P. 1
Tratamente Contabile Privind Stocurile de Materii Prime Si Materiale La SC Fene Grup SA

Tratamente Contabile Privind Stocurile de Materii Prime Si Materiale La SC Fene Grup SA

|Views: 436|Likes:
Lucrarea este completa,are 40 de pagini, include cuprins,studiu si bibliografie.Este editata in word,prezentata in 2008.Reeditez datele la cerere pe anul in curs cu cost suplimentar.
Lucrarea este completa,are 40 de pagini, include cuprins,studiu si bibliografie.Este editata in word,prezentata in 2008.Reeditez datele la cerere pe anul in curs cu cost suplimentar.

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Baloi-Mitrica Daniel on Apr 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

08/18/2014

$4.99

USD

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Tratamente contabile privind stocurile de materii prime şi materiale la S.C. FENE GRUP S.A.

Coordonator, Lect. univ. dr. Maria BERHECI Absolvent,

Iaşi, 2008

Cuprins:
Cuprins:...........................................................................................................................................2 Introducere......................................................................................................................................2 Cap I Noţiuni generale privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile.....................4 1.1 Concepte privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile................................4 1.2 Locul stocurilor în gestiunea intreprinderii..........................................................................7 1.3 Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor...................................................................................9 1.3.1 Recunoaşterea elementelor de stocuri............................................................................9 1.3.2 Evaluarea elementelor de stocuri.................................................................................11 Cap II Prezentarea generală a societăţii FENE GRUP S.A........................................................17 2.1 Scurt istoric şi descrierea activităţii....................................................................................17 2.2 Structura organizatorică a unităţii.......................................................................................18 2.3 Organizarea compartimentului financiar-contabil şi relaţiile acestuia cu alte compartimente...........................................................................................................................20 2.4 Organizarea contabilităţii stocurilor la SC Fene Grup S.A. .............................................21 Cap III Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale la S.C. Fene Grup S.A.................................................................................................................................................23 3.1 Purtătorii primari de informaţii privind gestiune stocurilor de materii prime şi materiale consumabile...............................................................................................................................23 3.2 Organizarea şi conducerea evidenţei analitice şi sintetice a stocurilor de materii prime şi materiale consumabile...............................................................................................................24 3.2.1 Contabilitatea analitică a stocurilor de materii prime şi materiale ..............................25 3.2.2 Contabilitatea sintetică a stocurilor de materii prime şi materiale ..............................26 3.3 Contabilitatea operaţunilor curente privind intrările şi ieşirile de materii prime şi materiale consumabile...............................................................................................................28 3.3.1 Contabilitatea materiilor prime şi materialelor consumabile.......................................28 3.3.2 Contabiliatea materialelor de natura obiectelor de inventar........................................32 3.4 Inventarierea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile...................................33 3.4.1 Plusuri / minusuri de inventar constatate în urma inventarierii fizice.........................34 3.4.2 Plusuri / minusuri de valoare la inventariere generate de alţi factori conjuncturali.....35 3.5 Indicatorii de analiză privind gestiunea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile...............................................................................................................................35 Concluzii.......................................................................................................................................38 Bibliografie...................................................................................................................................40

Introducere

2

Informaţia economică, în special informaţia contabilă, reprezintă în momentul de faţă factorul cheie în toate domeniile de activitate, fiind indispensabil progresului. În contextul unei economii globalizate, contabilitatea îndeplineşte o responsabilitate majoră în procesul angajării capitalului, oferind totodată credibilitatea de care are nevoie orice investitor, prin informaţiile referitoare la rentabilitatea investiţiei, riscurile, performanţa întreprinderii, inclusiv competenţa managerială. Indiferent de timp, contabilitatea îşi va pune mereu amprenta asupra oricărei activităţi desfăşurate. Lucrarea de faţă “Tratamente contabile privind stocurile de materii prime şi materiale” işi propune să fie un ghid de abordare a teoriei şi practicii contabile în privinţa activelor circulante, îndeosebi a stocurilor de materii prime şi materiale. Am organizat informaţiile din capitole astfel încât să reflecte o succesiune logică. Prin prezenta lucrare îmi propun să descriu principalele caracteristici a stocurilor, să evidenţiez regulile de recunoaştere şi evaluarea a acestora, cât şi o analiză a principalilor indicatori de eficienţă a stocurilor la S.C. Fene Grup SA. În vederea realizării obiectivelor avute în vedere, problematica lucrării este structurată pe trei capitole, fiecare din aceste fiind dezvoltate pe mai multe subcapitole. Primul capitol este consacrat definirii conceptelor de bază ale stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. Astfel sunt prezentate informaţii cu privire la locul pe care îl ocupă stocurile în gestiunea întreprinderii precum şi noţiuni despre recunoaşterea şi evaluarea stocurilor. Cel de-al doilea capitol prezintă un scurt istoric al întreprinderii analizate, structura organizarorică a acesteia precum şi informaţii despre felul cum este organizat compartimentul financiar-contabil în cadrul întreprinderii. Ultimul capitol este focalizat pe contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale cu principalele operaţiuni care au loc la firma analizată. Pentru că orice operaţiune trebuie consemnată în diferite documente justificative, organizarea unei evidenţe operative, în etaloane de masură naturale sau natural convenţionale devine necesară. Definită de alţi specialişti ca “limbă a afacerilor”, s-a remarcat faptul că prezenţa contabilităţii într-un astfel de mediu rămâne de necontestat.

3

Cap I Noţiuni generale privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile
În categoria activelor circulanate ale unei întreprinderi, o pondere importantă o deţin stocurile de valori materiale. Existenţa stocurilor de mijloace circulante este fundamentală pentru o funcţionare normală şi continuă a ciclului de exploatare în toate fazele activităţii economice din cadrul întreprinderii. Aceasta importanţă se datorează faptului că acestea devin, în procesul de producţie, depozitarul valorii cedate de personal, mijloace fixe, informaţii. Conform prevederilor din art.119 din Ordinul ministrului finaţelor publice nr 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, un activ se clasifică ca activ circulant atunci când: -este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; -este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; -este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie1 a căror utilizarea nu este restricţionată; În sfera articolelor circulante sunt incluse stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate la care nu a fost intocmită factura, creanţele aferente ciclului de exploatare, investiţiile pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.

1.1 Concepte privind stocurile de materii prime şi materiale consumabile
Stocurile sunt active care se pot regăsi fie sub forma materiilor prime, a materialelor şi a altor consumabile care urmează sa fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii; fie în curs de producţie sau ca produse finite, în vederea vânzării; fie sunt cumpărate şi deţinute cu scopul revânzării. În categoria stocurilor sunt incluse şi costurile serviciilor prestate de furnizor, dar pentru care nu s-a înregistrat venitul final 2. Conform reglementărilor în vigoare, stocurile sunt acele active 3: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) în curs de producţie, în vederea vânzării în aceleaşi condiţii ca mai sus; c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite in procesul de produţie sau pentru prestarea de servicii.

1

Echivalente de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii; 2 Horomnea, E., Berheci, M., Normalizarea contabilităţii întreprinderii, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2007, pag 68; 3 *** OMFP nr. 1752 din 17.XI.2005 pt aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în MO al Rom, partea I, nr. 1080 din 30.XI.2005, pct 120;

4

Potrivit criteriului fizic (forma corporală şi necorporală a stocurilor) în structura stocurilor se cuprind următoarele componente: a) materiile prime. produse finite. de regulă. d) produsele. reprezintă o categorie distinctă în cadrul stocurilor şi reprezintă bunuri. combustibilii. Definirea stocurilor conform Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 2 „Stocuri”. ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii viitoare întreprinderii .în sens restrâns. b) materialele consumabile. . putând fi expediate direct clienţilor sau depozitate în vederea livrării. faza ciclului de exploatare..prin care se inţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie ) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (fază de fabricaţie ) sau se livrează terţilor.Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate-IAS 2 Stocuri. c) materiale de natura obiectelor de inventar. Din categoria materialelor consumabile fac parte: materialele auxiliare. L. materiale pentru ambalat. piese de schimb. în produsul finit. sunt acele bunuri economice care participă direct la procesul de fabricaţie a produselor şi se regasesc în produsul final sau integral. pag 40.. materialele recuperabile sau deşeurile. materiale destinate producţiei. precum stocurile. stocul reprezintă un ansamblu de materii prime.. sunt activele care participă ori ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi.. O. în mod direct sau indirect trei criterii în funcţie de care stocurile sunt clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară: fizic. Bunget. adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii. în care stocul reprezintă cantitatea de active materiale şi financiare existente la un moment dat într-o întreprindere . Bucureşti. 5 . -produsele finite. sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor.în sens general . Costi. B. Farcane. D. CECCAR. Mateş. N. seminţe şi materiale de plantat. furajele şi alte materiale consumabile. lucrărilor şi serviciilor realizate în urma procesului de exploatare şi au ca destinaţie livrarea către diferiţi terţi. fie în starea lor iniţială fie transformată.. noţiunea de „stoc” are două sfere de cuprindere: . În domeniul economie. Megan. reprezintă o resursă controlată de întreprindere. mărfuri destinate vânzării. respectiv de semifabricate. 4 Caciuc. sau au o durată de folosire mai mică de un an. O. -produsele reziduale -rebuturile. mijloace de muncă ce nu îndeplinesc cumulativ cele două condiţii pentru a fi considerate mijloace fixe :au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege. 2004. destinaţia. În categoria produselor se cuprind: -semifabricatele. Ed. indiferent de durata lor de folosire. scoate în evidenţă. indiferent de valoarea lor.Un activ curent4 ..

Iaşi. 7 Toma. reproducţie. respectiv animalele născute vii .).. -stocuri aflate în faza de desfacere. semifabricate) si destinate vânzării. -stocurile cumpărate şi deţinute în scopul revânzării. expunere (în parcuri şi grădini zoologice). blană etc. D. pag 171. Dumitrean. reprezintă bunurile pe care unitatea patrimonială le achiziţionează în scopul revânzării lor în aceiaşi stare sau după o anumită prelucrare ori pentru a fi predate spre vânzare magazinului propriu. C. care dupa ce sunt cumpărate în acest scop se vor finaliza în produse finite sau semifabricate. 2005. pag 212.2002. reprezintă producţia ce nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare a procesului tehnologic precum şi produsele care nu au fost supuse recepţiei tehnice şi a probelor. g) ambalajele sunt bunurile utilizate pentru asigurarea protecţiei celorlalte categorii de bunuri pe timpul transportului şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.. păsările de orice fel în vederea creşterii şi utilizării lor pentru producţie. cuprind bunurile de natură agricolă. Editura Universitarã. ovine-caprine. şi anume faza ciclului de exploatare6.) -stocuri rezultate în urma procesului de fabricaţie (produse finite. reprezentare. f) mărfurile . materiale consumabile etc. Contabilitatea financiaã a întreprinderi. reproducţie.. stocurile se prezintă prin următoarele categorii: -stocuri destinate realizării obiectului de activitate ce se regasesc in produsele fabricate ori în serviciile prestate (materii prime. Dacă se are în vedere destinaţia5. -stocurile aflate în curs de execuţie. expunere. Editura Sedcom-Libris. lapte. respectiv produsele în curs de execuţie şi lucrările în curs de executie. semifabricatele) cât şi de stocurile cumpărate pentru vânzare După apartenenţa la patrimoniu7 stocurilie se pot grupa în : 5 6 Ristea. Mardiros. se evidenţiază urmatoarele categorii de stocuri: -stocuri aflate în faza de aprovizionare a activităţii de producţie sau a activităţii comerciale. animale tinere puse la îngrăşat pentru a fi valorificate.) în vederea creşterii şi folosirii lor pt producţie (lână.. Berheci. Contabilitate financiară I. E. I. h) producţia în curs de execuţie.. -stocuri aflate în faza de producţie.e) animalele şi păsările. Ibidem. Vol I. porcine. cabaline etc.N. Bucureşti. M.. Conform celui de-al treilea criteriu. animalele tinere de orice fel (taurine. pag 213. reprezentaţie (spectacole). Scorţescu. muncă. 6 . Sunt reprezentate de stocurile rezultate în urma procesului de fabricaţie în întreprindere (produsele finite. Gh. păsările aflate la îngrăşat pentru a fi comercializate.

