VIOLENTA DOMESTICA Violenta domestica Violenta casnica nu este un eveniment singular, ci se manifesta sub forma mai multor tipare

comportamentale coercitive exercitate de abuzator asupra victimei. Acest fenomen poate sa apara atat in cadrul unui mariaj, cat si in intr-o relatie de tip homosexual. Copii, intreaga familie si comunitatea au de suferit de pe urma furiei dezlantuite. Dintre efectele imediate instalate asupra victimelor, copiilor si abuzatorilor se pot enumera traumele, bolile cronice, aparitia unor tulburari psihice, decesul (Ganley, 1996). Se estimeaza ca abuzul este unul din factorii cauzatori de suferinta in randul femeilor cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani (Ingrassia&Beck, 1996/1997). Forme ale abuzului Scopul principal al abuzului este de a obtine putere si control ( Ganley,1996). Se contureaza 5 forme ale relatiei bazate pe violenta: fizica, emotionala, economica, psihologica, sexuala. - In abuzul fizic o persoana incearca sa produca suferinta unei alte persoane, modalitate ce nu exclude impuscarea, injunghierea, impinsul, vatamarea prin folosirea unor obiecte contondente, a pumnilor, picioarelor, palmuirea. - In abuzul emotional, o persoana urmareste sa submineze personalitatea altei persoane, iar modul de realizare merge de la critici, insulte ce dau nastere unor sentimente de inferioritate pana la manipulare. - In cazul abuzului economic, agresorul aduce victima intr-o pozitie financiara dependenta (Chez, 1994).Abuzatorul este cel care decide modul in care vor fi cheltuiti banii, fapt care poate implica diferite cunostinte financiare sau se poate intersecta cu anumite paliere economice. Exemple ale mentinerii controlului financiar sunt cele in care victimei nu i se permite sa munceasca; se tine o evidenta stricta asupra fiecarui ban cheltuit sau abuzatorul nu accepta ca celalalt sa se angajeze. - Desi duce la instalarea fricii, abuzul psihologic este o modalitate prin care abuzatorul se asigura ca domina victima. Amenintarea cu violenta poate fi orientata direct asupra victimei sau poate consta in amenintarea cu suicidul. Intimidarea poate fi orientata atat asupra propietatii, a cuiva drag sau a animalului de casa. Abuzatorul poate prelua controlul prin izolare si dezinformare, poate fi o persona subtila sau galagioasa, isi poate urmari scopul in mod subtil sau fatis. Abuzul subtil se poate manifesta prin nerabdarea de a petrece cat mai mult timp posibil cu persoana iubita. Tacticile de dezinformare cuprind minciuni adresate victimei cu scopul de a-i deforma acesteia simtul realitatii (Ganley, 1996). - Abuzul sexual are doua componente; prima este cea de a determina victima sa intretina un raport sexual contrar dorintei ei; a doua componenta este cea de a incerca sa se submineze sexualitatea unei persoane, in sensul criticarii sau prezentarii intr-o maniera defavorabila a performantelor sale sexuale (Chez, 1994). Fazele violentei In toate tipurile de abuz exista anumite cicluri ; primul ciclu consta in faza de escaladare in care se foloseste o gama larga de tactici punitive, victima cade prada sindromului de neajutorare, iar intreaga tensiune acumulata duce la instalarea urmatoarei faze, cea incidenta, cand are loc "atacul". In aceasta faza, abuzatorul are grija sa se impuna si sa determine teama. De-a lungul celei de-a treia faze are loc o detensionare si de aceea este denumita si faza "lunii de miere" cand abuzatorul incepe sa aiba regrete, iar victima este manipulata in asa fel incat sa creada ca aceasta greseala nu se va mai repeta. Originile violentei Violenta este un comportament invatat in scopul de a obtine putere si control. Invatarea ei are loc atat in familie cat si in societate, prin observatie si reintarire. In cateva culturi (Java, Thai, triburi aborigene din Australia, etc) foarte rar barbatii isi abuzeaza femeile, deoarece acest lucru este condamnat de catre comunitate, iar la primele semne ale aparitiei unui astfel de comportament intre soti comunitatea inceteaza sa-i mai sprijine in vreun fel pe acestia. S-a constatat ca exista o anumita legatura in ceea ce priveste transmiterea comportamentului violent de la o generatie la alta. Acei copii care au fost victimele unui sau mai multor abuzuri fizice, au cele mai mari sanse de a dezvolta un astfel de comportament si in viata de adult. S-a constat ca femeile si barbatii reactioneaza diferit dupa ce au fost martorii unui conflict casnic violent; femeile nu mai raporteaza prezenta unei stari de satisfactie maritala, iar barbatii deprind mecanismul ce duce catre violenta. La maturitate, comportamentul violent este folosit ca metoda de stingere al unui conflict sau de reducere a stresului. In literatura de specialitate, modelele de comunicare par a fi modificate de deprinderile gresit invatate de a face fata unui conflict. Acest tip de comportament se substituie unor forme de comunicare neinvatate, dar noile modele comportamentale pot fi intelese dupa invatarea unor noi deprinderi observate. Consilierea de

catre profesionisti este una din metodele eficiente atunci cand o persoana a fost abuzata sau a abuzat pe cineva. Astazi se pune un mare accent pe tehnicile de control a furiei, lucru ce va mai reduce fenomenul de abuz, cu toate ca cercetarile in acest domeniu mai au un drum lung de parcurs pentru a combate nevoia omului de dominare si control. Violenta intrarelationala, cunoscuta sub numele de "violenta casnica", este un comportament abuziv al unei persoane asupra alteia, cu care se afla intr-o relatie intima, cu scopul de a detine control si puterea. Acest comportament este, deseori, un amestec de abuz fizic, sexual, psihologic, economic si/ sau emotional. Violenta intrarelationala rareori este un incident izolat, deseori este un model ce se repeta si cu timpul poate capata noi dimensiuni. Acest fenomen nu se limiteaza la grupurile etnice, religioase, rasiale sau la anumite clase sociale, orientari sexuale sau grupe de varsta. Desi fiecare situatie este diferita exista cateva elemente comune de atentionare de care ar trebui sa avem grija. Comparatii intre diferitele tipuri de relatii de violenta afisata si traita de catre femeile si barbatii abuzati Acest studiu a avut drept scop violenta manifestata si cea traita de catre femeile si barbatii abuzati. Cercetarile de ultima ora arata ca partenerul violent (PV) nu difera prin gen, statistic, cu toate ca , cu o rata crescuta, barbatii au un partener neviolent (PNV). In comparatie cu PV, PNV a fost asociat cu factori demografici si de educatie ( agresiuni in copilarie, probleme de rol, episoade violente in familie, etc). Cei mai importanti factori care determina violenta intr-o relatie sunt varsta, efecte ale consumului de droguri, abuzuri in copilarie, stresul psihologic,sentimentele de inferioritate. Un singur factor important de gen a fost identificat si anume ca femeile care au fost martore in copilarie la abuzul mamei de catre tata au cele mai mari sanse sa-si aleaga un partener violent. Identificarea unor legaturi ale violentei manifestate si traita intr-o relatie cu un PV sau PNV este esentiala in aprecierea si stabilirea unor proceduri de interventie pentru combaterea abuzului. Imagini socante ale violentei in scoli tot apar in mass-media. Ce se poate face pentru a opri aceste acte fara sens? In primul rand, ar trebui vorbit deschis despre violenta in randul tinerilor. Pentru a putea discuta aceasta problema, tinerii au nevoie de anumite puncte de sprijin din partea adultilor. Adolescentii sunt expusi violentei prin programele de televiziune, jocurile video, filme si chiar in cadrul propriei familii. Copiii au nevoie de asistenta adultilor pentru a invata si dezvolta comportamente non- violente. Stoparea pornirilor violente in relatiile dintre tineri este o sarcina a intregii societati. Amicii, prietenii, parintii, profesorii, consilierii, oamenii de stat - toti poarta responsabilitatea luptei contra acestei violente si sa preintampine aparitia ei. Trebuie dicutat cu tinerii despre cat de important este bunul simt in dragoste si intr-o relatie. Familia trebuie sa se asigure ca tinerii stiu sa faca fata unei probleme ce apare intr-o relatie de dragoste. Asociatia Americana de Psihologie impreuna cu alte asociatii nationale de profesionisti au publicat un ghid excelent, " Iubirea nu ar trebui sa-i raneasca pe tineri", care abordeaza probleme despre violenta din randul tinerilor. Au fost identificate si listate cinci situatii ce presupun violenta relationala si care caracterizeaza cel mai des intalnite situatii tensionate dintre tineri. Aceste exemple ofera o buna ocazie si un punct de plecare in discutia cu tinerii atat acasa, la scoala sau oriunde altundeva in societate. Se pot initia discutii ce se finalizeaza cu solutii constructive si cu descoperirea unor alternative bune atunci cand apar probleme. Iata cele cinci situatii: -Kevin se plimba pe culoarul scolii impreuna cu prietenii sai si isi vede iubita la vestiar cu iubita sa si prietenele sale. In momentul in care el trece pe langa ea, fata ii arunca o privire glaciara si spune tare: " Nu stiu de ce ma mai deranjez sa ies cu tine, ratatule! Cred ca am fost cu tine pentru ca mi-era mila". Kevin nu stie cu ce ar fi putut sa o supere atat de rau si ii este rusine, deoarece si prietenii lui au asistat la aceasta scen.a. Mesajul: A fi umilit nu e usor. Nu o face. -Jennie si Tyrone iau pranzul cu prietenii intr-un restaurant. Cei doi incep sa se tachineze unul pe altul, dar totul se transforma in insulte si reprosuri, pe Jennie incepe sa o deranjeze, dar nu se opreste, lucru observat si de Tyrone. Ea se ridica de la masa si spune : " Pleaca de langa mine, te urasc!" . Tyrone zice: " Taci!" si o plesneste peste fata. Mesajul: Palma primita nu este altceva decat violenta pura. -Tony si Emily sunt impreuna de cateva saptamani, iar el a inceput sa se poarte ca si cum ea ar fi proprietatea lui. Tony se plange cand ea petrece timpul alaturi de oricine altcineva, cu exceptia lui. El se asteapta ca ea sa-si petreaca pauzele impreuna cu el, sa ia pranzul amandoi, sa plece acasa cu el, iar in fiecare sfarsit de saptamana sa fie cu el. Emily, de frica sa nu-l piarda, se indeparteaza de toata lumea. Mesaj: O astfel de relatie posesiva nu este altceva decat o forma de abuz -Christine si Allison sunt in plina cearta. Christine devine din ce in ce mai furioasa pana cand o ia de par pe Allison si o tranteste de perete. Mai tarziu, Christine isi cere iertare spunand: " Nu sunt

mandra ca mi-am pierdut cumpatul, dar chiar mi-am iesit din minti. Ar trebui sa stii cand ma vezi asa sa nu aprinzi paie peste foc, pentru ca imi pierd controlul! ". Mesajul: Imbranceala si jignirea sunt niste comportamente violente; scuzele sunt fara sens. Trebuie sa ne asumam responsabilitatea pentru comportamentele si izbucnirile noastre. -Fred si Mary ies impreuna de cateva saptamani, iar ea a spus foarte clar ca se limiteaza doar la sarutari si nimic mai mult. Fred devine din ce in ce mai agresiv, neluand in seama dorinta ei. Intr-o buna zi, a incercat sa o forteze, motivand ca ea a cerut acest lucru. Mesaj: Nu te face ca stii ce gandeste partenerul. Ia-te dupa ce spune si nu dupa ce crede. A nu lua in seama dorinta partenerului si a-l forta sa faca ceva ce nu-i convine este o forma de violenta. Cateodata, dezaprobam un act violent doar prin simpla observare, concluzionand: "Nu-i mare lucru!". A umili pe altcineva este, totusi, un lucru foarte important, la fel si violul, posesivitatea exagerata. Violenta, in orice forma a ei, este un lucru important, daca nu acum, atunci mai tarziu. Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Desi pana de curand s-a presupus ca femeia este cel mai adesea victima violentei in familiei, in urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspandit, mult mai raspandit decat arata sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor. Familia care constituie un teren de manifestare a violentei domestice devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita, vecinii, prietenii, colegii. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. Ele capata o stigma in ochii celorlalti si in acelasi timp un sentiment de stigma si culpa care le face sa se izoleze. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa intretina relatii sociale in cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata primi un sprijin. Pe de alta parte, barbatii violenti au ca si caracteristici de personalitate lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenti, a comunica, in mediul intim al caminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt, in vreme ce, la locul de munca ramane o rutina de relationare superficiala cu ceilalti, un rol jucat in limitele orelor de serviciu. In 2002, violentele in familie au reprezentat aproximativ 15% din totalul infractiunilor comise cu violenta, conditia favorizanta principala fiind consumul bauturilor alcoolice (~30% dintre infractiuni). Desi incidenta fenomenului este in scadere, se manifesta o acutizare a lui, in sensul cresterii intensitatii violentei (acte de cruzime). Numarul mare de copii victimizati in familie dar si violente crescute intre concubini, care in prezent, potrivit legislatiei in vigoare, nu beneficiaza de statutul de "familie". Influente asupra dezvoltarii copiilor Functia principala a familiei, cresterea copiilor, este distorsionata cu largi si dramatice consecinte in viitor. Perturbarea acestei functii se petrece in general, ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza in momentele evenimentelor de violenta. Cercetarile arata ca trauma copiilor care cresc intr-o atmosfera de violenta, chiar daca nu ei sunt victimele directe, este mai intensa si cu consecinte mai profunde si mai de durata decat in cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor (Catheline, Marcelli, 1999). Intr-o familie bantuita de violenta, copiii cresc intr-o atmosfera in care nevoile lor de baza (nevoia de siguranta, de viata ordonata, de dragoste) sunt profund neglijate. Functiile parentale nu mai pot fi implinite. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila

sa asigure ingrijirile de baza necesare copilului (hrana, casa, igiena, haine, sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se intampla, de sentimentul esecului in cea mai importanta relatie interpersonala, de teroare, de autoacuzatii (Polman,1994) femeia nu mai este capabila de a juca nici unul din rolurile impuse de viata familiei. In atmosfera de violenta, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt ramane intr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. Aceasta situatie este probabil si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Ei prezinta: * Probleme fizice, boli inexplicabile, expusi la accidente in casa si in afara casei, dezvoltare fizica mai lenta; * Probleme emotionale si mentale: anxietate marita, simtamant de culpabilitate, frica de abandon, izolare, manie, frica de raniri si moarte; * Probleme psihologice: neincredere in sine, depresie, comparare cu viata mai fericita a colegilor; * Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. ARGUMENT n fiecare minut, n aproape orice col de lume, n familie, o femeie, un copil, o sor, un frate este supus violenelor fizice sau psihice din partea unei rude sau a unui membru al familiei. Situatia indeplineste toate cerintele pentru a fi tratata ca un denomen social. Cu totii cunoastem ce inseamna VIOLENTA, insa nivelul de cunoastere variaza de la un individ la altul. Ea ne evoca in minte, moarte, tortura, masacre, razboi, oprimare, criminalitate sau terorism, epurare si genocid. Intr-un registru mai putin dramatic, ne gandim la lipsa de civilizatie, insulte si injurii, inpolitete si atitudini nerespectuoase. Cu toate ca este un fenomen atat de cunoscut, nu e usor sa ajungem la o definitie satisfacatoare si in acelasi timp consensuala. Unii evoca in mod spontan folosirea fortei si se focalizeaza asupra vatamarilor fizice. Avand in vedere variabile juridice sau socioinstitutionale, altii pun accentul pe transgresarea sau violarea normelor si in special pe cele care se refera la legalitate. Lucrarile bine cunoscute ale lui Georges Sorel, Hannah Arendt sau, mai aproape de noi, cele ale lui Charles Tilly sau Julien Freund, ne permit sa mergem mai departe si ne atrag atentia asupra urmatoarelor aspecte privind violenta: extinderea fenomenului si relativitatea sa, modalitatile de abordare si evolutia sa, uzajul si finalitatile sale, caracteristicile fenomenului si factorii sai explicativi, politicile duse pentru medierea si prevenirea fenomenului si eficacitatea lor. Desi violenta domestica e un fenomen care a insotit dintotdeauna construirea si dinamica familiei, intrarea ei in atentia stiintelor juridice si sociale este de data recenta. Doar in ultimii 20 de ani, stiintele sociale si reglementarile legale internationale fac referinta laviolenta domestica. Abordarea fenomenului de violenta domestica s-a petrecut,ulterior generalizarii, in randurile profesionistilor si ale comunitatilor, a interesului privind prevenirea maltratarii copilului. Este interesant de remarcat faptul ca majoritatea femeilor implicate intr-o relatie violenta constientizeaza amploarea pericolului violentei pe care o suporta, abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimentul responsabilitatii parentale. Cteva noiuni teoretice i legisl ative: Violenta n familie este definit, conform legislaiei n vigoare, ca orice atitudine fizic sau verbal svrit cu intentie de ctre o rud sau membru de familie, mpotriva altui membru al aceleiai familii, care provoac o suferin fizic, psihic, sexual sau un

prejudiciu material. Definit ca un act comportamental, violena domestic are caracter instrumental, intenional i nvat. Instrumental agresorul controleaz victima, obine ceea ce dorete de la ea. Comportamentele devin funcionale (persist) dac au i rezultatul scondat. Un comportament care nu are rezultatele ateptate pentru cel care-l aplic, tinde s nu se mai repete dup o anumit perioad de timp. La fel, comportamentele violente tolerate prin neinterventie sau ntrite, persist i se accentueaz. Intenional: se produce cu intenia de control i dominare, de meninerea puterii, prin faptul ca e repetiv (nu apare doar izolat) i confer caracterul de intenie pe care de regul abuzatorul nu o recunoate, dar poate fi identificat prin rezultatele pe care le produce. De exempu, de ce un agresor nu manifest violene similare asupra efului la serviciu sau persoanelor strine, dac pornim de la ideea c el nu se poate controla la furie? nvat: violena asupra partenerului nu este nascuta. Copiii nva prin imitaie, familia reprezint modelul din care si extrage valori, cunoatere i comportamente. 60% dintre adulii care sunt violeni cu partenerele au crescut in familii cu violen. Partea optimist este ca fiind un comportament nvat, el poate fi schimbat printr-un nou proces de invare. Dovad c violena nu este genetic este procentul de 40% dintre copiii care cresc n familii violente i care nu devin agresori. Elemente specifice care difereniaz violena familiala de alte forme de agresiune: Accesul permanent al agresorului la victim Existena unui ciclu al violenei ( repetare n timp, cu o frecven tot mai mare i o gravitate tot mai crescut Schimbri produse in personalitatea celor implicai, cu scderea eficienei lor n indeplinirea funciilor sociale. Antrenarea ntregului sistem familial Relaiile emoionale ntre cei doi parteneri sunt manifestate sau latente Caracterul privat, care face ca victima sa aib acces redus la surse de sprijin Tendina celorlani de a nu interveni, tolerana social fa de fenomen Aspecte de tortur a victimei Lipsa de specialiti i servicii adecvate n general, victima este femeie ( 91% din cazuri) violena fiind nrdcinat n inegalitile de gen si n structurile tradiionale de putere instituionalizat.