Universitatea din Pitesti Facultatea de Educatie Fizica si Sport Inotul si jocurile in apa pentru copii

Clavac Oana Alexandra Kinetoterapie Grupa II Subgrupa III Anul II

Pitesti 2011

1.Particularitatile invatarii inotului la copii de 6-8 ani

Sunt copiii care invata inotul incepand de la varsta de 4-5 ani,marea majortate insa abia spre varsta scolara. Unii dar foarte putini,il invata din familie,avand ca indrumator unul din parinti. Lucrind cu copii de aceasta virsta,instructorul va trebui sa respecte umatoarele indicatii: -sa lucreze in reprize scurte cu pause dese; -sa controleze permanent tinuta copiilor; -sa foloseasca exercitii simple si cat mai variate; -sa dezvolte intereseul copiilor pentru invatarea inotului si sa le stimuleze participarea active si constienta; -sa nu foloseasca mijloace rigide in procesul de predare si sa stimuleze in mod permanent curajul si vointa copiilor. Procesul cel mai des folosit in predare la incepatori este craulul. In anumite centre insa se preda procedeul bras,in special la grupele de fete mai mari (peste 12 ani). Insusirea unui procedeu de inot la o grupa de 6-8 ani se face in 18-21 de lectii. Intelegem prin aceasta ca la sfarsitul perioadei copilului poate parcurge in mod corect o distanta de 15-20 m. Intr-o grupa vor fi cuprinsi 10-14 copii.

2.Lectia de inot

In cadrul procesului de instruire ,pe langa pregatirea tehnica se va urmari dezvoltarea fizica multilaterala a copiilor,intarirea sanatatii si calirea organismului. Lectiile vor fi organizate pe grupe,cerintele fiind adecvate sexu- lui,varstei si gradului de pregatire al copiilor cu care se lucreaza. In functie de sarcini,lectiile vor fi de invatare,repetare cu scop de perfectionare,de verificare si mixte.Lectia va incepe itotdeauna cu lucru pe uscat care va continua apoi in apa. Alternarea ucrului pe uscat cu cel in apa este specifica lectiilor de inot. Ca structura,lectia de invatare va cuprinde: -orgaizarea colectivului,care va fi asemanatoare cu lectiile de educatie fizica din scoala; -pregatirea organismului pentru efort.Aceasta pregatire se face pe uscat prin folosirea exercitiilor de gimnastica de baza.

-insusirea elementelor specific de inot-acomodare,respiratie,plutire,miscari de picioare si brate, coordo- nare, sarituri,intoarceri. -scaderea intensitatii efortului in lectiile care s`a lucrat mai intens.Aceasta sarcina se va realiza,printre altele,prin exercitii de respiratie effectuate cu expiratie in apa. Concluzii,moment important prin faptul ca se fac aprecierile, evidentieri si recomandari pentru completarea lucrului individual acasa. O lectie isi atinge scopul cand sarcinile ei au fost indeplinite si cand copiii dau dovada de buna dispozitie , manifestandu-si nerabdarea de a participa la lectiile urmatoare instrctorului pregatirea din timp a materialelor necesare si a conspetului de lectie. Respectarea principiilor didactice,alaturi de orientarea fata de conditiile de temperatura ale aerului si ale apei.Inca din primele lectii instructorul va tine legatura permanenta cu medical bazei si cu parintii copiilor,in vederea cunoasterii rezistentei acestora si dozarii cat mai judicioase a efortului.

3.Scurta descriere a tehnicii procedeelor de inot

3.1. Procedeul craul pe piept:
Cel mai rapid procedeu de inot,folosit sub diverse variante de majoritatea inotatorilor, este craulul.In timpul inotului,corul este intins pe suprafata apei,iar capul se afla in prelungirea acestuia,cu fata scufundata in apa. Miscarea picioarelor: -picioarele executa o miscare de forfecare,in sus si in jos,intr`un plan vertical,ele fiind intinse dar nu incordate,cu labele orientate spre interior. -impulsul miscarii porneste de la nivelul soldurilor si continua spre coapse,gambe,labele picioarelor,intr`un ritm rapid,inotatorul avand genunchii si gleznele relaxate. -dupa terminarea fazei descendente,piciorul revine in sus pana la suprafata apei ,dand impresia iesirii pentru un moment a calcaiului din acesta. Miscarea bratelor: -bratele efectueaza o miscare alternativa,de vaslire parcurgand un drum prin aer si unul prin apa.Fiecare brat este dus prin aer dinapoi-inainte,cu cotul orientat in sus,fiind introdus in apa in dreptul umarulu usorindoit.Intra in apa mai intai degetele,palma,apoi umarul. -odata cu rasucirea usoara a umarului,bratul se intinde pe sub apa si dupa un scurt moment de alunecare incepe faza de tractiune.In timpul tractiunii,bratul se indoiae progresiv din articulatia cotului,iar in timpul impingerii,se intinde din nou.Rolul palmei in drumul bratului pe sub apa este foarte important.

-acest drum trebuie efectuat aproape paralel cu axa ongitudinala a corpului pe sub ea.Dupa ce bratul s eintinde complet langa sold,palma da un ultim impuls apei,prin intindere,cotul iese din apa si incepe parcurgerea drumului prin aer,in timp ce un brat este in apa si vasleste,celalalt efectueaza miscarea in aer.Exista un moment in care amele brate sunt in apa,acest lucru se intampla in clipa in care un brat este intins inainte in dreptul umarului,cu palma orientate in jos,gata sa apuce apa,iar celalat termina impingerea. Tehnica respiratiei: -respiratia se efectueaza intorcand capul lateral si usor inapoi, urmarind miscarea palmei.Inspiratia incepe in faza de impingere a apei si continua pana in timpul scoaterii bratului din apa.In acest timp celalalt brat executa prima parte a vaslirii. -expiratia incepe odata cu intinderea bratului drept si cu terminarea impingerii celui stang si se apropie de sfarsit odata cu terminarea fazei de tractiune a bratului drept si iesirea din apa a celui stang. Coordonarea miscarilor: -din pozitia intins,se executa 6 batai de picioare la un ciclu de brate,efectuindu`se o inspiratie.Ritmul batailor picioarelor poate fi de 4 sau 6.Respiratia obisnuita la doua brate poate fi inlocuita cu celelalte ritmuri.Respiratie la 3 sau 5 brate. -in cadrul centrlor de initiere,procedeul craul este precedat singur sau impreuna cu craul pe spate si bras. 3.2.Procedeu craul pe spate Pozitia corului este intins pe spate cu soldurile ridicate, capul scufundat ,barbia pe piept,astfel incat nivelul apei sa ajunga in dreptul urechilor.Se fac miscari alternative de brate,in timp ce picioarele executa forfecari in plan vertical. Miscarea picioarelor -din pozitie culcat pe spate cu picioarele intinse,labele orientate spre inauntru,incepe indoirea unui picior din ghemuit,continua cu miscarea de coborare a gambei si labei piciorului. -urmeaza ridicarea coapsei,in timp ce laba piciorului ajunge intr`un punct maxim de coborare,dupa care,printr`o impingere puternica a apei de jos un sus,revine in pozitie initiala.In momentul in care un picior atinge un punct maxim de coborare si incepe revenirea,celalalt incepe coborarea.Importanta in asigurarea propulsiei este faza de impingere a apei de jos in sus.

Miscarea bratelor: -bratele executa o miscare alternative.Pornind de la pozitia unui brat intins deasupra capului cu palma orientate in afara,celalalt pe langa corp,miscarile vor fi

