CONVERTOARE ELECTROCHIMICE (Pile de combustie)

Pilele de combustie fac conversia directa a energiei chimice intrinseci a combustibililor (hidrogen, gaz metan, metanol, biogas, propan, etc) in energie electrica. Ca oxidant serveste oxigenul din aer, iar pentru aplicatiile spatiale (de ex. misiunile Gemini si Apollo din anii 60), oxigenul lichid. Aceste convertoare s-au dezvoltat incepand cu anii 1980 si s-au utilizat la alimentarea cu energie electrica a cladirilor industriale si comerciale, sau a locurilor izolate si a mijloacelor de transport (automobile, autobuze, incarcatoare industriale, motociclete, avioane, nave si submarine). Randamentul pilelor de combustie depaseste 40%, pana la 60%, fata de 20-30 % , cat este randamentul motoarelor cu combustie interna conventionale. Convertoarele electrochimice cu hidrogen realizeaza oxidarea hidrogenului in prezenta unui catalizator si produc energie electrica si caldura, fara zgomot si fara alte emisii decat o mica cantitate de apa. Intre cei doi electrozi ai pilei, anodul si catodul se afla un mediu bun conducator de ioni pozitivi, dar izolant pentru electroni, electrolitul, crepoate fi lichid, dar cel mai frecvent, solid. Catalizatorul anodic, constituit cel mai adesea, din pulbere foarte fina de platina, disociaza combustibilul in ioni pozitivi si electroni. Catalizatorul catodic cel mai utilizat este nichelul si faciliteaza recombinarea ionilor. Electronii liberi de la anod pot circula in circuitul exterior formand curentul electric. Ionii pozitivi trec prin electrolit inspre catod, unde se combina cu electronii si reactioneaza cu oxigenul, formand apa la temperaturi ridicate, care se poate reutiliza. Pilele de combustie au o tensiune la borne , in plina sarcina, de 0,6 -0,7 V. Conectarea in serie a pilelor asigura tensiuni mai mari, iar conectarea in paralel, curenti mai mari. Densitatera de curent a electrozilor este de 160-500 mA pe centimetru patrat. La fel ca la pilele galvanice, anodul reprezinta borna negativa, iar catodul, borna pozitiva. In prezent exista o mare varietate de tipuri de pile de combustie, diferenta fiind data de natura electrolitului, de temperatura de functionare si de combustibilul folosit. Temperaturile pilelor pot fi joase (sub 100 grade C, tipic 80) , medii (150-200 grade C) si mari, peste 600 grade C. Electrolitii pot fi : membrane polimer, alcalini (solutie apoasa de hidroxid de potasiu), acidul fosforic, carbonati de litiu, sodiu si/sau potasiu sub forma de topitura (600-700 grade C), oxizi solizi de zirconiu si de itriu (700 1000 grade C). Cel mai folosit combustibil este hidrogenul, dar pot fi pile alimentate cu alti combustibili sub, forma de hidrocarburi. Deoarece oxidarea combustibilului se face fara ardere, emisiile de gaze poluante (dioxid de carbon, oxizi de sulf si de azot) sunt neinsemnate. Energia curata produsa, lipsa zgomotului si randamentele ridicate reprezinta principalele atu-uri ale convertoarelor electrochimice.

Tipuri de pile de combustie. Exista in fabricatie si pe piata o mare diversitate de pile de combustie, fiecare cu reactii chimice proprii, cu catalizatori si electroliti diferiti. Caracteristicile lor de functionare delimiteaza aria de utilizare, de ex. pilele de joasa temperatura cu electrolit solid sub forma de membrane polimer schimbatoare de protoni (PEM proton exchange membrane) si pilele directe cu methanol (DMFC- direct methanol fuel cell) se preteaza la vehicule de pasageri sau incarcatoare de materiale, pe cand pilele de mare capacitate de temperaturi inalte, cum sunt pilele cu carbonati topiti (MCFC molten carbonate fuel cell) sau pilele cu acid fosforic (PAFC phosphoric acid fuel cell) se aplica la producerea energiei electrice in instalatii stationare. Pilele de combustie directe produc hidrogenul necesar direct in convertor, din combustibil si vapori de apa la inalta temperatura. Caracteristicile principalelor pile de combustie sunt date mai jos. 1. PEM . Pilele cu membrane solide schimbatoare de protoni folosesc ca si catalizator platina , cel mai activ catalizator la joasa temperatura (80 grade C) si au un randament de 40 60%. Au drept combustibil hdrogen gaz sau methanol. Sunt caracterizate de puteri specifice mari , pornire rapida si raspund prompt la schimbarile de sarcina, ceea ce le face potrivite pentru vehicule. Puterile nominale sunt, de regula, de la cativa W la cativa kW. dar in instalatiile stationare pot atinge 1 MW . 2. AFC (alkaline fuel cell). Pilele alcaline , folosite in scopuri militare sau in aplicatii spatiale (NASA le-a folosit inca din 1960 pentru producerea energiei electrice si a apei potabile, avand ca sursa primara hidrogenul). Electrolitul folosit este hidroxidul de potasiu in solutie apoasa, la 90-100 grade C. Randamentul are valori intre 60 si 70%. 3. DMFC . Pilele directe cu metanol, cu randament de 40%, au catalizator de platina si electrolit solid polimer . Temperatura joasa de functionare le face atractive pentru aplicatii miniaturale ca telefoane celulare, laptop-uri si incarcatoare pentru aparatura electronica . 4. PAFC. Pilele cu acid fosforic pot folosi, datorita temperaturii mai ridicate (200 grade C), hidrocarburi cu grad redus de puritate, ca gazul metan sau biogazul si au ca si catalizator pulbere de platina pe o baza de teflon. Se construiesc ca module de 100 kW si au tensiuni la electrozi de 0,62 V la presiunea de 1 atm si de 0,73 V, la 8 atm, cu densitati de curent de 300 mA pe cm patrat, respectiv 200 mA pe cmp. Randamentul de 42 % poate fi majorat pana la 90 % in cazul cogenerarii (folosirii caldurii pilei la incalzire sau la obtinerea aerului conditionat). Aceste convertoare sunt pe piata si sunt raspandite pentru producerea energiei electrice de alimentare a spitalelor, scolilor, atelierelor sau uzinelor de tratare a apelor. 5. MCFC. Principalul avantaj al pilelor cu carbonati ( de litiu, sodiu si/sau poatasiu ) sub forma de topitura este ca, datorita temperaturilor ridicate ( 600 700

grade C) se pot folosi catalizatori ieftini (de ex. nichel poros) iar combustibilul sub forma de hidrocarburi pot fi convertite in hidrogen in pila insasi (pile directe). Aceste convertoare pot folosi drept combustibil chiar monooxidul de carbon , deci pot fi alimentate cu gaz de carbune obtinut prin gazeificare. Randamentul este de 45 50 %. Cu puteri unitare de sute de kW, pot fi aplicate la producerea energiei electrice in centrale cu termoficare (cogenerare, randament 60 %) de puteri pana la 50 MW si pot folosi biogazul (gaze de fermentare din industria alimentara sau de tratare a apelor uzate). 6. SOFC (solide oxide fuel cell) . Pilele cu oxizi solizi (de itriu si zirconiu) , la temperature ce pot atinge 1000 grade C, cu catalizatori ieftini non-platina, au randamente de 50-60% si sunt folosite la instalatii stationare cu cogenerare sau ca surse auxiliare pe vehicule. Pot folosi, pe langa gazul metan, carburanti de aviatie. Dintre tipurile de convertoare electrochimice aflate in cercetare de dezvoltare se amintesc pilele regenerative, la care instalatii de electroliza a apei alimentate de pile fotovotaice produc hidrogen si oxigen, care introduse in pila de combustie genereaza energie electrica, apa si caldura. Apa este apoi recirculata in electrolizor si procesul se repeta. Aplicatiile pilelor de combustie. Pilele de combustie casnice sunt microgeneratoare compacte (1-5 kW), folosesc gazul metan sau propanul (eventual biogazul) si produc energie electrica si caldura , cu o functionare neintrerupta (24 de ore din 24) .Energia electrica neconsumata se poate transmite in retea. Pentru stimularea amplasarii acestor surse de energie nepoluante, unele guverne acorda facilitati financiare. Automobilele cu pile de combustie inca nu au aparut pe piata , dar prototipuri s-au construit inca din 2009 (Honda, Toyota, Mercedes)..Unii experti sustin ca sunt necesare decenii pentru ca aceste vehicule sa devina profitabile sub aspectul costului masinii, al combustibilului si al necesitatii statiilor de alimentare cu hidrogen. Cu toate acestea, marii producatori de automobile au anuntat iesirea pe piata in 2014 ( Mercedes- Benz), in 2015 (Toyota, la un prt de 50000 USD, Hyundai, Honda), in 2016 (General Motors si Nissan). Autobuzele cu pile de combustie circula dj in numeroase orase (Hamburg, San Francisco, Londra, Shanghai, Sau Paulo) . Alte aplicatii ale pilelor de combustie se regasesc la motociclete, scutere, biciclete, incarcatoare elevatoare industriale, ambarcatiuni si submarine, avioane (in special cele fara pilot). Centralele electrice cu pile de combustie.aflate in exploatare au puteri de pana la 50 MW .Compania americana Fuelcell Energy, Inc. construieste module stationare de 300 kW (DFC300, direct fuel cell), 1,4 MW (DFC1500) si de 2,8 MW (DFC3000), cu randamente de 47%, pe baza tehnologiei cu carbonati topiti (MCFC) . combustibilul utilizat poate fi gazul metan, biogazul sau gazul de carbune. Cu

ajustari minime, functionarea poate fi trecuta pe etanol sau propan. In afara blocului generator , centrala mai are un bloc mecanic (cu sisteme de preincalzire a combustibilului si aerului ) si un bloc electric, care cuprinde invertorul c.c/c.a, transformatorul , aparatele de comutatie si protectie. Centralele, silentioase si curate, pot fi amplasate chiar in orase. .Avantajele producerii descentralizate (distribuite) a energiei electrice sunt legate de amplasarea surselor in locurile de consum, eliminandu-se pierderile de energie pe retele, care , la lungimi de ordinul sutelor de km, pot ajunge la 20%. Dintre toate sursele de energie distribuite (parcuri eoliene si de pile fotoelectrice, convertoarele solare termice etc), pilele de combustie sunt cele mai atractive, fiind cele mai eficiente (cu cele mai mari randamente), cel mai putin poluante si , fapt esential in asigurarea continuitatii in alimentare, singurele care pot functiona neintrerupt, 24 de ore din 24.