Tendinta de formare a excrescentelor metalice

1.1. Morfologia si mecanismul aparitiei excrescentelor mecanice

Excrescentele metalice reprezinta surplusuri de material la peretii pieselor turnate, neprevazute in desenele tehnologice; ele apar sub forma de crusta (scoarte, plagi) creasta (nervuri, solzi) umflaturi si bravuri (fig. 1).

Fig. 1 tipuri de excrescente metalice la suprafata pieselor turnate din otel: a - creste; b - cruste; c - umflaturi; d - bavuri. Dupa cum se stie, cauza aparitiei lor o constituie procesele de deformare, fisurare si exfoliere a peretilor formei si a miezurilor, care vin in contact cu otelul lichid in timpul operatiei de turnare si de raciere inainte de solidificare (in continuare prin notiunea de forme de inteleg si miezurile). Aceste procese sunt datorate la randul lor de aparitia tensiunilor interne in perioada de incalzire la turnare a formelor si a miezurilor, precum si de presiunea exercitata de coloana de otel lichid. La turnarea otelurilor in cavitatea tehnologica a formei prin peretii formei se transmiete o mare cantitate de caldura (caldura fizica, de supraincalzire care reprezinta cca 20% din total; caldura de cristalizare cca. 70%; caldura determinata de unele transformari fazice cca 1...2% din total), corespunzatoare unor fluxuri de pana la 1x10 4 kcal/m2h si unor viteze de pana la 500o C/s. Tensiunile din peretii formei si miezurilor sunt explicate de aparitia campului de temperatura pe sectiunea peretelui (fig. 2) suprafata de contact(T c) a formelor fiind Tc = (0,31,0)Tt (Tt este temperatura de turnare a otelului). Ca urmare procesele de dilatare si contractie a componentelor din forme se desfasoata in mod diferit, ceea ce determina aparitia tensiunilor (de intindere sau de compreiune).

Fig. 2 Variatia temperaturii in peretele formei Tt temperatura de turnare a otelului; TL temperatura lichidus

TS temperatura solidus

Tendinta de formare suflurilor exogene

1 .1. Morfologia si mecanismul formarii suflurilor exogene
Suflurile exogene reprezinta cavitati in peretii formei cauzate de gazele provenite la interactiunea otelului lichid cu peretii formei (miezului). Dimensiunile lor pot vazia intre 0.1 si 5mm. Ele pot fi interioare si exterioare, rotunde, ovale si alungite (fig.1). Suflurile exogene se formeaza in peretii pieselor turnate atunci cand presiunea gazelor (Pg) rezultate din forma la interfata cu coloana de otel lichid indeplineste inelgalitatea: Pg > Pm + Pc + Pext in care Pm presiunea metalostatica (inaltimea coloanei de aliaj lichid deasupra zonei luate in cnsiderare in care apar suflurile); Pc fortele capilare; Pext presiunea exterioara (atmosferica).

Fig.1 Tipuri de sufluri exogene in piesele turnate din otel: interioare ( a, b, c, d ) si exterioare (e ): a uniform repartizate pe sectiunea peretelui piesei; b rotunda, la partea superioara a piesei ; c periferice, rotunde; d periferice, rotunde si alungite; e periferice localizate la limita grauntilor. Perioada de formare a suflurilor exogene corespunde domeniului hasurat in fig. 2.

Fig. 2 Variatia presiunii ( a )si volumului gazelor ( b ) la turnarea otelului in forme nemetalice Primul maxim al curbei Pg apare in primele momente ale contactului dintre otelului lichid si peretele formei, iar cel de-al doilea ceva mai tarziu, datorita permeabilitatii formei. Presiunea metalostatica Pm creste liniar (in conditiile unei viteze constante de turnare). Sursele de gaze provenite din forma (miezuri, chituri, vopsele, paste) sunt urmatoarele: - evaporarea si disocierea apei din amestecurile de formare si miezuire; continutul de apa poate varia intre 0 si 10%; - arderea substantelor organice (rasini sintetice, ulei de in, dextrine, adaosuri carbonice, faina de lemn etc.); continutul acestora este cumprins intre 0 si 8%, arderea este de obicei incompleta, rezulta CO, CO2, H2, O2, N2; - dilatarea aerului din porii formei; - disocierea substantelor minerale (carbonatii de exemplu Na2CO3, CrCO3, NaHCO3 ci formare de CO2) - reactii dintre componentele din amestec (exemplu Na2CO3 + SiO2 = Na2SiO3 +CO2; Fe3O4 +CO = CO2 + FeO; 2CO = CO2 + C); - reactii intre otelul lichid si impuritatile (rasina, uleiuri) componentelor metalice ale 2 Fe(OH )3 Fe2O3 + 3H 2O formelor (racitori, suporti); de exemplu: (1 mg rugina Fe2O3 + 3C 2 Fe + 3CO formeaza 1.5cm3CO) - reactii intre otelul lichid si componentele formei; 2 Al + 3H 2O Al2O3 + 3H 2 Fe + H 2O FeO + H MgS + H 2O MgO + H 2 S Mg + H 2O MgO + 2 H Ti + 2 H 2O TiO2 + 2 H 2 Volumul de gaze (Vg) degajat din amestecuri la turnarea otelului poate sa ajunga pana la 1200 cm3/g amestec, iar viteza de degajare (Wg) intre 0-60 cm3/s (fig.2). Gazele in conditiile in care poseda o presiune mai mare decat cea metalostatica determina aparitia germenilor de sufluri la inerfata otel lichid - pori (care joaca rol de canale capilare), dimensiunile carora cresc pana ajung la dimensiunile, care permit fortelor ascensionale (formula lui Stokes) sa se desprinda si sa se ridice in coloana de aliaj lichid. Gazele pot patrunde in coloana de otel pana la inceperea procesului de solidificare. Prin incalzirea peretilor formei la contactul cu otelul lichid volumul de pori de obicei creste uneori pana la 50% datorita proceselor de sinterizare a granulelor de nisip; numarul de pori cu raza mica (de exemplu sub 15 m) se micsoreaza, iar cel al porilor cu raza mare (de exemplu 50-100m) creste.