Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

O8... J. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. M. Sanatate si boala. A.. Childhood. A. Neamtu. 7. (2005). Gerdtz. p. anul IX. p. Cluj-N. (2009). R. Editura Napoca Star. in: Social Work in Mental Health. in: Revista de Asistenta Sociala. Roth.. C (1993). UBB Cluj-N.9-26 Dumitrascu. D. „Cazul social” – boala. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala.. UNICEF Dafinoiu.R. (2008). in: Revista de Asistenta Sociala. Stresul in sanatate si boala. J. 2/2010. B. M. Social work processes.. Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR. An Evidence-Based Approach.52-60.. Iaşi David D. Sz.Freeman and Company. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. American Psychiatric Association (2003). 2.).. A. 5.. (eds.2002. New York Roberts B. Coord. www. Editura Polirom. Milasan. Thyer. Compton & Burt Galaway (1989). Hoboken. Stoleru. Editura Dacia. Asistenta Sociala si bolile mintale. 99-118 Moldovan. Monitorul Oficial nr. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista. Vargha.H. Wodarski S. L. M. Wadsworth Publishing Company.197-210 Friedman J. 8. (2010). M.111. Psihoterapii scurte. 4. p. coord. 9.1. p. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie. p. accesat 29. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. (forme de stres. M. 87-98 Balaj. (2003). Roth. (2010). A.133158) 10. 3.J. Belmont..2010 11.. Bercea. evaluarea stresului p. Consilierea comportamentelor umane suicidare.net/romania/lege487_2002. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice.32-42.H. W.savethechildren. Bucureşti.. Antal Imola (2010). S (2007). Presa Universitara Clujeana. 6.187-205) 2. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. Societatea si bolnavii psihici. 2/2010.. N. 589/ 8. California Eisikovits. Pritchard.(1992). Alternative. p. prevenirea si combaterea stresului. Legea nr. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. p. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. (2008). 2/2010.. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. suport de curs IDD. Abnormal Psychology. I. Studii de caz (coord. 3.. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei.L.143-160 4. Edit. or Adolescence.A. I. p. anul IX. Mehi.pdf.). John Wiley & Sons. Cluj Gerdtz.J. (1992). in: Psihologie clinica. Buttler. Cluj. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie. in: Revista de Asistenta Sociala. stresul psihosocial p. Inc. Botond. 5. Anghel. Baban.09.. anul IX. (2008).93-p. R. New Jersey 6 .

2010 7 . C. in: Promoting Mental Health. accesat 24.who.G. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice. John Wiley & Sons. ed.A. starea completa de bine din punct de vedere fizic. mental si social. 1.who.L (1993).. (2009). An Evidence-Based Approach. accesat 24. Bucuresti Tury F. The Intrinsec Value of Mental Health. Ghidul pacientului si familiei.int/topics/mental_health/en/. New Jersey Tudose F. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 . intelege si interpreta datele din mediul in care traim. Switzerland. Editura Medica.. Lehtinen.09. Lehtinen.int/topics/mental_health/en/. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen. Wodarski S. Geneva. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). B. poate face faţă stresului de zi cu zi. Antal I..J. L.). Cluj 11. curs anul III Psihologie UBB (manuscris). OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. WHO Press. Thyer. conform definitiei OMS.pdf.6. (2007).resz. Ville et al (2005). Sanatate mentala si boala psihica. (2004). este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. Anorexia si bulimia. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa. Klinikai Pszichológia. WHO/ OMS . Presa Universitara Clujeana 12. WHO Press. Psihologie Clinica. Myers. FarmaMedia.. http://www. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul. Geneva. http://www.Organizatia Mondiala a Sanatatii. 2. The Intrinsec Value of Mental Health. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe. Hoboken. Prin urmare. Ville et al (2005). http://www. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii.pdf. Vargha J. Eating Disorders.2010 7.09. Szabo K. in: Promoting Mental Health.. A II a revazuta si adaugita. Targu Mures 10. Abordarea pacientului in psihiatrie. in: Social Work in Mental Health. Inc. Vargha J. (eds. http://www. Ghid de lucrari practice. 8.who. 9.L. Definirea termenilor Sanatatea reprezinta. B (2008). Paszthy.who. Tudose.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.

Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . de invatare. acuza neputinta. Din aceasta perspectiva. 2009). resurse si forte. Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. – Din fr. la asistenta psihologica sau psihiatrica. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres. familii si societati. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. In practica de zi cu zi. psihotice. simptome si probleme mentale (de dezvoltare. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 . care domina – din engl. Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. anxioase. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. prevalence 8 . emotionale sau sufletesti. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. depresive.boala mentala.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. etc). incidence. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. precumpanire. nesatisfacatoare. In clasificarile diagnostice curente. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . de alimentatie. • probleme de sanatate mentala .parte de interactiuni sociale de succes. 7 Prevalenta – care prevaleaza. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. ICD 10 5 ). Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. de importanta majora. sexuale. oricum. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. rudelor. raportata la populatia totala. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome.

violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). violenta. devianta. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. etc. iar cele care violeaza normele. cu incordare sau tensiune interioara. conduite psihologice anormale. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. 9 . intr-o anumita perioada. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. in urma cu 100 de ani. geniul. Cu toate acestea. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. poate accepta conduitele agresive. fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. distres. deranjanta. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. altruismul fara granite.psihologiei clinice. devotamentul extrem. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. dezorganizare (destructurare). normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. 3. 1992). inadecvata. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. sau 4. ganduri. dizabilitare. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. 2. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. disfunctionalitate. etc. 2009). ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. Ea semnifica denivelare (simplificare). Astfel. bizara. periculozitate fie pentru propria persoana. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. Datorita acestor fenomene negative. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. psihismul subiectului se reorganizeaza. adica cele care violeaza ideile prevalente. in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara.

1970). 3. prezintă un anumit tablou clinic. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. viral. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. nu neagă influenta factorilor somatici. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. comunicarea interpersonala. bacteriologic. apare la un moment dat.Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. modelul psihosocial. integrarea socio-culturala. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. un factor patologic specific (toxic. etc. In consecinta. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. inclusiv in familia nucleara. Conform terapiei comportamentale. tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. cu care se identifica pacientul. De ex. Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. 2009): l.) este suficient pentru a explica procesul patogen. un anumit substrat. numita de altfel si "moarte psihica". dintre care enumeram: antipsihiatria.prezentand manifestari neobişnuite. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. 10 . stiintele sociale si terapia comportamentala. diminueaza libertatea interioara. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare. pana la desprinderea de insasi existenta umana. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. aparind al doilea model. 2. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. aberante. mentionat de Eisikovits (2009). Antipsihiatria (Szasz. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. Scheff (1966). de ex in demenţa.

mentionat de Eisikovits). factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. Astfel. C. consta din mai multe episoade. f. Factorii patogenetici. tendintele socio-geografice si demografice. tinde spre remisiune. 1999. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. Tansella. bolile psihice sunt frecvente. poate fi unic în viaţa unui om. Astfel. desi nu in mod linear. conduce la cresterea numarului de demente. Boală . are un tablou clinic clar. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social". boala ia în considerae si caracteristicile terenului. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. somatice. sunt biologici. Accesibilitatea interventiilor. costisitoare si dizabilitante. Frecventa.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. Boală . Boală . Disponibilitatea interventiilor. B. care au o durata mai lunga. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. Consecintele bolii. Ca severitate a bolii. A. se poate croniciza. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. ceea ce este o schimbare demografica. lipsita de dinamism. digestive (ulcer). explicaţia bolilor coronariene. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori. de exemplu. cauzali. poate duce la defect sau cronicizare. Este necesar sa facem cateva distinctii. constanta. de ex. poate avea mai multe episoade. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. In termenii frecventei. Preocuparea publica (Thornicroft. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. D. E.Astfel.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. care au o durata mai mica a bolii. Prelungirea vietii. poate evolua spre moarte. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. B. tendinta evolutiva. sustine Eisikovits in continuare. tulburarile depresive si anxioase.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. Severitatea bolii. aceasta influenteaza in special 11 . psihologici şi sociali.

in comparatie cu bolile somatice. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. durerea de cap. In fine. tensiune psihica anxioasa. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. semne hard decelate prin teste psihologice. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. etc. In medicina. etnica a pacientului. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. sustine Vargha (1993. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. Pe de alta parte. De asemenea. astfel. manifestari obiective ale unor tulburari. care se asociaza cu tulburarile mintale. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). materiala. precepute prin subiectivitatea medicului. precum si o productivitate economica diminuata. modificari ale ritmului cardiac. de ex..functionarea sociala a persoanei. C. etc) si semne (semne hard. de ex. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. respectiv semne soft. indiferent de starea sociala. disconfort. 12 . impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. mai putin consistente. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. de ex. 2009). in loc de simpatie si compasiune. neputinta. D. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. Comportamentul anormal observabil. frecventa. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. care pot fi masurate cu aparate de laborator. precum si de integrarea sociala redusa.durata. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. Pentru familie si pentru comunitate.

Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. 1993. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. traumatic). aduce in discutie mitul bolilor psihice. Acesta este cazul tulburarilor functionale. 2009): 1. Modelul psihosocial. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . convingerilor noastre. modelul medical (biomedical). Orice forma de comportament anormal este unul invatat. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. Pasteur. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. b. toxic.semnele. adica ceea ce se poate masura. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. virotic. infectios. dezadaptate. material. In tulburarile psihologice. Curentul antipsihiatric. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. in masura in care si cel normal este invatat. deviante. prin Thomas Szasz. Koch. Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. 2.

Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. de aceea. de autorealizare. partial Allport). whole. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. etc. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. 3. de a beneficia de un numar optim de stimuli. In abordarea holista. denumit comportament de tip A (mersul grabit. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. Carl Rogers. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. fie organice. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. dezvatare si reinvatare. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. psihoterapia care este definita ca invatare. lumea). dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. distinctia dintre organic si psihic dispare. fluenta 8 holist. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow.comportament. fie psihice. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. In aceste culturi. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). adica intreg 14 . Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. in engl. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. Maslow. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. modelul lui Erich Fromm. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie.) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice.

In cazul decesului. In situatii de examen. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. Azi. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. divortului. omul se confrunta cu depresia (neputinta. permanent in criza de timp. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). in special a depresiei. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. etc. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii.). jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. si 2. Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. mai ales autopunitiva. Pentru cancer nu exista remediu. tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. fumatul. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. nivelul colesterolului. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. etc. trigliceridelor. Unii asociaza tipul A cu agresivitatea.verbala mare. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. imbolnaviri ale tractului respirator. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. inclinatie spre competitie. dorinta mare de promovare. linii importante de aparare a sistemului imunitar. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. neajutorarea). nu exista nici-o posibilitate de interventie. in boala canceroasa. prezentau o puternica motivatie pentru a trai. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. hipertensiunea arteriala. coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli. in randul vaduvelor. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. “din start orice ai face. etc). Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer).

Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. in prezent. 2. puternice si vioie. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. coleg/a. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. Dati exemple de probleme mentale specifice. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. 16 . mai bogat acest exercitiu. vioaie.ca o lupta activa impotriva bolii. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). 3. Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. Pentru a obtine rezultate foarte bune. Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. celulele NK sunt mari.

hiperactivitatea cu deficit de atentie. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). din boala Parkinson. din cadrul infectiei HIV. tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. dementa (dementa in boala Alzheimer. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . dementa posttraumatica. probleme economice. etc.1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. delirium. probleme legate de incalcari ale legii. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. abuzul de alcool. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. tulburarea autista.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. probleme legate de conditiile de locuit. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. tulburari de comportament. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. schematic: 1. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte.91 – lipsa oricaror simptome. etc 2. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. probleme educationale. tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar. intre cele doua extreme: GAF = 100 .). Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. probleme profesionale (ocupationale). legate de mediul social. cu functionare normala GAF = 10 .

tulburare dureroasa. tulburare deliranta. etc. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). tulburari sexuale dureroase. tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. tulburarea distimica. tulburari anxioase: anxietate generalizata. tulburare amnestica indusa de alcool. nediferentiata. tulburare dismorfica 9. tulburari somatoforme: de somatizare. tulburare afectiva indusa de alcool. cofeina. cu simptome psihologice si fizice 10. cocaina. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). tip II. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. opioide. halucinatorie) 6. stresul posttraumatic. substante inhalante. stare de sevraj cu delirium. sedative. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. tulburari de somn induse de alcool). tulburarea bipolara (tip I. nicotina. tulburarea catatonica. fobie specifica. deliriumul din intoxicatia alcoolica. tulburare psihotica indusa. cu simptome predominant fizice (somatice). ale excitarii sexuale. disfunctie sexuala indusa de alcool. tulburarea schizoafectiva . halucinogene. hipnotice sau anxiolitice. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. tulburarea ciclotimica) 7. tulburare anxioasa indusa de alcool. mai multe substante psihoactive. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. agorafobie fara istorie de panica. starea de sevraj la alcool. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . 5. schizofreniforma. stresul acut. tulburare psihotica acuta. tulburari afective: tulburari depresive. de conversie. panica cu/ fara agorafobie. fobie sociala. de somatizare nediferentiata. tulburare obsesiv-compulsiva. hipocondrie. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice.alcoolica. tulburari orgasmice. tulburarea depresiva majora. schizofrenia dezorganizata. (paranoida. tulburari disociative 11. cannabis. dementa indusa de alcool. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala).

7. cosmaruri. jocul de noroc patologic. distonia acuta indusa de neuroleptice. tulburari de respiratie in timpul somnului. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. anxioasa. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. tulburarea de personalitate schizotipala. tulburarea de personalitate borderline. cleptomania. mixta depresiv anxioasa. piromania. tremor postural indus de medicatie. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. bulimia nervosa 13. 12. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburari de adaptare: depresiva. 8. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. tulburarea de personalitate dependenta. 6. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. akatisia acuta indusa de neuroleptice. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. 3. sindromul neuroleptic malign. tricotilomania 15. 11. diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. 2. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. dissomnii. insomnie primara. 10. 4. hipersomnie primara. tulburarea de personalitate antisociala. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate histrionica. 5. tulburari ale ritmului circadian. 9. alte tulburari de somn. somnambulism. maladii endocrine. tulburarea de personalitate evitanta. tulburarea de personalitate schizoida. neoplasme. tulburarea de personalitate FAS. tulburarea de personalitate narcisistica . tulburarile de somn: tulburare de somn primara. narcolepsia.12. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. parasomnii. etc 19 . teroare in timpul somnului (pavor nocturn). tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. cu tulburari de conduita. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate paranoida.

cardiovasculare.). pentru identificarea. dificultati de concentrare. Cele mai frecvente tulburari psihice.4. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. iritabilitate. reparatiile masinii. tahicardie sau tahipnee. incapacitate de relaxare. etc. gura uscata). cefalee tip tensiune. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. sustine Tudose. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. transpiratii. ale gandurilor automate. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. cefalee. tensiune motorie. hiperactivitate vegetativa ca de ex. randamentul profesional.). dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . etc. sustine Tudose (2004). pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). agitatie). dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. hiperactivitate vegetativa: ameteli. tremuraturi. anxietatea este axul central al nevrozelor. fatigabilitate rapida. protectia copiilor. (framantare permanenta. simptome gastrointestinale. finante. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. disconfort epigastric. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. performanta in munca sau scolara. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt.

pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. senzatie de „valuri de rece si cald”. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). parestezii in extremitatile membrelor. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. aceste perioade apar si dispar brusc. „teama de a nu innebuni”. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. teroare. Psihoterapii scurte. sustine Tudose. cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime.)9 . palpitatii. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. sentimente de derealizare. In mod similar. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. de animale. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. 2004). contacte interumane. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. senzatie de inec. „teama de moarte”. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. Jenö-Laszlo Vargha (2005). Editura Polirom. antidepresive). Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. vezi: Ion Dafinoiu. In afara de simptomele psihologice de frica. spatiu. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. etc. vertij. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. tahicardie. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. terapia medicamentoasa. 2004). depersonalizare. tranchilizantele. de ex. hipnoticele si sedativele. dureri de cap de tip anginos. etc. Iaşi 21 . anxioliticele. de ex. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. de boli.raspunsurile de anxietate. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice.

b. Dupa Tudose (2004). teama nu are obiect. Astfel. in fobie ea capata caracter specific (forma. nu li se cunoaste factorul declansator. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. pericole imaginare. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. tensiune. respiratie superficiala. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa.de animale mici si insecte. oboseala. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. DSM IV descrie agorafobia. obsesii (Tudose. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. transpiratii. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. Pacientii evita spatiile publice. Reactia fobica este automata. sustine Tudose (2004). mersul la o intalnire. nume. f. tremor. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. privirile celor din 22 . vorbitul la telefon.. etc. fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. intr-o situatie care nu prezinta pericol. Alteori.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. simptomele incluse in fobie sunt: a. d. Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane. dupa Mallet mentionat de Tudose. Victima simte brusc o oroare. iar cele din a doua copilarie . urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. Daca in cazul anxietatii. necontrolabila. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. o teroare persistenta si fara cauza. Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. alcoolism. 2004). e. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. c. mancatul in locuri publice. localizare). persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace.

In mod clasic. managementul anxietatii. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. etc. inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. drog. la un moment dat in cursul tulburarii. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. teama de zbor. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. de animale. de locuri la inaltime. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. de boli. vederea sangelui. terapia prin expunere la stimulii evitati.jur. de ex. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. dupa Comer (1992). DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. remarca Tudose. desensibilizarea sistematica. 23 . cauzeaza disperare. furtuna. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. administrarea unei injectii.ro. spatii inchise. in tulburarile fobice. conform Dexonline. Cele mai eficiente forme de interventie. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. nejustificata. impulsuri. antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. moarte. stupefactie sau agatare de ceva. Interesant. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). La copii. imagini persistente si recurente care sunt experientate. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva.

aceste comportamente sau acte mentale. 24 . sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). acte de rugaciune. sunt: A. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. nenorocire. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. spalatul pe maini. in schimb. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. verificatul) sau acte mentale (de ex. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. 2. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. persoana a experientat. aceasta poate fi exprimata. Gandurile.disperare. sustine autorul. impulsuri sau imagini. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. Cele mai eficiente forme de interventie. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. B. Este utilizata extrem de rar in prezent. dupa Comer (1992). Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. insa. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). conform DSM IV. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. de calculat. ordonatul. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. neputinta sau oroare (la copii. in tulburarile obsesiv compulsive. ori sunt clar excesive. stare critica). ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata.