Doar după ce stocurile pargurg întreg ciclu de exploatare capitalurile investite vor fi recuperate . mărfuri primite spre prelucrare. păstrare şi eliberare a bunurilor sau valorilor băneşti efectuate de gestionar. magazine) sau la terţi. şi anume: -administrarea generală cu maximă eficienă a bunurilor proprii sau aparţinând unei alte persoane fizice sau juridice. -totalitatea operaţiilor de primire. Într-un ciclu de exploatare stocurile trec prin 8 Pop. Astfel marimea financiară a stocurilor este dată de mărimea capitalurilor necesare pentru constituirea şi pastrarea lor. Acestea aparţin terţilor şi se află temporar în unitate pentru diverse scopuri (materii prime. de către reprezentantul acesteia. materiale. astfel ele intră şi ies continuu în şi din întreprindere în cadrul fiecărui ciclu de exploatare. -totalitatea bunurilor încredinţate unei persoane denumite generic “gestionar“.. care fac parte din patrimoniul propriu al acesteia. Stocurile ocupă un loc esenţial în cadrul gestiunii întreprinderii.2 Locul stocurilor în gestiunea intreprinderii Din interpretarea economică 8 a textelor legislative şi reglementare invocate rezultă necesitatea organizării contabilităţii stocurilor în gestiuni de bunuri. Deva. Un al criteriu. 2002.-stocuri aflate în gestiunea unităţii. Ed. în funcţie de contextul în care este folosit. în custodie sau în consignaţie). 378 7 . astfel gestiunea stocurilor este importantă pentru întreprindere deoarece prezenţa unor erori la stabilirea nivelului stocurilor poate determina pierderi de vânzări şi de profit. pag. stocuri sosite şi 1. deşi se află în gestiunea unităţii. Cele două accepţiuni din urmă au în vedere metodele de evidenţă operativă şi analitică a stocurilor. pentru a încadra un bun concret într-o categorie sau alta de stoc este important să se ţină cont de utilitatea şi destinaţia acestuia în cadrul activităţii unităţii patrimoniale. Aceste stocuri se găsesc în spaţiile proprii (depozite. în vederea păstrării şi organizării lor. Asfel acestea se grupează în stocuri aflate în depozitul unităţii economice sau nerecepţionate. A. În urma acestor enumerări reglementare trebuie avut în vedere următorul aspect. stocuri sosite fară factură. Conceptul de “gestiune” are la bază semnificaţii teoretice şi implicaţii practice distincte. costuri excesive cât şi probleme de rentabilitate. magazii. Contabilitatea Financiar Româneascã armonizatã cu Directivele Contabile Europene-Standardele Internaţionale de Contabilitate. dar care nu este prezent în IAS 2 este clasificarea stocurilor după locul de creare a gestiunilor. stocuri aflate la terţi . Intelcredo. obiecte de inventar. -stocuri care nu aparţin patrimoniului propriu al acesteia. Dar stocurile nu se prezintă numai fizic ci şi valoric. Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în unitatea economică. stocurile în procesul lor de fabricaţie se consumă la prima utilizare.

În aceste condiţii gestiunea stocurilor trebuie să garanteze că dimensiunea stocurilor este economică. de repartizare a lor pe deţinători. suprafaţa şi amplasamentul spaţiului de depozitare. cât şi probleme de recepţie. de formare şi evidentă a acestora. Privită ca un proces economic. Sedcom Libris. stocurile de produse finite. produse finite. pag. 2007. 9 de reducere a stocurilor pot conduce. Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii. adică în măsură să asigure desfăşurarea continuă a procesului productiv (stocurile de materii prime şi materiale consumabile) şi a celui de distribuţie (stocurile de produse în curs de execuţie. astfel în cazul unei întreprinderi de dimensiuni reduse se poate ţine o singură gestiune pentru toate categoriile stocurile. Deşi condiţiile pentru înfiinţarea şi organizarea gestiunii stocurilor nu sunt specificate prin lege. de depozitare şi păstrare. stocurile de mărfuri). de redistribuire şi mod de utilizare. minimizând investiţiile în active circulante. acţiunile producţiei. aceasta incluzând atat probleme de conducere. de urmărire şi control. 9 Orice metodă care permite firmei realizarea unui volum de vănzări mare. produse în curs de execuţie.183 8 . complex. gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere. Ed. unde stocurile îşi vor schimba forma naturală şi funcţională dar şi conţinutul material în funcţie de specificul activităţii întreprinderii. În acelaşi timp. îar în cazul unei unităţi patrimoniale de dimensiuni mari se recomandă înfiinţarea mai multor gestiuni ce se vor ţine pe categorii de stocuri. În faza de achiziţie activele circulante sub forma disponibilităţilor băneşti se transformă în stocuri de materii prime şi materiale consumabile. prelucrare. ca de exemplu : -volumul operaţiilor de primire-predare într-o perioadă de timp. după care vor fi vândute clienţilor in etapa de comercializare. doctrina contabilă recomandă unele criterii orientative în realizarea gestiunii stocurilor. de optimizare a amplasării stocurilor în teritoriu.mai multe etape: achiziţie. comercializare. cea de achiziţie şi comercializare. în faza de fabricaţie acestea din urmă se vor transformă în stocuri de semifabricate. În situaţia unităţilor de desfacere circuitul economic se reduce doar la două etape. M. Iaşi. ce determină de asemenea realizarea de gestiuni diferite. iar în urma decontăriiplăţii cu clienţii vor reveni in faza iniţială de disponibilităţi băneşti. putem admite că stocurile reprezintă staţionări ale disponibilităţilor băneşti în formă transformată. de asemenea. dimensionare. Astfel pentru întreprinderile productive stocurile trec prin trei faze: achiziţie.. la pierderi de vânzări datorate lipsurilor în aprovizionare sau încetinirii costisitoare a Mironiuc. Luând în considerare faptul că mijloacele circulante se gasesc sub formă de stocuri în diferite stadii ale circuitului resurselor financiare. dar cu o investiţie scăzută în stocuri va determina creşterea ratei de venit a acţionarilor şi deci valoarea patrimonială a firmei. -volumul. fabricaţie şi comercializare (desfacere).

recunoaşterea reprezintă procesul încorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. Astfel evaluarea stocurilor se va face conform unor norme generale de evaluare elaborate în acord cu principiile contabile fundamentale. 2003. T. Standardele Internaţionale de Contabilitate şi vor fi recunoscute în momentul în care se îndeplinesc cele două condiţii prezentate în IAS 2: reprezintă o resursă controlată/controlabiliă de întreprindere probabilă să genereze beneficii economice viioare şi are un cost ce poate fi determinat în mod credibil.3 Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor În calitatea lor de elemente de natura activelor. deplasarea). deterioare fizică a elemntelor de stoc). Un activ curent. Prin urmare stocurile trebuie recunoscute în următoarele condiţii 10 :este 10 Nicolae. incheierea contractelor. care se încheie cu valorificarea produselor realizate de întreprindere. costuri de aprovizionare (studiul pieţei. Contabilitate financiarã. pag 91 9 . 1.3. stocurile prezină unele principii şi reguli în ceea ce priveşte recunoaşterea şi evaluarea acestora. în mod obiectiv. pentru a se asigura ritmicitatea producţiei materiale şi a consumului. care vor fi recuperate în momentul în care aceste stocuri parcurg întregul ciclu de exploatare. ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare întreprinderii. costuri aferente lipsei de stoc (pierderea unor comenzi de livrare. 1. Imobilizarea capitalului în stocuri este generatoare de costuri pe care literatura de specialitate le grupează în: costuri de deţinere (depozitare.1 Recunoaşterea elementelor de stocuri Conform Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Acest proces implică totodată şi detalierea elementului respectiv prin descrierea în cuvinte cât şi asocierea cu o sumă şi includerea acestei sume în totalul bilanţului sau în contul de profit şi pierdere. precum stocurile. este necesar ca managerii să menţină stocurile la niveluri care echilibrează beneficiile din reducerea nivelului investiţiei cu costurile provocate de scăderea stocurilor. Constanţa. lansarea comenzilor. Capitalurile investite în stocuri reprezintă imobilizări de capital. Cu toate că stocurile sunt considerate resurse neactive. din punct de vedere financiar stocurile reprezintă o investiţie pentru întreprindere. reprezintă o resursă controlată de întreprindere. să se recurgă la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate. costul suplimentar datorat aprovizionării în regim de urgenţă la preţuri mari). Ed Ex Ponto. se recomandă. De aceea. pe durate mai mari sau mai mici de timp.. costul unitar de cumpărare a elementelor de stoc.Ca şi alte elemente de activ circulant.

Aceste beneficii economice pot intra în întreprindere sub diverse forme 11: separat sau împreunnă cu alte active pentru realizarea producţiei de bunuri destinate vânzării sau prestarea de servicii. elementul are un cost sau o valoare care poate fi evalută în mod credibil. utilizarea lor in decontarea unei datorii. Acest grad de incertitudine trebuia să ia în consideraţie informaţiile disponibile în momentul întocmirii situaţiilor financiare. fiind de preferat ca elemntul respectiv să nu fie înscris în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere. În cazul beneficiilor economice viitoare ce sunt încorporate în active. Această condiţie este indeplinită chiar în momentul cand stocurile intră în unitate. Există cazuri cand costul poate fi estimat. regulile şi practicele contabile în eveluarea stocurilor. Dar forma fizică sau corporală a stocurilor nu este suficientă pentru ca un element de stoc sa fie recunoscut. acestea semnifică capacitatea de a contribui. schimbul cu alte active. În situaţii deosebite profesionistul contabil va apela la principiile. dar este de preferinţă folosirea unor estimări rezonabile. Cel de-al doilea criteriu de recunoştere a activelor de natura stocurilor face referire la credibilitatea evaluării privită ca o caracteristică calitativă a situaţiilor financiare. energie. M. costul acestora fii identificabil în mod cert. direct sau indirect la fluxul de numerar şi echivalente în numerar de către întreprindere. Dacă este o parte a activităţii de exploatare a unitătii acest potenţial este unul productiv. cum este în cazul stocurilor. De aceea stocurilie aprovizionate vor fi recunoscute în bilanţ în momentul în care se va preconiza realizarea de beneficii economice de către întreprindere şi atunci când valoarea lor va putea fi evaluată în mod credibil. Editura Universitarã. În cazurile în care forma legală a tranzacţiilor nu reflectă şi realitatea economică se recomandă utilizarea principiului prevalenţei economicului asupra juridicului pentru a se verifica dacă stocurile respectivive trebuie recumoscute ca active. conform criteriilor prezentate mai sus nu presupune o problemă pentru profesionistul contabil. Dar.. este cazul serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie. acestea fiind utilizate în scopul de a produce bunuri sau a presta servicii care să satisfacă necesităţile clienţilor. care deşi au 11 Ristea. în mod normal recunoaşterea stocurilor. De exemplu în cazul aprovizionării cu utilităţi (apă. Contabilitatea financiară a întreprinderi. gaz) acestea nu vor fi recunoscute în bilanţ ci în contul de profit şi pierdere ca şi cheltuieli deoarece este imposibil să se estimeze în viitor beneficii economice. 2005.probabil să genereze beneficii economice viitoare către sau dinspre întreprindere. Bucureşti. pag 214 10 . pentru a nu influienţa credibilitatea situtiilor financiare. Primul criteriu face referire la gradul de incertitudine în realizarea de beneficii economice viitoare aferente elementului respectiv. În aceste condiţii clienţii vor contribui la cresterea fluxului de numerar al întreprinderii prin plata aferentă bunurilor achiziţionate respectiv serviciilor dorite.

