Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Precizari Concurs Terra

    Încărcat de

    Deea Andreea
    28 vizualizări1 pagină
    Manifestările mecanice ale contracţiei musculare Tipuri de contracţie Muşchiul dezvoltă o forţă de contracţie egală şi de sens contrar forţei căreia i se opune. În funcţie de mărimea acestei forţe muşchiul se poate scurta, alungi sau poate păstra aceeaşi lungime. - Contracţie izotonică - muşchiul se contractă contra unei forţe exterioare constante (ridicarea unei greutăţi). - Contracţie neizotonică - forţa variază ca mărime - întinderea unui resort. - Contracţie izometrică - contracţie în care lungimea muşchiului nu se modifică, dar tensiunea în el creşte. Forţa dezvoltată este egală cu cea care trebuie învinsă (contracţia posturală sau pentru susţinerea unui obiect). Muşchiul nu efectuează lucru mecanic. - Contracţia tetanică - Prin stimulare cu un impuls unic muşchiul se contractă sub forma unei secuse unice (intervalul între stimuli trebuie să fie mai lung decât timpul necesar contracţiei şi relaxării); la stimulare repetitivă cu o anumită frecvenţă, peste o limită dată, contracţiile individuale fuzionează într-o contracţie unică - contracţie tetanică (figura). Frecvenţa depinde de tipul de muşchi (mai mare la muşchii rapizi)(musculatura oculară 350 stimuli/secundă, muşchi solear 30). - Alungirea muşchiului - dacă forţa exterioară este mai mare decât valoarea maximă a forţei pe care o poate dezvolta muşchiul, acesta se alungeşte cu toate că se contractă activ. Relaţia forţă-lungime Forţa generată într-o contracţie musculară depinde de distanţa dintre extremitaţile sale - deci de lungimea sarcomerelor sale. Ea are valoarea maximă pentru o lungime iniţială a fibrei (în repaus). Dacă este întinsă peste această lungime şi determinată să se contracte, sau contracţia porneşte de la o lungime mai mică, forţa de contracţie descreşte (figura, figura). Pentru a explica această dependenţă trebuie să se ţină cont de numărul de punţi transversale implicate în contracţie (figura). Dacă un muşchi este întins peste o lungime a sarcomerelor de 3,6 mm, nu mai are loc întrepătrunderea filamentelor groase şi subţiri, deci nu se poate forma complexul actomiozinic şi forţa va fi nulă. Forţa maximă atunci când toate punţile sunt implicate în interacţiunea actomiozinică. La muşchiul scurtat apare o interpătrundere suplimentară a filamentelor subţiri aparţinând aceluiaşi sarcomer repezentând un obstacol în interacţiunea actomiozinică. F =0 când filamentul subţire atinge linia Z din partea opusă. Relaţia forţa-viteză de scurtare (A.V.Hill) Viteza de scurtare a unui muşchi depinde de forţa exterioară ce trebuie învinsă (deci de forţa de contracţie la un moment dat). Astfel, un obiect uşor este ridicat mai rapid, unul mai greu, mai lent. Ecuaţia care reprezintă acest proces, ecuaţia Hill: (F+a)(v+b) = (Fmax +a)b Aceasta este ecuaţia unei hiperbole (figura). F- forţa de contracţie, v-viteza de contracţie, a,b, -constante (a-dimensiune de forţă, b de viteză). Fmax - forţa maximă dezvoltată de muşchi pentru o anumită lungime iniţială la care se declanşează contracţia (izometrică). De aici, viteza de contracţie va fi: v = (Fmax -F)b/(F+a) Se obţine viteza maximă, vmax, pentru F=0. La forţe mari muşchiul se alungeşte şi nu mai respectă relaţia Hill. Puterea dezvoltată de muşchi: P = Fv = F(Fmax -F)b/(F+a) Puterea este nulă pentru F = 0 şi F = Fmax (izometrică) (figura). Ecuaţia Hill corespunde unei curgeri vâscoase (frecarea la nivelul punţilor în glisare).

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Manifestările mecanice ale contracţiei musculare Tipuri de contracţie Muşchiul dezvoltă o forţă de contracţie egală şi de sens contrar forţei căreia i se opune. În funcţie de mărimea acestei forţe muşchiul se poate scurta, alungi sau poate păstra aceeaşi lungime. - Contracţie izotonică - muşchiul se contractă contra unei forţe exterioare constante (ridicarea unei greutăţi). - Contracţie neizotonică - forţa variază ca mărime - întinderea unui resort. - Contracţie izometrică - contracţie în care lungimea muşchiului nu se modifică, dar tensiunea în el creşte. Forţa dezvoltată este egală cu cea care trebuie învinsă (contracţia posturală sau pentru susţinerea unui obiect). Muşchiul nu efectuează lucru mecanic. - Contracţia tetanică - Prin stimulare cu un impuls unic muşchiul se contractă sub forma unei secuse unice (intervalul între stimuli trebuie să fie mai lung decât timpul necesar contracţiei şi relaxării); la stimulare repetitivă cu o anumită frecvenţă, peste o limită dată, contracţiile individuale fuzionează într-o contracţie unică - contracţie tetanică (figura). Frecvenţa depinde de tipul de muşchi (mai mare la muşchii rapizi)(musculatura oculară 350 stimuli/secundă, muşchi solear 30). - Alungirea muşchiului - dacă forţa exterioară este mai mare decât valoarea maximă a forţei pe care o poate dezvolta muşchiul, acesta se alungeşte cu toate că se contractă activ. Relaţia forţă-lungime Forţa generată într-o contracţie musculară depinde de distanţa dintre extremitaţile sale - deci de lungimea sarcomerelor sale. Ea are valoarea maximă pentru o lungime iniţială a fibrei (în repaus). Dacă este întinsă peste această lungime şi determinată să se contracte, sau contracţia porneşte de la o lungime mai mică, forţa de contracţie descreşte (figura, figura). Pentru a explica această dependenţă trebuie să se ţină cont de numărul de punţi transversale implicate în contracţie (figura). Dacă un muşchi este întins peste o lungime a sarcomerelor de 3,6 mm, nu mai are loc întrepătrunderea filamentelor groase şi subţiri, deci nu se poate forma complexul actomiozinic şi forţa va fi nulă. Forţa maximă atunci când toate punţile sunt implicate în interacţiunea actomiozinică. La muşchiul scurtat apare o interpătrundere suplimentară a filamentelor subţiri aparţinând aceluiaşi sarcomer repezentând un obstacol în interacţiunea actomiozinică. F =0 când filamentul subţire atinge linia Z din partea opusă. Relaţia forţa-viteză de scurtare (A.V.Hill) Viteza de scurtare a unui muşchi depinde de forţa exterioară ce trebuie învinsă (deci de forţa de contracţie la un moment dat). Astfel, un obiect uşor este ridicat mai rapid, unul mai greu, mai lent. Ecuaţia care reprezintă acest proces, ecuaţia Hill: (F+a)(v+b) = (Fmax +a)b Aceasta este ecuaţia unei hiperbole (figura). F- forţa de contracţie, v-viteza de contracţie, a,b, -constante (a-dimensiune de forţă, b de viteză). Fmax - forţa maximă dezvoltată de muşchi pentru o anumită lungime iniţială la care se declanşează contracţia (izometrică). De aici, viteza de contracţie va fi: v = (Fmax -F)b/(F+a) Se obţine viteza maximă, vmax, pentru F=0. La forţe mari muşchiul se alungeşte şi nu mai respectă relaţia Hill. Puterea dezvoltată de muşchi: P = Fv = F(Fmax -F)b/(F+a) Puterea este nulă pentru F = 0 şi F = Fmax (izometrică) (figura). Ecuaţia Hill corespunde unei curgeri vâscoase (frecarea la nivelul punţilor în glisare).

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    28 vizualizări1 pagină

    Precizari Concurs Terra

    Încărcat de

    Deea Andreea
    Manifestările mecanice ale contracţiei musculare Tipuri de contracţie Muşchiul dezvoltă o forţă de contracţie egală şi de sens contrar forţei căreia i se opune. În funcţie de mărimea acestei forţe muşchiul se poate scurta, alungi sau poate păstra aceeaşi lungime. - Contracţie izotonică - muşchiul se contractă contra unei forţe exterioare constante (ridicarea unei greutăţi). - Contracţie neizotonică - forţa variază ca mărime - întinderea unui resort. - Contracţie izometrică - contracţie în care lungimea muşchiului nu se modifică, dar tensiunea în el creşte. Forţa dezvoltată este egală cu cea care trebuie învinsă (contracţia posturală sau pentru susţinerea unui obiect). Muşchiul nu efectuează lucru mecanic. - Contracţia tetanică - Prin stimulare cu un impuls unic muşchiul se contractă sub forma unei secuse unice (intervalul între stimuli trebuie să fie mai lung decât timpul necesar contracţiei şi relaxării); la stimulare repetitivă cu o anumită frecvenţă, peste o limită dată, contracţiile individuale fuzionează într-o contracţie unică - contracţie tetanică (figura). Frecvenţa depinde de tipul de muşchi (mai mare la muşchii rapizi)(musculatura oculară 350 stimuli/secundă, muşchi solear 30). - Alungirea muşchiului - dacă forţa exterioară este mai mare decât valoarea maximă a forţei pe care o poate dezvolta muşchiul, acesta se alungeşte cu toate că se contractă activ. Relaţia forţă-lungime Forţa generată într-o contracţie musculară depinde de distanţa dintre extremitaţile sale - deci de lungimea sarcomerelor sale. Ea are valoarea maximă pentru o lungime iniţială a fibrei (în repaus). Dacă este întinsă peste această lungime şi determinată să se contracte, sau contracţia porneşte de la o lungime mai mică, forţa de contracţie descreşte (figura, figura). Pentru a explica această dependenţă trebuie să se ţină cont de numărul de punţi transversale implicate în contracţie (figura). Dacă un muşchi este întins peste o lungime a sarcomerelor de 3,6 mm, nu mai are loc întrepătrunderea filamentelor groase şi subţiri, deci nu se poate forma complexul actomiozinic şi forţa va fi nulă. Forţa maximă atunci când toate punţile sunt implicate în interacţiunea actomiozinică. La muşchiul scurtat apare o interpătrundere suplimentară a filamentelor subţiri aparţinând aceluiaşi sarcomer repezentând un obstacol în interacţiunea actomiozinică. F =0 când filamentul subţire atinge linia Z din partea opusă. Relaţia forţa-viteză de scurtare (A.V.Hill) Viteza de scurtare a unui muşchi depinde de forţa exterioară ce trebuie învinsă (deci de forţa de contracţie la un moment dat). Astfel, un obiect uşor este ridicat mai rapid, unul mai greu, mai lent. Ecuaţia care reprezintă acest proces, ecuaţia Hill: (F+a)(v+b) = (Fmax +a)b Aceasta este ecuaţia unei hiperbole (figura). F- forţa de contracţie, v-viteza de contracţie, a,b, -constante (a-dimensiune de forţă, b de viteză). Fmax - forţa maximă dezvoltată de muşchi pentru o anumită lungime iniţială la care se declanşează contracţia (izometrică). De aici, viteza de contracţie va fi: v = (Fmax -F)b/(F+a) Se obţine viteza maximă, vmax, pentru F=0. La forţe mari muşchiul se alungeşte şi nu mai respectă relaţia Hill. Puterea dezvoltată de muşchi: P = Fv = F(Fmax -F)b/(F+a) Puterea este nulă pentru F = 0 şi F = Fmax (izometrică) (figura). Ecuaţia Hill corespunde unei curgeri vâscoase (frecarea la nivelul punţilor în glisare).

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 1

    PRECIZARI CONCURS TERRA MECTS lanseaza editia I (2012-2013) a Concursului National de Geografie pentru clasele 5-7 Terra.

    Concursul este organziat cu sprijinul Societatii de Geografie din Romania si este inclus in Calendarul MECTS al concursurilor scolare pe discipline pentru 2013. Partenerul educational oficial al Concursului este revista Terra Magazin. Mai multe detalii (regulament, perioada de desfasurare, bibliografie, premii, etc) gasiti pe site-ul oficial, special creat pentru concurs, www.concursterra.ro si la http://www.edu.ro/index.php/articles/18417. Pentru intrebari, puteti contacta reprezentantii MECTS pe www.concursterra.ro sau reprezentantul revistei Terra Magazin din zona dvs. In curand, pe site-ul oficial al Concursului - www.concursterra.ro - vor fi postate modele de subiecte pentru fiecare clasa. Succes tuturor participantilor!

    S-ar putea să vă placă și