Muntele este un mediul natural putin modificat de om, i plin de stimuli diferiti, este o oportunitate de a face mintea si corpul

dinamic, mersul pe jos, dormind n coliba, de a mprti cu alii probleme i efort, dar, de asemenea, satisfacia obiectivelor atinse reactiveaza abilitatea de a fi ntr-un grup, promoveaz crearea de experiene i relaii semnificative, ntrete respectul de sine. n munI, pacienii isi dau seama c ei sunt o parte important a realitii care curge, c aciunile lor pot influenta pe ei nii i unii pe alii, fiecare persoan devine o verig important n grup, clientul nva s aib ncredere n ceilali, dar, de asemenea, s fie el personal responsabil pentru sigurana celorlali membri ai grupului. Mergnd la munte diferenele dispar i te simi la fel ca toi ceilali, mersul pe jos n natur, se confrunt cu unele dezavantaje, cum ar fi o coborare abrupta, ploaie brusc, oboseala musculara, poate face fiecare persoan s se simt capabil i posibilitatea de a depi obstacolele. Se poate afirma ca mersul este echivalent cu a trai. Calatorind pe jos, poti sa te bucuri de orice lucru mic, pentru a regasi capacitatea de a se bucura de orice intamplare ce viata tio rezerva. Drumetiile si urcarile pe munte sunt un optim exercitiu fizic si psihic: se imbunatateste circulatia si echilibrul, se intareste musculatura, se amelioreaza rezistenta si performanta personala, se stimuleaza obisnuinta si motivatia, se amplifica auto-cunoasterea si autostima.