urmatoarele:bratul de deasupra capului,intins cu degetele apropiate,incepe tractiunea prin apucarea apei. -tractiunea se efectueaza prin indoirea progresiva a bratului.Trecand peste linia umerilor,palma va impinge apa inapoi si putin in jos,trimitand miscarea de impingere cu un ultim impuls al palmei care se orienteaza paralel cu coapsa si putin sub ea. -fara pauza,bratul iese din apa si printr`o usoararasucire a trunchiului este dus prin aer desupra capului.Intrarea in apa se face cu degetul mic orientat in jos si putin in afara umarului.In momentul in care bratul a terminat vislirea si iese din apa,celalalt incepe faza de tractiune. -important este sa se respecte drumul bratului prin apa,adica mentinerea pozitiei perpendicular a palmei pe directia de tractiune-impingere,aceasta descriind aproape o linie paralela cu directia de inaintare. Tehnica respiratiei: -fazele de inspiratie si expiratie sunt legate de ritmul de vaslire al bratelor.Inotatorii folosesc o respiratie la un ciclu de brate. Coordonarea mscarilor: -la un ciclu de brate corespunde un numar de 6-8 batai de picioare.Inotatorul executa continuu forfecarea picioarelor,in timp ce un brat executa miscarea de tractiuneimpingere,iar celalalt,drumul prin aer. -miscarea bratelor duce la usoare rasuciri.Inotul craul pe spate se invata in majoritatea cazurilor odata cu craul pe piept.

3.3 Procedeu bras

Ca si craul,corpul este intins pe apa,cu capul scufundat pana la sprancene,propulsia fiind asigurata prin miscari simetrice de brat si picioare. Miscarea picioarelor: -din pozitia de alunecare cu labele intinsse si cu gleznele apropiate, picioarele se indoaie din genunchi, labele fiind trase pe sub suprafata apei,pana ce calcaiele ajung in apropierea soldurilor. -labele sunt orientate cu varfurile in afara.Urmeaza o miscare energetica de impingere prin intinderea picioarelor si revenirea in pozitie initiala.Impingerea se efectueaza cu toata suprafata talpilor. Miscarea bratelor: -din pozitia intinsa cu palmele orientate lateral-oblic,incepe tractiunea care se efectueaza lateral si oblic fata de planul orizontalei pana aproape in dreptul umerilor.Apoi bratele se indoaie progresiv din colt,palmele fiind orientate perpendicular pe directia tractiune. -dupa terminarea tractiunii bratelorcontinua sa se indoaie,coatele se apropie de trunchiiar palmele se duc inaintea barbiei.Urmeaza intinderea bratelor cu rasucirea palmelor in joss i spre lateral,cu revenire in pozitie initiala.

Tehnica respiratiei: -in procedeul modern,inspiratia se efectueaza dupa tractiunea bratelor in momentul cand acestea incep sa se indoaie.Ea este foarte scurta si rapida.Expiratia se efectueaza odata cu ducerea bratelor inainte si in timpul fazei de tractiune. -in procedeul classic,ispiratia se face in timpul tractiunii,iar expiratia odata cu ducerea bratelor inainte. Coordonarea in procedeului modern -din pozitia initiala de pluta,incepe tractiunea bratelor,picioarelor ramanand intinse.In momentul indoirii coatelor se efectueaza inspiratia,iar picioarele incep sa se indoiae. -in faza urmatoare incepe intinderea bratelor,capul se introduce in apa si se efectueaza expiratia,picioarele ajung in pozitia de indoire maxima si incep propulsia si terminarea propulsiei picioarelor. Coordonarea in procedeul clasic: -odata cu inceperea tractiunii bratelor se efectueaza inspiratia,picioarele fiind intinse.In faza urmatoare coatele se indoaie,gura intra in apa,iar picioarele incep sa se indoaie.Urmeaza intinderea bratelor si expiratia,labele apropiindu`se la maximum de solduri,in aest moment incepe propulsia.In ultima faza bratele sunt intinse,miscarea de propulsive si expiratia fiind terminate. -dupa terminarea miscariii bratelor si a picioarelor exista momentul de alunecare in care corpul sta intins si aluneca ca urmare a efortului depus.Cu cat viteza de inot este mai mare ,cu atat momentul este mai scurt.

3.4. Procedeul delfin

Inotul delfin este cel mai nou procedeu de concurs.El este caracterizat prin aspectul general de deplasare prin ondularea trunchiului.Derivat din vechiul into future a pastrat de la acesta numai miscarea de brate.In ordinea invatarii procedeelor de inot acesta se invata printre ultimele. Miscarea picioarelor: -picioarele executa miscarea in mod simultan,preluand impulsul de la trunchi-sold si efectuand o lovitura a apei de sus in jos; -miscarea picioarelor si pozitia labei sunt identice cu cele de la craul piept. Miscarea bratelor: -bratele efectueaza o miscare asemanatoare cu cea de la craul pe piept,executia fiind simultana; -tractiunea incepe cu apucarea apei si indoirea coatelor,cu palmele perpendicular,pe directia de inaintare si continua cu impingere pana la intinderea bratelor ajungandu-se cu palmele langa coapse -fara pauza bratele revin prin aer,inainte,in dreptul umerilor si intra in apa pregatind tractiunea urmatoare;

-se remarca viteza accelerate a miscarii brateor spre sfarsitul fazei de impingere si un moment de alunecare a palmelor pea pa dupa readucerea lor inainte in dreptul umerilor. Tehnica respiratiei: -inspiratia se efectueaza in timpul fazei de impingere a bratelor si in prima jumatate a drumului aerian a acestora; -expiratia facandu-se in restul drumului prin aer a bratelor si a fazei de tractiune; -in momentul inspiratiei capul se ridica deasupra apei pana la barbie, ca la bras sau se intoarce lateral,ca la craul; -respiratia se poate efectua si la doua cicluri de brate. Coordonarea miscarilor: -in general inotatorii folosesc o respirate la un ciclu de miscari.Din pozitie de pluta pe fata sau de tractiune-impingere a bratelor,deci pe frumul acestora prin apa,se efectueaza o ondulatie complete. -in acest moment se efectueaza si circa jumatate de inspiratie.Odata cu ducerea bratelor inaiante,se efectueaza a doua ondulatie,se termina inspiratia si incepe expiratia

4.Jocuri in apa 4.1.Culoarul:

Copiii sunt impartiti in doua echipe egale ca numar,asezate pe doua randuri fata in fata,la distanta de 2-3 m.Intervalul dintre echipe este de jumatate de metru. La comanda,primii jucatori din fiecare echipa pleaca in alergare prin interiorul culoarului,alternative sau simultan.El trebuie sa treaca prin culoar pana la capatul celalalt,unde se aliniaza la sfarsitul sirului de la care au plecat.Jocatorii ambelor echipe stropesc pe cei ce traverseaza culoarul.Jocul se termina dup ace toti componentii echipelor au trecut prin culoar.Se poate repeat micsorandu`se distanta intre randuri cu cite o jumatate de pas de echipa. Castiga echipa cu cele mai putine puncte de penalizare. Reguli: -plecarile se fac la semnal; -in timpul trecerii prin culoar nu este permisa atingerea acestuia.O atingete atrage dupa sine penalizarea cu un punct a echipei din care face parte jucatorul respectiv; -componentii culoarului nu au voie sa atinga intentionat pe cei care trec prin culoar.

4.2.Stafeta piticului
Folosita in primele lectii de invatare,aceasta stafeta contribuie la insusirea plutirii.Participantii sunt impartiti in 2-3 echipe,egale ca numar.In cadrul fiecarui echipe

copii sunt asezati in flanc cate unu, in pozitia ghemuit cu palmele asezate pe genunchi,barbia la nivelul apei. Deplasarea se va face prin sarituri succesive elastic cu impingerea simultana de pe fundul apei,fara a lua mainile de pe genunschi. La semnal,primii doi copii din fiecare echipa se deplaseaza pana la peretele bazinului sau ocolesc un reper de pe apa.Jucatorul care termian cursa,trece la coada sirului,iar urmatorul pleaca pe acelasi traseu. Reguli: -toate plecarile se fac din acelasi loc; -schimbul se face prin atingerea partenerului pe umar de catre cel care a terminat cursa; -in timpul cursei palmele nu au voie sa paraseasca genunchii.

4.3.Suflarea balonului
Acest joc se poate organiza in zile fara vant si consta in punerea unor baloane in miscare pe suprafata apei cu ajutorul suflului.La incepatori distanta parcursa va fi de 610m,iar deplasarea jucatorilor se va face prin mers.Copiii sunt imartiti in doua sau mai multe echipe egale ca numar,iar fiecare echipa se imparte in doua subgrupe.O jumatate de echipa se afiseaza la un capat al zonei de joc,cealalta in partea opusa. Fiecare echipa are cate un balon. La semnal,incepe deplasarea balonului prin suflat,catre coechipier de vizavi.Odata balonul preluat de acesta,aducatorul trece la sfarsitul sirului echipei adverse.Castiga echipa care termina mai repede. La avansati deplasarea jucatorilor se va face prin inot,introducandu`se si un al doilea balon,jucatorul avand sarcina de a deplasa amndoua baloanele simultan. Reguli: -deplasarea balonului se face numai pri suflat; -se poate executa deplasarea si cu ajutorul capului si al nasului.

