Sunteți pe pagina 1din 2

21.

Cabana Izvorul Muntelui - Curmatura Lutul Rosu - Piatra cu Apa - Detunatele - cabana Dochia Marcaj: cabana Izvorul Muntelui - Curmatura Lutul Rosu, punct albastru; Curmatura Lutul Rosu cabana Dochia, banda albastra. Lungime: 4,5 km. Diferenta de nivel: 950 m. Timp de parcurs: 3h - 3h 30'. Obiective turistice: Politele cu Crini, Piatra cu Apa, Detunatele. Caracteristici: traseu de acces spre zona inalta, de platou, a muntilor, cel mai scurt de la cabana Izvorul Muntelui, utilizabil in tot timpul anului. Sositi la cabana Izvorul Muntelui pe soseaua modernizata ce trece prin localitate si in lungul paraului cu acelasi nume, vom constata ca spre cabana Dochia si zona platoului inalt al Muntilor Ceahlau se pot folosi trei poteci turistice. Pe fiecare dintre aceste trasee (19, 21 si 22) vom intalni multe obiective turistice. Poteca de la Curmatura Lutul Rosu, prin Piatra cu Apa si Detunate la cabana Dochia, a fost marcata, cu cerc rosu, din anul 1931. De fapt, marcajul a fost unul dintre primele efectuate in Muntii Ceahlau, si incepea din satul Buhalnita, situat pe Valea Bistritei, si continua pe Obcina Chica Baicului (actualul traseu marcat cu banda albastra). Atentie! Pe intreg traseul nu vom gasi apa. Pornind de la cabana, ne deplasam, pe o mica portiune, pe un drumeag in amonte, pe malul stang al Paraului Izvorul Muntelui, prin padure. In stanga, in albia paraului, se ridica o frumoasa lucrare de corectare a torentilor. Urmam poteca ce se desprinde din drumul de padure si urca, traversand pe rand o viroaga, doua luminisuri si un, fir de vale sec. Pastram directia generala de mers nord-vest. Traversam soseaua amintita (DJ 155 F), in aceasta portiune asfaltata, si continuam urcusul usor prin padure. Poteca marcata cu punct albastru se sfarseste in poteca turistica (marcata cu banda albastra) ce vine de la Izvorul Alb pe Obcina Chica Baicului si continua, pe la Piatra cu Apa, la cabana Dochia. Aici am intrat intr-o mica poiana, in care iubitorii drumetiei au instalat o masa si o banca din metal, sa nu mai poata fi distrusa de cei certati cu etica turistica. Locul se numeste La Arsuri si este situat la aproximativ 200 m de Curmatura Lutul Rosu (1 015 m altitudine), prin care se continua drumul judetean pe care l-am traversat cu putin timp in urma. Din curmatura pana la satul Izvorul Alb (la debarcaderul de pe malul Lacului Izvorul Muntelui), pe poteca marcata cu banda albastra, se fac aproximativ 3 ore. Urmam poteca spre stanga, schimband directia de deplasare cu 90 si incepem a urca pe Culmea Rachitis, prin padurea in amestec de conifere cu foioase. Poteca, presarata cu fragmente de lespezi, se desfasoara in urcus, la inceput direct, apoi in lungul coastei pe versantul de sud al piciorului. Ea urmeaza cateva serpentine scurte si continua din nou in lungul coastei, dar pe acelasi versant. Intrand printre molizi, poteca preia aspectul unui culoar in padure, iar pe panta inclinata radacinile copacilor apar sub forma de trepte. Sosim la marginea unei raristi de padure si descoperim o banca pentru odihna drumetilor obositi. Printre copacii rari de pe panta inclinata pe care o urcam in continuare putem identifica: Valea Izvorul Muntelui si o portiune din Piatra Lata din Ghedeon de la obarsia ei, mai departe - tancuri abrupte de pe Piciorul Scurt si Poiana Maicilor, prin care trec traseele turistice 19, 20 si 6. Traversam coama piciorului de munte pe celalalt versant, poteca continuand la inceput aproape pe curba de nivel. Avem vizibilitate spre Varful Toaca (1 900 m) si Stanca Panaghia, in legatura cu care exista o frumoasa legenda, catre Valea Izvorului Alb si Piciorul Sihastrului. Prin Valea Izvorului Alb urca poteca traselor turistice 2 si 22. Urcam pe poteca in serpentine o panta dura, prin padurea rara cu copaci doborati de vant si batranete, pana pe coama piciorului. Au fost amenajate trepte pe poteca. Pentru scurt timp, am iesit pe versantul sudic al Culmii Rachitis, apoi trecem din nou pe cel nordic, deplasandu-ne aproape pe curba de nivel. Revenim definitiv pe versantul de sud al piciorului, cand acesta se lateste spre partea superioara. Ne deplasam in urcus in lungul coastei printre molizi si zade. Acest conifer cu frunze cazatoare, este ocrotit atat pe Culmea Rachitis, cat si pe Piciorul Scurt, il intalnim frecvent in amestec cu alte conifere (molid, brad) si in arborete ceva mai compacte, in asa-numitele Polite cu Crini. Cateva minute de urcus usor si in poteca, ne intampina panoul ce ne avertizeaza ca am ajuns la Rezervatia stiintifica integrala Polita cu Crini" din Ceahlau. Politele cu Crini. In zona obarsiei Izvorului Muntelui, deasupra abrupturilor din Fundul Ghedeonului, la vest de cabana Izvorul Muntelui, pe mai multe terase mici, asezate in trepte, vegeteaza laricele sau zada (Larix decidua) in amestec cu molidul sau bradul. Localnicii il numesc crin, iar teraselor le spun polite. Aici vom putea vedea cele mai frumoase exemplare de zada din tara, exemplare mature sau varstnice (am indentificat un exemplar cu diametrul de aproape 80 cm) si exemplare tinere. Toamna, cand acele au cazut (sfarsitul lunii octombrie, inceputul lui noiembrie), pasim pe un covor galben auriu. In zona de la Obarsia Izvorului Muntelui exista 12 polite cu crini, sapte in apropierea traseului descris acum, pe versantul stang al vaii, si cinci pe versantul opus. Le mentionam pe primele sapte ... In afara politei" de la Piatra cu Apa, pe unde

trece poteca marcata, spre vale (de la est la vest) pot fi intalnite: Polita La Zavoare, Polita Rachitis, Polita lui Cozma, Polita lui Parhan si cele mai frumoase, Polita lui Pruna si Polita din Cremenis. Intr-una din politele cu crini, mai jos de Turnul Rachitis, intr-o poiana din care se poate vedea bine cabana Dochia, am numarat peste 50 de exemplare de zada mature (cu diametrul de 40 -70 cm). Cu cca 50 m inainte de a ajunge la panoul mentionat, care indica prezenta Politei cu Crini, se formeaza o poteca ce coboara usor prin padure. Este o poteca nemarcata ce ocoleste Fundul Ghedeonului, pe deasupra abrupturilor, iese la stana de pe Piciorul Scurt si se incheie pe platoul Ocolasului Mic la traseele turistice 19 si 6". De la Polita cu Crini, poteca coboara usor, se desfasoara pe curba de nivel si apoi urca printre cateva blocuri de stanca nu prea mari. Mergand pe ea, in aproximativ zece minute vom iesi in poiana de la baza Turnului Rachitis, la stanca din calcar numita Piatra cu Apa, formatiune izolata printre conglomeratele masivului. Piatra cu Apa. Acest obiectiv turistic este constituit dintr-un bloc masiv de calcar fragmentat de procesele de dezagregare, in care exista o grota adanca de cca 10 m si inalta de cca 6 m. Uneori e si apa Pe masivul stancos creste zada in amestec cu molid, iar in fata sa la aproximativ 20 m, se ridica o stanca monolit inalta de cca 8 m numita Mosul. In mica poiana din fata grotei si a Mosului" a fost amenajat un loc de popas cu o masa si o banca din metal. Altitudinea la varf este de 1 532 m. De la Piatra cu Apa avem vizibilitate spre grupul stancos numit Detunate, pe la care trece poteca traseului nostru, spre Varful Ocolasul Mare (1 907 m) si cabana Dochia. Ne deplasam prin padure pe poteca turistica si dupa aproximativ un sfert de ora de mers, intalnim in dreapta, un perete abrupt din conglomerat, ce face parte din grupul stancos Detunatele, apoi urcusul devine mai dur si apar serpentinele potecii. Dupa prima serpentina, iesim deasupra stancii abrupte pe la baza careia am trecut (la cca 10 m spre dreapta potecii, la extremitatea unui mic platou). De aici ni se ofera o priveliste spre Valea Izvorul Muntelui, Turnul Rachitis si abruptul estic al Ocolasului Mare. Urcam pe piciorul de munte si in scurt timp ajungem la baza Detunatelor. Detunatele. Grup stancos cu pereti abrupti, stanci prabusite sub blocurile masive crapate, pereti verticali ce se ridica amenintatori. O prabusire impresionanta de mari blocuri de stanca si tancurile de unde s-au rupt, deasupra potecii urcand in lungul coastei. Altitudinea in varful stancilor este de 1 737 m. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui trasnet, care a lovit stanca si a despicat-o, luand forma actuala, de unde si numele ei. Mai recent, unii turisti au identificat" un grup de opt tancuri ce ar reprezenta pe Vr ancioaia si pe cei sapte feciori. Stiintific, formatiunile de stanci crapate de la Detunate se explica prin mari variatii climatice (temperatura, inghet si dezghet s.a.). Urmam pe cele cateva serpentine pe care le face in urcus, apoi continuam sa inaintam printre molizi, jnepeni si tufe de ienupar. Atentie! Este contraindicat sa urmarim varianta potecii ce traverseaza jgheabul cabanei, deoarece aceasta ne scoate sub cabana. Vom inainta pe serpentine prin padure pana vom iesi in gol alpin, la altitudinea cabanei, apoi ne vom deplasa pe curba de nivel pana la cabana Dochia. De la cabana se deschide o priveliste cuprinzatoare pe un sfert de cerc, limitat de Culmea Rachitis cu Detunatele si Turnul Rachitis la stanga, si abruptul estic al Ocolasului Mare si Turnul lui Budu, la dreapta. La cabana Dochia se intalnesc toate potecile turistice care au urcat in zona inalta a masivului montan. Timp de parcurs pe etape: cabana Izvorul Muntelui (797 m), 0 h - Curmatura Lutul Rosu (La Arsuri - 1 035 m), 0 h 45' -Piatra cu Apa, 2h - 2h 30'' - Detunate, 2h 30' - 3h - cabana Dochia (1 750 m), 3h - 3h 30'.