CARACTERISTICI ALE TARILOR ÎN DEZVOLTARE

Subdezvoltare, Lumea a Treia, tari subdezvoltate sau În dezvoltare, „Sud", „periferie", reprezintă noţiuni ce Încearcă să cuprindă În cât mai puţine cuvinte o stare de fapt: un decalaj imens Între lumi diferite sau În cadrul aceleiasj lumi. Raportul dezvoltare-subdezvoltare este unul antagonic. Subdezvoltarea este reversul dezvoltării, iar dacă dezvoltarea am definit-o ca fiind un proces de transformare pe termen lung a structurii economice, sociale şi politice, obiectivul fiind acela de a răspunde nevoilor fundamentale ale populaţiei, subdezvoltarea reprezintă o situaţie economică În care persistă niveluri scăzute ale standardului de viata, sărăcia absolută, rate de creştere economică scăzute, un nivel redus al consumului, servicii de asistenta sanitară precare, rate Înalte ale mortalitatii şi natalitatii, dependenţa de exterior, posibilităţi reduse de satisfacere a nevoilor oamenilor. Subdezvoltarea nu reprezintă o stare necesară, o etapă pe care În mod inevitabil trebuie să o parcurgă toate statele. Ea reprezintă, "inainte de toate un ansamblu de structuri ce reflectă dezechilibre mtre diferitele sectoare economice, dependenta financiară, tehnologică şi culturală fata de exterior, discrepanţe sociale datorate marilor inegalităţi de venituri, avere, putere, educaţie 3. Tarile în dezvoltare sunt un mozaic uriaş. Alături de tari foarte sărace se mtâlnesc tari mult mai bogate, care „ravnesc” la statutul de ţară dezvoltată. Deşi specialiştii nu sunt unanimi m a preciza care este, concret, componenţa acestui grup de tari 4, ele sunt cele mai numeroase din punct de vedere al populaţiei (77% din populaţia globului), dar contribuie doar cu 15% din venitul mondial. Dincolo de o serie de trăsături comune ale acestor tari (nivelul foarte scăzut al venitului pe locuitor, procentul foarte scăzut de angajare a forţei de muncă În industria prelucrătoare, productivitatea foarte scăzută În toate sectoarele, inclusiv În agricultural, exportul orientat În cea mai mare măsură pe produse primare) există şi o multitudine de diferenţe: unele sunt tari foarte populate, altele nu; unele au o suprafata foarte mare, altele nu; cele mai multe au fost colonii, câteva nu; unele sunt democraţii, altele au regimuri totalitare, iar cele mai multe se situează undeva Între aceste două limite; unele Înregistrează creşteri rapide, altele nu. Toate aceste tari se confruntă cu problema săraciei, a şomajului, a asistenţei sanitare precare, dar pentru cele mai multe dintre ele aceste probleme, şi altele, sunt, Însă, dramatice, iar acestea sunt considerate a fi cele mai sărace tari ale lumii. Din acest punct de vedere, fenomenul subdezvoltării este privit prin excelenta prin prisma caracteristicilor acestor din urmă tari. Din cele două definiţii prezentate, se pot desprinde cu uşurinta trăsăturile tarilor slab dezvoltate: standard scăzut de viata, sarăcie absolută, creştere economică slabă, dependents economică fata de exterior, inegalitate, rate ridicate ale mortalităţii şi natalităţii. P.N.U.D. identifică 9 probleme ale tarilor subdezvoltate, probleme care au constituit preocupări majore pentru forurile internaţionale, dar care nu sj-au găsit rezolvarea, unele dintre ele rămânând în continuare foarte acute Acestea sunt, de altfel, şi caracteristici de bază ale tarilor în dezvoltare. Problema Speranţa de viaţă Sănătatea Probleme cheie ale tarilor subdezvoltate: realizări şi limite Realizări Limite A crescut în ultimii 30 de ani, atingând Mortalitatea Înaltă din aceste tari se media de 63 de ani, în multe ţări datorează, În special, mortalităţii ajungând la 70 de ani infantile, decesul În rândul copiilor nevaccinaţi şi a mamelor, la naştere 2/3 din populaţia ţărilor slab dezvoltate Aproape 1,5 miliarde de oameni nu au are acces la serviciile de sănătate. acces la serviciile de sănătate; 1,3 Cheltuielile publice pentru sănătate, ca miliarde nu au acces la apă potabilă; în procent din P.N.B., s-au dublat în ultimii Africa sub-sahariană un adult din 40 este 30 de ani. seropozitiv.

1

În ultimii 20 de ani ciclul primar a fost urmat de un număr de copii de vârstă şcolară ce a crescut de la 70% la 80% din total. de la mai puţin de 15 milioane de oameni. cât timp vor mai sta săracii lumii privind la bogăţia celor dezvoltaţiî În această situaţie. Dimensiunea sa complexă este dată de intercondiţionările pe care sărăcia le are cu celelalte aspecte ale tarilor m dezvoltare: educaţia. nu sunt pe măsura aşteptărilor. un copil din trei suferă de malnutriţie. Creşterea PNB În perioada 1987-1992 a fost destul de ridicată: 4. ce ar msemna exodul a milioane de oameni mfometaţi. aproape jumătate din populaţie se află sub pragul sărăciei. care este sărăcia. parcă retoric. femeile acced într-un număr de două ori mai mic în învăţământul superior decât bărbaţii. la peste 33 de milioane. Malnutriţia şi bolile ucid mai mult de 34. 60 de tari. În tarile cele mai sărace. m 1960. sau 35% din populaţia adultă. În jur de 1. de la 25 la 50. se poate afirma că ultimul deceniu nu a adus cu sine ceea ce comunitatea internaţională spera să fie o bătălie câştigată. sub diverse forme. pentru a putea prevenii apariţia unor dezastre m aceste tari. Un specialist fntreba. Trebuie doar să precizăm că dimensiunile sărăciei sunt extrem de mari şi că progresele înregistrate până în prezent de aceste tari au avut un efect destul de redus asupra sărăciei. Copii Femei Securitate Mediul În ultimii 30 de ani. Aproximativ 35 milioane de oameni sunt refugiaţi Pădurile tropicale sunt distruse cu o suprafata de mărimea unui teren de fotbal În fiecare secundă. 15% din populaţia lumii) nu au suficientă hrană. Replici mult mai reduse au putut fi urmărite nu demult m Zair (exodul din Rwanda). numărul de fete ce a urmat ciclul secundar a înregistrat o creştere.000 de copii în fiecare zi. care le uneşte şi determină abordarea lor unitară: sărăcia. Creşterea economică rapidă poate Înrăutăţi poluarea mediului. urmarea este apocaliptică. Comunitatea internaţională reclamă din ce m ce mai des necesitatea acordării de ajutoare. Media valorii calorice era de 90% din nivelul cerut şi a crescut la 107% fata de nivelul minim necesar În 1985. Făcând un rezumat.5 miliarde de oameni nu au o speranta 2 . 1. nivelul venitului pe locuitor pentru 20% din populaţia cea mai bogată a lumii era de 30 de ori mai mare decât al venitului pe locuitor pentru 20% din populaţia cea mai săracă a lumii. Adâncirea decalajului dintre tarile bogate şi tarile cele mai sărace a atins deja niveluri mgrijorătoare. 2/3 din totalul analfabeţilor din ţările cele mai sărace sunt femei. Ciclul secundar aproape că şi-a dublat cifra (de la 25% la 40% din cifra totală). 30% şi peste dintre elevii de vârstă şcolară rămân la ciclul primar Aproape 1/3 din populaţia ţărilor cele mai sărace (1. realizările în domeniul combaterii acestui flagel mondial.7% pe an Peste 800 milioane de oameni (cca. insurecţii şi terorismul armat au afectat aprox. m 1990 acest decalaj se dublase. Dacă. Gradul de alfabetizare a crescut de la aprox. starea de sănătate. este analfabetă. Războaie. La fnceput de mileniu. Aproape un miliard de oameni. Factorii critici ai dezvoltării Cea mai importantă şi mai complexă dimensiune a fenomenului de subdezvoltare. creşterea populaţiei etc. Dacă astăzi lumea dezvoltată are probleme cu imigraţia. aceste tari sunt m continuare deosebit de sărace. rămâne caracteristica de bază. definită prin venituri mult prea scăzute pentru a asigura mijloace adecvate subzistenţei. Cu toate aceste succese. Sfârşitul războiului rece a dus la eliminarea implicării tarilor celor mai sărace in rivalităţile dintre superputeri În ultimii 20 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apă potabilă a crescut de la sub 10% la 60%.Hrană Educaţie şi alfabetizare Venituri şi sărăcie Din 1965 până În 1990 nu-mărul tarilor În care s-a asi-gurat necesarul suficient de hrană s-a dublat. Printre nerealizările în domeniul dezvoltării umane şi combaterii sărăciei putem aminti: * Între 1990 .3 miliarde oameni) trăiesc în sărăcie absolută. În Africa. iar În multe zone.1997 numărul celor infectaţi cu HIV a crescut de mai mult de două ori. Cu toate eforturile facute. pare foarte dificilă (dacă nu imposibilă) apropierea de tarile industrializate. de la 17% la 36% din numărul total de fete de această vârstă. mortalitatea infantilă a fost redusă cu mai mult de Din 1970 până în 1990.1/3 la 65% în 1990 În Asia există locuinţe pentru 2/3 din populaţie.

Mai mult de 260 de milioane de copii nu urmează cursuri primare sau secundare. Consumul celei mai bogate cincimi a lumii este de 16 ori mai mare decât al celei mai sărace cincimi. cele mai sărace tari ale lumii mregistrează „perfoimanţe” greu de imaginat. 66 de tari sub 1000 USD/loc.7 ) Cele mai sărace tari ale lumii.I. iar mtre 5000 şi 10000 USD/loc. 78. şi 9 360 USD/loc. Pentru ocupantele ultimelor locuri./loc sau P. 840 de milioane de oameni suferă de malnutriţie. În tarile industrial peste 100 milioane erau analfabeţi funcţionali (desj au urmat o şcoală. conform căruia sunt identificate trei mari grupuri de tari. Venituri scăzute şi distribuţia inegală a veniturilor Banca Mondială este instituţia ale cărei clasificări sunt eel mai des utilizate de către organismele internaţionale.real/loc a. m USD 1995. la nivelul anului 2002. Operând cu indicatorul P.6 miliarde la servicii de igienă. În fiecare an.B.0 0 (26. Criteriul de clasificare este eel după P. peste 880 milioane au un acces limitat la serviciile de sănătate şi 2.B. In 1997 mai mult de 850 milioane adulţi erau analfabeţi. şi anume: tări cu venituri ridicate (peste 9361USD/loc).) şi tari cu venituri scăzute.5 9. sub 500 USD../loc.5 14.U.B. venitul pe locuitor nu depăşea.N. nu au capacitatea să se descurce la scris şi la citit). Corelaţia dintre ponderea acestor tari m populaţia lumii şi a P.I. în funcţie de P./loc. în medie. 43 de tari mregistrau un P.3 5.B. sub doi dolari/zi pentru fiecare cetatean! Ţara Sierra Leone Tanzania Malawi Burundi Etiopia Guineea Bissau Cele mai sărace tari. deţin o populaţie numeroasă. La sfârsjtul anului 1997.* * * * * * * de viata mai mare de 60 de ani.B. 800 USD/loc. provin din Africa sub-sahariană şi Asia de Sud. aflate cu predilecţie m Africa sub-sahariană şi Asia. respectiv mai puţin de 760 USD.5 22. se fnregistrau 32 de tari.A.I. Peste 10000 USD/loc. Repartiţie regională % din populaţia % din produsul lumii (1995) global (1995) 8./loc. ajustat cu paritatea puterii de cumpărare./loc. mtre 3000 şi 5000 USD/loc. ceea ce face ca situaţia lor să fie cu atât mai dramatică.N. În jur de 340 milioane de femei nu au o speranta de viata mai mare de 40 de ani.N.B. m marea lor majoritate. Ponderea venitului global al celei mai bogate cincimi a populaţiei este de 74 de ori mai mare decât a celei mai sărace cincimi.B. real/loc 505 533 570 610 585 615 3 . $1 cu venituri medii (mtre 761 USD/loc. relevă o situaţie îngrijorătoare. la nivel global. din punct de vedere al P. Aproximativ 1. erau 20 de tari.N. ceea ce mseamnă. Cele 66 de tari cu venituri sub 1000 USD/loc sunt considerate tari sărace şi foarte sărace şi.3 miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi şi aproape un miliard nu îşi poate asigura necesarul pentru satisfacerea nevoilor de bază. Circa 160 de milioane de copii suferă de malnutriţie şi mai mult de 250 milioane de copii lucrează ca salariaţi.2 (4. 8 tari.0 0. se mregistrau aproximativ 12 milioane de refugiaţi. cauzate de apa contaminată. P.B. Între 25% şi 50% din numărul total de femei suferă de abuzuri fizice din partea partenerului.8 32. 3 milioane de oameni mor din cauza poluării aerului şi peste 5 milioane mor din cauză de boli diareice.1 4. Regiunea America Latină şi Caraibe Africa sub-sahariană Asia de Est şi Pacific Asia de Sud Ţări dezvoltate (din care S. Din cele 174 de tari clasificate pentru anul 1998 .N.) Populaţia şi produsul global. cele mai sărace regiuni ale lumii şi cu cea mai numeroasă populaţie.5 2.

1 47.6 43.2 Portugalia 7.2 46.Yemen Mali Zambia Niger R.2 41. practic.7 46.1 Brazilia 3.5 Honduras 3.A.2 Turkmenistan 6. Distribuţia veniturilor reprezintă un indicator de apreciere al dezvoltării economice a unei tari.4 8.5 6. Zonele rurale sunt. Pentru tarile bogate.3 43.3 7.0 România 7. din punct de vedere al raportului venitul celei mai sărace cincimi a populaţiei/venitul celei mai bogate cincimi a populaţiei: Raportul dintre venitul celei mai sărace cincimi a populaţie şi venitul celei mai bogate cincimi a populaţiei (1998) Ponderea (%) Ponderea (%) Rapor Ţara celei mai celei mai t B/A sărace cincimi bogate cincimi în venitul total în venitul total (A) (B) Tari dezvoltate Noua Zeelandă 2.0 Marea Britanie 6.5 6. 5.7 Kazakstan 6.3 Tari In dezvoltare Siera Leone 1.D.9 41.U.9 28. "in special pentru cele mai sărace dintre aceasta.5 Lesotho 2.5 7. şi puternic concentrate în mâna unor latifundiari (cum este cazul celor mai multe din tarile latino-americane) ceea ce face ca venitul obţinut în agricultural să fie. acest raport este. comparativ.1 63.4 Israel 6.3 6.6 Republia Centrafricană 2.9 Tari In tranziţie Federaţia Rusă 4. pe lângă extrem de sărace. Însusit în cea mai mare parte de marii proprietari.4 5.1 58. care este situaţia tarilor dezvoltate şi a tarilor sărace.0 63.4 7.5 Estonia 6. tarile subdezvoltate se confruntă şi cu o mare discrepanta în distribuirea veniturilor. în medie.3 20.9 42. 4 .8 Kyrgyzstan 6.0 17.0 Paraguay 2.9 Australia 5. acesta atinge şi niveluri de peste 30 la 1.0 6. inegalitatea distribuirii veniturilonsj are sursa în decalajul între mediul urban şi rural.4 57.8 60.6 53.9 6. lată.9 17.7 12. inegalitatea în distribuirea veniturilor se corelează cu sărăcia absolută în care trăieşte o mare parte din populaţia acestor tari. de 5 la 1.4 58.8 25. cel mai slab clasate. pentru tarile cele mai sărace.5 Niger 2.9 41.1 63 30. Inegalitatea în distribuirea veniturilor este relevată şi de ponderea pe care cea mai săracă cincime o are în veniturile totale.0 Guineea Bissau 2.4 27.7 42.0 32.3 Republica Moldova 6.3 5.4 S. comparativ cu ponderea celei mai bogate cincimi în aceleasj venituri totale.1 21.8 6.5 Irlanda 6.1 Pentru multe din tarile slab dezvoltate.Congo Nigeria 712 735 720 787 758 788 Alături de nivelurile scăzute ale venitului pe locuitor.0 65.7 42.4 53.5 Guatemala 2.3 62. Pentru tarile în dezvoltare.6 40.3 47.

În lipsa unui capital privat autohton important. pe de altă parte. admise doar pentru zonele rurale etc. naţiunile m curs de dezvoltare sunt. Ea este. rămăsjtele unor relaţii de producţie precapitaliste total inadecvate progresului tehnic deţineau o pondere ridicată. Şi politicile promovate de către statele în dezvoltare au contribuit la creşterea sau menţinerea ridicată a inegalitatii veniturilor: supraevaluarea cursului de schimb. o problemă de interes general. Dependenţa fata de exterior Aşa cum arăta şi Jan Tinbergen în cel de-al lll-a Raport către Clubul de la Roma. dezvoltarea economico-socială independents vor fi. la importul de bumbac brut. în Europa Occidentală.U. în continuare. el era orientat către exterior. m stare de dependenta fata de tarile dezvoltate. Astfel apar restricţii cantitative. sub o formă sau alta. în special cu materii prime sau produse puţin prelucrate. la importul de produse alimentare). Caracterul sectorului de stat m aceste tari este determinat de natura forţelor sociale. anumite cheltuieli publice. în primul rând. S-a conturat astfel o “economie dualista". în consecinta. În cadrul acestor structuri. susţinerea preţurilor de producţie (pentru producătorii autohtoni). de tip colonial. dezarticulată. incapabilă să reahzeze o dezvoltare autentică. fiscalitatea (taxe mari). particulare. Această dependenta economică derivă din faptul că dispun de mai puţine cunoştinţe. de posibilităţi limitate de a utiliza ceea ce au. economia naturală.A.O altă cauză a acestei inegalităţi derivă şi din accesul redus la educaţie pentru cea mai mare parte a populaţiei acestor tari. suficient de diversificat. * crearea unui nucleu industrial propriu. ieftină sursă de aprovizionare pentru Nord. cea mai săracă1. iar. * promovarea exporturilor de produse prelucrate.. În ceea ce priveşte produsele primare. ceea ce inseamnă. Tinerele state nu reuşesc să-sj valorifice pe deplin pe piaţa mondială rezultatele muncii productive naţionale. acest vărsământ compensatoriu ar trebui să fie egal cu diferenţa dintre valoarea exporturilor mtr-o perioadă dată şi valoarea pe care acestea ar fi atins-o dacă taxele fiscale n-ar fi fost aplicate. subvenţionarea factorilor de producţie. s-a dezvoltat un sector capitalist. participarea activă a Întregii comunităţi internaţionale. 0 altă cale ar consta în acordarea unor compensaţii monetare tinerelor state care mregistrează o reducere a veniturilor lor reale din export. capabil să satisfacă nevoia crescândă de bunuri de echipament. cu salarii extrem de reduse. tendinţa de a fonda strategia economică pe activitatea crescândă a statului este o caracteristică cvasi-generală a tarilor în dezvoltare. În contextul interdependenţelor mondo-economice. Lichidarea rămânerii în urmă. Această dependenta se manifestă mdeosebi pe plan financiar. Chiar dacă. m paralel. instabilitatea prejurilor. maximizării mijloacelor materiale. În principiu. două sunt obstacolele care influenţează negativ: Pe de o parte obstacolele tarifare şi netarifare ridicate de tarile dezvoltate. alimentar şi tehnologic. Se apreciază că reducerea analfabetismului are efecte pozitive asupra veniturilor ce revin celor 40% din populaţie. (de exemplu. ca urmare a creşterii taxelor tarilor dezvoltate la importul de mărfuri din tarile mai puţin avansate. în S. Ori. 0 strategie de dezvoltare trebuie să se bazeze pe propria experienta. care deţin puterea politică. la probleme globale se cer soluţii globale. inclusiv a tarilor dezvoltate la rezolvarea acestei probleme. cum ar fi: * formarea cadrelor naţionale şi folosirea judicioasă a forţei de muncă. mai ales. ale fiecărei tari. financiare şi umane proprii. Sudul reprezintă o bogată şi. care dezavantajează net produsele agricole. Dar şi Nordul este dependent de Sud. Structurile impuse de către fostele metropole coloniilor lor au avut drept consecinta fundamentală! stagnarea şi mcetinirea considerabilă a ritmului creşterii economice pe termen lung. pe adaptarea experienţei generale la condiţiile concrete. Suprimarea acestor taxe de către tarile dezvoltate rămâne mijlocul eel mai important de stimulare a exporturilor tarilor în dezvoltare şi de majorare a veniturilor în devize. 0 trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependenta a Sudului subdezvoltat fata de Nordul dezvoltat. în condiţiile în care agricultura este principala ocupaţie în multe din aceste tari. toate statele lumii. autoîntreţinută . rezultatul efortului propriu. politica de preţ. ceea ce face ca majoritatea forţei de muncă să fie slab calificată. În cazul produselor cu o cerere 5 . de căile adoptate pentru fmplinirea lor. Aceste modele proprii permit mfăptuirea unor objective prioritare. subdezvoltarea afectează. mainte de toate. de subzistenta. de obiectivele urmărite de acestea.