4.4.Stiuca si pestisorii
Se limiteaza un spatiu de 10/10m.Un jucator din grupa primeste sarcina de stiuca,ceilalti 5-6 sunt pestisori.Unul din pestisori este ales paznic si are sarcina de a`i apara pe ceilalti. La semnalul,stiuca are nevoie sa atace pestisorii care se apara fugind sau ascunzandu`se in spatele paznicului.Acesta are voie sa indeparteze stiuca stropind`o. Pentru a se apara mai bine,pestisorii se pot aseza incolonati in spatele paznicului,tinandu`se de talie.Odata cu prinderea unui pestisor de catre stiuca,jocul se reia,schimbandu`se rolurile. Reguli: -nu este permisa parasirea spatiului de joc.In acest caz,pestisorul urmarit se considera prins;

-stiuca poate ataca sip e sub apa in cazul in care se joaca cu grupe mai avansate; -in cazul in care stiuca nu reuseste sa prinda intr`un interval de 3 min, nici un pestisor,ea va fi schimbata.

4.5.Fereste-te de minge
Participa doua echipe formate din 4-5 jucatori.Suprafata terenului de joc este de circa 6/6m,impartita in doua parti printr`un culoar.Echipele se asaza fata in fata,in cele doua zone.Apoi instructorul va arunca 4-5 mingi sau colaci in fiecare din suprafetele de joc. La semnal,jucatorii incep sa arunce obiectele plutitoare in terenul advers,in asa fel ca la un moment dat in suprafata propie sa nu mai ramana decat jucatorii;acest moment trebuie sesizat de instructor,care cu ajutorul fluerului va opri jocul. Castiga echipa care nu mai are nici un obiet in terenul propriu. Reguli: -nu este permisa aruncarea obiectelor in afara zonei de joc; -oprirea jocului trebuie facuta imediat in momentul cand s`a fluierat; -nu este permisa folosirea unui jucator din echipa adversa drept tinta

4.6.Saritura tigrului
Participa un numar nelimitat de jucatori impartiti in doua sau trei echipe egale ca numar. Cate doi jucatori din fiecare echipa vor tine culacul sau camera de bicicleta cat mai aproape de malul apei,asigurdu`I deschiderea maxima. Participantii fiecarei echipe trec pe rand sarind prin colac,cautand sa nu`l atinga si avand grija ca aterizarea in apa sa se faca sub forma de plonjon.Coducatruljocului va supravehea trecerile acordand punct de penalizare celor care ating colacul in timpul sariturii.Dupa e toti comonentii echipelor au executat saritur,instructorulva anunta punctele de penalizare acordate si echipa castigatoare.

4.7.Echilibrul pe saltea
Jucatorii incepatori vor juca in apa mica,avansatii in apa mai adanca.Numarul echipelor se va stabilii in functie de numarul saltelelor.Fiecare echipa va fi formata din 3-4 copii. La semnal,un jucator din fiecare echipa se catara pe saltea in pozitia pe genunchi sprijuin pe palme.La al doilea semnal ei se ridica in picioare,utand sa mentina pozitia cat mai mult.Jucatrul care nu va reuseste sa stea in echilibru,va fi descalificat. De asemenea va fi descalificat si jucatorul care nu va reusi sa stea in echilibru.Din cei ramasi in echilibru cel care va cadea primul primeste un punct de penalizare pentru echipa sa,al doilea doua,etc.In continuare urmeaza ceilalti jucatori. Echipa castogatoare este cea care primeste cele mai putine penalizari. Pentru a stabili cu precizie echipa castigatoare,se poate cronometra timpul mentinerii in echilibru a fiecarui jucator.Astfel se pot stabili si recorduri individuale sau pe echipa. Reguli:

-nu sunt premise acordarea ajutorului coechipierilor si agitarea apei in reajma saltelelor adversarilor.

4.8. Lupta pe saltea

Participa doua echipe formate di 4-6 copii fiecare.Copii sunt aliniati in flanc cate unul. Pe rand,din fiecare echipa cate un jucator se aseaza pe saltea.Pozitia de plecare este calare pe saltea,iar distanta intre saltele de 3-4m.Propulsia se va face cu ajutorul betelor. La semnal,echipajele se apropie cautand sa se rastoarne unul pe celalal.Jucatorul ramas calare pe saltea primeste un punct. Castiga echipa care totalizeaza cat mai multe puncte. Reguli: -sunt premise formarea valurilor,stropitul,apucatul de marginea saltelei adversarului,apucarea de picioare sau betele adversarului; -nu sunt premise loviturile,apucarile de par,de gat sau alte brutalitati care se penalizeaza; -in caz de rasturnare simultana,lupta se reia pana la stabilirea unui castigator.

4.9.Pescuitorii de scoici
Se delimiteaza o suprafata de joc de circa 10/10m.Participantii sunt impartiti in doua echipe.Cele doua echipe din cat 6-8 jucatori fiecare,se aliniaza la peretele bazinului sau pe malul apei.Instructorul arata copiilor obiectele neplutitoare,adica scoicile,pe care le arunca in apa. Pe mal sunt pregatite cosurile sau cercurile desenate,sau pe apa plutelefiecare echipa avand rapartizat un cos sau o pluta. Pentru incepatori apa sa fi suicient de mare,in asa fel incat culesul scoicilor sa se faca prin scufundarea capului din aplecare fara sa se piarda cntactul talpilor cu fundul bazinului.La semnalul instrctorului se vatrece la culesul scoicilor si la punerea lor in locurile indicate. La un nou semnal jocul se opreste si se numara scoicile.Echipa care a reusit sa adune mai multe scoici este declarata invingatoare.In cazul in care nu s-au cules toate obiectele jocul se reia. Cu avansatii jocul se va organiza in apa mai adanca pentru a-i oblige pe copii sa se scufunde in timpul desfasurarii jocului,putandu-se mari si zona de joc. Reguli: -scoicile se scot numai prin scufundare,nu si cu ajutorul degetelor de la picioare. -fiecare jucator oate culege un numar nelimitat de scoici.

Bibliografie

Mujiciov N.,Branga D. si Mujicov C. Jocuri pentru copii si tineret, Bucuresti,Editura U.C.F.S. 1966. Branga D. si Mujiciov C. Jocuri de miscare pentru pionieri, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968. Dumitrescu N. Inotul pentru copii,Bucuresti,Editura tineretului, 1968. Marga E. si Olaru M. Lectii de inot,Bucuresti,Editura C.N.E.F.S. 1970. Siclovan Ion Teoria educatiei fizice si a sportului,Bucuresti,Editura Sport-Turism,1979. Olaru Mircea Inot manual metodic,Bucuresti,Editura Sport Turism,1982

Motivatie

Am ales acest subiect pentru a pune in evidenta cat de important este pentru un copil sa faca un sport de mic. Acest lucru il ajuta foarte mult,pentru o buna dezvoltare fizica armonioasa,la imbunatatirea si mentinerea starii de sanatate,la o bunastare a organismului,la integrarea intr-un colectiv si la buna cresterea si educatie. Facand sport un copil prinde incredere, forta interioara si un scut impotriva depresiei, anxietatii sau stresului.

Cuprins

1.Particularitatile invatarii inotului la copii de 6-8 ani. 2.Lectia de inot. 3.Scurta descriere a procedeelor de inot. 3.1.Procedeu craul pe piept. 3.2.Procedeu craul pe spate. 3.3.Procedeu bras. 4.Jocuri in apa. 4.1.Culoarul. 4.2.Stafeta piticului. 4.3.Suflarea balonului. 4.4.Stiuca si pestisorii. 4.5.Fereste-te de minge. 4.6.Saritura tigrului. 4.7.Echilibru pe saltea. 4.8.Lupta pe saltea. 4.9.Pescuitorii de scoici. 5.Motivatie.