SCINTIGRAFIA TIROIDIANA

Tiroida reprezinta o glanda care produce si depoziteaza hormoni esentiali pentru functionarea corpului. Acestia regleaza pulsul, tensiunea, temperatura si metabolismul. Glanda tiroida este situata in partea anterioara a gatului sub marul lui Adam. Acest test se efectueaza pentru: - detectarea nodulilor la nivelul glandei tiroide in cazul in care biopsia prin aspiratie cu ac fin nu a oferit un diagnostic; - identificarea cauzei hipertiroidismului; - verificarea suprafatei de extindere a cancerului tiroidian in afara glandei. =Inainte de efectuarea scintigrafiei tiroidiene, pacientul trebuie sa-si informeze medicul daca: - ia medicamente in mod regulat, inclusiv hormoni tiroidieni, medicamente antitiroidiene, medicamente care contin iod (medicul trebuie sa stie numele si doza acestora); - pacientul este alergic la orice substanta (veninul unei albine); - pacientul ia aspirina sau warfarina; - pacientul a fost supus unui test cu materiale radioactive cu 4 saptamani inainte de efectuarea scintigrafiei tiroidiene; - pacienta alapteaza.======Pacientul nu trebuie sa manance cu 2 ore inainte de test si sa nu ia medicamente antitiroidiene cu 7 zile inainte de test.===In cadrul scintigrafiei tiroidiene, pacientul va fi rugat sa inghita o pastila care contine iod. Pacientul va trebuie sa astepte ca iodul sa fie absorbit de tiroida, ceea ce va dura aproximativ 4 ore. Pacientul va sta intins pe spate cu capul in jos si cu gatul intins. Este foarte important ca pacientul sa ramana nemiscat in timpul testului. O camera speciala de scintigrafie va efectua poze ale glandei tiroide corelate direct cu cantitatea de iod absorbita de glanda tiroida. Acest proces are loc prin calcularea intensitatii si localizarii razelor gama emise de iodul radioactiv. Pacientul va parasi apoi spitalul pentru a se intoarce dupa 24 de ore pentru a fi supus unei alte scintigrafii.===Deoarece iodul se elimina prin urina, este important ca nici o alta persoana sa intre in contact cu urina pacientului. Pacientul se poate simti neconfortabil stand intins pe masa cu capul in jos.=====Intotdeauna exista sanse ca tesuturile si celulele sa sufere leziuni din cauza radiatiilor, insa orice leziune celulara este nesemnificativa in comparatie cu avantajele testului. Femeile insarcinate nu au voie sa efectueze acest test deoarece radiatiile pot afecta dezvoltarea normala a fatului.===Un rezultat normal inseamna ca scintigrafia tiroidiana arata o glanda tiroida cu forma unui fluture cu iodul radioactiv raspandit uniform.===Un rezultat anormal arata o glanda tiroida mai mica sau mai mare decat normal dar si zone ale glandei unde activitatea este mai mica (noduli reci) sau mai intensa decat normal (noduli calzi). Nodulii reci sunt asociati cancerului tiroidian. Motivele pentru care rezultatele testului nu sunt concludente includ: - administrarea de medicamente pentru glanda tiroida; - consumul de alimente care contin iod; - efectuarea altor teste in cadrul carora s-au folosit substante de contrast in ultimele 4 saptamani. Cancerul tiroidian se trateaza prin interventie chirurgicala. Daca tumora este mare si sa raspandit in afara glandei tiroide, aceasta poate fi tratata cu ajutorul unor doze foarte mari de iod radioactiv. Dupa tratarea cancerului tiroidian recidivant, se va efectua o ecografie a intregului corp pentru a delimita zona de raspandire a cancerului.

TRIIODOTIRONINA - T3
O mostra de sange este prelevata de la pacient si este supusa unor analize de laborator specializate pentru a se identifica nivelul de T3 in sange. Triiodotironina, cunoscuta si sub denumirea breaviata de T3, este un hormon produs in organism de catre glanda tiroida. T3 prezinta importanta in functionarea organismului deoarece are impact asupra metabolismului. In organism triiodotironina se gaseste fie atasata unei proteine, fie in forma libera. Testul se efectueaza in urmatoarele situatii: - in evaluare functionarii glandei tiroide. - cand pacientul prezinta semne indicatoare are unei probleme la nivelul glandei tiroide. - in diagnosticarea anumitor conditii medicale precum hipertiroidism. In aceasta situatie nivelurile de T3 sunt ridicate, pe cand nivelurile de T4 (tiroxina) sunt normale. Este indicat sa se analizeze si nivelul de T4 din sange, nu doar nivelul de T3, deoarece acesti hormoni sunt amandoi produsi de catre glanda tiroida. Primul si cel mai important pas in pregatirea pentru test este discutia cu doctorul dumneavoastra. Doctorul va va intreaba daca urmati anumite tratamente medicamentoase, si va dispune incetarea acestora daca exista riscul sa influenteze rezultatele testului. In categoria tratamente medicamentoase intra atat medicamentele eliberate pe baza de reteta, cat si cele care nu necesita prescrierea unei retete. Medicamente care conduc la marirea nivelului de T3: anticonceptionale, clofibrat, estrogen, metadona. Medicamente care conduc la reducerea nivelului de T3: steroizi anabolizanti, hormoni androgeni, tratament antitiroidian, propanolol, litium. Nu decideti pe cont propriu intreruperea unui anumit tratament medicamentos; aceasta decizie trebuie luata de catre medicul specialist in urma conversatiei pe care o are cu dumneavoastra. Va trebui sa furnizati o mostra de sange. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi: - Pentru a opri circulatia sangelui, un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului. Venele se vor mari, facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur. - Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool. - Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa). - Sangele va fi colectat intr-un recipient special. - Cand destul sange a fost colectat, se scoate acul, se indeparteaza garoul, si se acopera zona intepata de ac cu tifon. Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea. - Se bandajeaza dupa caz. Pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. De asemnea, puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena; mai multe incercari pot fi necesare, in functie de marimea venelor si arterelor pacientului. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata, puteti simti o usoara senzatie de ameteala. Testul pentru depistarea nivelului de T3 necesita prelevarea unei mostre de sange, procedura care prezinta un risc foarte scazut pentru pacient. Puteti prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange: - O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. Dupa ce medicul extrage acul, trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai. - Daca vena se umfla, aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi, dupa caz. - Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin.

- Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea. Rezultate normale: nivelul de T3 in sange se incadreaza in intervalul 100-200 ng/dL (nanograme pe decilitru). Rezultatele anormal de mari pot fi indicatori ai: - pacienta este insarcinata; - afectiuni ale ficatului; - hipertiroidism. - cancer tiroidian. - tirotoxicoza T3. Rezultatele anormal de mici fi indicatori ai: - hipotiroidism; - infometare. - pacientul a suferit de o afectiune o perioada lunga de timp. Rezultatele testului pot fi afectate de: - prelevarea necorespunzatoare a probei; - pacientul a urmat tratament cu medicamente care au influentat rezultatele. Medicamente care conduc la marirea nivelului de T3: anticonceptionale, clofibrat, estrogen, metadona. Medicamente care conduc la reducerea nivelului de T3: steroizi anabolizanti, hormoni androgeni, tratament antitiroidian, propanolol, litium. In analiza functionarii glandei tiroidiene este indicat sa se faca investigatii ale T3 (triiodotironina) cat si ale T4 (tiroxina). Trebuie sa luati in considerare ca valorile considerate normale variaza de la un laborator la altul. Este astfel indicat sa vorbiti cu doctorul dumneavoastra si acesta sa va explice insemnatatea rezultatelor.

HORMONUL DE STIMULARE TIROIDIANA (TSH)

Acest test se efectueaza pentru a detecta orice afectiune aparuta la nivelul glandei tiroide.TSH este produs de hipotalamus care elibereaza o substanta numita hormon eliberator de tirotropina (TRH). TRH la randul sau provoaca glanda pituitara sa elibereze TSH. TSH ajuta glanda tiroida sa elibereze doi hormoni, triiodotironina (T3) si tiroxina (T4), care controleaza metabolismul corpului. T3 si T4 sunt esentiali pentru dezvoltarea normala a creierului in special in primii 3 ani din viata. Un copil a carui glanda tiroida nu secreta suficient hormon tiroidian poate fi Testul se efectueaza: - pentru a verifica daca glanda tiroida functioneaza normal: o glanda tiroida hipoactiva se poate manifesta prin urmatoarele simptoame: crestere in greutate, oboseala, piele uscata, constipatie, frisoane, menstruatii frecvente; o glanda tiroida hiperactiva se poate manifesta prin urmatoarele simptoame: pierdere in greutate, diaree, buferuri, menstruatii neregulate; - pentru a detecta cauzele hipotiroidismului; - pentru a monitoriza si evalua eficacitatea tratamentului pentru persoanele care sufera de hipotiroidism; - a monitoriza activitatea glandei tiroide la persoanele care sufera de hipertiroidism; - a diagnostica hipotiroidismul congenital. Pacientul trebuie sa informeze medicul daca a fost supus unor teste in care s-au folosit materiale radioactive sau iod deoarece acestea pot influenta rezultatele testului.==Acest test este asemanator oricarei alte analize de sange. In consecinta, asistenta va va lega un garou in jurul bratului, pentru evidentierea venei din care vi se va lua proba de sange. Zona in care va fi introdus actul va fi stearsa in prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infectii. Dupa ce se va colecta destul sange pentru analiza, asistenta va dezlega garoul si va pansa zona in care a fost introdus acul.==Majoriatea dintre noi resimt in timpul prelevarii probei de sange doar o intepatura mica si o usoara senzatie de disconfort. Exista totusi oamnei care pot simti o durere acuta si prelungita si pot manifesta chiar stari de ameteala sau lesin.==Riscurile pe care le prezinta aceasta analiza sunt minime. Trebuie sa luam totusi in cosiderare faptul ca unii pacienti pot fi mai sensibili decat altii, si prin urmare, in momentul introducerii acului in vena pot lesina sau pot resimti stari de voma si ameteala. Deasemenea se pot produce sangerari mai abundente care sa aiba drept rezultat formarea unui hematom. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de fectuarea acestei analize. Valorile normale: Adulti: 0.4-4.5 mlU/L Sugari: 3-18 mlU/L Un nivel crescut de TSH poate fi cauzat de: - hipotiroidism; - mai rar, o tumoare a glandei pituitare care secreta prea mult TSH; - medicamente insuficiente pentru a trata hipotiroidismul. Un nivel scazut de TSH poate fi cauzat de: - hipertiroidism; - a afectiune care inhiba secretia de TSH la nivelul glandei pituitare (hipotiroidism secundar); - doze prea mari de medicamente pentru tratarea hipotiroidismului; - sarcina in primul trimestru.

Motivele pentru care rezultatele testului nu sunt concludente includ: - administrarea de medicamente cum ar fi: corticosteroizi, heparina, dopamina, litiu, si altele; - efectuarea unei radiografii. Testul TSH este cel mai bun marker pentru a detecta problemele care pot afecta glanda tiroida. Rezultatele testului TSH trebuie considerate in contextul testelor pentru T3 si T4.

HORMONUL FOLICULOSTIMULANT - FSH

Testul pentru hormonul foliculostimulant este efectuat pentru stabilirea concentratiei acestui hormon (FSH) intro mostra de sange. Hormonul foliculostimulant este produs de glanda pituitara si are actiune diferita pentru barbati si femei: - la femei, FSHul regleaza ciclul menstrual si productia de ovule la nivelul ovarelor. Din acest motiv, in organismele femeiesti nivelul hormonului foliculostimulant fluctueaza in functie de fazele ciclului menstrual, cu valori mai ridicate in timpul ovulatiei. - la barbati, in schimb, nivelul de hormon foliculostimulant ramane constant pe toata durata vietii acestora. FSHul controleaza productia de sperma intrun organism barbatesc. Testul pentru stabilirea nivelului de FSH poate fi recomandat de medicul specialist impreuna cu alte teste complementare ( teste pentru hormonii luteinizant, estrogen si progesteron) pentru a determina cauzele infertilitatii unui cuplu. Cu ajutorul acestui test se poate stabili daca problema porneste de la organele femeiesti (ovare) sau de la cele barabatesti (testicule). In general testul pentru stabilirea nivelului de hormon foliculostimulant este efectuat pentru: - stabilirea cauzei infertilitatii; - evaluarea problemelor legate de menstruatie si a cauzelor acestora, precum ciclu menstrual neregulat sau absenta ciclului menstrual (amenoree). Acest test este efectuat si pentru a se stabili daca o femeie a atins varsta menopauzei; - a se determina daca un copil prezinta semne de pubertate precoce (la fete, cu o varsta mai mica de 9 ani, iar la baieti, cu o varsta mai mica de 10 ani); - a se stabili cauzele nedezvoltarii la timp a unor caractere sau organe sexuale (pubertate tarzie); - diagnosticarea anumitor conditii medicale manifestate la nivelul glandei pituitare, precum tumorile. Procedura pentru stabilirea nivelului de hormon foliculostimulant in sange in organism urmeaza pasii unei analize simple a sangelui, si prin urmare nu necesita pregatiri speciale. Este foarte important insa sa va informati medicul specialist cu privire la orice tip de tratament pe care il urmati, deoarece medicamentele precum cimetidina, clomifene, digitalis si levodopa sau anticonceptionale pe baza de estrogen sau progesteron trebuie sistate cu cel putin 4 saptamani inainte de efectuatea testului. Anuntati-va medicul specialist si daca in ultimele 7 zile vi s-au efectuat teste pe baza de substante radioactive, si care a fost ultima zi a menstruatiei (acest lucru influenteaza concentratia de FSH, ducand adesea la rezultate falspozitive). Proba pentru stabilirea nivelului de hormon foliculostimulant in sange in organism este asemanatoare oricarei alte analize a sangelui. Rezultatele testului pot varia in functie de fiecare laborator, iar in cazul femeilor variatiile vor fi inregistrate si in functie de fazele ciclului menstrual. Parametrii normali ai nivelului de FSH au fost stabiliti dupa cum urmeaza: Fazele foliculara si luteala: 5-20 unitati internationale per litru (UI/L); Faza de mijloc (ovulatorie): 30-50 UI/L;

Menopauza: 50 sau mai mult de 50 UI/L; Barbati: 5-15 UI/L; Copii inainte de pubertate: 6 UI/L sau mai putin. La femei indica valori mai mari decat media normala, acest lucru se poate datora unor conditii medicale precum insuficienta ovariana prematura, sindromul ovarului polichistic (SOP), sau menopauza. La barbati valorile ridicate ale nivelului de FSH pot fi datorate sindromului Klinefelter, absenta sau disfunctii ale functionarii testiculelor, sau leziuni la nivelul testiculelor datorate dependentei de alcool sau tratamentului cu raze X si chimioterapiei. Daca dimpotriva rezultatele indica valori sub media normala, acest lucru se poate datora disfunctiilor ovariene sau testiculare, nefunctionarea corespunzatoare a unei portiuni a creierului (de obicei glanda pituitara sau hipotalamusul), stresul, inanitia sau subponderalitatea. Rezultatele testului pot fi influentate de: - anumite medicamente precum: cimetidina, clomifene, digitalis si levodopa sau anticonceptionale pe baza de estrogen sau progesteron. Esse indicat sa va informati medicul specialist cu privire la orice tip de tratament pe acre il urmati, indiferent daca acesta a necesitat sau nu prescrierea unei retete sau daca se bazeaza pe produse naturiste; - efectuarea unor teste bazate pe substante radioactive cu mai putin de o sapatamana inainte de prelevarea mostrei de sange;- fumatul excesiv; - varsta. Este foarte important ca inaintea efectuarii analizei pentru stabilirea nivelului de FSH din sange sa stopati tratamentul pe baza de contraceptive orale, acest lucru fiind cu atat mai important cu cat pastilele sunt pe baza de hormon luteinizant, estrogen sau progesteron.

ESTRADIOL
Acest test se efectueaza in vederea masurarii cantitatii de estradiol (un hormon) din sange. Estradiolul este cea mai importanta forma de estrogen prezenta in organism si secretat in mare parte de ovare, glandele suprerenale si placenta. Estradiolul este responsabil pentru dezvoltarea uterului, trompelor uterine si vaginului dar si pentru dezvoltarea sanilor si aparitia ciclului menstrual. Estradiolul joaca un rol important in dispunerea uniforma a grasimii corporale la femei si stopeaza procesul de crestere in inaltime. Testul este folosit pentru a verifica starea de sanatate a ovarelor, placentei sau glandelor suprarenale. Efectuarea acestui test este recomandata de medic daca acesta suspecteaza ca pacienta sufera de tumoare ovariana, sau cand aceasta prezinta o dezvoltarea anormala a caracteristicelor sexuale. Este recomandat ca pacienta sa se consulte cu medicul in ceea ce priveste substantele care pot afecta rezultatele testului, cum ar fi terapia cu estrogen sau anticonceptionalele orale. Acest este asemanator oricarei alte analize de sange. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize. Valorile de referinta normale pentru estradiol in sange:

Barbati: 10-60 picograme pe mililitru Femei (inainte de menopauza): 20-400 picograme pe mililitru Femei (post menopauza): 5-25 picograme pe mililitru. Un nivel crescut de estradiol in sange este un indicator al tumorii ovariene iar un nivel scazut un simptom al sindromului Turner. Este recomandat ca pacientul sa se consulte cu medicul pentru o interpretare corecta a rezultatelor. Testul mai poate fi folosit pentru a monitoriza pacientii care sufera de hipopituitarism sau femeile care urmeaza anumite tratamente de fertilitate.

TEST ESTROGEN
Testul pentru estrogen este efectuat cu scopul de a se stabili nivelul principalilor hormoni de estrogen (estradiol, estriol si estron) in sange sau urina. Estrogenul este produs atat de organismele barbatesti cat si de cele femeiesti. Estrogenul este responsabil pentru dezvoltarea caracterelor si functiilor sexuale femeiesti precum cresterea sanilor sau aparitia ciclului menstrual. In cazul femeilor, estrogenul este produs cu precadere la nivelul ovarelor si al placentei, in timpul sarcinii, si in cantitati mai mici la nivelul glandelor suprarenale. In cazul barbatilor, estrogenul se regaseste in cantitati mici si este produs de testicule si glanda suprarenala. Deasemenea atat la barbati cat si la femei estrogenul poate fi regasit in aproape toate tesuturile, dar mai ales in cele grase si musculare. Estradiolul este hormonul cel mai testat in cazul femeilor care au atins maturitatea sexuala (stabilita odata cu prima menstruatie) si care nu sunt insarcinate. Concentratia de estradiol din organism variaza pe toata perioda cat femeia este fertila, pentru ca dupa menopauza nivelul acestui hormon sa scada simtitor, dar constant. Estriolul este de obicei testat numai pe perioda sarcinii, deoarece acesta poate fi regasit in concentratii mari in componenta placentei. Nivelul de estriol poate fi testat incepand cu a noua saptamana de sarcina, concentratia sa continuand sa creasca pana in momentul nasterii propriu-zise. Analiza pentru stabilirea nivelului de estriol poate fi testata si pe o mostra de urina. Estronul poate fi testat la femeile care au atins varsta menopauzei, iar scopul acestei analize consta in stabilirea nivelului de estrogen din organism. Acest test este efectuat si in cazul barbatilor si femeilor care sunt predispusi sa dezvolte cancer al ovarelor, testiculelor sau a glandelor suprarenale. In general testul pentru stabilirea nivelului de estrogen din organism este efectuat pentru a putea fi detectate, in timpul sarcinii, eventuale malformatii ale fatului (cu precadere sindromul Down). Testul pentru estriol poate fi combinat cu analiza alfafetoproteina (AFP), analiza pentru gonadotropina corionica umana (hCG), acest tip de analiza fiind supranumit triplu screen test. Deasemenea testele pentru estrogen, AFP si gCG pot fi combinate si cu cel pentru inhibiba A. Acest test este efectuat si pentru a se stabili riscul aparitiei tumorilor

ovariene datorate producerii de estrogen la fete inaintea declansarii ciclului menstrual si la femei in perioada menopauzei, dar si pentru a explica anumite caracteristici sexuale anormale la baieti, precum dezvoltarea in exces a sanilor (ginecomastia). Deasemnea acest test este intrebuintat si pentru monitorizarea tratamentului cu pastile pentru fertilitate. Procedura pentru stabilirea nivelului de estrogen in sange urmeaza pasii unei analize simple a sangelui, si prin urmare nu necesita pregatiri speciale. Este foarte important insa sa va informati medicul specialist cu privire la orice tip de tratament pe care il urmati, fie ca acesta presupune sau nu prescrierea unei retete. In aceasta gama sunt incluse anticonceptionalele orale si orice alt tip de tratament hormonal pentru prevenirea sarcinii. Deasemenea este bine ca medicul dumneavoastra specialist sa fie informat si daca data efectuarii analizei coincide cu ce a menstruatiei lunare, dar si daca banuiti ca ati fi insarcinata. Proba pentru stabilirea nivelului de estrogen in sange este asemanatoare oricarei alte analize a sangelui. In consecinta, asistenta va va lega un garou in jurul bratului, pentru evidentierea venei din care vi se va lua proba de sange. Zona in care va fi introdus acul va fi stearsa in prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infectii. Dupa ce se va colecta destul sange pentru analiza, asistenta va dezlega garoul si va pansa zona in care a fost introdus acul. Majoritatea dintre noi resimt in timpul prelevarii probei de sange doar o intepatura mica si o usoara senzatie de disconfort. Exista totusi oameni care pot simti o durere acuta si prelungita si pot manifesta chiar stari de amenteala sau lesin. Riscurile efectuarii acestui test sunt minime si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera abundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta in o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii. In cazul femeilor, concentratiile de estrogen din organism variaza pe toata perioada cat acesta are ciclu menstrual. Deasemenea rezultatele pot fi usor diferite de la laborator la laborator. In orice caz, valorile normale ale nivelului de estrogen au fost stabilite intre urmatorii parametri: Estradiol -Femei inainte de menopauza: 110-1.468 picomoli/ litru (pmol/L); -Femei dupa menopauza: 0-11 pmol/L; -Barbati: 37-184pmol/L; -Copii:0-55 pmol/L. Nivelul de estriol la femeile insarcinate: -Primul trimestru: <38 nanograme/mililitru (ng/mL); -Al doilea trimestru: 38-140 ng/mL; -Al treilea trimestru: 31-460 ng/mL. Daca rezultatele testului indica valori mai mari decat media normala, acest lucru se poate datora unor boli si afectiuni precum stimulare ovariana (de exemplu inainte de fertilizarea in vitro), cancer al ovarelor, testiculelor sau al glandei suprarenale, ciroza, sarcina cu mai mult de un fetus (de obicei dubleti sau tripleti), sau pubertate precoce. Daca dimpotriva rezultatele testului indica valori mai mici decat cele specificate in parametrii normali, acest lucru poate fi cauzat de disfunctii ovariene, datorate in general de

nedezvoltarea corespunzatoare a unuia dintre ovare (sindromul Turner), sau datorita incetarii activitatii glandei pituitare, dar si de anorexie nervoasa, menopauza, si chiar probleme ale fetusului sau ale placentei pe timpul sarcinii. Testul pentru stabilirea nivelului de estrogen din organism poate fi influentat de o serie de factori precum: - terapia de inlocuire hormonala post menopauza; - tratamente hormonale cu anticonceptionale orale sau de alta natura; - efectuarea unui test pe baza de substante radioactive cu o saptamana inainte de prelevarea mostrei de sange; - tratamente pe baza de clomiphene si steroizi; - nivelul ridicat de zahar in urina, cauzat de diabet. Exista cazuri cand in primul trimestru de sarcina sunt efectuate o serie de screening teste combinate cu testul pentru translucenta nucala si testul pentru gCG si o proteina numita proteina plasmatica asociata sarcinii cu scopul de a depista aparitia sindromului Down.

TIROXINA - T4
O mostra de sange este prelevata de la pacient si este supusa unor analize de laborator specializate pentru a se identifica nivelul de T4 (tiroxina) in sange. Tiroxina, cunoscuta si sub denumirea breaviata de T4, este un hormon produs in organism de catre glanda tiroida. T4 prezinta importanta in functionarea organismului deoarece interactioneaza cu numeroase subtante care produc energie. In organism tiroxina se gaseste fie atasata unei proteine, fie in forma libera. Testul se efectueaza in urmatoarele situatii: - in evaluare functionarii glandei tiroide. - cand pacientul prezinta semne indicatoare are unei probleme la nivelul glandei tiroide. - in diagnosticarea anumitor conditii medicale precum: hipopituitarism, hipotiroidie primara si secundata, paralizie periodica tireotoxica. Primul si cel mai important pas in pregatirea pentru test este discutia cu doctorul dumneavoastra. Doctorul va va intreaba daca urmati anumite tratamente medicamentoase, si va dispune incetarea acestora daca exista riscul sa influenteze rezultatele testului. Medicamente care conduc la marirea nivelului de T4: anticonceptionale, clofibrat, estrogen, metadona. Medicamente care conduc la reducerea nivelului de T4: steroizi anabolizanti, hormoni androgeni, tratament antitiroidian, interferon alfa, litium. Nu decideti pe cont propriu intreruperea unui anumit tratament medicamentos; aceasta decizie trebuie luata de catre medicul specialist in urma conversatiei pe care o are cu dumneavoastra.Va trebui sa furnizati o mostra de sange. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte pasi unei recoltari normale..==Testul pentru depistarea nivelului de tiroxina (T4) necesita prelevarea unei mostre de sange, procedura care prezinta un risc foarte scazut pentru pacient. - Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea.

Rezultate Rezultate normale: nivelul de T4 in sange se incadreaza in intervalul 4,5-11,2 mcg/dL (micrograme pe decilitru). Rezultatele anormal de mari pot fi indicatori ai: - boala Hashimoto in faza incipienta; - boala Graves; - pacienta este insarcinata; - afectiuni ale ficatului; - tiroidita cronica. Rezultatele anormal de mici fi indicatori ai: - hipotiroidism; - malnutritie; - pacientul a luat anumite medicamente care au redus nivelul de T4 in sange. Rezultatele testului pot fi afectate de: - prelevarea necorespunzatoare a probei; - pacientul a urmat tratament cu medicamente care au influentat rezultatele. Medicamente care conduc la marirea nivelului de T4: anticonceptionale, clofibrat, estrogen, metadona. Medicamente care conduc la reducerea nivelului de T4: steroizi anabolizanti, hormoni androgeni, tratament antitiroidian, interferon alfa, litium. Trebuie sa luati in considerare ca valorile considerate normale variaza de la un laborator la altul. Este astfel indicat sa vorbiti cu doctorul dumneavoastra si acesta sa va explice insemnatatea rezultatelor.

HORMONUL DE CRESTERE (HGH) SAU SOMATOTROPINA (STH)

Acest test se efectueaza pentru a masura cantitatea de hGH din sange. Hormonul hGH este secretat de glanda pituitara. La copii este enential in crestere, iar la adulti joaca un rol important in activitatile metabolice. Cantitatea de hGH din sange fluctueaza pe parcursul zilei si este afectata de efortul fizic, de stresul emotional, somn si dieta.==Secretia masiva de hGH in copilarie duce la o creste corporala excesiva a unei persoane (gigantism). Secretia deficitara de hGH duce la o crestere corporala redusa a persoanei (nanism). Gigantismul si nanismul sunt boli care pot fi tratate eficient daca sunt depistate la timp.===La adulti secretia in exces de hGH este cauzata de o tumoare necanceroasa a glandei pituitare. Excesul de hGH cauzeaza schimbari fizice cum ar fi cresterea anormala a oaselor fetei, mandibulei, mainilor si picioarelor, afectiune numita acromegalie. Testul se efectueaza pentru diagnosticarea: afectiunilor hipotalamice; hipopituitarismului; acromegaliei; productiei de hGH cauzata de catre anumite tumori.

Pentru a se pregati pentru efectuarea acestui test, pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic cu 10 ore inainte de test (inainte de recoltarea sangelui, medicul va poate recomanda sa va intendeti timp de 30 de minute pentru a va relaxa). Unele medicamente cum ar fi corticosteroizii sau estrogenii pot influenta rezultatele testului. Medicul specialist va va recomanda momentul in care trebuie sa stopati administrarea acestor medicamente. De asemenea, pacientul trebuie sa evite depunerea de efort fizic inainte de efectuarea acestui test.===Acest este asemanator oricarei alte analize de sange in care a fost.====. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize.

Niveluri normale de hGH in sange: Barbati: mai putin de 5 nanograme pe mililitru (ng/mL) (mai putin de 220 picomoli pe litru [pmol/L]) Femei: mai putin de 10 ng/mL (mai putin de 440 pmol/L) Copii: mai putin de 20 ng/mL (mai putin de 880 pmol/L) Nou-nascuti: mai putin de 1540 ng/mL (mai putin de 6601760 pmol/L) Nivelul crescut de hGH in sange indica: - prezenta gigantismului sau acromegaliei, afectiuni cauzate de o tumoare necanceroasa a glandei pituitare; - prezenta diabetului, insuficientei renale. Nivelul scazut de hGH in sange indica: - nanism, in cazul in care copilul nu se dezvolta normal; - hipopituitarism cauzat de o tumoare canceroasa sau sarcoidoza. Rezultatele testului nu sunt concludente in cazul in care pacientul: - este obez; - este hipoglicemic; - daca pacientului i se administreaza amfetamine, corticosteroizi, insulina sau estrogen. Rezultatele testului nu sunt concludente in cazul in care pacientul: - este obez; - este hipoglicemic; - daca pacientului i se administreaza amfetamine, corticosteroizi, insulina sau estrogen. Deoarece nivelul de hGH se schimba pe parcursul unei zile, medicul va recomanda efectuarea altor teste pentru interpretarea corecta a rezultatelor. Alte teste pot arata daca nivelul scazut de hGH (care poate fi normal) indica o functionare anormala a glandei pituitare.

TEST HORMON PARATIROIDIAN, PARATHORMONPTH

Testul pentru hormonul paratiroidian este efectuat pentru a se stabili concentratia acestui hormon in sange. Hormonul paratiroidian este produs la nivelul glandelor paratiroidiene si are rolul de a controla nivelul de calciu si fosfor din organism. De exemplu, daca nivelul de calciu din organism este prea scazut, glanda paratiroidiana va elibera o cantitate mai mare de hormon PTH, ceea ce va face ca oasele sa elibereze, la randul lor, mai mult calciu in organism, si sa reduca nivelul de calciu eliminat prin urina. Deasemenea, vitamina D va fi convertita intro forma mai activa care va actiona la nivelul intestinelor facandu-le sa absoarba o cantitate mai mare de calciu si fosfor. Daca dimpotriva nivelul de calciu din organism este prea mare, glandele paratiroidiene elibereaza mai putin hormon PTH, intregul proces fiind reversat. In general testul pentru stabilirea nivelului de hormon paratiroidian (PTH) este efectuat pentru: - diagnosticarea hiperparatiroidismului; - identificarea cauzei unei concentratii anormale de calciu in sange; - a se stabili daca nivelul anormal de calciu din sange este datorat unor probleme ale glandelor paratiroidiene; - monitorizarea persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor. Procedura pentru stabilirea nivelului de hormon PTH in sange in organism urmeaza pasii unei analize simple a sangelui, si prin urmare nu necesita pregatiri speciale. Cu cel putin 8-10 ore inainte de prelevarea mostrei de sange nu trebuiie sa mancati nimic (este recomanadat insa sa beti apa).

Deasemenea testul va fi efectuat dimineata pana in ora 10, deoarce nivelul de PTH scade brusc dupa ce va treziti. Proba pentru stabilirea nivelului de hormon PTH in sange in organism este asemanatoare oricarei alte analize a sangelui. Parametrii normali ai concentratiei de hormon paratiroidian (PTH) au fost stabiliti intre 10-65 nanograme per litru (ng/L). Daca rezultatele testelor releva valori mai mari decat media normala, acest lucru se poate datora unor boli si afectiuni precum: hiperplazia (cresterea exagerata a glandelor paratiroidiene), sau a unei tumori paratiroidiene, nivelului scazut de calciu (care la randul sau poate duce la afectiuni ale ficatului, afectiuni ale rinichilor, caernta severa de vitamina D, sau incapacitatea intestinelor de a absorbi calciu din mancare), anumite tipuri de cancer la plamani, rinichi, pancreas sau ovare. Daca dimpotriva rezultatele testelor indica valori mai mici decat parametrii normali, acest lucru poate avea drept cauza leziuni ale galndelor paratiroidiene (survenite fie in urma unei operatii la gat, fie in urma tratamentelor cu radiatii), sarcoidoza sau histiocitoza X, supradoza de vitamina D sau calciu, cancer (limfom sau mieloma multipla), sau carenta de magneziu. Rezultatele testului pot influentate de: - tratament pe baza de litium, furosemid, rifampin, anticonvulsivi, diuretice al tiazidelor, si medicamente care contin fosfat (care cresc nivelul de PTH) sau cimetidina si propranolol (care scad nivelul hormonului PTH); - perioada de gravidatie sau cea in timpul alaptarii; - nivelul ridicat de colesterol sau triglicide; efectuarea unei radiografii pe baza de substante radioactive cu o saptamana inainte de test; - consumul de lapte sau produse lactate chair inaintea prelevarii mostrei de sange. Foarte adesea hiperactivitatea glandelor paratiroidiene este cauzata de tumori benigne lozalizate la nivelul acestor glande. De cele mai multe ori diagnosticarea acestor tumori este ingreunata de lipsa simptomelor si cursul foarte lent de dezvoltarea al tumorii.

HORMONUL ADRENOCORTICOTROPIC (ACTH)

Testul masoara cantitatea hormonului adrenocorticotropic din sange pentru a detecta orice afectiune a glandei pituitare sau a glandelor suprarenale. ACTH este secretat de glanda pituitara ca raspuns la eliberarea altui hormon de catre hipotalamus. La randul lor, glandele suprarenale elibereaza apoi un hormon numit cortizol care ajuta organismul sa faca fata stresului. Cortizolul este un hormon necesar pentru o viata sanatoasa si de aceea nivelul sau din sange trebuie urmarit cu atentie. Cand nivelul de cortizol din sange creste, nivelurile de ACTH scad, iar cand cele de cortizol scad, nivelul de ACTH creste. Nivelurile de ACTH si cortizol fluctueaza pe parcursul intregii zile. Nivelul de ACTH este mare in timpul diminetei si scazut seara. Daca medicul considera ca nivelul de ACTH al unei persoane este anormal, acesta poate recomanda masurarea nivelului de ACTH dimineata sau seara. Intrucat este eliberat in puseuri, nivelul de ACTH din sange poate varia de la minut la minut. Datorita acestui fapt, interpretarea rezultatelor este dificila si ar trebui efectuata de catre un medic specialist endocrinolog.

Testul pentru masurarea ACTH se efectueaza pentru: - a depista orice afectiune la nivelul glandelor suprarenale sau glandei pituitare. Un nivel crescut de ACTH in sange indica un nivel scazut de cortizol ceea ce ar putea semnala o afectiune a glandelor suprarenale. Nivelurile scazute de ACTH si cortizol indica prezenta unei afectiuni la nivelul glandei pituitare. - a depista eliberarea excesiva de ACTH, care se poate datora unei glande pituitare hiperactive. Ca raspuns, in acest caz, glandele suprarenale elibereaza prea mult cortizol (o forma a sindromului Cushing). Pentru a se pregati pentru efectuarea testului, pacientul trebuie: - sa nu manance sau sa bea nimic cu 10, 12 ore inainte de test; - sa nu manance alimente sarace in carbohidrati cu 48 de ore inainte de efectuarea testului; - sa-si informeze medicul cu privire la orice medicamente i s-au administrat, in special daca este vorba de un corticosteroid. Administrarea unui asemenea medicament trebuie stopata cu 48 ore inainte de test. - nu trebuie sa efectueze exercitii fizice cu 12 ore inainte de test; - trebuie sa evite stresul emotional cu 12 ore inainte de test. Momentul recoltarii probei de sange este foarte important. Daca medicul vrea sa masoare nivelul maxim de ACTH, sangele va fi recoltat dimineata. Insa daca medicul doreste sa masoare cel mai scazut nivel de ACTH, sangele va fi recolta seara. Acest este asemanator oricarei alte analize de sange. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize. Valorile normale de ACTH din sange: 6:00 8:00: mai putin de 80 pg/mL sau mai putin de 18 pmol/mL 16:00 23:00: mai putin de 50 pg/mL sau mai putin de 11 pmol/mL. Nivelul crescut de ACTH poate fi cauzat de: - stres emotional sau fizic (interventie chirurgicala intensa sau durere severa); - boli ca boala Addison, boala Cushing sau o tumoare a gladelor suprarenale sau pituitare. Nivelul scazut de ACTH poate fi cauzat de: - o leziune la nivelul glandei pituitare survenita in urma unei interventii chirurgicale, radiatiilor, tumorilor; - o cantitate excesiva de cortizol aparuta ca rezultat al unei tumori la nivelul glandelor suprarenale (sindromul Cushing). Niveluri de ACTH si cortizol in conditii specifice: - Boala Cushing Nivelurile de cortizol si ACTH cresc; - Feocromocitom (tumoare a glandei suprarenale): nivelul de cortizol creste iar cel de ACTH scade; - ACTH produs de o tumoare situata in afara glandei pituitare Nivelurile de cortizol si ACTH cresc; - Boala Addison (afectiune a glandei suprarenale) Nivelul de cortizol scade iar cel de ACTH creste; - Hipopituitarism Nivelul de cortizol creste iar cel de ACTH scade. Rezultatele nu sunt concludente datorita: - administrarii de corticosteroizi sau medicamente ca amfetamine sau insulina; - intoxicarii cu alcool; - sarcinii; - stres fizic sau emotional. Interpretarea unui test pentru masurarea nivelului de ACTH este complicat deoarece exista multi factori care pot influenta rezultatele. Sangele trebuie colectat in recipiente speciale, tinute la rece si procesate rapid. Rezultatele mai pot fi influentate si de momentul in care sangele este recoltat. De aceea, rezultatele unui test ACTH trebuie interpretate tinand seama si de informatiile obtinute in urma efectuarii unor teste aditionale.

DEHIDROEPIANDOSTERON (DHEA)
DHEA reprezinta un precursor al hormonilor care determina sexul masculin si cel feminin (androgeni si estrogeni) sintetizati de glandele renale. Nivelurile steroizilor cresc inainte de pubertate si scad odata cu varsta. Niveluri scazute se mai intalnesc si la persoanele care sufera de anorexie, SIDA, diabet de tipul II. DHEA poate duce la o crestere a nivelului de androgeni si estrogeni in organism, ceea ce ar putea creste riscul ca pacientul sa sufere de cancer de prostata, de san, ovarian, si alte tipuri de cancer influentate de nivelul hormonal. Medicul va recomanda pacientului sa efectueze acest test pentru a identifica excesul de hormoni androgeni, pentru a afla cauza infertilitatii, pentru a evalua carcinoamele suprarenale care secreta DHEA, si diagnosticarea amenoreei si hirsutismului.==La femei, testul se efectueaza cu o saptamana dupa sau inainte de menstruatie. Acest este asemanator oricarei alte analize de sange. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize. Se recomanda ca pacientul sa se consulte cu medicul pentru interpretarea corecta a rezultatelor testului pentru determinarea DHEA. Daca pacientul a fost supus unui test radioactiv cu o saptamana inainte de efectuarea testului pentru determinarea DHEA, rezultatele nu sunt valabile. Desi nu exista studii concludente care sa sustina acest lucru, se speculeaza ca DHEA poate fi folosit ca tratament impotriva insuficientei suprarenale, depresiei si lupusului erimatematos.

TESTUL DE TOLERANTA LA GLUCOZA

Testul de toleranta la glucoza este efectuat pentru a evalua capacitatea de a folosi un anumit tip de zahar, numit glucoza, principala sursa de energie a organismului. Acest test poate fi recomandat de medicul specialist pentru diagnosicarea prediabetului si a diabetului (cel mai adesea testul acesta este util pentru diagnosticarea diabetului gestational). In general testul pentru toleranta la glucoza este efectuat pentru: - diagnoticarea diabetului gestational, in cazul femeilor insarcinate. In acest caz testul poarta denumirea de screening test de provocare cu glucoza si este efectuat intre saptamanile 24 si 28 de sarcina. Deasemenea trebuie sa luati in considerare cativa factori ce cresc riscul dezvoltarii acestui tip de diabet, precum: nasterea unui copil cu o greutate mai mare de 4 kg, varsta

mamei este sub 25 de ani, sau mamele care au suferit de diabet in timpul unei sarcini anterioare; - confirmarea diagnosticului de diabet gestational in cazul in care alte teste ale sangelui releva valori mai mari decat media normala; - ca parte a unui screening test in cazul femeilor diagnosticate cu sindromul ovarului polichistic; - diagnosticarea prediabetului si a diabetului. Screening test de provocare cu glucoza pentru diagnosticarea diabetului gestational: - daca testul este efectuat in timpul sarcinii, prelevarea mostrei de sange nu necesita pregatiri prealabile. Pentru testul pentru toleranta la glucoza este nevoie sa: - pastrati o dieta care sa contina cel putin 150-200 de grame de carbohidrati pe zi, timp de 3 zile. Pentru aceasta puteti consuma alimente precum: fructe, cereale, grau, orez, cartofi, mazare, sau porumb; - nu mancati, beti, fumati, sau depuneti efort fizic in exces cu cel putin 8 ore inainte de prelevarea mostrei de sange; - informati medicul specialist in legatura cu orice tip de tratament pe care il urmati, fie ca acesta a necesitat sau nu prescrierea unei retete medicale. Durata testului pentru toleranta la glucoza poate sa fie de pana la 4 ore, timp in care veti fi rugat sa stati linistit. Deasemenea este important sa stiti ca in timpul testului nu puteti manca nimic, dar aveti voie sa beti apa Etapele efectuarii testului pentru toleranta la glucoza sunt: - colectarea unei mostre de sange dimineata, in momentul sosirii la cabinetul medical; - asistenta sau medicul specialist va va da sa beti o solutie dulce care contine o cantitate masurata de glucoza. Este indicat sa beti lichidul o data, repede. Pentru testul standard veti fi rugat sa beti o cantitate de 75g pana la 100g de glucoza (femeile insarcinate trebuie sa bea o cantitate fixa de 100g); - la intervale de 1, 2, si 3 ore din momentul in care ati baut solutia dulce vor fi colectate mostre de sange (aceste intervale de timp pot sa si varieze de la 30 de minute din momentul in care ati baut solutia pana la mai mult de 3 ore dupa aceea; acest lucru va fi hotarat de medicul specialist). Etapele screening testului de provocare cu glucoza pentru diagnosticarea sindromului ovarului polichistic (SOP) sunt: - asistenta sau medicul specialist va va da sa beti o solutie dulce care contine o cantitate masurata de glucoza. Este indicat sa beti lichidul o data, repede; - la un interval de 2 ore din momentul in care ati baut solutia o mostra de sange va fi colectata. Acesta este intervalul in care nivelul de glucoza atinge punctul maxim (dupa aceea incepand sa scada). Exista riscul ca solutia cu glucoza sa fie prea dulce pentru unii dintre dumneavoastra, si chiar sa provoace stari de lesin. In cazul anumitor persoane nivelul de glucoza din sange poate sa scada foarte mult in spre sfarsitul testului. Unele persoane pot dimpotriva sa prezinte simptomele scaderii nivelului de glucoza, desi concentratia acestei proteine ramane in parametrii normali. Dintre simptome amintim: senzatii de slabiciune, foame, transpiratie, stari de nervozitate si agitatie. - Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea. Rezultate Parametrii normali ai nivelului de glucoza din organism pot sa varieze.==Daca rezultatele testului indica valori mai mari decat media normala, acest lucru se poate datora unor conditii medicale precum: diabet gestational, sindromul ovarului polichistic (SOP), stres sever, sindromul Cushing, boli ereditare (fibroza chistica, hemocromatoza), acromegali (producerea excesiva a hormonului de crestere), feocromocitom, sau tratamente pe baza de corticosteroizi,

niacin, fenitoin, unele diuretice, si unele medicamente pentru tensiunea arteriala crescuta, HIV, sau SIDA.==Daca dimpotriva rezultatele testelor indica valori mai mici decat media normala, acest lucru poate fi cauzat de: boala celiac, boala Addison, hipotiroidism, insulinoma, ciroza, sau tratamente pentru diabet, tensiune arteriala (propranolol), si unele medicamente pentru depresie (isocarboxazid). Rezultatele testului pot fi influentate de: - tratamente pe baza de corticosteroizi, diuretice, medicamente pentru apoplexie, anticonceptionale orale, medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, si unele medicamente pentru tensiunea arteriala; - alcool; - o alimentatie saraca in carohidrati; - stari de voma si chiar varsaturi in timpul testului; - stres emotional; - febra si infectii. Cereti doctorului dumneavoastra sa interpreteze rezultatele testului. Chiar daca testul indica un nivel ridicat sau scazut de glucoza in sange, acest fapt nu inseamna ca sunteti in mod automat bolnav. Acesta va decide daca sunt necesare teste aditionale in depistarea vreunei conditii medicale de care sunteti suspect.

PROLACTINA (PRL)
Acest test masoara cantitatea de prolactina (hormon) din sange. Prolactina este secretat de glanda pituitara iar rolul lui este de a ajuta in producerea de lapte matern. In timpul sarcinii, nivelurile de prolactina cresc de 10 pana la 20 de ori. Dupa nasterea copilului nivelul ramane crescut daca mama alapteaza. La cateva luni de alaptare nivelul revine la normal indiferent daca mama alapteaza sau nu.

Glanda pituitara produce prolactina si la barbati si la femeile care nu sunt insarcinate insa nu se cunoaste rolul acestui hormon in cazurile mentionate.==Nivelul de prolactina fluctueaza pe tot parcursul zilei. Cel mai mare nivel apare in timpul somnului si la putin timp dupa trezire, crescand mai ales in momentele de stres emotional sau fizic.==Exista mai multe medicamente care pot duce la cresterea nivelului de prolactina. De asemenea, tumori ale glandei pituitare pot uneori cauza producerea de prolactina. Testul se efectueaza pentru: - identificarea cauzei infertilitatii la femei, lipsa menstruatiei sau scurgerile de la san anormale; - identificarea unei afectiuni ale glandei pituitare la barbati dar si cauza disfunctiilor erectile; - depistarea unei tumori la nivelul glandei pituitare. Pacientul nu trebuie sa manance sau sa bea cu cateva ore inainte inainte de recoltarea sangelui pentru efectuarea acestui test. Acest test se efectueaza la 3 ore dupa trezire, in intervalul 8:00-10:00. Stresul emotional si efortul fizic pot duce la cresterea nivelului de prolactina in sange, de aceea pacientul ar putea fi rugat sa se odihneasca 30 de minute inainte de recoltarea sangelui. Acest este asemanator oricarei alte analize de sange. In consecinta, asistenta va va lega un garou in jurul bratului, pentru evidentierea venei din care vi se va lua proba de sange. Zona in care va fi introdus actul va fi stearsa in prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infectii. Dupa ce se va colecta destul sange pentru analiza, asistenta va dezlega garoul si va pansa zona in care a fost introdus acul.===Majoriatea dintre noi resimt in timpul prelevarii probei de sange doar o intepatura mica si o usoara senzatie de disconfort. Exista totusi oamnei care pot simti o durere acuta si prelungita si pot manifesta chiar stari de ameteala sau lesin.==Riscurile pe care le prezinta aceasta analiza sunt minime. Trebuie sa luam totusi in cosiderare faptul ca unii pacienti pot fi mai sensibili decat altii, si prin urmare, in momentul introducerii acului in vena pot lesina sau pot resimti stari de voma si ameteala. Deasemenea se pot produce sangerari mai abundente care sa aiba drept rezultat formarea unui hematom. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize. Valori normale: Femei neinsarcinate: mai putin de 25 nanograme/mililitru; Barbati: mai putin de 20 ng/mL; Femei insarcinate 20 pana la 400 ng/mL. Nivelul crescut de prolactina din sange poate fi cauzat de: - o tumoare la nivelul glandei pituitare; - sarcina, ciroza hepatica, insuficienta renala, hipotiroidism. Motivele pentru care rezultatele testului nu sunt concludente includ: - stres emotional sau efort fizic inaintea efectuarii testului; - probleme cu somnul; - stimularea sfarcurilor inainte de test; - medicamente precum: anticonceptionale, antidepresive sau medicamente pentru tratarea hipertensiunii; - consumul de cocaina. Barbatii si femeile care nu sunt insarcinate prezinta cantitati mici de prolactina. Singura problema care afecteaza femeile care nu produc suficienta prolactina este ca nu vor putea alapta dupa nastere. De aceea, chiar si oamenii care au un nivel de prolactina foarte scazut nu sunt tratati.

BIOPSIA TIROIDIANA ASPIRATIVA CU AC FIN

Biopsia tiroidiana aspirativa cu ac fin este o procedura ce consta in recoltarea de celule tiroidiene pentru examinare microscopica. Glanda tiroida este situata in zona gatului, sub marul lui Adam si este responsabila pentru producerea hormonului tiroid, hormon esential pentru reglarea metabolismului. Intre 4% si 7% din populatia Americii prezinta noduli la nivelul glandei tiroide care pot fi identificati prin palpare. Nodulii tiroidieni se inmultesc odata cu inaintarea in varsta a persoanei si pot fi identificati in investigatii de rutina. Nodulii apar mai des la femei decat la barbati.==Orice nodul nou aparut trebuie luat in considere indiferent unde este pozitionat pe corp deoarece acel nodul ar putea fi canceros (malign). Din fericire, numai 10% din nodulii tiroidieni sunt cancerosi, restul fiind excrescente benigne (adenomi). Medicul insa va lua toate precautiile necesare atunci cand identifica un nou nodul tiroidian. Persoanele care se prezinta la medic ingrijorate de aparitia unui nodul tiroidian sunt supuse unui examen fizic si li se face anamneza. Factorii de risc care ar putea intari suscipiunea de cancer: - varsta: pacientii cu varsta sub 30 de ani si peste 60 prezinta un risc mai marea de a dezvolta cancer tiroidian; - simptome precum dificultatea de a inghiti; - expunerea la radiatii o zonei capului sau gatului in cadrul efectuarii altor teste medicale; - un nodul solid, fix, dureros la palpare; - ganglioni limfatici mariti; - alte cazuri de cancer tiroidian in familie. Efectuarea unei biopsii pentru obtinerea de celule si examinarea acestora reprezinta cea mai sigura cale de a confirma sau infirma prezenta cancerului. Aceasta procedura mai poate fi efectuata si pentru tratarea chisturilor tiroidiene. Un chist tiroidian este un nodul plin cu lichid situat pe glanda tiroidiana. Aspiratia lichidului cu ajutorul acului fin poate diminua umflatura iar lichidul obtinut poate fi testat pentru prezenta cancerului. Un medic poate recomanda efectuarea unei biopsii tiroidiene aspirative cu ac fin pentru: - diagnosticarea unui nodul tiroidian; - alegerea unui tratament pentru un nodul tiroidian; - drenarea lichidului dintr-un chist dureros; - administrarea unui medicament pentru diminuarea unui chist recidivant. Pacientul trebuie sa-si informeze medicul daca: - are alergii la medicamente; - este insarcinata; - are probleme de coagulare a sangelui. De asemenea, pacientul trebuie sa ofere medicului o lista cu toate medicamentele administrate incluzandu-le si pe cele naturiste si de larg consum. Acest test este relativ simplu si poate fi efectuat in cabinetul medicului sau in spital. Unii doctori efectueaza o anestezie locala, insa datorita faptului ca acul folosit este foarte fin, procedura se efectueaza de obicei fara anestezie. Pentru aceasta se introduce un ac foarte fin (mai mic in diametru decat cele folosite pentru recoltarea de sange) in nodul. Pacientul trebuie sa isi tina respiratia in timp ce acul este miscat usor pentru a obtine o proba cat mai generoasa de tesut. Acul este apoi scos si se aplica presiune pentru oprirea sangerarii.

Procedura se poate efectua de cel mult 6 ori pentru ca medicul sa se asigure ca a obtinut suficient testut pentru examinare. Pacientul poate simti o intepatura in momentul in care este introdus acul. Principalul risc in efectuarea acestei biopsii il reprezinta sangerarea din si in jurul glandei tiroide, insa aceasta complicatie este foarte rara, iar personalul care efectueaza analiza are pregatirea necesara pentru a interveni cu promptitudine. Rezultate Desi clasificarile variaza in functie de patolog, tesutul este catalogat ca fiind: - benign; - malign; - suspicios; - nedeterminat. Rezultat normal: tesutul tiroidian prezinta o structura normala iar celulele sunt necanceroase. Rezultat anormal: - boala tiroidiana; - tumora necanceroasa; - cancer tiroidian. Rezultatele nu sunt concludente in cazul in care pacientul nu a respectat interdictiile medicamentoase stabilite de medic. Exista anumite situatii in care medicul poate opta sa nu efectueze o biopsie pentru un anumit nodul. De exemplu, un pacient care sufera de hipertiroidism are sanse mult mai mici sa dezvolte cancer tirodian in special daca alte teste au aratat ca acel nodul produce hormon tiroidian (nodul cald).

TIROGLOBULINA TG
Acest test se efectueaza pentru a masura cantitatea de tiroglobulina din sange. Tiroglobulina este o proteina produsa de foliculi, celule care apartin glandei tiroide. Nici un alt organ al corpului nu produce tiroglobulina in afara de anumite tipuri de cancer, atat cele care se gasesc la nivelul glandei tiroide cat si cele prezente in alta parte a corpului. Insa nu toate tipurile de cancer produc Tg ci doar cele care se dezvolta din foliculi. Aceste tipuri de cancer duc la o crestere a nivelului de Tg din sange. Testul pentru masurarea cantitatii de tiroglobulina este folosit ca un marker tumoral, dar si pentru a urmari si evalua eficacitatea tratamentului impotriva cancerului tiroidian si pentru a monitoriza aparitia recidivelor. Medicii recomanda efectuarea testului pentru a detecta cauzele hipertiroidismului si pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului impotriva bolii Grave. Testul tiroglobulinei este recomandat: - persoanelor care au suferit o interventie chirurgicala a glandei tiroide (in special cancer tiroidian) sau ca tratament postoperatoriu pentru aparitia recidivelor; - persoanelor care prezinta simptome ale hipertiroidismului, boala Garave sau tiroidita.==Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru efectuarea acestui test. Acest este asemanator oricarei alte analize de sange. In consecinta, asistenta va va lega un garou in jurul bratului, pentru evidentierea venei din care vi se va lua proba de sange. Zona in care va fi introdus actul va fi stearsa in prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infectii. Dupa ce se va colecta destul sange pentru analiza, asistenta va dezlega garoul si va pansa zona in care a fost introdus acul. Riscurile pe care le prezinta aceasta analiza sunt minime. Trebuie sa luam totusi in cosiderare faptul ca unii pacienti pot fi mai sensibili decat altii, si prin urmare, in momentul introducerii acului in vena pot lesina sau pot resimti stari de voma si ameteala. Deasemenea se pot produce sangerari mai abundente care sa aiba drept rezultat formarea unui hematom. Este foarte important ca cei care sufera de anumite boli care impiedica procesul de coagulare a sangelui sa informeze doctorul inainte de efectuarea acestei analize. Rezultate La persoanele care prezinta o functie tiroidala normala, nivelul de tirogloblina din sange va fi mic. La pacientii cu gusa (inflamatie a glandei tiroide) sau hipertiroidism, nivelul de Tg din sange va fi mai ridicat. In cazul pacientilor care au suferit o interventie chirurgicala pentru extirparea glandei tiroide, un nivel crescut de tiroglobulina inseamna ca boala a recidivat.Este recomandata consultarea medicului pentru interpretarea corecta a rezultatelor testului tiroglobulinei.Aproximativ 20% din pacientii care sufera de cancer tiroidian pot avea anticorpi pentru tiroglobulina care pot cauza rezultate fals scazute sau crescute ale tiroglobulinei.