16 miliarde dolari anual. mai bine zis. ce se confruntă cu grave probleme. cacao etc. 28% din populaţie în Asia.90 grame de proteine. 45 de milioane America Latină) suferă efectiv de foame. decât oferta. cât şi de asistenţa celorlalte state (FAO şi FIDA. problema alimentară. sumă greu de realizat m condiţiile datoriei externe actuale. ceai. practic. în medie. Dar. 2200 . o influenta stabilizatoare asupra pieţei unui anumit produs primar. Aceasta presupune schimbări m sistemul financiar internaţional şi m eel valutar. Potrivit celor mai recente estimări. Stocul permite să se vândă atunci când preţul depaşeşte o anumită limită şi să se cumpere atunci când acesta scade sub limita convenită. Ori. mai mult de 80 de milioane în Africa. Cele mai mari rezerve de terenuri cultivabile se află m America Latină. politica tarifară a tarilor dezvoltate mai are mcă un caracter discriminatoriu. decât atunci când importurile provin din tarile dezvoltate. o creştere de 4% a producţiei agricole necesită resurse financiare de 15 . Calea utilizată constă m reglementarea cantităţilor care sunt destinate exportului. au iniţiat numeroase programe de ajutorare a tarilor subdezvoltate). celor dezvoltate. devine foarte clar că soluţionarea viabilă. în cea mai mare măsură. pentru că majoritatea tarilor ar trebui să aloce mai mult decât au pentru a putea spori randamentul. nu poate fi asigurată decât prin creşterea substanţială şi diversificarea producţiei agroalimentare. în condiţiile unor nevoi crescânde de hrană şi de dezvoltare industriala . ce ar putea duce la o mai corectă aplanare a unor astfel de situaţii. având în vedere faptul că tarile în dezvoltare nu controlează. pentru dezvoltarea pescuitului. m numeroase cazuri. de durată. peste 550 de milioane de oameni (375 de milioane m Asia. desi îsi pot spori producţia. cele care reţin atenţia experţilor sunt următoarele: * extinderea suprafeţelor cultivate. Pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie atât de efortul propriu. de eliminare a pierderilor alimentare. sau. Africa Tropicală şi America de Nord (m Asia de Sud. această soluţie nu există). cât şi implicaţii de ordin politic (accentuare migraţiei. Contingentarea exporturilor reprezintă un alt mecanism important de stabilire a preţului unor produse primare pe piaţa mondială. Interdependenta cu alte probleme economice globale joacă un rol important în determinarea dimensiunilor problemei alimentare. un om trebuie să consume zilnic. De exemplu.inelastică (cafea. în mod direct. pe efortul propriu. lucrurile rămân deocamdată teoretice. Problema alimentară are atât implicaţii de ordin social. Astfel apare necesitatea unui nou sistem comercial mondial. În ceea ce priveşte fluctuaţia preţurilor. mai ridicate atunci când este vorba de importul din tarile m dezvoltare. Tarile subdezvoltate nu se pot baza pe "transferul de hrană".căi menite a scoate aceste tari din 6 . Ţinând seama de cauzele care au generat situaţia alimentară precară de pe glob. Toate acestea pot fi puse m practică. * sporirea randamentului la hectar şi pe animal productiv. Taxele vamale la produsele finite şi semifinite sunt. Printre căile posibile de sporire a producţiei alimentare m tarile m dezvoltare. Degradarea mediului Înconjurător 0 altă problemă care mgrijorează comunitatea internaţională este degradarea mediului Înconjurător. precum şi PAM. de eliminare a pierderilor de teren arabil. 25% în Africa. Este necesară punerea în practică a unor programe de cooperare tehnică. Asigurarea hranei 0 problemă majoră a tarilor subdezvoltate este foametea şi malnutriţia. Această situaţie contrastează puternic cu consumul din tarile dezvoltate. m primul rând. sarcina de a le stabiliza revine. Pentru produsele manufacturate.). ci. Pentru a putea fi considerat hrănit normal. convulsii sociale). 13% în America Latină consumă sub acest barem.2400 de calorii şi circa 80 . Utilizarea mecanismului stocurilor internaţionale regulatoare exercită. * exploatarea unor noi resurse naturale şi producerea de alimente pe cale sintetică. s-ar putea constitui un fond din cedarea unei părţi din taxele pe consum mcasate de tarile dezvoltate.

B. Dificultatea realizării acestui deziderat rezultă din faptul că are efecte pe termen lung. al unei tari. despăduririle şi eroziunea terenurilor. acestea contribuie la eficientizarea investiţiilor. alterarea diversităţii biologice. Lipsa capitalului este determinată de rata scăzută a investiţiilor interne şi de un aport extrem de limitat al investiţiilor străine. etc.B. În acest context.6%. cât şi politici macroeconomice. Degradarea potenţialului natural-forestier. mai ales pentru cele mai sărace. Primul factor considerat sunt economiile. sporirea eficienţei. o limitare a corupţiei sj. la fel cum această nerealizare se răsfrânge tot după un interval mdelungat m timp. Emisiunea de monedă fără acoperire m bunuri şi servicii. Se ştie că aceste tari au cele mai ridicate rate ale analfabetismului. în multe tari.I. nu poate asigura nrana populaţiei tarilor respective). cu atât mai mult cu cât ele se caracterizează şi printr-o mare ineficienta (agricultura.B. fmprumuturile externe sunt scumpe.-ului. În ceea ce priveşte tarile m dezvoltare. autorii studiului. că accesul la educaţie este îngrădit. Un al doilea factor identificat este transformarea structurală.starea de subdezvoltare. Conform unui studiu publicat de Banca Mondială în 19931.). cât şi întărirea producţiei. El se traduce mtr-o mzestrare precară a aparatului productiv. schimbarea modului de producţie. o reducere a pierderilor. Importanţa comerţului exterior este subliniată şi de faptul că studiile econometrice au arătat că o creştere a exporturilor m produsul total cu 10% determină o creştere economică a tarii cu 0. Alocarea eficientă a resurselor presupune atât politici la nivel microeconomic.3% la creşterea economică. iar asistenţa străină este pe cât de greu de obţinut. calculatoare. iar studiile arată că o creştere cu doar 10% a celor înscrişi la învatamântul secundar contribuie cu 0. Economiile sunt puţine. când veniturile sunt scăzute. Capitalul este insuficient m tarile m dezvoltare. Fără corelarea tuturor factorilor . Al doilea sector ca importanta este eel terţiar. factorii restrictivi ai dezvoltării sunt consideraţi a fi m număr de 6. deopotrivă. în special pe termen lung. arabil. pe atât de insuficientă. un mecanism de formare al preţurilor bazat pe o piata liberă implică o mai mare iniţiativă. de capacitatea acestor tari de a forma capitalul uman. desj define o pondere foarte mare în crearea P. Exporturile acestor tari. El implică.acest proces va continua să afecteze lumea mtreagă precum o maladie ucigătoare. o fnzestrare slabă cu tehnologie şi un scăzut grad de performanta. pe lângă faptul că trebuie să sporească.externi şi interni .N. m final. izvoarelor subterane precum şi poluarea aerului şi a apei au atins. relevă că degradarea mediului poate costa mtre 1 şi 15% din P. Comert. de exemplu. Restrictii ale dezvoltării ' În concepţia unor specialişt . între multiplele aspecte ale degradării mediului se numără deprecierea solului. în special populaţiei de sex feminin. Creşterea economică depinde m mod esenţial. o mai mare eficienta în alocarea resurselor. în strânsă legătură cu acest aspect. piscicol. contribuie la creşterea inflaţiei şi la migrarea capitalurilor către tari cu o stabilitate a preţurilor mai mare. ambii economişt.ul exterior reprezintă al treilea factor critic al dezvoltării. se ştie că pe termen lung. investitiile şi decalajul tehnologic . accesul la ea şi calitatea acesteia. singurele m măsura să contribuie la atenuarea Înrăutăţirii termenilor schimbului ai acestor tari. Aspectele primare ale acestui domeniu critic al dezvoltării sunt educaţia. ce se manifestă m toate domeniile economico-sociale şi m întreaga economie mondială. Al patrulea factor critic al dezvoltării îl constituie eficienta alocare a resurselor. de la eel tradiţional. Schimbările tehnologice au m vedere atât o tehnică mai performantă (masjni. asistenţa financiară este una din componentele de bază. între 40% şi 60%. o problemă deosebit de importantă o constituie creşterea 7 . necesită o diversificare şi o creştere a ponderii produselor manufacturate. pentru tarile în dezvoltare.N. agricultura contribuie cu cea mai mare pondere la crearea P. în special cele mai sărace. o cooperare strânsa în care rolul organismelor internaţionale este extrem de important. Formarea capitalului uman şi resursele pentru dezvoltare este eel de-al cincilea domeniu critic al dezvoltării. cote mgrijorătoare. Creşterea nivelului de dezvoltare implică şi modificarea ponderii acestor sectoare.. între 20 şi 40%. Problema subdezvoltarii este o problemă extrem de complexă. al eforturilor pentru eliminarea sărăciei şi susţinerea dezvoltării. industrializarea. Mondializarea acestui flagel necesită măsuri ample şi urgente din partea comunităţii internaţionale. pentru compensarea deficitelor bugetare. În ceea ce priveşte inovarea şi nivelul tehnologic. eliminarea risipei. degradarea datorită poluării. De cealaltă parte. urbanizarea. Utilizarea de preţuri administrate de către stat contribuie cel mai adesea la o ineficientă alocare a resurselor. Bazânduse pe multiple exemple. la eel modern. De asemenea.

legume cu boabe. spre exemplu. ci datorită ratei malte a criminalitatii şi a unei asistenţe medicale necorespunzătoare. Pornind de la această combinaţie. 395 g. lapte.populaţiei. ca de exemplu. zahăr.).B.N. Această definiţie este extrem de largă. 110 g. şi un şi mai fndelungat timp pentru culegerea roadelor acestor investiţii. Aceasta fnseamnă. Pentru el. În sfârşit. este supus controverselor. Coordonatele sărăciei în tarile slab dezvoltate Sărăcia este. care este dată de asigurarea unui nivel caloric zilnic de 2250 calorii pe persoană. P. de legume cu frunze. Abordarea conceptului de sărăcie. a abordat această problemă dintr-un alt punct de vedere. Pentru Sen. că nevoile calorice ale individului diferă de la o perioadă la altă şi în funcţie de specificul activitatii. a fi mgrijit corespunzător. 90 g. ponderea celor ce trăiesc în sărăcie absolută şi decalajul privind veniturile (care măsoară venitul suplimentar necesar aducerii săracilor deasupra sărăciei absolute şi care. ultimul factor critic al dezvoltării identificat de specialişt. nu este un indicator adecvat. Astăzi trăiesc în lume peste 1 miliard de oameni în condiţii de sărăcie absolută./loc. care cere ca măsurarea sărăciei să fie sensibilă la schimbările survenite m 8 . asigurarea unei creşteri economice posibil de atins. "imbrăcăminte şi adăpost. organismele internaţionale de profil recomandând insistent adoptarea unor politici la nivel guvernamental de planificare familială. * axioma transferului invers. ulei. luarea în considerare a elementelor legate de mediu. cereale1. ci doar un instrument de măsurare statistic. m ciuda oportunităţilor oferite de societatea americană. De exemplu. Cele 395 de grame de cereale pot fi echivalentul a 2 ceşti de orez. Sen. care presupune ca indicele sărăciei să crească atunci când venitul celor săraci scade. Sărăcia absolută am defini-o ca acea limită sub care venitul unei persoane nu-i permite să-sj satisfacă nevoile de bază legate de hrană. este o combinaţie mtre coeficientul Gini privind distribuţia veniturilor pentru categoria celor săraci. care are un venit pe locuitor mai mare de 12 ori decât Costa Rica. conform căreia măsurarea sărăciei se poate face doar prin intermediul venitului celor săraci. speranţa de viata m Costa Rica este aproximativ aceeasj cu cea din Statele Unite. trăieşte cu 40 de ani mai puţin decât populaţia masculină din Bangladesh. sărăcia nu este numai un nivel foarte scăzut al stării normale de bine. ca limită a sărăciei. ea este o caracteristică fundamentală a tarilor în dezvoltare. că nu sunt luate în considerare niveluri şi pentru alţi compusj. determinante pentru stabilitatea economică. New York. ci şi incapacitatea de a atinge această stare ca urmare a lipsei mijloacelor economice necesare. ca urmare a faptului că se consideră că el diferă în funcţie de vârstă şi de gen. consideraţi extrem de importanţi pentru sănătatea omului. se calculează ca ponderea acestui venit suplimentar necesar. ceea ce este şi mai mgrijorător. probabil. stabilitatea politică şi sociala. Un alt element important îl reprezintă şi pacea socială din aceste tari. came. 10 g. Banca Mondială utilizează noţiunea de sărăcie extremă sau limita sărăciei. Tot ca răspuns la lacunele unei astfel de metode de abordare a conceptului de sărăcie. cum ar fi mineralele sau vitaminele. economistul şi filosoful Amartya K. pentru că el exprimă capacităţile şi nu permite aprecierea realizărilor. ceea ce reprezintă 54% din totalul hranei! Acest nivel caloric. Pentru a avea un nivel de referinta uniform. rădăcinoase etc. 35 g. păstrarea în limite normale şi stimulative a diferenţelor sociale şi economice etc. După instabilitate. în consumul agregat) . * axioma sensului unic. cea mai degradantă coordonată a lumii contemporană. care. păstrarea sub control a ratei de creştere a populaţiei. apariţia în public fără sentimentul de rusine. este necesară o perioadă foarte lungă de timp pentru relansarea investiţiilor. 2. din punct de vedere statistic. alte legume (cartofi. Sen s-a concentrat pe un număr mic de funcţiuni de bază pentru starea normală de bine: hrană corespunzătoare şi locuinta adecvată. pentru aplicarea şi vegherea la respectarea legilor etc. şi. cu următoarea componenta nutriţională: 5 g. a evita moartea prematură. de la universitatea Harvard. Un alt exemplu este eel al populaţiei masculine din Harlem. 35 g. dat fiind faptul ca este foarte greu de făcut comparaţii între tari. 45 g. viaţa este un vector corelat de funcţiuni (legate de a fi şi de a face). şi nu datorită unui venit pe locuitor mai scăzut. climă etc. este asigurarea unor politici durabile de dezvoltare. a fi fericit şi a fi liber1. Sen a creat trei axiome necesare unui indice al sărăciei: * axioma centrală. cea mai mare parte a lor în tarile subdezvoltate. În opinia sa. în viziunea lui Sen.

0 1998 15.7 15. În America Latină şi Caraibe. cu aproape aceeasj pondere (15%) şi China.2% din populaţie era mregistrată în 2000 ca trăind sub un dolarPPC/zi. până m 1990 foarte puţini oameni trăiau m absoluta sărăcie. Conform prognozelor Băncii Mondiale .9 4. Tanzania) şi conflicte (Rwanda. Tarile cu cei mai puţini săraci sunt tarile Orientului Mijlociu şi Africii de Nord şi Europa şi Asia.7 29.5 27. 310 milioane se vor naşte în Asia de Sud. şi în primul rând Rusia) o traversează de 15 ani. populaţia care trăieşte sub acest prag este prezentată în tabelul de mai jos: Ponderea populaţiei ce trăieşte sub pragul sărăciei absolute. Ceea ce a determinat ca. ceea ce arată diferenţele şi inegalităţile extrem de mari din această regiune.6 1. 240 milioane m Africa sub-sahariană.0 47. cei mai mulţi săraci ai lumii trăiesc în Africa sub-sahariană şi Asia de Sud.9 10. 278 mil. în Africa sub-sahariană (de la 242 mil. Ghana. Cele mai mari scaderi au fost în cazul Asiei de Est.9 42. în 1990). 36% din populaţie se afla sub această limită.7% din populaţie să fie sub limita a 1dolarPPC/zi.8 42. Acest lucru se datorează depresiunii economice pe care majoritatea acestor tari (foste comuniste. cea mai săracă populaţie a lumii a rămas relativ constant în ultimul deceniu. criza din anul 1998 a avut drept efect stoparea scăderii săraciei în această zonă. la 22. peste 600 de milioane se vor naşte m tarile cu cele mai scăzute venituri. sărăcia cunoaşte o tendinta redusă de scădere (din punct de vedere relativ). Cu toate progresele realizate de Asia de Est şi Pacific. unde aproape jumătate din populaţie este la limita sărăciei absolute.9 0. iar tarile din această regiune oscilează între derularea unor reforme ferme (Coasta de Fildeş.6 18. pe fondul creşterii populaţiei. la nivel global.4 49. datorată în special progreselor din China. singura zonă unde reducerea a fost semnificativă.3 5. Tarile cele mai afectate (Indonezia./loc a crescut. în 1990). în 1990). Din punct de vedere al evoluţiei.0 26.3 28. Creşterea populaţiei în tarile cele mai sărace îşi are motivaţia în mai multe aspecte. femeile sunt lipsite de educaţie. pragul sărăciei absolute sau extreme.6 23.1 15. să se mregistreze o uşoară scădere.0 28. de la 29% în 1990. de la 28% la 15% în aceeasj perioadă (ca urmare a progreselor făcute în această zonă). persoane ce trăiesc sub un dolarPPC/zi (la nivelul anului 2000).5 1990 27.distribuţia veniturilor celor săraci (astfel meat un transfer de la cei cu venituri scăzute la cei cu venituri mai ridicate să ducă la creşterea indexului sărăciei). În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord situaţia este similară Europei: sub 2% din populaţie se află sub limita a 1 dolarPPC/zi şi 22% sub limita a 2 dolariPPC/zi. iar sub 2dolariPPC/zi.0 15.6 28.7% în 2000. Urmează Asia de Est şi Pacific şi America Latină. ajungându-se ca 4. pe regiuni (%) Regiunea Asia de Est şi Pacific (fară China) China Europa şi Asia Centrală America Latină şi Caraibe Orientul Mijlociu şi Africa de Nord Asia de Sud Africa sub-sahariană Total Total.7 28. prima regiune din punct de vedere al ponderii sărăciei.7 1996 14. În Europa şi Asia Centrală.2 1. După 1990.8 42.0 22.1 4.0 46.B. Din cele aproximativ 1.9 46.1 1993 25.3 44.3 24. Africa sub-sahariană. ca număr. Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni.3 11. Pentru cele mai multe din aceste tari. este marcată de influenţa războaielor civile. sunt în Asia de Est şi Pacific (de la 452 mil.2 mid. Thailanda) au mregistrat creşteri ale populaţiei ce trăieşte în sărăcie absolută. Din miliardul ce se va adăuga omenirii până m 2014. Dimensiunea populaţiei ce trăieşte m extremă sărăcie este influenţată şi de perspectives ce decurg din sporirea numărului total al populaţiei globului. numărul acestora a crescut.2 2000 15.2 15.8 2.7 Un sfert din populaţia lumii trăieşte sub limita unui dolar pe zi! lar din punct de vedere al repartiţiei geografice.3 48. Mauritania. 30 milioane m tarile dezvoltate.6 1. 20% la nivelul anului 2000.1 27. 220 milioane m Asia de Est şi Pacific. Uganda. Unul este dat de rolul pe care femeia îl are în societate. luând msă ca limită 2 USDPPC/zi.6 16. în Asia de Sud (de la 495 mil.1 15.3 1.4 44.5 24.2 46. 291 mil.5 1.2 15. Filipine. În Asia de Sud. Stabilită ca limită inferioară.9 40.I. 9 milioane m Europa şi Asia Centrală. Burundi). valoarea de 1 dolarPPC/zi/persoană reprezintă astăzi pentru majoritatea instituţiilor internaţional. 522 mil. 15. fără China 1987 26.0 10.7 24. desj nivelul P.0 5.3 4. 9 .

Indonezia 55%. Rusia 35%. Altfel spus. femeia este privită ca o sclavă. Cei din zona urbană sunt m majoritate şomeri. veniturile primite de femei sunt mult inferioare celor primite de bărbaţi. Iran 70%. Pentru femeile cu vârsta cuprinsă mtre 15 şi 49 de ani. precum şi rata mortalităţii pentru diferite tipuri de boli arată o hrană mai defectuoasă şi o Îngrijire a sănătăţii mai slabă pentru femei decât pentru bărbaţi. Populaţia feminină este mai săracă decât cea masculină. care a devenit regiunea cea mai săracă a lumii. Bangladesh 50%. precum şi mortalitatea infantilă foarte ridicată. Guinea 0%. ce trece de sub tutela tatălui sub cea a soţului. Forţa de muncă feminină este mai scăzută. m condiţiile m care principala ocupaţie m tarile sărace este agricultura de tip extensiv. neavând mai mult de un an sau doi de şcoală. este unul net inferior bărbaţilor. Camerun 20%. Nicaragua 60%. Mulţi adepţi ai diferenţelor dintre sexe consideră că bărbaţii au dreptul la mai multe cheltuieli personale decât femeile. femeile au o educaţie inferioară bărbaţilor. Cea mai mare parte a analfabetismului este m rândul femeilor. ceilalţi. cea mai mare parte a săracilor lumii locuiesc m Asia de Sud. India 40%. un număr mare de copii creşte şansele de supravieţuire ale familiei. diferenţele în ceea ce priveşte distribuţia veniturilorîn cadrul familiei arătă că există o discriminare clară a femeilor în raport cu bărbaţii. în special în cazul pătrimii din gospodăriile care sunt conduse de femei. de foarte scăzută productivitate. se prezenta în felul următor: Rata fete/băieţi cuprinşi În mvatamântul primar şi secundar__(%) Regiunea 1990 1998 2001 Asia de Est şi Pacific 88 91 93 Europa şi Asia Centrală 85 93 96 America Latină şi Caraibe 95 98 99 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 82 86 90 Asia de Sud 75 94 96 Africa sub-sahariană 82 87 90 În special în tarile puternic influenţate de religia musulmană. cunoştinţele lor. O familie numeroasă implică şi mai multă forta de muncă. lordania 50%. Rata de mortalitate. m principal m Nigeria şi Etiopia. acest lucru poate msemna pământ mai mult şi hrană mai multă. Yemen 20%. Din punct de vedere al grupurilor ţintă al săracilor. Un alt motiv il constituie speranţa de viata foarte redusă m multe tari sărace (sub 50 de ani).iar măsurile contraceptive sau de planing familial sunt inexistente. Orientul Mijlociu şi Asia de Est (China). rolul femeii în tarile m dezvoltare. angajaţi zilieri sau temporar. în unele tari femeile neavând dreptul la vot şi nici alte drepturi m societate. Datele furnizate de Banca Mondială m acest sens sunt relevante. pe regiuni. eel mai mare numar al celor săraci s-a mregistrat m Africa sub-sahariană. mici comercianţi sau artizanali. Patru cincimi dintre săraci trăiesc în zonele rurale. de asemenea. sunt angajate m slujbele cele mai prost plătite şi au o rată a şomajului mult mai ridicată decât a bărbaţilor. consumul de contraceptive este scăzut. în condiţii de supra-aglomeraţie. O cincime se află în Africa sub-sahariană. precum şi capacitatea de a mţelege ceea ce se mtâmplă în jurul lor sunt foarte reduse. De altfel. iar venitul acestora din urmă trebuie să fie destinat m cea mai mare parte consumului colectiv. De asemenea. rata de recuperare a investiţiei cu Invătamântul universitar pentru femei este negativă. În Kenya. rata de şcolarizare m mvătamântul primar şi secundar. Ca urmare. Pakistan 25%. ceea ce. Sunt. Populaţia rurală săracă sunt cei fără pământ sau proprietari de terenuri mici. În multe părţi ale globului. Haiti 15%. Cea mai mare parte a populaţiei sărace este analfabetă. China 85%. Chiar şi în condiţiile unei educaţii egale. în special în cele mai sărace. în special în India şi Bangladesh. Asia de Sud-Est (cu predilecţie în Filipine şi Indonezia). grupuri care dau cea mai mare parte a săracilor m anumite regiuni: este vorba de indienii din America Latină şi paria în India. Din punct de vedere al şcolarităţii. O confirmare a faptului că societatea oferă mult mai multe şanse unui 10 . La sfârsjtul anului 2000. mai ales m tarile slab dezvoltate: Laos 25%. în cea mai mare parte m slums-urile urbane. Ceilalţi (cam două cincimi) se Impart mtre America Latina (mai ales în Brazilia şi Mexic).

încă unul până la vârsta de 5 ani şi doar unul din cinci atinge 45 de ani. iar a copiilor sub 10 ani de 2. practic. aceşti sunt mai săraci decât alte grupuri. Se estimează că deficitul de femei pentru China şi India este de 44 milioane. Rata de imunizare a crescut rapid şi decesele cauzate de aceste boli au scăzut substanţial. fac. Media naţională este de 6.2. În Pakistan. Circa 60% sunt subnutriţi şi sute de milioane suferă de malnutriţie. care au fost eradicate în tarile dezvoltate. unele legume sj. Sărăcia implică şi multe alte aspecte.7 persoane. în unele regiuni.M. media pe regiuni (morţi sub vârsta de un an la 1000 naşteri vii) Regiunea 1990 1998 2001 Asia de Est şi Pacific 40 35 33 Europa şi Asia Centrală 28 22 20 America Latină şi Caraibe 41 31 28 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 60 45 43 Asia de Sud 87 75 61 Africa sub-sahariană 101 92 90 Acestea sunt cifre ce reflectă o medie pe regiuni. căi de acces către zonele comerciale. Cea mai mare parte a săracilor trăiesc. mai puţin de 50% din copii care trăiesc m absolută sărăcie sunt vaccinaţi fmpotriva difteriei. De la trei la patru cincimi din venitul celor mai saraci oameni ai lumii este cheltuit pentru hrană. cartofi. mortalitatea infantilă se prezenta astfel: Mortalitatea infantilă. 11 . Cele mai multe din zonele locuite de populaţia săracă nu sunt acoperite de interesele clasei politice din tarile respective.bărbat decât unei femei. Un caz de pojar are o probabilitate de 35 de ori mai mare să omoare un copil m tarile sărace decât într-o ţară dezvoltată. în tarile în dezvoltare. dezvoltarea fizică şi mentală a copiilor este compromisă. rezistenţa la boli scăzută.6 sunt copii sub 10 ani. victime m tarile m dezvoltare. mcă. care trăiesc în familii numeroase. O. performantele şcolare şi profesionale sunt slabe. chiar atunci când trăiesc m familii mai mari. eradicate în tarile dezvoltate. Mortalitatea infantila înregistrează cele mai mari niveluri m aceste tari: unul din 10 copii moare m primul an de viata. În ceea ce îi priveşte pe cei în vârstă. telecomunicaţii. respectiv 37 de milioane.1. şi UNICEF si-au extins activitatea de imunizare fmpotriva principalelor boli. Aceste boli. care este. Pe regiuni. 10% dintre gospodăriile cele mai sărace au o medie de 7. situaţia este diferită. izolaţi de ceea ce ar putea să la aducă o fmbunătăţire a nivelului de viata: drumuri. este dată şi de numărul de femei la un bărbat. puţină came sau peşte. Cele mai sărace tari mregistrează performanţe mult mai triste. cele mai sărace tari au o rată a mortalităţii şi de peste 50 ori mai mare (cazul Sierra Leone) Rata mortalităţii infantile (morţi sub un an la 1000 născuţi vii) în ţările sărace. comparativ cu ţările bogate Ţara 1980 2002 Cambodgia / Irlanda 201/ 11 102 / 6 Sierra Leone / Hong Kong 190 / 11 162 / 3 Rwanda / Australia 185 / 11 112 / 5 Malawi / Franţa 169 /70 115 / 5 Swaziland / Elveţia 159 / 9 98 / 4 Etiopia / Olanda 155 / 9 107 / 5 Zambia / Japonia 154 / 8 105 / 4 Mozambic / Norvegia 145 / 8 122 / 4 Burundi / Danemarca 145 / 8 107 / 5 Bangladesh / Suedia 132 / 7 73 / 4 Comentariile sunt aproape inutile. 40% din cei săraci sunt copii sub 10 ani. care este subunitar în foarte multe tari din categoria celor sărace.S. Pe tari. Începând cu anul 1975. Cu toate acestea. din care 3. de cele mai multe ori limitată la cereale. tusei convulsive şi pojar. Comparativ cu tarile bogate. ca urmare. Diferenţele foarte mari vorbesc de la sine despre consecinţele sărăciei! 0 cauză a mortalităţii m tarile sărace o constituie răspândirea largă a bolilor infecţioase.

Ţara Zambia Zimbabwe Mozambic Burundi Rwanda Leshoto Swaziland kenya Malawi 1980 35 42 41 42 42 40 40 45 44 Tarile cu cea mai mică speranta de viata (ani) 2002 32 33 36 40 39 32 33 43 37 Speranţa de viata în aceste tari este foarte redusă (în cazul unora. ea ascunde foarte multe discrepanţe. Sunt zone (în special în Africa sub-sahariană) unde asigurarea apei implică o deplasare zilnică din partea fiecărei familii la o distanta de peste trei ore de mers pe jos! Alături de apă. comparativ cu 77 de ani. speranţa de viata mregistrează scăderi.8 65. speranţa de viata la naştere este mai mică de jumătate din cea a tarilor dezvoltate).5 63. Analfabetismul este un Însoţitor permanent al sărăciei.4 64.Un alt aspect ce defineşte sărăcia este accesul populaţiei sărace la resurse de apă potabilă. s-au confruntat cu foametea şi deţin cele mai negre recorduri la infestările cu diverse boli (inclusiv virusul mileniului. lipsa unor condiţii sanitare şi de igienă minime contribuie la peste 900 milioane de fmbolnăviri de diaree anual. lucru ce ar putea fi prevenit m condiţii sanitare mai bune şi a existenţei apei potabile. în %) Ţara Rata analfabetismului Niger Burkina Faso Gambia Senegal Etiopia 85. Pe parcursul a mai mult de 20 de ani. Între o treime şi două cincimi din adulţi sunt analfabeţi şi doar patru din 10 copii reuşesc să urmeze mai mult de 4 ani de şcoală primară. care afectează o mare parte a populaţiei. Rata analfabetismului în ţările sărace (nivelurile cele mai ridicate. Sărăcia presupune o speranta de viata mai mică. Sunt ţări unde peste jumătate din populaţia ţări este analfabetă. media pe regiuni geografice Regiunea 1990 2002 Asia de Est şi Pacific 97 99 Europa şi Asia Centrală 96 99 America Latină şi Caraibe 88 95 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 79 85 Asia de Sud 73 80 Africa sub-sahariană 58 66 Cu toate că media pe regiunile geografice este destul de ridicată. aceste tari au fost măcinate În ultimele decenii de conflicte civile. Aceasta cauzează moartea a 3 milioane de copii anual.3 77. cuprinderea în şcoala primară este următoarea: Cuprinderea În şcoala primară. Două treimi din aceasta nu are acces la apă potabilă şi o pondere şi mai mare nu are asigurat un acces corespunzător. Media pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie este de 45 de ani. Analfabetismul în ţările în dezvoltare este un fenomen de masă. HIV). cum ar fi Zambia. media pentru tarile dezvoltate. Datele publicate în Raportul asupra Dezvoltării Umane pe anul 2000 reflectă această situaţie dramatică. În (%). unde progresele realizate sunt aproape nule. Pe regiuni.7 12 . Majoritatea sunt pe continentul african. De asemenea.

cu participarea tarilor membre OCDE. care să aibă drept consecinta directă reducerea sărăciei. acest mceput de mileniu se vrea a marca intrarea m linie dreaptă a luptei fmpotriva sărăciei. astfel meat să se prevină infestarea cu boli în perioada de sarcină (în special cu HIV). Politicile de austeritate promovate de ambele instituţii au determinat creşterea sărăciei pentru populaţia deja săracă. rata de creştere este mai mică. iar inegalitatea veniturilor creşte. recunoşteau că politicile promovate de către cele două institutii au fost mai putin axate pe probleme legate de sărăcie şi că. astfel meat să se atingă obiectivele de reducere la jumătate a numărului celor ce trăiesc sub limita a un dolar pe zi. Identificând sărăcia drept una dintre cele mai grave probleme ale omenirii. aminteau despre necesitatea concentrării atenţiei asupra unui set clar de rezultate privind dezvoltarea. la mtâlnirea pe care au avut-o m septembrie 2000 în Cehia1.Pornind fie şi numai de la aceste aspecte. * creşterea accesului la serviciile ce privesc reproducţia. prin creşterea asistenţei medicale la naştere. ci reprezintă o ameninţare la siguranţa Întregii specii umane. ce merge pe extrapolarea unei rate de creşteri medii de 3. plus Rusia. pornind de la proiecţiile acestora m perioada 1998-2008. s-a previzionat proporţia persoanelor ce va trăi m sărăcie în anul 2008 şi în 2015. Tocmai datorită Îngrijorării crescânde pe care comunitatea internaţională o manifesto m acest domeniu. rata de creştere a populaţiei şi schimbările m inegalităţile veniturilor) şi. şi F. s-a reafirmat sprijinul pentru o cooperare la nivel internaţional. peste 125 milioane de copii de vârstă şcolară primară nu erau mscrisj la şcoală în 1995. Un prim scenariu este unul optimist.M. s-au identificat 6 scopuri sociale şi 16 indicatori complementari ce urmau a fi monitorizaţi de către comunitatea internaţională. În cele două scenarii elaborate pentru regiunile globului. aceste politici au avut un impact negativ asupra bunăstării oamenilor. în unele cazuri. putem concluziona că sărăcia este o ameninţare nu numai pentru tarile care se confruntă cu acest fenomen la nivel de masă. * reducerea morţii infantile şi a celei până la 5 ani.M. * creşterea egalitatii pe sexe în ceea ce priveşte cuprinderea în şcoala primară. Oficialii B. ce pot fi monitorizate. diferit pe regiuni şi o stagnare a inegalitatii veniturilor. Scopurile au fost următoarele: * reducerea sărăciei la jumătate (s-a estimat ca numărul celor ce trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi să scadă la 700 milioane la sfârsjtul deceniului următor). * asigurarea educaţiei primare. tarile cele mai dezvoltate. În eel pesimist.5%.I. reprezentanţi ai Naţiunilor Unite şi ai Băncii Mondiale. ca parte a unei noi strategii de dezvoltare. pe regiuni şi la nivel mondial. până la sfârsjtul anului 2015. * reducerea morţii maternale cu 2/3 până m 2015. În scenariile elaborate. au ajuns la aceeasj concluzie lansată de Conferinţa din 1998. menită să sprijine tarile cele mai sărace m promovarea acelor politici. la niveluri mai mici decât jumătate din nivelurile actuale. Raportul privind sărăcia globală 1 stabileşte parametrii de bază necesari evoluţiei economice pe regiuni. mai ales m zonele foarte sărace. din iulie 2000. precum şi ponderea acestora m totalul populaţiei. din care 2/3 erau fete. În cadrul Conferinţei care a avut loc la Paris m anul 1998. 13 . Chiar şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. astfel încât să crească la 100% procentul de cuprindere m şcoala primară a copiilor. se apreciază că numărul persoanelor ce trăiesc m condiţii de sărăcie s-a triplat m ultimul deceniu! La întâlnirea G8. În tarile aflate în tranzitie. se au m vedere 3 variabile (rata de creştere a consumului. creşterea necontrolată a populaţiei. Diferenţele sunt semnificative la finele anului 2008.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful