CARACTERISTICI ALE TARILOR ÎN DEZVOLTARE

Subdezvoltare, Lumea a Treia, tari subdezvoltate sau În dezvoltare, „Sud", „periferie", reprezintă noţiuni ce Încearcă să cuprindă În cât mai puţine cuvinte o stare de fapt: un decalaj imens Între lumi diferite sau În cadrul aceleiasj lumi. Raportul dezvoltare-subdezvoltare este unul antagonic. Subdezvoltarea este reversul dezvoltării, iar dacă dezvoltarea am definit-o ca fiind un proces de transformare pe termen lung a structurii economice, sociale şi politice, obiectivul fiind acela de a răspunde nevoilor fundamentale ale populaţiei, subdezvoltarea reprezintă o situaţie economică În care persistă niveluri scăzute ale standardului de viata, sărăcia absolută, rate de creştere economică scăzute, un nivel redus al consumului, servicii de asistenta sanitară precare, rate Înalte ale mortalitatii şi natalitatii, dependenţa de exterior, posibilităţi reduse de satisfacere a nevoilor oamenilor. Subdezvoltarea nu reprezintă o stare necesară, o etapă pe care În mod inevitabil trebuie să o parcurgă toate statele. Ea reprezintă, "inainte de toate un ansamblu de structuri ce reflectă dezechilibre mtre diferitele sectoare economice, dependenta financiară, tehnologică şi culturală fata de exterior, discrepanţe sociale datorate marilor inegalităţi de venituri, avere, putere, educaţie 3. Tarile în dezvoltare sunt un mozaic uriaş. Alături de tari foarte sărace se mtâlnesc tari mult mai bogate, care „ravnesc” la statutul de ţară dezvoltată. Deşi specialiştii nu sunt unanimi m a preciza care este, concret, componenţa acestui grup de tari 4, ele sunt cele mai numeroase din punct de vedere al populaţiei (77% din populaţia globului), dar contribuie doar cu 15% din venitul mondial. Dincolo de o serie de trăsături comune ale acestor tari (nivelul foarte scăzut al venitului pe locuitor, procentul foarte scăzut de angajare a forţei de muncă În industria prelucrătoare, productivitatea foarte scăzută În toate sectoarele, inclusiv În agricultural, exportul orientat În cea mai mare măsură pe produse primare) există şi o multitudine de diferenţe: unele sunt tari foarte populate, altele nu; unele au o suprafata foarte mare, altele nu; cele mai multe au fost colonii, câteva nu; unele sunt democraţii, altele au regimuri totalitare, iar cele mai multe se situează undeva Între aceste două limite; unele Înregistrează creşteri rapide, altele nu. Toate aceste tari se confruntă cu problema săraciei, a şomajului, a asistenţei sanitare precare, dar pentru cele mai multe dintre ele aceste probleme, şi altele, sunt, Însă, dramatice, iar acestea sunt considerate a fi cele mai sărace tari ale lumii. Din acest punct de vedere, fenomenul subdezvoltării este privit prin excelenta prin prisma caracteristicilor acestor din urmă tari. Din cele două definiţii prezentate, se pot desprinde cu uşurinta trăsăturile tarilor slab dezvoltate: standard scăzut de viata, sarăcie absolută, creştere economică slabă, dependents economică fata de exterior, inegalitate, rate ridicate ale mortalităţii şi natalităţii. P.N.U.D. identifică 9 probleme ale tarilor subdezvoltate, probleme care au constituit preocupări majore pentru forurile internaţionale, dar care nu sj-au găsit rezolvarea, unele dintre ele rămânând în continuare foarte acute Acestea sunt, de altfel, şi caracteristici de bază ale tarilor în dezvoltare. Problema Speranţa de viaţă Sănătatea Probleme cheie ale tarilor subdezvoltate: realizări şi limite Realizări Limite A crescut în ultimii 30 de ani, atingând Mortalitatea Înaltă din aceste tari se media de 63 de ani, în multe ţări datorează, În special, mortalităţii ajungând la 70 de ani infantile, decesul În rândul copiilor nevaccinaţi şi a mamelor, la naştere 2/3 din populaţia ţărilor slab dezvoltate Aproape 1,5 miliarde de oameni nu au are acces la serviciile de sănătate. acces la serviciile de sănătate; 1,3 Cheltuielile publice pentru sănătate, ca miliarde nu au acces la apă potabilă; în procent din P.N.B., s-au dublat în ultimii Africa sub-sahariană un adult din 40 este 30 de ani. seropozitiv.

1

Malnutriţia şi bolile ucid mai mult de 34. Făcând un rezumat. m 1960. numărul de fete ce a urmat ciclul secundar a înregistrat o creştere. la peste 33 de milioane. Dacă. femeile acced într-un număr de două ori mai mic în învăţământul superior decât bărbaţii. insurecţii şi terorismul armat au afectat aprox. Un specialist fntreba. rămâne caracteristica de bază. 1. nivelul venitului pe locuitor pentru 20% din populaţia cea mai bogată a lumii era de 30 de ori mai mare decât al venitului pe locuitor pentru 20% din populaţia cea mai săracă a lumii. 15% din populaţia lumii) nu au suficientă hrană. aproape jumătate din populaţie se află sub pragul sărăciei. creşterea populaţiei etc. de la 25 la 50. Creşterea PNB În perioada 1987-1992 a fost destul de ridicată: 4. Media valorii calorice era de 90% din nivelul cerut şi a crescut la 107% fata de nivelul minim necesar În 1985. Dimensiunea sa complexă este dată de intercondiţionările pe care sărăcia le are cu celelalte aspecte ale tarilor m dezvoltare: educaţia. parcă retoric. Copii Femei Securitate Mediul În ultimii 30 de ani. pare foarte dificilă (dacă nu imposibilă) apropierea de tarile industrializate. sau 35% din populaţia adultă. Gradul de alfabetizare a crescut de la aprox. În Africa. Trebuie doar să precizăm că dimensiunile sărăciei sunt extrem de mari şi că progresele înregistrate până în prezent de aceste tari au avut un efect destul de redus asupra sărăciei. Comunitatea internaţională reclamă din ce m ce mai des necesitatea acordării de ajutoare. iar În multe zone.5 miliarde de oameni nu au o speranta 2 . care este sărăcia.1997 numărul celor infectaţi cu HIV a crescut de mai mult de două ori. Cu toate eforturile facute. un copil din trei suferă de malnutriţie. care le uneşte şi determină abordarea lor unitară: sărăcia. de la mai puţin de 15 milioane de oameni. În ultimii 20 de ani ciclul primar a fost urmat de un număr de copii de vârstă şcolară ce a crescut de la 70% la 80% din total. este analfabetă. definită prin venituri mult prea scăzute pentru a asigura mijloace adecvate subzistenţei. Aproape un miliard de oameni. Dacă astăzi lumea dezvoltată are probleme cu imigraţia. se poate afirma că ultimul deceniu nu a adus cu sine ceea ce comunitatea internaţională spera să fie o bătălie câştigată. pentru a putea prevenii apariţia unor dezastre m aceste tari. Adâncirea decalajului dintre tarile bogate şi tarile cele mai sărace a atins deja niveluri mgrijorătoare. Sfârşitul războiului rece a dus la eliminarea implicării tarilor celor mai sărace in rivalităţile dintre superputeri În ultimii 20 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apă potabilă a crescut de la sub 10% la 60%. aceste tari sunt m continuare deosebit de sărace. urmarea este apocaliptică. mortalitatea infantilă a fost redusă cu mai mult de Din 1970 până în 1990. Printre nerealizările în domeniul dezvoltării umane şi combaterii sărăciei putem aminti: * Între 1990 . 2/3 din totalul analfabeţilor din ţările cele mai sărace sunt femei.1/3 la 65% în 1990 În Asia există locuinţe pentru 2/3 din populaţie. În jur de 1. Creşterea economică rapidă poate Înrăutăţi poluarea mediului. starea de sănătate. Factorii critici ai dezvoltării Cea mai importantă şi mai complexă dimensiune a fenomenului de subdezvoltare. Războaie. 30% şi peste dintre elevii de vârstă şcolară rămân la ciclul primar Aproape 1/3 din populaţia ţărilor cele mai sărace (1. Ciclul secundar aproape că şi-a dublat cifra (de la 25% la 40% din cifra totală).Hrană Educaţie şi alfabetizare Venituri şi sărăcie Din 1965 până În 1990 nu-mărul tarilor În care s-a asi-gurat necesarul suficient de hrană s-a dublat. Cu toate aceste succese.3 miliarde oameni) trăiesc în sărăcie absolută.000 de copii în fiecare zi. ce ar msemna exodul a milioane de oameni mfometaţi. nu sunt pe măsura aşteptărilor. de la 17% la 36% din numărul total de fete de această vârstă. La fnceput de mileniu. sub diverse forme. m 1990 acest decalaj se dublase. Aproximativ 35 milioane de oameni sunt refugiaţi Pădurile tropicale sunt distruse cu o suprafata de mărimea unui teren de fotbal În fiecare secundă. cât timp vor mai sta săracii lumii privind la bogăţia celor dezvoltaţiî În această situaţie. În tarile cele mai sărace. realizările în domeniul combaterii acestui flagel mondial. 60 de tari. Replici mult mai reduse au putut fi urmărite nu demult m Zair (exodul din Rwanda).7% pe an Peste 800 milioane de oameni (cca.

cauzate de apa contaminată. deţin o populaţie numeroasă. cele mai sărace regiuni ale lumii şi cu cea mai numeroasă populaţie./loc.8 32.I. m USD 1995. se fnregistrau 32 de tari. P. la nivel global. se mregistrau aproximativ 12 milioane de refugiaţi. cele mai sărace tari ale lumii mregistrează „perfoimanţe” greu de imaginat. 3 milioane de oameni mor din cauza poluării aerului şi peste 5 milioane mor din cauză de boli diareice.3 5.B.B. La sfârsjtul anului 1997. şi 9 360 USD/loc. 78. Circa 160 de milioane de copii suferă de malnutriţie şi mai mult de 250 milioane de copii lucrează ca salariaţi./loc. 66 de tari sub 1000 USD/loc.5 2.N. Venituri scăzute şi distribuţia inegală a veniturilor Banca Mondială este instituţia ale cărei clasificări sunt eel mai des utilizate de către organismele internaţionale.A.B. din punct de vedere al P./loc.3 miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi şi aproape un miliard nu îşi poate asigura necesarul pentru satisfacerea nevoilor de bază.6 miliarde la servicii de igienă.B.5 9. 800 USD/loc. provin din Africa sub-sahariană şi Asia de Sud. In 1997 mai mult de 850 milioane adulţi erau analfabeţi.N.7 ) Cele mai sărace tari ale lumii. Mai mult de 260 de milioane de copii nu urmează cursuri primare sau secundare.N.N.0 0.) şi tari cu venituri scăzute. 840 de milioane de oameni suferă de malnutriţie. Regiunea America Latină şi Caraibe Africa sub-sahariană Asia de Est şi Pacific Asia de Sud Ţări dezvoltate (din care S.B.2 (4. Corelaţia dintre ponderea acestor tari m populaţia lumii şi a P. 43 de tari mregistrau un P. mtre 3000 şi 5000 USD/loc. respectiv mai puţin de 760 USD.* * * * * * * de viata mai mare de 60 de ani. $1 cu venituri medii (mtre 761 USD/loc. Consumul celei mai bogate cincimi a lumii este de 16 ori mai mare decât al celei mai sărace cincimi. în funcţie de P. Din cele 174 de tari clasificate pentru anul 1998 ./loc sau P.real/loc a.1 4. erau 20 de tari. Repartiţie regională % din populaţia % din produsul lumii (1995) global (1995) 8. Ponderea venitului global al celei mai bogate cincimi a populaţiei este de 74 de ori mai mare decât a celei mai sărace cincimi. aflate cu predilecţie m Africa sub-sahariană şi Asia. Pentru ocupantele ultimelor locuri.B.0 0 (26. conform căruia sunt identificate trei mari grupuri de tari. sub doi dolari/zi pentru fiecare cetatean! Ţara Sierra Leone Tanzania Malawi Burundi Etiopia Guineea Bissau Cele mai sărace tari. iar mtre 5000 şi 10000 USD/loc. relevă o situaţie îngrijorătoare. venitul pe locuitor nu depăşea.) Populaţia şi produsul global. ceea ce mseamnă.B. sub 500 USD.B.5 22. Cele 66 de tari cu venituri sub 1000 USD/loc sunt considerate tari sărace şi foarte sărace şi./loc. ceea ce face ca situaţia lor să fie cu atât mai dramatică. 8 tari. Criteriul de clasificare este eel după P. În jur de 340 milioane de femei nu au o speranta de viata mai mare de 40 de ani. m marea lor majoritate.5 14. Peste 10000 USD/loc. ajustat cu paritatea puterii de cumpărare. în medie.I. Aproximativ 1. În fiecare an. la nivelul anului 2002. nu au capacitatea să se descurce la scris şi la citit). real/loc 505 533 570 610 585 615 3 ..N. şi anume: tări cu venituri ridicate (peste 9361USD/loc). Între 25% şi 50% din numărul total de femei suferă de abuzuri fizice din partea partenerului.U. Operând cu indicatorul P.I. În tarile industrial peste 100 milioane erau analfabeţi funcţionali (desj au urmat o şcoală. peste 880 milioane au un acces limitat la serviciile de sănătate şi 2.

