Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect didactic

Data : 25 01 2007 Clasa: a X-aB Unitatea de invatamant LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CSS BAIA MARE Disciplina: Literatura romana Aria curriculara : Limba si comunicare Profesor : CHERTITE LUCIA Subiectul lectiei : Floarea albastra analiza literara a poeziei Tipul lectiei : aprofundarea cunostintelor de analiza a unui text liric Obiectivele lectiei Obiectiv general: aprofundarea cunostitelor de analiza a unui text liric Obiective operationale: I. Obiective cognitive: 1.sa identifice elementele de compozitie a unui text liric; (titlu, vers, strofa) 2. sa argumenteze ca textul apartine genului liric; 3. sa recunoasca temele si motivele romantice prezente in poezie; 4. sa identifice si sa compare idei, atitudini diferite in dezvoltarea aceleiasi teme; 5. sa identifice temele si motivele prezente in poezie; 6. sa analizeze un text liric din punct de vedere stilistic , prozodic si al imaginilor artistice; 7. sa argumenteze carei specii literare apartine textul;

II. Obiective afective: aprecierea valorii artistice a marelui poet Eminescu; Cultivarea gustului pentru lectura; Metode si procedee didactice: Lectura; Activitatea pe gupe; Expunerea didactica; Conversatia euristica; Lucrul cu manualul si fisele de lucru; Observarea dirijata;

Mijloace de invatamnat

Fise de lucru; Volum de versuri; Manual.

Evaluare : apreciere verbala. Parcursul didactic I. II. III. Moment organizatoric si captarea atentie Verificarea prezentei elevilor, pregatirea materialelor necesare desfasurarii lectiei Stabilirea disciplinei Verificarea temei Reactualizarea cunostintelor ancora -se aduc in discutie cunostintele ancora privind temele si motivele romantice intalnite in creatia eminesciana.

IV. Anuntarea subiectului Astazi vom analiza poezia Floare albastra urmarind cele patru secvente lirice ale textului. Pe parcursul orei se va evidentia structura poeziei, analiza stilistica a textului, temele si motivele prezente, semnificatia titlului poeziei, speciile literare care se imbina in textul dat si analiza prozodica a textului. V. Dirijarea invatarii

Se va lectura poezia de catre elevi si se evidentiaza cele patru secvente ale textului. Se va discuta despre valentele tematice ale poeziei identificate in ora precedenta, apoi elevii vor fi impartiti in patru grupe si vor primi fise de lucru pe care le vor complete impreuna. Dupa 15 minute un reprezentant din fiecare grupa se veni in fata clasei si va prezenta munca echipei din care face parte. Grupa I urmareste prima secventa a textului (strofele I,II si III) 1. 2. 3. 4. Comentati in 3-5 randuri incipitul poeziei. Identificati figurile de stil din versurile date si explicati semnificatia lor. Ce teme si motive romantice regasim in primele trei strofe ale poeziei? Ce rol are avertismentul din finalul strofei a III-a?

Grupa a II-a - urmareste a doua secventa a textului (strofa a IV-a) 1. 2. 3. 4. Identificati ideea centrala a versurilor date. Precizati figurile de stil din strofa a IV-a si rolul lor. Este prezent eul liric in aceste versuri? In ce ipostaza apare acesta? Comentati semnificatia titlului Floare albastra facand referire la continutul poeziei

Grupa a III-a urmareste a treia secventa a textului ( strofele V,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII)

1. Cum este organizata a treia secventa poetica? 2. Identificati elementele cadrului natural si motivele prezente.Ce figure de stil intalnim in aceasta secventa si care este rolul lor? 3. Textul dat cuprinde mai multe specii literare. Care este specia lirica care predomina? Argumentati-va raspunsul. 4. Realizati un portret al fetei si precizati de ce foloseste verbele la timpul viitor. Grupa a IV-a urmareste ultima secventa a textului (strofele XIII-XIV) 1. Ce surprinde ultima secventa a textului? 2. Care este figura de stil care sta la baza poeziei? Ce alte figuri de stil intalnim in ultime doua strofe? 3. Identificati verbele din ultima strofa si precizati semnificatia acestora . 4. Precizati rima, ritmul si masura poeziei. Fiecare reprezentant al grupei vine si expune munca echipei Grupa I 1. Prima secventa a poeziei contine monologul fetei si se deschide cu o interogatie retorica: Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?, fata reprosandu-I iubitului intrainarea, indepartarea intr-o lume superioara ceruri nalte, stele 2. Figurile de stil sunt: Epitete: ceruri nalte sugereaza aspiratia lui spre idei superioare, spre cunoasterea absoluta; -campiile asire , Intunecata mare, Piramidele-nvechite- simboluri ale istoriei, maretiei, tainele si geneza universului, ca sugerare a inaltimi spirituale la care simte si gandeste geniul. Metafore - Sufletul vietii melesi In zadar rauri in soare / Gramadesti-n a ta gandire 3. Identificam tema iubirii neimplinite, motivul lumini reprezentat de rauri de soare, motivul marii primordiale, geneza a universului. 4. Avertismentul final Nu cata in departare/ Fericirea ta, iubite!sugereaza faptul ca implinirea umana se realizeaza prin iubire, in lumea terestra. Izolarea, singuratatea, aspiratia spre cunoasterea absoluta si imposibilitatea fericirii terestre sunt attribute ale geniului, reprezentat de eul lyric. Grupa a II-a 1. Ideea centrala a versurilor date o constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al iubirii rememorate:Astfel zise mititica / Dulce netezindu-mi parul. 2. Figurile de stil sunt: Epitetul-dulce netezindu-mi parul sugereaza afectiunea, tandretea iubitei; 3. Se utilizeaza marcile gramaticale ale eului liric, verbe si pronume personale de persoana I singular:eu, am ras, n-am zis, acesta aparand in ipostaza omului superior, detasat care priveste iubita cu usoara ironiemititica . Acesta recunoaste ca ea
3

spuse adevarul, dar nu poate fi fericit cu acest fel de iubire:Eu am ras, n-am zis nimica 4. Motivul romantic al florii albastre reprezentat in titlu este de larga circulatie europeana, intalnit la Novalis sau Leopardi, ea dobandeste multiple semnificatii: aspiratia spre fericire prin iubire, chemare a lumiii fenomenale, nostalgie a iubrii ca mister al vietii, apozitie dintre lumea calda, efemer-terestra si lumea rece a ideilor, a cunoasterii absolute. In creatia eminesciana, albastrul este culoarea infinitului, a marilor departari, a idealului, iar floarea simbolizeaza viata, fiinta pastratoare a dorintelor dezvaluite cu vraja. Grupa a III-a 1. A treia secventa continua monologul fetei din prima secventa si prezinta o chemare la iubire in lumea ei, in planul terestru:Hai in codrul cu verdeata. Chemarea la iubire este organizata gradat, intr-un scenariu erotic cu etapele: descrierea naturii umanizate, invitatia in peisajul rustic, conversatia care ia forma unui joc de dragoste, portretul fetei, gesturile de tandrete, sarutul, imbratisarea, intoarcerea in sat si despartirea. 2. Cadrul natural se realizeaza prin motive romantic specifice eroticii eminesciene: codrul, izvoarele, valea, trestia, balta, luna. Figurile de stil sunt: Epitete-bolta cea senina,trestia cea linaochi de padure, foi de mure Comparatii voi fi rosie ca marul, dulci ca florile ascunse. Metafore Bolti de Frunze, de-aur parul.Idealul de iubire se proiecteza intrun paradis terestru, redat prin bogatia cromatica a verii:verede, rosu, auriu. 3. Din versurile date reiese ca textul este o idila, deoarece surprinde un ritual erotic in diverse ipostaze. 4. Iubita isi face un scurt autoportret, din care reies fiorul si emotia intalnirii:Voi fi rosie ca marul, /Mi-oi desface de aur parul aceasta dobandind atributele unei zeitati terestre.Verbele la indicative viitor ( vom sedea, voi cerca, voi fi rosie, mioi desface) sau conjunctiv( sa-ti astup) evidentiaza faptul ca idila este de fapt un vis. Grupa a IV-a 1. Ultima secventa a textului este o continuare a meditatie barbatului asupra acestei iubiri pierdute: Inc-o gura si dispare./Ca un stalp eu stam in luna !..../Si te-ai dus , dulce minune 2. Figura de stil care sta la baza poeziei este antiteza, antiteza dintre vis si realitate, lumea ei si lumea lui, antiteza iubire-cunoastere. Figuri de stil: epitete: Ce frumoasa, ce nebuna / E albastra-mi ,dulce floare!- asumarea iubirii-pasiune; Metafora dulce minune- iubirea ca mister al vietii; Comparatia ca un stalp eu stam la luna!

3.Verbele din ultima stofa: te-ai dus, a murit, este trist sustin tonalitatea elegiaca a textului, tristetea este accentuate si sugereaza neputinta implinirii cuplului, cei doi apartin unor lumi diferite. 4.Rima versurilor este imbratisata, ritmul este trohaic si masura este de 7-8 silabe VI. Realizarea conexiunii inverse ( a feedback-ului) Are loc permanent pe parcursul lectiei in cadrul analizei si se concretizeaza in aprecieri verbale facute de professor in discutii pe marginea textului. La sfarsitul lectiei elevii vor consemna in caiete urmatoarele : Poemul Floare albastra se inscrie in estetica romantica prin urmatoarele aspecte: tematica si motive literare, ipostaze ale eului liric romantic, atitudini poetice, structura, antiteza ca procedeu de constructie, amestecul speciilor lirice: meditatie filozofica, egloga(idila cu dialog) si elegie. VII. Asigurarea retentiei si a transferului

Se traseaza elevilor activitatea individuala extrascolara (tema de casa) Realizati un comentariu al poemului Floare albastra valorificand cunostintele dobandite in clasa

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com. The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only. This page will not be added after purchasing Win2PDF.