsare, se simte închis şi anxios, consideră circumstanţele


îl
Gri/ forţează să-şi reţină dorinţele. Vrea să evite conflictele deschise de
alţii
Roşu şi să aibă pace şi linişte.(x)

=0 =4 Revendicativ şi deosebit în relaţiile sale cu partenerul sau cu cei


Gri/ apropiaţi, dar grijuliu să evite un conflict deschis, deoarece acesta
I-ar
Galben putea reduce perspectivele de realizare a aparenţelor şi ideilor.
=0 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil.
Gri/
Violet

=0 =6 Vrea să se implice moral şi să obţină satisfacţie din activitatea


sexuală.
Gri/
Maro

=0 =7 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent


la
Gri/ compromisuri, dacă vrea să fie lipsit de afecţiune sau de o
participare
Negru completă.
___________________________________________________________________________

= 1 … Albastru/ …

=1 Rămâne neataşat emoţional, chiar într-o relaţie apropiată.


Albastru/

=1 =0 Are cerinţe emoţionale înalte şi vrea o legătură apropiată, dar nu


Albastru/ printr- o mare profunzime a sentimentului
Gri

=1 =2 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nici nu este înţeles


cum se
Albastru/ cuvine şi nici apreciat în mod adecvat. Simte că este forţat să se
Verde conformeze şi în relaţiile apropiate nu se simte implicat emoţional.

=1 =3 Se simte dezmoştenit şi nefericit datorită dificultăţilor de obţinere a


Albastru/ nivelului esenţial de cooperare şi de armonie pe care îl doreşte. (x)
Roşu

=1 =4 Exigent în revendicările sale emoţionale şi foarte deosebit în


alegerea
Albastru/ partenerului. Dorinţa de independenţă emoţională împiedică orice
Galben profunzime a participării.

=1 =5 Egocentric şi de aceea uşor influenţabil, fiind destul de izolat în


Albastru/ ataşamentele sale.
Violet

=1 =6 Capabil să obţină satisfacţie fizică din activitate sexuală dar este


Albastru/ înclinat să se închidă emoţional, ceea ce îl împiedică de la o
participare
Maro profundă.

=1 =7 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, ceea ce îl


Albastru/ împiedică şi face dificilă realizarea unui ataşament stabil.
Negru
___________________________________________________________________________
= 2 … Verde/ …

=2 Situaţia îl împiedică să se statornicească, dar simte că trebuie să


facă
Verde/ faţă lucrurilor, aşa cum sunt, cât mai bine.

=2 =0 O lipsă de încredere pe care nu o admite îl face să aibă griji, să


evite
Verde/ conflictul deschis şi simte că trebuie să facă faţă cât mai bine
Gri lucrurilor, aşa cum sunt ele.

=2 =1 Crede că nu primeşte ceea ce i se cuvine, că nu este înţeles cum


trebuie
Verde/ şi nici nu este adecvat apreciat. Simte că este forţat să se
conformeze şi
Albastru că în relaţiile apropiate nu participă emoţional.

=2 =3 Nefericit datorită rezidenţei pe care o simte de fiecare dată când


Verde/ încearcă să se afirme. Indignat şi revoltat datorită acestor eşecuri,
dar
Roşu pentru a putea avea linişte şi pace face toate ajustările necesare şi
este apatic.(x)
=2 =4 Simte că este încărcat cu mai mult decât partea care i s-ar cuveni
din
Verde/ probleme. În orice caz, îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă

Galben depăşească dificultăţile prin flexibilitate şi adaptabilitate.

=2 =5 Simte că primeşte mai puţin decât i se cuvine şi că nu există


nimeni în
Verde/ care să poată avea încredere cu înţelegere şi simpatie. Emoţiile
Violet îngrădite îl fac uşor ofensabil dar îşi dă seama că trebuie să facă
faţă cât mai bine împrejurărilor, aşa cum sunt ele.

=2 =6 Se simte într-o situaţie neconfortabilă sau de profundă întristare


Verde/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină alinare. Capabil să obţină
Maro satisfacţie din activitate sexuală.(x)

=2 =7 Circumstanţele suntrestrictive şi stânjenitoare, făcându-l să renunţe


Verde/ pentru moment la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Negru
___________________________________________________________________________

= 4 … Galben/ …

=4 Se agaţă de credinţa în realismul aparenţelor şi idealurilor sale, dar


are
Galben/ nevoie de încurajare şi încredere în sine. Aplică standarduri foarte
exacte în alegerea unui partener şi vrea garanţii pentru a nu pierde
sau
pentru a nu fi dezamăgit.

=4 =0 Vrea să participe emoţional, dar este revendicativ şi deosebit în


Galben/ alegerea partenerului şi în relaţiile cu cei apropiaţi lui. Are nevoie
de
Gri încurajare şi are grijă să evite conflictul deschis, deoarece acesta ar
putea reduce şansele de realizare a speranţelor sale.

=4 =1 Exigent în revendicările sale emoţionale, mai ales în momentele de


Galben/ intimitate, rămânând frustrat în dorinţa sa de uniune perfectă.
Albastru

=4 =2 Simte că este încărcat cu mai mult decât I se cuvine din probleme.


În
Galben/ orice caz îşi vede numai de scopurile sale şi încearcă să depăşească
Verde dificultăţile întâmpinate prin flexibilitate şi adaptabilitate.

=4 =3 Vrea să-şi extindă domeniile de activitate şi insistă pe realismul


Galben/ speranţelor şi ideilor sale. Întristat de teama că ar putea fi
împiedicat de
Roşu la a face ceea ce doreşte, are nevoie atât de condiţii liniştite cât şi
de o încurajare calmă pentru a-şi restabili încrederea în sine.(x)

=4 =5 Insistă pe faptul că dorinţele şi trebuinţele sale sunt realiste, dar are


Galben/ nevoie de încurajare şi de încredere în sine. Egocentric şi de aceea
uşor
Violet ofensabil.

=4 =6 Foarte exigent în standardele pe care le aplică în alegerea


partenerului
Galben/ şi caută o perfecţiune destul de nerealistă în viaţa sa sexuală.
Maro

=4 =7 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu o îndârjită


Galben/ exclusivitate, chiar dacă circumstanţele îl formează la
compromisuri.
Negru Foarte exigent în standardurile pe care le aplică în alegerea partenerului.
___________________________________________________________________________
= 5 … Violet/…

=5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Sensibil şi sentimental, dar


Violet/ ascunde acest lucru tuturor, în afara celor foarte apropiaţi lui.

=5 =0 Vrea să participe emoţional, deoarece se simte destul de izolat şi


Violet/ singur. Egocentric şi de aceea uşor ofensabil, deşi încearcă să evite
Gri conflictul deschis.

=5=1 Se simte destul de izolat şi singuratic, dar este prea rezervat


pentru a-şi
Violet/ putea permite să realizeze ataşamente profunde. Egocentric şi de
uşor
Albastru ofensabil.

=5 =2 Simte că primeşte mai puţin decât I se cuvine, că nu există nimeni


pe
Violet/ care să se poată sprijini pentru a obţine simpatie şi înţelegere.
Verde Emotivitatea îngrădită şi o anume egocentricitate îl fac uşor
ofensabil, dar şi îşi dă seama că trebuie să facă cât mai bine faţă
lucrurilor.

=5 =3 Se întristează când trebuinţele şi dorinţele sale sunt greşit înţelese


şi
Violet/ simte că nu are spre cine să-şi îndrepte privirea sau să sprijine.
Roşu Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. (x)

= 5=4 Insistă asupra realismului ideilor şi speranţelor sale, dar are nevoie
de
Violet/ încurajare. Egocentric, deci uşor ofensabil.
Galben/

=5 =6 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie


Violet/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la
Maro distanţă.

=5 =7 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi va permite să participe


intim
Violet/ fără a formula rezerve mentale. Foarte exigent în standardurile pe
care
Negru le aplică în alegerea partenerului.
___________________________________________________________________________

= 6 … Maro/ …

=6 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexuală.


Maro/

=6 =0 Vrea să participe emoţional, şi este capabil să obţină satisfacţie din


Maro/ activitatea sexuală, dar încearcă să evite conflictul.
Gri

=6=1 Capabil să obţină satisfacţie din activitatea sexulaă, dar neliniştit şi


Maro/ înclinat spre deschidere emoţională, care îl împiedică să participe
Albastru profund.

=6 =2 Simte că nu poate face prea mult în legătură cu problemele şi


Maro/ dificultăţile existente şi că trebuie să facă cât mai bine faţă
Verde problemelor, aşa cum sunt ele. Capabil să obţină satisfacţie fizică
din activitatea sexuală.

=6 =3 Se simte prins într-o situaţie neconfortabilă şi de profundă întristare


Maro/ (necaz) şi caută o cale prin care să obţină satisfacţie fizică din
Roşu activitatea sexuală, arătând că nu este vorba nici de nelinişte nici
de tulburare emoţională. (x)

= 6=4 Foarte exigente standardele pe care le aplică în alegerea


partenerului şi
Maro/ urmăreşte o destul de nerealistă perfecţiune în viaţa sexuală.
Galben/

=6 =5 Egocentric şi de aceea uşor ofensabil. Capabil să obţină satisfacţie


Maro/ fizică din activitatea sexuală, dar tinde să se menţină emoţional la
Violet distanţă.
=6 =7 Circumstanţele îl forţează la compromisuri şi la a renunţa la unele
Maro/ plăceri, pentru moment. Capabil să obţină satisfacţie fizică din
Negru activitatea sexuală.
________________________________________________________________

= 7 … Negru/ …

=7 Simte că lucrurile îi barează calea, că circumstanţele îl forţează la


Negru/ compromis şi la renunţare la unele plăceri pentru prezent.

=7 =0 Circumstanţele sunt de aşa natură încât se simte forţat în prezent la


Negru/ compromisuri dacă vrea să evite să fie lipsit de afecţiune şi de la
Gri participare completă.

=7=1 Inhibat emoţional. Se simte forţat la compromisuri, fiindcă e dificil


Negru/ pentru el să realizeze un ataşament emoţional stabil.
Albastru

=7 =2 Circumstanţele îl forţează la compromisuri, la reprimarea


speranţelor şi
Negru/ cerinţelor sale şi în a se lipsi în prezent de unele din lucrurile pe
care le
Verde doreşte.

=7 =3 Circumstanţele sunt restrictive şi stânjenitoare, forţându-l să


renunţe în
Negru/ prezent la toate bucuriile şi plăcerile. (x)
Roşu

= 7=4 Insistă pe realismul scopurilor sale şi le urmăreşte cu îndârjire chiar


Negru/ dacă circumstanţele îl forţează la compromisuri. Foarte exigent în
Galben/ standardele pe care le aplică în alegerea partenerului.

=7 =5 Condiţiile sunt de aşa natură încât nu-şi poate permite să participe


Negru/ emoţional fără unele restricţii mentale.
Violet

=7 =6 Circumstanţele îl forţează la compromis şi la a se lipsi de unele


plăceri
Negru/ în prezent. Capabil de a obţine satisfacţie din activitatea sexuală.
Maro
___________________________________________________________________________

T A B E L U L IV: F U N C Ţ I I L E: –

În imediata apropiere a tuturor combinaţiilor + şi – este plasată o cifră


exprimată în procente în tabelele de 8 culori. De exemplu: când 0,9%
apare lângă combinaţia –0–1, aceste procente ilustrează frecvenţa medie
de selctare a fiecărei combinaţii de culori şi au fost obţinute din
rezultatele a 36.892 de teste administrate unor studenţi de sex masculin
a căror vârstă este cuprinsă între 20-30 ani.

- 0 … Gri/ …

–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi agitaţie (pentru


Gri/ poziţia VIII şi mai ales atunci când este clasificat ca „agitaţie”.)
23,1% Interpretarea psihologică: simte că viaţa are de oferit mult şi
că există lucruri importante de realizat – că viaţa trebuie trăită din
plin, de aceea îşi urmăreşte ţelurile cu o intensitate deosebită şi nu
lasă să-I scape nimic. Se angajează profund şi riscă să devină
incapabil de a examina lucrurile cu suficientă obiectivitate sau cu
destul calm, de aceea este nervos. Nu poate lăsa lucrurile aşa cum
sunt şi simte că nu-şi poate găsi liniştea decât atunci când şi-a atins
scopul.
Pe scurt: angajare plină de nerăbdare.

–0–1 Interpretarea fiziologică: refuză s se relaxeze sau să cedeze. Se


Gri/ menţine într-o stare de epuizare şi de depresiune la limită,
Albastru menţinându- se activ (în special la poziţia 7-8 şi într-o mai
mică
0,9% măsură în poziţiile 6-7).
Interpretarea psihologică: o situaţie sau o relaţie este
nesatisfăcătoare şi se simte neputincios de a o modifica pentru a
ajunge la sentimentul de aparenţă de care are nevoie; nu se arată
dornic să-şi expună vulnerabilitatea, fapt pentru care continuă să
opună rezistenţă aceste stări de lucruri dar se simte dependent de
acest ataşament; aceasta nu numai că îl deprimă şi îl face iritabil şi
nerăbdător, producându-i o considerabilă agitaţie şi impulsul de a
evada din această situaţie, fie pe plan fizic, fie pe plan mintal;
poate suferi capacitatea de concentrare.
Pe scurt: nemulţumire plină de agitaţie. (xx) Grupul + este de aceea necesar
ca o compensaţie.

–0–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa


sunt în
Gri/ pericol de a fi deprimate de stresul excesiv (în special poziţiile 7-8,
dar
Verde şi 6-7).
0,4% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi
tenacitatea au slăbit; se simte suprasolicitat, extenuat şi lipsit de
un ţel dar continuă să se menţină pe poziţie; simte această situaţie
adversă ca pe o presiune morală reală, tangibilă care îi este
intolerabilă şi de care vrea să scape, dar se simte incapabil să ia
hotărârea necesară.
Pe scurt: presiune indecisă (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din


încercarea
Gri/ de a se opune oricărei forme de stimulare sau excitaţie; poate duce
la
Roşu iritabilitate, izbucniri de furie sau chir la nevroze sexuale; există
0,5% posibilitatea unor boli cardiace.
Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca
ameninţătoare şi periculoasă; este furios la culme la gândul că nu
va fi în stare să-şi realizeze ţelurile şi este deprimat datorită
sentimentului de incapacitate de remediere a lucrurilor; este
încordat la maximum şi se simte copleşit, posibil până la punctul
unei stări de apatie nervoasă.
Pe scurt: iritabilitate ineficace (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din sentimentul de


Gri/ nemulţumire au dus la o stare de agitaţie (în special poziţiile 7-8,
dar şi
Galben 6-7 într-o măsură mai mică).
1,7% Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la
nesiguranţă şi la o vigilenţă plină de nelinişte; are nevoie acută de
a se simţi singur şi protejat de dezamăgiri ulterioare, fiind neglijat
sau pierzând din poziţie şi prestigiu; se îndoieşte că lucrurile se vor
putea ameliora în viitor, dar fără îndoială că este înclinat să
formuleze cereri exagerate sau să respingă compromisul.
Pe scurt: nesiguranţa plină de nelinişte (xx)
Grupul + este necesar ca o compensaţie.

–0–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unei sensibilităţi


reprimate
Gri/ (poziţiile 7-8 şi în special când este categorisit ca „anxietate”).
Violet Interpretarea psihologică: găseşte plăcere în tot ceea ce e plin
de
1,7% gust, graţios şi sensibil dar îşi menţine stilul de interpretare şi
apreciere critică şi refuză să fie doborât la pământ dacă nu i-ar fi
garantată la modul absolu autenticitatea şi integritatea; de aceea,
menţine un control strict şi vigilent al relaţiilor emoţionale,
deoarece trebuie să ştie cu precizie cum stă, cere completă
sinceritate ca protecţie împotriva propriei tendinţe de a fi prea
încrezător.
Pe scurt: cordialitate controlată

–0–6 Interpretarea fiziologică: reprimarea cerinţelor fizice şi


nervoase ale
Gri/ corpului (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată ca
anxietate).
Maro Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă;
are
3,8% nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alte persoane ale căror
standarde sunt la înălţimea propriilor sale idei şi să evadeze din
ierarhia socială; controlul pe care-l exercită asupra instinctelor
senzoriale îi restringe capacitatea de a se dărui, dar starea de
izolare la care ajunge îl duce la îndemnul de a ceda în faţa lucrurilor
şi de a-şi permite să se unească cu o altă persoană acest lucru îl
tulbură, căci astfel de instincte sunt considerate de el ca slăbiciuni
ce se cer depăşite şi stăpânite; simte că numai printr-o
autoconstrângere continuă şi fermă poate să-şi menţină atitudinea
sa de superioritate individuală; vrea să fie iubit şi admirat doar că
este vorba de el, are nevoie de atenţie, stimă şi recunoaşterea
celorlalţi.
Pe scurt: solicită stima unui individ excepţional.

–0–7 Interpretarea fiziologică: manifestă susceptibilitate


exagerată faţă de
Gri/ stimulii externi (la poziţia 7-8 şi în special când este clasificată ca
Negru anxietate).
Interpretarea psihologică: vrea să depăşească un
sentiment de gol şi să umple vidul care simte că îl separă de
ceilalţi; este nerăbdător să trăiască viaţa sub toate aspectele sale,
să satisfacă posibilităţile acesteia; de aceea, resimte orice
rezistenţă sau limitare şi insistă să fie liber şi nestânjenit în ceea ce
vrea să întreprindă.
Pe scurt: autodeterminism plin de aşteptare.
___________________________________________________________________________

- 1 … Albastru/ …

–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze;


menţinerea stării de
Albastru/ extenuare şi presiune la limita extremă prin continuarea activităţii
(în special la poziţia 8, cu mult mai puţin la poziţia 6).
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o
legătură este nesatisfăcătoare dar se simte neputincios de a o
schimba pentru a ajunge la sentimentul de apartenenţă de care are
nevoie; nu este dornic să-şi expună vulnerabilitatea de aceea,
continuă să se opună acestei stări de lucruri, deci se simte
dependent de ataşament; aceasta nu numai că îl deprimă dar îl
face iritabil şi nerăbdător, producându-i un neastâmpăr considerabil
şi stimulul de a ceda din situaţie, fie realmente, fie cel puţin în
gând; capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: nemulţumire plină de neastâmpăr (x).
(Grupul + e de aceea necesar ca o compensaţie).

–1–0 Interpretarea fiziologică: manifestă nerăbdare şi neastâmpăr şi


este
Albastru/ înclinat să fie deprimat (la poziţia 7-8).
Interpretarea psihologică: simte că nu poate controla
situaţia pentru a crea sentimentul de apartenenţă de care are
nevoie şi astfel se menţine nedoritor de a se lăsa fără rezerve în
mâinile altcuiva. Opune rezistenţă unei condiţii sau unei legături pe
care o consideră ca pe o responsabilitate descurajantă; simte că
viaţ are mult mai mult de oferit şi se poate să rămână nerăbdător şi
iritabil până când obţine tot ceea ce simte că încă îi lipseşte;
stimulul de a evada din această stare de lucruri nesatisfăcătoare îl
duce la o stare de neastâmpăr şi instabilitate; capacitatea de
concentrare poate avea de suferit. (x)
Pe scurt: neîmplinire plină de neastâmpăr şi nerăbdare.
(Grupul + ca o compensaţie).

–1–2 Interpretarea fiziologică: puterea voinţei şi perseverenţa


sunt în
Albastru/ pericol de a fi prevalate de un stres excesiv (în special la poz. 7-8
dar şi
Verde pentru 6-7).
0,2% Interpretarea psihologică: curajul în faţa vieţii şi tenacitatea sunt
supraîncărcate de tentativa continuă de a depăşi dificultăţile
existente; îşi menţine obiectivele pe care şi le-a impus dar se simte
supus unei presiune intolerabile; consideră că este imposibil să
modifice situaţia într-una de cooperare şi încredere reciprocă şi
astfel doreşte să se detaşeze cu totul de ea.
Pe scurt: presiunea creată în urma stresului şi a conclictelor. (x)
(Grupul + necesar ca o compensaţie).

–1–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată, rezultată din


relaţiile
Albastru/ personale nesatisfăcătoare sau discordante; poate duce la
iritabilitate,
Roşu izbucniri de furie sau nevroză sexuală; există posibilitatea apariţiei
unei
0,2% maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: o suferinţă considerabilă
rezultată din unele legături nesatisfăcătoare; el se simte
neputincios să restabilească afinitatea şi orice asemănare a
încrederii reciproce, astfel, că situaţia este privită ca o stare
deprimantă şi nefericită pe care trebuie să continue să o tolereze;
este hărţuit până la punctul epuizării nervoase. (xxx)
Pe scurt: dezechilibru lipsit de ajutor şi iritabil.
(Grupul + necesar ca o compensaţie).

– 1– 4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat din


Albastru/ dezamăgirea emoţională (în special la poz. 7-8 dar şi la 6-7).
Galben Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai
continuă în
0,2% mod curgător, s-a dovedit a fi profund dezamăgitoare şi acum este
privită ca o legătură deprimantă; în timp ce pe de o parte i-ar place
să se elibereze cu totul din acest ataşament, pe de altă parte nu
vrea să piardă nimic şi nici nu riscă nesiguranţa şi posibilitatea unei
deziluzii ulterioare; aceste emoţii contradictorii îi agavează strea
într-o aşa măsură încât încearcă să le refuleze sub masca unei
atitudini reci şi grave.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii emoţionale. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

– 1– 5 Interpretarea fiziologică: stresul rezultă din lipsa de


înţelegere
Albastru/ reciprocă (în special poz.7-8, mai puţin la 6-7).
Violet Interpretarea psihologică: o situaţie existentă este
nesatisfăcătoare şi
2% el se simte incapabil să o amelioreze fără a dori o cooperare;
nevoia de
înţelegere, de efectuare a unui schimb echitabil pe plan afectiv
rămâne nesatisfăcută, acum are sentimentul că este ţintuit, fapt
care duce la nerăbdare, iritabilitate şi dorinţa de a evada.
Pe scurt: nerăbdarea rezultă dintr-o continuă neînţelegere.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

– 1– 6 Interpretarea fiziologică: simte că trebuie să se bucure de


cooperare
Albastru/ înainte ca situaţia existentă să se îmbunătăţească; lipsa de
apreciere şi
Maro înţelegere îl fac să simtă că nu există garanţii reale şi nemulţumirea

0,6% loc unei sensibilităţi exagerate; vrea să se simtă mai sigur şi mai în
voie; i-ar face bucurie să scape de ceea ce consideră el ca fiind
acum o legătură deprimantă şi să-şi restabilească propria
individualitate; acest act de închistare în sine îi creează greutăţi
dacă doreşte să se dăruiască, dar izolarea la care ajunge îl duce la
imperativul că îi cere să cedeze şi să se contopească cu o altă
persoană. Acest lucru îl tulbură, deoarece el consideră astfel de
instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le depăşească, simte că
nu-i revine altceva de făcut decât să-şi impună propria sa
individualitate printr-o continuă închidere în sine, că numai aceasta
îi poate permite să-şi menţină poziţiile pentru a învinge dificultăţile
pe care le întâmpină în prezent.
Pe scurt: are o nemulţumire emoţională care ia naştere din lipsa de
apreciere.

– 1– 7 Interpretarea fiziologică: nemulţumirile pe plan emoţional


au dat
Albastru/ naştere unei dorinţe supărătoare şi plină de nerăbdare pentru
câştigarea
Negru independenţei care duce la stres şi neastâmpăr (la poz. 7-8 şi mai
puţin
9% sever 6-7)
Interpretarea psihologică: o situaţie existentă sau o relaţie
se dovedeşte a fi nesatisfăcătoare dar se simte incapabil să o
amelioreze fără o cooperare binevoitoare: Nu vrea să-şi expună
vulnerabilitatea şi de aceea consideră că nu este cazul să
manifeste afecţiune sau să fie peste măsură de expansiv: Îşi
priveşte relaţiile ca pe legături deprimante şi deşi vrea să fie
independent şi nestingherit în acţiunile sale, nu vrea să rişte să
piardă ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze cu sensibilitate şi
nerăbdare, în timp ce îndemnul de a se debarasa de toate duce la o
stare considerabilă de nerăbdare. Capacitatea de concentrare
poate suferi.
Pe scurt: manifestă o instabilitate plină de nerăbdare rezultată din
nemulţumiri pe plan emoţional.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
- 2 … Verde/ …

–2 Interpretarea fiziologică: puterea sa de voinţă şi


capacitatea de a
Verde/ rezista unei opoziţii sunt în pericol de a fi dominate de stresul excesiv,
2,8% în special la poz. 8, la poz.6 acest lucru este mai puţin pronunţat,
totuşi prezent.
Interpretarea psihologică:tenacitatea şi puterea de voinţă
necesare pentru a lupta cu dificultăţile existente a slăbit în
intesitate şi se simte împovărat peste măsură, extenuat şi fără ţel
dar continuă să-şi menţină poziţiile. Simte această situaţie ca pe o
apăsare palpabilă şi reală, care este intolerabilă şi de care vrea să
scape, dar se simte incapabil să ia hotărârea necesară.
Pe scurt: refuză să întreprindă măsurile necesare pentru a rezolva o
situaţie stresantă.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–2–0 Interpretarea fiziologică: capacitatea de a rezista premiselor pentru


Verde/ care a fost solicitată la maximum, ducând la stres şi la un
sentiment de
Gri înfrângere, nerăbdare şi iritabilitate (în special la poz.8 dar şi într-o
0,7% măsură mai redusă la poz. 6-7).
Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii
şi puterea de voinţă necesare pentru ducerea luptei cu dificultăţile
existente. Se simte împovărat peste măsură şi lipsit de ţel dar
continuă să-şi menţină poziţiile şi încă îşi urmăreşte obiectivele cu o
intensitate sălbatică.Acest lucru îl supune la o apăsare intolerabilă
de care vrea să scape dar nu se poate aduna pentru a lua hotărârea
necesară. Ca atare, rămâne bine fixat în problemă, neputând nici să
o vadă în mod obiectiv, nici să se debaraseze de ea – nu poate lăsa
lucrurile să meargă de la sine şi simte că nu va avea linişte decât
atunci când îşi va atinge obiectivul.
Pe scurt: implicare nerezolvată.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
–2–1 Interpretarea fiziologică: nemulţumit pe plan emoţional, având
redusă
Verde/ capacitatea de a rezista unei opoziţii sau dificultăţilor. Sentiment de
Albastru stres şi înfrângere.
0,3% Interpretarea psihologică: şi-a pierdut curajul în faţa vieţii
şi puterea voinţei necesare pentru a duce lupta cu dificultăţile
existente, care îi apar ca o opoziţie deliberată. Îşi menţine poziţiile
dar este supus unei presiuni intolerabile. Are nevoie de cooperare şi
împlinire emoţională şi simte că fără acestea nu îi rămâne nimic de
făcut pentru a ameliora situaţia existentă. Vrea să scape repede de
toate.
Pe scurt: apăsare care rezultă din stres şi neînţelegere.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–2–3 Interpretarea fiziologică: trece printr-o stare de nefericire şi


agitaţie
Verde/ care rezultă din tentativa de a evita orice formă de stimulare sau
Roşu emoţie. Priveşte mediul înconjurător ca pe ceva ostil şi simte o
mare
92% presiune care-l apasă. Are ieşiri de furie pline de iritare cu
posibilitatea apariţiei unei nevroze sexuale sau maladii cardiace.
Interpretarea psihologică: este nefericit datorită ostilităţii
aparente a mediului înconjurător. Se simte forţat şi supus unei
apăsări considerabile. Are o atitudine plină de revoltă şi
resentiment faţă de ceea ce consideră ca pretenţii nerezonabile
faţă de persoana sa, dar se simte neputincis să stăpânească
situaţia şi să se apere.
Pe scurt: atitudine rebelă plină de neputinţă. (xxx)

–2–4 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se datorează


Verde/ conflictului dintre expectativă şi necesitate în urma unei deziluzii
acute.
Galben Interpretarea psihologică: deziluzile şi speranţele
neîmplinite au dat loc unei nesiguranţe pline de anxietate în timp
ce îndoielile că lucrurile nu se vor îndrepta în viitor duc la amânarea
hotărârilor esenţiale. Acest conflict dintre speranţă şi necesitate
creează o apăsare considerabilă. În loc de a rezolva acest lucru
căutând să ia hotărârea esenţială, este posibil să se piardă în
urmărirea unor amănunte neesenţiale, ca o cale de evadare.
Pe scurt: oscilare însoţită de un sentiment de înfrângere. (xxx)
_________________________________________________________________________

- 3 … Roşu/ …

–3 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată şi îngrădită


rezultată din
Roşu încercarea de a rezista la orice stimulare adiţională, ducât la
iritabilitate, explozii de mânie sau chiar nevroze sexuale. Există o
posibilitate de deranjament cardiac (mai ales în poz. 8, dar totuşi,
prezent în poz. 6).
Interpretarea psihologică: situaţia este privită ca
periculoasă şi ameninţătoare. Ofensat la gândul că nu va fi capabil
să-şi realizeze scopurile şi întristat de sentimentul de lipsă de ajutor
pentru remedierea situaţiei. Supraevaluativ, se simte copleşit
probabil până la punctul unei sleiri nervoase.
Pe scurt: neajutorat. (xx)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–0 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din


încercarea
Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, fără răbdare, iritabil şi
inegal,
Gri cu posibilitatea de hipertensiune sau altă tulburare cardiacă (mai
ales în poz. 7-8, dar, de asemenea, într-o măsură mai mică în poz.
6-7).
Interpretarea psihologică: situaţia e privită ca periculoasă
şi ameninţătoare. Revoltat că este ameninţat lucru pentru care s-a
străduit atât de mult şi incapabil să împiedice ameninţarea, se
teme că e pe punctul să-l piardă cu desăvârşire. Incapabil să vadă
obiectiv situaţia dar extrem de agitat şi nu se poate relaxa în
încercările sale de a îndepărta această ameninţare a dorinţelor.
Solicitat la maxim se simte copleşit până la nivelul unei sleiri
nervoase.
Pe scurt: agitaţie disperată. (xx)
(Grupul + e o încercare de compensaţie).

–3–1 Interpretarea fiziologică: agitaţie reprimată rezultând din


încercarea
Roşu/ de a rezista la orice stimulare adiţională, combinată cu inabilitatea
de a
Albastru se relaxa îl determină să treacă dincolo de capacitatea resurselor
sale.
0,2% Neliniştit, iritabil şi agitat, cu posibilitatea unei hipertensiuni sau a
unei alte tulburări cardiace.
Interpretarea psihologică: nemulţumit de stadiul
nesatisfăcător al unor socieri apropiate. Se simte incapabil de a
întreprinde ceva pentru refacerea afinităţii şi încrederii reciproce şi
consideră că este prăbuşit, într-o situaţie nefericită din care nu
poate scăpa.
Pe scurt: nemulţumire rezultând din dezarmonie. (xxx)
(Grupul + se impune ca o compensaţie).

–3–2 Interpretarea fiziologică: agitaţie neajutorată şi


incapacitatea de a
Roşu/ controla evenimentele îl supun la un mare stres. Posibilitatea unor
Verde tulburări cardiace şi/sau spasm muscular.
0,1% Interpretarea psihologică: puternic nefericit de ceva ce
apare ca mediu ostil. Simte că este supus la o opresiune
intolerabilă şi condus împotriva voinţei sale. Revoltat şi indignat de
ceea ce consideră a fi nişte cerinţe nerezonabile faţă de el, dar se
simte incapabil de a controla situaţia sau de a se proteja pe sine în
vreun fel.
Pe scurt: indignare neajutorată. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).

–3–4 Interpretarea fiziologică: stresurile rezultate din


dezamăgiri au dus la
Roşu/ agitaţie şi anxietate.
Galben Interpretarea psihologică: dorind să facă o impresie bună,
dar
1,5% îngrijorat şi neîncrezător în legătură cu posibilitatea de a reuşi.
Simte că are mai multe drepturi decât I se recunosc şi devine
neajutorat şi întristat când circumstanţele îi stau împotriva. Găseşte
cea mai simplă posibilitate de eşec ca fiind extrem de
dezorganizată. Acest lucru putând să-l ducă când la epuizare
nervoasă. Se consideră o victimă care a fost coruptă şi înşelatăş
confundă această dramatizare cu realitatea şi încearcă să se
convingă pe sine că eşecul său în a obţine poziţia şi recunoaşterea
este greşeala altora.
Pe scurt: o justificare de sine nerealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar de aceea ca o compensaţie).

–3–5 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din frustrările în


încercarea de
Roşu/ a realiza securitate şi înţelegere.
Violet Interpretarea psihologică: receptivi la stimuli externi, vrea
să trăiască
0,8% totul intens dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă. Are
nevoie de înţelegere simpatetică şi de sentimentul siguranţei.
Nemulţumit de aparenta sa capacitate de a-şi realiza scopurile.
Pe scurt: empatie frustrată. (xx)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–6 Interpretarea fiziologică: tensiune apărută din epuizare


nervoasă sau
Roşu/ din stres sexual datorită unei excesive reţineri de la sine.
Maro Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte
situaţia
0,6% existentă ca dezagreabilă. Vrea recunoaşterea şi aprecierea altora
pentru a compensa lipsa oamenilor de acest fel cu care să se alieze
şi să devină mai sigur. Autoreţinerea simţurilor face pentru el
dificilă dăruirea dar izolarea care rezultă duce la impulsul de a
capitula şi de a se contopi cu altul. Aceasta îl tulbură, deoarece
consideră aceste instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le
depăşească. Numai prin a nu le ceda simte că poate sta în faţa
dificultăţilor situaţiei. Vrea să I se dea consideraţie, să fie preţuit ca
sociat, partener de dorit şi de admirat pentru calităţile sale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (x)
(Grupul + devine necesar ca o compensaţie).

–3–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut în urma frustărilor şi


a unei
Roşu/ situaţii nedorite.
Negru Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie
dezagreabilă
0,9% şi fără capacitatea de a o remedia. Mânios, se îndoieşte de
capacitatea sa de a-şi realiza scopurile. Frustrat până la punctul
epuizării nervoase, vrea să scape şi să simtă mai puţin restricţie,
vrea să fie liber de a decide de unul singur.
Pe scurt: dorinţa de independenţă frustrată. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
___________________________________________________________________________

- 4 … Galben/ …

–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire,


care a dus la
Galben/ agitaţie (mai ales în poz.8, mult mai puţin decât în poz.6).
Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite au dus la
nesiguranţă şi la nelinişte. Are nevoie de siguranţă şi vrea să evite
orice haleta dezamăgire ulterioară şi îi este teamă să nu fie neglijat
sau să-şi piardă poziţia şi prestigiul. Se îndoieşte de posibilitatea
evoluţiei mai fericite a lucrurilor şi această atitudine negativistă îl
duce la exigenţe exagerate şi la refuzul unor compromisuri
rezonabile.
Pe scurt: pesimist agitat îi este teamă de pierderea prestigiului. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–0 Interpretarea fiziologică: nesiguranţa şi spaima de a nu pierde


Galben/ posibilităţile au dus la o stare de tensiune agitată.
Gri Interpretarea psihologică: simte că viaţa trebuie să-i dea mai
mult şi
2,1% că speranţele şi dorinţele sale trebuie să se realizeze în întregime.
Nesiguranţa în care pluteşte îi determină destule necazuri şi este
într-o stare de atenţie încordată pentru a nu scăpa nici o ocazie.
Este nerăbdător, doreşte să evite orice cădere sau pierdere de
poziţie ulterioară. Încearcă să se asigure că nu va fi trecut cu
vederea şi are o mare nevoie de a se simţi în siguranţă.
Pe scurt: se află într-o situaţie expectativă încordată. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
–4–1 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea au rezultat
în urma unei
Galben/ deziluzii pe plan emoţional (în special în poziţiile 7-8 dar şi 6-7).
Albastru Interpretarea psihologică: o legătură emoţională nu mai are
caracter uniform, s-a dovedit a fi extrem de deziluzionantă şi acum
este privită ca deprimantă. În tim ce pe de haleta parte ar dori să
se elibereze întru-totul de acest ataşament, pe de haleta parte nu
vrea să piardă nimic şi nici să rişte nesiguranţa şi posibilitatea unor
deziluzii ulterioare. Aceste emoţii contradictorii îi agravează starea
de aşa manieră încât el încearcă să le ascundă sub masca unei
atitudini severe şi rezervate.
Pe scurt: stresul rezultă din deziluzii pe plan emoţional. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4–2 Interpretarea fiziologică: stresul şi anxietatea se


datorează
Galben/ conflictului dintre speranţă şi necesitate, în urma unei deziluzii
acute.
Verde Interpretarea psihologică: deziluziile şi speranţele nerealizate au
dat
0,2% naştere unei nesiguranţe pline de anxietate, în tim ce îndoielile că
lucrurile nu se vor îndrepta în viitor duce la amânarea hotărârilor
esenţiale. Acest conflict dintre necesitate şi speranţă îi creează o
tensiune considerabilă. În loc să rezolve această situaţie prin luarea
hotărârii esenţiale, este posibil ca el să se cufunde în urmărirea
aspectelor neesenţiale ca posibilitate de ieşire.
Pe scurt: oscilare frustrată. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 3 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din


dezamăgiri a
Galben/ dus la agitaţie şi anxietate.
Roşu Interpretarea psihologică: este nerăbdător să facă impresie
bună dar
0,9% este necăjit şi plin de îndoieli în ceea ce priveşte posibilităţile
viitoare. Simte că are dreptul să spere la orice şi să se simtă
neajutorat şi deziluzionat când împrejurările i se opun. Consideră
doar posibilitatea ca eşec deosebit de şocant şi de aceea poate
ajunge chiar la o prăbuşire nervoasă. Se consideră o victimă
maltratată şi înşelată confundând această dramatizare cu
realitatea. Încearcă să se convingă că nereuşita sa de a câştiga
poziţie şi consideraţie este vina altora.
Pe scurt: autojustificare nerealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 5 Interpretarea fiziologică: deziluziile l-au dus la o retragere


plină de
Galben/ suspiciune şi închidere în sine şi izolare de ceilalţi (în poz. 7 şi 8,
mult
Violet mai puţin în poz. 6 şi 7).
Interpretarea psihologică: îşi refulează entuziasmul
înnăscut şi firea plină de fantezie de teama că ar putea fi antrenat
aiurea în urmărirea unor himere. Simte că a fost înşelat şi maltratat
şi se retrage pentru a se menţine cu grija departe de ceilalţi.
Veghează cu grijă şi cu spirit critic pentru a stabili dacă acţiunile
altora îndreptate spre el sunt sincere – un gen de vigilenţă care
uşor duce la suspiciune şi încordare.
Pe scurt: aplică dictonul: „cine s-a fript cu ciorba suflă şi-n
iaurt”; deziluzie emoţională care duce la o vigilenţă plină de
neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–4 – 6 Interpretarea fiziologică: stresul care a luat naştere din


efortul de a
Galben/ ascunde preocuparea şi anxietatea sub o mască de neîncredere în
sine şi
Maro de lipsă de preocupare.
1,1% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă.
Persoana se simte singură şi nesigură, deoarece are o nevoie
nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror nivel este la fel de ridicat
cu al său şi vrea să iasă din categoria oamenilor de rând. Acest
sentiment de izolare îi sporeşte nevoia, transformând-o într-un
îndemn insistent care este cu atât mai tulburător pentru suficienţa
sa de sine din cauza însingurării pe care şi-o impune. Deoarece el
vrea să demonstreze unicitatea propriului caracter, încearcă să-i
refuleze nevoia unor contacte cu societatea şi optează pentru o
atitudine de încredere de sine lipsită de preocupări pentru a-şi
ascunde teama de inadecvare. Îi tratează cu dispreţ pe cei ce
îndrăznesc să-i critice comportamentul. Totuşi, în spatele acestei
arogări a unei atitudini de indiferenţă el într-adevăr tânjeşte după
aprobarea şi aprecierea celor din jur.
Pe scurt: deziluzie care duce la o pretinsă indiferenţă.
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
___________________________________________________________________________

- 5 … Violet/ …

–5–1 Interpretarea fiziologică: refuză să se relaxeze sau să


cedeze.
Violet/ Menţinerea epuizării şi deprimării la limita extremă prin faptul că el
Albastru continuă să fie activ (mai ales în poz. 7-8, cu mult mai puţin 6-7).
0,9% Interpretarea psihologică: relaţia exigentă este
nesatisfăcătoare, dar se simte incapabil la o schimbare fără
cooperare, nevoia de înţelegere, de a da şi de a primi afecţiune
rămân neîmplinite. Acest fapt nu numai că îl deprimă, dar îl fac
iritabil şi nerăbdător, producându-I neastâmpăr şi impulsul de a
evada din situaţie, fie pe plan real, fie cel puţin pe plan mintal.
Capacitatea de concentrare poate suferi.
Pe scurt: neastâmpăr datorat insatisfacţiei emoţionale. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–5–2 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-un sentiment de


Violet/ minimalizare şi neînţelegere (mai ales în poz. 7-8, mai puţin poz.6-
7).
Verde Interpretarea psihologică: se simte invidios datorită
faptului că
0,5% încrederea, afecţiunea şi înţelegerea nu-i sunt acordate şi că este
tratat cu umilitoare lipsă de consideraţie. Consideră că i se neagă
aprecierea
necesară propriei preţuiri şi că nu poate face nimic în legătură cu
acest fapt. Demoralizat de lupta sa singuratică împotriva
dificultăţilor, fără vreo încurajare, simte că nu ajunge nicăieri, că în
loc de admiraţia de care are nevoie este mereu înţeles greşit, vrea
să scape de situaţie dar nu poate găsi puterea sufletească de a lua
decizia necesară.
Pe scurt: umilit datorită lipsei de apreciere. (x)
(Grupul + devine astfel o compensare necesară).

–5–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultând din frustrarea


încercărilor de
Violet/ a realiza securitate şi înţelegere. Forţa nervoasă poate fi uneori
serios
Roşu epuizată şi există posibilitatea unor tulburări cardiace (poz.7-8, mai
0,3% puţin poz. 7-6).
Interpretarea psihologică: răspunsul la stimulii exteriori
sunt intense dar găseşte situaţia existentă extrem de frustrantă;
are nevoie de o înţelegere simpatetică şi de sentimentul de
securitate; nemulţumit de aparenta sa incapacitate de a-şi realiza
ţelurile.
Pe scurt: frustrare emoţională şi empatetică. (xx)

–5–4 Interpretarea fiziologică: dezamăgirea a dus la o retragere


plină de
Violet/ suspiciune şi închidere în sine şi la izolare de ceilalţi (pentru poz.7-
8,
Galben mai ales, pentru poz.6-7 mai puţin).
0,9% Interpretarea psihologică: îşi reprimă entuziasmul
înnăscut şi natura imaginativă de teama de a nu fi antrenat în
urmărirea unei himere. Simte că a fost înşelat şi s-a abuzat de el,
ceea ce-l face să stea retras departe de ceilalţi. Veghează cu grijă şi
critic pentru a stabili dacă motivele altora, referitoare la el, sunt
sincere – vigilenţă care uşor îl poate duce la suspiciune şi
neîncredere.
Pe scurt: dezamăgire emoţională ducând la o vigilenţă plină de
neîncredere faţă de acţiunile celor din jur. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–5–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de


a menţine
Violet/ relaţii stabile în condiţiile dorite (numai poz.7-8 şi mai uşoară dacă
nu
Maro este clasificată ca anxietate).
1% Interpretarea psihologică: vrea un partener cu care să
împărtăşească din plin o atmosferă de seninătate fără nici un nor
dar constrângerea proprie de a-şi demonstra individualitatea îl
conduce la adoptarea unei atitudini critice şi revendicative. Aceasta
aduce tulburare şi antrenează alterarea perioadelor de legături
strânse, aşa încât situaţia ideală pe care o doreşte nu se poate
dezvolta. În ciuda impulsului de a-şi satisface dorinţele sale
naturale îşi impune restricţii considerabile asupra instinctelor,
încredinţat fiind că astfel îşi demonstrează superioritatea şi se
ridică deasupra categoriei comune. Discernământ, spirit critic şi
originalitate, are tact şi capacitate de discriminare. Aceste calităţi,
combinate cu tendinţa sa de a-şi forma propriile puncte de vedere îi
permit să judece lucrurile de unul singur şi să îşi exprime cu
autoritate propria opinie. El se bucură de originalitate şi subtilitate,
străduindu-se să-şi găsească aliaţi cu aceleaşi gusturi care să-l
poată ajuta să se desfăşoare din punct de vedere intelectual.
Doreşte admiraţia şi aprecierea din partea celorlalţi.
Pe scurt: discriminare intelectuală sau estetică.

–5–7 Interpretarea fiziologică: stres rezultând dintr-o limitare


sau restricţie
Violet/ nedorită (numai dacă este considerată ca anxietate, în poz. 7-8).
Negru Interpretarea psihologică: se străduieşte să obţină relaţii
sincere,
3,5% fondate pe o încredere reciprocă şi înţelegere. Revendică libertatea
deciziei fără să fie supus la vreo intervenţie opresivă din exterior şi
fără să fie obligat de aceste compromisuri. Vrea să acţioneze numai
în conformitate cu propriile convingeri.
Pe scurt: revendică independenţă şi sinceritate.
___________________________________________________________________________

- 6 … Maro/ …
–6 Interpretarea fiziologică: stres apărut din reprimarea
dorinţelor fizice
Maro/ şi sexuale dintr-o insuficientă luare în considerare a necesităţilor
11,4% organismului (numai în poz. 8 şi mai ales dacă este considerat
anxietate).
Interpretarea psihologică: are nevoie nesatisfăcută de a
se alia cu alţii al căror nivel este la fel de înalt ca al său şi de a ieşi
din turma oamenilor de rând. Această dorinţă pentru proeminenţă îl
izolează şi îi împiedică proptitudinea de a se dărui liber, devenind
implicit liber. Când vrea să abandoneze, priveşte acest lucru ca pe o
slăbiciune căreia trebuie să-i reziste. Această reţinere de sine îl va
ridica deasupra categoriei şi îi va asigura recunoaşterea ca
personalitate unică şi distinctă, gândeşte.
Pe scurt: revendică stimă din partea altora.

–6–0 Interpretarea fiziologică: stres apărut din refularea


dorinţelor fizice
Maro/ sau sexuale şi dintr-o insuficientă consideraţie pentru necesităţile
Gri corporale (numai în poz. 7-8 şi mai ales dacă este considerat
5,8% anxietate).
Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă,
are o nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alţii al căror standard
este la fel de înalt ca al său şi de a se situa deasupra mulţimii
comune. Controlul său asupra instinctelor senzuale îi reduce
capacitatea de a se dărui, dar izolarea care rezultă îl duce la
impulsul de a ceda şi de a-şi permite să se fuzineze cu alţii. Aceasta
îl tulbură, deoarece astfel de instincte sunt privite ca slăbiciuni care
trebuie depăşite; simte că numai prin autoconstrângere poate
spera să-şi menţină atitudinea sa de individ superior. Vrea să fie
iubit sau admirat pentru el însuşi; are nevoie de atenţie,
recunoaştere şi de stima altora.
Pe scurt: cere stimă ca pentru un individ excepţional.

–6–1 Interpretarea fiziologică: nemulţumirea emoţională şi lipsa


de
Maro/ apreciere duc la stres şi la autoconstrângere excesivă (în poz.7-8,
mai
Albastru pronunţat pentru 6-7).
Interpretarea psihologică: simte că trebuie să coopereze înainte
ca situaţia existentă să poată să fie îmbunătăţită. Lipsa de
înţelegere şi apreciere îl face să simtă că nu există limite reale iar
nemulţumirea îi ridică senzorialitatea; vrea să se simtă mai în
siguranţă şi confort. Vrea să scape de ceea ce consideră acum ca
fiind o legătură depresivă şi să-şi restabilească propria
individualitate. Autorespingerea simţurilor îi face dificilă
posibilitatea de a se dărui dar izolarea care rezultă îl duce la
impulsul de a ceda şi de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează,
deoarece consideră astfel de instincte ca slăbiciuni care trebuie
depăşite; simte că îşi poate afirma propria individualitate printr-o
continuă autoconstrângere şi că numai aceasta îi va permite să
rămână pe poziţie şi să treacă prin dificultăţile prezente.
Pe scurt: nemulţumirea emoţională apărută datorită lipsei de
apreciere şi o autoconstrângere nepotrivită. (x)
(Grupul + este cerut ca o compensaţie).

–6–2 Interpretarea fiziologică: stres apărut dintr-o excesivă


Maro/ autoconstrângere în încercarea de a câştiga consideraţia şi stima
altora
Verde (mai ales în poz.7-8, ami puţin pronunţat dar încă semnificativ
pentru
0,2% 6-7).
Interpretarea psihologică: are o nevoie nesatisfăcută de a se
alia cu alţii ale căror standarde sunt la fel de înalte ca al său şi de a
se evidenţia. Aceasta îl duce la un considerabil stres dar nu renunţă
la atitudinea sa în ciuda lipsei de apreciere. Găseşte că situaţia este
neconfortabilă şi ar dori să se smulgă din ea, dar refuză
compromisul faţă de propriile opinii. Incapabil să rezolve situaţia
deoarece amână continuu luarea deciziilor necesare, deoarece se
îndoieşte de capacitatea sa de a face faţă opoziţiilor.
Pe scurt: încăpăţânat, dar cu o cerinţă ineficace pentru stimă. (x)

–6–3 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din reprimarea


dorinţelor
Maro/ fizice sau sexuale şi din insuficienta consideraţie faţă de
necesităţile
Roşu corporale (mai ales pentru poz.7-8, ceva mai puţin acut pentru 6-7).
0,6% Interpretarea psihologică: se simte neapreciat şi găseşte că
situaţia existentă este ameninţătoare. Doreşte recunoaştere
personală şi stima altora pentru a compensa lipsa de gust a
oamenilor cu care se aliază şi pentru a se simţi mai în siguranţă.
Această autoconstrângere a simţurilor îi crează dificultatea de a se
dărui dar izolarea rezultată îl duce la impulsul de a ceda şi de a
fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoarece el considera astfel
de instincte ca slăbiciuni care trebuie depăşite; simte că numai în
acest fel poate face faţă dificultăţilor situaţiei. Vrea să fie preţuit ca
un asociat de dorit şi să fie admirat pentru calităţile sale personale.
Pe scurt: nesiguranţă apărută din lipsa de aliaţi. (xx)
(Grupul + este de aceea necesar ca o compensaţie).

–6–4 Interpretarea fiziologică: stres apărut din efortul de a


ascunde
Maro/ îngrijorarea şi anxietatea sub masca unui sentiment de indiferenţă
şi de
Galben autosprijin (mai ales în poz. 7-8, mai puţin pentru 6-7).
1,3% Interpretarea psihologică: situaţia existentă este dezagreabilă.
Se simte însingurat şi nesigur, deoarece are o dorinţă nesatisfăcută
de a se alia cu alţii ale căror standarde sunt la fel de ridicate şi să
se remarce. Acest simţământ al izolării transformă trebuinţele într-
un impuls constrângător, cu atât mai deranjant pentru suficienţa sa
de sine din cauza constrângerii pe care şi-o impune singur.
Deoarece vrea să demonstreze valitatea de unicitate al propriului
său caracter încearcă să-şi reprime nevoia de alţii şi afectează o
atitudine de autoîncredere nepăsătoare, pentru a ascunde teama
de inadecvare, tratându-i pe cei care-i critică comportamentul cu
mult dispreţ. În orice caz sub această simulare de indiferenţă tinde
spre aprobarea şi stima celor din jur.
Pe scurt: dezamăgire, ducând la o simulare a indiferenţei. (x)
(Grupul + devine necesar ca o compensare).
–6–5 Interpretarea fiziologică: stres apărut din incapacitatea de
a-i menţine
Maro/ stabilitatea relaţiilor în condiţiile dorite (numai în poz. 7-8, mai
blând
Violet dacă nu este considerat anxietate).
1,5% Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil la gingăşia şi
delicateţea sentimentului cu dorinţa de a se amesteca într-un fel de
fuziune mistică de armonie erotică. În orice caz, această dorinţă
rămâne nesatisfăcută datorită lipsei unui partener potrivit sau a
condiţiilor adverse. Păstrează un control strict şi atent asupra
relaţiilor sale emoţionale, deoarece vrea să ştie exact cum stă. Este
estetic şi are un gust pentru cultivat, care-i permit să formeze şi să
cuprindă propriile gusturi şi raţionamente, mai ales în domeniile
artei. Se străduieşte să se analizeze cu alţii care îl pot asista în
creşterea sa intelectuală şi artistică.
Pe scurt: sensibilitate artistică subliniată.

–6–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut datorită unei rău


vestite
Maro/ restricţii sau limitări (semnificativ numai dacă e considerat ca
Negru anxietate).
5,4 % Interpretarea psihologică: sensibil şi susceptibil. Vrea libertatea
de a-şi urma propriile convingeri şi principii, de a obţine respect ca
individ în dreptul său. Doreşte să se expună la orice posibilitate fără
a trebui să se supună la limitări şi restricţii.
Pe scurt: dorinţa de a-şi controla propriul destin.
___________________________________________________________________________

- 7 … Negru/ …

–7 Interpretarea fiziologică: stres apărut din intensitatea


sentimentelor,
Negru/ dăruirii, trăirii, etc., precum apare precizat la celelalte culori
(semnificaţie specială numai dacă e considerat ca anxietate în
poz.8, altminteri normal).
Interpretarea psihologică: vrea să fie independent,
neîngrădit, liber de orice altă limitare şi restricţie decât pe cea care
şi-a impus-o singur, prin propria alegere şi decizie.

–7–0 Interpretarea fiziologică: susceptibilitate pronunţată de


stimuli
Negru/ exteriori (pentru poz. 7-8, dar mai ales dacă este clasată ca
anxietate).
Gri Interpretarea psihologică: vrea să depăşească sentimentul de
10,5% vid pe care-l resimte şi separarea de ceilalţi. Consideră că viaţa are
încă multe să-I ofere şi că îşi poate pierde partea de trăiri dacă nu
reuşeşte să folosească la maxim orice posibilitate care I se oferă. Îşi
urmăreşte obiectivele personale cu autentică intensitate şi e gata
să ia parte prompt şi profund. Se simte în întregime competent în
orice domeniu în care se angajează şi alţii îl pot considera uneori ca
prea inopinat, amestecându-se prea mult în toate.
Pe scurt: participare intensă.

–7–1 Interpretarea fiziologică: nesatisfacţia emoţională apare


din afectarea
Negru/ dorinţei de independenţă, ducând la stres, nelinişte (mai ales
pentru
Albastru poz. 7-8, de asemenea, pentru 6-7).
1,7% Interpretarea psihologică: situaţia existentă sau relaţiile
existente sunt nesatisfăcătoare dar simte că nu le poate îmbunătăţi
fără colaborare. Nu vrea să-şi dezvăluie vulnerabilitatea, consideră
nerecomandabil să-şi exprime afecţiunea sau să fie complet
demonstrativ. Priveşte relaţia ca fiind o legătură depresivă, dar deşi
vrea să fie independent şi neîngrădit nu vrea să rişte să piardă
ceva. Toate acestea îl fac să reacţioneze neliniştit, în timp ce
impulsul de a se îndepărta duce la considerabilă nelinişte.
Pe scurt: instabilitate agitată, apărută din insatisfacţie emoţională.
(x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–2 Interpretarea fiziologică: frustrarea neacceptării


restricţiilor în
Negru/ acţiunea sa de a deveni liber produce stresul.
Verde Interpretarea psihologică: caută să găsească independenţă,
0,8% libertatea de la orice restricţie şi pentru asta mărturiseşte obligaţia
sa. Este supus la o presiune considerabilă şi doreşte să scape de ea
ca să poată obţine ceea ce doreşte, dar tinde să piardă forţa
necesară scopului pentru a ajunge acolo.
Pe scurt: frustrarea dorinţei de independenţă şi libertate de acţiune.
(x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–3 Interpretarea fiziologică: stres produs de frustraţiile unor


situaţii
Negru/ nedorite.
Roşu Interpretarea psihologică: se simte prins într-o situaţie
dezagreabilă şi
0,7% lipsit de puterea de a o remedia. Supărat şi nemulţumit pentru că
se îndoieşte de capacitatea sa de a-şi realiza scopurile şi frustrarea
aproape de punctul epuizării nervoase. Doreşte să plece, să simtă
mai puţină restricţie şi să fie liber de a lua decizii singur.
Pe scurt: dorinţă de independenţă frustrată. (xx)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).
–7–4 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din dezamăgire,
dintr-o
Negru/ vigilentă autoprotecţie de ulterioare eşecuri.
Galben Interpretarea psihologică: speranţele neîmplinite îl duce la
2,5% nesiguranţă şi la veghe tensionată. Insistă pe libertatea de acţiune
şi îi displace orice formă de control, alta decât cea pe care şi-o
impune singur. Nu vrea să părăsească sau să abandoneze nimic;
are nevoie de sinceritate, protecţie împotriva oricăror viitoare
eşecuri sau a pierderii poziţiei şi prestigiului. Se îndoieşte că
lucrurile vor merge mai bine în viitor şi această atitudine negativă îl
duce la exagerarea pretenţiilor sale şi la refuzarea unor
compromisuri rezonabile.
Pe scurt: vigilent şi reţinut. (x)
(Grupul + este necesar ca o compensaţie).

–7–5 Interpretarea fiziologică: stres datorat unor rău venite


limitări sau
Negru/ restricţii.
Violet Interpretarea psihologică: sensibil şi impresionabil, predispus la
un
3% entuziasm absorbant. Caută o situaţie idealizată – dar încă
neîmplinită – în care să poată să împărtăşească cu altul un acord
deplin şi o reciprocă profunzime a înţelegerii. Simte că există un
risc să fie exploatat dacă este prea deschis în a acorda încrederea
altora şi de aceea cere o probare a sincerităţii lor. Vrea să ştie exact
cum stă în relaţiile cu ceilalţi.
Pe scurt: cere o independenţă împărtăşită.

–7 – 6 Interpretarea fiziologică: stres rezultat din limitări şi


restricţii
Negru/ nedorite.
Maro Interpretarea psihologică: rezistă la orice fel de presiune din partea
3,5% altora şi insistă asupra independenţei sale ca individ. Vrea să
decidă fără interferenţe, să schiţeze propriile concluzii şi să ajungă
la decizii proprii. Detestă uniformitatea şi mediocritatea. Doreşte să
fie privit ca unul ce dă opinii autorizate, îi e greu să admită că nu
are dreptate, deşi uneori nu are poftă sau nu înţelege punctul de
vedere al altuia.
Pe scurt: reclamă independenţă şi protecţionism.
___________________________________________________________________________

TABELUL V: F U N C Ţ I I L E :+ –

– 0 – … Gri/ …
–0–0 Denotă o atitudine ambivalentă, variind între rezerva precaută şi
frica
Gri/ de a nu-şi primi partea sa.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).

+0–1 Anxietatea şi insatisfacţia continuă permanent, fie datorită


Gri/ circumstanţelor, fie datorită nerealizării dorinţelor emoţionale, au
dus
Albastru la tensiune şi stres. Încercarea de a scăpa de aceasta constă în
crearea unei ambianţe aparente de pace, refuzând participarea.
de a nu-şi primi partea sa. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–2 Eşec în a stabili valoarea într-o manieră consonantă cu propria


opinie
Gri/ asupra ei, combinat cu un efort continuu de a deveni ea însăşi. Aceasta
Verde cu resurse inadecvate, duc la stres. Încercarea de a scăpa de
aceste cerinţe excesive, din insuficienţele sale resurse prin
adoptarea unei atitudini defensive prin care refuză să fie implicat,
să participe la neplăcerile viitoare. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–3 Epuizarea a creat o inteligenţă la orice stimulare ulterioară sau


cerinţe
Gri/ din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl agită, îl irită şi îl
Roşu face nefericit, de aceea vrea să scape refuzând o viitoare
participare directă. Nu se limitează la o abordare precaută şi la o
ascunsă hotărâre de a-şi realiza propriul drum final.

+0–4 Dezamăgire din neîmplinirea dorinţelor şi speranţelor şi din frica de


Gri/ formulare de noi scopuri va duce la alte nerealizări viitoare, aceasta
Galben având ca rezultat neliniştea. Încearcă să scape de aceasta prin
retragere şi prin protejare, având o atitudine precaută şi rezervată.
(xx)

+0–5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva dorinţei de a fi prea


sincer,
Gri/ deoarece socoteşte că asta se leagă de o rea înţelegere şi
exploatare din
Violet partea altora. Ca rezultat, el adoptă o atitudine critică, participând
numai acolo unde este sigur că va găsi sinceritate în relaţiile cu
alţii.
(pentru detalii vezi pag. ).

+0–6 Dorinţa nesatisfăcută de a fi respectat, de a sta departe de


tovarăşii săi
Gri/ este cauza neliniştii. Ca rezultat, se înăbuşă un sentiment normal
de
Maro sociabilitate şi refuză să îşi permită implicarea sau participarea
alături de alţii la activitatea obişnuită. (pentru detalii vezi pag. ).
+0–7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever
restrânsă
Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu
do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).

+0–7 Îi este teamă că independenţa sa va fi ameninţată sau sever


restrânsă
Gri/ dacă nu se protejează singur împotriva influenţelor exterioare. Nu
do-
Negru reşte să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 1 – … Albastru/ …

+1–1 Denotă o atitudine ambivalentă variind între mulţumire relaxată şi


ne-
Albastru/ mulţumirea obositoare.
Albastru (pentru detalii vezi pag. ).

+1–2 Tensiunile sau stresul determinat de încercarea de a face faţă


Albastru/ condiţiilor care depăşesc capacitatea sau rezervele puterii sale duc
la o
Verde considerabilă nelinişte şi la sentimentul de inadaptare personală
(dar admisă). Caută să scape într-o situaţie mai paşnică şi fără
probleme în care să se recupereze, într-o atmosferă de afecţiune şi
securitate. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+1–3 Epuizarea vitalităţii a crescut intoleranţe pentru orice stimulare ulteri-


Albastru/ oară sau cerinţă din resursele proprii. Sentimentul de incapacitate îl
Roşu agită şi-i provoacă o acută nefericire. Încearcă să scape din aceasta
abandonând lupta şi căutând condiţii mai liniştite şi calme în care
să se recupereze într-o atmosferă de afecţiune şi securitate. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+1–4 Dezamăgire din nerealizarea scopului şi teama de a-şi formula noi


sco-
Albastru/ puri care să fie mai târziu noi eşecuri au dus la anxietate. Încearcă

Galben scape printr-o legătură paşnică şi armonioasă care să-l protejeze de
insatisfacţii şi de lipsa de apreciere. (x) (pentru detalii vezi pag. ).
+1–5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva tendinţei de a fi prea
sincer
Albastru/ deoarece găseşte că datorită sincerităţii este pasibil de a fi rău
înţeles
Violet sau exploatat. Caută o relaţie care-i să îi aducă linişte şi intimitate
plină de înţelegere şi în care fiecare ştie cum stă celălalt. (pentru
detalii vezi pag. ).

+1–6 Vrea să fie respectat şi apreciat şi caută acest lucru printr-o


asociere
Albastru/ apropiată şi liniştită, pe baza unei stime reciproce.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+1–7 Nu doreşte să fie implicat în diferende de opinii sau argumentări,


pre-
Albastru/ ferând să fie lăsat în pace.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 3 – … Roşu/ …

+3–3 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţe de a-şi avea


pro-
Roşu/ priul drum şi dorinţa de a fi lăsat în pace.
Roşu (pentru detalii vezi pag. ).

+3–0 Teama de a fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le


doreşte
Roşu/ îl face să joace rolul cu intensitate agitată şi urgentată.
Gri (pentru detalii vezi pag. ).

+3–2 Tensiunea indusă din încercarea de a coopera cu condiţiile care


sunt
Roşu/ realmente deasupra capacităţilor proprii sau deasupra rezervei de
for-
Verde ţe au dus la o considerabilă anxietate, la un sentiment de
neadecvare personală. Încearcă să remedieze aceasta printr-o
activitate intensă direcţionată şi prin insistenţa de a-şi găsi un
drum propriu. Un autocontrol defectuos poate duce la manifestări
de mânie greu de înfrânat.

+3–4 Dezamăgirea şi frica că nu există nici un element pentru a-şi


formula
Roşu/ noi ţinte a dus la stres şi anxietate. Vrea o legătură strânsă cu alţii
şi un
Galben scop în situaţia sa dar simte că relaţiile sale sunt vide şi progresul
este stânjenit. Reacţionează cu o activitate intensă şi zeloasă
destinată realizării cu orice preţ a scopurilor. (x) (pentru detalii vezi pag.
).

+3–5 Vrea să acţioneze liber şi neinhibat dar este limitat de nevoia sa de


a
Roşu/ avea lucrurile pe o bază raţională consistentă şi clar definită
Violet (pentru detalii vezi pag. ).
+3–6 Găseşte o plăcere în acţiune şi vrea să fie respectat şi stimat
pentru
Roşu/ realizările sale.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+3–7 Luptă împotriva restricţiilor şi limitărilor şi insistă în a se dezvolta li-


Roşu/ ber, ca rezultat al propriilor eforturi.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
+ 4 – … Galben/ …

+4–4 Denotă o atitudine ambivalentă variind între o dorinţă optimistă de


îm-
Galben/ plinire şi un pesimism morocănos.
Galben (pentru detalii vezi pag. ).

+4–0 Teama de a nu fi împiedicat să obţină lucrurile pe care le doreşte


duce
Galben/ la o neobosită căutare a satisfacţiei în urmărirea unor activităţi
iluzorii
Gri sau lipsite de sens. (pentru detalii vezi pag. ).

+4–1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată fie datorită circumstanţelor, fie


dato-
Galben/ rită neîmplinirii cerinţelor emoţionale au produs stres. Se simte
neînţe-
Albastru les, dezorientat şi instabil. Aceasta îl duce la căutarea unor noi
condiţii sau relaţii, în speranţa că acestea i-ar putea oferi mai mare
mulţumire şi odihnă a minţii. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+4–2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu nişte condiţii care


sunt
Galben/ într-adevăr deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de
forţă au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la sentimentul inadaptării
personale. Reacţionează căutând în exterior confirmarea.

+4–3 Agitaţie, impredictibilitatea şi iritarea care acompaniază epuizarea


ner-
Galben/ voasă l-au pus într-o situaţie în care se simte ameninţat de
circumstan-
Roşu ţe (împrejurări). Simte neputinţa de a remedia această situaţie
printr-o acţiune proprie şi speră cu disperare că există o soluţie
care să-I furnizeze o cale de ieşire. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+4–5 Critică intens condiţiile existente pe care le simte că nu sunt


suficient
Galben/ de clar organizate. De aceea caută o soluţie care să clarifice
situaţia şi
Violet să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil.
(pentru detalii vezi pag. ).

+4–6 Se simte insuficient de apreciat în situaţia existentă şi caută condiţi


di-
Galben/ ferite în care va putea găsi o posibilitate mai propice de a-şi
demonstra
Maro să introducă un nivel de ordine şi metodă mai acceptabil.
Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).

+4–7 Simte restricţii şi faptul că este împiedicat să progreseze, căutând o


so-
Galben/ luţie care să înlăture aceste limitări.
Negru Valoarea. (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 5 – … Violet/ …

+5–5 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa unei companii


ire-
Violet/ proşabile şi dispreţul faţă de lipsa de gust şi înţelegere a altora.
Violet (pentru detalii vezi pag. ).

+5–0 Îi este teamă că poate fi împiedicat să realizeze lucrurile pe care le


do-
Violet/ reşte. Aceasta îl face să se folosească de farmecul personal faţă de
cei-
Gri lalţi, sperând că astfel va reuşi mai uşor să realizeze ţelurile.
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–1 Anxietatea şi o insatisfacţie agitată poate, fie datorate


împrejurărilor fie
Violet/ neîmplinirilor cerinţelor emoţionale, au produs un stres
considerabil.
Albastru Încearcă să scape într-o atmosferă idealizată de simpatie şi
înţelegere sau printr-un mediu subsituit de frumuseţe şi estetic. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–2 Tensiunile izvorăsc din încercarea de a coopera cu condiţiile care să


fie
Violet/ într-adevăr deasupra capacităţii sale sau rezervelor sale de forţă,
au dus
Verde la o anxietate considerabilă şi la sentimentul inadecvării personale.
(neadmise). Încearcă să scape de aceasta într-o lume substituită în
care lucrurile sunt mai aproape de felul în care le doreşte. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă faţă de orice stimulare sau


ce-
Violet/ rinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl supune
la
Roşu agitaţie şi la acută suferinţă. Încearcă să scape de această situaţie
într-o lume substituită, iluzorie în care lucrurile sunt mai apropiate
de felul în care le doreşte. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de care să se


sprijine
Violet/ în formularea noilor ţeluri au dus la anxietate şi suferă datorită
lipsei
Galben unei relaţii de înţelegere şi de apropiere. Încearcă să scape într-o
lume substituită în care aceste dezamăgiri sunt înfrânte şi lucrurile
sunt mai aproape de modul în care le doreşte. (x)
(pentru detalii vezi pag. ).

+5–6 Foarte impresionat de unic şi original şi de indivizii care au calităţi


re-
Violet/ marcabile. Încearcă să egaleze calităţile pe care le doreşte şi să-şi
eta-
Maro leze propria originalitate. (pentru detalii vezi pag. ).

+5–7 Încearcă să evite critica şi să prevină limitările libertăţii sale de


acţiune
Violet/ şi vrea să decidă singur prin etalarea farmecului personal în
relaţiile cu
Negru alţii. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 6 – … Maro/ …

+6–6 Denotă o atitudine ambivalentă variind între dorinţa de securitate


şi
Maro/ dorinţa de a fi recunoscut cu deosebire.
Maro (pentru detalii vezi pag. ).

+6–0 Teama că poate fi împiedicat de la realizarea lucrurilor pe care le


do-
Maro/ reşte îi creşte nevoia de securitate şi eliberare de conflict. De
aceea
Gri caută statornicie şi un mediu în care să se poată relaxa.(pentru
detalii în plus vezi pag. ).
+6–1 Anxietatea şi insatisfacţia agitată, datorată fie împrejurărilor, fie
dorin-
Maro/ ţelor emoţionale neîmplinite au dus la un stres considerabil.
Încearcă să
Albastru scape de acestea într-o securitate lipsită de conflict în care să se
poată odihni şi reface. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ).

+6–2 Tensiunile provocate de încercarea de a coopera cu condiţiile care


sunt
Maro/ realmente deasupra posibilităţilor sale sau rezervelor sale de forţă
au
Verde dus la o considerabilă anxietate şi la un sentiment de neadecvare
personală (neadmisă). Încearcă să scape de aceasta într-un mediu
stabil şi sigur în care să se poată relaxa şi reface de orice alte
cerinţe care i s-ar putea formula. (xx) (pentru detalii în plus vezi pag. ).

+6–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă, o orice stimulare


ulterioară
Maro/ sau pentru orice cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de
slă-
Roşu biciune îl supune la agitaţie şi la o acută supărare. Încearcă să
scape de acestea într-un mediu stabil şi sigur în care să se poată
relaxa şi reface. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+6–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin pentru


for-
Maro/ mularea unor noi ţeluri au dus la anxietate. Este nemulţumit de
lipsa
Galben oricărei relaţii apropiate şi plină de înţelegere sau de o apreciere
adecvată. Încearcă să scape într-un mediu stabil şi sigur în care să
se poată relaxa şi simţi mai mulţumit. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+6–5 Vrea să se salveze de critică şi de conflict şi vrea să se întărească


într-o
Maro/ poziţie stabilă şi sigură, dar el însuşi este înclinat să fie critic faţă
de
Violet alţii şi greu de mulţumit. (pentru detalii vezi pag. ).

+6–7 Caută securitate şi o situaţie (poziţie) în care să nu mai fie deranjat


de
Maro/ cerinţe.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________

+ 7 – … Negru/ …

+7–7 Denotă o atitudine ambivalentă variind între un individualism


normal
Negru/ şi o denigrare încăpăţânată al punctului de vedere al altora.
Negru (pentru detalii vezi pag. ).

+7–0 Teama că poate fi împiedicat de a obţine lucrurile pe care le


doreşte l-a
Negru/ dus la exploatarea oricărui tip de trăire, aşa încât poate nega
categoric
Gri valoarea vreunuia din ele. Această denigrare distructivă devine
metoda sa de a ascunde lipsa de speranţă şi un profund sentiment
de inutilitate. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–1 Anxietatea şi o insatisfacţie datorată fie împrejurărilor fie


neîmplinirii
Negru/ cerinţelor emoţionale au dus la producerea unui considerabil stres.
Albastru Reacţionează înscriind aceasta ca pe o totală lipsă de înţelegere
din partea celorlalţi şi adoptând o atitudine dispreţuitoare şi
provocatoare (sfidare). (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu condiţiile care sunt


re-
Negru/ almente deasupra capacităţilor proprii sau rezervelor sale de forţă
au
Verde produs o considerabilă anxietate şi un sentiment de inadecvare
personală. Incapacitatea sa de a se imobiliza volitiv îl face să
reacţioneze în plus, într-o manieră de sfidare încăpăţânată şi la
atribui altora toată vina propriilor nereuşite. (xx) (pentru detalii vezi pag.
).

+7–3 Epuizarea vitalităţii a creat o intoleranţă pentru orice stimulare


viitoare
Negru/ sau cerinţă faţă de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl
supu-
Roşu ne agitaţiei şi unei acute supărări. Reacţionează considerând că a
fost sacrificat şi insistă cu indignare, resentiment şi sfidare să i se
dea un drum propriu. (xx) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–4 Dezamăgirea şi teama că nu există nici un punct de sprijin a noilor


ţe-
Negru/ luri a dus la anxietate, vid şi un neadmis dispreţ de sine. Refuzul de a
Galben admite aceasta îl duce la a adopta o atitudine sfidătoare şi
încăpăţânată. (pentru detalii vezi pag. ).

+7–5 Capacitatea sa naturală de a examina totul cu discriminare critică a


fost
Negru/ deformată într-o atitudine rigidă ( jignitoare ), dezaprobare, care
deni-
Violet grează şi se împotriveşte la tot fără să ia în consideraţie faptele
reale. (x) (pentru detalii vezi pag. ).

+7–6 Nevoia de apreciere (stimă)pentru norocul,şansa de a juca un rol


repre-
Negru/ zentativ şi de a-şi face propriul nume să devină o cerinţă
imperativă.
Maro Reacţionează insistând să fie centrul atenţiei şi refuzând să joace
un rol minor sau impersonal. (x) (pentru detalii suplimentare vezi pag. ).