D.7 46.5 Estonia 6. Zonele rurale sunt.4 57.8 Kyrgyzstan 6. inegalitatea distribuirii veniturilonsj are sursa în decalajul între mediul urban şi rural.5 Lesotho 2. "in special pentru cele mai sărace dintre aceasta.1 47.0 Paraguay 2.Yemen Mali Zambia Niger R.3 6.4 S. Pentru tarile în dezvoltare.1 21.7 42.1 58.4 27. tarile subdezvoltate se confruntă şi cu o mare discrepanta în distribuirea veniturilor.2 46.3 47.9 6.9 41.0 17. Inegalitatea în distribuirea veniturilor este relevată şi de ponderea pe care cea mai săracă cincime o are în veniturile totale.9 42. şi puternic concentrate în mâna unor latifundiari (cum este cazul celor mai multe din tarile latino-americane) ceea ce face ca venitul obţinut în agricultural să fie.0 63.4 8. cel mai slab clasate.5 Irlanda 6.3 Tari In dezvoltare Siera Leone 1.9 17.3 5.5 Guatemala 2.1 63 30. pe lângă extrem de sărace. în medie.6 40.9 28.0 6.8 25. 5.3 43.2 Turkmenistan 6. comparativ.9 41. Însusit în cea mai mare parte de marii proprietari. Distribuţia veniturilor reprezintă un indicator de apreciere al dezvoltării economice a unei tari.0 32. comparativ cu ponderea celei mai bogate cincimi în aceleasj venituri totale. acesta atinge şi niveluri de peste 30 la 1. de 5 la 1.5 Honduras 3.5 6.4 58. pentru tarile cele mai sărace.7 Kazakstan 6.2 41.0 România 7.A.1 Brazilia 3.6 43. din punct de vedere al raportului venitul celei mai sărace cincimi a populaţiei/venitul celei mai bogate cincimi a populaţiei: Raportul dintre venitul celei mai sărace cincimi a populaţie şi venitul celei mai bogate cincimi a populaţiei (1998) Ponderea (%) Ponderea (%) Rapor Ţara celei mai celei mai t B/A sărace cincimi bogate cincimi în venitul total în venitul total (A) (B) Tari dezvoltate Noua Zeelandă 2.0 65. practic. acest raport este. 4 .4 7.6 53. inegalitatea în distribuirea veniturilor se corelează cu sărăcia absolută în care trăieşte o mare parte din populaţia acestor tari.7 42.2 Portugalia 7.3 20.U.5 7.1 63.3 7.4 53.3 Republica Moldova 6.4 5.8 60. care este situaţia tarilor dezvoltate şi a tarilor sărace.5 6.7 12.6 Republia Centrafricană 2.9 Tari In tranziţie Federaţia Rusă 4.0 Guineea Bissau 2.0 Marea Britanie 6.8 6.Congo Nigeria 712 735 720 787 758 788 Alături de nivelurile scăzute ale venitului pe locuitor.4 Israel 6.5 Niger 2.9 Australia 5.3 62. lată.1 Pentru multe din tarile slab dezvoltate. Pentru tarile bogate.

Tinerele state nu reuşesc să-sj valorifice pe deplin pe piaţa mondială rezultatele muncii productive naţionale. tendinţa de a fonda strategia economică pe activitatea crescândă a statului este o caracteristică cvasi-generală a tarilor în dezvoltare.O altă cauză a acestei inegalităţi derivă şi din accesul redus la educaţie pentru cea mai mare parte a populaţiei acestor tari. autoîntreţinută . Se apreciază că reducerea analfabetismului are efecte pozitive asupra veniturilor ce revin celor 40% din populaţie.U. În lipsa unui capital privat autohton important. în condiţiile în care agricultura este principala ocupaţie în multe din aceste tari. Caracterul sectorului de stat m aceste tari este determinat de natura forţelor sociale. ale fiecărei tari. ca urmare a creşterii taxelor tarilor dezvoltate la importul de mărfuri din tarile mai puţin avansate. în primul rând. S-a conturat astfel o “economie dualista". toate statele lumii. cea mai săracă1. * crearea unui nucleu industrial propriu. În principiu. la probleme globale se cer soluţii globale. instabilitatea prejurilor. acest vărsământ compensatoriu ar trebui să fie egal cu diferenţa dintre valoarea exporturilor mtr-o perioadă dată şi valoarea pe care acestea ar fi atins-o dacă taxele fiscale n-ar fi fost aplicate. iar. în Europa Occidentală. Şi politicile promovate de către statele în dezvoltare au contribuit la creşterea sau menţinerea ridicată a inegalitatii veniturilor: supraevaluarea cursului de schimb.. Dar şi Nordul este dependent de Sud. sub o formă sau alta. în special cu materii prime sau produse puţin prelucrate. cum ar fi: * formarea cadrelor naţionale şi folosirea judicioasă a forţei de muncă. ieftină sursă de aprovizionare pentru Nord. susţinerea preţurilor de producţie (pentru producătorii autohtoni). participarea activă a Întregii comunităţi internaţionale. particulare. naţiunile m curs de dezvoltare sunt. Această dependenta se manifestă mdeosebi pe plan financiar. 0 altă cale ar consta în acordarea unor compensaţii monetare tinerelor state care mregistrează o reducere a veniturilor lor reale din export. subdezvoltarea afectează. economia naturală. Această dependenta economică derivă din faptul că dispun de mai puţine cunoştinţe. o problemă de interes general. de căile adoptate pentru fmplinirea lor. Structurile impuse de către fostele metropole coloniilor lor au avut drept consecinta fundamentală! stagnarea şi mcetinirea considerabilă a ritmului creşterii economice pe termen lung. Suprimarea acestor taxe de către tarile dezvoltate rămâne mijlocul eel mai important de stimulare a exporturilor tarilor în dezvoltare şi de majorare a veniturilor în devize. financiare şi umane proprii. de subzistenta. de posibilităţi limitate de a utiliza ceea ce au. Dependenţa fata de exterior Aşa cum arăta şi Jan Tinbergen în cel de-al lll-a Raport către Clubul de la Roma. două sunt obstacolele care influenţează negativ: Pe de o parte obstacolele tarifare şi netarifare ridicate de tarile dezvoltate. m paralel. ceea ce face ca majoritatea forţei de muncă să fie slab calificată. În contextul interdependenţelor mondo-economice. inclusiv a tarilor dezvoltate la rezolvarea acestei probleme. Astfel apar restricţii cantitative. mai ales. Ea este. admise doar pentru zonele rurale etc. * promovarea exporturilor de produse prelucrate. în S. rezultatul efortului propriu. politica de preţ. capabil să satisfacă nevoia crescândă de bunuri de echipament. pe de altă parte. cu salarii extrem de reduse. rămăsjtele unor relaţii de producţie precapitaliste total inadecvate progresului tehnic deţineau o pondere ridicată. la importul de bumbac brut. Lichidarea rămânerii în urmă. ceea ce inseamnă. dezarticulată. (de exemplu. mainte de toate. Chiar dacă. de obiectivele urmărite de acestea. el era orientat către exterior. în consecinta. În cazul produselor cu o cerere 5 . dezvoltarea economico-socială independents vor fi. subvenţionarea factorilor de producţie. incapabilă să reahzeze o dezvoltare autentică. m stare de dependenta fata de tarile dezvoltate. fiscalitatea (taxe mari). care dezavantajează net produsele agricole. care deţin puterea politică. În cadrul acestor structuri. de tip colonial. s-a dezvoltat un sector capitalist. alimentar şi tehnologic. suficient de diversificat. 0 strategie de dezvoltare trebuie să se bazeze pe propria experienta. la importul de produse alimentare). pe adaptarea experienţei generale la condiţiile concrete. maximizării mijloacelor materiale. Aceste modele proprii permit mfăptuirea unor objective prioritare. 0 trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependenta a Sudului subdezvoltat fata de Nordul dezvoltat. în continuare.A. Sudul reprezintă o bogată şi. anumite cheltuieli publice. În ceea ce priveşte produsele primare. Ori.

de eliminare a pierderilor de teren arabil. Ţinând seama de cauzele care au generat situaţia alimentară precară de pe glob. Utilizarea mecanismului stocurilor internaţionale regulatoare exercită. peste 550 de milioane de oameni (375 de milioane m Asia. Dar. sumă greu de realizat m condiţiile datoriei externe actuale. Degradarea mediului Înconjurător 0 altă problemă care mgrijorează comunitatea internaţională este degradarea mediului Înconjurător. cacao etc. Stocul permite să se vândă atunci când preţul depaşeşte o anumită limită şi să se cumpere atunci când acesta scade sub limita convenită.90 grame de proteine. de eliminare a pierderilor alimentare. ci. ceai. mai ridicate atunci când este vorba de importul din tarile m dezvoltare. politica tarifară a tarilor dezvoltate mai are mcă un caracter discriminatoriu. Această situaţie contrastează puternic cu consumul din tarile dezvoltate. ce ar putea duce la o mai corectă aplanare a unor astfel de situaţii. Este necesară punerea în practică a unor programe de cooperare tehnică. Problema alimentară are atât implicaţii de ordin social. 13% în America Latină consumă sub acest barem. mai bine zis. 45 de milioane America Latină) suferă efectiv de foame. Contingentarea exporturilor reprezintă un alt mecanism important de stabilire a preţului unor produse primare pe piaţa mondială. Aceasta presupune schimbări m sistemul financiar internaţional şi m eel valutar. o influenta stabilizatoare asupra pieţei unui anumit produs primar. în medie. Pentru produsele manufacturate. celor dezvoltate. Tarile subdezvoltate nu se pot baza pe "transferul de hrană". Potrivit celor mai recente estimări. decât atunci când importurile provin din tarile dezvoltate. În ceea ce priveşte fluctuaţia preţurilor. Ori.inelastică (cafea. m primul rând. * exploatarea unor noi resurse naturale şi producerea de alimente pe cale sintetică.16 miliarde dolari anual. * sporirea randamentului la hectar şi pe animal productiv. Taxele vamale la produsele finite şi semifinite sunt. Pentru a putea fi considerat hrănit normal. Astfel apare necesitatea unui nou sistem comercial mondial. sarcina de a le stabiliza revine. desi îsi pot spori producţia. Cele mai mari rezerve de terenuri cultivabile se află m America Latină. un om trebuie să consume zilnic. devine foarte clar că soluţionarea viabilă.căi menite a scoate aceste tari din 6 . Interdependenta cu alte probleme economice globale joacă un rol important în determinarea dimensiunilor problemei alimentare. pentru că majoritatea tarilor ar trebui să aloce mai mult decât au pentru a putea spori randamentul. mai mult de 80 de milioane în Africa. Asigurarea hranei 0 problemă majoră a tarilor subdezvoltate este foametea şi malnutriţia. această soluţie nu există). cât şi de asistenţa celorlalte state (FAO şi FIDA. De exemplu. pe efortul propriu. cele care reţin atenţia experţilor sunt următoarele: * extinderea suprafeţelor cultivate. Calea utilizată constă m reglementarea cantităţilor care sunt destinate exportului. având în vedere faptul că tarile în dezvoltare nu controlează. m numeroase cazuri. 2200 . pentru dezvoltarea pescuitului. în cea mai mare măsură. Printre căile posibile de sporire a producţiei alimentare m tarile m dezvoltare. lucrurile rămân deocamdată teoretice. convulsii sociale). Pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie atât de efortul propriu.2400 de calorii şi circa 80 . ce se confruntă cu grave probleme. în mod direct. de durată. au iniţiat numeroase programe de ajutorare a tarilor subdezvoltate). Toate acestea pot fi puse m practică. Africa Tropicală şi America de Nord (m Asia de Sud. o creştere de 4% a producţiei agricole necesită resurse financiare de 15 . 25% în Africa. 28% din populaţie în Asia. nu poate fi asigurată decât prin creşterea substanţială şi diversificarea producţiei agroalimentare. sau. s-ar putea constitui un fond din cedarea unei părţi din taxele pe consum mcasate de tarile dezvoltate. problema alimentară. cât şi implicaţii de ordin politic (accentuare migraţiei. practic.). precum şi PAM. în condiţiile unor nevoi crescânde de hrană şi de dezvoltare industriala . decât oferta.

cu atât mai mult cu cât ele se caracterizează şi printr-o mare ineficienta (agricultura. Problema subdezvoltarii este o problemă extrem de complexă. factorii restrictivi ai dezvoltării sunt consideraţi a fi m număr de 6. între multiplele aspecte ale degradării mediului se numără deprecierea solului. contribuie la creşterea inflaţiei şi la migrarea capitalurilor către tari cu o stabilitate a preţurilor mai mare. în multe tari. se ştie că pe termen lung. Creşterea nivelului de dezvoltare implică şi modificarea ponderii acestor sectoare. al unei tari. în special populaţiei de sex feminin. ce se manifestă m toate domeniile economico-sociale şi m întreaga economie mondială. arabil. de capacitatea acestor tari de a forma capitalul uman. mai ales pentru cele mai sărace. Aspectele primare ale acestui domeniu critic al dezvoltării sunt educaţia. Exporturile acestor tari. Primul factor considerat sunt economiile. Emisiunea de monedă fără acoperire m bunuri şi servicii. Creşterea economică depinde m mod esenţial. Capitalul este insuficient m tarile m dezvoltare. necesită o diversificare şi o creştere a ponderii produselor manufacturate. În ceea ce priveşte inovarea şi nivelul tehnologic. În acest context. Dificultatea realizării acestui deziderat rezultă din faptul că are efecte pe termen lung. Degradarea potenţialului natural-forestier.I. De cealaltă parte. industrializarea.N. Al patrulea factor critic al dezvoltării îl constituie eficienta alocare a resurselor. Utilizarea de preţuri administrate de către stat contribuie cel mai adesea la o ineficientă alocare a resurselor. o mai mare eficienta în alocarea resurselor. ambii economişt.externi şi interni . De asemenea.6%. m final.ul exterior reprezintă al treilea factor critic al dezvoltării. autorii studiului. Bazânduse pe multiple exemple. singurele m măsura să contribuie la atenuarea Înrăutăţirii termenilor schimbului ai acestor tari. izvoarelor subterane precum şi poluarea aerului şi a apei au atins. o problemă deosebit de importantă o constituie creşterea 7 . despăduririle şi eroziunea terenurilor. Lipsa capitalului este determinată de rata scăzută a investiţiilor interne şi de un aport extrem de limitat al investiţiilor străine. Un al doilea factor identificat este transformarea structurală. schimbarea modului de producţie. piscicol. Importanţa comerţului exterior este subliniată şi de faptul că studiile econometrice au arătat că o creştere a exporturilor m produsul total cu 10% determină o creştere economică a tarii cu 0. în strânsă legătură cu acest aspect. Schimbările tehnologice au m vedere atât o tehnică mai performantă (masjni. sporirea eficienţei. la fel cum această nerealizare se răsfrânge tot după un interval mdelungat m timp. relevă că degradarea mediului poate costa mtre 1 şi 15% din P. El se traduce mtr-o mzestrare precară a aparatului productiv. acestea contribuie la eficientizarea investiţiilor. pentru compensarea deficitelor bugetare. etc. că accesul la educaţie este îngrădit. când veniturile sunt scăzute. pentru tarile în dezvoltare. un mecanism de formare al preţurilor bazat pe o piata liberă implică o mai mare iniţiativă. Economiile sunt puţine. accesul la ea şi calitatea acesteia. desj define o pondere foarte mare în crearea P. Restrictii ale dezvoltării ' În concepţia unor specialişt . de exemplu. calculatoare. Formarea capitalului uman şi resursele pentru dezvoltare este eel de-al cincilea domeniu critic al dezvoltării. alterarea diversităţii biologice.B. agricultura contribuie cu cea mai mare pondere la crearea P.starea de subdezvoltare. urbanizarea. El implică. în special pe termen lung.). eliminarea risipei. de la eel tradiţional. între 20 şi 40%. nu poate asigura nrana populaţiei tarilor respective).. o reducere a pierderilor. degradarea datorită poluării. fmprumuturile externe sunt scumpe. Mondializarea acestui flagel necesită măsuri ample şi urgente din partea comunităţii internaţionale. cote mgrijorătoare. pe lângă faptul că trebuie să sporească. asistenţa financiară este una din componentele de bază.acest proces va continua să afecteze lumea mtreagă precum o maladie ucigătoare. deopotrivă.3% la creşterea economică. Al doilea sector ca importanta este eel terţiar.-ului. o limitare a corupţiei sj. Se ştie că aceste tari au cele mai ridicate rate ale analfabetismului. Conform unui studiu publicat de Banca Mondială în 19931. Fără corelarea tuturor factorilor . investitiile şi decalajul tehnologic .B. Comert. la eel modern. o cooperare strânsa în care rolul organismelor internaţionale este extrem de important. în special cele mai sărace. iar studiile arată că o creştere cu doar 10% a celor înscrişi la învatamântul secundar contribuie cu 0.B. între 40% şi 60%. cât şi politici macroeconomice. Alocarea eficientă a resurselor presupune atât politici la nivel microeconomic.N. o fnzestrare slabă cu tehnologie şi un scăzut grad de performanta. În ceea ce priveşte tarile m dezvoltare. al eforturilor pentru eliminarea sărăciei şi susţinerea dezvoltării. cât şi întărirea producţiei. pe atât de insuficientă. iar asistenţa străină este pe cât de greu de obţinut.

probabil. pentru că el exprimă capacităţile şi nu permite aprecierea realizărilor. a fi mgrijit corespunzător. ceea ce reprezintă 54% din totalul hranei! Acest nivel caloric. New York. Coordonatele sărăciei în tarile slab dezvoltate Sărăcia este. viaţa este un vector corelat de funcţiuni (legate de a fi şi de a face). păstrarea în limite normale şi stimulative a diferenţelor sociale şi economice etc. 395 g. trăieşte cu 40 de ani mai puţin decât populaţia masculină din Bangladesh. * axioma sensului unic. de legume cu frunze. şi un şi mai fndelungat timp pentru culegerea roadelor acestor investiţii. este supus controverselor. legume cu boabe. din punct de vedere statistic. organismele internaţionale de profil recomandând insistent adoptarea unor politici la nivel guvernamental de planificare familială. Un alt element important îl reprezintă şi pacea socială din aceste tari. După instabilitate. cum ar fi mineralele sau vitaminele. 90 g. speranţa de viata m Costa Rica este aproximativ aceeasj cu cea din Statele Unite. ca urmare a faptului că se consideră că el diferă în funcţie de vârstă şi de gen. ponderea celor ce trăiesc în sărăcie absolută şi decalajul privind veniturile (care măsoară venitul suplimentar necesar aducerii săracilor deasupra sărăciei absolute şi care. dat fiind faptul ca este foarte greu de făcut comparaţii între tari. că nu sunt luate în considerare niveluri şi pentru alţi compusj. climă etc. Pentru a avea un nivel de referinta uniform. care. în viziunea lui Sen. care este dată de asigurarea unui nivel caloric zilnic de 2250 calorii pe persoană. Pentru Sen. nu este un indicator adecvat. Aceasta fnseamnă. asigurarea unei creşteri economice posibil de atins. ultimul factor critic al dezvoltării identificat de specialişt. conform căreia măsurarea sărăciei se poate face doar prin intermediul venitului celor săraci. pentru aplicarea şi vegherea la respectarea legilor etc. de la universitatea Harvard. Banca Mondială utilizează noţiunea de sărăcie extremă sau limita sărăciei. Un alt exemplu este eel al populaţiei masculine din Harlem. consideraţi extrem de importanţi pentru sănătatea omului.populaţiei. este asigurarea unor politici durabile de dezvoltare. păstrarea sub control a ratei de creştere a populaţiei. * axioma transferului invers. ci datorită ratei malte a criminalitatii şi a unei asistenţe medicale necorespunzătoare. este necesară o perioadă foarte lungă de timp pentru relansarea investiţiilor. sărăcia nu este numai un nivel foarte scăzut al stării normale de bine. a evita moartea prematură. În opinia sa. 110 g. care cere ca măsurarea sărăciei să fie sensibilă la schimbările survenite m 8 . a abordat această problemă dintr-un alt punct de vedere. ca de exemplu. stabilitatea politică şi sociala. În sfârşit. came. Sărăcia absolută am defini-o ca acea limită sub care venitul unei persoane nu-i permite să-sj satisfacă nevoile de bază legate de hrană. m ciuda oportunităţilor oferite de societatea americană. Sen s-a concentrat pe un număr mic de funcţiuni de bază pentru starea normală de bine: hrană corespunzătoare şi locuinta adecvată. Sen. ci doar un instrument de măsurare statistic. 10 g. 45 g. zahăr. cereale1. cu următoarea componenta nutriţională: 5 g. Pornind de la această combinaţie. că nevoile calorice ale individului diferă de la o perioadă la altă şi în funcţie de specificul activitatii. luarea în considerare a elementelor legate de mediu. 35 g. Tot ca răspuns la lacunele unei astfel de metode de abordare a conceptului de sărăcie. Această definiţie este extrem de largă. "imbrăcăminte şi adăpost. P.N. este o combinaţie mtre coeficientul Gini privind distribuţia veniturilor pentru categoria celor săraci. Pentru el./loc. şi nu datorită unui venit pe locuitor mai scăzut. ci şi incapacitatea de a atinge această stare ca urmare a lipsei mijloacelor economice necesare. ca limită a sărăciei. şi. ceea ce este şi mai mgrijorător. apariţia în public fără sentimentul de rusine. ea este o caracteristică fundamentală a tarilor în dezvoltare. rădăcinoase etc. Abordarea conceptului de sărăcie. care presupune ca indicele sărăciei să crească atunci când venitul celor săraci scade. cea mai degradantă coordonată a lumii contemporană. determinante pentru stabilitatea economică. De exemplu.B. cea mai mare parte a lor în tarile subdezvoltate. economistul şi filosoful Amartya K. 2. 35 g. în consumul agregat) . Sen a creat trei axiome necesare unui indice al sărăciei: * axioma centrală. alte legume (cartofi. se calculează ca ponderea acestui venit suplimentar necesar. Cele 395 de grame de cereale pot fi echivalentul a 2 ceşti de orez. a fi fericit şi a fi liber1. lapte. ulei. Astăzi trăiesc în lume peste 1 miliard de oameni în condiţii de sărăcie absolută. spre exemplu. care are un venit pe locuitor mai mare de 12 ori decât Costa Rica.).

Urmează Asia de Est şi Pacific şi America Latină.1 4. cu aproape aceeasj pondere (15%) şi China. ceea ce arată diferenţele şi inegalităţile extrem de mari din această regiune. criza din anul 1998 a avut drept efect stoparea scăderii săraciei în această zonă. la nivel global.6 16. Pentru cele mai multe din aceste tari. sărăcia cunoaşte o tendinta redusă de scădere (din punct de vedere relativ). luând msă ca limită 2 USDPPC/zi. sunt în Asia de Est şi Pacific (de la 452 mil.7 15.0 1998 15.6 18. în 1990). 20% la nivelul anului 2000.0 47.9 42.7 24. unde aproape jumătate din populaţie este la limita sărăciei absolute.5 27.2 46.6 1. în Asia de Sud (de la 495 mil. valoarea de 1 dolarPPC/zi/persoană reprezintă astăzi pentru majoritatea instituţiilor internaţional. cei mai mulţi săraci ai lumii trăiesc în Africa sub-sahariană şi Asia de Sud.5 1.3 5. Tanzania) şi conflicte (Rwanda.9 4.3 4.3 28.2% din populaţie era mregistrată în 2000 ca trăind sub un dolarPPC/zi. 9 milioane m Europa şi Asia Centrală. Din cele aproximativ 1. pe regiuni (%) Regiunea Asia de Est şi Pacific (fară China) China Europa şi Asia Centrală America Latină şi Caraibe Orientul Mijlociu şi Africa de Nord Asia de Sud Africa sub-sahariană Total Total. Acest lucru se datorează depresiunii economice pe care majoritatea acestor tari (foste comuniste. 522 mil. populaţia care trăieşte sub acest prag este prezentată în tabelul de mai jos: Ponderea populaţiei ce trăieşte sub pragul sărăciei absolute. pe fondul creşterii populaţiei. 220 milioane m Asia de Est şi Pacific.0 5. 240 milioane m Africa sub-sahariană. 9 .7% în 2000.1 1993 25.7 29.0 15.B. iar tarile din această regiune oscilează între derularea unor reforme ferme (Coasta de Fildeş.6 23. Africa sub-sahariană.0 46. de la 29% în 1990.7 28.I. în 1990).1 15.5 24. În Europa şi Asia Centrală. Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni.7% din populaţie să fie sub limita a 1dolarPPC/zi.2 15.8 42. fără China 1987 26. Mauritania.5 1990 27. până m 1990 foarte puţini oameni trăiau m absoluta sărăcie.8 2. singura zonă unde reducerea a fost semnificativă.6 1. numărul acestora a crescut.2 mid.4 44. la 22. desj nivelul P. Stabilită ca limită inferioară.1 15. de la 28% la 15% în aceeasj perioadă (ca urmare a progreselor făcute în această zonă).7 Un sfert din populaţia lumii trăieşte sub limita unui dolar pe zi! lar din punct de vedere al repartiţiei geografice.0 10. persoane ce trăiesc sub un dolarPPC/zi (la nivelul anului 2000). 15./loc a crescut. Dimensiunea populaţiei ce trăieşte m extremă sărăcie este influenţată şi de perspectives ce decurg din sporirea numărului total al populaţiei globului.2 1.4 49. este marcată de influenţa războaielor civile. În Orientul Mijlociu şi Africa de Nord situaţia este similară Europei: sub 2% din populaţie se află sub limita a 1 dolarPPC/zi şi 22% sub limita a 2 dolariPPC/zi.0 26. ajungându-se ca 4. iar sub 2dolariPPC/zi. Din miliardul ce se va adăuga omenirii până m 2014.9 10. Ghana.1 27.distribuţia veniturilor celor săraci (astfel meat un transfer de la cei cu venituri scăzute la cei cu venituri mai ridicate să ducă la creşterea indexului sărăciei). să se mregistreze o uşoară scădere. Conform prognozelor Băncii Mondiale .7 1996 14. Cu toate progresele realizate de Asia de Est şi Pacific. Unul este dat de rolul pe care femeia îl are în societate.3 11.8 42. Creşterea populaţiei în tarile cele mai sărace îşi are motivaţia în mai multe aspecte. Thailanda) au mregistrat creşteri ale populaţiei ce trăieşte în sărăcie absolută.3 1.3 44. în Africa sub-sahariană (de la 242 mil. în 1990). 36% din populaţie se afla sub această limită. şi în primul rând Rusia) o traversează de 15 ani.2 2000 15. În Asia de Sud. Tarile cu cei mai puţini săraci sunt tarile Orientului Mijlociu şi Africii de Nord şi Europa şi Asia.9 46.3 24. 291 mil. 310 milioane se vor naşte în Asia de Sud.3 48.0 22. Tarile cele mai afectate (Indonezia. Cele mai mari scaderi au fost în cazul Asiei de Est. În America Latină şi Caraibe. femeile sunt lipsite de educaţie.0 28. cea mai săracă populaţie a lumii a rămas relativ constant în ultimul deceniu. prima regiune din punct de vedere al ponderii sărăciei. datorată în special progreselor din China. Uganda.2 15. Filipine. Din punct de vedere al evoluţiei. ca număr. 278 mil. Burundi). peste 600 de milioane se vor naşte m tarile cu cele mai scăzute venituri.6 28. pragul sărăciei absolute sau extreme.9 0.9 40. Ceea ce a determinat ca. După 1990. 30 milioane m tarile dezvoltate.

se prezenta în felul următor: Rata fete/băieţi cuprinşi În mvatamântul primar şi secundar__(%) Regiunea 1990 1998 2001 Asia de Est şi Pacific 88 91 93 Europa şi Asia Centrală 85 93 96 America Latină şi Caraibe 95 98 99 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 82 86 90 Asia de Sud 75 94 96 Africa sub-sahariană 82 87 90 În special în tarile puternic influenţate de religia musulmană. Sunt. neavând mai mult de un an sau doi de şcoală. în special în cazul pătrimii din gospodăriile care sunt conduse de femei. în cea mai mare parte m slums-urile urbane. ceea ce. cea mai mare parte a săracilor lumii locuiesc m Asia de Sud. Ca urmare. acest lucru poate msemna pământ mai mult şi hrană mai multă. Chiar şi în condiţiile unei educaţii egale. Haiti 15%. mici comercianţi sau artizanali. m principal m Nigeria şi Etiopia. lordania 50%. India 40%. De altfel. De asemenea. O confirmare a faptului că societatea oferă mult mai multe şanse unui 10 . angajaţi zilieri sau temporar. Camerun 20%.iar măsurile contraceptive sau de planing familial sunt inexistente. pe regiuni. Iran 70%. Rusia 35%. consumul de contraceptive este scăzut. rata de şcolarizare m mvătamântul primar şi secundar. Datele furnizate de Banca Mondială m acest sens sunt relevante. Yemen 20%. Cea mai mare parte a populaţiei sărace este analfabetă. Din punct de vedere al grupurilor ţintă al săracilor. eel mai mare numar al celor săraci s-a mregistrat m Africa sub-sahariană. Bangladesh 50%. Asia de Sud-Est (cu predilecţie în Filipine şi Indonezia). Populaţia rurală săracă sunt cei fără pământ sau proprietari de terenuri mici. este unul net inferior bărbaţilor. O familie numeroasă implică şi mai multă forta de muncă. China 85%. în special în cele mai sărace. precum şi capacitatea de a mţelege ceea ce se mtâmplă în jurul lor sunt foarte reduse. rata de recuperare a investiţiei cu Invătamântul universitar pentru femei este negativă. Populaţia feminină este mai săracă decât cea masculină. Din punct de vedere al şcolarităţii. La sfârsjtul anului 2000. Patru cincimi dintre săraci trăiesc în zonele rurale. Forţa de muncă feminină este mai scăzută. precum şi mortalitatea infantilă foarte ridicată. rolul femeii în tarile m dezvoltare. în unele tari femeile neavând dreptul la vot şi nici alte drepturi m societate. sunt angajate m slujbele cele mai prost plătite şi au o rată a şomajului mult mai ridicată decât a bărbaţilor. care a devenit regiunea cea mai săracă a lumii. Nicaragua 60%. În Kenya. mai ales m tarile slab dezvoltate: Laos 25%. ceilalţi. cunoştinţele lor. diferenţele în ceea ce priveşte distribuţia veniturilorîn cadrul familiei arătă că există o discriminare clară a femeilor în raport cu bărbaţii. Rata de mortalitate. Pentru femeile cu vârsta cuprinsă mtre 15 şi 49 de ani. în special în India şi Bangladesh. femeile au o educaţie inferioară bărbaţilor. O cincime se află în Africa sub-sahariană. În multe părţi ale globului. de asemenea. Un alt motiv il constituie speranţa de viata foarte redusă m multe tari sărace (sub 50 de ani). veniturile primite de femei sunt mult inferioare celor primite de bărbaţi. ce trece de sub tutela tatălui sub cea a soţului. Cea mai mare parte a analfabetismului este m rândul femeilor. m condiţiile m care principala ocupaţie m tarile sărace este agricultura de tip extensiv. de foarte scăzută productivitate. Pakistan 25%. grupuri care dau cea mai mare parte a săracilor m anumite regiuni: este vorba de indienii din America Latină şi paria în India. Altfel spus. în condiţii de supra-aglomeraţie. Orientul Mijlociu şi Asia de Est (China). un număr mare de copii creşte şansele de supravieţuire ale familiei. Ceilalţi (cam două cincimi) se Impart mtre America Latina (mai ales în Brazilia şi Mexic). Mulţi adepţi ai diferenţelor dintre sexe consideră că bărbaţii au dreptul la mai multe cheltuieli personale decât femeile. precum şi rata mortalităţii pentru diferite tipuri de boli arată o hrană mai defectuoasă şi o Îngrijire a sănătăţii mai slabă pentru femei decât pentru bărbaţi. iar venitul acestora din urmă trebuie să fie destinat m cea mai mare parte consumului colectiv. Cei din zona urbană sunt m majoritate şomeri. Indonezia 55%. Guinea 0%. femeia este privită ca o sclavă.

Se estimează că deficitul de femei pentru China şi India este de 44 milioane. tusei convulsive şi pojar. Sărăcia implică şi multe alte aspecte.6 sunt copii sub 10 ani. izolaţi de ceea ce ar putea să la aducă o fmbunătăţire a nivelului de viata: drumuri. dezvoltarea fizică şi mentală a copiilor este compromisă. mortalitatea infantilă se prezenta astfel: Mortalitatea infantilă. practic. performantele şcolare şi profesionale sunt slabe. Un caz de pojar are o probabilitate de 35 de ori mai mare să omoare un copil m tarile sărace decât într-o ţară dezvoltată. respectiv 37 de milioane. care este subunitar în foarte multe tari din categoria celor sărace. În ceea ce îi priveşte pe cei în vârstă. situaţia este diferită. Mortalitatea infantila înregistrează cele mai mari niveluri m aceste tari: unul din 10 copii moare m primul an de viata. chiar atunci când trăiesc m familii mai mari. Comparativ cu tarile bogate. cartofi. Cu toate acestea.bărbat decât unei femei. iar a copiilor sub 10 ani de 2. media pe regiuni (morţi sub vârsta de un an la 1000 naşteri vii) Regiunea 1990 1998 2001 Asia de Est şi Pacific 40 35 33 Europa şi Asia Centrală 28 22 20 America Latină şi Caraibe 41 31 28 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 60 45 43 Asia de Sud 87 75 61 Africa sub-sahariană 101 92 90 Acestea sunt cifre ce reflectă o medie pe regiuni. puţină came sau peşte. mai puţin de 50% din copii care trăiesc m absolută sărăcie sunt vaccinaţi fmpotriva difteriei. aceşti sunt mai săraci decât alte grupuri. Cele mai sărace tari mregistrează performanţe mult mai triste.7 persoane. încă unul până la vârsta de 5 ani şi doar unul din cinci atinge 45 de ani. care este. fac. este dată şi de numărul de femei la un bărbat. căi de acces către zonele comerciale. 40% din cei săraci sunt copii sub 10 ani. Pe regiuni. O. Rata de imunizare a crescut rapid şi decesele cauzate de aceste boli au scăzut substanţial. 11 . Cea mai mare parte a săracilor trăiesc. telecomunicaţii.M. şi UNICEF si-au extins activitatea de imunizare fmpotriva principalelor boli. ca urmare.1. Pe tari. în unele regiuni. eradicate în tarile dezvoltate. care au fost eradicate în tarile dezvoltate. de cele mai multe ori limitată la cereale. mcă. care trăiesc în familii numeroase. victime m tarile m dezvoltare. rezistenţa la boli scăzută. Circa 60% sunt subnutriţi şi sute de milioane suferă de malnutriţie. Media naţională este de 6. unele legume sj. din care 3. Aceste boli. în tarile în dezvoltare. 10% dintre gospodăriile cele mai sărace au o medie de 7. Diferenţele foarte mari vorbesc de la sine despre consecinţele sărăciei! 0 cauză a mortalităţii m tarile sărace o constituie răspândirea largă a bolilor infecţioase. De la trei la patru cincimi din venitul celor mai saraci oameni ai lumii este cheltuit pentru hrană.2. Începând cu anul 1975. În Pakistan. comparativ cu ţările bogate Ţara 1980 2002 Cambodgia / Irlanda 201/ 11 102 / 6 Sierra Leone / Hong Kong 190 / 11 162 / 3 Rwanda / Australia 185 / 11 112 / 5 Malawi / Franţa 169 /70 115 / 5 Swaziland / Elveţia 159 / 9 98 / 4 Etiopia / Olanda 155 / 9 107 / 5 Zambia / Japonia 154 / 8 105 / 4 Mozambic / Norvegia 145 / 8 122 / 4 Burundi / Danemarca 145 / 8 107 / 5 Bangladesh / Suedia 132 / 7 73 / 4 Comentariile sunt aproape inutile. cele mai sărace tari au o rată a mortalităţii şi de peste 50 ori mai mare (cazul Sierra Leone) Rata mortalităţii infantile (morţi sub un an la 1000 născuţi vii) în ţările sărace.S. Cele mai multe din zonele locuite de populaţia săracă nu sunt acoperite de interesele clasei politice din tarile respective.

Sunt ţări unde peste jumătate din populaţia ţări este analfabetă. Rata analfabetismului în ţările sărace (nivelurile cele mai ridicate. unde progresele realizate sunt aproape nule. În (%). ea ascunde foarte multe discrepanţe. HIV). cum ar fi Zambia. Majoritatea sunt pe continentul african. comparativ cu 77 de ani. Analfabetismul este un Însoţitor permanent al sărăciei.3 77. Două treimi din aceasta nu are acces la apă potabilă şi o pondere şi mai mare nu are asigurat un acces corespunzător. în %) Ţara Rata analfabetismului Niger Burkina Faso Gambia Senegal Etiopia 85. Ţara Zambia Zimbabwe Mozambic Burundi Rwanda Leshoto Swaziland kenya Malawi 1980 35 42 41 42 42 40 40 45 44 Tarile cu cea mai mică speranta de viata (ani) 2002 32 33 36 40 39 32 33 43 37 Speranţa de viata în aceste tari este foarte redusă (în cazul unora. Aceasta cauzează moartea a 3 milioane de copii anual. Între o treime şi două cincimi din adulţi sunt analfabeţi şi doar patru din 10 copii reuşesc să urmeze mai mult de 4 ani de şcoală primară. De asemenea.5 63. Media pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie este de 45 de ani. Analfabetismul în ţările în dezvoltare este un fenomen de masă. s-au confruntat cu foametea şi deţin cele mai negre recorduri la infestările cu diverse boli (inclusiv virusul mileniului. Sunt zone (în special în Africa sub-sahariană) unde asigurarea apei implică o deplasare zilnică din partea fiecărei familii la o distanta de peste trei ore de mers pe jos! Alături de apă. Datele publicate în Raportul asupra Dezvoltării Umane pe anul 2000 reflectă această situaţie dramatică. cuprinderea în şcoala primară este următoarea: Cuprinderea În şcoala primară.8 65.4 64. speranţa de viata la naştere este mai mică de jumătate din cea a tarilor dezvoltate).Un alt aspect ce defineşte sărăcia este accesul populaţiei sărace la resurse de apă potabilă.7 12 . lucru ce ar putea fi prevenit m condiţii sanitare mai bune şi a existenţei apei potabile. care afectează o mare parte a populaţiei. aceste tari au fost măcinate În ultimele decenii de conflicte civile. media pe regiuni geografice Regiunea 1990 2002 Asia de Est şi Pacific 97 99 Europa şi Asia Centrală 96 99 America Latină şi Caraibe 88 95 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord 79 85 Asia de Sud 73 80 Africa sub-sahariană 58 66 Cu toate că media pe regiunile geografice este destul de ridicată. speranţa de viata mregistrează scăderi. Pe regiuni. media pentru tarile dezvoltate. Sărăcia presupune o speranta de viata mai mică. lipsa unor condiţii sanitare şi de igienă minime contribuie la peste 900 milioane de fmbolnăviri de diaree anual. Pe parcursul a mai mult de 20 de ani.

astfel încât să crească la 100% procentul de cuprindere m şcoala primară a copiilor. * reducerea morţii infantile şi a celei până la 5 ani. menită să sprijine tarile cele mai sărace m promovarea acelor politici. pe regiuni şi la nivel mondial. acest mceput de mileniu se vrea a marca intrarea m linie dreaptă a luptei fmpotriva sărăciei. Chiar şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. ce merge pe extrapolarea unei rate de creşteri medii de 3. s-au identificat 6 scopuri sociale şi 16 indicatori complementari ce urmau a fi monitorizaţi de către comunitatea internaţională. diferit pe regiuni şi o stagnare a inegalitatii veniturilor. se au m vedere 3 variabile (rata de creştere a consumului. au ajuns la aceeasj concluzie lansată de Conferinţa din 1998. Diferenţele sunt semnificative la finele anului 2008.I. reprezentanţi ai Naţiunilor Unite şi ai Băncii Mondiale. Politicile de austeritate promovate de ambele instituţii au determinat creşterea sărăciei pentru populaţia deja săracă. până la sfârsjtul anului 2015. tarile cele mai dezvoltate. se apreciază că numărul persoanelor ce trăiesc m condiţii de sărăcie s-a triplat m ultimul deceniu! La întâlnirea G8. în unele cazuri. la niveluri mai mici decât jumătate din nivelurile actuale. În eel pesimist.M. recunoşteau că politicile promovate de către cele două institutii au fost mai putin axate pe probleme legate de sărăcie şi că. iar inegalitatea veniturilor creşte. În cele două scenarii elaborate pentru regiunile globului. pornind de la proiecţiile acestora m perioada 1998-2008. aceste politici au avut un impact negativ asupra bunăstării oamenilor. În tarile aflate în tranzitie. din iulie 2000. Oficialii B. Un prim scenariu este unul optimist. 13 . În cadrul Conferinţei care a avut loc la Paris m anul 1998. ci reprezintă o ameninţare la siguranţa Întregii specii umane. aminteau despre necesitatea concentrării atenţiei asupra unui set clar de rezultate privind dezvoltarea. Tocmai datorită Îngrijorării crescânde pe care comunitatea internaţională o manifesto m acest domeniu.Pornind fie şi numai de la aceste aspecte. Identificând sărăcia drept una dintre cele mai grave probleme ale omenirii. plus Rusia. care să aibă drept consecinta directă reducerea sărăciei. cu participarea tarilor membre OCDE. Raportul privind sărăcia globală 1 stabileşte parametrii de bază necesari evoluţiei economice pe regiuni. putem concluziona că sărăcia este o ameninţare nu numai pentru tarile care se confruntă cu acest fenomen la nivel de masă. astfel meat să se prevină infestarea cu boli în perioada de sarcină (în special cu HIV). peste 125 milioane de copii de vârstă şcolară primară nu erau mscrisj la şcoală în 1995. * creşterea egalitatii pe sexe în ceea ce priveşte cuprinderea în şcoala primară. ca parte a unei noi strategii de dezvoltare. s-a reafirmat sprijinul pentru o cooperare la nivel internaţional.M. Scopurile au fost următoarele: * reducerea sărăciei la jumătate (s-a estimat ca numărul celor ce trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi să scadă la 700 milioane la sfârsjtul deceniului următor). precum şi ponderea acestora m totalul populaţiei.5%. mai ales m zonele foarte sărace. din care 2/3 erau fete. şi F. la mtâlnirea pe care au avut-o m septembrie 2000 în Cehia1. prin creşterea asistenţei medicale la naştere. astfel meat să se atingă obiectivele de reducere la jumătate a numărului celor ce trăiesc sub limita a un dolar pe zi. * reducerea morţii maternale cu 2/3 până m 2015. rata de creştere a populaţiei şi schimbările m inegalităţile veniturilor) şi. În scenariile elaborate. ce pot fi monitorizate. * asigurarea educaţiei primare. s-a previzionat proporţia persoanelor ce va trăi m sărăcie în anul 2008 şi în 2015. * creşterea accesului la serviciile ce privesc reproducţia. rata de creştere este mai mică. creşterea necontrolată a populaţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful