Sunteți pe pagina 1din 95

EXPLOATAREA PADURILOR

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Exploatarea pdurilor este definita ca reprezentnd ansamblul activitilor prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura condiii optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerinele societatii. Prin exploatarea pdurilor se realizeaz doua aspecte: - aspectul cultural - aspectul economic In practica silvica exploatarea pdurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin act de cultura al acesteia. Realizarea obiectivelor economice si culturale impun structurarea in procese de producie adaptate condiiilor concrete de lucru si obiectivelor finale ale exploatrii pdurii. Ideea de baza in organizarea proceselor de producie este aceea de mecanizare in proporie cat mai mare si de reducere la minimum a lucrrilor specifice desfurate in pdure. Se realizeaz astfel necesitatea de rentabilizare a lucrrilor si de diminuare a prejudiciilor. Procesele tehnologice prin care se realizeaz exploatarea lemnului sunt: recoltarea, colectarea, fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea definitiva. 1. Recoltarea reprezint procesul tehnologic prin care se realizeaz fragmentarea arborilor marcai corespunztor cerinelor impuse pentru deplasarea masei lemnoase in funcie de condiiile de teren si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfurare este parchetul, iar operaiile specifice procesului de recoltare sunt: doborrea, curirea de craci si secionarea. 2. Colectarea are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate in urma recoltrii de la cioata pana la platforma primara aflata langa o cale permanenta de transport. Locul de desfurare sunt cile de colectare, iar operaiile specifice sunt: adunatul, scosul, apropiatul. 3. Fasonarea primara reprezint procesul prin care materialul lemnos ajuns in platforma primara este pregtit pentru transportul tehnologic sau pentru transport ctre beneficiar. Aceasta pregtire are drept scop principal asigurarea condiiilor impuse de folosire la capacitate a mijloacelor de transport.
2

Transportul tehnologic constituie procesul prin care masa lemnoasa este deplasata din platforma primara in centrele de sortare si preindustrializare utilizndu-se cile permanente de transport. 5. Sortarea si fasonarea definitiva reprezint procesul tehnologic prin care se asigura sortarea si definitivarea fasonrii masei lemnoase pana la obinerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezint produsele finale ale exploatrii. Activitatea de exploatare a pdurilor trebuie sa fie organizata si sa se desfoare dup principii care sa asigure ndeplinirea obiectivelor privind regenerarea si conducerea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei lemnoase in concordanta cu cerinele de gospodrire raionala a fondului forestier. Aceste principii sunt: 1. Principiul conservrii si dezvoltrii fondului forestier Avnd in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea pdurii si necesitatile societatii. 2. Principiul integrrii lucrrilor de exploatare in cerinele de gospodrire a pdurilor Necesitatile de gospodrire a pdurii implica extragerea de masa lemnoasa fcuta in scopul asigurrii pe parcursul vieii arboretului unei structuri, compoziie si starea de sntate corespunztoare. 3. Principiul valorificrii integrale si superioare a lemnului In procesul de producie al exploatrii lemnului, datorita condiiilor de desfurare, se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior. Aceste pierderi sunt obiective atunci cnd se ncadreaz intre anumite limite, respectiv maxim 2%, la foioase si 3% la rinoase. 4. Principiul rentabilitii economice Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatrii sunt in egala msura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate. In aceste condiii trebuie gsite soluii prin care activitatea de exploatare sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea lucrrilor de exploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare.

4.

Lucrarea de fata are un caracter aplicativ, datele sunt preluate de la Ocolul Silvic Anina, Direcia Silvica Resita, judeul Caras Severin. Obiectivul prezentei lucrri este de proiectare a lucrrilor de exploatare a masei lemnoase constituita in APV nr.932 Arena Veche inventariat in 25 iulie 2006 pentru producia anului 2007.In lucrare sunt prezentate condiiile de lucru din parchetul Arena Veche, analiza tehnico-economica a variantelor de colectare, iar dup alegerea variantei optime de colectare s-au ntocmit proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet, proiectul de execuie a drumului de vite si tractor si de amenajare a platformei primar cat eficienta economica a lucrrilor. Toate activitile prevzute sunt in concordanta cu normele ce reglementeaz regulile de protecie a muncii si PSI.

CAPITOLUL II CARACTERISTICILE CONDITIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL ARENA VECHE


2.1. Amplasarea parchetului si situaia teritorial administrativa Parchetul de exploatare Arena Veche, partida 932, face parte din UP VI Anina, administrata de Ocolul Silvic Anina, Direcia Silvica Resita, din Regia Naionala a Pdurilor Romsilva. Pdurile ce alctuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localitii Anina din judeul Caras Severin. Din punct de vedere geografic, UP VI Anina este situata in Carpatii Banatului, cuprinznd Depresiunea Anina. In tabelul urmtor sunt redate vecinatatile si limitele unitatii de producie pe puncte cardinale:
TABEL NR 1 Puncte cardinale Nord Vecinatati- felul si denumirea lor Unitatea de Fondul producie forestier UP V Celnic Pdure stat Detinatorul de Regia Naionala Pdurilor de Regia Naionala Pdurilor Primria Anina de Regia Naionala Pdurilor a Limite, hotare Felul Naturala a Naturala a Denumirea Culmea Celnicul Mic oseaua Marghitas si Culmea Clonovat

Est

UP VII Pdure Marghitas stat

Sud Vest

UP VIII Pasunea Steierdorf Izvarna UP Brdet IV Pdure stat

Convenionala Liziera pdurii Naturala Culmea Porcanului, Culmea Cumpna si Vl.Anina Valea Anina si Culmea Celnicul Mic

UP V Celnic

Pdure stat

de Regia Naionala Pdurilor 5

Naturala a

Fondul forestier ce compune UP VI Anina este situat in cinci bazinete si se prezint astfel: TABEL NR. 2
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Denumire bazin Fata Aninei Celnic Walter Fata Cumpnii Afini TOTAL Parcele componente 3-5; 11-18 1-2; 6-10 D27; D28 19 - 21 22 26; D29 20 1 D29 Suprafaa (ha) 267,1 203,3 54,4 141,6 12,5 678,9 Distanta medie pana la ..in km Ocol 5,0 7,0 3,0 6,0 4,0 5,0 Gara 1,0 3,0 1,5 2,0 1,0 2,0 Localitate 1,0 3,0 1,5 2,0 1,0 2,0

Pe teritoriul unitatii de producie exista 9,5 ha de pasune mpdurita descrisa in tabelul urmtor:
TABEL NR.3 Trup nr. 13 14 ua Supraf. Descriere sumara (ha) Compoziie V (ani) 5,4 4,1 9,5 8 Me, 2 Fa 10 Me 40 40 D (cm) 14 8 I (m) 8 6 Cls.de producie V V Lucrri Consistenta propuse 0,5 0,6 T. igiena T. igiena -

14B 15B

TOTAL

In continuare se prezint schia de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si amplasarea Unitatii de Producie VI Anina:

SCHITA DE ANSAMBLU
O.S.Anina - localizare U.P. VI Anina

UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA


Localizare parchet Arena Veche u.a. 10B

2.2. Caracteristicile fizico geografice ale condiiilor de lucru


2.2.1. Condiii geomorfologice

Teritoriul unitatii de producie VI Anina face parte din grupa sudica a Munilor Banatului, constituind regiunea dealurilor nalte premontane ale Semenicului, zona este numita si Munii Aninei cu subdiviziunile: Munii Garlistei, Culmea Certej-Puscasu Mare si Depresiunea Aninei. Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, mai puin aprnd lunca si platoul. Configuraia terenului este de regula ondulata, mai rar frmntata sau plana. In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versani cu suprafee cuprinse intre 0,7-1,5 ha, a cror profil este drept sau concav. Procentual, repartiia versanilor pe categorii de inclinare si expoziie se prezint astfel: 1. Inclinare Procente - moderata mai mica de 16 gr 17 - repede 16 -30 gr 83 2. Expoziie - nsorita 13 - parial nsorita 79 - umbrita 8 Expoziiile sunt parial nsorite, altitudinea minima este de 540 m, iar cea maxima este de 650 m. Lungimea in general mica a versanilor nu este favorabila fenomenelor de torentialitate, debitul praielor este mic, iar reteua freatica slab dezvoltata. Reteua hidrografica este relativ densa fiind formata de afluientii Vii Aninei, cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei. Regimul hidrologic are fluctuaii foarte mari , dependent de regimul pluviometric zonal. Relieful carstic a determinat o reea freatica de adncime, multe din izvoarele limitrofe oraului Anina fiind captate. Astfel, putem estima ca majoritatea debitului Vii Anina la ieirea din teritoriul UP provine din canalizarea oraului, fiind apa uzata menajera si industriala cu un bogat coninut de detergeni, deeuri si resturi menajere. Rocile premiabile asigura un drenaj bun al solurilor, pseudogleizarea si gleizarea solurilor apar foarte rar.

2.2.2. Condiii climatice

Regiunea din care face parte unitatea de producie se caracterizeaz printrun climat temperat moderat continental cu nuane submediteraniene. Verile sunt clduroase si umede, iar iernile moderate cu zpezi nu prea mari, cu numeroase alternante inget-dezget cu o amplitudine termica redusa. Precipitaiile abundente vara, determina caracteristicele unui climat favorabil introducerii rinoaselor (Br, Mo, Du, Pi, Pis). Vanturile bat frecvent primvara-vara din V si SV, iar toamna-iarna din N si NV, atingnd uneori intensitati deosebite in special toamna, cauznd dobortori si rupturi. In sistemul Kopenn, unitatea se ncadreaz in districtul C.F.B.X., iar fitoclimatic in etajul deluros de fgete. innd seama de minima, maxima si amplitudinea termica, unitatea de producie se ncadreaz in zona climatului continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat si precipitaii abundente. Situarea arboretelor in general pe calcare, determina un minus de umiditate in sol si creeaz un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin reducerea evapotranspiratiei. Pdurile situate in zona inferioara a versanilor sunt influenate de climatul Depresiunii Aninei, cu un plus de nebulozitate si poluare, inversiuni termice si staiuni reci. n tabelul de mai jos sunt redate temperaturile medii lunare i anuale. 2.2.2.1. Regimul termic Temperaturile medii lunare i anuale Lun I a Te mp 2,0 II 0,7 III 3,8 IV 9,5 V 14, 5 VI 18, 1 VII VII IX I 19, 19, 14, 7 1 0 X 9,2 XI 3,5 TABEL NR.4 XII me Am dan p 8,9 21, 1,6 7

10

20 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4

19,7 14,5 9,5 -0,07 -2 3,8 18,1

Temperatura ( C)

19,1 14 9,2 3,5 -1,6

Luna

1 2 3 4 5 6 7 Fig.1 Graficul temperaturilor medii anuale

10

11

12

temperatura medie anuala 8,9 o C amplitudinea temperaturii 21,7 o C Temperatura medie pe anotimpuri : - iarna - 1,4 o C - primvara 9,3 o C - vara 18,9 o C - toamna 8,9 o C Temperatura medie n perioada de vegetaie : 14,5 o C Durata medie a perioadei de vegetaie (T = 10 o C) - 165 zile i se ncadreaz n intervalul : 24.IV. - 5.X. Durata medie a perioadei bioactive (T = 0 o C) - 274 zile i se ncadreaz n intervalul : 4.III. - 2.XII. Data medie a primului nghe : 6.X. Data medie a ultimului nghe : 28. IV. 2.2.2.2. Regimul pluviometric n tabelul urmtor sunt redate cantitile lunare i anuale (mm). Precipitaiile lunare i anuale Luna I II Precip. 32 40, (mm) ,8 9 III 34, 3 IV 62, 5 V 69, 6 VI VII VIII IX 88,1 75,0 81, 71, 1 9 X 64, 3 TABEL NR.5 XI XII An 57, 62, 740,9 9 5

11

90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1

88,1 69,6 62,5 40,9 32,8 34,3 75

81,1 71,9 64,3 62,5 57,9

Precipitatii (mm)

6 Luna

10

11

12

Fig. 2. Graficul precipitaiilor medii lunare Regimul pluviometric se caracterizeaz printr-o medie anual de 700-800 mm. Repartizarea precipitaiilor n timpul anului este neuniform, n sensul c cele mai mari cantiti se nregistreaz n lunile iunie-august, iar cele mai reduse n lunile ianuarie-martie. Anotimpurile cu cele mai multe precipitaii sunt : vara - 245 mm i toamna - 195 mm. n continuare, se prezint sub form tabelar numrul mediu de zile cu sol acoperit cu zpad i grosimea medie a stratului de zpad. Numr mediu zile cu sol acoperit cu zpad i grosimea medie a stratului de zpad Luna X XI XII I II Numr mediu zile cu sol 0 4 17 21 19 acoperit cu zpad Grosimea medie a stratului de 0 5 5 7 1 zpad Valoarea precipitaiilor indic o clas de favorabilitate medie spre ridicat pentru specia de baz fag ce vegeteaz pe acest teritoriu. n sezonul de vegetaie, cantitatea de precipitaii indic 58 % din totalul anului. n regiune nu se semnaleaz ploi toreniale. Precipitaiile sub form de zpad ndeplinesc pentru sol i pentru culturile tinere, un rol de protecie. TABEL NR.6 III IV 5 1

12

2.2.2.3. Evapotranspiraia Mai jos se redau tabelar, valorile lunare i anuale ale evapotranspiraiei. Evapotranspiraia lunar i anual TABEL NR.7 Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An Evapotrans- 0 0 13 49 89 111 123 107 70 39 12 0 613 piraia Evapotranspiraia potenial anual : 613 mm. Valoarea maxim a evapotranspiraiei se nregistreaz vara (iunie - august). Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39. Din datele prezentate mai sus se constat c bilanul hidric este excedentar, clima din teritoriul unitii avnd un caracter umed. Modificrile locale ce pot avea loc n climatul general constau n plusuri i minusuri de temperatur, de precipitaii, de umiditate atmosferic etc., toate datorndu-se interaciunilor dintre formele de relief, expoziie, nclinare, profilul pantei, altitudine. 2.2.2.4. Regimul eolian Frecvena i viteza medie a vntului pe direcii este redat n tabelul urmtor. Tabelul frecvenei i vitezei medii a vntului Direcie N Frecven (%) 0,9 Vitez (m/s) 0,9 NE 3,1 1,6 E 9,3 1,7 SE S 18,5 6,0 1,8 1,9 SV 1,3 1,5 V 6,9 2,2 TABEL NR.8 NV Calm 11,6 42,4 2,3

Vnturile cu frecven mai mare sunt cele din direciile E - SE 28 % i V NV 18 %, iar intensitatea medie maxim se nregistreaz din direcia NV, aceast valoare nefiind periculoas pentru vegetaia forestier. Totui, n ultimele decenii au fost semnalate i vnturi cu intensiti mai mari care au provocat daune arboretelor (rupturi i doborturi) mai ales atunci cnd aciunea acestora a fost concomitent cu prezena altor factori favorizani (umezeala excesiv n sol, depuneri de zpad etc.). Cu excepia unor accidente climatice
13

care au produs doborturi mai ales n arboretele de brad n teritoriul unitii predomin perioadele de calm. 2.2.2.5. Condiii hidrologice Teritoriul Unitii de Producie este strbtut de o reea hidrografic relativ bogat, reprezentat de afluientii Vii Aninei, toi acestea cu debit temporar, singura cu debit permanent fiind Valea Aninei. Regimul hidrologic are fluctuaii foarte mari, dependent de regimul pluviometric zonal. In u.a. 10B unde este amplasat parchetul Arena Veche, afluentul Vii Aninei care determina formele de relief pe aceasta suprafaa, are un debit temporar, 3 ramificaii, formnd un bazinet complex cu vii scurte , suficient de largi pentru accesul utilajelor forestiere, cu lungimi cuprinse intre 75-200 m, inclinatii pana la 40%, a cror traseu este drept sau uneori curb.
2.2.3. Condiii edafice

Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de producie sunt prezentate in tabelul urmtor: TABEL NR.9
Nr. crt. 1 2 3 4 5 Clasa de soluri Molisoluri Tipul Redzina Subtipul tipica litica Cambisoluri Brun tipic eumezobazic litic Brun acid tipic Codul ha 1701 1703 3101 3107 3301 29,1 89,8 118,9 447,3 8,0 65,0 520,3 639,2 39,7 678,9 Suprafaa % 4 14 18 66 1 10 77 94 6 100

Total clasa

Total clasa Total pdure Alte terenuri TOTAL UP

In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafaa unitatii amenajistica 10 B, solul este brun eumezobazic, tipul de sol cel mai des ntlnit 66%. Acest sol are un volum edafic mare, mijlociu profund pana la profund cu un grad ridicat de saturaie in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile autohtone (fag, brad, paltin, frasin).
14

Succesiunea orizonturilor pe profil este urmtoarea Ao-Bv-R. Orizontul Ao este gros de 10 20 cm si o structura grunoasa. Orizontul Bv prezint grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuane glbui si o structura subpoliedrica. Roca mama aflndu-se relativ la suprafaa (30 70 cm) se pot construi drumuri de vite si tractor pentru scosul, apropiatul materialului lemnos care pot fi utilizate chiar si in zilele ploioase. 2.3. Caracteristicile vegetaiei Prezentarea cadrului natural ca si al vegetaiei forestiere din aceasta unitate de producie a fost nsoita de interpretri adecvate, att in ceea ce privete condiiile speciale de mediu, cat mai ales, implicaiile asupra vegetaiei forestiere. S-a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru vegetaia forestiera a diverilor factori climatici. Tipul de pdure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s-a constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Fget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull, fiind tipul de pdure cel mai reprezentativ din cadrul up-ului. Caracterul actual al tipului de pdure este natural fundamental, fgete pure de dealuri. Tipul de staiune este 5242 Deluros de fgete Pm, brun, edafic mijlociu cu Asperula-Asarum. Litiera este continua subire fapt ce presupune o protecie slaba a solului in procesul de colectare a materialului lemnos care se va face prin semitarare. Descrierea staiunii si arboretului se prezint in tabelul urmtor preluat din amenajamentul UP VI Anina Ocolul Silvic Anina.

