Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

pdf..9-26 Dumitrascu. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. (2005). 589/ 8. M. Botond. Psihoterapii scurte. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. in: Psihologie clinica. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Sz. D. (2008). UBB Cluj-N.32-42.. Edit. suport de curs IDD. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie. in: Revista de Asistenta Sociala. (2008).2002.. A. John Wiley & Sons. Bercea. „Cazul social” – boala.. L.H. (2010). Neamtu.J. 4. anul IX. Legea nr..143-160 4. Mehi.R.H. J. Iaşi David D. A. Roth..187-205) 2. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. 5.52-60. Vargha. Studii de caz (coord. Editura Polirom. Hoboken. Abnormal Psychology. Editura Dacia. www. p. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. Bucureşti.L. New York Roberts B.93-p. (2008). p. Social work processes. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie.. 5. Wadsworth Publishing Company. accesat 29.. Wodarski S. Sanatate si boala. prevenirea si combaterea stresului. Pritchard. Roth.1.197-210 Friedman J. 7..09. Stoleru. Cluj. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala. A. or Adolescence.net/romania/lege487_2002. p. Thyer. Anghel. Cluj-N.133158) 10. Presa Universitara Clujeana. R. (1992). UNICEF Dafinoiu. American Psychiatric Association (2003).2010 11. M. evaluarea stresului p. I. anul IX. Editura Napoca Star.. Stresul in sanatate si boala. coord. A. in: Revista de Asistenta Sociala.O8. p. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB.. 6. in: Revista de Asistenta Sociala. I.). M. An Evidence-Based Approach.A. p. p. New Jersey 6 . C (1993). Societatea si bolnavii psihici. 87-98 Balaj. Asistenta Sociala si bolile mintale. (2009). Cluj Gerdtz.(1992). 2/2010. 8.. R.. 3. in: Social Work in Mental Health. 2. M. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy.). Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR. Alternative. Gerdtz. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. Childhood. anul IX..J. stresul psihosocial p. Coord..111.savethechildren. California Eisikovits. (2010). (eds. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei. Milasan. Monitorul Oficial nr. J. Compton & Burt Galaway (1989). M. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. (forme de stres.Freeman and Company. Belmont. 2/2010. N. Antal Imola (2010). 99-118 Moldovan. p. Consilierea comportamentelor umane suicidare. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista. W. 2/2010. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. p. (2003). 9. Inc. Buttler. B. 3. S (2007). Baban..

. Targu Mures 10. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii.6. Geneva. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. Szabo K.L. WHO/ OMS .09. Vargha J. accesat 24. Prin urmare. conform definitiei OMS. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul. 1.who.Organizatia Mondiala a Sanatatii. A II a revazuta si adaugita. starea completa de bine din punct de vedere fizic.2010 7. Hoboken. poate face faţă stresului de zi cu zi. Presa Universitara Clujeana 12. Myers. http://www. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice. (2009). este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. Ghidul pacientului si familiei. in: Social Work in Mental Health. Tudose.09.pdf. The Intrinsec Value of Mental Health. B (2008). C.int/topics/mental_health/en/. 9. John Wiley & Sons. 2. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe.resz. curs anul III Psihologie UBB (manuscris). Wodarski S. FarmaMedia. B. (2004). New Jersey Tudose F. (eds.pdf. Definirea termenilor Sanatatea reprezinta. http://www. in: Promoting Mental Health. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 .who.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Klinikai Pszichológia.G. Lehtinen. Ville et al (2005). The Intrinsec Value of Mental Health. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa.. Psihologie Clinica. Thyer. (2007). Anorexia si bulimia. Ville et al (2005).. An Evidence-Based Approach. 8. L. Eating Disorders. accesat 24. Cluj 11. Antal I. ed.). Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen.. Geneva. mental si social. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). Abordarea pacientului in psihiatrie. http://www. WHO Press.who.J. Inc.who. Paszthy. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii. Switzerland. intelege si interpreta datele din mediul in care traim. Ghid de lucrari practice. Lehtinen.L (1993).int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Vargha J.int/topics/mental_health/en/. Editura Medica. WHO Press. Sanatate mentala si boala psihica. Bucuresti Tury F. http://www.2010 7 .A.. in: Promoting Mental Health.

incidence. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . care domina – din engl. • probleme de sanatate mentala . anxioase. Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. de invatare. In practica de zi cu zi. de importanta majora. de alimentatie. acuza neputinta. ICD 10 5 ). Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. la asistenta psihologica sau psihiatrica.parte de interactiuni sociale de succes. depresive. prevalence 8 . si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. rudelor. raportata la populatia totala. In clasificarile diagnostice curente. psihotice. – Din fr. Din aceasta perspectiva. etc). 2009). Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. emotionale sau sufletesti. oricum. nesatisfacatoare. resurse si forte. simptome si probleme mentale (de dezvoltare.boala mentala. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. sexuale. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . 7 Prevalenta – care prevaleaza. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. familii si societati. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 . precumpanire. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres.

intr-o anumita perioada. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. periculozitate fie pentru propria persoana. in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. poate accepta conduitele agresive. etc. disfunctionalitate. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. geniul. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. sau 4. normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. conduite psihologice anormale. dizabilitare. 2. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. 3. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. 2009). devotamentul extrem. cu incordare sau tensiune interioara. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. 1992). deranjanta. bizara. aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. in urma cu 100 de ani. inadecvata. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. Ea semnifica denivelare (simplificare). etc. Cu toate acestea. Datorita acestor fenomene negative. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. ganduri. iar cele care violeaza normele. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. dezorganizare (destructurare). altruismul fara granite. 9 . distres. adica cele care violeaza ideile prevalente. psihismul subiectului se reorganizeaza. devianta. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente.psihologiei clinice. violenta. Astfel. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta.

Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. In consecinta. 2. mentionat de Eisikovits (2009). diminueaza libertatea interioara. viral.Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. Antipsihiatria (Szasz. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. nu neagă influenta factorilor somatici. cu care se identifica pacientul. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. Conform terapiei comportamentale. etc. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare. 1970). tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. Scheff (1966). inclusiv in familia nucleara. stiintele sociale si terapia comportamentala. aberante. 10 . Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. comunicarea interpersonala. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. un anumit substrat.prezentand manifestari neobişnuite. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. prezintă un anumit tablou clinic. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. aparind al doilea model. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. integrarea socio-culturala. De ex. numita de altfel si "moarte psihica". modelul psihosocial. 2009): l. un factor patologic specific (toxic. apare la un moment dat. bacteriologic.) este suficient pentru a explica procesul patogen. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. pana la desprinderea de insasi existenta umana. de ex in demenţa. 3. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. dintre care enumeram: antipsihiatria.

Ca severitate a bolii. sunt biologici. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. Este necesar sa facem cateva distinctii. care au o durata mai lunga. tendintele socio-geografice si demografice. Boală . 1999. poate avea mai multe episoade. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. A. Consecintele bolii. explicaţia bolilor coronariene. are un tablou clinic clar. Astfel.Astfel. B. digestive (ulcer). E. poate duce la defect sau cronicizare. se poate croniciza. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. ceea ce este o schimbare demografica. f. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social". tendinta evolutiva. somatice. Prelungirea vietii.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. constanta. aceasta influenteaza in special 11 . sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. psihologici şi sociali. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. Frecventa. B.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. lipsita de dinamism. mentionat de Eisikovits). Boală . Disponibilitatea interventiilor. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. Astfel. Preocuparea publica (Thornicroft. Factorii patogenetici. poate fi unic în viaţa unui om. tinde spre remisiune. Boală . defectul inseamna anormalitate in sens negativ. Accesibilitatea interventiilor. tulburarile depresive si anxioase. desi nu in mod linear. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. costisitoare si dizabilitante. de ex. sustine Eisikovits in continuare. C. cauzali. Tansella. Severitatea bolii. conduce la cresterea numarului de demente. consta din mai multe episoade. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. In termenii frecventei. de exemplu. bolile psihice sunt frecvente. boala ia în considerae si caracteristicile terenului. D. care au o durata mai mica a bolii. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. poate evolua spre moarte.

impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. etnica a pacientului. D. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. semne hard decelate prin teste psihologice.functionarea sociala a persoanei. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. C. respectiv semne soft. In fine. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). Comportamentul anormal observabil. mai putin consistente. neputinta. in comparatie cu bolile somatice. De asemenea. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. durerea de cap. tensiune psihica anxioasa. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. materiala. care se asociaza cu tulburarile mintale. Pentru familie si pentru comunitate. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. indiferent de starea sociala. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. manifestari obiective ale unor tulburari. precum si de integrarea sociala redusa. severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei. care pot fi masurate cu aparate de laborator. 2009). astfel. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). etc) si semne (semne hard. sustine Vargha (1993. in loc de simpatie si compasiune. de ex. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. de ex. precepute prin subiectivitatea medicului. modificari ale ritmului cardiac. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. de ex. In medicina. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. 12 . precum si o productivitate economica diminuata. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). frecventa.. Pe de alta parte. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor.durata. disconfort. etc. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi.

Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. adica ceea ce se poate masura. dezadaptate. prin Thomas Szasz. 2009): 1. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. Modelul psihosocial. Pasteur. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. aduce in discutie mitul bolilor psihice. Orice forma de comportament anormal este unul invatat. 2. In tulburarile psihologice. convingerilor noastre. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. infectios. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. in masura in care si cel normal este invatat. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. toxic. material. Curentul antipsihiatric.semnele. deviante. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. traumatic). care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). 1993. b. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. Koch. Acesta este cazul tulburarilor functionale. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. modelul medical (biomedical). virotic.

Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. distinctia dintre organic si psihic dispare. partial Allport). Maslow. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. modelul lui Erich Fromm. Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. whole. Carl Rogers. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. 3. care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. in engl. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. adica intreg 14 . dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. etc. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. lumea).) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. In aceste culturi. Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. fie organice. dezvatare si reinvatare. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura.comportament. fie psihice. In abordarea holista. de aceea. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. fluenta 8 holist. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. de autorealizare. de a beneficia de un numar optim de stimuli. denumit comportament de tip A (mersul grabit. psihoterapia care este definita ca invatare. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne).

inclinatie spre competitie. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv.). permanent in criza de timp. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). divortului. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . in boala canceroasa. prezentau o puternica motivatie pentru a trai. nu exista nici-o posibilitate de interventie. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. trigliceridelor. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. etc. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. mai ales autopunitiva. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. imbolnaviri ale tractului respirator. In cazul decesului. si 2. Pentru cancer nu exista remediu. omul se confrunta cu depresia (neputinta.verbala mare. linii importante de aparare a sistemului imunitar. Azi. Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. in randul vaduvelor. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. etc). jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. fumatul. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. hipertensiunea arteriala. in special a depresiei. dorinta mare de promovare. etc. In situatii de examen. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer). Unii asociaza tipul A cu agresivitatea. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii. tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. neajutorarea). Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. nivelul colesterolului. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli. “din start orice ai face. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata.

potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. Pentru a obtine rezultate foarte bune. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3.ca o lupta activa impotriva bolii. Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. Dati exemple de probleme mentale specifice. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. mai bogat acest exercitiu. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. 2. Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). celulele NK sunt mari. puternice si vioie. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. 3. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. 16 . Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. coleg/a. vioaie. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. in prezent. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii.

1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora. acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. probleme profesionale (ocupationale). Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. probleme educationale. tulburarea autista. intre cele doua extreme: GAF = 100 . tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. din boala Parkinson. din cadrul infectiei HIV. dementa posttraumatica. dementa (dementa in boala Alzheimer. probleme economice. tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar.91 – lipsa oricaror simptome. schematic: 1. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. delirium.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. etc 2. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . probleme legate de incalcari ale legii. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. hiperactivitatea cu deficit de atentie. etc. probleme legate de conditiile de locuit. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. abuzul de alcool. tulburari de comportament.). tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. legate de mediul social. cu functionare normala GAF = 10 . alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori).

sedative. mai multe substante psihoactive. tulburare psihotica acuta. tulburare dismorfica 9. cu simptome predominant fizice (somatice). stare de sevraj cu delirium. tulburari afective: tulburari depresive. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. 5. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. opioide. tulburarea schizoafectiva . hipocondrie. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. starea de sevraj la alcool. etc. tulburari de somn induse de alcool). dementa indusa de alcool. tulburari disociative 11. tulburari sexuale dureroase. cannabis. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). schizofrenia dezorganizata.alcoolica. tulburarea depresiva majora. de somatizare nediferentiata. tulburare amnestica indusa de alcool. stresul posttraumatic. tulburarea distimica. agorafobie fara istorie de panica. cofeina. tulburarea catatonica. tulburari somatoforme: de somatizare. schizofreniforma. nediferentiata. ale excitarii sexuale. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). tulburare anxioasa indusa de alcool. tip II. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. substante inhalante. panica cu/ fara agorafobie. hipnotice sau anxiolitice. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. (paranoida. tulburare obsesiv-compulsiva. de conversie. disfunctie sexuala indusa de alcool. tulburari anxioase: anxietate generalizata. cocaina. stresul acut. halucinatorie) 6. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. tulburare psihotica indusa. tulburarea ciclotimica) 7. tulburari orgasmice. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. tulburarea bipolara (tip I. nicotina. tulburare afectiva indusa de alcool. fobie specifica. tulburare dureroasa. halucinogene. cu simptome psihologice si fizice 10. fobie sociala. tulburare deliranta. deliriumul din intoxicatia alcoolica.

bulimia nervosa 13. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). insomnie primara. etc 19 . distonia acuta indusa de neuroleptice. 11. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. 4. tulburari de adaptare: depresiva. tulburarea de personalitate paranoida. sindromul neuroleptic malign. piromania. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. 3. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. tulburarea de personalitate narcisistica . tulburarea de personalitate evitanta. tulburarea de personalitate borderline. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. 8. 9. 7. cosmaruri. akatisia acuta indusa de neuroleptice. tulburari ale ritmului circadian. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate histrionica. cu tulburari de conduita. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. tulburarea de personalitate FAS. cleptomania. alte tulburari de somn. tulburarea de personalitate dependenta. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. tulburarea de personalitate schizotipala. jocul de noroc patologic. narcolepsia. 5. maladii endocrine. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. parasomnii. tulburari de respiratie in timpul somnului.12. dissomnii. tulburarea de personalitate schizoida. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. somnambulism. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. tricotilomania 15. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. neoplasme. tulburarea de personalitate antisociala. 2. 10. anxioasa. 6. hipersomnie primara. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. tremor postural indus de medicatie. 12. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. mixta depresiv anxioasa.

sustine Tudose. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). iritabilitate.). tahicardie sau tahipnee. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. cardiovasculare. transpiratii. incapacitate de relaxare. cefalee. cefalee tip tensiune. pentru identificarea.). agitatie). tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. simptome gastrointestinale. (framantare permanenta. etc. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. gura uscata). dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. randamentul profesional. sustine Tudose (2004). performanta in munca sau scolara. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. tremuraturi. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. hiperactivitate vegetativa: ameteli. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt.4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. protectia copiilor. etc. ale gandurilor automate. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. finante. dificultati de concentrare. tensiune motorie. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. reparatiile masinii. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. fatigabilitate rapida. anxietatea este axul central al nevrozelor. hiperactivitate vegetativa ca de ex. disconfort epigastric.

vezi: Ion Dafinoiu. sustine Tudose. teroare. cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. palpitatii. 2004). senzatie de inec. Editura Polirom. Jenö-Laszlo Vargha (2005). Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. tahicardie. vertij. hipnoticele si sedativele. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. In mod similar. „teama de a nu innebuni”. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. spatiu. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. anxioliticele. sentimente de derealizare. 2004). parestezii in extremitatile membrelor. terapia medicamentoasa. de ex. atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. contacte interumane. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. Psihoterapii scurte. „teama de moarte”. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. etc. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. aceste perioade apar si dispar brusc. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. etc.raspunsurile de anxietate. senzatie de „valuri de rece si cald”. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. Iaşi 21 . pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. de ex. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. In afara de simptomele psihologice de frica. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. antidepresive). depersonalizare. de boli. dureri de cap de tip anginos.)9 . biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). tranchilizantele. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. de animale.

Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. alcoolism. d. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. Alteori. tensiune. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. in fobie ea capata caracter specific (forma. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. Pacientii evita spatiile publice. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. e.. Reactia fobica este automata. pericole imaginare. DSM IV descrie agorafobia. 2004). Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. b. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. Victima simte brusc o oroare. respiratie superficiala. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. Astfel. localizare). tremor.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. sustine Tudose (2004). etc. mancatul in locuri publice. nu li se cunoaste factorul declansator. dupa Mallet mentionat de Tudose. urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). privirile celor din 22 . Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane. Dupa Tudose (2004). Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. oboseala. mersul la o intalnire. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. c. o teroare persistenta si fara cauza. obsesii (Tudose.de animale mici si insecte. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. iar cele din a doua copilarie . f. necontrolabila. Daca in cazul anxietatii. Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. nume. transpiratii. fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. simptomele incluse in fobie sunt: a. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. teama nu are obiect. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. intr-o situatie care nu prezinta pericol. vorbitul la telefon. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace.

anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii.jur. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). desensibilizarea sistematica. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. Interesant. la un moment dat in cursul tulburarii. La copii.ro. in tulburarile fobice. 23 . inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. etc. inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. spatii inchise. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. drog. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). impulsuri. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. de boli. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. terapia prin expunere la stimulii evitati. vederea sangelui. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. de ex. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. managementul anxietatii. conform Dexonline. In mod clasic. furtuna. cauzeaza disperare. dupa Comer (1992). antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. nejustificata. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. administrarea unei injectii. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. remarca Tudose. Cele mai eficiente forme de interventie. de animale. de locuri la inaltime. stupefactie sau agatare de ceva. imagini persistente si recurente care sunt experientate. moarte. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. teama de zbor.

amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. 2. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. de calculat. acte de rugaciune. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). ori sunt clar excesive. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). in tulburarile obsesiv compulsive. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. spalatul pe maini. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. B. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. aceste comportamente sau acte mentale.disperare. impulsuri sau imagini. 24 . stare critica). ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. verificatul) sau acte mentale (de ex. neputinta sau oroare (la copii. aceasta poate fi exprimata. insa. ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. sustine autorul. dupa Comer (1992). Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. nenorocire. metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. persoana a experientat. Cele mai eficiente forme de interventie. Este utilizata extrem de rar in prezent. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. in schimb. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. sunt: A. conform DSM IV. ordonatul. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. Gandurile.

nu spera sa-si faca cariera. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. 6. Stresul acut. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. eforturi de a evita gandurile.C si D) este de mai mult de o luna. 7. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. sa aiba copii ori o durata de viata normala). la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. 5. este incapabil sa aiba sentimente de amor). Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. raspuns exagerat de tresarire. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. 2. ganduri sau perceptii (la copii. profesional sau in alte domenii importante de functionare. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. 4. iritabilitate sau accese coleroase. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. 4. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. 4. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). actiune si simtire.incluziv imagini. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). 5. 5. hipervigilenta. D. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. E. gama restransa a afectului (de ex. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. halucinatii si episoade disociative de flashback. sa se casatoreasca. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . dificultate in adormire sau in a ramane adormit. iluzii. 3. 2. F. 3. 3. eforturi de a evita activitati. incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. dificultate in concentrare. C. 2.

poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). derealizare. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. nedandu-si seama ca este bolnava. in care apare doar depresia: b. grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. In mod traditional. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. in general. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. imersia. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. ca raspuns la evenimentul traumatic. adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. In plus. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. Forma unipolara. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". de ex. se simt detasati de corpurile lor. inapetenta si pierderea in greutate. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. Forma bipolara. Depresia. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. in care apar succesiv mania si depresia. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". de exemplu expunerea la stimulii evitati. uneori iritabila sau anxioasa. cu simptome diverse. care denumeste mai multe boli grave.postraumatic). „a fi stupefiat”).

pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. b. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. postpsihotica a schizofreniei. Ca definitie. etc. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. lipsa de energie si de chef in orice activitate. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). O. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 . sentimente de teama. libido scazut.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). cu un risc crescut la femei si batrini. este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. agitatie sau inhibitie. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. mai ales la populatiile nordice si la unguri.S. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. concediere). nefericirea. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. In acest sens.M. De multe ori. Sinuciderea. numele curent fiind "depresie reactiva". In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. recunoscuta in prezent. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. in aceste cazuri. idei de inutilitate sau de suicid. vinovatie. in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit.) 27 . sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. Cea mai buna combinatie. scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a.. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica.6%. despartire. deces. minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. tulburari de atentie si memorie.

activitatea este intensa dar superficiala. deci de aria geografica sau de perioada istorica. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. a parantezelor multe facute de pacient. adica trecerea la actul propriu-zis. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. adica ideile de sinucidere. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. cognitive si volitive. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. impulsivitatea. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. inca putin cunoscuta. ca poate face orice. Este o boala complexa. 2. Pentru asistentul social. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. uneori chiar irascibila. indiferent de tara. Suicidactia. schizofrenia. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. Mania. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. Schizofrenia. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. In cazurile grave. Suicidatia. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. de ex. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. agresivitatea.faze: 1. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. Daca nu este special pregatit. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. abuzul de toxice. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. care afecteaza 1% din populatia generala. chiar cu ajutorul Politiei.

Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). psihica sau organica). schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla.b. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. boala fiind cronica. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. Tulburari de perceptie: halucinatii. Tratamentul este medicamentos. E. rade cand povesteste despre decesul cuiva. Nu este vorba de reavointa. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. fie 29 . pasii trebuind sa fie marunti. ci de boala. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. bizarerie. mai ales de tip auditiv. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva). sa ocupe un loc de munca. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. etc. Il incurajam sa se "avante" in mediul social. unul din clasicii psihiatriei. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). incoerenta. e. in care sa fie inclusa si boala. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. de ex. de ex. fie prin evitare. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. paralogie. f. alterari fonetice. negativism. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala.Comunicare distorsionata: mutism. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). detasare afectiva. dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. "perna psihica". Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. baraje psihice). de ex. disociatie. de ex. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia.creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. d. neologisme. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. de ex. cu societatea. c. Simptomatologie: a. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. Din cauza debutului sub 35 ani. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul.

uneori perversiuni. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. ocupind o zona "gri".printr-o medicatie adecvata. viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. disfunctia cerebrala minima. viata sexuala neregulata. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. Debutul este greu decelabil in timp. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. "tulburari de comportament". egoist. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. la lumea adultilor. totala nereceptivitate la critica. Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!). fara galagie. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. Asadar. intre patologic si normal. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . problematica. atractie spre droguri si alcool. Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. intre puseurile acute. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. chiar uniform. consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. Simptomatologie: autocontrol deficitar. impulsivitate si agresivitate. Ca frecventa. Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. de aceea. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. schizofrenia este o boala cronica. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. etc). in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social.

Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. Paszthy. Tratamentul poate fi medicamentos. Antal I. intr-un procent de 1-4%. mai ales in episoadele acute. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. cu varsta intre 18-35 ani. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. despre care vom discuta in continuare. prin lipsa de empatie. mai ales prin separarea de mama) si sociale . Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. antisociala. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. in randul barbatilor. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. Anorexia. Tipul de educatie prea lax..(privarea de afectiune la o varsta mica. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. boala psihica a unuia dintre parinti. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. B (2008). sustine Tury et al. DSM IV 31 . Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. prin sentimentele puternice dar inconstante. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate.. borderline. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. histrionica. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). tulburarea schizoida. narcisica si anxioasa de personalitate. Relatiile dizarmonice dintre parinti.

aparitia amenoreei. sunt: 1. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1.5 – 25. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. desi are mult sub greutatea normala. Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. B. vorbim despre anorexie. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. 2. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg. de la body mass index). Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. 3. In practica. In cazul bulimiei.84 [kg/m2]. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. C. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. diuretice sau clisme. De specificat tipul : tip restrictiv. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie. mancatul intr-o anumita 32 . D.). voma. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa.702 = 13. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. iar la barbati valorile sunt mai mari. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei.5. Mai precis. activitate fizica in exces. de cele multe ori. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). utilizarea laxativelor). Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri).corporale la mai putin de 85% din cea asteptata.). Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. greutatea corporala este de obicei normala. subtipul bulimic.

B. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. diuretice sau clisme. E. grupurile de suport. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. cel putin de doua ori pe saptamana. C. utilizare excesiva de laxative. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. tulburarea de mancat compulsiv. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta. tentative de automutilare si de suicid. sustine Myers (2001). pe o perioada de minimum trei luni. emotiilor este dificil pentru bolnav. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). In aceasta situatie controlul impulsurilor. dezinhibitie sexuală. Preocupari privind forma si greutatea corporală. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. interventie si educatie nutritionala. pentru 33 . 2. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. exercitii fizice in exces. D. ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. regim alimentar. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. in medie. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). consumul de alcool si droguri. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei.

). dislexia (tulburarea de citit). compulsivitatii si anxietatii. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. si cateva criterii (doar A. adolescentilor si adultilor. varstei si sexului. de personalitate. de alimentatie. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). se specifica in remisiune partiala. de ex. tulburarile de anxietate. balbism. etc. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca.). de intensitate clinica sau subclinica.reducerea gandirii obsesive. Adultii pot fi. 15 Conform DSM IV. psihotice. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. tulburarea Asperger. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. doar B sau A si B) 34 . tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. De asemenea. in copilarie sau adolescenta. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex. distimice. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex. discalculia (tulburarea de calcul). In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. Variatiile in prezentarea unei tulburari. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata. de asemenea.. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. tulburarea dezintegrativa a copilariei. etc. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii. pica). balbismul. etc. daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista.

etc. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag.). encomprezis). deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. in: 1.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare). cautarea de a impartasi bucuria. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. care este anormala fie ca intensitate. capacitatea de a promova relatii cu egalii. expresia faciala. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. la indivizii cu limbaj adecvat. interesele sau realizarile cu alti oameni. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. ticurile. silabelor sau cuvintelor. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari. anxietate de separare. sau de hiperactivitate – impulsivitate. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii. cuvinte intrerupte de ex. tulburarile de eliminare (enurezis. inainte de varsta de 3 ani.. pauze in interiorul unui cuvant. de ex. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. gestica sau mimica.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita. etc. 2. etc. in limbaj. 35 . reciprocitate emotionala sau sociala. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. manierisme motorii stereotipe si repetitive. 3. preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si.. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. fie ca focalizare.

adesea vorbeste excesiv de mult. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. usor de distras de stimuli irelevanti. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala.). violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. 2. 3. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. de a asculta cand i se vorbeste direct. uituc referitor la activitatile cotidiene). Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. are dificultati in a-si astepta randul. intrerupe sau deranjeaza pe altii. impulsivitate. si 4. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. 1. vine acasa noaptea tarziu. chiuleste de la scoala. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. de ex. Tulburarea de conduita poate fi 36 . are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut. Criterii: A. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. fruda sau furt. fuge de acasa. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. scolara sau profesionala. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. intervine in conversatiile sau jocurile altora). scolara sau profesionala.Unele simptome. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. etc. au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala. 1 sau/si 2. 2.

scuturarea capului. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. ostil. adesea este ranchiunos si vindicativ. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex.: clipitul. provocator care dureaza cel putin 6 luni. de ex. ghemuitul. sfoara. mersul cu pasi de dans. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. mersul inapoi. atinsul. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. insecte. Ticurile motorii simple. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. rapide. cateva sec sau chiar mai mult. grimasele faciale. de ex. etc. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. Ticurile motorii complexe. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. au o durata mai mare. incretirea nasului. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. nisip. par sau imbracaminte. dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. ridicatul din umeri. bruste. mirosirea repetata a unui obiect. scolara si profesionala. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. Copiii mari pot manca excremente de animale. saritul. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul.. aproape zilnic. gesturi manuale.diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. reflux esofagian). adesea este coleros si plin de resentimente. recurente. plastic. Ticurile. ruminatia. adesea se cearta cu adultii. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. 37 . adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. etc.

Cand sunt separati de ei. fie intentionat). Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi. spina bifida. epilepsie). Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . de ex. incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. fie prin 2. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). encefalita postvirala. Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. diabet. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. laxativ). fie ca este involuntar sau intentionat. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. evitare. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar.nu mai mult de 12 luni consecutiv. Dgn. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. in pantaloni ori pe jos).

in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. analiza comportamentala aplicata 17 . Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. muscaturile autoprovocate. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. 16 17 Gerdtz. adica intr-o anumita ordine. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . programele de interventie precoce. J. si 2. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism.) intr-o faza cat mai timpurie. lovitul cu capul. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. Childhood. etc. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. programele educationale pentru parinti. In autism. Interventii psihosociale 16 . leganarea corpului. apucarea obiectelor cu gura. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. aparent directionat si nonfunctional (ex. a deprinderilor (ex. Gerdtz. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. de a urmari instructiunile. directionarea. etc.manifesta atasamente selective adecvate (ex. ritmicitatea. ca de ex. de a sta pe scaun. grupurile de suport. de pilda. or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . programele speciala de educatie pentru copii cu autism. S (2007). de ascultare. de ex. strangerea/ fluturatul mainilor. clipitul) este relativ simpla. 40 ore/ saptamana) si progresiva. lovirea propriului corp.. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. interventia comportamentalista. terapia sistemica de familie. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate.

atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. etc. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. dezvoltarea asertivitatii.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. 40 . interventii comportamentaliste. folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. 2.). laudarea comportamentelor dezirabile. etc). in clasa. 2. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. in combinatie cu 2. Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite. medicatia psihostimulenta. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. deprinderilor de rezolvare de probleme. Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. 3. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. descrieti simptomele identificate. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. etc). Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala. Brooks.

de evenimente de viata. persoana cu rolul principal in retea. etc. frecventa comunicarilor.de rudenie. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale.).familiei comunitar. directe ori indirecte. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. caracteristicile demografice. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. inca din anii 1980. sau/ si (dupa caz) 3. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. La nevrotici scade marimea. mai ales la schizofreni. de contextul socialistoric si cultural. clubul. O. densitatea si interconectarea. felul contactelor . terapie si reabilitare. fapt ce intretine boala. profesionale. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura. etc. reteaua este redusa cantitativ dramatic. de clasa sociala. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece. intensitatea legaturilor. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie. schimbarile ei (numarul persoanelor. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 .S. felul legaturilor . etc. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand. unilaterale sau reciproce. Astfel. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica. etc. In acest context.asimetrice.M. In psihoze. pe care le stabileste individul cu un grup social. definita ca un set complex de interrelatii umane constante.. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). de zona urbana sau rurala.

aceasta constituind o nevoie specific umana. pe langa intervievarea clientului. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. Principalele functii ale suportului social sint: a. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. concrete. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. de ex. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. atitudinea. a nevoilor. De ex. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. Suportul este subsumat retelei. extrovertul. Uneori. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. negarea. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. In psihopatologie.recaderilor in boala este mai mare. In asemenea cazuri. Serviciile sociale. b. cognitiile legate de diferite evenimente. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. O mentiune merita. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . Functia instrumentala. de aceea. sau. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. De aceea. de ex. obisnuirea cu evenimentul respectiv. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. uneori el poate deveni insa o sursa de stres.. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. cu care realizeaza "tranzactii psihice". suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. de care sa se simta sprijinit si incurajat. in cazul unui depresiv. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. dupa Eisikovits. de ex. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala.

pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. pentru a face acest lucru. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale.i activitatilor de timp liber . posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. 7. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. 5. Asistenta in criza: linii "fierbinti". permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. siguranta personala. Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. monitorizarea tratamentului medicamentos. angajatori 8. clubul. biserica. asistenta medicala generala. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. anumiti profesionisti (psihologi. Servicii ce asigura locuinte. gasind aici "partenerii" viabili de dialog. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. imbracaminte. vecinii functii in scopul 43 . functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. informarea lor asupra serviciilor oferite. Identificarea clientilor cu nevoi speciale. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970).pacient psihic. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. prieteni. 3. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. Bineinteles. 4. pentru dezvoltarea intereselor . printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. asistenta si consultanta pentru familie. 2. 6. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale.

d. La nivel local. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. folosirea familiei pacientului ca resursa. scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. local si la nivelul clientului. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. coordonarea programelor de interventie preventiva. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. In ce priveste familia ca resursa in terapie. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. politicile de sanatate mintala si principalele structuri.9. Huxley. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. considerarea pacientului ca partener in tratament. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. autonomie ale clientilor. 10. La nivelul clientului. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. adoptarea unei abordari longitudinale. 1992). dar creste complianta la tratament si deci. scade numarul recaderilor in boala. La nivel national se formuleaza legislatia. colaborarea cu alte organizatii locale. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. 44 . f. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. individualizarea serviciilor. e. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. Informarea pacientului si ulterior. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. dezvoltare. c. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor.

2. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. acest fapt se petrece diferentiat. un scop. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. 3. structurarea spatiului si timpului. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). Ne referim aici la rolul benefic al muncii. un anumit tip de populatietinta. tribunalul. scoala sau universitatea. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. 45 . Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare.. spitalul de medicina interna. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. in spital daca este cazul. membrilor echipei terapeutice (medic. anumite etape ale interventiei si evaluarii. Bineinteles. etc. de ex. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. specifica fiecarui pacient in parte. desfasurate in anumite tipuri de agentii. In acest sens. 8. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. l993). 7. experienta. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. largirea contactelor sociale. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. o filosofie de lucru. 5. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. fiecare interventie este individuala. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. de ex. 4. asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. sentimentele. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. acesta fiind construit pe valorile. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. familiei acestuia. psiholog. 6. ne referim aici la mediul fizic si social. Ca definitie. numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. ca alte asemenea sisteme.In legatura cu toate aceste lucruri. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. dispune de o definitie. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. Recomandam (in masura posibilitatilor). 1988). formarea asistentilor sociali in terapia de familie.

slujbe de proba. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. etc. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. Astfel. 4. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. cu mai mult de cinci spitalizari. Astfel. inchiriate in acest scop de catre agentie). in general. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei. salile de sport. de medicatie. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. cinematografele. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. 2. Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. Servicii vocationale: evaluare vocationala. iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale.etc. etc.). psihoigiena. implicind uneori intreruperea acestora). 3. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. de ex. in Cluj). Mai 46 .Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. Servicii educationale. la Estuar. posibilitati prevocationale. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. etc. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). cauzate de boala psihica respectiva.

toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. bolile respective 47 . fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. ca individ si ca membru al comunitatii. apatia. sa ceara clarificari daca nu intelege. increderea in propriile forte. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. Stigmatizarea este un proces social. astfel. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. intelegerea si comunicarea. ii creste stima de sine. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. sa execute si sa finalizeze sarcina. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. izolarea sociala. Psihologic.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. normala. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. o persoana stigmatizata este "altfel". adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. in functie de mentalitatile existente la acea data. decadere sociala. psihic si social. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. ea invata sa urmeze niste directive (retete). imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. prin finalizarea activitatii. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. Astfel. pierderi financiare. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. probleme la locul de munca. Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. Pe parcursul istoriei. Pentru a fi stigmatizate. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. diferita de ceilalti. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. 1996). sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. Mai important chiar.

consumul de alcool si droguri. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria. bolile cu transmitere sexuala. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. bolnavii psihici sint retardati mintal. un istoric de comportament violent. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei.trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase. animozitate si frica. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. transmise intergenerational. precum si utilizarea frecventa si 48 . decaderea sociala. ceea ce produce frica. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. Ciuma. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. Spre deosebire de bolile somatice. o anumita alimentatie. lepra. ele sint contagioase. Ele sunt dificil de inteles. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. pot fi create de demoni sau spirite malefice. starnind nedumerire. oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. In urma cercetarilor medico-sociale. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil). sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. in consecinta nimeni nu este imun. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. Datele stiintifice nu sustin acest fapt.

l995). Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. in Romania. campanii de informare. impactul negativ asupra familiei. In general. etc. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . aceste actiuni sunt de abia la inceput. Campaniile educationale la nivel local sau regional. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. pierderea locului de munca. prin discutarea deschisa a problemei. Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. Din pacate. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare.). aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. prietenii solide gratie acestor programe. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. cu actiune simultana si efecte sinergice. convingerilor religioase. S-au constatat chiar relatii sociale robuste. izolarea sociala. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta. Asistarea familiei de catre asistentul social.etc. Prin acestea. Pana in anul 2002. Consecintele stigamtizarii sint complexe. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei.inadecvata a termenilor de "psihotic". "oligofren". Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. De asemenea. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. videocasete. " psihopat". astfel. conducand la contacte sociale active cu pacientii. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. miturilor si folclorului populatiei tinta. Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. a protectiei acestora. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor. etc.

In anul 2002 apare legea nr. care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. VI. Care sunt dupa parerea dvs. 589 din 8 august 2002. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala.). Aceasta lege are 64 de articole. IV. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica.anume: articoul 313. publicata in Monitorul Oficial nr. 487. organele care se ocupa de aceasta. in functie de spital si de fapta comisa. grupate in urmatoarele capitole: I. 50 . Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. 2. V. pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. III. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. VIII. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . definitiile persoanei cu tulburari psihice. II. etc. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. Dispozitii tranzitorii si finale. Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic. Sanctiuni. VII.

51 .

52 .

53 .

54 .