P. 1
Curs Psihopatologie

Curs Psihopatologie

|Views: 58|Likes:
Published by nelutza_pop
psihologie si evaluare clinica
psihologie si evaluare clinica

More info:

Published by: nelutza_pop on Apr 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2013

pdf

text

original

Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

or Adolescence. Stoleru. p. Pritchard. S (2007). Inc. Bercea. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie.32-42. Neamtu. C (1993).. Edit. (2008).A.197-210 Friedman J. Presa Universitara Clujeana. I. stresul psihosocial p. Baban. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. 3. W. J. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. (2008). 2/2010. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. (eds. Legea nr. 8. A. (2008). Societatea si bolnavii psihici.9-26 Dumitrascu. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala.. Stresul in sanatate si boala.Freeman and Company.2010 11. 9.). Consilierea comportamentelor umane suicidare. anul IX. „Cazul social” – boala. Gerdtz. M. p. Cluj Gerdtz.. American Psychiatric Association (2003). Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR. Belmont. 3. A.. (1992). Alternative. Compton & Burt Galaway (1989). M. accesat 29. p. Iaşi David D.net/romania/lege487_2002. p. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. p. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie. evaluarea stresului p. Botond. Studii de caz (coord. Thyer.. A. Bucureşti. Mehi.09. 2/2010. 5. (2010).. Hoboken. suport de curs IDD.pdf. (2003).187-205) 2. 589/ 8. anul IX.)..93-p.. (2009). 6. Social work processes.. L. (forme de stres. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei. Monitorul Oficial nr. 4. anul IX.. 2.2002. Editura Polirom.(1992). in: Revista de Asistenta Sociala. I.. 87-98 Balaj. M. M. Psihoterapii scurte. Asistenta Sociala si bolile mintale.H. (2005).. Roth. D. 7... Wodarski S.111. 5.. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. B. Childhood. Vargha.J.133158) 10. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. Buttler. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista. California Eisikovits. An Evidence-Based Approach. p. Wadsworth Publishing Company.1. (2010). in: Psihologie clinica.J. R. Antal Imola (2010). p. J. UBB Cluj-N. Coord.143-160 4. p. Sanatate si boala. Cluj-N. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. Editura Dacia. N. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. R. Abnormal Psychology. Roth. Sz.L. A. coord.H. 99-118 Moldovan. UNICEF Dafinoiu. Editura Napoca Star.O8. www. Cluj.R. in: Social Work in Mental Health. in: Revista de Asistenta Sociala. John Wiley & Sons.savethechildren. New York Roberts B. New Jersey 6 . Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. Anghel. M. in: Revista de Asistenta Sociala.52-60. prevenirea si combaterea stresului.. Milasan. 2/2010.

Geneva. ed. Editura Medica. curs anul III Psihologie UBB (manuscris). (2009). John Wiley & Sons. conform definitiei OMS. (2004). C.who. http://www.J. B. Bucuresti Tury F. B (2008). Inc. L. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa... 8. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe..2010 7 . Ville et al (2005). Vargha J. Lehtinen. 2. in: Promoting Mental Health. 1. FarmaMedia. Cluj 11. Hoboken.pdf. intelege si interpreta datele din mediul in care traim. Presa Universitara Clujeana 12. (eds. Klinikai Pszichológia. Lehtinen. The Intrinsec Value of Mental Health. Sanatate mentala si boala psihica.who.6.L (1993). Tudose. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. Antal I. starea completa de bine din punct de vedere fizic. A II a revazuta si adaugita. Ghidul pacientului si familiei.. in: Social Work in Mental Health. Abordarea pacientului in psihiatrie. Thyer. Ghid de lucrari practice. (2007). Ville et al (2005).int/topics/mental_health/en/. 9. Targu Mures 10.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Szabo K. WHO Press. Geneva.09.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.. New Jersey Tudose F. http://www.int/topics/mental_health/en/. Paszthy.G. http://www. in: Promoting Mental Health. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul. Vargha J.09. Myers. accesat 24. mental si social. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 .resz. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice.). WHO Press. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii. Anorexia si bulimia.who. The Intrinsec Value of Mental Health. accesat 24. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii.who. Eating Disorders. este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. http://www.2010 7. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen.Organizatia Mondiala a Sanatatii. WHO/ OMS . Definirea termenilor Sanatatea reprezinta. poate face faţă stresului de zi cu zi.A. Switzerland. Psihologie Clinica.pdf. Wodarski S.L. An Evidence-Based Approach. Prin urmare.

Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. incidence. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. raportata la populatia totala. 7 Prevalenta – care prevaleaza. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. simptome si probleme mentale (de dezvoltare. rudelor. 2009). la asistenta psihologica sau psihiatrica. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 .parte de interactiuni sociale de succes. – Din fr. resurse si forte. prevalence 8 . familii si societati. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . care domina – din engl. Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. oricum. de alimentatie. Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale.boala mentala. anxioase. In clasificarile diagnostice curente. emotionale sau sufletesti. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. precumpanire. sexuale. • probleme de sanatate mentala . etc). Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . depresive. acuza neputinta. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. In practica de zi cu zi. de importanta majora. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. psihotice. ICD 10 5 ). sanatatea mentala face trimitere la tulburari. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. nesatisfacatoare. Din aceasta perspectiva. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. de invatare.

bizara. conduite psihologice anormale. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. devotamentul extrem. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. periculozitate fie pentru propria persoana. 9 . violenta. fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal.psihologiei clinice. Astfel. etc. geniul. deranjanta. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. 2009). intr-o anumita perioada. dizabilitare. poate accepta conduitele agresive. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. sau 4. distres. violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. Cu toate acestea. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. inadecvata. aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. 1992). devianta. Datorita acestor fenomene negative. psihismul subiectului se reorganizeaza. iar cele care violeaza normele. disfunctionalitate. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. etc. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. Ea semnifica denivelare (simplificare). adica cele care violeaza ideile prevalente. normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. 2. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. dezorganizare (destructurare). ganduri. altruismul fara granite. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. in urma cu 100 de ani. 3. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. cu incordare sau tensiune interioara.

prezentand manifestari neobişnuite. un anumit substrat. 1970). Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits.) este suficient pentru a explica procesul patogen. tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. etc. De ex. stiintele sociale si terapia comportamentala. numita de altfel si "moarte psihica". diminueaza libertatea interioara. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. de ex in demenţa. modelul psihosocial. apare la un moment dat. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. prezintă un anumit tablou clinic. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. nu neagă influenta factorilor somatici. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. viral. Conform terapiei comportamentale. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. inclusiv in familia nucleara. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare.Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. 10 . aparind al doilea model. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. mentionat de Eisikovits (2009). integrarea socio-culturala. aberante. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. 3. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. dintre care enumeram: antipsihiatria. Antipsihiatria (Szasz. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. Scheff (1966). bacteriologic. 2. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. cu care se identifica pacientul. un factor patologic specific (toxic. 2009): l. pana la desprinderea de insasi existenta umana. comunicarea interpersonala. In consecinta.

somatice. Disponibilitatea interventiilor. Ca severitate a bolii. care au o durata mai mica a bolii. Prelungirea vietii. Boală . are un tablou clinic clar. conduce la cresterea numarului de demente. C. ceea ce este o schimbare demografica. Tansella. A. B. se poate croniciza. Preocuparea publica (Thornicroft. poate evolua spre moarte.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. de ex. Factorii patogenetici. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. costisitoare si dizabilitante. tendintele socio-geografice si demografice. Boală . una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social". dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. bolile psihice sunt frecvente. In termenii frecventei. E. psihologici şi sociali. poate duce la defect sau cronicizare. Boală . poate avea mai multe episoade. boala ia în considerae si caracteristicile terenului. tinde spre remisiune. tendinta evolutiva.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. digestive (ulcer). f. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori. consta din mai multe episoade. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. Severitatea bolii. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic.Astfel. de exemplu. Frecventa. care au o durata mai lunga. mentionat de Eisikovits). Astfel. Consecintele bolii. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. tulburarile depresive si anxioase. sustine Eisikovits in continuare. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. Accesibilitatea interventiilor. aceasta influenteaza in special 11 . factorii psihosociali pot provoca boli fizice. constanta. poate fi unic în viaţa unui om. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. Este necesar sa facem cateva distinctii. Astfel. 1999. D. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. explicaţia bolilor coronariene. B. desi nu in mod linear. cauzali. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. lipsita de dinamism. sunt biologici.

2009). 12 . in loc de simpatie si compasiune. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. care pot fi masurate cu aparate de laborator. precum si o productivitate economica diminuata. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. D. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). semne hard decelate prin teste psihologice. de ex. astfel. In medicina. In fine. de ex.functionarea sociala a persoanei. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. manifestari obiective ale unor tulburari. impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. neputinta. Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. de ex. Pe de alta parte. severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei. in comparatie cu bolile somatice. respectiv semne soft. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. disconfort. tensiune psihica anxioasa. materiala. etnica a pacientului. frecventa. sustine Vargha (1993. care se asociaza cu tulburarile mintale. indiferent de starea sociala. Comportamentul anormal observabil. De asemenea. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. mai putin consistente. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. modificari ale ritmului cardiac. etc) si semne (semne hard.durata.. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. precum si de integrarea sociala redusa. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). C. precepute prin subiectivitatea medicului. etc. Pentru familie si pentru comunitate. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. durerea de cap.

convingerilor noastre. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. Pasteur. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. prin Thomas Szasz. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. Orice forma de comportament anormal este unul invatat. In tulburarile psihologice. aduce in discutie mitul bolilor psihice. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. 1993. infectios. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). dezadaptate. in masura in care si cel normal este invatat. 2. care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic.semnele. b. Acesta este cazul tulburarilor functionale. material. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. modelul medical (biomedical). care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. Curentul antipsihiatric. Modelul psihosocial. adica ceea ce se poate masura. diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. Koch. Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. traumatic). Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. toxic. 2009): 1. deviante. virotic.

Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. partial Allport). psihoterapia care este definita ca invatare. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. fie dintr-o rezolvare dezadaptata.comportament. lumea). dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. fie organice. in engl. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. adica intreg 14 . Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. whole. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. Carl Rogers. Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. fie psihice. dezvatare si reinvatare. medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. de autorealizare. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. Maslow. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. 3. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. denumit comportament de tip A (mersul grabit. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. etc. modelul lui Erich Fromm. Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. distinctia dintre organic si psihic dispare. de a beneficia de un numar optim de stimuli. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. In abordarea holista.) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. In aceste culturi. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. fluenta 8 holist. de aceea.

linii importante de aparare a sistemului imunitar.). Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. divortului. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. Azi. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. neajutorarea). Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. dorinta mare de promovare. etc). tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. etc. Unii asociaza tipul A cu agresivitatea. mai ales autopunitiva. etc. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. permanent in criza de timp. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer). si 2. In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. omul se confrunta cu depresia (neputinta. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. hipertensiunea arteriala. Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. in randul vaduvelor. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. nivelul colesterolului. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. “din start orice ai face. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli. In situatii de examen. In cazul decesului. in special a depresiei. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii. in boala canceroasa. nu exista nici-o posibilitate de interventie. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 .verbala mare. jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. prezentau o puternica motivatie pentru a trai. Pentru cancer nu exista remediu. inclinatie spre competitie. imbolnaviri ale tractului respirator. fumatul. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. trigliceridelor.

Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. 16 . puternice si vioie. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. vioaie. Dati exemple de probleme mentale specifice. Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. mai bogat acest exercitiu.ca o lupta activa impotriva bolii. in prezent. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. coleg/a. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. 2. 3. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. Pentru a obtine rezultate foarte bune. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. celulele NK sunt mari.

91 – lipsa oricaror simptome. tulburarea autista. schematic: 1. etc. hiperactivitatea cu deficit de atentie. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). cu functionare normala GAF = 10 .). tulburari de comportament. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar. Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. dementa (dementa in boala Alzheimer. abuzul de alcool. delirium.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie.1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora. din boala Parkinson. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. probleme profesionale (ocupationale). legate de mediul social. probleme educationale. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte. etc 2. tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. probleme legate de incalcari ale legii. probleme legate de conditiile de locuit. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. intre cele doua extreme: GAF = 100 . acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. dementa posttraumatica. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. probleme economice. din cadrul infectiei HIV.

tulburarea distimica. tulburari orgasmice. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. tulburarea catatonica. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. disfunctie sexuala indusa de alcool. stresul posttraumatic. fobie specifica. panica cu/ fara agorafobie. tulburare psihotica acuta. cu simptome predominant fizice (somatice). tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. tulburare deliranta. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. 5. stresul acut. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. tulburarea depresiva majora. sedative. etc. hipnotice sau anxiolitice. agorafobie fara istorie de panica. starea de sevraj la alcool. halucinogene. cocaina. tulburare afectiva indusa de alcool. nicotina. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). tulburari disociative 11. tulburarea ciclotimica) 7. cannabis. ale excitarii sexuale. deliriumul din intoxicatia alcoolica. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. schizofreniforma. schizofrenia dezorganizata. mai multe substante psihoactive. tulburare dismorfica 9. fobie sociala. tulburari de somn induse de alcool). (paranoida. dementa indusa de alcool. de conversie. tulburare anxioasa indusa de alcool. tulburarea bipolara (tip I. tulburare amnestica indusa de alcool. tip II. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . halucinatorie) 6. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). cu simptome psihologice si fizice 10. stare de sevraj cu delirium. tulburare psihotica indusa. opioide. cofeina. tulburarea schizoafectiva . substante inhalante. tulburare obsesiv-compulsiva. de somatizare nediferentiata. nediferentiata. tulburare dureroasa. tulburari anxioase: anxietate generalizata. hipocondrie. tulburari afective: tulburari depresive.alcoolica. tulburari sexuale dureroase. tulburari somatoforme: de somatizare.

piromania. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. 9. narcolepsia. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. tulburarea de personalitate schizotipala. tulburarea de personalitate antisociala. tulburarea de personalitate paranoida. cosmaruri. 5. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. distonia acuta indusa de neuroleptice. tulburarea de personalitate evitanta. somnambulism. neoplasme. tulburari ale ritmului circadian. 11. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. 10. 7. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate dependenta. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. 2. cu tulburari de conduita. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. tulburarea de personalitate histrionica. bulimia nervosa 13. hipersomnie primara. insomnie primara. tulburarea de personalitate narcisistica . 4. tulburarea de personalitate borderline. mixta depresiv anxioasa. 12. jocul de noroc patologic. sindromul neuroleptic malign. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. tricotilomania 15. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. tulburarea de personalitate FAS. tremor postural indus de medicatie. alte tulburari de somn. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. anxioasa. parasomnii. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. maladii endocrine. tulburari de respiratie in timpul somnului. etc 19 . tulburarea de personalitate schizoida.12. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. tulburari de adaptare: depresiva. 3. cleptomania. akatisia acuta indusa de neuroleptice. 6. 8. dissomnii.

sustine Tudose (2004). tahicardie sau tahipnee. ale gandurilor automate. agitatie). evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt. reparatiile masinii. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. dificultati de concentrare.4.). simptome gastrointestinale. dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. tensiune motorie. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. finante. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. incapacitate de relaxare. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. cefalee. anxietatea este axul central al nevrozelor. protectia copiilor. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). sustine Tudose. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. etc.). Cele mai frecvente tulburari psihice. cefalee tip tensiune. fatigabilitate rapida. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. iritabilitate. transpiratii. cardiovasculare. gura uscata). hiperactivitate vegetativa ca de ex. tremuraturi. pentru identificarea. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. etc. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. (framantare permanenta. hiperactivitate vegetativa: ameteli. performanta in munca sau scolara. disconfort epigastric. randamentul profesional.

„teama de a nu innebuni”. parestezii in extremitatile membrelor. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. etc. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. sustine Tudose. Editura Polirom. Iaşi 21 . Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. aceste perioade apar si dispar brusc. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. anxioliticele. hipnoticele si sedativele. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. vezi: Ion Dafinoiu. senzatie de „valuri de rece si cald”. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri.raspunsurile de anxietate. de ex. depersonalizare. etc. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. Psihoterapii scurte. tahicardie. terapia medicamentoasa. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). 2004). cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. de boli. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. palpitatii. „teama de moarte”. de animale. Jenö-Laszlo Vargha (2005). atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. contacte interumane. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. spatiu. In mod similar. senzatie de inec. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv.)9 . tranchilizantele. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. teroare. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. vertij. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. sentimente de derealizare. In afara de simptomele psihologice de frica. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. antidepresive). dureri de cap de tip anginos. de ex. 2004).

De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. c. urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. oboseala. f.. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. d. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. nu li se cunoaste factorul declansator.de animale mici si insecte. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. in fobie ea capata caracter specific (forma. tremor. tensiune. pericole imaginare. Reactia fobica este automata. Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. Dupa Tudose (2004). necontrolabila. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. Astfel. mancatul in locuri publice. privirile celor din 22 . Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace. Victima simte brusc o oroare. obsesii (Tudose. etc. b. 2004). Pacientii evita spatiile publice. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. dupa Mallet mentionat de Tudose. intr-o situatie care nu prezinta pericol. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. teama nu are obiect. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. transpiratii. nume. alcoolism. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. Daca in cazul anxietatii. localizare). iar cele din a doua copilarie . Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. Alteori. o teroare persistenta si fara cauza. mersul la o intalnire. vorbitul la telefon. sustine Tudose (2004). respiratie superficiala. Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. e. DSM IV descrie agorafobia.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. simptomele incluse in fobie sunt: a.

de ex. desensibilizarea sistematica. de animale. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. vederea sangelui. Interesant. etc. inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. drog. Cele mai eficiente forme de interventie.ro. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. moarte. cauzeaza disperare. imagini persistente si recurente care sunt experientate. 23 . stupefactie sau agatare de ceva. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. conform Dexonline. Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. spatii inchise. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. dupa Comer (1992). In mod clasic. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. managementul anxietatii. remarca Tudose. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. nejustificata. La copii. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri.jur. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. furtuna. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. de boli. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). teama de zbor. in tulburarile fobice. administrarea unei injectii. impulsuri. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. la un moment dat in cursul tulburarii. terapia prin expunere la stimulii evitati. de locuri la inaltime. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I.

Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. in tulburarile obsesiv compulsive. impulsuri sau imagini. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. Gandurile. spalatul pe maini. conform DSM IV. nenorocire. ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. aceste comportamente sau acte mentale. stare critica). acte de rugaciune. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. B. de calculat. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. sunt: A. Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. persoana a experientat. sustine autorul. 2. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. insa. Este utilizata extrem de rar in prezent. dupa Comer (1992). impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). 24 . a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. ori sunt clar excesive. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex.disperare. ordonatul. aceasta poate fi exprimata. Cele mai eficiente forme de interventie. in schimb. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. verificatul) sau acte mentale (de ex. neputinta sau oroare (la copii. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1.

detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. actiune si simtire. Stresul acut. halucinatii si episoade disociative de flashback. E. dificultate in adormire sau in a ramane adormit.C si D) este de mai mult de o luna. hipervigilenta. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). eforturi de a evita gandurile. nu spera sa-si faca cariera. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. gama restransa a afectului (de ex. 6. iluzii. profesional sau in alte domenii importante de functionare. 7. raspuns exagerat de tresarire. 3. sa aiba copii ori o durata de viata normala). locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. 4. 5. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. 5. 5. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. 4. F. 3. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. 2. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. 2. iritabilitate sau accese coleroase. sa se casatoreasca. 4. D. dificultate in concentrare. este incapabil sa aiba sentimente de amor). Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. eforturi de a evita activitati. la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. C. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. ganduri sau perceptii (la copii. sentiment de detasare sau de instrainare de altii.incluziv imagini. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. 2. 3. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative.

dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. de exemplu expunerea la stimulii evitati. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. de ex. imersia. individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. inapetenta si pierderea in greutate. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . care denumeste mai multe boli grave. in general. Forma bipolara. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). nedandu-si seama ca este bolnava. se simt detasati de corpurile lor. ca raspuns la evenimentul traumatic. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. uneori iritabila sau anxioasa. Depresia. Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. in care apare doar depresia: b. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. derealizare. „a fi stupefiat”). in care apar succesiv mania si depresia. In plus.postraumatic). Forma unipolara. "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". In mod traditional. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. cu simptome diverse.

Cea mai buna combinatie. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica. cu un risc crescut la femei si batrini. nefericirea. despartire. recunoscuta in prezent.S.M.) 27 . concediere). Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. Sinuciderea. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. etc. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . vinovatie. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid.6%. idei de inutilitate sau de suicid.. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. In acest sens. deces. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. lipsa de energie si de chef in orice activitate. b. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. agitatie sau inhibitie. sentimente de teama. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. postpsihotica a schizofreniei. O. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni. numele curent fiind "depresie reactiva". in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit. Ca definitie. Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. tulburari de atentie si memorie. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 . in aceste cazuri. mai ales la populatiile nordice si la unguri. libido scazut.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). De multe ori.

indiferent de tara. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. uneori chiar irascibila. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. Daca nu este special pregatit. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. Mania. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. chiar cu ajutorul Politiei. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. ca poate face orice. impulsivitatea. care afecteaza 1% din populatia generala. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). Schizofrenia. cognitive si volitive. Pentru asistentul social. de ex. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. Suicidatia. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari. deci de aria geografica sau de perioada istorica. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. 2. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. activitatea este intensa dar superficiala. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. In cazurile grave. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. inca putin cunoscuta. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. Este o boala complexa. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. adica ideile de sinucidere. schizofrenia.faze: 1. agresivitatea. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . adica trecerea la actul propriu-zis. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. a parantezelor multe facute de pacient. abuzul de toxice. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. Suicidactia.

clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. E. sa ocupe un loc de munca. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. boala fiind cronica.Comunicare distorsionata: mutism. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. incoerenta. disociatie. de ex. e. detasare afectiva. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. de ex. ci de boala. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. alterari fonetice. paralogie. fie 29 . etc. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva). Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. neologisme. "perna psihica". mai ales de tip auditiv. Nu este vorba de reavointa.creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. cu societatea. de ex. dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. negativism. c. Din cauza debutului sub 35 ani. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. fie prin evitare. de ex. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). Il incurajam sa se "avante" in mediul social. baraje psihice). Tratamentul este medicamentos. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren.b. d. psihica sau organica). f. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. Tulburari de perceptie: halucinatii. unul din clasicii psihiatriei. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). Simptomatologie: a. bizarerie. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala. in care sa fie inclusa si boala. de ex. pasii trebuind sa fie marunti. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. rade cand povesteste despre decesul cuiva.

impulsivitate si agresivitate. ocupind o zona "gri". adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. problematica. fara galagie. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. Asadar. atractie spre droguri si alcool. Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. uneori perversiuni. schizofrenia este o boala cronica. Debutul este greu decelabil in timp. intre patologic si normal. de aceea. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!). egoist.printr-o medicatie adecvata. etc). totala nereceptivitate la critica. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. viata sexuala neregulata. la lumea adultilor. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). "tulburari de comportament". ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. disfunctia cerebrala minima. chiar uniform. in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . intre puseurile acute. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. Ca frecventa. incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. Simptomatologie: autocontrol deficitar. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani.

prin sentimentele puternice dar inconstante. cu varsta intre 18-35 ani. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. DSM IV 31 . histrionica. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). Anorexia. narcisica si anxioasa de personalitate.. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. despre care vom discuta in continuare. Tratamentul poate fi medicamentos. prin lipsa de empatie. borderline. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. mai ales prin separarea de mama) si sociale . antisociala. Relatiile dizarmonice dintre parinti. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. tulburarea schizoida. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. in randul barbatilor. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate.. Paszthy. sustine Tury et al. Antal I. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. B (2008). mai ales in episoadele acute. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. boala psihica a unuia dintre parinti.(privarea de afectiune la o varsta mica. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. Tipul de educatie prea lax. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. intr-un procent de 1-4%.

voma. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. B. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual.702 = 13. 2. Mai precis. aparitia amenoreei. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. greutatea corporala este de obicei normala. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata. de la body mass index). D. Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. In practica. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia.5.84 [kg/m2]. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. de cele multe ori. Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ.5 – 25. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A.). Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). utilizarea laxativelor). Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. vorbim despre anorexie. activitate fizica in exces. C. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie. diuretice sau clisme. Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului. 3. De specificat tipul : tip restrictiv. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. iar la barbati valorile sunt mai mari.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1. In cazul bulimiei.). subtipul bulimic. desi are mult sub greutatea normala. sunt: 1. mancatul intr-o anumita 32 .

terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. pe o perioada de minimum trei luni. B. In aceasta situatie controlul impulsurilor. regim alimentar. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. consumul de alcool si droguri. 2. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. tulburarea de mancat compulsiv. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca).perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. Preocupari privind forma si greutatea corporală. dezinhibitie sexuală. C. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. diuretice sau clisme. grupurile de suport. utilizare excesiva de laxative. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. tentative de automutilare si de suicid. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. pentru 33 . interventie si educatie nutritionala. emotiilor este dificil pentru bolnav. E. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. exercitii fizice in exces. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. in medie. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. cel putin de doua ori pe saptamana. sustine Myers (2001). D.

de personalitate. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. tulburarea dezintegrativa a copilariei. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex. discalculia (tulburarea de calcul). varstei si sexului. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. compulsivitatii si anxietatii. Adultii pot fi.). Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. etc. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex.reducerea gandirii obsesive. etc.). se specifica in remisiune partiala. doar B sau A si B) 34 . de asemenea. 15 Conform DSM IV. daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. si cateva criterii (doar A. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. tulburarile de anxietate. de ex. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. de intensitate clinica sau subclinica. tulburarea Asperger. adolescentilor si adultilor. balbismul. de alimentatie. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. Variatiile in prezentarea unei tulburari. pica). psihotice. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata.. dislexia (tulburarea de citit). tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. in copilarie sau adolescenta. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. etc. De asemenea. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. balbism. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). distimice. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii.

expresia faciala. etc. etc. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. 2. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii. interesele sau realizarile cu alti oameni. tulburarile de eliminare (enurezis. gestica sau mimica. in limbaj. la indivizii cu limbaj adecvat. cuvinte intrerupte de ex. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare). silabelor sau cuvintelor. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. in: 1. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare.. cautarea de a impartasi bucuria. capacitatea de a promova relatii cu egalii. ticurile. de ex. 35 . care este anormala fie ca intensitate. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. manierisme motorii stereotipe si repetitive.). posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. fie ca focalizare. anxietate de separare. 3. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. etc. encomprezis). inainte de varsta de 3 ani. pauze in interiorul unui cuvant. sau de hiperactivitate – impulsivitate. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice.. reciprocitate emotionala sau sociala. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita.

etc. fuge de acasa. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala. 1 sau/si 2. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. Criterii: A. de ex. fruda sau furt. Tulburarea de conduita poate fi 36 . alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. 2. 1. chiuleste de la scoala. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. usor de distras de stimuli irelevanti. de a asculta cand i se vorbeste direct. 3. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. impulsivitate. scolara sau profesionala. are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut. adesea vorbeste excesiv de mult. Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. vine acasa noaptea tarziu. 2. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc.Unele simptome. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. uituc referitor la activitatile cotidiene). intrerupe sau deranjeaza pe altii. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca.). intervine in conversatiile sau jocurile altora). au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. are dificultati in a-si astepta randul. si 4. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. scolara sau profesionala. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri.

atinsul. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. mersul cu pasi de dans. grimasele faciale. Ticurile motorii simple. bruste. sfoara. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. incretirea nasului. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. au o durata mai mare. mirosirea repetata a unui obiect. etc. Ticurile motorii complexe. saritul. etc. plastic. de ex. dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. adesea este ranchiunos si vindicativ. rapide. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. ruminatia. recurente. cateva sec sau chiar mai mult. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). nisip. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica.. par sau imbracaminte. ghemuitul. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. adesea este coleros si plin de resentimente. reflux esofagian). gesturi manuale. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. ostil. 37 .diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. provocator care dureaza cel putin 6 luni. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. ridicatul din umeri. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. Copiii mari pot manca excremente de animale. scolara si profesionala. insecte. scuturarea capului. de ex. Ticurile. adesea se cearta cu adultii. aproape zilnic.: clipitul. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. mersul inapoi.

Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. spina bifida. diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. fie prin 2. in pantaloni ori pe jos). fie ca este involuntar sau intentionat. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. fie intentionat). de ex.nu mai mult de 12 luni consecutiv. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. evitare. diabet. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . Dgn. epilepsie). laxativ). Cand sunt separati de ei. encefalita postvirala. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex.

aparent directionat si nonfunctional (ex. interventia comportamentalista. adica intr-o anumita ordine. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. 40 ore/ saptamana) si progresiva. Childhood. apucarea obiectelor cu gura. 16 17 Gerdtz. de ex. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). In autism. strangerea/ fluturatul mainilor. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. lovitul cu capul. muscaturile autoprovocate. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism.) intr-o faza cat mai timpurie. J. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . directionarea. ca de ex. programele educationale pentru parinti. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. programele de interventie precoce. terapia sistemica de familie. de ascultare.manifesta atasamente selective adecvate (ex. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. de a urmari instructiunile.. si 2. de pilda. ritmicitatea. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. analiza comportamentala aplicata 17 . de a sta pe scaun. etc. clipitul) este relativ simpla. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. etc. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. lovirea propriului corp. a deprinderilor (ex. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate. leganarea corpului. Gerdtz. grupurile de suport. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. Interventii psihosociale 16 . antrenarea cat se poate de intensiva (ex. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . S (2007).

in clasa. Brooks. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. 2. etc). etc. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. 2. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. dezvoltarea asertivitatii. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. etc). laudarea comportamentelor dezirabile. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock.). medicatia psihostimulenta. folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. 3. Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. deprinderilor de rezolvare de probleme.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. descrieti simptomele identificate. in combinatie cu 2. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. interventii comportamentaliste. 40 . atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young.

de zona urbana sau rurala. densitatea si interconectarea. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. intensitatea legaturilor.de rudenie. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). reteaua este redusa cantitativ dramatic. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura.. felul contactelor . La nevrotici scade marimea. etc. fapt ce intretine boala. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 .S. inca din anii 1980.asimetrice. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece. schimbarile ei (numarul persoanelor. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. mai ales la schizofreni. profesionale. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale. etc. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. unilaterale sau reciproce. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. pe care le stabileste individul cu un grup social. de contextul socialistoric si cultural. etc. de clasa sociala. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. In acest context. etc.familiei comunitar. felul legaturilor .). directe ori indirecte. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. persoana cu rolul principal in retea. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie. In psihoze. O.M. terapie si reabilitare. clubul. de evenimente de viata. Astfel. caracteristicile demografice. frecventa comunicarilor. sau/ si (dupa caz) 3.

Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. dupa Eisikovits. De ex. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. b. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime.recaderilor in boala este mai mare. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. in cazul unui depresiv. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . negarea. Serviciile sociale. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. de aceea. atitudinea. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. In asemenea cazuri. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. Principalele functii ale suportului social sint: a. Suportul este subsumat retelei. O mentiune merita. pe langa intervievarea clientului. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. a nevoilor.. de care sa se simta sprijinit si incurajat. cu care realizeaza "tranzactii psihice". depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. de ex. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. aceasta constituind o nevoie specific umana. extrovertul. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. Functia instrumentala. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. concrete. In psihopatologie. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. de ex. sau. obisnuirea cu evenimentul respectiv. De aceea. Uneori. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. cognitiile legate de diferite evenimente. de ex. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii.

anumiti profesionisti (psihologi. informarea lor asupra serviciilor oferite. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. siguranta personala.i activitatilor de timp liber . Asistenta in criza: linii "fierbinti".pacient psihic. monitorizarea tratamentului medicamentos. asistenta medicala generala. 3. 6. 7. 5. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. pentru dezvoltarea intereselor . Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. pentru a face acest lucru. clubul. biserica. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. prieteni. pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. Servicii ce asigura locuinte. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". Identificarea clientilor cu nevoi speciale. angajatori 8. concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. Bineinteles. asistenta si consultanta pentru familie. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. imbracaminte. 4. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. vecinii functii in scopul 43 . Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. 2. gasind aici "partenerii" viabili de dialog. posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior".

dar creste complianta la tratament si deci. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. La nivel local. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. considerarea pacientului ca partener in tratament. autonomie ale clientilor. 10. 44 . vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. 1992). dezvoltare. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. f. d. adoptarea unei abordari longitudinale. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. individualizarea serviciilor. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. c. In ce priveste familia ca resursa in terapie.9. folosirea familiei pacientului ca resursa. La nivelul clientului. e. local si la nivelul clientului. Huxley. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. colaborarea cu alte organizatii locale. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. La nivel national se formuleaza legislatia. coordonarea programelor de interventie preventiva. scade numarul recaderilor in boala. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. Informarea pacientului si ulterior.

fiecare interventie este individuala. structurarea spatiului si timpului. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. sentimentele. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. un scop. membrilor echipei terapeutice (medic. 2. un anumit tip de populatietinta. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. psiholog. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. anumite etape ale interventiei si evaluarii. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. o filosofie de lucru. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. largirea contactelor sociale. acesta fiind construit pe valorile. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. 45 . 3. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. 6. de ex. in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. 1988). numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. In acest sens. tribunalul. acest fapt se petrece diferentiat. ne referim aici la mediul fizic si social. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). 8. experienta. Ca definitie. l993). asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. desfasurate in anumite tipuri de agentii. de ex. etc. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare. spitalul de medicina interna. Recomandam (in masura posibilitatilor).In legatura cu toate aceste lucruri. ca alte asemenea sisteme. specifica fiecarui pacient in parte. 7. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. Bineinteles. in spital daca este cazul. dispune de o definitie. 4. scoala sau universitatea. familiei acestuia.. 5. Ne referim aici la rolul benefic al muncii.

etc. cauzate de boala psihica respectiva. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. psihoigiena. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. etc. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. Servicii vocationale: evaluare vocationala. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit.Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. 3. salile de sport. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. cu mai mult de cinci spitalizari. Astfel. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). cinematografele. la Estuar. implicind uneori intreruperea acestora). in general. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. inchiriate in acest scop de catre agentie). posibilitati prevocationale. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale.etc. Mai 46 . etc. 2. slujbe de proba. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1.). de ex. pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. in Cluj). Servicii educationale. 4. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . barierele interpersonale cauzate de incapacitate. de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. Astfel. iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale. de medicatie. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei.

Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. izolarea sociala. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. astfel. o persoana stigmatizata este "altfel". increderea in propriile forte. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. decadere sociala. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. probleme la locul de munca. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. ea invata sa urmeze niste directive (retete). Psihologic. in functie de mentalitatile existente la acea data. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. Astfel. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. psihic si social. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. Pentru a fi stigmatizate. bolile respective 47 . reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. pierderi financiare. diferita de ceilalti. sa execute si sa finalizeze sarcina. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. ca individ si ca membru al comunitatii. intelegerea si comunicarea. Mai important chiar. apatia. prin finalizarea activitatii. 1996). Stigmatizarea este un proces social. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. Pe parcursul istoriei. sa ceara clarificari daca nu intelege. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. ii creste stima de sine. normala. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii.

un istoric de comportament violent. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator. Ciuma. animozitate si frica. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. in consecinta nimeni nu este imun. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. decaderea sociala. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. pot fi create de demoni sau spirite malefice. Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. ceea ce produce frica. lepra. consumul de alcool si droguri. transmise intergenerational. o anumita alimentatie. precum si utilizarea frecventa si 48 . bolnavii psihici sint retardati mintal. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. Ele sunt dificil de inteles. bolile cu transmitere sexuala. oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. starnind nedumerire. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil).trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase. In urma cercetarilor medico-sociale. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. Spre deosebire de bolile somatice. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. ele sint contagioase.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice.

Consecintele stigamtizarii sint complexe. Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. In general. l995). impactul negativ asupra familiei. stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. " psihopat". S-au constatat chiar relatii sociale robuste. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. prin discutarea deschisa a problemei. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. etc. Prin acestea. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. cu actiune simultana si efecte sinergice.). odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. etc. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. "oligofren". Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. prietenii solide gratie acestor programe. pierderea locului de munca. Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe.inadecvata a termenilor de "psihotic". izolarea sociala. aceste actiuni sunt de abia la inceput. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . De asemenea. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. Pana in anul 2002. Campaniile educationale la nivel local sau regional. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. miturilor si folclorului populatiei tinta. Asistarea familiei de catre asistentul social. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. campanii de informare. videocasete. conducand la contacte sociale active cu pacientii. astfel. in Romania. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. Din pacate. a protectiei acestora.etc. convingerilor religioase. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei.

pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. 487. Care sunt dupa parerea dvs. In anul 2002 apare legea nr. Dispozitii tranzitorii si finale.anume: articoul 313. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. in functie de spital si de fapta comisa. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. 50 . avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. Aceasta lege are 64 de articole. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. Sanctiuni. grupate in urmatoarele capitole: I. II. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. VIII. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). definitiile persoanei cu tulburari psihice. organele care se ocupa de aceasta. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. 2. VI. IV. publicata in Monitorul Oficial nr. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala. etc. VII. Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic.). Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. V. 589 din 8 august 2002. III.

51 .

52 .

53 .

54 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->