5. raspuns exagerat de tresarire. ganduri sau perceptii (la copii. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. dificultate in concentrare. 7. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. C. 5. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). D. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. 3. iluzii. 4. halucinatii si episoade disociative de flashback. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma.incluziv imagini. sa se casatoreasca. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni.C si D) este de mai mult de o luna. gama restransa a afectului (de ex. 2. sa aiba copii ori o durata de viata normala). incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. eforturi de a evita gandurile. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. actiune si simtire. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. nu spera sa-si faca cariera. este incapabil sa aiba sentimente de amor). iritabilitate sau accese coleroase. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). 6. 2. 4. 5. eforturi de a evita activitati. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. profesional sau in alte domenii importante de functionare. F. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. Stresul acut. 4. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. hipervigilenta. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. 3. 3. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. dificultate in adormire sau in a ramane adormit. E. 2.

poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. derealizare. care denumeste mai multe boli grave. se simt detasati de corpurile lor.postraumatic). in care apare doar depresia: b. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. Forma bipolara. In plus. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. imersia. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. uneori iritabila sau anxioasa. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". cu simptome diverse. ca raspuns la evenimentul traumatic. nedandu-si seama ca este bolnava. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. in care apar succesiv mania si depresia. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). de exemplu expunerea la stimulii evitati. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. Depresia. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. de ex. in general. inapetenta si pierderea in greutate. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . o reducere a constiintei ambiantei (de ex. traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. „a fi stupefiat”). grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. In mod traditional. Forma unipolara.

asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva.M. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 . scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie).6%. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica. nefericirea. este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit. De multe ori. mai ales la populatiile nordice si la unguri. In acest sens. lipsa de energie si de chef in orice activitate. libido scazut. Sinuciderea. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 .. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. agitatie sau inhibitie. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. Ca definitie. concediere). pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. numele curent fiind "depresie reactiva". deces. idei de inutilitate sau de suicid. tulburari de atentie si memorie. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. etc. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. Cea mai buna combinatie. despartire. O. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. recunoscuta in prezent. persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. postpsihotica a schizofreniei. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. sentimente de teama. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. in aceste cazuri. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi".S.) 27 . b. cu un risc crescut la femei si batrini. vinovatie.

agresivitatea. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. In cazurile grave. Suicidactia. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. Este o boala complexa. cognitive si volitive. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. deci de aria geografica sau de perioada istorica. chiar cu ajutorul Politiei. Suicidatia. schizofrenia. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari. Schizofrenia. a parantezelor multe facute de pacient. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. Pentru asistentul social. care afecteaza 1% din populatia generala. indiferent de tara. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. adica trecerea la actul propriu-zis. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. Mania. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). uneori chiar irascibila. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu.faze: 1. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. 2. inca putin cunoscuta. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. abuzul de toxice. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. adica ideile de sinucidere. activitatea este intensa dar superficiala. impulsivitatea. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. ca poate face orice. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. Daca nu este special pregatit. de ex.

explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). in care sa fie inclusa si boala. schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. disociatie. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. fie prin evitare. de ex. Tratamentul este medicamentos. rade cand povesteste despre decesul cuiva. c.Comunicare distorsionata: mutism. de ex. detasare afectiva. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. Din cauza debutului sub 35 ani. mai ales de tip auditiv. de ex.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. Il incurajam sa se "avante" in mediul social. boala fiind cronica. etc. f. baraje psihice). fie 29 . de ex. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva). cu societatea. alterari fonetice. E. paralogie. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. Tulburari de perceptie: halucinatii. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. d. "perna psihica". de ex. psihica sau organica). Nu este vorba de reavointa. bizarerie. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. ci de boala. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. incoerenta. negativism. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. sa ocupe un loc de munca.creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. unul din clasicii psihiatriei. neologisme. Simptomatologie: a. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). e.b. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. pasii trebuind sa fie marunti.

Ca frecventa. intre patologic si normal. Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!). impulsivitate si agresivitate. ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. problematica. in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . viata sexuala neregulata. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. schizofrenia este o boala cronica. Debutul este greu decelabil in timp. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. Asadar. ocupind o zona "gri". de aceea. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil.printr-o medicatie adecvata. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. chiar uniform. la lumea adultilor. egoist. fara galagie. Simptomatologie: autocontrol deficitar. disfunctia cerebrala minima. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. intre puseurile acute. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. uneori perversiuni. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. "tulburari de comportament". viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. totala nereceptivitate la critica. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. etc). atractie spre droguri si alcool. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara.

boala psihica a unuia dintre parinti. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa).(privarea de afectiune la o varsta mica. sustine Tury et al. B (2008). in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. Antal I. DSM IV 31 . Paszthy. Tipul de educatie prea lax. despre care vom discuta in continuare. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. Relatiile dizarmonice dintre parinti. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate. Tratamentul poate fi medicamentos. borderline. in randul barbatilor. antisociala. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri.. mai ales prin separarea de mama) si sociale . cu varsta intre 18-35 ani.. histrionica. Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. prin sentimentele puternice dar inconstante. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. intr-un procent de 1-4%. tulburarea schizoida. mai ales in episoadele acute. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. prin lipsa de empatie. narcisica si anxioasa de personalitate. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. Anorexia. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex.