10 B 13,5 ha GF 1-4B SUP. A TS : 5242 TP: 4212 SOL:3101 Versant ondulat EXPOZITIE S INC. 28G ALTITUDINE: 540 - 650 M LITIERA: continua - subire TIP FLORA: Asperula - Asarum Natural fundamental prod. mijlocie relativ echien COMP. ACTUALA : 10 Fa COMP. TEL: 8 Fa 1 DT 1 DR SORT: Fa Gros si mijl. cherestea VARSTA EXPL. 120 ani

15

SEMINTIS UTILIZABIL : SUBARBORET: DATE COMPLEMENTARE LUCRARI EXECUTATE: LUCRARI PROPUSE: ELM P ARB R P Fa 1 0

10 Fa

15 ani

0,4 S

grupe

Mari variaii de elemente taxatorice Dis. Ca, Fr, Pam, Te, Br, Pi T progresive C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM L ES AG NIENTA TA P TE AJ LI CONS MC/ MC/ HA UA 3 3 6 RN N 0,80 0,80 592 592 799 2 799 2 CRES MC/HA 3,2 3,2

M VAR D H RE STA CM M GE ANI IN 130 130 42 2 9

TOTAL

Subunitatea de gospodrire este SUP. A cadru regulat avnd ca tel de producie lemnul gros pentru cherestea si derulaj. Arboretul prezint o consistenta buna de 0,80, un volum mare de masa lemnoasa la hectar. Modul de regenerare sau proveniena este din samanta dovedind o buna preocupare in trecut pentru obinerea unor regenerri naturale corespunztoare si parcurgerea cu lucrri silvotehnice pentru extragerea lstarilor. Starea de sntate actuala a arboretului este buna (normala). Din compararea datelor privind bonitatea staiunilor si productivitatea pdurilor se constata o buna utilizare a potenialului staionar. Prin lucrrile care se vor executa se va urmri creterea ponderii speciilor valoroase in amestecuri prin utilizarea seminiurilor si completarea regenerrilor cu frasin, paltin, ulm, cire, brad, molid, pin. Este necesara monitorizarea polurii industriale in zona si interzicerea punatului, acetia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de sntate, potenialul staionar si productivitatea arboretelor, tiut fiind faptul ca aceste arborete nconjoar depresiunea in care este situat oraul Anina, ca pdurile sunt strbtute de numeroase cai de acces ctre pasunile care aparin oraului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera. Arboretele sunt ncadrate in categoria I 4B avnd ca tel de protecie rolul de agrement pentru oraul Anina. Arboretele din S.U.P. A sunt ncadrate in tipul III funcional deci conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului grdinrit,
16

dar datorita nclinrii medii ale terenurilor care depesc 25 grade s-a renunat la acest regim. 2.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului tierilor progresive respectiv prima taiere de constituire a ochiurilor de regenerare. Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu tieri repetate la care regenerarea se realizeaz sub masiv, fiind recomandat si pentru pdurile din grupa I cu funcii speciale de protecie, pentru regenerarea fgetelor sau amestecurilor de fag cu rinoase. Alegerea tratamentului s-a fcut in corelare cu solul funcional (de agrement) cu accesibilitatea buna, condiiile de exploatare legate de nclinarea terenului (28 grade), starea arboretului si condiiile de regenerare. Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat structura relativ pluriena) in cadrul arboretului s-a ncercat promovarea actualelor plcuri de semini de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul de nuielis. Amplasarea ochiurilor de regenerare s-a fcut pe toata suprafaa parchetului avndu-se in vedere seminiul utilizabil existent in condiiile necesare pentru dezvoltarea acestuia, deschizndu-se concomitent si ochiuri de regenerare noi cu diametre pana la 1,5 inaltimi de arborete (45 50 m). Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 - 35 ani,pentru evitarea dezechilibrelor in peisaj si obinerea unei regenerri maxime si cu o amplitudine maxima de vrste in cadrul viitorului arboret. Vrsta exploatabilitii corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un arboret de fag clasa III de producie la care sortimentul tel stabilit intr-un procent maxim este cheresteaua, asigurndu-se la maxim eficienta economica si stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunztor funciei de recreere. Din punctul de vedere al exploatrii, aplicarea tratamentului tierilor progresive se caracterizeaz prin: - volumul de exploatat la hectar de circa 150 200 mc - volumul arborelui mediu, in general, mai mare de 0,7 mc - perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 35 ani cu periodicitate corelata cu anii de fructificaie si necesitatile de regenerare - masa lemnoasa de calitate superioara Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai
17

1055 mc, pe o suprafaa de 13,5 ha, fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de aplicare a amenajamentului. Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare, la aplicarea acestui tratament, vizeaz in special seminiul utilizabil si ele constau in: - aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente - stabilirea direciei de dobort avnd in vedere suprafeele ocupate cu semini utilizabil si direciei de deplasare a lemnului la adunat - crearea unei reele de colectare astfel dezvoltata incat sa poat fi folosita pe ntreaga perioada de aplicare a tratamentului, fara schimbarea mijloacelor si modalitilor de scos si apropiat.

2.5. Condiii tehnico-economice de lucru Parchetul Arena Veche ce face obiectul partiii 932 are un volum total de exploatat de 1055 mc pe o suprafaa de 13,5 ha, fiind inclus in Borderoul ageni economici pentru anul 2007. Partida va fi scoasa la licitaie ncepnd cu luna decembrie a anului 2006 in cadrul volumului de masa lemnoasa ce se vinde pe picior. Agentul economic care va ctiga licitaia acestei partizi, si care urmeaz sa exploateze masa lemnoasa trebuie sa dispun de urmtoarele mijloace de munca: fierstraie mecanice tip Husgvarna 262 -4buc. tractoare TAF 650 -1 buc. atelaje- cai - 2 buc. funicular FPU 500 - 1 buc. vagon de dormit 12 locuri - 1 buc. autotrenuri forestiere ATF 20 t - 1 buc. muncitori direct productivi -11 buc. personal indirect productiv - 3 buc.

18

Fora de munca necesara pentru exploatare este reprezentata de agajatii societatii economice, care trebuie sa aib calificarea corespunztoare muncii prestate. Parchetul Arena Veche este amplasat in imediata apropiere a drumului auto forestier fiind si foarte aproape de oraul Anina, fapt ce constituie un avantaj att din punct de vedere organizatoric cat si economic. 2.6. Verificarea actului de punere in valoare nr.932 Arena Veche Verificarea actului de punere in valoare se face de ctre agentul economic interesat sa cumpere masa lemnoasa oferita spre exploatare sau sa execute lucrrile de exploatare a lemnului din parchet, cu scopul de a stabili corectitudinea datelor nscrise in acest document. Verificarea actului de punere in valoare se face si de ctre administraia silvica in vederea evalurii activitii profesionale a personalului tehnicoingineresc si pentru verificarea gestiunii silvice. Metodologia de parcurs se face in conformitate cu Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializrii ediia 2000. In conformitate cu aceste norme metodologice de calcul se rezolva in final verificarea actului de punere in valoare ntocmit de administraia silvica sau proprietarul de pdure pe urmtoarele segmente: - verificarea corectitudinii msurrii diametrelor - precizia de determinare a clasei de calitate - verificarea corectitudinii msurrii inaltimii arborilor Verificarea lucrrilor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializrii se poate rezolva prin doua metode: - metoda clasica de control - aplicarea analizei secveniale
2.6.1. Metoda clasica de control

Pe baza datelor din a.p.v., in funcie de natura arboretului si in funcie de numrul de arbori marcai total se stabilete numrul minim din lotul de sondaj. In cazul a.p.v. nr. 932 Arena Veche unde s-au inventariat un numr de 280 arbori, procentul minim de arbori inclui in sondaj este de 15%, respectiv minim 42 arbori alei aleatoriu si raspanditi uniform pe toata suprafaa parchetului vor fi reevaluai in ceea ce privete ncadrarea in categoriile de diametre si clasa de calitate.
19

Practic, se parcurge terenul si se msoar diametrele arborilor inclui in lotul de sondaj, se stabilete clasa de calitate, se noteaz numrul de ordine a acestora, numrul nscris pe arbore, pe cioplajul fcut in partea din amonte, la inaltimea de 1,30 m. Se msoar inaltimea la 10 15 arbori cu diametrul apropiat de diametrul central stabilit la inventariere. Datele msurate pe teren in comparaie cu cele nscrise in carnetul de inventariere se prezint in tabelul urmtor: nscrierea datelor de la verificare in carnetul de teren
TABEL NR.11 Arbori verificai in teren Nr. crt. Specia Diametrul in cm 2 56 64 64 56 60 52 68 60 52 56 60 60 64 64 76 60 60 60 52 64 60 72 Clasa de calitate 3 I I I I I II I II II I II II I I I I I I I I I I 29.5 29.5 30.0 29.0 30.5 Inaltimea in m 4 Nr. de ordine 5 3948 3949 3953 3954 3955 3957 3962 3970 3990 3972 3995 4028 4040 4038 4037 4054 4048 4065 4066 4070 4077 4078 Arbori din carnetul de inventariere Specia Diametrul in cm 7 56 64 64 56 60 56 72 60 52 56 60 60 64 68 76 60 64 60 52 64 60 72 Clasa de calitate 8 I I I I I II I I II I III II I I I I I I I II I I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

1 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag

6 Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag

20

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag

52 60 60 60 48 64 60 60 60 60 72 68 60 60 60 60 72 60 60 68

I II I I I I I II I I II I II I II I I II I I 29.0 31.0 31.0 30.0 30.0

4079 4085 4094 4110 4111 4112 4117 4134 4009 4142 4143 4147 4150 4158 4175 4180 4198 4199 4191 4192

Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag Fag

56 60 64 60 48 68 60 60 60 60 68 68 60 60 60 60 72 60 60 72

I II I I I I I II I I II I I I II I I I I I

Coeficientii de echivalenta pentru transformarea numrului total de arbori in arbori de lucru TABEL NR.12 Coieficienti de echivalenta 1,00 0,81 0,57 0,18

Grupa de specii

Clasa de calitate I II III IV

Foioase

Calculul abaterilor referitoare la msurarea diametrelor (ed %) se poate realiza folosind relaia : ed%= Sd 2 * 100
Sd1

unde:

ed%= eroarea de msurare a diametrelor Sd1 = suprafaa de baza totala a arborilor verificai, calculata pe baza datelor de la verificare
21

Sd2 = suprafaa de baza totala a arborilor verificai, calculata pe baza datelor din carnetul de inventariere Abaterea ed% se interpreteaz fata de valoarea 100% astfel: -daca abaterea este < 3% apv-ul este bun -daca abaterea este >3% apv-ul se respinge Calculul abaterilor referitoare la clasa de calitate ec% se calculeaz cu relaia: ec%= Sc 2 *100
Sc1

unde:

ec%= eroarea de apreciere a clasei de calitate Sc1 = suprafaa de baza a arborilor de lucru stabilita cu date de la verificare Sc2 = suprafaa de baza a arborilor de lucru stabilita cu datele din carnetul de inventariere daca abaterea constatata este < 5%, lucrarea se accepta intre 5-10% proporia lemnului de lucru din apv se corecteaz in plus sau in minus cu diferena constatata daca este >10% , apv se respinge Pentru verificarea inaltimii medie , se stabilete inaltimea medie a arborilor verificai si se compara cu cea stabilita la ntocmirea actului de punere in valoare. Daca diferena intre cele doua valori este mai mare de 1.5 m atunci actul de punere in valoare se respinge. Pentru acceptarea unui apv trebuie sa fie ndeplinite simultan toate condiiile prezentate anterior. In acest caz, pe baza datelor din TABELUL NR. si a inaltimii medii stabilite la verificare ( 29.95 m la fag) rezulta pentru: - Precizia de determinare a diametrelor ed= 16.484 ec%= 15.9
16.2 16.757

deci o eroare de 0.02% deci o eruare de 0.02%

Precizia de determinare a clasei de calitate

- Precizia de determinare a inaltimii medii: 30.2m ( hc din apv )29.95=0.25m - se ncadreaz in toleranta de 1.5m La verificare trebuie sa se tina seama de urmtoarele recomandri: La msurarea diametrelor: - ncadrarea arborilor in categorii de diametre identice cu cele folosite la inventariere; - verificarea periodica a clupelor, respectiv a paralelismului braelor; - operatorul aezat in partea dinspre amonte a arborelui va msura
22

diametrul la inaltimea de 1,3 m de la sol (inaltimea pieptului); - citirea mrimii diametrului se va face cu clupa pe arbore; - in momentul citirii clupa trebuie sa fie orizontala si sa aib trei puncte de contact cu arborele; - daca seciunea trunchiului la locul de msurare, nu este cilindrica se vor msura doua diametre perpendiculare si se va face media acestora, iar daca la locul de msurare sunt umflturi, glme sau noduri atunci diametrul se va msura deasupra acestora; - la arborii nfurcii, daca nfurcirea este la o inaltimea mai mica de 2 m, fiecare parte a arborelui se va msura separat; - se vor evita erorile sistematice de ncadrare a valorilor msurate in categorii de diametre. La stabilirea clasei de calitate: - ncadrarea corecta a arborilor in clase de calitate, prin apreciere vizuala, conform precizrilor din tabelul urmtor: TABEL NR. 14
Grupa de specii Clasa de calitate I Rinoase II III IV I Foioase II III IV Proporia din inaltimea totala a arborelui in % apta pentru lemn de lucru >60 40-60 10-40 <10 >50 25-50 10-25 <10

- se vor lua in considerare numai defectele (curbura, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care limiteaz ncadrarea sortimentelor in categoria lemn de lucru; - se va acorda o atenie deosebita analizei calitii lemnului din prima jumtate a trunchiului care reprezint in general 75% din volumul total al arborelui; - daca in poriunea de la baza arborele nu prezint defecte (50% din inaltimea la foioase si 60% din inaltimea la rinoase) atunci se va ncadra in clasa I de calitate;
23

- calitatea lemnului din treimea superioara a arborelui nu se ia in considerare la stabilirea clasei de calitate. La msurarea inaltimilor: - pentru msurare se vor alege arbori drepi, verticali a cror mugur terminal poate fi vizat de la sol; - distanta de msurare sa fie cuprinsa intre inaltimea arborelui si cel mult o data si jumtate aceasta inaltimea; - operatorul sa se amplaseze pentru msurare pe aceeai curba de nivel cu arborele sau in amonte fata de acesta; - folosirea unor aparate (dendrometre) in buna stare de funcionare, care vor fi verificate periodic; - aparatele se folosesc pentru msurarea distantei de la operator la arbore si a inaltimii arborelui; - distanta de la operator la arbore se va alege astfel incat sa corespunda uneia din scrile prevzute pe dendrometru, iar daca acest lucru nu este posibil atunci distanta se va msura cu ruleta; - inaltimea unui arbore rezulta prin nsumarea valorilor rezultate din citirea inaltimii de la orizontala situata la nivelul ochiului operatorului pana la vrful arborelui, in cazul in care operatorul este amplasat deasupra nivelului bazei arborelui si prin scderea celei de-a doua valori cnd operatorul este amplasat sub nivelul bazei arborelui. Aceasta ultima situaie se accepta doar cnd nu sunt alte posibilitatea de amplasare a operatorului; - pe terenuri cu panta mai mare de 3 gr. se vor aplica corecii de panta.
2.6.2. Metoda analizei secveniale

Spre deosebire de metoda de control clasica prezentata mai sus potrivit creia se efectueaz msurtori la un numr de arbori stabilit cu anticipaie, analiza secveniala permite luarea deciziei de acceptare sau de respingere a lucrrii, ori de continuare a controlului dup fiecare arbore verificat. Metoda se bazeaz pe folosirea graficului de control care conine 3 drepte, 2 de respingere si una de acceptare. Fiecare dreapta are o ecuaie de reprezentare si in funcie de amplasarea cerculeelor pentru arborii verificai. Este o metoda simpla si se folosete in sistemul informatizat al ocoalelor sau direciilor silvice.

24

2.7. Schia parchetului Datele, referitoare la caracteristicile condiiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrrilor de exploatare a masei lemnoase din parchetul Arena Veche pot fi redate sintetic ntr-o schi a parchetului ntocmit la o scar convenabil. Pentru aceasta se folosete harta amenajistic corespunztoare suprafeei parchetului analizat care mrit de la scara 1:10000 la scara 1:5000 va fi apoi completat cu detaliile necesare. Aceste detalii se vor aduga n urma efecturii unor msurtori si observaii n teren i vor consta din: 1. poziionarea pe schia parchetului a unor detalii de relief caracteristice ce nu apar pe harta amenajistic; 2. nscrierea pe schia parchetului a pantelor i distanelor caracteristice; 3. delimitarea pe schia parchetului a versanilor, culmilor, platourilor; 4. delimitarea pe versani, platouri i trasee a suprafeelor omogene (suprafee caracterizate printr-o direcie unic de scurgere a apelor i o pant uniform) i nscrierea pe schi a direciilor liniilor de cea mai mare pant, a nclinrii terenului i a profilului acestor suprafee; 5. evidenierea acolo unde este cazul a unor zone cu semini utilizabil, subarboret sau arboret care trebuie s fie protejate n mod deosebit; 6. stabilirea locului de amplasare a platformei primare. Toate aceste elemente constituie o resurs important de date necesare pentru ntocmirea documentaiei utilizat pentru exploatarea lemnului din parchetul Arena Veche 2.8. Structura masei lemnoase de exploatat Tehnologia de exploatare aplicat ntr-un parchet depinde ntr-o mare msur de structura dimensional a masei lemnoase marcate. Aceast structur se refer la volumele de lemn gros, lemn subire i lemn mrunt precum i la consumurile tehnologice. Structura masei lemnoase de exploatat se stabilete in func ie de prevederile din actul de punere in valoare referitoare la volumul marcat. Pentru parchetul Arena Veche structura masei lemnoase de exploatat este redat n tabelul urmtor:

Structura masei lemnoase de exploatat n parchetul Arena Veche partida 932 pr-co

25

Nr. crt 1. 2. 3.