2005 pt aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene. la aportul capitalului social al altei întreprinderi. D. Astfel efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este încasată sau plătită) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. Bazele Contabilităaţii. Conform reglementărilor contabile româneşti actuale. subvenţii guvernamentale. 11 . Beţianu. 1080 din 30. E. potrivit surselor de provenienţă. constatarea pierderilor din calamităţi. aportul la capitalul social sau la momentul primirii prin donaţii.XI. Majoritatea metodelor sunt bazate fie pe cost. Pentru a fi în concordanţă cu principiul permanenenţei metodelor. la obţinerea din producţie. nr. I. stocurile se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale. partea I. 2005. făcând referire la: achiziţie. potrivit destinaţiilor acestora şi anume: la vânzare. conform contabilităţii de angajamente. ce trebuie soluţionate într-o manieră unitară pentru toate întreprinderile în sensul de a determina o valoare cât mai credibilă fără a se lua în considerare specificul unităţii şi de a permite compararea structurii stocurilor şi a valorii acestora din întreprinderi diferite. în general. pct 41 13 Horomnea. Pentru evaluarea stocurilor există o serie de metode.2005. ele să fie prezentate la costura efective13.. 1752 din 17.2 Evaluarea elementelor de stocuri Evaluarea stocurilor ridică o serie de probleme. cu condiţia ca ăn raportările periodice. Ed Sedcom Libris. unitatea este obligată să menţină metodele de evaluare adoptate pe parcursului unui exerciţiu financiar cât şi de la un exerciţiu financiar la altul. Ambele tipuri de metode sunt agreate şi recomandate de Standard. Tabără. 1. Iaşi. şi implicit. în scopul prezentării lor în situaţiile financiare.XI.. L. N. O altă regulă în recunoaşterea stocurilor ar fi aceea că elementele de stocuri vor fi recunoscute în momentul realizării unor tranzactii anterioare de forma achiziţiilor. fie pe mărimea cea mai mică dintre cost şi valoarea de piaţă. primirea de subvenţii guvernamentale şi nu în urma unor evenimente ce se vor desfăşura în viitor şi care nu vor genera active. Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elementele 12 *** OMFP nr... publicat în MO al Rom.3. Georgescu.12 Unităţile patrimonoale din ţara noastră au posibilitatea de a evaluaşi înregistra în contabilitate bunurile de natura stocurilor şi la alte preţuri decât cele efective. producerii acestora. pag 170. Budugan. elementele prezentate în situaţiile financiare anuale. Astfel momentul în care se realizează recunoaşterea stocurilor este la intrarea în gestiune. predarea prin donaţie.formă necorporală acestea sunt recunoscute în bilanţ deoarece vor genera beneficii economice viitoare.. etc. Derecunoşterea stocurilor (anularea recunoaşterii) se realizează la ieşirea din gestiune.

taxele nerecuperabile. Costul de achiziţie este propriu stocurilor prin cumpărări şi cuprinde în structura sa preţul de cumpărare. manoperă sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. celelalte cheltuieli directe de producţie (materiale directe. cheltuielile generale de administraţie. E.) precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricarea acestora. 2007. energia consumată în scopuri tehnologice. pag 43 16 Horomnea. poziţiei financiare şi asupra rezultatatelor. Prin valoare justă (valoare de utilitate) se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două parţi. în situaţii excepţionale14 administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile. pag 160. denumită valoare de înregistrare sau cost isoric care poate fi: valoare de achiziţie sau costul de achiziţie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (contra plată). Universităţii Al. construcţiei sau 14 Ministerul Finanţelor Publice. Buc. valoare de aport. pentru bunurile produse în unitate. Reglementări contabile pentru agenţi economici. cum sunt dobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente acestora privind împrumuturile care sunt direct atribute achiziţiei. Ed. Iaşi. Beţianu. Nu se includ în costul de achiziţie reducerile comerciale. Berheci.. 2002. Evaluarea elementelor de stocuri15 se realizează după reguli distincte în funcţie de momentul la care se face evaluarea. pentru bunuri primite cu titlu gratuit şi pentru cele care fac obiectul schimbului. În costul de producţie nu se includ pierderile de materiale. 12 . 2007... Buc.similare de natura stocurilior şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Ed Economică.2. Contabilitate de gestiune. Dacă. D. mai exact preţul presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale. Ed CECCAR.. M. Cuza. În cazul cheltuielilor financiare. şi anume: 1. I. datoriilor. Normalizarea contabilităţii întreprinderii. I. I. costul de producţie. pag 70. 15 Budugan. pentru bunurile aduse ca aport la capitalul social. manopera directă etc. numai cu unele excepţii prevăzute în Standardele Internaţionale de Contabiliate (în cazul în care participă la ducerea stocurilor în forma finală). valoare justă. L. în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.3.16 Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor. Berheci.Este valoarea care depende mai mult de piaţă şi mai puţin de condiţiile din întreprindere. aceste schimbări trebuie menţionate în notele explicative concomitent cu prezentarea influienţei avute asupra activelor...1 Evaluarea elementelor de stocuri la data intrării în unitate La data intrării în gestiune stocurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare. cheltuielile de desfacere şi cele financiare. Georgescu.

-Pe 23. au loc urmatoarele mişcări de placi rigips: -La 01. -Pe 29. 32.. Problema fundamantală în înregsistrarea stocurilor este cea a stabilirii preţului utilizat. 31. stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul lotului următor. E. care are ca obiect de activitate domeniul construcţiilor. 13 . În acest caz valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă. Potrivit prevederilor art. 1. M. 17 1. în ordine cronologică. prin înregistrarea unei ajustări pentru depreciere. -Pe 10. 134 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.. Exemplu: În cadrul SC FENE GRUP SA. Universităţii Al. Ed. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui anumit lot.05 intrare în stoc de 222 coli rigips . 17 şi stocuri fungibile cu Horomnea. Pentru soluţionarea aceste probleme IAS 2 grupează stocurile în stocuri identificabile următoarele metode de evaluare : a) Metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO) Această metodă are la bază premisa că primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau date spre vânzare. pag 69. Cuza. Normalizarea contabilităţii întreprinderii. -Pe 06. Pe măsura epuizării lotului. 2007. dare în consum 405 coli rigips.3 Evaluarea elementelor de stocuri la data ieşirii din unitate Ieşirea stocurilor din gestiune se face în principiu prin vânzare sau consum.2 lei/coala . Astfel.producţiei unui activ pe termen lung sau ciclu lung de fabricaţie.05 ieşire din stoc.2.2.2 Evaluarea elementelor de stocuri cu ocazia inventarierii Valoare luată în calcul pentru evaluarea stocurilor în momentul inventarierii poartă denumirea de valoare de inventar (valoare de utilitate sau valoare actuală).3. acestea pot fi incluse în costul acelui activ. dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în IAS 23 “Costurile îndatorării”. Acestă valoare se stabileşte în funcţie de utilitatea bunului în unitate şi preţul pieţei. Iaşi. I.3.05 stoc iniţial 830 coli rigips. Berheci. -Pe 16.5 lei/coala.05 ieşire din stoc 455 coli rigips. şi anume costurile îndatorării sunt incluse în costurile stocurilor atunci când este posibil ca acestea să aibă drept rezultat obţinerea de beneficii economice viitoare pentru întreprindere şi pot fi evaluate cât mai corect posibil.05 ieşire din stoc 338 coli rigips. 29.05 intrare în stoc de 134 coli rigips. “Construcţia de clădiri şi de geniu civil” (4521).5 lei/coala. activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.

8 + 6549)/(204 + 222) = 30.2 32.2 31.5 29. ca raport între valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea stocurilor intrate şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate astfel: CMP= (Si+ I)/(Sti + Qi) Acestă metodă de evaluare tinde să anuleze efectele creşterii sau descreşterii preţurilor.05 : CMPUI = (11700 + 7605)/(375 + 234) = 31. costul mediu ponderat.2 31.5 32.5 )]/ (830 + 234 + 222) = 31.05 29.Tabelul nr. În cazul exemplului prezentat.5 Valoare 9 25896 11700 11700 7605 6630 6630 6549 2596 2596 b) Metoda “costului mediu ponderat” (CMP) Metoda CMP se poate determina lunar sau după fiecare operaţie de intrare.5 + 222*29.05 : CMPUI = (6466.5 Valoare 3 7605 6549 14154 Cantitate 4 455 375 30 204 134 1198 Ieşiri Preţ unitar 5 31.5 29.2 32. calculat după fiecare operaţie de intrare se determină astfel: După intrarea din 10.2 31.5 32.55 Evaluarea stocurilor prin metoda costului total (global) se calcuelază astfel: CMPT = [25896 + (234*32.05 06. metoda poate fi aplicată în două variante şi anume: metoda costului unitar ponderat calculat la sfârşitul perioadei (total sau global) şi metoda costului mediu unitar ponderat calculat după fiecare recepţie.5 29.05 10. 1 Evaluarea stocurilor prin metoda FIFO Data Cantitate 0 01.05 23.5 Valoare 6 14196 11700 975 6630 3953 37454 Cantitate 7 830 375 375 234 204 204 222 88 88 Stocuri Preţ unitar 8 31.05 Total 1 234 222 456 Intrări Preţ unitar 2 32.05 16.70 După intrarea din 23.5 32. După momentul când este calculat costul mediu. 2 Evaluarea stocurilor prin metoda CMP al ulimei intrări Data Cantitate 0 1 Intrări Preţ unitar 2 Valoare 3 Cantitate 4 Ieşiri Preţ unitar 5 Valoare 6 Cantitate 7 Stocuri Preţ unitar 8 Valoare 9 14 .14 Tabelul nr.5 29.5 29. deoarece nivelul costului mediu ponderat şi al costului stocului final calculat conform acestei metode este influienţat de toate preţurile plătite în timpul exerciţiului şi de preţul stocului initial.

Pe baza datelor prezentate în tabelele de mai sus am realizat un grafic pentru a compara efectele celor trei metode de evalure.8 6549 2745.8 13014.05 Total 234 222 456 32.01.2 Valoare 6 14196 7605 5335.2 6549 3619.5 31.55 25896 11700 19305.05 10.3 6466.5 31.2 31.4 2688. 15 .05 16.05 16.4 c) Metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO) Această metodă se înscrie în tratamentul contabil alternativ permis şi constă în evaluarea bunurilor ieşite din gestiune la costul de achiziţie sau la costul de producţie aferent ultimei intrări. stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul lotului anterior.05 06. Pe măsura epuizării succesive a fiecărui lot. efectele sunt cu atât mai evidente cu cât metoda LIFO produce cea mai mică valoare posibilă a rezultatelor.e.8 6364.2 29.55 30.4 830 375 609 204 426 88 88 31.50 29.20 31.05 10. În perioadele de inflaţie.3 2688.2 29. în ordine cronologică Tabelul nr.5 Valoare 3 7605 6549 14154 Cantitate 4 455 234 171 222 116 1198 Ieşiri Preţ unitar 5 31.70 30.05 23. în condiţiile unui consum de stocuri de 1198 u.20 31.2 32.55 30.55 14196 12838.05 29. adică la cele mai mari costuri.70 30.05 29.5 31.05 23.20 31.50 - 7605 6549 14154 455 405 338 1198 31.2 32. conduc la micşorarea rezultatului exerciţiului şi a impozitului pe profit.6 0 01.05 06.5 10325.2 37304.5 31.4 Cantitate 7 830 375 375 234 204 204 222 88 88 Stocuri Preţ unitar 8 31.2 31.2 31.9 37360.5 29. 3 Evaluarea stocurilor prin metoda LIFO Data Cantitate Intrări Preţ unitar 2 32.2 31.05 Total 1 234 222 456 Evaluarea ieşirilor în metoda LIFO la cele mai recente.6 2745. iar costul stocurilor ieşite se apropie de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate in gestiune.70 31.2 Valoare 9 25896 11700 11700 7605 6364.

Coeficient de repartizare = 18 Soldul iniţial al diferenţelor de preţ + Diferenţa de preţ aferentă intrărilor în cursul perioadei cumulat de la începutul anului Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare cumulat de la începutul anului Soldul iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare Horomnea. I.. N. care au marje similare şi pentru care nu se recomandă o altă metodă de evaluare. Bazele Contabilităţii. Iaşi.. Tabără. D.De accea legea contabilităţii prevede actualizarea periodică. pag 138. generând valoarea cea mai mică a stocului final de 2596 lei . E.6 lei.4 Graficul nr. e) Metoda costului standard Această metodă presupune utilizarea unui preţ unic atât la înregistrarea intrărilor. eficienţei şi capacităţii de producţie. manoperei. d) Metoda preţului cu amănuntul Acestă metodă poate fi utilizată în comerţul cu amănuntul pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă. costul stocurilor vor fi calculate la cele mai vechi preţuri.. 2005. În cazul aplicării metodei CMP valorile se situează între cele două corespunzătoare metodelor FIFO şi LIFO. L. cât şi a ieşirilor. Ed Sedcom Libris. Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor.4 37304.. respectiv 2745. Budugan.6 Costul stocurilor cons umate Che ltuie li indire cte Valoare a s tocului final 37454 37360. Georgescu. Beţianu. Diferenţele stabilite între preţul de înregistrare şi costul de achiziţie respectiv costul de producţie efectiv. în comparaţie cu metoda LIFO unde costul stocurilor sunt determinate la cele mai recente preţuri conducând la valoarea cea mai mare a stocului final. pune într-o lumină nefavorabilă estimările contabile în materie. cel puţin odată pe an a preţului standard18..4 LIFO 2745. 1 Compararea şi efectele metodelor de evaluare a stocurilor Astfel în cazul aplicării metodei FIFO. se înregistrează în contabilitate distinct. Ea poate fi aplicată în activitatea de producţie pentru determinarea costului unui bun de natura stocurilor. Remarcă: O rată a inflaţiei destul de mare. Repartizarea acestor diferenţe de preţ asupra valorii ieşite şi asupra stocurilor se realizează cu ajutorului unui coeficient de repartizare care se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare. 16 .40000 30000 20000 10000 0 2596 FIFO CMP 2688.

Fiscalitatea şi rentabiliatea sunt principalii factori care condiţionează alegerea unei metode de evaluare sau a alteia. Iaşi. pag 71. Ed. La închiderea exerciţiului financiar. Cap II Prezentarea generală a societăţii FENE GRUP S. Costi. la valoarea de intrare iar pentru diferenţele nefavorabile se efectuează ajustări pentru depreciere pe seama cheltuielilor. O.. deoarece această evaluare de stocuri de la sfârşitul perioadei poate conduce la supra sau subevaluarea profitului cu respectarea sau nu a principiului prudenţei. de asemenea. pag 51. L. diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă. M.. evaluarea lor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentale.+ 1. 20 Horomnea.1 Scurt istoric şi descrierea activităţii Societatea comercială FENE GRUP S.A. O. 17 . respectăndu-se urmatoarele condiţii: diferenţele constatate în plus între valoarea de intrare şi valoarea de inventar nu se înregistrează în contabiliate. 2004.3. Normalizarea contabilităţii întreprinderii. valoarea elemnetelor de stoc menţinându-se la valoarea contabilă. fiscalitate şi rentabilitate..Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate-IAS 2 Stocuri. 2007.. B. Berheci. D. Bunget. I. atunci valoarea contabilă a stocurilor este corectată cu mărimea ajustării. Indiferent de metoda de contabilitate adoptată pentru evidenţa elementelor de stoc. E.A.. CECCAR. Important de menţionat este faptul că valoarea materialelor şi a consumabilelor folosite în producţie nu este diminuată dacă se estimează că produsele finite care urmează să fie încorporate vor fi vândute la un preţ mai mare sau egal cu costul lor20. În cazul în care valoarea realizabilă netă este cea prezentată în situaţiile financiare. Farcane. Ed. denotă o depreciere a stocurilor inventariate. Universităţii Al.2. cu sediul în Iaşi. N. Strada Grigore Ureche nr. Cuza.4 Evaluarea elementelor de stocuri la încheierea exrciţiului financiar La incheierea exerciţiului financiar elemetele de stocuri se evaluează şi se evidenţiază în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare în unitate (valoarea contabilă) pusă de acord cu rezultatele inventarierii.. Valoarea acestor elemente se menţine. 2. stocurile sunt evaluate “la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea realizabilă netă” 19. Mateş. J22/1390/1991 şi la organele fiscale ale Administraţiei Financiare sub codul fiscal R 1956885 este o societate pe acţiuni cu un capital 19 Caciuc. În acest sens se compară valoarea de inventar cu valoarea de intrare. 1-3. adică la valoarea de intrare în unitate. Bucureşti.. înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. Megan..

A. A fost necesară o speciliazare a fiecărei firme care face parte din grup pe o anumită activitate: FENE GRUP S. aşa cum se observă din organigrama unităţii.2 Structura organizatorică a unităţii S. s-au încercat numeroase variante de extindere a activităţii: import-export.A.social de 300. Din grupul de firme “FENE”mai fac parte La Rocca S.A. “Construcţia de clădiri şi de geniu civil” (4521). Iaşi a achizitionat un teren avînd suprafaţa de 60. zona Bucium. după zece ani de activitate s-a impus necesitatea schimbării formei juridice în societate pe acţiuni. servicii de baby-sitting.R. S. FENE S. Exercitarea conducerii se face in mod centralizat. avînd în plan realizarea unor alei de acces foarte bine sistematizate.A.A. iar FENE CONSULTING S. Obiectul principal de activitate al firmei îl reprezintă 4521 “Construcţia de clădiri şi de geniu civil” S. firma FENE GRUP S.000 lei. 2. Asocierea în cadrul grupului a apărut ca urmare a dorinţei de a oferi calitatea în toate acţiunile şi produsele pe care firma le oferă clienţilor.R. şi FENE CONSULTING S. unic în zona Moldovei. Pentru realizarea acestui proiect.C. FENE GRUP S.C. În anii ce au urmat. tip vilă.L are magazin propiu de desfacere pentru materialele de construcţii. experienţa angajaţilor precum şi echipamentele performante specifice lucrărilor de construcţii-montaj au permis abordarea unei game largi de lucrări realizate în condiţii de calitate deosebite. Numărul de salariaţi a cunoscut o evoluţie ascendentă . Ceea ce îşi propune firma FENE GRUP S. Înalta calificare.L. de la 67 în 2001 la 140 în 2007 şi la 168 în prezent.R.L se ocupă cu recrutarea personalului. menţinând ca obiect principal de activitate domeniul construcţiilor. prin “Proiectul CASA TA” este construirea unui cartier de 100 locuinţe familiale tip vilă. deschis în cartierul Alexandru cel Bun din municipiul Iaşi. servicii. firma FENE GRUP S. FENE GRUP S. activează în domeniul construcţiilor şi amenajărilor interioare. Accesul la fiecare locuinţă va fi extrem de facil. trebuie să construiască âstfel încât raporul preţ-calitate să fie cel mai bun.C. astfel este unul din furnizorii de bază a SC FENE GRUP S. care se ocupă cu construirea de locuinţe familiale.L şi-a început activitatea în anul 1991 cu un magazin. De aceea are nevoie de personal specializat. construcţii. În prezent S.A.R. precum şi întreţinerea spaţiilor verzi.C.A. În prezent S. comerţ.000 mp situat într-o zonă pitorească a oraşului Iaşi.R. Astfel. LA ROCCA S. iar sistemul 18 .L. pe baza unor proiecte care să asigure o unitate arhitecturală.C FENE GRUP SA are o structură organizatorică de tip funcţional. FENE GRUP SA a iniţiat un program deosebit de amplu intitulat Proiectul CASA TA. Pentru locatarii acestui cartier va fi asigurat un pachet de servicii extrem de util: servicii de pază.

Functia financiar-contabilă grupează activităţile privind obţinerea şi folosirea raţională a mijloacelor financiare. Aceste activităţi se realizează cu ajutorul unor instrumente ca: bilanţul. trezorerie. biroul de maketing şi relaţii publice şi biroul managemnt calitatemediu. conduce şi urmări activitatea. în subordinea căruia se află directorul general adjunct. -edificarea relaţiilor cu furnizorii şi cu ceilalţi parteneri de afaceri. analiza economică. combustibilului. pornind de la cerinţele calitative şi cantitative pentru acestea. Principalele activităţi sunt aprovizionarea şi asigurarea recepţionării materiilor prime şi materialelor.financiari. înregistrarea şi evidenţa în expresie bănească a fenomenelor economice din unitate (evidenţa contabilă). Fene Grup S. -depistarea în timp util a noilor cerinţe de pe piaţă. Funcţia comercială se realizează in cadrul departamentului comercial. -planificare financiară. 19 . În cadrul funcţiei comerciale se au în vedere următoarele obiective : -realizarea ritmicităţii în aprovizionarea cu materii prime şi materiale. crearea şi menţinerea legăturilor cu furnizorii şi depozitele. -creşterea prestigiului firmei. regăsim trei funcţii de bază ale întreprinderii: comercială. Directorul General îndeplineste următoarele sarcini de bază: semnează contracte cu clienţii şi furnizorii firmei. Functia comercială cuprinde activităţile prin care sunt puse la dispoziţia pieţei serviciile întreprinderii. controlul financiar intern. care cuprinde biroul de aprovizionare. coordonează activitatea angajaţilor. În cadrul S. stabileşte politicile de firmă pentru diferite perioade de timp. Birourile şi şefii acestora asigură desfăşurarea activităţilor curente din cadrul întreprinderii şi a activităţii decizionale de la nivel operaţional. bugetul de venituri si cheltuieli. neexistând o delimitare certă între funcţii şi activităţile desfăşurate.C.A. Societatea este condusă de Directorul General. urmarirea modului de realizare a rezultatelor economice. primite de la furnizori. urmărirea şi analiza indicatorilor economico. astfel încât firma să facă afaceri profitabile şi de a-şi orienta colaboratorii şi subordonaţii spre ceea ce se aşteaptă de la ei. numeşte şefii fiecărui departament din cadrul firmei. Misiunea principală a directorului general este de a organiza. pieselor de schimb. Obiectivele principale ale acestei funcţii sunt: -utilizarea eficientă a resurselor finaciare ale firmei. -plata furnizorilor la data convenită. conturile.de comunicare functionează atât pe verticală cât şi pe orizontală. Unele activităţi desfăşurate în cadrul firmei pot fi cuprinse în mai multe funcţii. financiar-contabilă şi de personal. stabilirea preţurilor.

Funcţia de personal se referă la activităţile legate de recrutarea. evidenţa conturilor de mărfuri. Ca obiective pot fi enumerate: înbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru salariaţi. biroul aprovizionare). calculul drepturilor salariale ale personalului şi întocmirea statelor de plată. iar în cadrul acestuia sistemul informaţional contabil răspunde tuturor nevoilor informaţionale formulate de celelalte departamente. Departamentul financiar–contabil al întreprinderii este organizat în aşa fel încât reuneşte toate structurile organizatorice din întreprindere.-contabilitatea valorilor materiale. a registrelor obligatorii (Registrului Jurnal. selecţionarea şi încadrarea personalului. Contabilul şef îi este subordonat directorului general şi are în subordine contabilul. unde are loc realizarea activităţilor privind evidenţa forţei de muncă. ceea ce înseamnă că departamentul financiar contabil îşi are sediul în cadrul sediului social al firmei. Cartea Mare. Registrul Inventar).3 Organizarea compartimentului financiar-contabil şi relaţiile acestuia cu alte compartimente Aşa cum am prezentat mai sus. venituri. întocmirea fişei posturilor. personalului. a cheltuielilor cu prestarea serviciilor. aprecierea şi promovarea 2. Rolul şi poziţia departamentului financiar– contabil în cadrul întreprinderii condiţionează difuzarea informaţiei contabile. acordarea de premii în funcţie de performanţe. -metodologia financiar-contabilă şi controlul financiar preventiv Această funcţie este realizată în cadrul departamentului economic în care sunt cuprinse urmatoarele birouri: biroul financiar-contabil şi casieria. în felul acesta asigurându-se un volum de informaţii mare şi o calitate sporită a informaţiilor difuzate. Funcţia de personal se realizează în cadrul biroului de resurse umane. salarizare. profit etc. De asemenea. Departamentul financiar contabil are următoarele relaţii funcţionale:  interne: cu toate departamentele de la care preia documente (biroul resurse umane. În componenţa departamentul contabil intră un contabil şef şi trei contabili. evidenţa personalului. firma nu are sedii secundare.  externe: bănci. întocmirea balanţelor de verificare. conturi la bănci. în cadrul acestui compartiment are loc realizarea inventarierilor. cheltuieli. furnizori. stimularea angajaţilor prin sistemul de salarizare. La nivelul acestui departament are loc înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor realizate. instituţiile statului. 20 . casa. clienţi. directorul general. folosirea de personal cu pregătire corespunzătoare posturilor. a bilanţurilor contabile.

a evidenţei cantitativ-valorice.4 Organizarea contabilităţii stocurilor la SC Fene Grup S. Metoda cantitativ-valorică de contabilitate analitică a gestiunilor de stocuri prezintă avantajul că poate furniza în orice moment date cu privire la existenţa şi mişcarea stocurilor. Înregistrările în “Fişele de cont analitic pentru valori materiale” se fac. 21 . fapt care permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor atât cantitativ cât şi valoric. document cu document pe baza documentelor de intrare –ieşire a bunurilor stocabile în şi din gestiuni care au stat la baza fiecărei înregistrări în “ Fişa de magazie”.C. Metoda cantitativ valorică constă în ţinerea evidenţei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare. Contabilitatea analitică a stocurilor este organizată în funcţie de necesităţile proprii ale unităţii după metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic). Sistemul inventarului permanent presupune înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiilor de intrare şi ieşire a a bunurilor materiale.2. Modelul de contabilitate a stocurilor adoptat de S. Dar pe lângă avantaje prezintă şi dezavantajul că necesită un volum mare deoarece înregistrarea mişcărilor cantitative de bunuri se face atât în fişele de magazie cât şi în fişele de cont analitic de la departamanetul financiar-contabil. iar în cadrul acestora pe categorii de bunuri.A răspunde cerinţelor cuprinse în Reglementările contabile armonizate cu Derectiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Deşi această metodă generează costuri ridicate. în organizarea contabilităţii stocurilor este folosită metoda inventarului permanent. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în Fişele de magazie şi cele din Fişele de cont analitc de la contabilitate. Deoareece este o întreprindere de dimensiuni mari. Contabiliatea stocurilor se desfăşoara pe gestiuni. iar în contabilitate. Fene Grup S. utilizarea din ce în ce mai frecventă a tehnicilor moderne de calcul a condus la diminuarea efectelor acestui inconvenient.A.

Iaşi 22 .Organigrama Unităţii FENE GRUP S. Brãtianu Economişti Gestionar Casier Manipulanţi materiale de construcţie Figura nr.C.A.B Aprovizionare Serviciu intern de prevenire si protecţie Managemnt Calitate Mediu FinanciarContabil Oficiu Juridic Resurse Umane Depozit şantier Serviciu de coordonare lucrări altele decât Cartier I.C.B Serviciu de coordonare lucrări de construcţii Cartier I.C.DIRECTOR GENERAL DIRECTOR GENERAL ADJUNCT Marketing Relaţii publice ŞEF ŞANTIER Cartier I. 1.

de cele mai multe ori. Contabilul constată “realitatea” prin mijlocirea acestor documente. Aceste opraţiuni trebuie consemnate în diferite documente de evidenţă operativă a stocurilor. la prima lor utilizare.C.22 Atunci când entităţile emit comenzi către furnizori. în etaloane de masură naturale sau natural convenţionale care să permită “măsurarea şi exprimarea cantitativă a obiectelor în unităţi de măsură specifice proprietăţilor fizico.A Stocurile constituie pentru majoritatea unităţilor patrimoniale cea mai mare parte a activelor de care dispun la un moment dat. de persoane în afara compartimentului contabil. C. 2002. Intelcredo. creîndu-se astfel şi posibilitatea unui control suplimentar.Cap III Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale la S. 22 23 . cumpărătorul primeşte de la furnizor avizul de însoţire a mărfii (dacă factura soseşte ulterior ) sau factura. bunurile aprovizionate vor fi luate în primire.1 Purtătorii primari de informaţii privind gestiune stocurilor de materii prime şi materiale consumabile Una dintre condiţiile fundamentale pentru ţinerea unei contabilităţi corecte este documentarea operaţiunilor. a fi vândute sub formă de produse şi mărfuri sau a fi preluate în procese de producţie ulterioare. Deva. mai mult sau mai puţin rigide şi uneori contestabile. Pop. şi mai ales prin trecerea prin filtrul judecăţii sale. păstrarea. contractele economice vor fi înlocuite de către furnizori prin confirmarea de comandă. pe baza acestora se încheie contracte economice sau în anumite condiţii. 21 Istrate.21 Activele circulante materiale din cadrul unei unităţi patrimoniale. În faza de recepţie. pag 379. în lumina regulilor proprii. Orice gestiune de stocuri presupune organizarea unei evidenţe operative. A. adică efectuarea înregistrărilor în contabilitate numai pe baza unor documente justificative. vânzarea. iar în cazul constatării unor lipsuri se va întocmi proces-verbal de constatare. eliberarea din depozite. Introducere în contabilitate. Iaşi. pag 69. De rapiditatea transformării acestora în fluxuri băneşti şi a fluxurilor băneşti din nou în stocuri. Acestea sunt destinate a fi consumate. 2002. ocazionează numeroase operaţiuni.chimice ale acestora”.. Editura Polirom . cum ar fi: aprovizionarea. 3. Contabilitatea consemnează astfel o informaţie pe care o putem considera ca fiind obiectvă. prelucrarea în procesal de producţie. inventarierea. Contabilitatea Financiar Romnânească armonizată cu Directivele Contabile Europene -Standardele Internaţionale de Contabilitate. Tot la recepţie se va efectua de către delegatul unităţii cumpărătoare recepţia transportului (verificarea stării ambalajelor). prin faptul că este reflectată într-un înscris verificabil şi care este emis. Fene Grup S. Ed. În faza de executare a contractului de aprovizionare. depinde în final profitabilitatea şi eficienţa unităţii patrimoniale.

în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii sau pentru diferenţele cantitative constatate la recepţie. fiind un document de înregistrare operativă care serveşte la: evidenţa operativă a intrărilor. 23 *** Norme metodologice aprobate prin O. 3. iar pentru livrarea mărfurilor şi a produselor se va utiliza dispoziţia de livrare. nr 425-1998. sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale. pag 116-117. întocmită la local de depozitare. iar pe baza acesteia se va întocmi nota de recepţie şi constatare de diferenţe .2 Organizarea şi conducerea evidenţei analitice şi sintetice a stocurilor de materii prime şi materiale consumabile Contabilitatea activelor circulante materiale este organizată pe categorii de stocuri. avizul de însoţire a mărfii şi factura.F. Acesta se întocmeşte în doua exemplare de către compartimentul însărcinat cu lansarea programului de producţie. Fişele de magazie se deschid pentru fiecare element stocabil în parte şi se ordonează pe conturi sintetice de stocuri. În cazul restituirii materialelor neutilizate se foloseşte acelaşi document. cu menţiunea “pentru prelucrare la terţi”. încarcarea gestiunii. Acest document un circulă. controlul gestiunii acestora şi reliefarea ajustărilor pentru deprecierea reversibilă a stocurilor reprezintă elemente pe care trebuie să le asigure contabilitatea acestor active.Recepţia cantitativă se realizează de către gestionar şi presupune compararea datelor din avizul de însoţire a mărfii ori factura cu cantităţile de stocuri efectiv primite. folosit ca act de probă în justiţie. 24 . semifabricate din producţie proprie (pe baza raportului de fabricaţie) şi pentru tranzitatea materialelor de la un stoc de depozitare la altul se întocmeşte bonul de predare-transferrestituire. Evidenţa permanentă a existenţei şi mişcării unor asemenea active. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe este folosit ca document pentru recepţia bunurilor intrate în gestiune. document justificativ de ieşire a bunurilor din gestiune sau ca document justificativ de înregistrare a iesirilor din stoc în contabilitatea analitică şi sintetică. Documentul justificativ utilizat pentru a evidenţia consumul de materii prime şi materiale este bonul de consum. ieşirilor şi stocurilor existente la fiecare loc de depozitare. Valorile materiale trimise la terţi pentru prelucrare se vor înregistra în avizul de însoţire a mărfii. pentru intrarea bunurilor în stoc. Acesta serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum.M. Pentru predarea la depozit a stocurilor materiale reprezantând produse finite. Documentul tipizat23 cu ajutorul căruia se ţine evidenţa operativă a stocurilor este fişa de magazie. grupe şi subgrupe de elemente stocabile concordante cu structurile de conturi analitice.

a evidenţei valorice. datorită întocmirii registrului 24 25 Ristea. unde vor fi apoi prelucrate şi înregistrate în situaţii analitice a intrărilor. D. prezentând ca avantaje26: scutirea entităţilor de a mai întocmi fişele conturilor analitice pentru valorile materiale. pag 85. Ed. -verificarea zilnică de către un contabil a operaţiilor înscrise în fişele de magazie şi predarea apoi a documentelor spre contabilitate. ceea ce permite cunoaşterea stocurilor cantitativ şi valoric în orice moment. În acest caz contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza după una din următoarele metode:  Metoda operativ-contabilă (pe solduri). Contabilitate de gestiune.. evidenţa analitică a stocurilor se realizează în mai multe etape25: -cantităţile de materiale intrate şi ieşite se înregistrează pe baza documentelor justificative (fişe de magazie). respectiv ieşirilor.. 25 . F. 26 Budugan. Universitară. stabilindu-se după fiecare operaţie stocul existent. Mardiros. 82/1991 lasă la latitudinea fiecărei entităţi.. pag 354. Ed. 2005. Scorţescu. în funcţie de necesităţile proprii şi de specificul activităţii.1 Contabilitatea analitică a stocurilor de materii prime şi materiale În principiu contabilitatea analitică a stocurilor se organizează pe feluri (sortimente) de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri şi locuri de depozitare (gestiuni create) şi trebuie astfel organizată încât să permită urmărirea existenţei şi mişcării acestora cantitativ şi valoric. Beţianu. -completarea fişei centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri pe baza datelor din situaţiile analitice a intrărilor şi ieşirilor şi depistarea eventualelor diferenţe dintre datele din registrele de stocuri şi cele din conturile sintetice de stocuri.. din punct de vedere metodologic se nunaţează în raport de metoda inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosită pentru evidenţa stocurilor. 3. Metoda operativ–contabilă este mai eficientă în practică decât celelalte metode de organizare a contabilităţii analitice a stocurilor. Contabiliate financiară a întreprinderii. M.I. pag 265. modul de organizare a contabilităţii analitice a stocurilor .. Georgescu. I. cu ajutorul fişelor de magazie. Iaşi. care se ţine global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere) Contabilitatea analitică. Ion Ionescu de la Brad. Contabilitate publică. Bucureşti.2.N. desfăşurate valoric pe gestiuni. în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire. Ed CECCAR. 2007. În cadrul acestei metode. 2007. I. iar în cadrul acestora pe feluri de bunuri. Excepţie face contabilitatea analitică a mărfurilor şi ambalajelor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul.. Berheci.. Bucureşti. constă în ţinerea la locul de depozitare. iar în contabilitate. a evidenţei cantitative a bunurilor materiale pe categorii. D. pe conturi de materiale.Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.24 Legea nr. În condiţiile folosirii inventarului permanent . L.

Dacă există diferenţe (plusuri/minusuri la inventar) acestea se vor regulariza.XI. cantitativ pe fiecare fel de stocuri. dar prezintă şi un inconvenient în înregistrarea mişcărilor cantitative de bunuri atât în fişele de magazie cât şi în fişele de cont analitic de la contabilitate. intrările şi ieşirile de stocuri. L. pe baza documentelor justificative. În cazul inventarului intermitent28 intrările vor fi puse pe seama cheltuielilor. de către registrul stocurilor. 2007. costului de producţie sau a preţului prestabilit.stocurilor. Acest sistem de inventariere este folosit de companiile mari şi pentru că presupune înregistrări numeroase şi calcule iterartive.2005 26 . Acestă metodă prezintă avantajul că poate furniza oricând informaţii cu privire la existenţa şi mişcarea bunurilor materiale. constă în ţinerea evidenţei numai global-valoric. Georgescu. iar ieşirile vor fi înregistrate în contabilitate la finele perioadei.2 Contabilitatea sintetică a stocurilor de materii prime şi materiale Contabilitatea sintetică a fluxurilor de stocuri se poate realiza prin folosirea inventarului permanent sau inventarului intermitent. generează totodată costuri ridicate. unde sunt înregistrate doar valoric.. aducându-se la nivelul real. xxx OMFP nr. publicat în MO al Rom. aplicate în utilizarea metodei cantitativvalorice. Contabilitate de gestiune. acestea fiind înlocuite cu registrul de gestiune. I. În condiţiile folosirii inventarului permanent în contabilitate se înregistrează toate operaţiile de intrare şi de ieşire a bunurilor de natura stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. 3. partea I. menţinerea integrităţii stocurilor prin urmărirea atentă de către contabilitate a operaţiunilor înregistrate în fişele de magazie.  Metoda global-valorică. atât la nivelul gestiunii. Această înregistrare se face la nivelul costului de achiziţie.2. nr. ceea ce permite cunoaşterea în orice moment a stocurilor atât cantitativ cât şi valoric. 1080 din 30. determinându-se ca diferenţă dintre 27 28 Budugan.. I. constă în ţinerea evidenţei cantitative pe categorii de stocuri în cadrul fiecărei gestiuni şi realizarea în contabilitate a evidenţei cantitativ-valorice. Ed CECCAR. Mişcările de stocuri nu se mai înregistrează în fişa de magazie.2005 pt aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.  Metoda cantitativ-valoric (pe fişe de cont analitic). la perioade stabilite de unitate. pag 86..XI.Valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei se determină ca diferenţă dintre valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea ieşirilor. Beţianu. Buc. Berheci. înlocuirea balanţelor analitice lunare. în fiecare zi. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii se realizează doar valoric. Controlul 27exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi contabiliate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în fişele de magazie şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate. D. 1752 din 17. cât şi în contabiliate..

Ed. 2003. 27 .valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor şi valoarea stocurilor finale. costul stocului final un va putea fi stabilit. la începutul perioadei.302 şi 303 se înregistrează.302 şi 303 se înregistrează. valoarea stocurilor finale de materii prime.302 şi 303. care ţine evidenţa diferenţelor de preţ nefavorabile (în plus) / favorabile (în minus). iar pentru stabilirea stocului final este necesară o inventariere fizică la sfârşitul exerciţiului. 2008. În creditul conturilor 301. materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în unitate . Ea influienţează nemijlocit nivelul cheltuielilor materiale şi implicit costul efectiv al producţiei terminate. Contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” este un cont rectificatv al valorii de înregistrare a materiilor prime şi materialelor. În aceiaşi măsură sunt influienţate costul producţiei neterminate. pe parcursul exerciţiului un este ţinută o evidenţă detaliată a stocurilor. Contablitatea stocurilor de materii prime şi materiale se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I: 301 “Materii prime “. materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar (601. 603). B Contabilitatea sintetică a stocurilor de materii prime şi materiale la inventarul intermitent În debitul conturilor 301. materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din unitate pe diferite căi. care ţin evidenţa existenţei şi mişcării materiilor prime. E. profitul şi veniturile din producţia stocată. la sfârşitul perioadei. după conţinutul economic. dintre costul de achiziţie şi preţul standard aferent materiilor prime. Sedcom Libris.. Soldul debitor reprezintă valoarea materiilor prime şi materialelor aflate în stoc. determinate pe baza inventarierii.. materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar. În debi t se înregistrează valoarea materiilor prime. materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar (601. pag 18. inventariate la sfârşitul perioadei precedente. valoarea stocurilor finale de materii prime. Sedcom Libris.Contabilitate financiară. 602. Contabilitatea sintetică a stocurilor de materii prime şi materiale la inventarul permanent Conturile30 301. 302 “Materiale consumabile”. Inventarierea stocurilor29 are în cadrul variantei inventarului intermitent o importanţă esenţială. Iaşi. 602. E. iar în credit se înregistrează valoarea materiilor prime. iar după funcţia contabilă sunt conturi de activ. stabilite la inventariere. Ed. Tratat de contabilitate. În debit se înregistrează diferenţele nefavorabile aferente materiilor prime. Conform inventarul intermitent. 603). decât abia după efectuarea inventarierii fizice. 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” şi 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. sunt conturi de active circulante materiale. Dumitrean. A. Iaşi. pag 199. materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune şi diferenţele 29 30 Horomnea. materialelor consumabile şi obiectelor de inventar.

3 Nr Data Document. şi utilizează metoda inventarului permanent.21 29.12 1. I.09) Primirea facturii de la furnizor Explicaţii Simbol cont Debit Credit % 301 4426 4428 408 4426 401 4428 % 401 408 Suma Debit 9. 1 2 3 01. fel nr.478.21 29.Recepţia este mai mare decât factura (se constată un plus la recepţie de 6 buc) şi entitatea are nevoie de stocul constat plus. iar în credit diferenţele de preţ aferente materiilor prime.1 Contabilitatea materiilor prime şi materialelor consumabile a) Stocuri de materii prime evaluate la cost de achiziţie Exemplu: Unitatea Fene Grup SA ţine evidenţa stocurilor de materii prime la cost de achiziţie. 123 Înregistrarea facturii Plata conform facturii Consum de materii prime (25. Recepţia corespunde cu factura Registrul Jurnal nr.478.35 Registrul Jurnal nr. diferenţe de preţ favorabile aferente materiilor prime şi materialelor aflate în gestiune.03.478. 1 Nr crt.52 x318=8118. iar soldul creditor.09 182.03 Data Document. Explicaţii Simbol cont Debit Credit % 301 4426 401 601 5121 301 401 7.35 29.478.21 II. Societatea achiziţionează conform facturii 312 buc de ţiglă la un cost de achiziţiei de 25 lei/buc.09 182.56 8. Factura nr.3. Plus constat la NC nr.03 Data Document. 05.care se achită cu ordin de plată.favorabile aferente stocurilor date în consum.03 19.36) (25.35 381. Explicaţii Simbol cont Debit Credit Suma Debit Credit 28 . materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune.56 9. TVA 19%. Soldul debitor reprezintă diferenţe de preţ nefavorabile.09 Credit 9.660. Recepţia este mai mică decât factura (se constată o lipsă de 5 buc din vina cărăuşului) Registrul Jurnal nr. 3.513.660.965 1. fel nr.513.12 Suma Debit Credit 9.12) 2 08.3 Contabilitatea operaţunilor curente privind intrările şi ieşirile de materii prime şi materiale consumabile 3.981.52 x 6= 153. 122 BC nr.12 9.35 182. 49 recepţie (25.19113 (153.03 Factura nr. 1 06.35 3.52 x 156) III. 19110 OP nr. inclusiv cheltuieli de transport de 165 lei .118.12 x 0.35 9.2 Nr crt.19=29. În cursul perioadei se se dau în consum 156 buc.

513.578 x 3.1 lei/buc.12) x 19% = 3.5% din preţul extern al mărfurilor.403.03 BC nr.12 lei .25 lei Diferenţe de curs valutar favorabilă: ( 3.60) % 301 461 4426 6581 % 401 7581 4427 9. cost efectiv de achiziţie 20.60 2583 Suma Debit Credit 4. Taxele vamale sunt de 15%.45lei Comisionul vamal: 16. Obligaţiile fiscale se plătesc în vamă. Data Document.40 lei/EUR şi sunt evaluate la costul de achiziţie.610.834.478.03 Factura nr. chltuielile cu materiile cresc cu 120. Taxele vamale: 16.5% = 80.834.023 + 2.5-3.52 x 307=7.64) (25.2/690= 0.578= 457.403.8 lei 29 .20 2583 1.03 a stocurilor de materii prime: stocul iniţial de materii prime 468 buc este evaluat la un cost standard de 21 lei/buc.630.50 lei/EUR. TVA: ( 16. 19158 3 11.54) c) Import de materii prime Exemplu: Societatea Fene Grup SA importă materii prime la preţul extern de 4578 EUR.023 lei.03 fel nr. 4 Nr crt.142 Diferenţele de preţ aferente materiilor prime date în consum: K= (514.19 9.20 1.5 = 16. Registrul Jurnal nr.98=120.52 x 5= 127. la cursul de 3. cost efectiv de achiziţie de 22.407 257.6) / (468 + 155 + 67)=678.4) x 4.98 123 x 0.4 lei/buc. După o perioadă unitatea recepţionează de la acelaşi furnizor 67 buc.54 (diferenţă nefavorabilă. 345 recepţie (25.516.03.5 x 156) 301 4426 601 % 401 308 301 401 3. fel nr.19 7.45 + 80.6 1. Bunurile achiziţonate se achită prin bancă la cursul de 3.60 9.35 127.60 53. Factura nr.664.2 lei/buc. iar comisionul vamal este de 0.8 + 217 – 53.630.24 b) Stocuri de materii prime evaluate la cost standard Exemplu: Societatea Fene Grup SA prezintă următoarea situaţie la 31.023 x 0.crt. Unitatea recepţionează de la un furnizor 155 buc la un cost efectiv de achiziţie de 22.64 154.023 x 10% = 2. 19156 Recepţia stocurilor (Cs<Ca) Explicaţii Simbol cont Debit Credit % 301 308 4426 % 2 03.20 1.60 24. Lipsa constată la NC nr.664. Preţul extern: 4. 129 Recepţia stocurilor (Cs>Ca) Consum de materii prime (25.255 217 670 1. în lei. Taxele vamale şi comisionul se achită prin virament bancar. 1 01.35 127. 1 03. Consum de materii prime 123 buc .

023 457.023 2. 134 Explicaţii Înregistrarea materiilor în afara bilanţului Recepţia materiilor prime după ce s-a primit şi factura de reducere Creditarea contului 8033 Plata datoriei înainte de Simbol cont Debit Credit 8033 % 301 4426 8033 401 % 401 5.21 278. 146 Plata obligaţiilor fiscale Plata stocurilor de materii prime 3 18.475385 Explicaţii Simbol cont Debit 301 Recepţia materiilor prime % 446 447 4426 401 Credit % 401 446 447 5121 2.300 Suma Debit 6.79 1. NC nr. Document.82 1 02. 5 Reducerile comerciale şi financiare acordate după facturare Nr crt 1 2 3 4 5 6 Mărimea calculată Valoarea iniţială Rabat 7% Net commercial 1 Scont 4% Net financiar Suma de plătit Valoarea facturii fără TVA 6.8 16.05 2 08.113. 89 Factura nr.972.497 524.21 6. fel nr.05.12 5999.693.79 6.859 234. caz în care furnizorul acordă societăţii o reducere financiară de 4%.32 6.300 6.972.693.300 Credit 6.68 Valoarea totală 7.05 OP nr. La recepţia bunurilor societatea constată că materiile prime sunt necorespunzătoare calităţii şi solicită furnizorului o reducere de 7%.21 44.197 83. 2 3 06.113.05 OP nr.21 6.53 1.25 16480. 6 Nr crt.45 80.57 Credit 16.068.89 6.972.403. Decontarea facturii are loc cu 10 zile înainte de scadentă. Tabelul nr.403.21 30 .5 Nr. 167 % 5124 765 d) Reduceri comerciale acordate societăţii Fene Grup SA Exemplu: Societatea Fene Grup SA achiziţionează de la furnizorul Expert Moldova Trading SRL materii prime în valoare de 6300.8 Suma Debit 18506.624..05 43215 NC nr.45 80. TVA 19%. număr Factura nr .859 1.300 6.Registrul Jurnal nr.05 07. fel. crt Data Doc.12 3516.36 5.32 Registrul Jurnal nr.300 441 5.64 TVA 1. 1 Data 02.

913.04.36 44.4 629.05 601 4426 301 601 601 301 401 3.942. fel nr.46 f) contabilitatea materiilor prime şi a meterialelor consumabile în cazul inventarului intermitent Deşi unitatea Fene Grup SA nu utilizează decât metoda inventarului permanent. Avansul acordat furnizorului este de 40% din valoarea totală a contractului de 9.68 761. Document.60 4.942.04 1.308 Explicaţii Acordarea avansului Înregistrarea facturii pentru avansul acordat % Recepţionarea materialelor auxiliare Regularizarea avansului si a TVA Plata diferenţei rămase 3021 4426 % 401 4426 401 5121 4091 3. 301 Factura nr. 19134 4.312.46 5.68 Simbol cont Debit Credit 601 301 Suma Debit 9.4 629. 1 Data 01.60 761.03 06. 5 07.46 Credit 3. 19112 NC nr. 177 OP nr .35 1573.913. 160 Explicaţii Preluarea stocului inventariat la 31. cost de achiziţie 21 lei/buc la 31. fel nr. 8 Nr crt. Registrul Jurnal nr. în tabelul de mai jos este evidenţiat modul de înregistrare a operaţiunilor aferente aceste metode.942.04 19112 Factura nr.131.472 659.53 e) Avansuri acordate furnizorului de materii prime şi materiale Exemplu: Societatea Fene Grup SA încheie un contract cu furnizorul La Inna SR pentru livrarea de materiale auxiliare.856 lei. 1 Data 02. 199 NC nr. iar bunurile le primeşte după o lună.828 31 .05 Factura nr. 333 scadenţă.03 În luma urmatoare unitatea recepţionează de la un furnizor 155 buc la un cost de achiziţie de 22.32 234.04 30.65 3. Document.4 lei/buc.05 OP nr.6 5. OP nr.60 761.4 09.03.04 12.94 9. şi primirea scontului de 4% 5121 767 4426 6. Exemplu: Stocul iniţial de materii prime 468 buc . 208 Recepţia stocurilor Inventar la 30.7 Nr crt. inclusiv TVA. Situaţia după inventariere 34 buc.6 4091 8282. NC nr.693.856 Simbol cont Debit Credit 4091 4426 5121 4091 Suma Debit 3. Registrul Jurnal nr. După 5 zile societatea achită diferenţa furnizorului.04 Preluarea pe cheltuieli a stocului inventariat la 01.03 % 2 3 4 03.828 Credit 9.60 761.4 629.04 NC nr. Furnizorul emite factura pentru avansul acordat dupa 4 zile. tva 19%. 2 3 06.

134 lei 3024 3024 134 134 Simbol cont Debit Credit 301 3021 7582 456 Suma Debit 220 399 Credit 220 399 h) Ieşiri de materii prime şi materiale consumabile din întreprindere În luna martie situaţia ieşirilor de materii prime şi materiale consumabile se prezintă astfel: Registrul Jurnal nr.03.660 Suma Debit Credit 1.04 OP nr. Registrul Jurnal nr.660 1.03.04 NC nr.04 86 materia prime . NC nr.975. NC nr.04 11.4 1. 1 Data 02.828 + 3. 11 Nr crt.40 g) Intrări de materii prime şi materiale consumabile în întreprindere În luna martie situaţia intrărilor de materii prime şi materiale consumabile se prezintă astfel: Registrul Jurnal nr. 10 Nr crt. 2233 2 3. 9 Nr crt. TVA 19%.4 116 22. 354 NC nr.3.4 116 22.03. Factura nr. 33455 2 3 4. fel nr.472 – 761. valoare 399 Plus la inventar piese de schimb.975. 241 Explicaţii Donaţii materii prime în valoare de 220 lei Aport de materiale auxiliare. 1 Data 02. 07. fel nr.660 1.660 1.4 1. 249 07.975.4 1. 1 Data 02.594. Document.04 NC nr.86 lei 3. 3344 NC nr. 233 la inventar 601 % 3028 4427 301 Suma Debit 138. 06. 266 Achitarea facturii Darea în folosinţă Evidenţa extracontabiliă Explicaţii Înregistrarea facturii Simbol cont Debit Credit % 303 4426 401 603 8039 5121 303 401 1.4 32 .Consumul de stocuri pentru luna aprilie se evidenţiază astfel: C=Si + I –Sf = 9. fel nr.04 86 Credit 138.03 07.2 Contabiliatea materialelor de natura obiectelor de inventar a) Stocuri de materiale de natura obiectelor de inventar evaluate la cost de achiziţie Exemplu: Societatea Fene Grup SA achiziţionează schele modulare în valoare de 1.660 315.60= 5.660 lei.04 NC nr. 211 Explicaţii Donaţii de materiale consumabile 116 lei Simbol cont Debit Credit % 6582 635 Minus 2 07. La terminarea lucrărilor schelele vor fi casate. Document. Document.

78 410. 12 Nr crt. prin calculele ei. Factura nr. care vor suporta 50% din costul de achiziţie.06 11.04 NC nr.324 lei TVA 19%. 268 Scoaterea din evidenţă 8039 1. Contabilitatea. 33495 2 06.06 NC nr.660 b) Achiziţie de materiale de natura obiectelor de inventar din avansuri de trezorerie Exemplu: Societatea Fene Grup SA achiziţionează echipamente de lucru în valoare de 4. Georgescu...78 2. fel nr.145. 07.324 2.5 12. 2005. Echipamentele vor fi distribuite angajaţilor. 1 Data 02.162 2.572.06 06. I. controlează desfăşurarea operaţiunilor economicofinanciare şi prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi a rezultatelor pe bază de documente si din punctul de vedere al realităţii faptice 31. D. 367 datorate unei calamităţi Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar Materiale consumabile 3 4. 243 Explicaţii Obiecte de inventar Simbol cont Debit Credit % 303 4426 % 603 4282 4282 421 4428 4428 4282 4426 303 542 4.162 410. Bazele contabilităţii. în contabilitatea materiilor prime şi materialelor mai pot apărea urmatoarele operaţiuni: Registrul Jurnal nr 13 Nr crt. Sedcom Libris. pag 285.. fel nr. Lipsă de materii prime NC nr.. Însă nu tot timpul situaţia scriptică corespunde cu 31 Horomnea.06 12. Tabară. 33 .78 410. Beţianu. L. 5 07. Registrul Jurnal nr.572. 256 NC nr 266 NC nr. N.268 TVA suportat de angajat Reţinerea din salariu a valorii echipamentului Înregistrare exigibilitatea TVA Pe lângă aceste operaţiuni întâlnite la unitatea Fene Grup SA. 375 transferate la mărfuri Obiecte de inventar transferate la terţi Explicaţii Simbol cont Debit Credit 671 711 303 371 351 301 345 711 302 303 Suma Debit 120 210 210 121 550 Credit 120 210 210 121 550 3.06 Document.56 achiziţionate şi plătite din avans de trezorerie Distribuirea de echipamente angajaţilor 4.324 821.06 Data Document.06 11. care se achită din avans de trezorerie.78 410.78 3 4. 1 2 02. Iaşi. Ed.56 Suma Debit Credit 5.06 NC nr 370 NC nr.78 2.. reţinându-se din salariu. 299 NC nr.660 1. E. Budugan.06 NC nr.4 Inventarierea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile În mod firesc inventarierea constituie punctul de pornire şi de închidere al oricărui exerciţiu.

Înregistrarea NC nr. Data Document.9 368. de accea pentru verificarea concordanţei dintre situaţia faptică şi cea din contabilitate cât şi pentru corectarea diferenţelor se recomandă inventarierea.02 NC nr.02 12. În funcţie de cauzele constatate generează plusuri/minusuri în conturile de stocuri.9 368.02. Suma imputabilă se va încasa în numerar. 187 Explicaţii Înregistrarea minusului de materii 4282 2 3 03.02.73 67 12. Acest minus se impută gestionarului la o valoare actuală de 368. 190 Chitantă nr.realitatea fizică. Fiecare din aceste sunt supuse unor tratamente contabile diferite. valoare de intrare de 67 lei.14 Nr crt. 34 . 1 Data 01.9 310 58. 1 01.4. fel nr. 234 Imputarea minusului la valoare actuală Încasarea creanţei faţă de gestionar 5311 % 7581 4427 4282 368. NC nr.73 c) plusuri constatate la inventariere Societatea constată plus la piese de schimb în valoare de 67 lei. 15 Nr crt. Registrul Jurnal nr. a) lipsuri constatate la inventariere imputabile gestionarului Exemplu: Societatea constată la inventariere un minus de materii prime în valaore de 275 lei. Document.73 67 12. fel nr.9 lei inclusiv TVA. Din procesul de inventariere a stocurilor pot rezulta două categorii de diferenţe.1 Plusuri / minusuri de inventar constatate în urma inventarierii fizice Acestea fac obiectul unor tratamente contabile care să asigure punerea de acord a stocurilor scriptice cu cele faptice. 3. Plusurile cantitative se înregistrează ca intrări în patrimoniu. Registrul Jurnal nr.73 Credit 79.9 Simbol cont Debit Credit 601 301 Suma Debit 275 Credit 275 b) lipsuri constatate la inventariere neimputabile gestionarului Societatea constată lipsă echipamente neimputabile gestionarului. 202 minusului echipamente de protecţie Explicaţii Simbol cont Debit Credit % 603 635 % 303 4427 Suma Debit 79. iar minusurile cantitative se recuperează de la vinovaţi sau se trec pe cheltuieli.

4. deteriorări. fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă.389. fel nr.2 Listă de inventar nr1 Nr crt Denumire a bunurilor Co d UM Cantit Preţ unitar de înreg.2 10. fel nr.2 6 13.887 8 1.188 11. Din acest motiv. Înregistrarea plusului NC nr.464 7 12.2 lei.577. cheltuieli mari cu depozitarea şi păstrarea. 267 NC nr.01.2 Credit 1. iar minusurile se înregistrează sub forma provizioanelor pentru deprecierea stocurilor. deoarece o supradimensionare a acestora presupune. imobilizarea resurselor financiare în unele materii prime şi materiale care au o circulaţie lentă. Fără ele nu se poate asegura utilizarea 35 . 23. 289 pentru depreciere Anularea ajustării pentru depreciere Explicaţii Simbol cont Debit Credit 6814 3922 3922 7814 Suma Debit 1. Exemplu: Societatea constată cu ocazia inventarierii o depreciere a valorii materialelor de natura obiectelor de inventar în valoare de 1389. Stocurile de materii continue prime şi materiale sunt absolut necesare desfăşurării ritmice şi a fiecărei faze a ciclului de exploatare. Data Document.2 1.43 87. Registrul Jurnal nr.389. 1 01.389. în contabilitat Valoarea contabilă Valoarea de inventar Data 31.2 1.2008 Deprecierea Valoare Cauza 0 1 2 1 Aparat de măsură Cherestea 2 A1 C0 3 buc mc 4 54 120 5 251. deosebit de important este analiza structurii stocurilor.389.2 9 Deteriorări 3. În virtutea principiului prudenţei. prin natura lui.02 Data Document. iar pe de altă parte.Registru Jurnal nr. Înregistrarea ajustării NC nr. 16 Nr crt.389.5 Indicatorii de analiză privind gestiunea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile Orice stoc. presupune o imobilizare de capital. 17 Nr crt 1 2 13.02. plusurile de valoare nu se contabilizează.2 Plusuri / minusuri de valoare la inventariere generate de alţi factori conjuncturali Acestea apar ca urmare a unor factori precum : deprecieri. 203 de piese de schimb Explicaţii Simbol cont Debit Credit 6024 3024 Suma Debit 67 Credit 67 3. pe de-o parte.02.

Creşterea vitezei de rotaţie în anul 2006 a determinat scăderea duratei unei rotaţii în zile şi ca urmare s-a micşorat valoarea activelor circulante la 1. Analiza economico-financiară. este inversul vitezei de rotaţie a stocurilor şi exprimă intervalul de timp (zile) în care se reînoiesc stocurile prin intermediul vânzărilor. Prin raportarea valorii stocurilor medii la cifra de afaceri se determină câţi lei investiţi în stocuri sunt necesari pentru a realiza un leu cifră de afaceri.. Sedcom Libris.76 4. 6 Indicatorii privind eficienţa gestiunii stocurilor Nr. Acest indicator caracterizează eficienţa cu care sunt folosite activele circulante ale întreprinderii. Cu cât viteza de rotaţie este mai mare.81 46. Situaţia întreprinderii este mai bună din punct de vedere al lichidităţii cu cât acest interval de timp este mai scurt.457 229. când acest indicator a atins valoarea de 41. 2006. Diagnostic economic-financir.682. 33 Petrescu. eficienţa gestionării stocurilor.341.41 16. S.Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs).Ed.000 lei CA.000 2005 3. Durata de rotaţie a stocurilor prezintă un nivel satisfăcător pe întreaga perioadă supusă analizei.judicioasă a capacităţilor de producţie şi satisfacerea cerinţelor clienţilor.76 rotaţii fiind urmat apoi de o scădere accentuată în 2007. Iaşi. M. Analiza eficienţei gestiunilor stocurilor de materii prime şi materiale necesită examinarea urmatorilor indicatori: .. când a ajuns la un nivel de 85.Metodologie.33 -Durata de rotaţie a stocului mediu (Drs). Ed.71 2006 7.852 85. Sedcom Libris.041 21.673 82. este raportul dintre cifra de afaceri şi stocul mediu.66 (RON) 2007 9.20 11. se poate observa o creştere semnificativă în a acestui indicator..419 156. unde înregistrează cea mai mica valoare.66 8. De aici decurge importanţa accelerării viteyei de rotaţie în vederea creşterii eficienţei activităţii economice a întreprinderii. fiind urmată apoi de o 32 Mironiuc.66 rotaţii. Analiza stocurilor de materii prime şi materiale urmăreaşte32: dinamica şi structura stocurilor finale. mai ales în anul 2006. pag 247. Studii de caz.crt 1 3 4 5 6 Indicatori Cifra de afaceri (CA) Stocuri (St) Viteza de rotaţie a stocurilor (Vrs=CA/S) Durata de rotaţie a stocului Drs=(S/CA)x 360 (zile) Active circulante la 1. analiza factorială a stocului mediu.105. 36 . pag 184.995 41.55 24 Viteza de rotaţie a stocurilor. cu atât volumul de active circulante necesare pentru obţinerea unei anumite producţii este mai mic sau producţia obţinută într-o anumită perioadă de timp cu acelaşi volum de active circulante este mai mare. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii . Tabel nr. Iaşi. în vederea identificării cauzelor care determină variaţia acestora. 2004.000 lei CA=S/CA x 1.

264 2. Ratele de lichiditate se obţin prin punerea în relaţie a activului circulant şi a unor elemente ale acestuia cu datoriile pe termen scurt.17 1.511. ca urmare a unui fond de rulment pozitiv. 37 .995 1.Ghid teoretico-aplicativ. Conform datelor din tabel.852 1.003 1.803.013.792 1.581 84. Lichiditatea reprezintă proprietatea întreprinderii de a face faţă datoriilor care ajung la scadenţă în termen scurt. 34 În cazul S. Buc. aceştia analizează bonitatea clienţilor prin analiza lichidităţii şi a solidarităţii patrimoniale (solvabilitatea pe termen mediu şi lung).01 2007 229. deci unitatea îşi va putea onora datoriile cu scadenţa mai mică de un an.873 3.338.43 0. Ed.5.C.creştere pană la 8..253. S.176 2. iar încetinirea vitezei de rotaţie în anul 2007 va fi urmată de efecte negative asupra întreprinderii.006 1.03 2006 82. Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Tabelul nr. pag 188.25 1. depăşind nivelul optim de 0. Finanţatorii externi sunt cei care sunt expuşi riscului financiar provenit din insolvabilitatea întrerpinderilor finanţate. Rata de lichiditate redusă reflectă capacitatea firmei de a onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi baneşti.773 1.441.7 Ratele de lichiditate aferente unităţii SC FENE GRUP SA (RON) Nr.577. 2006.04 0.52 1. Pentru a aprecia acest risc. În general viteza de rotaţie a activelor circulante influienţează indicatorii de performanţă ai întreprinderii (beneficiul şi ratele de rentabilitate). 34 Petrescu. arată o lichiditate satisfăcătoare.04 Rata de lichiditate generală exprimă gradul de lichiditate potenţială (echilibrul financiar pe termen scurt) şi variază în funcţie de sector: este subunitară în sectorul de distribuţie şi aproape 2 în sectoarele industriale cu ciclu lung de fabricaţie. CECCAR. Astfel accelerarea vitezei de rotaţie a determinat o evoluţie favorabilă a acestor indicatori.041 753.462 22.55 zile în anul 2007.517 33.20 0. Fene Grup SA valorile supraunitare ale ratei pe cei trei ani. în perioada analizată nivelul acestei rate este în creştere. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori Stocuri (St) Creanţe (Cr) Active de trezorerie (AT) Active circulante (AC) Datorii pe termen scurt (Dts) Rata lichidităţii generale Rlg = AC /Dts Rata lichidităţii reduse: Rlr = (AC – S)/Dts Rata lichidităţii imediate Rli = AT/Dts 2005 156.560.859 1.021 2.

Dar funcţionalitatea unei întreprinderi şi lichiditatea sa depind şi de modul în care sunt gestionate stocurile. informaţii. mijloace fixe. Această rată prezintă un nivel asiguratoriu de 0. Concluzii Stocurile reprezintă partea din active circulante cu rol determinant. Aceasta importanţă se datorează faptului că acestea devin. În general viteza de rotaţie a activelor circulante influienţează indicatorii de performanţă ai întreprinderii (beneficiul şi ratele de rentabilitate). iar încetinirea vitezei de rotaţie în anul 2007 va fi urmată de efecte negative asupra întreprinderii. a condus la o creştere a gradului său de lichiditate. reflectând şi o activitate de aprovizionare-depozitare eficientă. depozitarul valorii cedate de personal. iar pe de altă parte. deosebit de important este analiza structurii stocurilor. atât pentru sfera comerţului cât şi pentru cea de producţie. va conduce la o bună gestionare a stocurilor la nivelul agentului economic. pe de-o parte. cheltuieli mari cu depozitarea şi păstrarea. Existenţa stocurilor de mijloace circulante este fundamentală pentru o funcţionare normală şi continuă a ciclului de exploatare în toate fazele activităţii economice din cadrul întreprinderii. presupune o imobilizare de capital. deoarece o supradimensionare a acestora presupune.33. Totodată viteză mare de rotaţie a stocurilor. De accea o desfăşurare a activităţii în condiţii de performanţă. prin natura lui. Din acest motiv.Durata de rotaţie a stocurilor prezintă un nivel 38 . Analiza eficienţei gestiunilor stocurilor de materii prime şi materiale necesită examinarea atât a vitezei de rotaţii cât şi a duratei de rotaţii. În categoria activelor circulanate ale întreprinderii. de timpul de stocare . Astfel accelerarea vitezei de rotaţie a determinat o evoluţie favorabilă a acestor indicatori. Orice stoc. imobilizarea resurselor financiare în unele materii prime şi materiale care au o circulaţie lentă. care nu imobilizează inutil resursele financiare. în procesul de producţie. fără întreruperi datorate epuizării resurselor materiale. Urmărind datele din tabel se constată că pe toată perioda analizată întreprinderea s-a confruntat cu imposibilitatea capacităţii de onorare a obligaţiilor pe termen scurt din disponibilităţi.Rata de lichiditate imediată (lichiditatea efectivă a întreprinderii) conform acestei rate se poate aprecia măsura în care pe seama disponibilităţilor băneşti pot fi acoperite datoriile exigibile. stocurile deţin o pondere importantă.

controlul gestiunii acestora şi reliefarea ajustărilor pentru deprecierea reversibilă a stocurilor reprezintă elemente pe care trebuie să le asigure contabilitatea acestor active. Standardele Internaţionale de Contabilitate şi vor fi recunoscute în momentul în care se indeplinesc cele două condiţii prezentate în IAS 2 “Stocuri”: reprezintă o resursa controlată/controlabiliă de întreprindere probabilă să genereze beneficii economice viioare şi are un cost ce poate fi determinat în mod credibil. Stocurile ocupă în cadrul gestiunii întreprinderii.satisfăcător pe întreaga perioadă supusă analizei. Astfel gestiunea stocurilor este importantă pentru întreprindere deoarece prezenţa unor erori la stabilirea nivelului stocurilor poate determina pierderi de vânzări şi de profit. costuri excesive cât şi probleme de rentabilitate. În ceea ce priveşte ratele de lichiditate. Contabilitatea activelor circulante materiale este organizată pe categorii de stocuri. stocurile prezină unele principii şi reguli în ceea ce priveşte recunoaşterea şi evaluarea acestora. 39 . Evidenţa permanentă a existenţei şi mişcării unor asemenea active. În calitatea lor de elemente de natura activelor. întreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt. un loc esenţial. mai ales în anul 2006. Astfel evaluarea stocurilor se va face conform unor norme generale de evaluare elaborate în acord cu principiile contabile fundamentale. fiind urmată apoi de o creştere pană la 8. avand valori apropiate limitelor asiguratorii. unde înregistrează cea mai mica valoare.55 zile în anul 2007.

Costi. D..Contabilitate financiară. M. 5) Caciuc. L. N. Aplicaţii. F.. Ed universitară. 2005. Bucureşti. I.. Economică. Tabară. Contabilitate.. Sedcom Libris.. Beck. Polirom. Studii de caz şi practcă contabilă .. C. Beţianu.. 2003. 2003. 17) Horomnea. Introducere în contabiliate. Elemente de contabiliate aplicate în societăţile comerciale şi instituţiile publice. Cuza. Georgescu. CECCAR. Bucureşti. L.. 14) Istrate. Economică. 2003. Normalizarea contabilităţii întreprinderii. Georgescu.. Sedcom Libris. Iaşi. Ed universitară. Iaşi. Bazele Contabilităţii. Bucureşti. Contabilitate de gestiune.. Iaşi... 2004. Berheci. I. D. Budugan. 2004. Universităţii Al. Ed.. Economică.. 2007. M.Fundamentele şi noul cadru juridic. Dragotă. Bucureşti. Bazele contabilităţii. E. 13) Georgescu. Farcane. 2005. Contabilitatea întreprinderii armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale.. Ed C. Băbăiţă.Bibliografie 1) Avram. Management financiar-Analiza financiară şi gestiune financiară operaţională.....G. Ciobanu. 2002. D. Sedcom Libris. Mateş. N. Gh. M. Bucur. E. 1995. Ed. 11) Epuran. Economică. B. Bucureşti. 2007. C. 40 . A.. Ed. O.. L. Contabilitate finaciară a întreprinderii. 2007.. I. 4) Budugan. Berheci. Metode.. I. 7) Creţoiu. 10) Dragotă.. 2) Bojian. Ed. O. Ed. 3) Budugan. Ed Lumina Lex. Iaşi. O. Bucureşti. Aplicaţii. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate-IAS 2 Stocuri. C. 6) Coman.. M.H. Georgescu. Megan.. 8) Dumitrean. 2002.. 2008.. Bucureşti. I. Ed. Ed Universitară. Iaşi. Ed. Ed. Bucureşti. Contabilitate financiară a societăţilor comerciale. Imbrescu. D.. V. I. Iaşi. Bunget. Craiova. 12) Feleagă.. Teste de evaluare.. V. Ed.. Obrega. Concepte. 2007. Ed... 2004. 9) Dumitru. N. E. Contabilitate. Sedcom Libris. Ed CECCAR. Ed. 16) Horomnea.. Bucureşti. Teoria contabilităţii. 2004. Bucureşti. N. I.. L..Beţianu. Finanţele firmei. 15) Hoanţă. Sisteme contabile comparate.

39) Toma. Contabilitatea Financiar Romnânească armonizată cu Directivele Contabile Europene-Standardele Internaţionale de Contabilitate. nr. 37) Toma. Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate.E. 41 . Ed Intelcredo. 2005. E. 2002. Iaşi. Sedcom Libris. Teorie. 2007. Bucureşti. 31) Pîntea. A.. Finanţe şi gestiunre financiară.2005 pt aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Ion Ionescu de la Brad. Contabilitate financiară. Contabiliatea în comerţul exterior. P... Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Sedcom Libris. Sylvi. Ed. Iaşi.Ediţia a II-a. 22) Ministerul Finanţelor Publice. Deva. A.. Deva. M. 26) Nicolae. 23) Mironiuc. 2003. Economică. Buc. D. Ed. Economică. 1996. F. Ed. Ed. Studii de caz. 2007. Concepte.. Tratat de contabilitate. Economică. Scorţescu. Brezeanu. Gestiune financiară de întreprindere .. E.. Ed. Armeanu. Teoria şi bazele contabilităţii. Ed.. Ţânţă. M. 2005. Ed. Gh. Dumitrean..2005. Scorţescu.. Iaşi... Iaşi. Intelcredo. Sedcom Libris.P. Modelul informatic . Sedcom Libris.. Sedcom Libris.. D.. Contabilitate ca instrument de putere. 35) Tabără. 28) Petrescu. Bucureşti. 27) Petrescu.. Ed. 30) Pîntea. Bucureşti.. 33) Rus. T. Deva. Ed. Ex Ponto. Metodologie. 2002.Badea. M.XI.. 32) Pop.. Sedcom Libris.N. Bucureşti. 38) Toma.. CECCAR. F.XI. 2002. Intelcredo. 2003. Ed. Ed.. Gh.. Ivănescu. Bucureşti. R. Reglementări contabile pentru agenţii economici. Diagnostic economic-financir. D. Ed. Contabilitate Românească armonizată cu Directivele Contabile Europene. 2005 34) Standardele Internaţionale de raportare financiară –IFRS inclusiv Standardele Internaţionale de Contabilitate-IAS şi interpretări la 1 ianuarie 2005. Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii. Gh. Iaşi. 2007.P. Contabilitate publică.. N. Vîrban.. 2003. Contabiliate financiară I. Şt. Politici. Ed Economică.I.Ghid teoretico-aplicativ. 40) Ţugui. M. V.Badea. Deva. Ed. Zuca. Sedcom Libris.. Iaşi. Bucureşti. Munteanu. I.. 2002. C.Badea. Mardiros. Bucureşti.. 2004. partea I. 24) Mironiuc. Ed. 41) *** OMFP nr. 2006. Contabilitatea Financiară Românescă conformă cu Directivele Europene . Practică. 2003. 21) Minu. 1752 din 17. 25) Munteanu. Vol I.. Ed. 2002. Contabiliatea inflaţiei. 29) Pîntea. C. Ed.. Ed. 20) Mardiros. I. Intelcredo. Economică... Elemente teoretico-metodologice şi Aplicaţii. 2002. M. 2002. I.N. S. 36) Toma. Constanţa.18) Horomnea. I. Modernizarea contabilităţii şi sontrolului de gestiune . D. Iaşi. E. Ed. Microîntreprinderile în Economia Românească. Iaşi..P. M. Analiza economico-financiară. Bucureşti. 2006. 1080 din 30. Berheci. Ed. A. Gh. Ed CECCAR. Bazele contabilităţii. publicat în MO al Rom. I. Alexandru. Ed.. 2004. S. Bazele Contabilităţii. 19) Horomnea. Economică.. 2006. Practici .. Iaşi. Tipo Moldova..

C.M. 7/iulie 2007. nr 425/1998. în revista Gestiunea şi contabilitatea firmei. pag 15-20. 42 . Contabilitatea stocurilor cumpărate în metodele cost standard şi preţ cu amănuntul. nr. 43) Burada.42) *** Norme metodologice aprobate prin O..F.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->