84 [kg/m2]. iar la barbati valorile sunt mai mari. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. vorbim despre anorexie. B. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. 3. In practica. de cele multe ori. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. voma. C.5. In cazul bulimiei. diuretice sau clisme. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei. de la body mass index). utilizarea laxativelor).). Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI.). Mai precis. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. D. desi are mult sub greutatea normala. subtipul bulimic. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa. De specificat tipul : tip restrictiv. sunt: 1. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. greutatea corporala este de obicei normala. mancatul intr-o anumita 32 . Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). 2. ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie.702 = 13. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata. Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. aparitia amenoreei. activitate fizica in exces.5 – 25. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg.

autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. 2. C. D. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. emotiilor este dificil pentru bolnav. dezinhibitie sexuală. consumul de alcool si droguri. cel putin de doua ori pe saptamana. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. In aceasta situatie controlul impulsurilor.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. diuretice sau clisme. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. pe o perioada de minimum trei luni. grupurile de suport. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. B. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). tulburarea de mancat compulsiv. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. pentru 33 . interventie si educatie nutritionala. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. E. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. in medie. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. Preocupari privind forma si greutatea corporală. sustine Myers (2001). utilizare excesiva de laxative. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. regim alimentar. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). exercitii fizice in exces. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. tentative de automutilare si de suicid.

daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. se specifica in remisiune partiala. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. de ex. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex. De asemenea. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. psihotice. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. etc. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. 15 Conform DSM IV. doar B sau A si B) 34 . tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. distimice. discalculia (tulburarea de calcul). Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. Variatiile in prezentarea unei tulburari. adolescentilor si adultilor. compulsivitatii si anxietatii. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii.reducerea gandirii obsesive. tulburarea Asperger. etc. tulburarea dezintegrativa a copilariei. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. de personalitate. de alimentatie. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex.. etc. de asemenea. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). dislexia (tulburarea de citit). si cateva criterii (doar A. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. balbism. balbismul. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii. Adultii pot fi. pica). tulburarile de anxietate. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata.). tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. de intensitate clinica sau subclinica. in copilarie sau adolescenta. varstei si sexului.).

uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. manierisme motorii stereotipe si repetitive. gestica sau mimica. 3.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. reciprocitate emotionala sau sociala. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. etc. expresia faciala. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare).. care este anormala fie ca intensitate. ticurile. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. pauze in interiorul unui cuvant. cuvinte intrerupte de ex. capacitatea de a promova relatii cu egalii. anxietate de separare.. de ex. in: 1. tulburarile de eliminare (enurezis. cautarea de a impartasi bucuria. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. etc. encomprezis). preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. interesele sau realizarile cu alti oameni. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. la indivizii cu limbaj adecvat. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. silabelor sau cuvintelor. etc. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. 35 . substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. 2. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii.). in limbaj. fie ca focalizare. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. sau de hiperactivitate – impulsivitate. inainte de varsta de 3 ani.

Criterii: A. au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. fuge de acasa. de ex. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. 2. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. 1. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. de a asculta cand i se vorbeste direct. are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. chiuleste de la scoala. vine acasa noaptea tarziu. intervine in conversatiile sau jocurile altora). 1 sau/si 2.). impulsivitate. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. uituc referitor la activitatile cotidiene). intrerupe sau deranjeaza pe altii.Unele simptome. si 4. fruda sau furt. are dificultati in a-si astepta randul. usor de distras de stimuli irelevanti. 2. adesea vorbeste excesiv de mult. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. scolara sau profesionala. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. etc. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. scolara sau profesionala. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. 3. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. Tulburarea de conduita poate fi 36 . care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala.

Ticurile motorii complexe. insecte. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. recurente. 37 . bruste. sfoara. par sau imbracaminte. Ticurile motorii simple. etc. reflux esofagian). de ex. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist.diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. ruminatia. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. Ticurile. mirosirea repetata a unui obiect. adesea este ranchiunos si vindicativ. saritul. mersul cu pasi de dans. atinsul. mersul inapoi. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. grimasele faciale. cateva sec sau chiar mai mult. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. adesea este coleros si plin de resentimente. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. ghemuitul. gesturi manuale.. dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. etc. adesea se cearta cu adultii. aproape zilnic. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. nisip. de ex. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. scuturarea capului.: clipitul. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). plastic. Copiii mari pot manca excremente de animale. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. provocator care dureaza cel putin 6 luni. ostil. incretirea nasului. au o durata mai mare. ridicatul din umeri. scolara si profesionala. rapide. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea.

Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. encefalita postvirala. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. fie prin 2. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. diabet. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi. epilepsie). fie ca este involuntar sau intentionat. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). fie intentionat). Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex.nu mai mult de 12 luni consecutiv. etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. Cand sunt separati de ei. laxativ). evitare. Dgn. de ex. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. spina bifida. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. in pantaloni ori pe jos).

programele de interventie precoce. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. programele educationale pentru parinti. aparent directionat si nonfunctional (ex. de a urmari instructiunile.. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. de a sta pe scaun. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). lovirea propriului corp. de ex. clipitul) este relativ simpla. grupurile de suport. ritmicitatea. ca de ex. muscaturile autoprovocate. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex.manifesta atasamente selective adecvate (ex. 40 ore/ saptamana) si progresiva. si 2. analiza comportamentala aplicata 17 . etc. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. J. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. Gerdtz. a deprinderilor (ex. In autism.) intr-o faza cat mai timpurie. leganarea corpului. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. 16 17 Gerdtz. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . adica intr-o anumita ordine. strangerea/ fluturatul mainilor. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. etc. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism. apucarea obiectelor cu gura. S (2007). or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . de ascultare. lovitul cu capul. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. interventia comportamentalista. directionarea. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. Childhood. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. Interventii psihosociale 16 . terapia sistemica de familie. de pilda.

laudarea comportamentelor dezirabile. etc). Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. in clasa. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. dezvoltarea asertivitatii. 40 . interventii comportamentaliste. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. deprinderilor de rezolvare de probleme. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1.). 2. in combinatie cu 2.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. 3. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. etc). Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young. Brooks. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. 2. medicatia psihostimulenta. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. descrieti simptomele identificate. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. etc. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite.

terapie si reabilitare. de contextul socialistoric si cultural. pe care le stabileste individul cu un grup social. mai ales la schizofreni. de evenimente de viata. persoana cu rolul principal in retea. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand. etc. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia).. etc. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. profesionale. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica.). directe ori indirecte. etc.de rudenie. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. fapt ce intretine boala. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura.S. felul legaturilor . Astfel. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. sau/ si (dupa caz) 3. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. schimbarile ei (numarul persoanelor. inca din anii 1980. unilaterale sau reciproce. reteaua este redusa cantitativ dramatic. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece.M. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului. densitatea si interconectarea. La nevrotici scade marimea. felul contactelor . O.asimetrice. etc. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. intensitatea legaturilor. In acest context. frecventa comunicarilor. clubul. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 . caracteristicile demografice. de clasa sociala. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. In psihoze. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale. de zona urbana sau rurala.familiei comunitar. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie.

adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. Principalele functii ale suportului social sint: a. dupa Eisikovits. obisnuirea cu evenimentul respectiv. cu care realizeaza "tranzactii psihice". de ex. concrete. Functia instrumentala. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. sau. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. b. cognitiile legate de diferite evenimente. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. Suportul este subsumat retelei. atitudinea. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. aceasta constituind o nevoie specific umana. de ex. In asemenea cazuri. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie..recaderilor in boala este mai mare. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. De ex. extrovertul. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. negarea. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. In psihopatologie. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. in cazul unui depresiv. Serviciile sociale. de ex. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. pe langa intervievarea clientului. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . a nevoilor. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. O mentiune merita. de aceea. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. de care sa se simta sprijinit si incurajat. De aceea. Uneori. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva.

posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. Asistenta in criza: linii "fierbinti". informarea lor asupra serviciilor oferite. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). 3. concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. 5. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. asistenta si consultanta pentru familie. vecinii functii in scopul 43 . biserica. pentru dezvoltarea intereselor . Servicii ce asigura locuinte. 7. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. pentru a face acest lucru. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. Bineinteles. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational.pacient psihic. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. asistenta medicala generala. Identificarea clientilor cu nevoi speciale. printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. 2. siguranta personala. Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. 6. anumiti profesionisti (psihologi. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. gasind aici "partenerii" viabili de dialog. pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. prieteni. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. 4. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. monitorizarea tratamentului medicamentos.i activitatilor de timp liber . clubul. angajatori 8. imbracaminte.

scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. Informarea pacientului si ulterior. In ce priveste familia ca resursa in terapie. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. La nivel national se formuleaza legislatia. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. c. 10.9. folosirea familiei pacientului ca resursa. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. coordonarea programelor de interventie preventiva. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. d. autonomie ale clientilor. La nivelul clientului. dezvoltare. Huxley. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. considerarea pacientului ca partener in tratament. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. dar creste complianta la tratament si deci. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. adoptarea unei abordari longitudinale. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. 1992). colaborarea cu alte organizatii locale. e. local si la nivelul clientului. 44 . Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. f. La nivel local. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. individualizarea serviciilor. scade numarul recaderilor in boala. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor. Dupa Thornicroft si Tansella (1999).

spitalul de medicina interna. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare. 1988). 6. 2. dispune de o definitie. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. tribunalul. specifica fiecarui pacient in parte. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului.In legatura cu toate aceste lucruri. membrilor echipei terapeutice (medic. acesta fiind construit pe valorile. anumite etape ale interventiei si evaluarii. l993). Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. ne referim aici la mediul fizic si social. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. 3. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. familiei acestuia. etc. Ne referim aici la rolul benefic al muncii. structurarea spatiului si timpului. numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. psiholog. 7. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. scoala sau universitatea. 8. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. sentimentele. acest fapt se petrece diferentiat. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. 4. de ex. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. Ca definitie. in spital daca este cazul. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. largirea contactelor sociale. o filosofie de lucru. de ex. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. Bineinteles. fiecare interventie este individuala. un anumit tip de populatietinta. desfasurate in anumite tipuri de agentii. un scop. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara.. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. experienta. ca alte asemenea sisteme. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. In acest sens. 45 . Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. 5. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). Recomandam (in masura posibilitatilor). in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu.

Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. posibilitati prevocationale. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. Mai 46 . tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical.). de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. salile de sport. etc. de medicatie. etc. Servicii educationale. implicind uneori intreruperea acestora). etc. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. de ex. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. Astfel. 4. 2. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). Astfel.Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei. pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. cinematografele. 3. psihoigiena. la Estuar. Servicii vocationale: evaluare vocationala. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. cu mai mult de cinci spitalizari. inchiriate in acest scop de catre agentie). Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. slujbe de proba. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. in general. cauzate de boala psihica respectiva.etc. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. in Cluj).

prin finalizarea activitatii. normala. Pe parcursul istoriei. astfel. pierderi financiare. Mai important chiar. izolarea sociala. ea invata sa urmeze niste directive (retete). adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. psihic si social. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. ii creste stima de sine. intelegerea si comunicarea. fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. sa ceara clarificari daca nu intelege. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. apatia. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. Psihologic. sa execute si sa finalizeze sarcina.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. probleme la locul de munca. bolile respective 47 . Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. 1996). O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. ca individ si ca membru al comunitatii. Astfel. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. diferita de ceilalti. in functie de mentalitatile existente la acea data. o persoana stigmatizata este "altfel". Pentru a fi stigmatizate. Stigmatizarea este un proces social. increderea in propriile forte. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. decadere sociala. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul.

sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. consumul de alcool si droguri. pot fi create de demoni sau spirite malefice. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. Ele sunt dificil de inteles. Spre deosebire de bolile somatice. ceea ce produce frica. precum si utilizarea frecventa si 48 . Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. o anumita alimentatie. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. In urma cercetarilor medico-sociale. in consecinta nimeni nu este imun. bolile cu transmitere sexuala. transmise intergenerational. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. starnind nedumerire. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. ele sint contagioase. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. animozitate si frica. Ciuma. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. decaderea sociala. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil). oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase.trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. bolnavii psihici sint retardati mintal. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. lepra. un istoric de comportament violent. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator.

Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. Consecintele stigamtizarii sint complexe. a protectiei acestora. pierderea locului de munca. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. De asemenea. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. Prin acestea. Campaniile educationale la nivel local sau regional. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. prin discutarea deschisa a problemei. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta.etc.inadecvata a termenilor de "psihotic". " psihopat". Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. Asistarea familiei de catre asistentul social. S-au constatat chiar relatii sociale robuste. In general. izolarea sociala. prietenii solide gratie acestor programe. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. "oligofren". stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. Pana in anul 2002. odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel.). imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. in Romania. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. conducand la contacte sociale active cu pacientii. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. campanii de informare. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. etc. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. miturilor si folclorului populatiei tinta. cu actiune simultana si efecte sinergice. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. l995). Din pacate. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. aceste actiuni sunt de abia la inceput. astfel. videocasete. etc. impactul negativ asupra familiei. convingerilor religioase.

Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. 2. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. II. Dispozitii tranzitorii si finale. Sanctiuni. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. 50 . definitiile persoanei cu tulburari psihice. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. 589 din 8 august 2002. etc. in functie de spital si de fapta comisa. VIII. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala. publicata in Monitorul Oficial nr. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. VI. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. Care sunt dupa parerea dvs. Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. Aceasta lege are 64 de articole. V. III. lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. organele care se ocupa de aceasta.).anume: articoul 313. IV. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. 487. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). Internarea intr-o unitate de psihiatrie. In anul 2002 apare legea nr. grupate in urmatoarele capitole: I. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. VII. care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale.

51 .

52 .

53 .

54 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful