Planul Introducere

Aspecte privind calculul uzurii n scop fiscal i contabil

1.1.Noiuni privind uzura mijloacelor fixe 1.2.Metodele de calcul a uzurii n evidena contabil. 1.3.

II Particulariti privind modul de eviden i calculare a uzurii mijloacelor fixe n scopuri fiscale.. 2.1.Modalitatea de calculare a uzurii n scop fiscal 2.2.Registrul de eviden a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate n scop fiscal i elementele componente ale acestuia.. 2.3.Reflectarea cheltuielilor de reparaie n scop fiscal..

nchiere..

Bibliografia
Anexe

1.1.Noiuni privind uzura mijloacelor fixe

Uzura mijloacelor fixe reprezint repartizarea sistematic a valorii uzurabile a mijloacelor fixe n decursul duratei de funcionare util (DFU). Elementul rectificativ uzura este modalitatea de transferare asupra valorilor de intrebuintare nou create a valorii mijloacelor fixe prin includerea in cheltuieli de exploatare. Aceasta afectare a cheltuielilor de exploatare se realizeaza intr-o perioada de cel mult trei ani in diferite forme in functie de interesele agentului economic: integral la darea in folosinta a mijloacelor fixe catre locurile de productie sau de folosinta; esalonat, pe parcursul celor trei ani de exploatare. Aceasta esalonare se poate concretiza in diverse variate: in cote egale o anumita perioada de timp; o cota de o treime in fiecare an de exploatare; jumatate din valoarea mijloacelor fixe la intrarea in patrimoniu si jumatate din valoarea de inventar la iesirea din patrimoniu; la sfarsitul perioadei de exploatare etc.

Un aspect particular al determinarilor uzurilor il formeaza uzura sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu o destinatie speciala si a aparatelor de masura si control afectate proceselor de serie cand uzura trebuie calculata si afectata cheltuielilor speciale, asupra cheltuielilor seriei respective de produse, lucrari sau servicii. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe este rezultatul deprecierii sale, datorate uzurii fizice si celei morale:

1. Uzura fizica a mijlocului fix reprezinta pierderea treptata a proprietatii lui tehnice de exploatare, ca urmare a folosirii productive si a factorilor naturali. n afara deprecierii mijloacelor fixe, datorita uzurii fizice, acesta este supus si uzurii morale. Cauza generala a acestei uzuri este progresul tehnic care, de regula, este insotit de cresterea productivitatii. Deci, se poate spune ca uzura morala nu poate fi evitata. n puterea intreprinderilor sta capacitatea de a reduce efectele negative, pierderile datorate acestei uzuri.

2. Uzura morala consta in pierderea unei parti a pretului de achizitie al utilajului, a valorii lui, ca urmare a scoaterii din functiune inainte de termenul prevazut in proiectul de fabricatie, adica inainte de a fi amortizat complet. n literatura economica, uzura morala a mijloacelor fixe se mai numeste uzura involuntara. Ea ia

din acele pierderi de mijloace fixe din motive care scapa controlului intreprinzatorului si care nu are de a face cu hotararile sale curente; de exemplu, ca urmare a unei schimbari a valorilor pe piata, a uzurii prin invechire sau prin simpla trecere a timpului- (J.M. Keynes). n cea mai mare parte, aceste pierderi involuntare se produc cu destula regularitate pentru a putea fi prevazute si sunt, in general, incluse in pretul de cost al productiei prin cotele anuale de amortizare. Acestea sunt sintetizate sub denumirea de cost suplimentar, adica surplusul uzurii scontate peste costul de intrebuintare a mijlocului fix datorat uzurii normale. Prevenirea unora dintre pierderile sub forma de uzura morala se realizeaza prin practicarea unor cote anuale de amortizare, care sa includa efectele uzurii fizice, ca si pe cele ale uzurii morale a mijloacelor fixe. Ca urmare, s-a ajuns la constituirea unor fonduri de amortizare care depasesc necesarul de sume pentru reparatii si inlocuiri, ceea ce inseamna ca se constituie fondul de inlocuire cu catva timp inainte de uzura fizica a mijlocului fix.