Specificaii Volum brut cu coaj Coaja lemnului de lucru Volum brut fr coaj a. Lemn lucru gros b. Lemn lucru subire c. Lemn foc d>5cm d. Crci d<5cm Volum brut la ha Numrul de arbori total Numrul de arbori la ha Volumul arborelui mediu Taxa forestier total Taxa forestier la m3 Consumuri tehnologice i pierderi Volumul brut cu coaj pentru producie Volumul lemnului mrunt

U.M. m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 Buc. Buc. m3 Lei Lei % m3 m3 % m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3

Total 1055 43 1012 802 1 160 49 78 280 21 3,77 96910 92 2 21 1034 13 140 894 893 1 989 848 1 91 49

TABEL NR. 17 Fag Div. Tari 998 38 960 768 1 144 47 74 253 19 3,94 90345 91 2 20 978 13 134 844 843 1 940 805 1 87 47 57 5 52 34 16 2 4 27 2 2,11 6565 115 2 1 56 11 6 50 50 49 43 4 2

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

11. Volum brut cu coaj gros i subire a. Lemn gros b. Lemn subire 12. Volum net (comerciabil) a. lemn gros b. lemn subire c. lemn de steri d. lemn de crci

Valorile din tabel s-au obinut astfel: volumele V1, V2, V4, V5, V6 sunt preluate din APV volumul V3 se stabilete difereniat: V3a reprezint suma volumelor de lemn gros (lemn foarte gros i gros); V3b reprezint suma volumelor de lemn subire din APV;

26

V3c i V3d se preiau din APV; valorile din rubrica 7 sunt preluate tot din APV; consumurile tehnologice (V8) se stabilesc n funcie de condiiile de lucru din parchet sau se apreciaz procentual din lemnul brut, iar pentru cazul analizat s-a considerat 2%; volumul V9 se calculeaz cu relaia: V9 = V1 V8; volumul V10 se calculeaz cu relaia: V10 = V9 V3 + 3V3d volumul V11 se calculeaz cu relaia: V11 = V9 V10, iar V11a i V11b cu relaiile: V11a = (V11a V3a) / ( V3a + V3b); V11b = (V11 V3b) / (V3a + V3b); V12 se calculeaz cu relaiile: V12a = V11a - [V11a : (V11a + V11b)] V2; V12b = V11b - [V11b : (V11a + V11b)] V2; V12c = V10 V3d; V12d = V3d.

27

CAPITOLUL III ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A VARIANTELOR DE COLECTARE


3.1. Stabilirea metodei de exploatare Prin metoda de exploatare a lemnului nelegem concepia de organizare tehnic care st la baza modului de executare a lucrrilor care compun ntreg procesul de producie a acestei activiti. n exploatarea lemnului pot fi folosite urmtoarele metode: metoda de exploatare n sortimente definitive; metoda de exploatare n trunchiuri i catarge; metoda de exploatare n arbori i pri de arbori; metoda de exploatare n toctur; metoda ARCOT; metoda multiplilor de sortimente (intermediaz ntre sortimente definitive) metoda ARCOT (i trunchiuri i catarge) rezult din aplicarea simultan a mai multor metode. Metoda de exploatare se alege n funcie de factorii fizico-geografici, vegetaie, silvotehnica aplicat, factorii tehnico-economici ce caracterizeaz parchetul analizat, i nu n ultimul rnd, se au n vedere recomandrile actului de punere n valoare, dar fr ca aceste recomandri s aib caracter de obligativitate. n cazul parchetului Arena Veche se consider optim metoda de exploatare n multipli de sortimente care se caracterizeaz prin cteva aspecte mai importante: se aplica in cazul tierilor cu regenerare unde seminiul utilizabil este instalat peste 60% din suprafaa parchetului; panta terenului este in general mare , mai mare de 30%; parchetul se ncadreaz in grupa parchetelor cu restricii, deci se va lucra in perioada sezonului de repaus vegetativ, cnd terenul este inghetat, sau acoperit cu zpada; indici de valorificare a masei lemnoase mai mare;
28

calitate sporit a lucrrilor din antierul de exploatare; prejudicii mai mici nregistrate n special la colectare; folosirea pe scara larga a adunatului nemecanizat, cu atelajele sau prin corhanire; n cadrul acestei metode, masa lemnoas este colectat preponderent sub form de piese scurte pana la 6-8 m, realizndu-se o fragmentare mai accentuata a lemnului la cioata. 3.2. Stabilirea mrimii suprafeelor omogene Mrimea suprafeelor omogene se stabilete folosind datele din schia parchetului. Pentru aceasta se pot folosi metode diverse cum ar fi: metoda planimetrrii, metoda coordonatelor rectangulare ale vrfurilor poligoanelor ce definesc fiecare suprafa omogen, metoda caroiajului. n cazul de fa s-a folosit metoda coordonatelor rectangulare ale vrfurilor poligoanelor ce reprezint suprafee omogene. Datorit erorilor de redare de pe schi este necesar ca pentru fiecare suprafa omogen s se aplice o corecie astfel nct n final, suma suprafeelor omogene s corespund suprafeei parchetului.
3.2.1.Coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligoanelor ce reprezint suprafee omogene

TABEL NR. 18
Nr. crt. Numrul suprafeei omogene Simbolul vrfurilor Coordonatele vrfurilor X 1 2 3 4 5 6 7 8 9 3 2 1 a b c e e c d s b 300 170 375 365 365 375 475 440 170 Y 0 70 190 60 60 190 175 65 70 29 Coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului Xi 300 170 375 365 365 375 475 440 170 Yi+1 70 190 60 0 190 175 65 60 195 Yi-1 60 0 70 190 65 60 190 175 190 1,33 1,35 1,06 1,08 1,89 Mrimea suprafeei omogene Mrimea compensata a suprafeei omogene 1,92

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 TOTAL 11 10 9 8 7 6 5 4

g f c g h i f f i j c i l k j h m t l i m n k l t m p n p z o n h r p m

175 285 375 175 120 280 285 285 280 350 375 280 275 340 350 120 140 205 275 280 140 260 340 275 205 140 120 260 120 155 180 260 120 45 120 140

195 200 190 195 235 320 200 200 320 340 190 320 425 465 340 235 335 370 425 320 335 550 465 425 370 335 425 550 425 580 615 550 235 330 425 335

175 285 375 175 120 280 285 285 280 350 375 280 275 340 350 120 140 205 275 280 140 260 340 275 205 140 120 260 120 155 180 260 120 45 120 140

200 190 70 235 320 200 195 320 340 190 200 425 465 340 320 335 370 425 320 235 550 465 425 370 335 425 550 335 580 615 550 425 330 425 335 235

70 195 200 200 195 235 320 190 200 320 340 340 320 425 465 320 235 335 370 425 370 335 550 465 425 550 335 425 550 425 580 615 335 235 330 425 13,31 13,50 1,30 1,32 1,09 1,10 0,75 0,76 1,40 1,42 1,39 1,41 0,80 0,81 1,09 1,10 1,21 1,23

30

3.2.2.Calculul mrimii suprafeelor omogene

S=0,5 x 10 4[xi(yi-1- yi+1)]


[300(60-70)]= -300 [170(0-190)]= -32300 [375(70-60)]= 3750 [365(190- 0)]=69350 [365(65-190)]= -45625 [375(60-175)]= -43125 [475(190-65)]= 59375 [440(175-60)]=50600 [170(190-195)]= -850 [175(70-200)]= -22750 [285(195-190)]= 1425 [375(200-70)]=48750 [175(200-235)]= -6125 [120(195-320)]= -15000 [280(235-200)]= 9800 [285(320-195)]= 35625 [285(190-320)]= -37050 [280(200-340)]= -39200 [350(320-190)]= 45500 [375(340-200)]= 52500 [280(340-425)]= -23800 [275(320-465)]= -39875 [340(425-340)]= 28900 [350(465-320)]= 50750 [120(320-335)]= -1800 [140(235-370)]= -18900 [205(335-425)]=-18450

37800 x 10 4 x 0,5 =1,89

21225 x 10 4 x 0,5 =1,06

26575 x 10 4 x 0,5 =1,33

24300 x 10 4 x 0,5 =1,21

21750 x 10 4 x 0,5 =1,09

15975x 10 4 x 0,5 =0,80

27800x 10 4 x 0,5 =1,39

31

[275(370-320)]= 13750 [280(425-235)]= 53200 [140(370-550)]= -25200 [260(335-465)]= -33800 [340(550-425)]= 42500 [275(426-370)]= 26125 [205(425-335)]= 18450 [140(550-425)]= 17500 [120(335-550)]= -25800 [260(425-335)]= 23400 [120(550-580)]= -3600 [155(425-615)]= -29450 [180(580-550)]= 5400 [260(615-425)]= 49400 [120(335-330)]= 600 [45(235-425)]= -8550 [120(330-335)]=-600 [140(425-235)]= 26600

28075x 10 4 x 0,5 =1,40

15100x 10 4 x 0,5 =0,75

21750x 10 4 x 0,5 =1,09

26000x 10 4 x 0,5 =1,30

3.3. Repartizarea masei lemnoase pe suprafee omogene Volumul de mas lemnoas corespunztoare fiecrei suprafee omogene se calculeaz cu relaiile: VTS = (Vt : Sp) Stc VDS = ( Vd : Sp) Stc n care : VTS = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii i grupe de specii, de pe fiecare suprafa omogen, n m3; VDS = volumul unui sortiment dimensional pentru producie (gros, subire, mrunt), corespunztor fiecrei suprafee omogene, n m3; Vt = volumul total de exploatat, respectiv volumul pe specii sau grupe de specii din parchet (volumul V9 din tabelul nr.); Vd = volumul fiecrui sortiment dimensional pentru producie (volumele
32

V11a, V11b i V10 din tabelul nr.), corespunztoare ntregului parchet; Sp = mrimea suprafeei parchetului,n ha; Stc = mrimea fiecrei suprafee omogene, n m3; Pentru parchetul Arena Veche repartizarea masei lemnoase pe suprafee omogene este redat n tabelul urmtor:

Repartizarea masei lemnoase pe suprafee omogene

TABEL NR. 19
Nr. supr. omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total Mrimea suprafeei omogene 1,92 1,08 1,35 1,23 1,10 0,81 1,41 1,42 0,76 1,10 1,32 13,50 147 83 103 94 84 62 108 109 58 84 102 1034 Volum de mas lemnoas Specii sau grupe de specii Total Gros 120 67 84 77 69 51 88 89 48 69 81 843 FAG Subire 1 1 Mrunt 18 11 13 12 11 8 14 14 7 11 15 134 Total 139 78 97 89 80 59 102 103 55 80 96 978 Gros 7 4 5 5 4 3 5 5 3 4 5 50 DIV. TARI Subire Mrunt 1 1 1 1 1 1 6 Total 8 5 6 5 4 3 6 6 3 4 6 56 Sortimente dimensionale pentru producie

33

3.4. Stabilirea variantelor de colectare Pentru alegerea variantei optime de colectare este necesar sa se stabileasc mai intai, in funcie de condiiile concrete de lucru din parchetul Arena Veche, soluiile posibile de realizare a acestui proces tehnologic. Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a masei lemnoase s-a fcut pe baza informaiilor culese din teren si transpuse pe schia parchetului, precum si a informaiilor culese din APV si din harta amenajistica. Intr-o prima etapa alegerea se face lundu-se in considerare in mod deosebit efectele ecologice ale folosirii diverselor mijloace de colectare urmnd ca dup stabilirea unor soluii acceptabile sa se fac o analiza economica a variantelor propuse care sa conduc in final la varianta optima. In continuare se prezint modul de alegere a variantelor de colectare pentru parchetul Arena Veche, parchet cu restricii (in perioada 15.03 1.10) cu o durata maxima de exploatare de 4 luni. Parchetul Arena Veche, respectiv partida P 932 poate fi ealonat la taiere in perioada 01.10 15.03, respectiv in perioada de repaus vegetativ. Condiiile de lucru din acest parchet permit o defalcare a activitii de colectare in operaii specifice, dup cum urmeaz: - adunatul se va face in cuprinsul suprafeelor omogene 1 11; - scosul si apropiatul se va face pe traseele A B; C D; G E si CGF. Mijloacele de colectare ce pot fi folosite la scos si apropiat in parchetul Arena Veche
TABEL NR. 20 Traseul AB CD GE CGF Lungimea (m) 170 225 250 350 nclinarea medie (%) 28 33 38 31 Volum de colectat (mc) 230 281 279 244 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Tractor + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje

In legtura cu aceste variante se pot face urmtoarele aprecieri: - in toate cazurile, la alegerea mijloacelor de colectare, s-au luat in
34

considerare, in funcie de condiiile fizico-geografice, efectele ecologice ale folosirii acestor mijloace. - pe traseul A B cu o lungime relativ mica si inclinare medie de 28%, se pot folosi pentru scos materialul lemnos tractorul sau tractorul + atelaje ( in releu). - pe traseul C D , cu o inclinaie medie apropiata de limita maxima de folosire a tractoarelor, precum si de sezonul de repaus vegetativ in care se va lucra, vor fi condiii grele de lucru, fapt pentru care s-au prevzut mijloace de colectare ce vor lucra in combinaie, tractor + atelaje sau funicular + atelaje. Materialul lemnos va fi colectat in punctul C unde sunt condiii bune de amplasare a unei platforme primare, iar mijloacele de transport au acces pe acest traseu de la drumul auto prevzut pe schia parchetului. - pe traseul G E, caracterizat printr-o inclinare medie de 38% pe o lungime de 250 ml, impune o combinaie de mijloace de colectare, tractor + atelaje sau funicular + atelaje. - traseul C G F permite folosirea tractoarelor numai in combinaie cu atelajele sau a funicularului in combinaie cu atelaje. Distanta mare si volumul mare pe fir nu este favorabila pentru scos numai cu atelajele care ar prelungi durata de exploatare a parchetului. In tabelul urmtor sunt prezentate sintetic mijloacele de scos si apropiat ce vor fi luate in considerare, in continuare, in stabilirea tehnologiei optime de colectare. Mijloace de scos si apropiat ce corespund condiiilor de lucru din parchetul Arena Veche
TABEL NR. 21 Traseul AB CD GE CGF Lungimea (m) 170 225 250 350 nclinarea medie (%) 28 33 38 31 Volum de colectat (mc) 230 281 279 244 Mijloace de colectare posibil de folosit Tractor Funicular + atelaje Tractor + atelaje Funicular + atelaje

In ceea ce privete operaia de adunat, avnd in vedere condiiile concrete de lucru, se pot lua in considerare soluiile prezentate in tabelul de mai sus. Alegerea mijloacelor de adunat s-a fcut lundu-se in considerare: nclinarea terenului n fiecare suprafa omogen;
35

distana de adunat (msurat pe hart); categoria de material lemnos (lemn gros, subire, mrunt). suprafaa pe care se gsete seminiul utilizabil; Nu se iau n considerare mijloace mecanice de adunat, datorit prejudiciilor aduse prin amenajrile necesare pentru o folosire corespunztoare a acestora. Dac s-ar folosi tractoarele ar fi necesar amenajarea unei reele de drumuri de tractor ce ar afecta negativ solul si seminiul. n cazul n care s-ar folosi funiculare atunci ar trebui s fie folosite funicularele din categoria celor ce se monteaz i demonteaz uor (asemntoare instalaiei FUC 401), funiculare care deplasnd sarcina prin semitrre afecteaz de asemenea n mod negativ solul i seminiul. Mijloacele de adunat ce corespund condiiilor de lucru din parchetul Arena Veche
TABEL NR.22
Nr. suprafee omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Mijloace de adunat pentru Lemn gros Atelaje Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Corhanire/Atelaje Corhanire/Atelaje Atelaje Corhanire/Atelaje Lemn subire i lemn mrunt Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje Purtat pe brae + atelaje

n suprafeele omogene 4,7,8,9 si 11 s-au propus cte 2 variante de adunat pentru lemnul gros deoarece n aceste suprafee panta variaz ntre 40-60 %, n acest caz putnd fi folosite ambele variante. Folosirea atelajelor implica in schimb o deplasare dup o direcie oblica pe versant, deci pe distanta mai mare. n urma analizei economice i a condiiilor concrete de lucru din teren se va alege una sau alta din aceste dou variante.

36

3.5. Analiza economic a variantelor de colectare propuse Alegerea unei variante optime de colectare pentru situaiile n care pot fi folosite mai multe mijloace de deplasare a lemnului trebuie fcut i pe baza unei analize economice. Analiznd variantele de adunat pentru suprafeele omogene 4,7,8,9 si 11 vom putea observa c n toate cazurile costurile la adunat prin corhnire sunt puin mai mici ca n cazul n care adunatul se face cu atelaje. n suprafe ele omogene 13, panta(40%) fiind la limita dintre cele dou variante, i suprafa a fiind destul de mare, s-a ales varianta de adunat cu atelaje.

Vom prezenta n tabelul 23 analiza economic a variantelor de adunat lemn gros n suprafeele omogene:
3.5.1.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul A-B

n cazul operaiei de scos pe traseul A-B s-au evaluat costurile tehnologice n cele 2 variante propuse, conform precizrilor din tabelul 24. La costurile menionate n acest tabel trebuie s se adauge cheltuielile necesare pentru procurarea carburanilor. innd cont de faptul c analiza economic are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate. Traseul A-B se suprapune peste un drum de tractor existent, figurat si pe

37

schia parchetului si care din verificrile fcute pe teren se prezint in buna stare si nu necesita alte cheltuieli de amenajare. n ceea ce privete consumul de carburani s-a folosit relaia: p = (Vi qi)dm p = reprezint prestana efectuat n [tkm] Vi = volumul qi = masa specific a lemnului verde dm = distana medie Pentru prima variant, tractor de sus pn jos, prestaia efectuat este : p1 = (230 1,095) 0.170 = 43 [tkm] Costurile pentru carburani-la apropiat : 431.1331.0123.1 lei/l =153 ; -la tras cu cablu : 2300.1711.0123.1 lei/l =123; Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor :67.5lei/l = 45; 1,012 = reprezint coeficientul dat de vrsta utilajului; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani, pentru prima variant sunt : 304+153+123+45=625. Pentru cea de-a doua variant, tractor+atelaje, prestaiile efectuate sunt : pentru tractor : p2 = (230 1,095) 0.120 = 30 [tkm] Costuri carburani pentru tractor: -la apropiat : 30 1.5341.0123.1 lei/l=144 -la tras cu cablu : 1200.1711.0123.1 =64; 1,012 = reprezint coeficientul dat de vrsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru a doua variant propus sunt : 47.5 lei/l = 30; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru cea de-a doua variant sunt : 552+144+64+30= 790 Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul A-B n cele 2 variante propuse
TABEL NR.25 Specificaii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea cii 3. Costuri carburani TOTAL Valori n lei pentru varianta de scos cu: Tractorul TAF 650 TAF-650+Atelaje 304 321 625
38

552 238 790

Datorit faptului c diferena costurilor dintre cele 2 variante este nesemnificativ se alege o soluie optim de scos pentru traseul A-B, adic tractorul TAF 650.

3.5.2.Evaluarea costurilor tehnologice de scos-apropiat pe traseul C-D

n cazul operaiei de scos pe traseul C-D s-au evaluat costurile tehnologice n cele 2 variante propuse, tractor+atelaje si funicular+atelaje. La costurile tehnologice menionate trebuie s se adauge cheltuielile necesare pentru amenajarea cilor de colectare i pentru procurarea carburanilor. innd cont de faptul c analiza economic are un caracter aproximativ, celelalte cheltuieli legate de asigurarea condiiilor optime de lucru la colectarea cu tractorul sau cu atelajele pot fi neglijate. Evaluarea costurilor se prezint in tabelul 26:

39

Pentru drumul de tractor se face mai nti evaluarea fondului de timp necesar pentru amenajarea cii, folosind relaiile: Ftman = 6,525 it L Ftmec = 0,112 it L n care: Ftman = reprezint fondul de timp pentru execuia manual; Ftmec = reprezint fondul de timp pentru execuia mecanizat; it = este nclinarea transversal medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimat n valori subunitare; L = reprezint lungimea total traseului amenajat n [m]; Aceste relaii folosesc pentru a stabili modul (mecanizat sau manual) n care se vor executa lucrrile. Dac fondul de timp calculat pentru executarea manual a drumului de
40

tractor impune folosirea unui numr mai mare de 10-15 muncitori pe o perioad de timp cuprinznd mai mult de 45 zile calendaristice, atunci se recomanda executarea mecanizata a lucrrilor de terasamente. Numrul de muncitori necesari pentru a executa aceast operaie se stabilete cu formula: m= 8 Na n cazul parchetului analizat aceste relaii devin: Ftman = 6,525 0,33 300 = 645ore; m= 8 45 0.602 = 3 muncitori Considernd un coeficient de utilizare a timpului calendaristic disponibil c = 0,602 lucrarea se poate executa de ctre 3 muncitori n perioada de 45 de zile acordat. n concluzie drumul de tractor se va executa manual ceea ce implic i costuri de execuie mai sczute. Costul aproximativ pentru execuia manual a drumului de tractor se stabilete cu relaia: Cm = 6,775 (S STO4 + p SMG)it L unde: S = procentul de stnc P = procentul de pmnt STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrrile de terasamente n [lei/or] SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrrile de terasamente n [lei/or] Costul aproximativ pentru execuia drumului de vite se stabilete cu relaia: Cc = 0,14 L SMG Pentru prima variant propus, adic tractor + atelaje, costul de execu ie a drumului de tractor este : - pentru drumul de tractor : Cm = 6,775 (0,05 2,787 + 0,95 2,613) 0,33 300=1758; - pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14802,613 = 29; Costul total pentru prima varianta = 1787 lei Pentru cea de-a doua variant propus, funicular +atelaje, costul de amenajare al cilor de colectare sunt : - pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2,625LSOF5 Cf = 2.6251752,828 = 1299; unde: SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrri forestiere n [lei/or]
645 Ft

41

- pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14 702,613 = 26 Costul total pentru ceea de-a doua varianta = 1325 lei; n ceea ce privete consumul de carburani s-a folosit relaia: p = (Vi qi)dm p = reprezint prestana efectuat n [tkm] Vi = volumul qi = masa specific a lemnului verde dm = distana medie Pentru prima variant, tractor + atelaje, prestaia efectuat este : pentru tractor : p1 = (181 1,095) 0.300 = 59 [tkm] Costuri carburani pentru tractor: -la apropiat : 59 0,9991,0123,1 lei/l=185 -la tras cu cablu : 2810,1711,0123,1 =151; 1,012 = reprezint coeficientul dat de vrsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variant propus sunt :57.5 lei/l = 38; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru prima variant sunt : 185+151+38=374 lei. Pentru cea de-a doua variant, funicular + atelaje, prestaiile efectuate sunt : pentru funicular p3=(1801.095) 0.175=34 [tkm] Costuri carburani pentru funicular : [(340,4900,84)+15] 3,1 = 90 lei S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 15 l de motorin pentru perioada de iarn(1l/zi); Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variant propus sunt : 37.5 = 23; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru cea de-a doua variant sunt : 90+23 = 113lei.

42

Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-D n cele 2 variante propuse
TABEL NR. 27 Specificaii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea cii 3. Costuri carburani TOTAL Valori n lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 541 1787 374 2702 1095 1325 113 2533

Datorit faptului c diferena costurilor dintre cele 2 variante nu este semnificativ (169 lei ) se alege o soluie optim de scos pentru traseul C-D, adic combinaia ntre tractor i atelaje.
3.5.3.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul G-E

Pe traseul G-E s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos din suprafeele omogene 6,7 si 8 , conform tabelului nr.28. Pentru drumul de tractor se face fondului de timp necesar pentru amenajarea caii folosind relaia : Ftman = 6,525 it L n care: Ftman = reprezint fondul de timp pentru execuia manual; it = este nclinarea transversal medie a terenului de-a lungul drumului de tractor, exprimat n valori subunitare; L = reprezint lungimea total traseului amenajat n [m]; Ftman = 6,525 0.38 170 = 421 Numrul de muncitori necesari pentru a executa aceast operaie se stabilete cu formula: m= 8 Na
Ft

m= 8 45 0.602 = 2 muncitori Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implic i costuri de execuie mai sczute. Costul aproximativ pentru execuia manual a drumului de tractor se stabilete cu relaia:
43

421

Cm = 6,775 (S STO4 + p SMG)it L unde: S = procentul de stnc P = procentul de pmnt STO4 = salariu tarifar orar, categoria a 4-a, pentru lucrrile de terasamente n [lei/or] SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrrile de terasamente n [lei/or] Costul aproximativ pentru execuia drumului de vite se stabilete cu relaia: Cc = 0,14 L SMG Pentru prima variant propus, adic tractor + atelaje, costul de execu ie a drumului de tractor este : pentru drumul de tractor : Cm = 6,775 (0,05 2,787 + 0,95 2,613) 0,38 170 =1147; pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14 135 2,613 = 49; Costul total pentru prima varianta = 1196; Pentru cea de-a doua variant propus, funicular +atelaje, costul de amenajare al cilor de colectare sunt : pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2,625LSOF5 Cf = 2,6251902,828 = 1410; unde: SOF5 = salariu tarifar orar , categoria 5-a, pentru lucrri forestiere n [lei/or] pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14 602,613 = 22 Costul total pentru ceea de-a doua varianta =1432; n ceea ce privete consumul de carburani s-a folosit relaia: pentru prima variant, tractor + atelaje, prestaia efectuat este : pentru tractor : p1 = (279 1,095) 0.250 = 76 [tkm] Costuri carburani pentru tractor: -la apropiat : 76 1,3011,0123,1 lei/l =310; -la tras cu cablu : 2790,1711,0123,1 =150; 1,012 = reprezint coeficientul dat de vrsta utilajului Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variant propus sunt :57.5 lei/l = 38; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru prima variant sunt : 310+150+38 = 498lei. pentru cea de-a doua variant, funicular + atelaje, prestaiile efectuate sunt :

44

pentru funicular p2=(2501.095) 0.190=52 [tkm] Costuri carburani pentru funicular : [(52 0,4900,84)+23] 3,1 = 138 lei S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorin pentru perioada de iarn(1l/zi); Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variant propus sunt : 37.5 = 23; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru cea de-a doua variant sunt : 138 + 23 = 161 lei. Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul G-E n cele 2 variante propuse
TABEL NR.29 Specificaii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea cii 3. Costuri carburani TOTAL Valori n lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 685 1196 498 2379 1095 1432 138 2665

Diferena intre cele doua variante de colectare este de 286 lei in favoarea celei cu TAF-650+Atelaje.
3.5.4.Evaluarea costurilor tehnologice de scos pe traseul C-G -F

Pe traseul C-G-F s-au evaluat costurile pentru doua variante de scos a materialului lemnos ,tractor TAF-650+Atelaje si funicular FPU-500+Atelaje, conform tabelului nr.30. Pentru drumul de tractor ,fondul de timp necesar pentru amenajarea caii este: Ftman = 6,525 0.31 450 = 910 Numrul de muncitori necesari pentru a executa aceast operaie : m= 8 45 0.602 = 4 muncitori Drumul de tractor se va executa manual ceea ce implic i costuri de execuie mai sczute. Pentru prima variant propus, adic tractor + atelaje, costul de execu ie
910

45

a drumului de tractor este : pentru drumul de tractor : Cm = 6,775 (0,05 2,787 + 0,95 2,613) 0,31 450 =2478; pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14 150 2,613 = 55; Costul total pentru prima varianta = 2533; Pentru cea de-a doua variant propus, funicular +atelaje, costul de amenajare al cilor de colectare sunt : pentru montarea-demontarea liniei de funicular : Cf = 2,625LSOF5 Cf = 2,6253502,828 = 2598; pentru drumul de vite : Cc = 0.14LSMG = 0.14 702,613 = 26; Costul total pentru ceea de-a doua varianta =2624; n ceea ce privete consumul de carburani s-a folosit relaia: pentru prima variant, tractor + atelaje, prestaia efectuat este : pentru tractor : p1 = (244 1,095) 0.450 = 120 [tkm] Costuri carburani pentru tractor: -la apropiat : 120 0,9501,0123,1 lei/l =358; -la tras cu cablu : 2440,1711,0123,1 =131; Costurile pentru ulei de ungere pentru tractor pentru prima variant propus sunt :107.5 lei/l = 75; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru prima variant sunt : 358+131+75 = 564lei. Pentru cea de-a doua variant, funicular + atelaje, prestaiile efectuate sunt : pentru funicular p2=(2441.095) 0.350=94 [tkm] Costuri carburani pentru funicular : [(94 0,3970,84)+23] 3,1 = 168 lei S-a aplicat coeficientul 0.84 pentru volumul arborelui mediu mai mare de 0.700/fir si s-au acordat 23 l de motorin pentru perioada de iarn(1l/zi); Costurile pentru ulei de ungere pentru funicular pentru a doua variant propus sunt : 37.5 = 23; Costurile totale pentru carburani i lubrifiani pentru cea de-a doua variant sunt : 168 + 23 = 191lei. Costurile totale estimate pentru scosul lemnului pe traseul C-G-F n cele 2
46

variante propuse
TABEL NR.31 Specificaii 1. Costuri tehnologice 2. Amenajarea cii 3. Costuri carburani TOTAL Valori n lei pentru varianta de scos cu: TAF-650+Atelaje Funicular +Atelaje 707 2533 564 3804 968 2624 191 3783

Diferena intre cele doua variante de colectare este nesemnificativa (21 lei) in favoarea celei cu funicularul FPU-500. Structura optim a procesului tehnologic de colectare pentru parchetul Arena Veche partida 932
TABEL NR.32

Operaia Adunat

Categoria de material lemnos Lemn gros

Traseul -

Soluia de colectare -corhnire pe suprafeele omogene 4,7,8,9,11. -atelaje pe suprafeele omogene 1, 2, 3, 5, 6, 10. Purtat pe brae + atelaje -tractor TAF-650 -tractor TAF-650 + atelaje-cai -funicular FPU-500 + atelaje -funicular FPU-500 + atelaje

Scos i apropiat

Lemn mrunt -

A-B G-E C-D C-G-F

n analiza economic a variantelor propuse s-au aplicat metode expeditive de calcul care au ca scop scoaterea n eviden a diferenelor valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justific efortul de a face o analiza economic foarte riguroas n aceast etap, pentru c diferen ele mari ale costurilor se sesizeaz prin metode le expeditive.

47

CAPITOLUL IV DOCUMENTAIA TEHNICO-ECONOMIC PRIVIND EXPLOATAREA MASEI LEMNOASE DIN PARCHETUL ARENA VECHE

4.1. Aspecte generale privind procesul de producie Prin proces de producie n general, nelegem totalitatea proceselor de munc prin care omul cu ajutorul uneltelor de producie transform obiectele muncii i materia prim n scopul obinerii de bunuri materiale necesare societii omeneti. Procesul de producie al exploatrii lemnului cuprinde totalitatea proceselor de munc care au ca obiect transformarea acestora la locul de depozitare n vederea transportului i a valorificrii. Activitatea de exploatare trebuie s fie, pe de o parte, rentabil din punct de vedere economic, adic cheltuielile de exploatare s nu depeasc un anumit nivel, iar pe de alt parte s se desfoare astfel nct s nu se produc n arboretul n care se intervine prejudicii care s depeasc pragul de suportabilitate al ecosistemului respectiv. Procesul de producie al exploatrii lemnului este o activitate tehnic, complex alctuit din procese de munc cu caracter continuu, legate ntre ele i care n situaia specific exploatrii lemnului se subdivide n: procese tehnologice, operaii i faze. Procesul tehnologic cuprinde totalitatea operaiilor prin care arborele se transform schimbndu-i nsuirile, dimensiunile, forma i poziia relativ n spaiu. Operaia este lucrarea component a procesului tehnologic ce se execut asupra obiectului muncii de un muncitor sau echip pe un singur loc de munc, utiliznd unelte i utilaje adecvate i aplicnd anumite procedee de lucru. Faza este partea component a operaiei i reprezint aciunea independent i terminat asupra obiectului muncii folosind acelai procedeu fr a schimba regimul de lucru a utilajului. n cadrul parchetului Arena Veche se disting urmtoarele procese tehnologice:

48

procesul tehnologic de recoltat; procesul tehnologic de colectat; procesul tehnologic al lucrrilor de pe platforma primar. 4.2. Proiectul tehnico-economic privind exploatarea masei lemnoase din parchet Proiectul tehnico-economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se refer strict la lucrrile tehnologice necesare a se desfura n antierul de exploatare i red: structura procesului tehnologic pe operaii i faze, n ordinea concret de desfurare; volumele corespunztoare fiecrei operaii i faze; distanele de deplasare; normele de timp (NT), respectiv timpul n care, n condiiile de lucru concrete din parchet, un muncitor efectueaz operaia sau faza pentru o unitate de msur specific activitii considerate; fondul de timp (Ft), respectiv timpul n care un muncitor ar efectua o operaie sau faz; salariu orar mediu al formaiei de lucru prevzut pentru fiecare operaie sau faz; valoarea respectiv suma, exprimat n uniti monetare ce trebuie pltit pentru efectuarea fiecrei operaii sau faze din cadrul lucrrilor tehnologice prevzute n proiect. Pe lng aceste prevederi legate strict de lucrrile tehnologice n proiect se mai stabilesc i elemente ce se refer la: necesarul de for de munc i de utilaje dimensionate astfel nct lucrrile s fie terminate n durata acordat; amenajrile necesare pentru pregtirea parchetului conform reglementrilor NIS i PSI; cheltuielile necesare pentru ntreinerea i reglarea utilajelor din parchet; cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi; necesarul de carburani i lubrifiani; cheltuielile necesare pentru procurarea unor materiale consumabile (anvelope, acumulatori, cabluri de sarcin, echipament de lucru i de protecie); cheltuieli necesare pentru repararea uneltelor i sculelor.

49

4.2.1. Evaluarea costurilor lucrrilor tehnologice

Evaluarea costurilor necesare pentru desfurarea lucrrilor tehnologice din parchetul Arena Veche sunt prezentate n tabelul nr.33. Pentru completarea acestui tabel sunt necesare o serie de calcule intermediare ce sunt prezentate n tabele 35-40. n tabelele 35-40 se prezint calculul distanelor de adunat lemn gros prin corhnire, cu atelajele, calculul distanelor de adunat lemn mrunt cu atelaje, calculul distanelor de scos cu atelaje, calculul distanelor de scos cu funicularul FPU-500, calculul distanelor de scos i apropiat cu tractorul TAF-650. Distanele corectate se calculeaz cu relaia:
D= Do Ca Cs , cos

unde:

D0 = distana orizontal = panta terenului corespunztor fiecrei suprafee omogene sau traseu n grade; Ca = coeficient de alungire a traseului care se aplic numai la adunat cu atelajele pe suprafeele omogene cu nclinarea mai mare de 30 %; Cs = coeficient de sinuozitate a traseului;

Corecia normelor de timp la recoltare


TABEL NR.34

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

a.Dobort i secionat Condiii de baz i factori de Dobort influen Condiii de baz 0.09 Desimea arborilor marcai 0.01 26...100 buc/ha Sezon de repaus vegetativ cu 0.01 strat zpad < 20cm Sezon de repaus vegetativ cu 0.01 strat zpad > 20cm nclinare 21...30 g 0.01

Secionat 0.07 0.01 0.02 0.01

50

5.

0.13 0.11 B. Curat de crci Condiii de baz i factori de 0.09 influen Total 0.09 Calculul distanelor de adunat lemn gros prin corhnire
TABEL NR.35

Total

Nr. suprafeei omogene 4 7 8 9 11 Total

Panta terenului gr. 29 26 31 30 28

nclinarea terenului (%) 56 48 60 58 53

Volumul (Vi) n m3 Distana n m FA Div. Tari Orizontal Corectat ( Li ) 77 88 89 48 81 383 5 5 5 3 5 23 45 42 40 65 50 57 52 52 83 63

24049 D = (Li Vi) / Vi ==59m 406

Calculul distanelor de adunat lemn gros cu atelaje


TABEL NR.36 Nr. suprafeei omogene
1 2 3 5 6 10 Total 69474

Panta terenului gr.


18 11 22 12 11 10

nclinarea terenului (%)


32 20 40 22 20 17

Volumul (Vi) n m3 FA Div. Tari


120 67 84 69 51 69 460 7 4 5 4 3 4 27

Distana n m Orizontal Corectat


85 55 82 70 60 45 203 91 201 117 100 74

51

D = (Li Vi) / Vi = =142m 487

Calculul distanelor de adunat lemn mrunt cu atelaje


TABEL NR.37 Nr. suprafeei omogene 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total 19846 D = (Li Vi) / Vi = = 140m; 141 Panta terenului gr. 18 11 22 29 12 11 26 31 30 10 28 nclinarea terenului (%) 32 20 40 56 22 20 48 60 58 17 53 Volumul (Vi) n m FA Div. Tari 19 11 13 12 11 8 14 14 7 11 15 135 1 1 1 1 1 1 6
3

Distana n m Orizontal Corectat 85 55 82 45 70 60 42 40 65 45 50 203 91 201 139 117 100 106 125 202 74 152

Calculul distanelor de scos cu atelajele


TABEL NR.38 Traseul G-J H-I K-L M-N Total Nr. suprafeei omogene 7 8 3 4 Volumul (Vi) n m3 FA Div. Tari 73 72 87 79 311 2 3 5 5 15 Distana n m Orizontal Corectat 90 85 50 85 131 122 71 123

35839 D = (Li Vi) / Vi ==110 m; 326

Schia tehnologica
52

de colectare a lemnului din parchetul Arena Veche


Calculul distanelor de scos cu funicularul FPU-500
TABEL NR.39
Suprafaa omogen sau

Traseul

Tason

traseul de pe care provine materialul lemnos

Categoria de material lemnos Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm

Volumul (Vi) n m3

Distana n m

FA 97 89 80 96 264 55 80 761

Div.Tari 6 5 4 6 15 3 4 43

Orizontal 110 150 215 150 190 260 340

Corectat 116 158 226 157 199 272 356

T1 T2 C-D C-G-F T3 T1 T2 T3 T4 Total

3 4 5 11 G-E 9 10

D = (Li Vi) / Vi =

162999 = 203 m; 804

Calculul distanelor de scos-apropiat cu tractorul


TABEL NR.40
Suprafaa omogen sau

Traseul

Tason

traseul de pe care provine materialul lemnos

Categoria de material lemnos Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm Lg, Lm

Volumul (Vi) n m3

Distana n m

FA 139 78 103 59 379

Div.Tari 8 5 6 3 22

Orizontal 40 135 75 200

Corectat 53 181 103 276

A-B G-E Total

T1 T2 T1 T2

1 2 8 6

D = (Li Vi) / Vi =

51153 = 128 m; 401

53

4.2.2. Structura masei lemnoase exploatate

Proporia fiecrei categorii de material lemnos se stabilete n funcie de structura dimensional a masei lemnoase. Structura masei lemnoase exploatate din parchetul Arena Veche
TABEL NR.41
Categoria de material lemnos
1.Lemn rotund gros 2.Lemn de steri 3.Crci n snopi Total 100 1034/344 848/344 Foioase 5 49/196 -/196 Foioase 9 92/148 -/148 Se livreaz ca lemn de foc

Specia

Procent din volumul total


86

Volumul (m3/mst) Exploatat


893/-

Observaii

Comerciabil
848/-

Foioase

Din analiza acestui tabel se poate observa c lemnul gros deine o pondere de 86% din totalul lemnului, iar lemnul de steri i crcile o pondere de 14%.
4.2.3. Calculul necesarului de carburani i lubrifiani

Calculul necesarului de carburani i lubrifiani este redat n tabelul nr.42. n cele ce urmeaz vom da cteva explicaii cu privire la datele nscrise n acest tabel. La colectare cu tractorul TAF-650 s-a calculat separat consumul de carburant pentru tras cu cablu de sarcin (adunat) i pentru apropiat. Pentru apropiat s-a calculat prestaia efectuat n tone kilometrice (tkm) cu relaia: p = (Vi gi)dm p1 = (401 1,095) 0,128 = 56(tkm) Cu aceeai relaie se calculeaz i prestaia fcut cu funicularul FPU-500. p2=(8041.095) 0.203=179 [tkm] Coeficientul de utilizare a capacitii de deplasare la tractor este de 0,9,

54

iar vrsta tractorului este de circa 2500 ore de funcionare. Nu s-au acordat sporuri pentru deplasarea tractorului la i de la locul de munc, pentru c se folosesc vagoane dormitor instalate n platforma primar. Conform crii tehnice a utilajelor necesarul de ulei este: ulei amestec ferstraie Husqvarna 2% din cantitatea de benzin ulei ungere ferstraie - Husqvarna 16% din cantitatea de benzin - Tractor TAF-650 la 250 ore funcionare 12 litri - Funicular FPU la 250 ore de funcionare 8 litri Calculul necesarului de carburani i lubrifiani
TABEL NR.42
Felul combustibililor, tipul utilajelor i lucrrile executate

Prestaia efectuat Specia U.M. Total

Norma de consum (l/U.M.)

Cantitate necesar (l)

Valoarea n lei Unitar Total

BENZIN FERSTRAIE MECANICE HUSQVARNA 262


Doborre Foioase m3 m3 m3 m3 1034 1034 870 164 0.0589 0.0922 0.0407 0.0354 61 95 35 6

Curire de crci Foioase Secionare n parchet Secionare n platforma primar Fasonat lemn de steri Foioase Foioase

Foioase

mst

148

0.2334

35

Total MOTORIN
Funicular FPU500 Tractor TAF650 tras cu troliu Apropiat Foioase Foioase tkm m3 179 401 0.2831 0.1710

232/257*

3,1

797

51/69** 69/70***

Foioase

tkm

56

1.9400

109/110

55

Manipulat platforma primar Total

Foioase

m3

893

0.1290

115/1115

344/364

3,1

1128

ULEI
Ferstraie mecanice Amestec Ungere Tractoare Funicular Total Total Foioase Foioase Foioase Foioase 5 41 16 18 15,7 7,5 7,5 7,5 79 307 120 135 641 2566

*S-a aplicat coeficientul 1,108 deoarece se lucreaz n sezon rece. **Se lucreaz 18 zile cu funicularul i se adaug 1 l/zi deoarece se lucreaz iarna ***Se nmulete cu 1,012 deoarece vrsta utilajului este de aproximativ 2500 ore de funcionare Necesarul de ulei la tractorul TAF-650 se stabilete n funcie de numrul de ore de funcionare calculat n structura procesului tehnologic (12 l /250ore). Consumul de ulei la funicularul FPU-500 s-a stabilit la fel ca la tractor doar c se folosesc 8 l/250 ore funcionare.
4.2.4. Calculul necesarului de muncitori i utilaje TABEL NR.43
Activitatea Fond de timp Numr muncitori Formaia de lucru pentru un utilaj sau atelaj 2 Numrul utilaje sau atelaje Numrul adoptat Utilaje sau atelaje Muncitori

1.Dobort, curat de crci i secionat cu ferstrul mecanic 328 0,76 0,38 1 2

56

2.Fasonat mecanic manual lemn de steri 3.Corhnit 4.Adunat manual 5.Adunat i scos cu atelaje 6.Scos cu funicularul 7.Colectat i manipulat cu tractorul 8.Stivuit manual lemn rotund 9.Stivuit lemn de steri 10.Fasonat i stivuit crci n snopi 11.Expediat material lemnos 12.ncrcat material lemnos

64 305 141 954 563 337 65 59 768 78 188

0,15 0,71 0,33 2,21 1,30 0,78 0,15 0,14 1,78 0,18 0,43

5 1 4 2 2 1 -

0,03 2,21 0,33 0,39 2 1 2 0,33* 0,39** 2 2 1 1

Din analiza acestui tabel se observ c avem nevoie de : - 11 muncitori direct productivi - 2 atelaje caii - 0,33 funicular FPU-500* - 0,39 tractor TAF-650** - 1 ferstru mecanic Necesarul de muncitori i utilaje s-a stabilit prin gruparea activitilor din procesul tehnologic (tabelul nr.33), dup caracteristici comune (utilaj, formaii de lucru, nivel de calificare) respectiv activiti care se desfoar n condiii asemntoare. Pe baza fondului de timp din tabelul menionat se stabilete numrul de muncitori cu relaia simplificat: m = Ft / 8 Na , unde: m = este numrul de muncitori necesari pentru efectuarea unei operaii sau grupe de activiti ntr-o perioad de timp dat (durata de exploatare acordat) Ft = fondul de timp normat pentru o operaie sau grup de activiti (din tabelul nr.33) n ore
57

Na = numrul de zile active din perioada acordat prin autorizaie. n cazul parchetului Arena Veche: Na = 3 luni 30 zile 0,602 = 54 zile active *0,33 funicular reprezint un funicular ce lucreaz 33% din timpul acordat exploatrii parchetului (18 zile); **0,39 tractoare reprezint un tractor ce lucreaz 39% din perioad (21 zile); Cunoscnd din Normele de timp formaia de lucru pentru fiecare utilaj (atelaj) se poate calcula numrul de utilaje (atelaje) necesare. Combinnd n mod convenabil i logic activitile se poate opta un numr ntreg de utilaje,atelaje i muncitori cu care s se realizeze toate lucrrile n perioada acordat.
4.2.5. Cheltuieli necesare pentru pregtirea parchetului i desfurarea lucrrilor tehnologice

Cheltuielile fcute pentru amenajarea corespunztoare a parchetului conform condiiilor impuse de normele de protecia muncii i de paz contra incendiilor, sunt prezentate n tabelul nr.44. Fondul de timp necesar i ncadrarea tarifar orar a lucrrilor s-au apreciat n funcie de condiiile de lucru. Cheltuielile pentru ntreinerea utilajelor se calculeaz astfel: pentru ferstraie mecanice s-au acordat 2 ore sptmnal, adic: 3 luni 4 spt. 2ore 1 ferstru = 24 ore pentru tractoare TAF-650 s-au acordat 4 ore pe sptmn, adic: 3 luni 4 spt. 4ore 0,39 tractoare = 19 ore pentru funicularul FPU-500 s-au acordat 2 ore pe sptmn, adic: 3 luni 4 spt. 2ore 0,33 funiculare = 8 ore De aici rezult c pentru calculul valorii ntreinerii mijloacelor de munc s-a nmulit numrul de ore calculat mai sus cu salariu orar al deservanilor (fasonator mecanic, funicularist, tractorist). Pentru personalul indirect productiv s-au efectuat urmtoarele calcule: ~ maistru de parchet: 3 luni 1500 lei/lun = 4500 lei ~ ngrijitor de caban: 3 luni 30zile 4,2 ore =379ore 2,590 lei/ora = 979 lei. Postul acesta se justifica deoarece aceasta trebuie sa desfoare o activitate zilnica de 4,2 ore (11muncitori 0,381ore/zi//muncitor = 4,2 ore) ~ ngrijitorul de vite trebuie s desfoare o activitate zilnic de 2.68 ore/zi (4cai 0.67ore) astfel avem 90 zile 2.68ore/zi = 241ore 2,590 = 624 lei; ~ forjorul trebuie s depun o activitate de: (0,195 0,39 + 0,33 0,33 + 0,45 2 + 0,01 3+0,033) 54 = 65ore; 65ore 2,787 = 181 lei;
58

Pentru celelalte amenajri (drum de vite , drum de tractor, montridemontri funiculare, platforma primara) s-au ntocmit documentaii separate pentru evaluarea cheltuielilor.

Evaluarea cheltuielilor necesare pentru alte activiti impuse de pregtirea i desfurarea lucrrilor de exploatare
TABEL NR.44
Norma de

Specificaii

U.M.

Cantiti

timp (ore/U.M.)

Fond de timp (ore)

Valoare (lei) Unitare Totale

0.
Doborrea iescarilor Amenajarea potecilor Plantarea plcuelor avertizoare TOTAL A.

1.
buc ore ore

2.
-

3.

4.
30 4

5.

6.
-

A. LUCRRI DE PROTECIE A MUNCII


2,590 2,590 78 11 89

B. LUCRRI DE P.S.I.
Amenajarea depozitului de carburani Amenajarea locului de mas TOTAL B. 61 ore 4 2,787 11 ore 18 2,787 50

C.
Ferstraie mecanice

NTREINEREA MIJLOACELOR DE MUNC


ore 24 2,828 68

59

Funiculare Tractoare TOTAL C.

ore ore

8 19

2,828 2,828

23 54 145

D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV


Maistru parchet ngrijitor caban Fierar(forjor) ngrijitor vite TOTAL D. TOTAL A+B+C+D CAS 19,5% FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0,85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25% TOTAL I luni luni ore ore 3 3 65 241 2,787 2,590 4500 624 181 624 5929 6224 1214 373 124 53 64 16 8068

E. ALTE CHELTUIELI
Montri-demontri funicular Drum de vite Drum tractor Amenajare platform primar Hran animale Reparaii drum auto Cabluri pentru tractoare 0,06m/m3x401x11,5 lei/m Cabluri pentru funiculare 0,10m/m3x804x8,7 lei/m Anvelope14/38 0,3buc./1000m3x0,401x4x 600 lei. Acumulatori pentru tractoare i funicular 0,2buc/1000m3x(0,4+0,8) x250 lei 60 192 700 277 zile 90 15 205 1350 2140 3528 592 3035

60

TOTAL E. TOTAL

12079 20147

4.2.6.Tarife pentru exploatarea masei lemnoase

Tarife pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche


TABEL NR.45

Specificaii

U.M.

1.Lemn rotund de m3 foioase 2.Lemn de steri pentru m3/mst celuloz 3.Crci n snopi pentru m3/mst foc

Proporia din volumul total pe specii sau grupe de specii 86 9 5

Cantitate

Tarif lei/U.M. 8,16 lei/ m3 17,43 lei/ m3 10,84 lei/mst 57,37 lei/ m3 14,34 lei/mst

896 92/148 49/196

n tabelul prezentat mai sus s-au calculat tarifele respectiv suma ce se pltete muncitorilor (manopere) pentru lucrrile prestate prevzute n structura procesului tehnologic. Stabilirea acestor tarife s-a fcut dup o difereniere a cheltuielilor pe categorii de produse realizate (tebele 46-48). n legtur cu aceast difereniere se fac urmtoarele precizri: la doborre, curire de crci i secionare cheltuielile se repartizeaz n mod proporional, numai pentru lemnul gros i lemnul mrunt de steri (fr crci); la diferenierea valorilor totale din tabelul 33 apar 3 situaii: 1. Volumul nu este difereniat pe categorii dimensionale i o parte din volum este trecut prin operaia sau faza respectiv; 2. Volumul nu este difereniat pe categorii dimensionale i prin operaia sau faza respectiv trece ntreg volumul din parchet; 3. Volumul este difereniat pe categorii dimensionale. n primul caz stabilirea manoperei pentru o categorie se face cu relaia: c = Vof PCD Vu, n care: c = este valoarea manoperei, n lei Vof = volumul total trecut printr-o operaie sau faz, n m3 PCD = procentul din volum al categoriei dimensionale analizate n
61

valori subunitare. Vu = valoarea unitar pentru operaia sau faza respectiv, n lei/U.M. (valoare preluat din tabelul 33) n cea de-a doua situaie se folosete relaia: C = VCD Vu, n care: VCD = volumul categoriei dimensionale analizate trecut printr-o operaie sau faz, n m3 n cel de-al treilea caz valorile manoperei pentru fiecare categorie dimensional, operaia i faza se preiau direct din tabelul 33. Cele 3 situaii menionate apar simultan n stabilirea tarifului, de aceea aceast analiz trebuie fcut cu mult atenie pentru a ncadra corect cheltuielile. Tarifele sunt necesare pentru plata lunar a muncitorilor n funcie de volumele efectiv fasonate, msurate, n platforma primar pe categorii dimensionale

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului rotund gros de foioase


TABEL NR.46
Activitatea 1.1.Dobort 1.2. Curat de crci 1.3.Secionat 2.1.Corhnit 2.4.2.5.Adunat cu atelaje 2.6.2.7.Scos cu atelaje 2.8.Scos cu funicularul FPU-500 2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 3.1.Secionat 3.2.Manipulat lemn rotund gros cu tractorul 3.3.Stivuit manual lemn rotund gros 3.4.Expediia lemnului rotund gros 4.1.ncrcat lemn rotund gros cu troliu Manopera (lei) 332 230 235 850 1120 1164 1347 376 12 549 180 202 323

Total

6920

Cheltuielile pentru exploatarea lemnului de steri de foioase


62

TABEL NR.47
Activitatea 1.1.Dobort 1.2. Curat de crci 1.3.Secionat 2.2.Adunat manual 2.4.2.5.Adunat cu atelaje 2.6.2.7.Scos cu atelaje 2.8.Scos cu funicularul FPU-500 2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 3.1.Secionat 3.5.Fasonat mecanic-manual 3.6.Stivuit 3.9.Expediat 4.2.ncrcat manual Manopera (lei) 41 29 29 640 107 122 140 40 2 186 173 9 86

Total

1604

Cheltuielile pentru exploatarea crcilor n snopi


TABEL NR.48
Activitatea 2.3.Adunat manual lemn mrunt 2.4.2.5.Adunat cu atelaje 2.6.2.7.Scos cu atelaje 2.8.Scos cu funicularul FPU-500 2.9., 2.10., 2.11., 2.12. Apropiat cu tractorul 3.7.Fasonat manual crci n snopi 3.8.Stivuit manual crci n snopi 3.9.Expediat 4.2.ncrcat manual Manopera (lei) 341 66 68 82 22 2061 46 10 115

Total

2811

4.2.7. Costuri de producie pentru exploatarea masei lemnoase

Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din


63

parchetul Arena Veche s-a fcut n tabelul nr.49. Taxa forestier a fost preluat din APV, act ntocmit n 2006. n cadrul acestor cheltuieli intr i cheltuielile pentru reparaii utilaje proprii cu un procent de 5% din totalul sumei, cheltuieli de secie i de ntreprindere 10%, cheltuieli desfacere 2.5% i beneficiu de 15% Evaluarea cheltuielilor totale privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Arena Veche
TABEL NR.49

Specificaii
1.Taxa forestier 2.Salarii pentru lucrrile tehnologice 3.Cheltuieli pentru carburani i lubrifiani 4.Cheltuieli pentru alte activiti Total I 5. Cheltuieli reparaii utilaje proprii (5%) 6. Cheltuieli secie (5%) 7. Cheltuieli ntreprindere (5%) Total II 8. Cheltuieli desfacere (2,5%) 9. Profit (15%) Total

Valoarea
96910 15796 2566 20147 135419 6771
6771 6771

155732 3893 23360 182985

4.3. Proiectul de execuie a drumului de vite Atelajele (caii sau boii) sunt folosite la colectarea pentru adunatul sau scosul materialului lemnos prin trre, pe distane, n general pn la 200 m. Pentru scosul lemnului cu atelajele este necesar amenajarea unor drumuri de tras. Aceste drumuri trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: nclinarea rampelor la cursa n gol s nu depeasc 30 %; s se evite rampele la cursa n plin. Dac acestea nu pot fi evitate atunci lungimea lor s nu depeasc 100 m, iar nclinarea s fie mai mic de 10 %; iarna pe poriunile cu pante mai mari de 10 % la cursa n plin s se asigure condiiile de evitare a alunecrii sarcinii;

64

pe poriunile n curb, acolo unde este cazul, se vor amenaja mrginare pentru a se evita alunecarea sarcinii pe versant. Folosirea animalelor la colectare presupune echiparea lor corespunztoare i utilizarea unor dispozitive de legare care s permit o manevr uoar a sarcinii. Fora de traciune a atelajelor este de 60-90 daN la cai i 120-180 daN la boi. Productivitatea realizat este de 5-15 m3/8h. Evaluarea cheltuielilor, a materialelor i utilajelor necesare pentru execuia drumului de vite se realizeaz prin ntocmirea unei documentaii corespunztoare, respectiv proiectul de amenajare a drumului de vite. Pentru ntocmirea proiectului sunt necesare msurtori i observaii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului de vite. Cu aceast ocazie se culeg datele necesare ntocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice se stabilete categoria terenului i se apreciaz proporia de stnc. Raportnd grafic profilele transversale ale terenului i pe acestea profilul transversal al drumului de vite se poate calcula suprafaa debitului n fiecare profil caracteristic. nmulind aceast suprafa cu lungimea tronsonului caracteristic rezult volumul de sptur pe fiecare tronson. Defalcarea acestui volum (pmnt-stnc) se face pe baza aprecierilor procentuale fcute le culegerea datelor n teren. n calculul volumului se va lua n considerare o nclinare a taluzului de 10:1 n stnc i de 3:2 n celelalte cazuri. Limea drumului se realizeaz n cazul de fa de 0,7 m. n tabelul 50 se prezint antemsurtoarea lucrrilor necesare pentru execuia drumului de vite. Operaiile necesare se stabilesc n funcie de modalitatea de realizare a spturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. Apoi n tabelul 51 este prezentat calculul necesarului de manoper iar n tabelul 52 se prezint un centralizator al necesarului de manoper i evaluarea cheltuielilor. Pentru parchetul Arena Veche, nclinarea medie pentru drumul de cai se obine ca o medie ponderat ntre nclinrile tronsoanelor de drum corespunztoare traseelor G-J, H-I, K-L si M-N. Pentru traseul G-J cu lungimea de 131m nclinarea este 26%, pentru traseul H-I cu lungimea de 122m nclinarea este 22%, pentru traseul K-L cu lungimea de 71m nclinarea este 20%,iar pentru poriunea M-N cu o lungime de 123m nclinarea este 25%, iar nclinare medie se calculeaz astfel:

65

it

0,26 131 + 0,22 122 + 0,20 71 + 0,25 123 105,85 = = 23% 447 447

; tg = 3x/(0,7+2x)

x= 0,06; unde 3x reprezint nlimea triunghiului care formeaz profilul transversal al drumului; 3x+0.7 reprezint o catet a triunghiului dreptunghic format. S-au fcut aceste notaii pentru c nclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorit faptului c nu avem sptur n stnc.Astfel: Suprafaa = (0,18 0,7)/2 = 0,063 m Volumul = 0,063 447 = 28 m Antemsurtoarea lucrrilor necesare pentru drumul de vite
TABEL NR.50

Nr. crt.
1.

Simbolul i denumirea articolului de deviz


TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari i brad cu diametrul de 31-51 cm i deplasarea acestora n afara amprizei prin purtare manual TSA 01 C1 : Sptur manual n pmnt n spaii ntinse n teren tare

U.M.
buc.

Cantitatea
40

2.

m3

28

Calculul necesarului de manoper


TABEL NR.51
Manopera Nr. crt. 1. Simbolul articolului de deviz TSG 07 B1 U.M. Cantitatea 40 Meseria Fasonator manual categ. a III-a Muncitor necalificat MG 2. TSA 01 C1 m3 28 Muncitor necalificat MG N.T. (ore/ U.M.) 1.04 Fond de timp (ore) 42

buc.

4.74 1,45

190 41

Centralizator al necesarului de manoper i evaluarea costurilor


TABEL NR.52

66

Nr. crt. 1. 2.

Meseria

Fond de timp (ore) 42 131

Salariu orar (lei/or) 2,748 2,613


CAS 19,5%

Valoarea manoperei (lei) 115 342 457 89 27 9 4 5 1 592

Fasonator manual Muncitor necalificat Total

FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0,85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25%

Total

4.4. Proiectul de montare-demontare a liniei de funicular n cazul parchetului Arena Vechea s-a folosit un funicular FPU-500. Acest funicular pasager universal se monteaz pe distane maxime de 500 m i poate deplasa prin suspendare sarcini de 2000 daN. Acest tip de funicular este recomandat pentru operaiile de scos sau apropiat i se monteaz n variant gravitaional sau negravitaional. Datorit masei mari a crligului de sarcin 23 kg precum i a modului de dirijare a cablului de sarcin, traseul lateral cu acest tip de funicular nu se recomand s se fac pe distane mai mari de 20 m. Deci folosirea eficient a acestei instalaii presupune tasonarea materialului lemnos sub sau n apropierea liniei de funicular. Pentru evaluarea costurilor de montare i demontare a funicularului pe traseul C-D si traseul C-G-F se ntocmete o documentaie specific (tabelele 53-54) pe baza unui proiect de trasare a liniei de funicular, ntocmit separat i a prevederilor din Anexe. n aceast documentaie sunt prevzute toate activitile necesare pentru montarea-demontarea funicularului pe traseele stabilite precum i cheltuielile necesare pentru realizarea acestor lucrri. Cheltuielile privind ncrcarea, descrcarea i transportul garniturii de funicular la i de la locul de montare se stabilesc n funcie de condiiile concrete (distan, greutate, mijloace disponibile de ncrcare i transport, numr de muncitori necesari) i de preurile din Anex.

67

Fig.1

Funicularul FPU-500
5.vartej;

1.cablul purttor; T-tambur

2.carucior;

3.cablul de

sarcina; 4.cablul tragator;

6.grup de acionare;

Centralizator al necesarului de materiale


TABEL NR.55 Specificaii 1. Motorin 2. Cuie 180 mm 3. Cuie 100 mm 4. Scndur rinoase 5. Carton asfaltat U.M. l kg kg m3 m2 Cantitatea 131 8 4 0.6 25

Evaluarea costurilor privind transportul materialelor i utilajelor


TABEL NR.56

Specificaii
1.Transportul funicularului la i de la parchet cu autocamion de 7,8 tone 2.ncrcarea i descrcarea funicularului cu macaraua de 16 tone

Costul transportului n lei


140 45

Total

185

Costul total al transportului se obine innd cont de numrul de ore necesar pentru ncrcarea i descrcarea garniturii funicularului cu macaraua de 16 tone (16 ore) dar i de distana de transport a garniturii cu autocamionul de
68

7,8 tone (15 km).Macara 16 tone: 482160 lei/or. Evaluarea costurilor totale ale instalrii funicularului FPU-500
TABEL NR.57

Specificaii
1. Materiale 2. Manoper 3. Transporturi Total

Costuri n lei
816 2527 185 3528

4.5. Proiectul de execuie a drumului de tractor n cazul parchetului Arena Veche pentru apropiatul i scosul materialului lemnos se folosete tractorul TAF-650 i n unele locuri i funicularul FPU-500, precum i atelajele. Evaluarea cheltuielilor, a materialelor i utilajelor necesare pentru execuia drumului de tractor se realizeaz prin ntocmirea unei documenta ii corespunztoarea , respectiv proiectul de amenajare a drumului de tractor. Pentru ntocmirea proiectului sunt necesare msurtori i observaii pe traseul stabilit pentru amenajarea drumului. Cu aceast ocazie se culeg datele necesare ntocmirii profilelor transversale ale terenului, pe tronsoane caracteristice, se stabilete categoria terenului i se apreciaz proporia de stnc.

69

Raportnd grafic profilele transversale ale terenului i pe acestea profilul transversal al drumului de tractor se poate calcula suprafa a debleului i nmulind aceast suprafa cu lungimea drumului se obine volumul de sptur. Defalcarea acestui volum n (pmnt - stnc) se face pe baza aprecierii procentuale fcute la culegerea datelor n teren. n calculul volumului se va lua n considerare o nclinare a taluzului de 10:1 n stnc i de 3:2 n celelalte cazuri. Limea drumului se realizeaz n cazul de fa de 3 m. n tabelul 58 se prezint antemsurtoarea lucrrilor necesare pentru execuia drumului de tractor. Operaiile necesare se stabilesc n funcie de modalitatea de realizare a spturilor cu mijloace manuale sau mecanizate. Apoi n tabelul 60 este prezentat calculul necesarului de materiale i manoper, iar n tabelele 61-64 se prezint un centralizator al necesarului de manoper i materiale i evaluarea cheltuielilor. Pentru parchetul Arena Veche, nclinarea medie pentru drumul de tractor se obine ca o medie ponderat ntre nclinarea versan ilor care mrginesc drumul, i lungimea tronsoanelor de drum corespunztoare versan ilor de aceeai nclinare. nclinarea tansversal medie,pentru drumul de tractor, se calculeaz astfel: it =
52 0,42 + 76 0,36 54.48 = = 0,38 =38% 128 128

tg =3x/(3+2x) => x= 0.51; unde : 3x reprezint nlimea triunghiului care formeaz profilul transversal al drumului; 3x+2 reprezint o catet a triunghiului dreptunghic format. S-au fcut aceste notaii pentru c nclinarea taluzului s-a considerat 3:2 datorit faptului c nu avem sptur n stnc. Astfel: Suprafaa = (1,53 3)/2 = 2,30 m Volumul = 2,30 128 = 294 m Antemsurtoarea lucrrilor necesare pentru drumul de tractor si repararea drumului auto existent
TABEL NR.58

Nr. crt.
1.

Simbolul i denumirea articolului de deviz


TSG 07 B1: Scoaterea cu mijloace manuale a cioatelor de foioase tari cu diametrul de 31-51 cm i deplasarea acestora n afara amprizei prin purtare manual TSA 01 B1 : Sptur manual n pmnt n spaii ntinse n teren mijlociu 70

U.M.
buc.

Cantitatea
10

2.

m3

94

3.

TSC 19 D1 : Sptur mecanic cu buldozerul de 81-180 CP, inclusiv mpingerea pmntului la 10m, n teren categoria IV TSE 04 C1 : Nivelarea platformei drumului mecanic cu buldozerul de 81-180 CP , n teren categoria IV

m3

200

4.

m3

300

4.6 Proiectul de amenajare a platformei primare Amenajarea platformei primare trebuie fcut n aa fel nct s asigure condiii de stocare a masei lemnoase exploatate ntr-o anumit perioad de timp. Pentru parchetul Arena Veche s-a proiectat amplasarea a doua platforme primare din care numai prima platforma necesita lucrri de amenajare. Cealalt platforma amplasata la captul traseului de scos-apropiat C-G-F, in punctul C de pe schia, nu necesita lucrri de amenajare, existnd suficient spaiu si condiii corespunztoare pentru stocarea masei lemnoase ,pe fostul teren de fotbal la aceasta data dezafectat. Pentru primul caz, s-a luat n considerare dimensionarea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase exploatate n 5 zile active din suprafeele omogene 1 si 2, a crei structur este dat n tabelul numrul 64. Pe baza acestei structuri s-a dimensionat fiecare ramp de stocare necesar pentru lemnul rotund pe categorii, cu relaia:
S= V hc f

unde:

S = suprafaa de stivuire necesar pentru lemnul rotund, n m3 V = volumul de lemn rotund, ce se stocheaz ntr-o stiv, n m3 h = nlimea de stivuire, n m c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6-0,8) f = coeficient de umplere a stivei (0,6-0,8) n cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8. Pentru lemnul de steri suprafaa de stivuire(S) este aproximativ egal cu volumul ce trebuie s fie stocat(V),exprimat n metri steri. Aceast relaie este valabil ,pentru situaia n care: -nlimea de stivuire H=1.5m,factorul de cubaj c=0.62; -coeficientul de umplere a stivei f=1.0; Tot n acelai tabel sunt date numrul i dimensiunile suprafeelor de stocare pentru fiecare categorie dimensional rezultat prin fasonarea masei lemnoase n platforma primar ntr-o perioad de 5 zile active(aproximativ o
71

sptmn). nlimea maxim a stivelor de 1,5m s-a ales deoarece, n toate cazurile, stivuirea se face manual. Evaluarea cheltuielilor necesare pentru amenajarea platformei primare s-a fcut n tabelele 65-67.

Structura masei lemnoase pentru dimensionarea platformei primare


TABEL NR.64
Specificaii 1.Lemn rotund gros de fag 3.Lemn de steri de fag 5.Crci n snopi de fag U. M. m3 mst mst Volum 91 10 21 Suprafaa de depozitare n m2 108 10 21 N x ( L x l x h) 2(9 x 4 x 1,5) 10 x 1 x 1,5 2(7 x 1 x 1,5)

Antemsurtoarea lucrrilor necesare pentru amenajarea platformei primare


TABEL NR.65 Nr. crt. 1. Simbolul i denumirea articolului de deviz TSE 01 B1 Nivelarea manual a terenului U.M. 100 m
2

Cantitatea 6,6

Calculul necesarului de manoper


TABEL NR.66 Nr. crt. Simbolul articolului de deviz U.M. Canti tatea Meseria Muncitor sptor Categ III Manopera NT Fond de (ore/UM) timp(ore) 8,82 58

1.

TSE 01 B1

100 m

6,6

72

Centralizator al necesarului de manoper i evaluarea costurilor


TABEL NR.67 Nr. crt. 1. Meseria Muncitor Total
CAS 19,5% FOND SANATATE 6% FOND SOMAJ 2% FOND UNIC SANATATE 0,85% FOND ACCIDENTE MUNCA 1,032% FOND GARANTARE PLATA SALARII 0,25%

Fond de timp (ore) 58

Salariu orar (lei/or) 2,748

Valoarea manoperei (lei) 159 159 31 9 3 1 2 205

Total

Platforma primar s-a amplasat n aa fel nct s poat fi efectiv amenajat si adaptata la mijlocul de transport auto, la modalitatea de manipulare a lemnului si la spaiul disponibil pentru amplasarea compartimentelor funcionale. Compartimentele funcionale ale platformei primare sunt in general aceleai,cu deosebire de felul mijloacelor de apropiat si manipulare precum si de structura dimensionala a masei lemnoase. Lemnul de steri si cracile in snopi se manipuleza manual, de aceea fasonarea lor se face in imediata apropiere a drumului auto, iar stivuirea in condiiile spaiului ngust, peste santul drumului auto. Pe langa lucrrile de nivelare prevzute in antemsurtoare se vor aeza lungoane pentru stivuirea lemnului. Transportul lemnului de la platformele primare a parchetului se va face fie la un centru de sortare si preindustrializare sau direct la beneficiari.

73

4.7. Calculul sortimentelor industriale pentru parchetul Arena Veche Modul de calculul al sortimentelor industriale din sortimentatia dimensionala a A.P.V. se va face avnd in vedere urmtoarele : 1. Pentru masa lemnoasa de fag: cnd G1/ (G1 +G2 ) este mai mare de 51% buteni pentru furnire estetice FE = 7% (G1 +G2 ) buteni pentru furnire tehnice FT = 25% (G1 +G2 ) cnd G1/ (G1 +G2 ) este intre 30-50% FE = 5% (G1 +G2 ) ; FT= 20% (G1 +G2 ) cnd G1/ (G1 +G2 ) este de pana la 29% FE = 3% (G1 +G2 ) ; FT= 18% (G1 +G2 ) Butenii pentru cherestea ( gater) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) Lemn pentru construcii rurale CR = 1/2 M2 +M3 Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc + craci 2. Pentru masa lemnoasa de diverse tari: FE = 4 - 5% (G1 +G2 ) FT = 16 -18 % % (G1 +G2 ) C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) CR = 1/2 M2 +M3 Lobde pentru celuloza = S+ 50% din lemn foc Lobde pentru PAL = 20% din lemn foc Lemn de foc + 20% lemn foc + craci In cazul parchetului Arena Veche , pentru fag G1/ (G1 +G2 ) = 579/579 + 172 = 77% FE = 7% (G1 +G2 ) = 53 m FT = 25% (G1 +G2 ) = 188 m gater C = G1 +G2 +M1 +1/2M2-(FE+FT) C = 579+172+13+2(53+188) = 525 m CR = 2+1 =3 m Lobde celuloza = S + 50% l. foc = 72 m Lobde PAL = 30% l. foc = 43 m L. foc = 76 m pentru frasin FE = 4% (G1 +G2 ) = 1 m

74

FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m C = 9+6+1-3 = 13 m Celuloza = 3 m L. foc = 3 m pentru paltin m. FE = 5% (G1 +G2 ) = 1 m FT = 16% (G1 +G2 ) = 2 m C = 8+3-3 = 8 m Celuloza = 2 m L. foc = 2 m pentru carpen celuloza = 5 m PAL = 5 m L. foc = 6 m 4.8. Calculul valorii masei lemnoase din P 932 TABEL NR.68
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total Pam 75 Total Fr Paltin m. FE FT C Celuloza l. foc Total Fa Frasin FE FT C Celuloza l. foc Specia Fag Sortiment industrial FE FT C CR Celuloza PAL l. foc Volum -mc53 188 525 3 72 43 76 960 1 2 13 3 3 22 1 2 8 2 2 15 Pre Unitar lei/mc 639 184 193 134 92 84 80 * 1600 460 301 92 80 * 2800 1608 260 92 80 * Total - lei 33867 53392 101325 402 6624 3612 6080 205302 1600 920 3913 276 240 6949 2800 3216 2080 184 160 8440

21 22 23 24 25

Carpen

Celuloza PAL l. foc

5 5 5 15 1012

92 84 80 * *

460 420 400 1280 221971

Total Ca TOTAL

Preturile luate in calcul corespund cu cele obinute in urma licitaiei masei lemnoase fasonat la Direcia Silvica Resita in data de 31.03.2007. In aceste condiii, daca masa lemnoasa s-ar exploata si valorifica de un agent economic, beneficiul obinut ar putea fi mai mare de 15% (conform tabelului nr. 49 ) astfel: Calcul beneficiu masa lemnoasa licitata: 221971 lei 159625 lei = 62346 lei ; rezultnd un beneficiu de 39% in condiiile in care partida 932 s-ar adjudeca la acelai pre mediu de 91,86 lei/mc, adic la valoarea taxei forestiere de 96909 lei. Daca preul mediu de 91,86 lei/mc, se considera ca pre de pornire a licitaiei, se poate face calculul treptelor pana la care , un agent economic poate licita, astfel incat beneficiul sa fie de 15% (adic = 23360 lei - propus in tabelul nr. 49). Treptele de licitaie se stabilesc ca fiind 5% din valoarea preului de pornire, astfel: 91,86 lei/mc x 5% = 4,6 lei/mc Diferena valorica de beneficiu: 62646 - 23360 = 39286 lei, respectiv 37,24 lei/mc. Numrul treptelor maxime care pot fi parcurse la licitaie : 37,24/4,6 = 8 trepte.
In aceste condiii preul mediu adjudecat ar putea ajunge pana la cel mult 129,10 lei/mc, pentru a realiza un beneficiu de 15%.

4.9. Indici de utilizare a masei lemnoase prin intermediul acestor indici se exprima gradul de utilizare a masei lemnoase, fie ca volum total, fie ca volum difereniat pe sortimente. Se disting doua categorii de indici de utilizare: Indici de utilizare sintetici (globali) care se refera la ntreaga masa lemnoasa ( indici de utilizare a masei brute pe picior si a masei lemnoase utilizabile pe picior)

76

Indici de utilizare analitici (difereniai) care se refera la sortimente Indicele de utilizare a masei lemnoase brute pe picior, sau indicele de punere in valoare, se exprima prin relaia: Vup Iub= x 100 [ %]
Vbp

in care:

Vup- volumul utilizabil pe picior, in m3 Vbp volumul brut pe picior, in m3

Iub = 98% Indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior se exprima prin relaia: Vv Iup= x 100 [ %]
Vup

in care:

Vv- volumul total valorificabil(comercializat), in m3 Vup volumul utilizabil pe picior, in m3

Iup = 98% Acest indice exprima gradul de valorificare cantitativa a volumului utilizabil pe picior preluat pentru exploatare, preocuparea unitatiilor de exploatare de reducere a consumurilor tehnologice si a perderilor de exploatare. Indicii de utilizare analitici reprezint proporiile diferitelor sortimente care se obin din volumul utilizabil pe picior si se calculeaz cu relaia: Vx Ix= x 100 [ %]
Vup

in care:

Vx - volumul valorificat al sortimentelor Vup volumul utilizabil pe picior din care s-a realizat

sortimentul. Suma indiciilor de utilizare analitici calculai este egala cu indicele de utilizare a masei lemnoase utilizabile pe picior. Cei mai importani sunt cei referitori la lemnul de lucru , lemnul rotund pentru industrializare. Calculul corect al indiciilor de utilizare analitici se face numai la finele exploatrii, dup ce toate sortimentele au fost livrate.

77

4.10. Deeuri la exploatarea lemnului Prin deeuri in exploatarea lemnului se neleg diferenele relativ mici de lemn brut dintre volumul arborilor pui in valoare si principalele sortimente valorificabile care nu pot fi utilizate pentru realizarea principalelor sortimente , dar care pot fi utilizate parial in diferite sectoare de consum, daca economic se justifica acest lucru. Se disting doua categorii de deeuri: cioate, craci subiri, coaja si lemn putregios, materiale care ramin in pdure achiile, rumeguul, scurtturile, coaja etc., rezultate la recoltarea lemnului ( consumuri tehnologice) sau la colectare alctuind pierderi la aceste procese tehnologice Lemnul lsat ca supralungime , sortimentele de lemn rotund si coaja, constituie deeuri pariale sau totale in procesul de prelucrare industriala a lemnului. In exploatarea lemnului intervine de asemenea noiunea de resturi de exploatare care nu se suprapune cu cea de deeuri, reprezentnd resturi inutili abile si putregaiuri, existente naintea de executarea lucrrilor de exploatare si care se strng in cadrul lucrrilor de curatire a parchetului si servesc la fertilizarea solului. In tabelul urmtor se reda balana masei lemnoase la punerea in valoare si la exploatare:

Balana masei lemnoase, in P 932 Specificaii 1.La punerea in valoare Volum utilizabil pe picior Deeuri craci Deeuri coaja Deeuri lemn putregios Total volum brut pe picior predat special exploatrii 2. La exploatare
78

TABEL NR69 Produse principale -specia fag Procent (%) Volum -mc1055 95,0 1002 1,5 16 3,0 32 0,5 5 100,0 1055

Volum brut fasonat la cioata : -lemn rotund pentru industrializare -lemn rotund pentru construcii -lemn de steri pentru industrializare -lemn de steri pentru combustibil Deeuri consum tehnologic Deeuri pierderi de colectare Supradimensionri Volum utilizabil pe picior

50,0 4,0 15,0 27,5 0,8 2,0 0,7 100,0

1034 517 41 155 284 8 21 7 1034

4.11.Masuri de economisire a lemnului in exploatarea pdurilor Economisirea lemnului in exploatare presupune acionarea in urmtoarele direcii: imbunatatirea si perfecionarea activitii de organizare tehnica a exploatrii reducerea volumului deeurilor valorificabil pstrarea lemnului fasonat la pdure Imbunatatirea activitii de organizare implica estimarea precisa a masei lemnoase, efectuarea lucrrilor pe baza unor planuri (proiecte ) de exploatare judicios ntocmite, extinderea mecanizrii si respectarea normativelor tehnice de consumuri specifice, punerea in valoare si exploatarea arborilor vatamati si doborai de vnt, ridicarea calitii profesionale a personalului, etc. Pstrarea lemnului fasonat la pdure, in cazul parchetului Arena Veche nseamn in primul rnd luarea masurilor pentru conservare mpotriva rscoacerii, avnd in vedere condiiile de dezvoltare a ciupercilor duntoare si a insectelor xilofage ce se pot dezvolta in condiii de temperaturi de peste 20 0 C. Lemnul dup ce este dobort pierde prin uscare apa , iar pentru meninerea umiditii se pot utiliza procedee de scufundare totala in apa ( imersie), sau prin stropire . Alt procedeu este acela de conservare cu paste aplicate la capete,pe noduri sau acolo unde coaja este czuta. Stivuirea materialului lemnos prin aezarea stivelor pe tlpi, la o inaltime de 30 cm de sol, in locuri umbrite, cat mai strns, astfel incit sa fie impedicata aerisirea si uscarea lemnului, constituie de asemenea masuri de pstrare in special a fagului care este supus sufacarii. Crparea lemnului este provocata de contragerea fibrelor ca urmare a uscrii, cat si datorita doborrii sau secionrii necorespunztoare sau prin
79

manipularea greita, corhanire, etc. Crpturile cu tendina de dezvoltare se opresc prin baterea unor agrafe metalice, iar lemnul se ferete de soare si se acoper capetele cu huma sau var. Pentru prevenirea crprii ca urmare a doborrii si secionrii lemnului trebuie aplicate cu strictee regulile de tehnica a executarii operaiilor respective. La corhanire trebuie nlturate obstacolele in care lemnul s-ar putea izbi. La tasoane si depozite de asemenea se va evita izbirea lemnului.

80

CAPITOLUL V MSURI DE REDUCERE A PREJUDICIILOR

Prejudiciile silviculturale produse n urma exploatrii lemnului afecteaz trei elemente ale ecosistemului. Astfel n urma activitii de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet se pot produce vtmri ale arborilor n picioare, subarboretului, seminiului i solului. Prejudiciile sunt generate fie de cderea arborilor n timpul procesului tehnologic de recoltare, fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fr sarcini i de micarea cablurilor. Dintre prejudiciile cele mai importante ce afecteaz arborii n picioare amintim: cojirea trunchiului i a rdcinilor proeminente zdrelirea trunchiurilor i a rdcinilor proeminente dezrdcinarea. Cele ce afecteaz solul sunt: mturarea litierei, grparea, nuirea, iroirea. Cele ce afecteaz subarboretul i seminiul sunt: ruperea i zdrelirea, ruperea vrfului coroanei, smulgerea din pmnt. n general prejudiciile arborilor n picioare are loc n zonele de contact ale arborelui cu sarcina, mijlocul de colectare sau cablu producndu-se zdrelirea superficial sau profund la nivelul de contact: rdcin sau tulpin, la diferite nlimi, dar de regul la baz. Prejudicierea seminiului poate fi produs fie n urma doborrii arborilor fie n urma procesului de colectare a materialului lemnos. Prejudiciile sunt mult influenate de tratament, ele fiind mai mari i mai greu de prentmpinat cu ct tierea este mai selectiv i de mijlocul de colectare, fiind mai mari n cazul utilizrii tractoarelor. n vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua urmtoarele msuri: doborrea arborilor se va face n afara ochiurilor cu semini evitndu-se deprecierea i vtmarea puieilor i a arborilor nemarcai care rmn n picioare; dac prin doborrea arborilor s-au vtmat, rupt sau dezrdcinat exemplare nemarcate, persoana responsabil cu exploatarea sau eful de district, n raza
81

cruia se afl parchetul, depune raport pentru nlocuirea arborilor vatamati fr ca aceti arbori s se doboare; n pdurile de amestec se doboar nti arbori de rinoase i apoi cei de foioase; coroana arborilor va fi fasonat la locul de doborre, pachetizat n legturi cu dimensiuni reduse, astfel nct prin scoaterea acestora s se evite degradarea solului, a arborilor i seminiului; corhnirea nu se va face pe pante i distane mari, pe teren ngheat sau acoperit cu ghea, n arborete cu desime mare pentru butenii de dimensiuni mari; colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor de funicular i platformei primare; la instalarea funicularului n parchet se respect urmtoarele condiii: limea culoarului la nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 crucioare i 6 metri pentru cele cu un crucior i punctele de ncrcare i descrcare ale funicularului se amplaseaz de regul n poriuni fr semini iar arborii suport i de ancorare nu se elagheaz i se protejeaz prin manoane; n parchetele cu restricii n cadrul perioadei permise pentru recoltarea i colectarea materialului lemnos, scosul se face prin trre cnd solul este acoperit cu zpad i prin semitrre sau suspendat n lipsa stratului de zpad; n zonele de deal i munte drumurile de tractor folosite la scos apropiatul lemnului vor urmrii vile. n perioadele cu precipitaii abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzis pentru a preveni degradarea traseelor; protejarea arborilor nemarcai, limitrofi cilor de acces aprobate, mpotriva vtmrilor, se realizeaz cu lungoane, rui, manoane, etc. traseul drumului de tractor urmrete poriunile fr semini, limea platformei primare se realizeaz de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua msuri de consolidare i stabilizare a taluzelor; aezarea grmezilor de crci i a resturilor de exploatare se face de regul pe cioate i n locuri fr semini; nu se admite continuarea tierilor arborilor din parchet dac nu se asigur scosul materialelor lemnoase n depozitele primare n maxim 30 zile n sezonul de repaus vegetativ sau curirea concomitent a postaelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;

82

n cazul unor soluri afnate, slab coezive, umede sau mltinoase este interzis deplasarea unor cantiti mari de material lemnos prin trre i semitre pe acelai traseu; unitatea de exploatare este obligat ca la terminarea lucrrilor s execute nivelarea cilor (traseelor) folosite la exploatarea lemnului.

83

CAPITOLUL VI PROTECIA MUNCII


Prevenirea accidentelor de munc reprezint o sarcin de prim importan pentru ntregul personal muncitor i n primul rnd a personalului de conducere din ntreprinderi, uniti, secii sectoare i parchete de exploatare. Reducere numrului i a gravitii accidentelor de munc prin ridicarea nivelului general al activitii de protecie a muncii, este o obligaie prevzut n legislaia n vigoare Legea 316/2006 (Legea proteciei muncii). Protecia muncii are ca obiectiv cunoaterea si nlturarea perturbaiilor ce pot aprea in procesul de munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si funcionarea unui sistem de masuri si mijloace tehnice , social-economice , organizatorice , de igiena si de medicina muncii. In acest context in fiecare parchet de exploatare se ntocmete un plan de organizare a procesului de producie si masuri specifice de protecia muncii, care trebuie sa contina: 1. fisa elementelor caracteristice parchetului 2. schia parchetului si a platformei primare, cu elementele caracteristice 3. operaiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic 4. lucrri de pregtire din punct de vedere al proteciei muncii ce urmeaza a fi executate naintea nceperii exploatrii In cazul parchetului Arena Veche elementele caracteristice au fost descrise in capitolele precedente, fisa urmnd a se completa cu numrul de autorizaie emisa pentru acest parchet att pentru lucrrile de exploatare cat si pe linie de protecia muncii. La elemente caracteristice se va identifica in parchet factorii de risc, cum ar fi arborii periculoi ( aninai, parial dezradacinati, iescari), locurile cu pericol deosebit ( cioate de arbori dezradacinati, alunecri de teren, pericol de supare stnci in poziii instabile) cat si existenta daca este cazul a unor animale periculoase si reptile veninoase. Din observaiile fcute pe teren si din A.P.V., in acest parchet nu se constata factori de risc. In schia parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordinea de lucru in postate , care se suprapune in acest caz cu ordinea numerotrii suprafeelor omogene, prezentata in schiele anterioare.

84

Se va ataca mai intai masa lemnoasa din suprafaa postaa nr. 1 ,postata care se gsete in limita cu drumul auto forestier Fata Celnic pe unde fi transportata ntreaga cantitate de masa lemnoasa din parchetul Arena Veche si care poate constitui un pericol pentru circulaia pe acest drum.. Nu se va trece la urmtoarea postata pana nu se va colecta toata masa lemnoasa si se va curata parchetul din suprafaa atacata. Rspunztor direct de respectarea organizrii procesului de producie si a masurilor de protecia muncii este maistrul de parchet. In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de protecia muncii in exploatri forestiere, cat si masuri specifice pentru fiecare operaie din cadrul procesului tehnologic de exploatare.

85

6.1. Msuri cu caracter general de protecie a muncii n exploatri forestiere au n vedere urmtoarele: instruirea muncitorilor se va face prin demonstraii practice, iar introducerea lor n lucru se va face numai dup ce s-a constatat c i-au nsuit normele de protecie a muncii la primirea noilor utilaje se va face o instruire special a celor ce urmeaz s le deserveasc la repartizarea muncitorilor n procesul de producie se va ine seama de pregtirea profesional, de vrsta muncitorilor, de starea fizic a acestora, de complexitatea operaiilor i de gradul de periculozitate pe care l reprezint operaia respectiv purtarea obligatorie a echipamentului de protecie prevzut n NTS (casc, palmare) de ctre toi muncitorii n timpul procesului de producie delimitarea i marcarea vizibil a zonelor periculoase la fiecare loc de munc conductorul procesului de producie nu va prsi locul de munc pn nu stabilete precis cine este nlocuitorul su pe perioada ct lipsete din parchet.

6.2. Msurile de protecie a muncii la lucrrile de colectare a lemnului se refer la urmtoarele aspecte: 1. Este interzis a ncepe tierea arborilor nainte de a se face pregtirea locului de munc care const n: tierea vegetaiei lemnoase din subetaj, a tufriului, curirea crcilor bttorirea zpezii n jurul arborilor formarea potecilor de retragere a muncitorilor dobortori. 2. Direcia de doborre trebuie astfel stabilit nct arborele n cdere s nu se anine i s nu cad peste ali arbori dobori: tapa se va face pn la adncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rinoase i de 1/3 pn la foioase cnd arborele d semne de micare, dobortorii vor scoate ferstrul din tietur i vor da semnalele convenionale, pentru a preveni muncitorii din vecintate. Ei se vor ndeprta la o distan de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcie lateral i napoi fa de direcia de cdere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi lovii de arborii n cdere ori de buci de lemn sau crci

86

3. Este interzis doborrea arborilor nclinai sau a celor cu coronamentul ntr-o parte, n direcia opus nclinrii sau aceleia n care este dezvoltat coronamentul. 4. La nceputul tierii ferstrul se reazem cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea ferstrului i introducerea brusc a lanului tietor n lemn produc izbituri periculoase att pentru utilaj ct i pentru muncitor. 5. Pentru a nu bloca lanul tietor al ferstrului ct i pentru o mai bun dirijare a cderii arborelui, se vor folosi pene din lemn. 6. n cazul ruperii lanului tietor se oprete imediat motorul ferstrului. 7. Eliberarea ferstrului din tietur, la sfritul tierii, trebuie s se fac lin, fr smucituri, pentru a se evita cderea sau ruperea lanului. 8. n timpul cderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turaie redus. 9. Transportul ferstrului cu benzin se poate face pe umr numai cnd are motorul oprit. Dac motorul este nclzit se va avea grij ca toba de eapament s nu se ating de hainele sau de pri ale corpului muncitorului. 10.Dezaninarea arborilor agai se face de ctre o echip instruit n mod special, condus de maistrul sau gestionarul de parchet i dotat cu dispozitive (tirfor, cabluri). 11.nainte de nceperea lucrului arborele va fi cercetat dac nu este arcuit, n caz afirmativ, se va nltura arcuirea i se va asigura rdcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai dup aceea se va trece la fasonare. 12.Curirea trunchiului de crci se va face pe ct posibil din amonte, asigurnd trunchiul contra rostogolirii. 13.Secionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurndu-se fiecare seciune contra rostogolirii. Unde exist pericolul rostogolirii rdcinii, aceasta se va ancora cu un cablu i se va lsa la rdcin o bucat de trunchi de 1,5 2 metri sau ct este necesar s nu se permit rostogolirea rdcinii. 14.Crcile se cur ncepnd cu cele de la baza trunchiului i terminnd cu cele de la vrf. Muncitorii trebuie s stea n parte opus prii arborelui de pe care se cur crcile. 15.ndeprtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzis, operaia fcndu-se cu tiul toporului. 16.Curirea de crci la un arbore se face de un singur muncitor, iar n terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu rui mpotriva rostogolirii, interzicndu-se orice activitate n partea din aval a locului unde se cur arborii de crci. 17.La secionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ine seama de urmtoarele reguli: nainte de nceperea operaiei de secionat trunchiurile vor fi sprijinite cu rui sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secionare; este interzis a se sprijini buteanul cu corpul sau cu picioarele;
87

pe terenuri n pant secionarea trunchiurilor se va face numai din amonte.


6.2.1.Msurile de protecie a muncii la lucrrile de colectare a lemnului nglobeaz urmtoarele:

A. Corhnitul lemnului cu apina: muncitorii care lucreaz la corhnit cu apina vor dispune de ndemnarea necesar, vor cunoate comenzile i codul semnelor care se refer la executarea acestor lucrri, vor fi dotai cu unelte n perfect stare i cu echipament de protecie adecvat; operaia n sine, va putea ncepe numai dup ce maistru i eful de echip vor lua msuri cu privire la stabilirea zonei de lucru i a zonelor periculoase, curarea terenului de crengi, buturugi, pietre,bolovani i astuparea gropilor; eful de echip este obligat s stabileasc locul fiecrui muncitor i sarcinile ce i revin; corhnirea manual a lemnului este admis numai pe distane scurte (sub 100 de metri) i pe terenuri cu pante mari; la corhnirea cu apina a lemnului se vor nltura crcile, cioturile, lbrrile, astfel nct s se asigure alunecarea acestuia iar punerea n micare a lemnului se face numai cu ajutorul apinelor i prghiilor, acionnd sincronizat i la comand; adunatul cu braele i cu apina a crcilor, vrfurilor sau a unor arbori mici se va face prin purtare, trre sau semitrre, iar muncitorii vor aciona la o distan de cel puin 4 metri unul de altul; muncitorii din aceeai echip sau echipele de muncitori care lucreaz la corhnit se vor dispune pe aceeai curb de nivel, nefiind permis s se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare pant.

B. Colectarea lemnului cu vitele toate animalele (cai sau boi) mpreun cu inventarul necesar destinate unui parchet se afl n gestiunea maistrului de exploatare care rspunde de asigurarea unor condiii corespunztoare de exploatare i ntreinere a acestora;

88

fiecare atelaj se ncredineaz unui conductor de atelaj (vizitiu) care trebuie s fie echipat i instruit cu privire la normele de exploatare i ntreinere a atelajelor; vitele se admit la lucru numai dac sunt n stare corespunztoare de sntate, obinuite la ham sau jug i potcovite (de iarn sau de var). Este interzis ncredinarea temporar a atelajelor altor persoane i n cazul schimbrii conductorului de atelaj, acesta va fi instruit i avertizat asupra nravurilor animalelor; atelajul complet, format din tnjeala, o pereche de vite nhmate sau njugate trebuie s ndeplineasc condiiile: tnjeala s fie confecionat din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri i grosime 10-12 cm, atelajul s aib pentru prinderea lemnului lanuri, pene i cioflnge, dar i apin, ciocan pentru baterea penelor i lan de rezerv; este interzis folosirea atelajelor n pdure pe timp de furtun, ploaie cu descrcri electrice sau viscol; pe drumurile alunecoase i pe pante mari butenii vor fi frnai prin nfurarea unui lan n jurul lor sau prin mprtierea de pmnt ars i nisip pe traseu; n timpul legrii buteanului muncitorul va sta lateral i n amonte. Este interzis staionarea ntre buteni i vite; vizitiul va fi atent ca la nhmare s nu fie lovit de animale; la scosul butenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunztoare spre a evita rostogolirea butenilor peste animale sau peste muncitori; este interzis desfacerea tasonului prin scoaterea butenilor de la baz pentru evitarea unor accidente ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus micrii. n toate cazurile tasoanele se vor desface prin antrenarea butenilor de deasupra, legndu-se cu cabluri suficient de lungi; la trasul cu vitele se va pstra distana ntre atelaje care nu va fi mai mic de 20m pe terenuri plane; la coborrea pe drumuri cu pant mare se va pstra distana de cel puin 50m ntre atelaje, iar cnd panta este periculoas atelajul urmtor nu va ncepe coborrea nainte ca cel din fa s fie ajuns la piciorul pantei; este interzis trecerea peste buteni n timpul mersului; la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad cnd apa are peste 0,5m adncime, urcarea pe sarcin att n timpul mersului ct i atunci cnd atelajul este oprit, forarea animalelor sau lovirea violent a acestora; apropierea ngrijitorilor de cai se va face ntotdeauna pe partea lateral a animalului, n dreptul spetei, pentru a evita loviturile sau mucturile; este interzis staionarea muncitorilor n spatele cailor;

89

cnd adpatul cailor se face cu gleata, la grajd se va evita lovirea gleilor pentru a nu speria animalele. C. Colectarea lemnului cu instalaii cu cablu defriarea complet a traseului instalaiei; montarea instalaiilor cu cablu se execut numai pe baz de proiect, verificat i aprobat de conducerea unitii; potecile de acces trebuie s fie astfel construite nct s se evite trecerea pe sub instalaie. Distana minim pn la instalaie s fie de 20m; arborii destinai s serveasc drept piloni precum i arborii i cioatele pe care se vor fixa scripeii sau dispozitivele de ntindere, trebuie s fie sntoi i cu sistemul de nrdcinare bine dezvoltat. Nu este permis a utiliza n acest scop arbori uscai n picioare, putrezi sau cu defecte; n scopul montrii suporilor cablului purttor a ancorelor i scripeilor ajuttori se vor bate pe arborii alei, trepte confecionate din lemn de esen tare; n timpul autotractrii pe grupul motor va sta numai mecanicul trolist ce trebuie s execute comenzile; se interzice stabilirea traseului unei instalaii cu cablu peste cabane, case de locuit, grajduri; se vor evita trecerile peste drumurile de acces i osele; conducerea grupului de acionare al instalaiei cu cablu de orice tip se face numai de muncitorii calificai n meseria de funiculariti; este interzis lucrul cu funicularul fr ca instalaia telefonic s fie n perfect stare de funcionare, astfel nct s se asigure n bune condiii comunicarea ntre motorist, legtori i dezlegtori; semnalele telefonice s fie simple, clare i precise; este interzis punerea n micare a cruciorului de ctre motorist pn nu primete comanda telefonic de la legtor sau dezlegtor; n timpul lucrului cu instalaiile cu cablu este interzis: - s se dea drumul cruciorului la vale cu vitez excesiv; - s se schimbe viteza, cnd motorul este n sarcin fr a frna tamburul; - s se ncarce pe crucior buteni peste sarcina nominal stabilit n cartea tehnic a instalaiei; pe locul unde lucreaz o instalaie cu cablu pentru colectare lemnului poriunile periculoase n care accesul muncitorilor este interzis n timpul funcionrii troliului, trebuie delimitate n mod obligatoriu. n limitele acestor poriuni se vor planta semnale cu inscripii indicndu-se pericolul pe care n reprezint aceste locuri n caz de acces;
90

zilnic, nainte de nceperea lucrului, trolistul este obligat s verifice troliul, mpreun cu ntreg utilajul auxiliar, s nlture eventualele defeciuni; legarea butenilor la cruciorul instalaiei se va face n aa fel nct captul buteanului,atunci cnd este suspendat s fie mai jos cu 10cm dect crligul sau inelul opritor al acestuia, se poate desprinde i poate provoca accidentarea muncitorilor ce urmresc sarcina; muncitorii de la staia de jos vor fi ateni cnd vine cruciorul cu sarcin, pentru a nu-i surprinde pe ramp, precum i la plecarea cruciorului pentru a nu-i prinde cablu trgtor sau vreun ciochinar; muncitorii de la punctul de descrcare se vor retrage obligatoriu 10m lateral de cablu purttor, imediat ce s-a anunat plecarea cruciorului ncrcat; semnalul de tragere a cruciorului la deal se va da dup ce muncitorul legtor s-a ndeprtat de zona periculoas; n caz c sub o linie de funicular trece un drum de acces se vor lua msuri speciale se interzicere a circulaiei n timpul funcionrii instalaiei; n timpul iernii, se interzice legarea cu ciochinare a butenilor ngheai n tasoane i smulgerea lor din tasoane, cu cruciorul instalaiei de funicular; nainte de legarea cu ciochinare a butenilor acetia vor fi micai din loc cu ajutorul apinelor.

D. Colectarea lemnului cu tractoare la lucrrile de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezisten la rsturnare, cu plas de protecie i anexe necesare (sap i troliu); este interzis transportul de persoane pe tractor; este interzis s se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat; este interzis s se lucreze ntr-un parchet care nu este pregtit pentru trasul mecanizat (amenajarea drumurilor de scoatere); la amenajarea drumurilor de tractor se va urmri: - eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stnci) i a denivelrilor de teren pronunate; - prevederea staiilor de ncruciare i dimensionarea acestora corespunztor cu traficul preconizat; este interzis adunatul lemnului din parchetele n care lucrrile de recoltare nu au fost terminate. Distana pn la postaele n care se doboar va fi de minimum 50m; pe teren ngheat este interzis s se retrag butenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pant;

91

se interzice: - lucrul cu cablul troliului i cu ciochinarele fr mnui sau fr palmare; - trecerea peste butenii aflai n micare, peste cablu n timpul funcionrii acestuia; - mersul n faa sau n aval de butenii care se retrag cu troliu; - mersul n faa sau lng butenii care se scot prin semitrre cu tractoare; - urcarea pe buteni n timpul micrii acestora; trasul butenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai cnd sapa tractorului este fixat la sol; cablu de pe troliu va fi de construcie indicat de cartea tehnic a utilajului; este interzis legarea butenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevzute cu lan sau za; legarea se va face la 50cm de la captul butenilor, cu zaua sau lanul n partea de jos, spre pmnt, pentru ca butenii, la punerea n micare s se roteasc parial n jurul axei lor; dup legarea sarcinii, tractoristul trebuie s atepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legtorului, pentru a ncepe trasul cu troliul. Nu va trage pn nu se va convinge personal c muncitorii s-au retras din zona periculoas; este interzis muncitorilor s stea n timpul demarrii n apropierea cablurilor de traciune care se pot rupe i produc accidente; manevra troliului de pe tractor se va face numai de ctre tractorist; n tot timpul ct dureaz trasul cu troliul legtorul va urmrii sarcina stnd n amonte de butean. n caz de obstacole, legtorul va da semnalul de oprire cu cel puin 3m nainte de a ajunge la el; la sfritul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai n locurile special destinate.
6.2.2. Msuri de protecie a muncii la lucrrile din platforma primar

secionarea arborilor sau trunchiurilor, funcie de capacitate mijlocului de transport se face la locurile nsemnate dup ce din zon au fost degajate crcile i trunchiurile aezate stabil pe sol; pregtirea lemnului pentru ncrcare cu autotroliu se va face prin voltare cu apina sau prin manipularea materialului lemnos i muncitorii care lucreaz n platforma primar;

92

toate cele prezentate n acest capitol sunt n concordan cu Legea 316/2006 Legea proteciei muncii i cu Normele unice de protecie a muncii n exploatri i transporturi forestiere.

Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul exploatrilor forestiere TABEL NR.70
Nivelul de calificare Necalificai Categoria de ncadrare Munci uoare Munci grele Munci foarte grele 1 2 3 4 5 6 7 Salariul tarifar orar (lei/or) 2,590 2,613 2,637 2,637 2,710 2,748 2,787 2,828 2,925 3,104

Calificai

-Salarii valabile la 1.01.2007 conform Contract Colectiv de Munca 2006-2007

93

94

BIBLIOGRAFIE
Arcade Ciubotaru : Braov 1998. Exploatarea pdurilor. Editura Lux Libris,

Arcade Ciubotaru: Elemente de proiectare si organizare a exploatrii pdurilor. Editura Lux Libris, Chisalita Ion: Cursuri - Exploatri forestiere. Facultatea de Horticultura, Secia Silvicultura , Timioara 2006 Ilie Oprea, Ioan Sbera : Tehnologia exploatrii lemnului. Editura Tridona , Oltenia , 2004. Rotaru C. Bucureti, 1974. Tehnologia exploatrii lemnului. Editat de CDPT-MIM,

X X X Amenajamentul Ocolului silvic Anina. Studiul General si U.P. VI Anina , I.C.A.S. Caransebe, 1997 XXX Contractul Colectiv de Munca 2006-2007 , ncheiat la Regia Naionala a Pdurilor , Romsilva . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificai si necalificai. X X X - Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Ministerul Apelor , Pdurilor si Proteciei Mediului, 2000 X X X - Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializrii. Ministerul Apelor , Pdurilor si Proteciei Mediului, 2000 X X X Norme specifice de protecia muncii in exploatri forestiere. Ministerul Apelor , Pdurilor si Proteciei Mediului, 2000 X X X -Ordinul Ministrului nr.635/2002 pentru aprobarea normelor privind stabilirea termenelor,modalitilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase

95