Gradul de depreciere a mijloacelor fixe, ca stare a acestuia, la un moment dat, se masoara mai intai prin coeficientul uzurii mijlocului fix (b n ) care se calculeaza ca raport intre uzura mijlocului fix ( U k ) si stocul de mijloace fixe la preturile initiale de achizitie (K t ): Acest grad de depreciere se exprima si prin coeficientul starii fizice (b f ), ca raport intre valoarea ramasa a mijlocului fix (K r ) si stocul de mijloc fix la valoarea initiala (K t ).

Cei doi indicatori reflecta starea mijlocului fix din punctul de vedere al expresiei lui banesti. Pentru determinarea gradului de depreciere tehnica, a capacitatii functionale a mijlocului fix, se folosesc o serie de metode analitice de evaluare a uzurii echipamentelor. n fond, orice politica de retehnologizare a unei intreprinderi, a aparatului tehnic de productie nu poate fi conceputa fara evaluari riguroase ale gradului de inzestrare tehnica, fara comparatii internationale in acest domeniu. Amortizarea poate fi analizata din 3 puncte de vedere : contabil (patrimonial), economic i financiar: Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezint micorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de ctre ntreprindere ntr-un anumit interval de timp, nvechirii, concurenei, schimbrii tehnicii sau a altor cauze. Pentru a mbrca forma de amortizare, aceast micorare trebuie s prezinte un caracter ireversibil , ceea ce permite delimitarea ei de noiunea de provizion. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea neta contabil .

Din punct de vedere economic , amortizarea reprezinta o cheltuiala a exercitiului economicofinanciar, ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea imobilizarilor. Amortizarea este considerata ca fiind procesul de transfer sau de repartizare a imobilizarilor asupra cheltuielilor exercitiului pe perioada economica de utilizare a activelor amortizabile. Amortizarea permite integrarea n costurile de productie ale ntreprinderii a cheltuielilor care reprezinta investitiile necesare. Din punct de vedere financiar, amortizarea este o surs de autofinanare a capitalului imobilizat care se constituie chiar i n cazul n care ntreprinderea nu realizeaz profit, prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este, deci, o component esenial a capacitii de autofinanare (CAF) . Conform Art.7 din Codul Fiscal noiunea de mijloc fix -este orice imobilizare corporal, care este deinut pentru a fi utilizat n producia sau livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat terilor sau n scopuri administrative, dac are o durat normal de utilizare mai mare de un an i o valoare mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului; Potrivit legislatiei din tara noastra, sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege, are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot, set sau corp. Costul de achizitie sau de productie al mijloacelor fixe se include treptat in cheltuielile activitatii prin procesul amortizarii, cu scopul masurarii corecte a rezultatelor activitatii. Amortizarea se determina pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la expirarea duratei utile de viata, tinand seama de conditiile specifice de utilizare a mijloacelor fixe.

1.2.Metodele de calcul a uzurii n evidena contabil

In R. Moldova in conformitate cu cerintele SNC16Contabilitatea activelor materiale pe termen lung in teorie si practica contabila se recomanda urmatoarele Metode de calcul a uzurii: -liniara -in raport cu volumul productiei fabricate -degresiva cu rata descrescatoare -soldului degresiv(accelerata). Metoda liniara-repartizarea uniforma a valorii uzurabile pe parcursul duratei de functionare utila, adica uzura va fi aceeasi in fiecare an. Metoda amortizarii liniare este usor de utilizat, dar este expusa criticilor. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constanta pe tot parcursul vietii sale. Aceasta metoda nu tine cont de scaderea capacitatii de productie, nici de cresterea in timp a cheltuielilor de intretinere datorate uzurii. Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Uz.an.=VU/DFU Uz.an.- uzura anuala VU-valoarea uzurabila DEU-durata de functionare utila Metoda proportional volumului fabricat- se utilizeaza in cazul in care mijloacele fixe au o anumita capacitate de productie si respective uzura anuala va depinde de Volumul productiei fabricate in anul respective. Deci se aplic n cazul n care la nivelul fiecrui mijloc fix se poate determina volumul de activitate prestat. Exemplu, pentru mijloacele de transport auto, criteriul de amortizare este volumul prestaiilor exprimat n mii km echivaleni; pentru aeronave n ore de zbor etc., iar norma (rata) de amortizare se calculeaz ca raport ntre valoarea de intrare amortizabil) a mijlocului fix i volumul de activitate stabilit a se realiza cu ajutorul lui. (valoare

Uzura lunara va fi determinate de Volumul efectiv al produselor fabricate sau serviciilor prestate in luna de gestiune.Marimea uzurii accumulate va varia in raport cu modificarea volumului productiei, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pina ce se va egala cu valoarea ramasa probabila. Metoda degresiva cu rata descrescatoare(cumulativa)- aici uzura se determina prin produsul unui coeficient si valoarea uzurabila. Acest coefficient se calculeaza pri raportul dintre numarul de ani al duratei de functionare(in ordine descrescatoare)si suma anilor duratei de functionare utila(nr. cumulative). Consta in practicarea unor amortizari mai mari in primii ani de utilizare a bunului, asigurand astfel intreprinderii un avantaj fiscal prin amanarea de la plata impozitului pe profit. Anuitatile scad pe masura trecerii timpului, deoarece in calcule se aplica:

Fie o rata degresiva care se aplica in fiecare un la o baza fixa (valoare de intrare); Fie o rata constanta la o baza de calcul degresiva (valoare neta contabila). Metoda soldului degresiv- conform acestei metode, suma uzurii mijloacelor fixe se

calculeaza in baza normei de uzura prevazuta de metoda liniara, majorata nu mai mult de 2 ori. Ultimile doua metode de calculare a uzurii stimuleaza dezvoltarea progresului tehnico-stiintific , deoarece intreprinderea are posibilitate in primiiani sa deconteze cea mai mare parte a valorii uzurabile. Prin urmare, in cazul cind e necesara scoaterea din uz a masinilor, utilajelor sub influenta pietei, piederile din cauza uzurii necalculatevor fi minime.Utilizarea metodelor accelerate are avantaj in intreprindere sa introduca fara pierderi mari noi tehnologii, noi masini si utilaje,sa reduca costul produselor fabricate, respective sa micsoreze pretul de vinzare sis a devina competitive.

2.1.Modalitatea de calculare a uzurii n scop fiscal

Calcularea uzurii. Mijloacele fixe supuse uzurii n scopuri fiscale au o durat de utilizare limitat , stabilit de prevederile Catalogului.Din aceast cauz costurile acestor bunuri trebuie repartizate sub forma cheltuielilor pe parcursul anilor n care acestea snt utilizate. Procedeul de repartizare a costurilor serviciilor proprietii uzurabile pe care acesta le ofer pe parcursul duratei sale economice de funcionare este numit uzur potrivit legislaiei fiscal. Astfel spus, cheltuielile aferente achiziionrii ,producerii, construirii,asamblrii,instalrii sau nbuntirii mijloacelor fixe uzurabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea uzurii potrivit prevederilor legislaiei fiscal. n cazul uzurii fiscal baza de calcul este valoarea fiscal a mijloacelor fixe.Trebuie renut faptul, c n cazul unui mijloc fix uzura fiscal nu poate fi identic cu cea contabil.Uzura fiscal are ca efect diminuarea rezultatului fiscal. Conform alin.(5) art.26 din Codul fiscal, mrimea uzurii mijloacelor fixe ce urmeaz a fi dedus se determin prin nmulirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune, ce se raporteaz la o anumit categorie de proprietate, cu norma de uzur respectiv: Uf = Bf x Nu, 100 unde: Uf - uzura calculata n scopuri fiscale; Bf - baza valoric a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune; Nu - norma uzurii categoriei respective a proprietii. Ordinea de eviden i calculare a uzurii stabilit de legislaia fiscal este urmatoarea: a)pentru proprietatea raportat la categoria I uzura se calculeaz prin aplicarea normei de uzur la baza valoric a mijlocului fix la file perioadei de gestiune (pentru fiecare obiect). b)pentru proprietatea raportat la categoria II-uzura de calculeaz prin aplicarea normai de uzur la baza valoric a categoriei respective la finele perioadei de gestiune.

c)pentru proprietatea ce reprezint investiii efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaional ,locaiune,concesiune,arend,uzura se calculeaza in modul stabilit pentru categoria de proprietate la care se atribuie mmijloacele fixe respective. Conform principiilor contabile general acceptate,metodele fiscal de calculare a uzurii nu pot fi aplicate i n rapoartele financiare,deoarece perioadele de recuperare utilizate snt mai scurte dect duratele estimate de funcionare ale mijloacelor fixe. Uzura n scopuri fiscale se calculeaz pentru perioada fiscal deplin ,indiferent de perioada de putere n funciune i utilizare n activitatea de antreprenoriat a mijlocului fix. n sens fiscal se utilizeaz o singur metod de calculare a uzurii,care este obligatorie aplicrii pentru toi contribuabilii.Ea face parte din metodele regressive de calculare a uzurii i este recunoscut sub denumirea de metoda cotelor constante. Caracteristic metodelor regressive,la aplicarea metodei cotelor constant uzura are valoarea cea mai mare n primul an de funcionare i apoi descrete n fiecare an,avnd drept rezultat cheltuieli mai mari n primii ani ai duratei de funcionare a bunului.Deci,prin aplicarea acesteai metode uzura anual este calculat prin aplicarea unei cote fixe asupra valorii rmase supuse uzurii. Exemplu. Programul de calculare a uzurii prin aceast metod,n baza unui obiect atribuit la categoria de proprietate V,se prezint astfel: Program de calcul a uzurii,metoda cotelor constante Baza valor. la ncep.perioadei 9000 Uzura anual Suma uzurii acumulat Baza valir.la sfritu perioadei

Data procurrii-luna septembrie Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

9000 6300 4410 3087 2161

2700 (9000*30%) 1890 (6300*30%) 1323 (4410*30%) 926 (3087*30%) 2161

2700 4590 5913 6839 9000

6300 4410 3087 2161 0

Pe baza acestui calcul observ c aceast cot procentual se aplic ntotdeauna asupra bazei valorice la sfritul perioadei.n plus ,valoarea uzurii este cea mai mare n primul an i apoi descrete n fiecare an.n sfrit baza valoric la nceputul anului se limiteaz la suma necesar a valorii restante ce urmeaz a fi deduse.

Scopul urmrit al acestei metode este de a stimula ntreprinderile s investeasc n proprieti noi,permindu-le s recumereze mai rapid costul acestor active,pornind de la ipoteza,c mijloacele fixe aduc avantaje economice mai mari n primii ani de funcionare dect n ultimii ani. Valoarea mijloacelor fixe. Dup cum am spus,unul din factorii ce influeneaz calculul uzurii este valoarea mij.fixe procurate sau create cu fore proprii.Dup cum mi amintesc ,c n sens fiscal mij.fixe prezint urmtoarele caracteristici: a) Au o durat de utilizare mai mare de un an b) Snt folosite n activitatea de ntreprinztor c) Snt reflectate la bilanul contabil al contribuabilului d) Valoarea depete suma de 3000 lei Asigurndu-m ,c mij.fixe noi achiziionate corespund creteriilor stabilite urmeaz s determin valoarea acestora,conform prevederilor art.27al(1) din Codul fiscal. Astfel,valoarea mij.fixe nou-procurate se compune din preul lor de procurare,precum i din toate cheltuielile aferente procurrii lor,inclusiv cheltuielile de transportare,asamblare i asigurare,dobnzile pltite sau calculate pn la punerea obiectului n exploatare. Valoarea mij.fixe aferente proprietii create cu fore proprii include toate cheltuielile i plata dobnzilor aferente acestor mijloace pentru ntreaga perioad de pn la punerea lor n exploatare,impozitele i taxele,cu excepia taxei pe valoarea adugat,achitate sau care urmeaz a fi achitate de ctre subiecii impozabili,nregistrai ca subieci privind TVA. n afara mij.fixe procurate sau create cu fore proprii mai snt cunoscute i alte situaii stabilite de legislaia fiscal privind achiziiile de mij.fixe,crora se atribuie reguli distincte de determinare a valorii lor. Acestea snt: Invrstiiile aferente n mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing Proprietatea pe care se calculeaz uzura snt considerate investiiile efectuate n mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaional,locaiune,concesiune,arend.Valoarea acestei

proprieti constitue excedentul cheltuielilor ce in de reparaie,ntreinere,mbuntire i altele asemenea ,n privina mij.fixe de reparaie asupra cheltuielilor menionate ,permise spre deducere n limita stabilit de legislaia fiscal. Prevederea special se refer la deducerea cheltuielilot de reparaie pentru mij.fixe menionate n limita de 15% din suma calculat a arendei suportat pe parcursul perioadei fiscale. Valoarea respectiv se determin la sfritul perioadei fiscale pentru fiecare obiect aparte corespunztor contractului de leasing operaional,locaiune,concesiune,arend dup formula: VP=Schelt-Slim unde:VP-valoarea proprietii rezultat din investiiile efectuate n mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaional,locaiune,concesiune,arend. Schelt-suma total a cheltuielilor ce in de reparaie,ntreinere,mbuntire i altele asemenea ,n privina mij.fix care fac obiectul unui contract de leasing operaional,locaiune,concesiune,arend. Slim-suma cheltuielilor de reparaie ,ntreinere,mbuntire i altele asemenea,n privina mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaional, locaiune, concesiune, arend, permise pentru deducere n mrimea a 15% din suma calculat a arendei. Pentru aceast proprietate uzura se calculeaz pe ntreaga perioad n care bunul arendat se afl n folosina locatorului i se utilizeaz n activitatea de ntreprinztor al acestuia.n cazul rentoarcerii bunului arendat,n registru se indic ieirea acestuia la o valoare echivalent cu baza valoric ajustat. Mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing financiar. Din punct de vedere fiscal,n cazul leasingului financiar,locatarul este tratat ca proprietar al mij.fixe primite n leasing la valoarea contractual. Autoturismele n funcie de valoarea de procurare a autoturismelor,se recunoate drept proprietate pe care se calculeaz uzura numai n cazul cnd valoarea autoturismelor este de pn la 200000 lei.n cazul cnd valoarea autoturismului depete plafonul stabilit ,valoarea de procurare al acestuia se va considera 200000 lei

Aceast restricie nu se atribuie autoturismelor utilizate n calitate de mij.fixe n activitatea de baz,care reprezint prestare de servicii,a cror uzur constitue parte component a preului de cost al vnzrilor. Mij.fixe reintrate de la conservare Mij.fixe reincluse dup conservare se evalueaz la mrimea bazei valorice ajustate determinat la momentul conservrii. Mij.fixe reintrate dup ieirea forat. Valoarea de intrare a mij.fixe dup ieirea foat va fi egal cu baza valoric ajustat a proprietii nlocuite. Baza valorica a mijloacelor fixe.. n uzul legislaiei fiscal se regsete o noiune caracteristic numai pentru evidena fiscal a mijloacelor fixe numit baz valoric a mijloacelor fixe. 1. Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune.

2. Baza valoric ajustat 3. Baza valoric a mij.fixe la finele perioadei de gestiune. 1.Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune. Baza valoric a mij.fixe la nceputul perioadei de gestiune reprezint valoarea mij.fixe la nceputul acestei perioade nregistrate pe categoriile de proprietate respective.Ea se determin ca diferena dintre baza valoric a mij.fixe la sfritul perioadei de gestiune precedente i suma uzurii calculate a perioadei respective. B = Bf - Uf unde: B - baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune; Bf - baza valoric a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune precedente; Uf - uzura calculat a perioadei de gestiune precedente, conform prevederilor prezentului Regulament;

2.Baza valoric ajustat Baza valoric ajustat a mij.fixe reprezint o valoare utilizat n scopuri fiscal,determinat prin calcul n modul stabilit de pe p.88 al Catalogului. Astfel,baza valoric ajustat a mij.fixe se determin n modul urmtor: a)baza valoric ajustat a mij.fixe raportate la categoria I de proprietate-la nceputul perioadei de gestiune; b)pentru mij.fixe raportate la categoriile II-V de proprietate; -baza valoric ajustat a unui obiect prin calcul,reieind din ponderea procentual a valorii de bilan a obiectului respectiv n suma totala a valorii de bilan aferant obiectelor atribuite la categoria respectiv. - baza valoric ajustat a unui grup de obiecte prin calcul ,reieind din ponderea procentual a valorii de bilan a grupului de obiecte n suma total a valorii de bilan aferent obiectelor atribuite la categoria respectiv. 3.Baza valoric a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune Ea se determin ca baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune, majorat cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate i/sau create cu fore proprii, ajustat cu suma corectrilor i micorat cu suma de la comercializarea lor, micorat cu valoarea rmas a autoturismului nstrinat, determinat pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria respectiv (n cazul nstrinrii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit la lit. b) alin. (9) art. 26 din Codul fiscal), micorat cu baza valoric ajustat a mijlocului fix nstrinat n form de donaie, transmitere gratuit, cu baza valoric ajustat a mijlocului fix n cazul ieirii forate sau lichidrii lor n cazul uzurii incomplete. Suma corectrilor cu care se ajusteaz baza valoric a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate se compune din: a) suma depirii cheltuielilor suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaia proprietii fa de norma stabilit n art.27 alin. (8) i (9) din Codul fiscal din baza valoric a categoriei respective de proprietate la nceputul perioadei de gestiune;

b) suma taxei pe valoarea adugat ce urmeaz a fi trecuta n cont n conformitate cu prevederile Codului fiscal, calculat din valoarea de bilan a mijloacelor fixe comercializate, care snt trecute n contabilitate cu taxa pe valoarea adugat; c) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe, n cazul trecerii lor la pierderi n evidena contabil, n legtur cu uzura total. Respectiv calcularea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determin n modul urmtor: Bf = B + Sintr + Sc - Sieir unde: B - baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune; Sintr - suma intrrilor reprezint valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau create cu fore proprii, baza valoric a mijloacelor fixe reintrate dup ieirea forat, precum i baza valoric a mijloacelor fixe reincluse dup conservare i alte intrri; Sc - suma corectrilor reprezint diferena dintre suma depirii limitei stabilite privind cheltuielile pentru reparaia proprietii i suma taxei pe valoarea adugat, ce urmeaz a fi trecut n cont, precum i suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe; Sieir - suma ieirilor reprezint suma de la comercializarea mijloacelor fixe, n cazul nstrinrii autoturismului inclus n categoria de proprietate cu valoarea stabilit la lit. b) alin. (9) art. 26 din Codul fiscal valoarea restant a autoturismului nstrinat, determinat pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus n categoria respectiv,, n cazul donaiei, ieirii forate, conservrii, lichidrii i altor ieiri a mijloacelor fixe - baza valoric ajustat a lor. Exemplul 1. Baza valoric a strungului la nceputul perioadei de gestiune constituie 5000 lei i se raporteaz la categoria de proprietate V pentru care norma de uzur constituie 30%. Pentru a calcula uzura se completeaz Registrul de eviden a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate i a uzurii acestora n scopuri fiscale.

Tabelul nr (n lei) Perioada de gestiune Baza valoric a Suma mijloacelor fixe intrrilor la nceputul perioadei de gestiune 2 5 000 3 500 2 450 3 Baza valoric a Uzura calculat mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune 4 (2+3) 5 000 3 500 2 450 Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul urmtoarei perioade de gestiune 5 (4x30%) 6 (4-5) 5 000x30% = 1 500 3 500 3 500x30% = 1 050 2 450 2 450 -

1 Primul an Al doilea an Al treilea an

Se stabilete urmtorul mod de calculare a uzurii proprietii: a) pentru proprietatea raportat la categoria I - uzura se calculeaz prin aplicarea normei uzurii la baza valoric a mijlocului fix la finele perioadei de gestiune (pentru fiecare obiect); b) pentru proprietatea raportat la categoriile II-V - uzura se calculeaz prin aplicarea normei uzurii la baza valoric a categoriei respective la finele perioadei de gestiune. n scopul evidenei mijloacelor fixe pe categorii de proprietate i calculrii uzurii acestora n scopuri fiscale se utilizeaz un formular unic, anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Registrul de eviden a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate i a uzurii acestora n scopuri fiscale se completeaz n modul urmtor: rubrica 1 "Categoria de proprietate i norma uzurii" - categoriile de proprietate stabilite n art. 26 alin (8) din Codul fiscal; rubrica 2 "Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune (Bi)" - baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune raportat la categoria respectiv de proprietate se determin ca diferena dintre baza valoric a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune precedente i suma uzurii calculate pentru perioada de gestiune precedent; rubrica 3 "Mijloace fixe procurare" - suma aferent mijloacelor fixe procurate; rubrica 4 "Mijloace fixe create cu fore proprii" - suma aferent mijloacelor fixe create cu fore proprii;

rubrica 5 "Reintrarea dup ieirea forat" - baza valoric ajustat a mijloacelor fixe reintrate dup ieirea forat; rubrica 6 "Din conservare" - baza valoric a mijloacelor fixe intrate dup conservare; rubrica 7 "Alte intrri" - valoarea altor intrri a mijloacelor fixe (sau alte sume) care nu au fost reflectate n rubrica 3 - 6; rubrica 8 "Total" - totalul rubricilor 3 - 7; rubrica 9 "Depirea limitei cheltuielilor pentru reparaie (Sd)" - suma depirii cheltuielilor suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaia proprietii conform normei stabilite la art. 27 alin. (8) din Codul fiscal din baza valoric a categoriei respective de proprietate la nceputul perioadei de gestiune; rubrica 10 "Suma taxei pe valoarea adugat Stva" - suma taxei pe valoarea adugat ce urmeaz a fi trecut n cont n conformitate cu prevederile Codului fiscal, calculat din valoarea de bilan a mijloacelor fixe comercializate, la care suma TVA a fost inclus n valoarea de intrare a mijlocului fix; rubrica 11 "Suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe n cazul trecerilor la pierderi, n evidena contabil n legtur cu uzura total (Svr)" - n cazul trecerii mijloacelor fixe la pierderi, n evidena contabil n legtur cu uzura total, baza valoric a categoriei de proprietate respective se diminueaz cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe respective (prevederile art. 27 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal)(Svr); rubrica 12 "Alte corectri" - suma altor corectri prevzute de legislaia n vigoare; rubrica 13 "Total" - din suma indicat la rubrica 9 se scade suma indicat la rubrica 10 i suma indicat la rubrica 11; rubrica 14 "Comercializare" - suma de la comercializarea mijloacelor fixe; rubrica 15 "Donaie sau transmitere gratuit" - baza valoric a mijloacelor fixe donate sau transmise gratuit; rubrica 16 "Ieire forat" - baza valoric a mijloacelor fixe ieite forat; rubrica 17 "Conservare" - baza valoric a mijloacelor fixe conservate;

rubrica 18 "Alte ieiri" - baza valoric a mijloacelor fixe ieite n alt mod; rubrica 19 "Lichidare" - baza valoric a mijloacelor fixe lichidate; rubrica 20 "Total" - totalul rubricilor 14 - 19; rubrica 21 "Baza valoric a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune (Bf)" - se determin ca suma rubricii 2 rubrica 8 rubrica 13 - rubrica 20; rubrica 22 "Uzura calculat (Uf)" - suma uzurii se determin prin nmulirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune (rubrica 21), cu norma de uzur aferent categoriei de proprietate respective; rubrica 23 "Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune urmtoare" din suma indicat la rubrica 21 se scade suma indicat la rubrica 22. La completarea registrului n cauz trebuie sa fie reflectat nu numai baza valoric a mijloacelor fixe inclus n categoria respectiv de proprietate II - V, dar i numrul obiectelor. Numrul obiectelor de mijloace fixe se indic prin fracie. La reflectarea n registru a proprietii ce reprezint investiii efectuate n mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaional, locaiune, concesiune i arend se va lua n considerare excedentul cheltuielilor ce in de reparaie, ntreinere, mbuntire i altele asemenea n privina mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menionate, permise spre deducere n anul fiscal, conform modului stabilit la alin.(9) art. 27 din Codul fiscal i prin fracie se va indica numrul obiectelor. Spre exemplu, n categoria III de proprietate au fost incluse 13 obiecte de mijloace fixe cu valoarea de intrare total de 47 000 lei. n rubrica 3 "Intrri" a registrului se va reflecta 47000/13. Exemplul 2. Baza valoric a mijloacelor fixe ale ntreprinderii la nceputul perioadei de gestiune constituie 2 202 000 lei i se raporteaz la categoriile de proprietate dup cum urmeaz:

Tabelul nr. 2(n lei) Mijloace fixe exploatate Cldire administrativ Categoria de proprietate I Baza valoric a mijloacelor fixe la nceputul perioadei de gestiune 1 300 000 40 000 650 000 72 000/8 140 000/6 2 202 000

Cldirea depozitului I Drum (10 km) 8 obiecte 6 obiecte Total I IV V

n perioada de gestiune ntreprinderea a efectuat urmtoarele procurri: instrumente pentru msurarea intensitii curentului electric (cod. 903091900) cu valoarea de intrare - 5 000 lei (categoria de proprietate IV), dispozitiv de laborator (cod. 841919000) cu valoarea de intrare 135 000 lei (categoria de proprietate IV) i utilaj cu valoarea de intrare - 87 000 lei (categoria de proprietate V). n perioada de gestiune s-a efectuat reparaia cldirii depozitului (categoria de proprietate I) n sum de 7 600 lei i reparaia strungului (categoria de proprietate V) n sum de 5 000 lei. n evidena contabil suma reparaiei a fost trecut la cheltuielile perioadei. n scopuri fiscale, pentru a determina suma cheltuielilor privind reparaia permis spre deducere, se nmulete baza valoric a categoriei respective la nceputul perioadei de gestiune cu 15% (admitem c norma respectiv era n vigoare pentru perioada declarat utilizat n exemplu). Astfel, normele privind deducerea cheltuielilor de reparaie calculate snt urmtoarele: pentru cldirea depozitului 6 000 lei (40 000 x 15% :100%) i pentru strung 21 000 lei (140 000 x 15% :100%). Prin urmare, suma depirii limitei cheltuielilor de reparaie aferente cldirii depozitului constituie 1 600 lei (7600 6000) i se trece la majorarea bazei valorice a categoriei respective (se majoreaz baza valoric a cldirii depozitului). n ceea ce privete reparaia strungului nu s-a stabilit depirea limitei (5 000 - 21 000) i baza valoric a categoriei respective nu se majoreaz. n aceeai perioad de gestiune a fost vndut un calculator (categoria de proprietate V) contra sumei de 7 800 lei, fr TVA. Suma respectiv se reflect la micorarea bazei valorice a categoriei de proprietate respective. Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe i a determina rezultatul din vnzarea acestora n scopuri fiscale se completeaz Registrul de eviden a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate i a uzurii acestora n scopuri fiscale pentru perioada de gestiune.

2.2.Registrul de eviden a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate n scop fiscal i elementele componente ale acestuia. n scopul evidenei mij.fixe pe categorii de proprietate i calculrii uzuriiacestora n scopuri fiscale se utilizeaz un formular unic tipizat.Complectarea Registrului de eviden a mij.fixe pe categorii de proprietate i a uzurii avestora n scopuri fiscale(in continuare Registru) are loc conform normelor enunate de Regulament. Registrul conine 8 compartimente de baz: Categoria de proprietate i norma uzurii; Baza valoric a mij.fixe la nceputul perioadei de gestiune; Suma intrrilor; Suma corectrilor; Suma ieirilor; Baza valoric a mij.fixe la finele perioadei de gestiune; Uzura calculat; Baza valoric a mij.fixe la nceputul urmtoarei perioade de gestiune;

Observ,c aceste compartimente ale Registrului nsumeaz prevederile legislaiei