Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

3. American Psychiatric Association (2003). R. M. Cluj. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Stoleru. New Jersey 6 . Roth.savethechildren. 2/2010.1.). www. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. Wadsworth Publishing Company. 3. Pritchard. An Evidence-Based Approach. stresul psihosocial p.133158) 10. Monitorul Oficial nr.. Inc. 2. (1992). 99-118 Moldovan.R. 8. Editura Polirom.pdf. A. (forme de stres. J.. D. UNICEF Dafinoiu..187-205) 2. (2010). Anghel.A. (2008). Sz.9-26 Dumitrascu. evaluarea stresului p. Abnormal Psychology.).. p. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie.52-60. Cluj-N.. (eds.2010 11. (2008)... p. Milasan. accesat 29. (2005).143-160 4. p. p. Studii de caz (coord. Childhood. p. 5. I. Mehi. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie. Belmont. Asistenta Sociala si bolile mintale. Wodarski S. Bucureşti. Iaşi David D. (2008).O8. Stresul in sanatate si boala. Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR. (2009).. Neamtu.L. 6.111. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. Gerdtz. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. Legea nr. Vargha. anul IX. Bercea. Thyer. Alternative. Psihoterapii scurte. in: Revista de Asistenta Sociala..93-p. p.Freeman and Company. 2/2010. Buttler. A. I. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. Social work processes. A. Sanatate si boala. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer.J. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie.. Botond.. W. Compton & Burt Galaway (1989). Presa Universitara Clujeana. anul IX. prevenirea si combaterea stresului. Coord. 4. A.. Societatea si bolnavii psihici. in: Revista de Asistenta Sociala.net/romania/lege487_2002. suport de curs IDD.J. B. M. (2003). (2010). or Adolescence. M. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista. in: Social Work in Mental Health. Edit. M. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei. 5. Hoboken. 9. p.09.(1992).197-210 Friedman J. L. Baban. coord.. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala..2002. R. S (2007).H. 7. Editura Napoca Star.H. Editura Dacia. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy... M. in: Psihologie clinica. Antal Imola (2010). UBB Cluj-N. California Eisikovits. 589/ 8. Cluj Gerdtz. New York Roberts B. Consilierea comportamentelor umane suicidare. John Wiley & Sons. p.32-42. anul IX. 87-98 Balaj. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. C (1993). 2/2010. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. „Cazul social” – boala. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. J. in: Revista de Asistenta Sociala. Roth. N.

who. WHO Press.). Ghid de lucrari practice.. in: Social Work in Mental Health. New Jersey Tudose F.09. http://www. Hoboken. in: Promoting Mental Health. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 . Presa Universitara Clujeana 12. intelege si interpreta datele din mediul in care traim. The Intrinsec Value of Mental Health. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa.who. accesat 24. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice. The Intrinsec Value of Mental Health.pdf. ed.6.who. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii. Tudose. Szabo K. Sanatate mentala si boala psihica. 8.G. Lehtinen. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul.J. Geneva. Eating Disorders. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). Inc.int/topics/mental_health/en/. A II a revazuta si adaugita. An Evidence-Based Approach.2010 7. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen. Switzerland.2010 7 . conform definitiei OMS. Ville et al (2005).int/topics/mental_health/en/. Psihologie Clinica.. mental si social. Thyer.who.pdf.resz. (2007). Anorexia si bulimia. L. starea completa de bine din punct de vedere fizic.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Paszthy. 1. accesat 24. Ghidul pacientului si familiei.L (1993). Lehtinen. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Vargha J. WHO/ OMS . Myers.A. Vargha J. 9. Abordarea pacientului in psihiatrie. http://www. poate face faţă stresului de zi cu zi. C..Organizatia Mondiala a Sanatatii.L. (eds. B. Geneva. Antal I. in: Promoting Mental Health. FarmaMedia. Wodarski S. 2. (2009). Targu Mures 10. (2004). Editura Medica. este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. Ville et al (2005). Definirea termenilor Sanatatea reprezinta. Prin urmare.09. http://www. B (2008). curs anul III Psihologie UBB (manuscris)... Klinikai Pszichológia. John Wiley & Sons. http://www. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii. Bucuresti Tury F. WHO Press. Cluj 11.

boala mentala. 2009). de invatare. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. In practica de zi cu zi. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. de alimentatie. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. familii si societati. depresive. psihotice.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. anxioase. precumpanire. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. – Din fr. In clasificarile diagnostice curente. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres. Din aceasta perspectiva. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. acuza neputinta. Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. oricum. etc).parte de interactiuni sociale de succes. ICD 10 5 ). raportata la populatia totala. prevalence 8 . 7 Prevalenta – care prevaleaza. care domina – din engl. sexuale. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. emotionale sau sufletesti. simptome si probleme mentale (de dezvoltare. • probleme de sanatate mentala . ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. incidence. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. nesatisfacatoare. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. la asistenta psihologica sau psihiatrica. rudelor. Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. resurse si forte. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 . de importanta majora.

periculozitate fie pentru propria persoana. disfunctionalitate. iar cele care violeaza normele. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. sau 4. violenta. Cu toate acestea. in urma cu 100 de ani. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. Ea semnifica denivelare (simplificare). devianta. distres.psihologiei clinice. intr-o anumita perioada. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. conduite psihologice anormale. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. adica cele care violeaza ideile prevalente. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. dizabilitare. psihismul subiectului se reorganizeaza. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. ganduri. deranjanta. cu incordare sau tensiune interioara. Astfel. etc. 9 . aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. etc. 2. geniul. inadecvata. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. 2009). dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. bizara. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. devotamentul extrem. 1992). altruismul fara granite. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. dezorganizare (destructurare). Datorita acestor fenomene negative. poate accepta conduitele agresive. 3.

cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. un factor patologic specific (toxic. Antipsihiatria (Szasz. modelul psihosocial. tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. etc. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. 10 . 2009): l.prezentand manifestari neobişnuite. prezintă un anumit tablou clinic. Scheff (1966). Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. 3. comunicarea interpersonala. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. viral. In consecinta. 2. inclusiv in familia nucleara. un anumit substrat. diminueaza libertatea interioara. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. aberante. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare. bacteriologic. Conform terapiei comportamentale. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. pana la desprinderea de insasi existenta umana. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. cu care se identifica pacientul. nu neagă influenta factorilor somatici. de ex in demenţa. numita de altfel si "moarte psihica".Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. 1970). stiintele sociale si terapia comportamentala. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. integrarea socio-culturala.) este suficient pentru a explica procesul patogen. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. aparind al doilea model. mentionat de Eisikovits (2009). De ex. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. dintre care enumeram: antipsihiatria. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. apare la un moment dat.

Tansella. sunt biologici. conduce la cresterea numarului de demente. constanta. In termenii frecventei. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. consta din mai multe episoade. Prelungirea vietii. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. poate duce la defect sau cronicizare. Astfel. Frecventa. tinde spre remisiune. de exemplu. 1999. Accesibilitatea interventiilor. A. sustine Eisikovits in continuare. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social". mentionat de Eisikovits). Boală . Preocuparea publica (Thornicroft. Boală . Consecintele bolii. tulburarile depresive si anxioase.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. boala ia în considerae si caracteristicile terenului. Disponibilitatea interventiilor. Este necesar sa facem cateva distinctii. psihologici şi sociali. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. Ca severitate a bolii. tendinta evolutiva. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. explicaţia bolilor coronariene. B. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. care au o durata mai lunga. Astfel. C. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. de ex. somatice. poate fi unic în viaţa unui om. poate avea mai multe episoade. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. aceasta influenteaza in special 11 . are un tablou clinic clar. cauzali. f. se poate croniciza. bolile psihice sunt frecvente. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. poate evolua spre moarte. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori. E. D. Severitatea bolii.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. digestive (ulcer). tendintele socio-geografice si demografice. ceea ce este o schimbare demografica. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale.Astfel. Factorii patogenetici. desi nu in mod linear. Boală . costisitoare si dizabilitante. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. care au o durata mai mica a bolii. B.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. lipsita de dinamism.

Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. in loc de simpatie si compasiune. In medicina. mai putin consistente. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii).functionarea sociala a persoanei. frecventa.. materiala. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. 12 . a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). precum si de integrarea sociala redusa. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. care se asociaza cu tulburarile mintale. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. D. respectiv semne soft. indiferent de starea sociala. precum si o productivitate economica diminuata. etc. sustine Vargha (1993. tensiune psihica anxioasa. De asemenea. disconfort. Pe de alta parte. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. neputinta. de ex. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. astfel. in comparatie cu bolile somatice. Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. etnica a pacientului. de ex. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. 2009). C.durata. etc) si semne (semne hard. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. Pentru familie si pentru comunitate. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. precepute prin subiectivitatea medicului. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. manifestari obiective ale unor tulburari. Comportamentul anormal observabil. durerea de cap. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. modificari ale ritmului cardiac. semne hard decelate prin teste psihologice. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. care pot fi masurate cu aparate de laborator. In fine. de ex. severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei.

Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. Koch. modelul medical (biomedical).semnele. aduce in discutie mitul bolilor psihice. dezadaptate. Orice forma de comportament anormal este unul invatat. material. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. deviante. Acesta este cazul tulburarilor functionale. virotic. toxic. Modelul psihosocial. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. prin Thomas Szasz. 1993. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. 2. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. Pasteur. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. in masura in care si cel normal este invatat. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. convingerilor noastre. Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. 2009): 1. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. b. infectios. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. adica ceea ce se poate masura. In tulburarile psihologice. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. Curentul antipsihiatric. traumatic).

Cand omul dispune de doua valori contradictorii. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. whole. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. de autorealizare.comportament. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . In abordarea holista. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. denumit comportament de tip A (mersul grabit. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. etc. medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. distinctia dintre organic si psihic dispare. partial Allport). dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. Maslow. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. fie organice. in engl. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. de aceea. fluenta 8 holist.) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. psihoterapia care este definita ca invatare. Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. modelul lui Erich Fromm. de a beneficia de un numar optim de stimuli. In aceste culturi. Carl Rogers. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. lumea). care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. dezvatare si reinvatare. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. fie psihice. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. adica intreg 14 . modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. 3. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii.

Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer). In situatii de examen. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. si 2. prezentau o puternica motivatie pentru a trai. etc. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata.). dorinta mare de promovare. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). nivelul colesterolului. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii. Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. linii importante de aparare a sistemului imunitar. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. Pentru cancer nu exista remediu. in randul vaduvelor. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. etc. trigliceridelor. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. in boala canceroasa. imbolnaviri ale tractului respirator. coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli. in special a depresiei. Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. permanent in criza de timp. omul se confrunta cu depresia (neputinta. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor.verbala mare. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. neajutorarea). “din start orice ai face. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. mai ales autopunitiva. nu exista nici-o posibilitate de interventie. hipertensiunea arteriala. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. divortului. fumatul. Unii asociaza tipul A cu agresivitatea. inclinatie spre competitie. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. Azi. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. etc). In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. In cazul decesului.

Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. celulele NK sunt mari. in prezent. Pentru a obtine rezultate foarte bune. Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. 2. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. vioaie. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. 3. Dati exemple de probleme mentale specifice. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. mai bogat acest exercitiu.ca o lupta activa impotriva bolii. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. coleg/a. 16 . Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. puternice si vioie. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical.

probleme legate de incalcari ale legii. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala.). acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. cu functionare normala GAF = 10 . legate de mediul social. abuzul de alcool. din cadrul infectiei HIV. probleme profesionale (ocupationale).91 – lipsa oricaror simptome. dementa posttraumatica. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . probleme educationale. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. schematic: 1. probleme economice. etc 2. Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. tulburari de comportament. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. din boala Parkinson. delirium. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte. hiperactivitatea cu deficit de atentie. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. dementa (dementa in boala Alzheimer. intre cele doua extreme: GAF = 100 . tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. tulburarea autista. probleme legate de conditiile de locuit.1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora. etc.

tulburarea catatonica. tulburare psihotica indusa. cu simptome psihologice si fizice 10.alcoolica. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). tulburarea ciclotimica) 7. fobie specifica. tulburari afective: tulburari depresive. cannabis. (paranoida. substante inhalante. sedative. tulburare deliranta. cu simptome predominant fizice (somatice). tulburari anxioase: anxietate generalizata. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. schizofrenia dezorganizata. halucinatorie) 6. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. nicotina. tulburare amnestica indusa de alcool. schizofreniforma. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. fobie sociala. disfunctie sexuala indusa de alcool. opioide. tulburare psihotica acuta. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). tulburari somatoforme: de somatizare. tulburare anxioasa indusa de alcool. cocaina. tulburarea distimica. hipocondrie. stresul acut. tulburare obsesiv-compulsiva. tulburare dismorfica 9. etc. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. panica cu/ fara agorafobie. agorafobie fara istorie de panica. stresul posttraumatic. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . mai multe substante psihoactive. ale excitarii sexuale. tulburare afectiva indusa de alcool. tulburari disociative 11. de somatizare nediferentiata. tulburari de somn induse de alcool). hipnotice sau anxiolitice. tip II. nediferentiata. tulburarea bipolara (tip I. tulburarea schizoafectiva . tulburare dureroasa. starea de sevraj la alcool. deliriumul din intoxicatia alcoolica. dementa indusa de alcool. stare de sevraj cu delirium. de conversie. halucinogene. 5. tulburari orgasmice. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. tulburari sexuale dureroase. tulburarea depresiva majora. tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. cofeina. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta.

bulimia nervosa 13. diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. jocul de noroc patologic. 8. anxioasa. tulburarea de personalitate narcisistica . etc 19 . neoplasme. tricotilomania 15.12. insomnie primara. cleptomania. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. piromania. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. 10. 2. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. 5. cosmaruri. 6. tulburari de respiratie in timpul somnului. tulburarea de personalitate histrionica. distonia acuta indusa de neuroleptice. 3. tulburarea de personalitate FAS. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). hipersomnie primara. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. 4. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. akatisia acuta indusa de neuroleptice. tulburarea de personalitate schizotipala. dissomnii. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburari ale ritmului circadian. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. parasomnii. cu tulburari de conduita. 7. mixta depresiv anxioasa. tremor postural indus de medicatie. narcolepsia. tulburarea de personalitate borderline. tulburari de adaptare: depresiva. maladii endocrine. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. somnambulism. tulburarea de personalitate paranoida. tulburarea de personalitate antisociala. 11. tulburarea de personalitate schizoida. tulburarea de personalitate dependenta. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. alte tulburari de somn. sindromul neuroleptic malign. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. 12. tulburarea de personalitate evitanta. 9. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase.

protectia copiilor. etc. tremuraturi. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile.). dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. tensiune motorie. anxietatea este axul central al nevrozelor. disconfort epigastric. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. finante. gura uscata). dificultati de concentrare. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). cardiovasculare. cefalee tip tensiune. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . fatigabilitate rapida. tahicardie sau tahipnee. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. (framantare permanenta. transpiratii. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. randamentul profesional. reparatiile masinii. pentru identificarea. incapacitate de relaxare. cefalee. hiperactivitate vegetativa: ameteli. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. sustine Tudose. sustine Tudose (2004). nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. performanta in munca sau scolara.). hiperactivitate vegetativa ca de ex. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. iritabilitate. agitatie). etc.4. Cele mai frecvente tulburari psihice. ale gandurilor automate. simptome gastrointestinale. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee.

dureri de cap de tip anginos. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. Jenö-Laszlo Vargha (2005). de ex. terapia medicamentoasa. 2004). tahicardie.raspunsurile de anxietate. vertij. palpitatii. de boli. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. In mod similar. atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. spatiu. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila.)9 . etc. „teama de a nu innebuni”. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. sustine Tudose. etc. 2004). dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. de ex. Editura Polirom. Psihoterapii scurte. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). „teama de moarte”. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. anxioliticele. Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. contacte interumane. tranchilizantele. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. sentimente de derealizare. senzatie de inec. Iaşi 21 . senzatie de „valuri de rece si cald”. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. vezi: Ion Dafinoiu. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. aceste perioade apar si dispar brusc. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. In afara de simptomele psihologice de frica. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. teroare. de animale. antidepresive). parestezii in extremitatile membrelor. hipnoticele si sedativele. depersonalizare.

Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. in fobie ea capata caracter specific (forma. e. privirile celor din 22 . respiratie superficiala. dupa Mallet mentionat de Tudose.. DSM IV descrie agorafobia. Pacientii evita spatiile publice. f. 2004). urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. alcoolism. Victima simte brusc o oroare. mersul la o intalnire. vorbitul la telefon.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. Astfel. obsesii (Tudose. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. oboseala. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. pericole imaginare. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. nume. nu li se cunoaste factorul declansator. etc. Reactia fobica este automata. Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane.de animale mici si insecte. necontrolabila. c. sustine Tudose (2004). Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. localizare). teama nu are obiect. tremor. o teroare persistenta si fara cauza. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. tensiune. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. Alteori. mancatul in locuri publice. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. simptomele incluse in fobie sunt: a. d. Daca in cazul anxietatii. intr-o situatie care nu prezinta pericol. b. transpiratii. Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. Dupa Tudose (2004). Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. iar cele din a doua copilarie . relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari.

remarca Tudose. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. de locuri la inaltime. La copii. managementul anxietatii. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. teama de zbor.ro. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. de animale.jur. antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. imagini persistente si recurente care sunt experientate. inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. Cele mai eficiente forme de interventie. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. de boli. impulsuri. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. de ex. desensibilizarea sistematica. Interesant. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. terapia prin expunere la stimulii evitati. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). in tulburarile fobice. 23 . In mod clasic. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. la un moment dat in cursul tulburarii. moarte. cauzeaza disperare. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. dupa Comer (1992). spatii inchise. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. stupefactie sau agatare de ceva. administrarea unei injectii. conform Dexonline. vederea sangelui. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. furtuna. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. nejustificata. etc. drog.

Cele mai eficiente forme de interventie. conform DSM IV. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). insa. impulsuri sau imagini. aceste comportamente sau acte mentale. aceasta poate fi exprimata. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. sunt: A. in schimb. Gandurile. spalatul pe maini. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1. stare critica). persoana a experientat. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. in tulburarile obsesiv compulsive. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. 2. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. verificatul) sau acte mentale (de ex. ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. dupa Comer (1992). acte de rugaciune. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament.disperare. nenorocire. neputinta sau oroare (la copii. ori sunt clar excesive. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). B. metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. 24 . sustine autorul. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. de calculat. Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. Este utilizata extrem de rar in prezent. ordonatul. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile.

sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. 6. C. F. 4. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. iritabilitate sau accese coleroase. actiune si simtire. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. este incapabil sa aiba sentimente de amor). 3. dificultate in adormire sau in a ramane adormit. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. gama restransa a afectului (de ex. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). sa se casatoreasca. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). iluzii. incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. 5. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. profesional sau in alte domenii importante de functionare. 7. 2. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. 2. hipervigilenta. Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. halucinatii si episoade disociative de flashback. D.incluziv imagini. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . raspuns exagerat de tresarire. Stresul acut. 5. 4. ganduri sau perceptii (la copii. 2. 3. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). 4. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. dificultate in concentrare. nu spera sa-si faca cariera. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. sa aiba copii ori o durata de viata normala). 3. 5. E. eforturi de a evita gandurile.C si D) este de mai mult de o luna. eforturi de a evita activitati.

imersia. se simt detasati de corpurile lor. cu simptome diverse. nedandu-si seama ca este bolnava. Forma bipolara.postraumatic). In mod traditional. in general. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. In plus. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. care denumeste mai multe boli grave. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. Forma unipolara. de ex. Depresia. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). de exemplu expunerea la stimulii evitati. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. „a fi stupefiat”). traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. derealizare. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". ca raspuns la evenimentul traumatic. inapetenta si pierderea in greutate. in care apare doar depresia: b. in care apar succesiv mania si depresia. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. uneori iritabila sau anxioasa. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia.

scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni.6%. in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 . despartire. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. Cea mai buna combinatie. este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. vinovatie.S. persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). mai ales la populatiile nordice si la unguri. pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. In acest sens. recunoscuta in prezent. lipsa de energie si de chef in orice activitate. agitatie sau inhibitie. tulburari de atentie si memorie. concediere). In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. cu un risc crescut la femei si batrini. idei de inutilitate sau de suicid. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . in aceste cazuri. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica.) 27 . Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. Ca definitie. Sinuciderea. postpsihotica a schizofreniei. libido scazut.M. numele curent fiind "depresie reactiva". deces. sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. De multe ori. etc. sentimente de teama. b. minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. nefericirea. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti.. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). O.

indiferent de tara. care afecteaza 1% din populatia generala. Este o boala complexa. Suicidactia. adica ideile de sinucidere. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. inca putin cunoscuta. activitatea este intensa dar superficiala. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. impulsivitatea. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. abuzul de toxice. agresivitatea. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. Suicidatia. adica trecerea la actul propriu-zis. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. 2. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. uneori chiar irascibila. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte.faze: 1. de ex. a parantezelor multe facute de pacient. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. schizofrenia. Pentru asistentul social. Mania. In cazurile grave. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. chiar cu ajutorul Politiei. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. deci de aria geografica sau de perioada istorica. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). cognitive si volitive. Schizofrenia. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. ca poate face orice. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. Daca nu este special pregatit.

Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva). ci de boala. psihica sau organica). mai ales de tip auditiv.b. f. Tratamentul este medicamentos. schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. alterari fonetice. bizarerie. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. fie 29 . E. negativism.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). Simptomatologie: a. Tulburari de perceptie: halucinatii. de ex. baraje psihice). dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. c. incoerenta. unul din clasicii psihiatriei. rade cand povesteste despre decesul cuiva. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). de ex. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. boala fiind cronica. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. neologisme. detasare afectiva. de ex.creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. Il incurajam sa se "avante" in mediul social. "perna psihica". catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. de ex.Comunicare distorsionata: mutism. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. Din cauza debutului sub 35 ani. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. disociatie. cu societatea. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia. Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. etc. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. d. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. pasii trebuind sa fie marunti. paralogie. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. e. de ex. in care sa fie inclusa si boala. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. sa ocupe un loc de munca. Nu este vorba de reavointa. fie prin evitare.

intre puseurile acute. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. problematica. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. disfunctia cerebrala minima. in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. Simptomatologie: autocontrol deficitar. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. uneori perversiuni. la lumea adultilor. etc). fara galagie. incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. de aceea. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. chiar uniform. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. impulsivitate si agresivitate. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. viata sexuala neregulata. egoist. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. Asadar. atractie spre droguri si alcool. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. Ca frecventa.printr-o medicatie adecvata. ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. ocupind o zona "gri". consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. totala nereceptivitate la critica. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. intre patologic si normal. Debutul este greu decelabil in timp. "tulburari de comportament". in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. schizofrenia este o boala cronica. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!).

scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F.. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. borderline. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. prin sentimentele puternice dar inconstante. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. Anorexia. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. histrionica. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. narcisica si anxioasa de personalitate.. mai ales prin separarea de mama) si sociale . Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. mai ales in episoadele acute. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. Relatiile dizarmonice dintre parinti. Tipul de educatie prea lax. Paszthy. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. DSM IV 31 . boala psihica a unuia dintre parinti. Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar.(privarea de afectiune la o varsta mica. prin lipsa de empatie. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. Antal I. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. antisociala. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. cu varsta intre 18-35 ani. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. despre care vom discuta in continuare. tulburarea schizoida. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. in randul barbatilor. sustine Tury et al. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. intr-un procent de 1-4%. Tratamentul poate fi medicamentos. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate. B (2008).

daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei.). ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie.84 [kg/m2]. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. Mai precis. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. voma. mancatul intr-o anumita 32 . subtipul bulimic. vorbim despre anorexie. iar la barbati valorile sunt mai mari.). B.702 = 13. greutatea corporala este de obicei normala. Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa.5 – 25. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg.5. activitate fizica in exces. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ. De specificat tipul : tip restrictiv. desi are mult sub greutatea normala. D. de cele multe ori. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata. Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. aparitia amenoreei. sunt: 1. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. de la body mass index). In cazul bulimiei. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. 3. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. diuretice sau clisme. C. Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). 2. In practica. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. utilizarea laxativelor).

Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. dezinhibitie sexuală. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. In aceasta situatie controlul impulsurilor. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. regim alimentar. cel putin de doua ori pe saptamana. diuretice sau clisme. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). utilizare excesiva de laxative. pe o perioada de minimum trei luni. tulburarea de mancat compulsiv. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. interventie si educatie nutritionala. B. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. tentative de automutilare si de suicid. in medie. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. emotiilor este dificil pentru bolnav. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. E.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. 2. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. C. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. grupurile de suport. D. sustine Myers (2001). Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. consumul de alcool si droguri. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. Preocupari privind forma si greutatea corporală. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. exercitii fizice in exces. pentru 33 . terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta.

reducerea gandirii obsesive. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. etc. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. discalculia (tulburarea de calcul).. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex. tulburarea dezintegrativa a copilariei. se specifica in remisiune partiala. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. si cateva criterii (doar A. dislexia (tulburarea de citit). tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. tulburarea Asperger. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv.). balbismul.). distimice. de ex. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. adolescentilor si adultilor. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. de asemenea. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. Variatiile in prezentarea unei tulburari. psihotice. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). etc. pica). tulburarile de anxietate. doar B sau A si B) 34 . daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. varstei si sexului. de alimentatie. in copilarie sau adolescenta. etc. compulsivitatii si anxietatii. de intensitate clinica sau subclinica. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. De asemenea. 15 Conform DSM IV. de personalitate. Adultii pot fi. balbism.

silabelor sau cuvintelor. la indivizii cu limbaj adecvat. fie ca focalizare. encomprezis). preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. pauze in interiorul unui cuvant. etc. 2. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. in limbaj. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. 35 .” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare).. in: 1.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita. cautarea de a impartasi bucuria. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. reciprocitate emotionala sau sociala. sau de hiperactivitate – impulsivitate. care este anormala fie ca intensitate. capacitatea de a promova relatii cu egalii.). manierisme motorii stereotipe si repetitive. 3. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. tulburarile de eliminare (enurezis. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. ticurile. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. interesele sau realizarile cu alti oameni. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. de ex. gestica sau mimica. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. inainte de varsta de 3 ani. cuvinte intrerupte de ex. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. anxietate de separare.. expresia faciala. etc. etc.

in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. scolara sau profesionala. are dificultati in a-si astepta randul. de a asculta cand i se vorbeste direct. fruda sau furt. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. 2. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. scolara sau profesionala. adesea vorbeste excesiv de mult. vine acasa noaptea tarziu. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. 3. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. usor de distras de stimuli irelevanti. chiuleste de la scoala. fuge de acasa. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. si 4. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. 1. 2. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala. uituc referitor la activitatile cotidiene). au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. 1 sau/si 2.).Unele simptome. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. de ex. impulsivitate. Tulburarea de conduita poate fi 36 . de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. Criterii: A. etc. intrerupe sau deranjeaza pe altii. intervine in conversatiile sau jocurile altora).

Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. rapide. Ticurile motorii complexe. mirosirea repetata a unui obiect. ostil.: clipitul. Ticurile motorii simple. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. gesturi manuale. au o durata mai mare. recurente. cateva sec sau chiar mai mult. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. adesea este coleros si plin de resentimente. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. sfoara.. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. Copiii mari pot manca excremente de animale. bruste. plastic. atinsul. ghemuitul. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. grimasele faciale. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. etc. de ex. mersul inapoi. aproape zilnic. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. mersul cu pasi de dans. Ticurile. saritul. par sau imbracaminte. scolara si profesionala. scuturarea capului. insecte. ridicatul din umeri. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. 37 . adesea se cearta cu adultii.diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. provocator care dureaza cel putin 6 luni. etc. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. nisip. adesea este ranchiunos si vindicativ. reflux esofagian). de ex. incretirea nasului. ruminatia.

etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . encefalita postvirala. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. evitare. Cand sunt separati de ei. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. in pantaloni ori pe jos). fie prin 2. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). fie intentionat). Dgn. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. de ex. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi.nu mai mult de 12 luni consecutiv. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. spina bifida. diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. epilepsie). fie ca este involuntar sau intentionat. diabet. laxativ). incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident.

terapia sistemica de familie. strangerea/ fluturatul mainilor. adica intr-o anumita ordine. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. In autism. programele educationale pentru parinti. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. etc. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism. apucarea obiectelor cu gura. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. ca de ex. J.) intr-o faza cat mai timpurie. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. analiza comportamentala aplicata 17 . lovirea propriului corp. Childhood. de a sta pe scaun. si 2. or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . a deprinderilor (ex. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. S (2007). de pilda. 16 17 Gerdtz. directionarea. aparent directionat si nonfunctional (ex. Gerdtz. 40 ore/ saptamana) si progresiva. de a urmari instructiunile. interventia comportamentalista. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. de ex. etc. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. programele de interventie precoce. Interventii psihosociale 16 .. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). clipitul) este relativ simpla. lovitul cu capul. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate.manifesta atasamente selective adecvate (ex. leganarea corpului. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. ritmicitatea. de ascultare. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. grupurile de suport. muscaturile autoprovocate.

40 . in combinatie cu 2. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. descrieti simptomele identificate. deprinderilor de rezolvare de probleme. in clasa. atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. 3. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. etc). Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. 2.). Brooks. medicatia psihostimulenta. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite. interventii comportamentaliste.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. laudarea comportamentelor dezirabile. etc. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. dezvoltarea asertivitatii. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD. folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. etc). Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. 2.

O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 . O. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica. clubul. In psihoze.de rudenie. etc. fapt ce intretine boala. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie. unilaterale sau reciproce. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. sau/ si (dupa caz) 3. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. felul legaturilor . membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. In acest context. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). de contextul socialistoric si cultural.). de zona urbana sau rurala. felul contactelor . reteaua este redusa cantitativ dramatic. de evenimente de viata. densitatea si interconectarea. caracteristicile demografice. schimbarile ei (numarul persoanelor.. terapie si reabilitare. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. etc. La nevrotici scade marimea. directe ori indirecte. mai ales la schizofreni. Astfel. etc. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura. frecventa comunicarilor. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului.asimetrice. inca din anii 1980. intensitatea legaturilor. profesionale.S. de clasa sociala.M.familiei comunitar. pe care le stabileste individul cu un grup social. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. etc. persoana cu rolul principal in retea. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale.

O mentiune merita. Serviciile sociale. a nevoilor. In psihopatologie. de care sa se simta sprijinit si incurajat. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. De ex. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. De aceea. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. atitudinea. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. Functia instrumentala. cu care realizeaza "tranzactii psihice". Uneori. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. de ex. In asemenea cazuri. in cazul unui depresiv.recaderilor in boala este mai mare. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . negarea. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. dupa Eisikovits. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. de aceea. cognitiile legate de diferite evenimente. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. obisnuirea cu evenimentul respectiv. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. concrete. Suportul este subsumat retelei. aceasta constituind o nevoie specific umana. b.. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. extrovertul. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. Principalele functii ale suportului social sint: a. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. de ex. pe langa intervievarea clientului. sau. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. de ex.

angajatori 8. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. siguranta personala. Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. Servicii ce asigura locuinte. 2. asistenta medicala generala. pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. 6. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. informarea lor asupra serviciilor oferite. biserica. monitorizarea tratamentului medicamentos. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. 4. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational. posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". gasind aici "partenerii" viabili de dialog. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). Bineinteles. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. vecinii functii in scopul 43 . printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. pentru dezvoltarea intereselor . Identificarea clientilor cu nevoi speciale. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. 7. anumiti profesionisti (psihologi. functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. Asistenta in criza: linii "fierbinti". pentru a face acest lucru. clubul. 5.pacient psihic. prieteni. asistenta si consultanta pentru familie.i activitatilor de timp liber . asistenti sociali) ar trebui instruiti special. imbracaminte. 3. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice.

44 . local si la nivelul clientului. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. dezvoltare. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. In ce priveste familia ca resursa in terapie. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. Huxley. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. coordonarea programelor de interventie preventiva. autonomie ale clientilor. Informarea pacientului si ulterior. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor. La nivel local. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. dar creste complianta la tratament si deci. scade numarul recaderilor in boala. 1992).9. 10. adoptarea unei abordari longitudinale. Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. f. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. individualizarea serviciilor. La nivelul clientului. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. colaborarea cu alte organizatii locale. d. folosirea familiei pacientului ca resursa. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. considerarea pacientului ca partener in tratament. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. c. scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. e. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. La nivel national se formuleaza legislatia.

8. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. anumite etape ale interventiei si evaluarii. fiecare interventie este individuala. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. Ca definitie. 3. un scop. desfasurate in anumite tipuri de agentii. de ex. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. 1988). numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. acest fapt se petrece diferentiat. 4. scoala sau universitatea. acesta fiind construit pe valorile. dispune de o definitie. specifica fiecarui pacient in parte. tribunalul. etc. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. un anumit tip de populatietinta. largirea contactelor sociale. familiei acestuia. l993). In acest sens. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii).In legatura cu toate aceste lucruri. Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. 45 . etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. spitalul de medicina interna. de ex. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. Recomandam (in masura posibilitatilor). 7. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. o filosofie de lucru.. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. in spital daca este cazul. ca alte asemenea sisteme. membrilor echipei terapeutice (medic. ne referim aici la mediul fizic si social. experienta. 2. Bineinteles. 6. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). sentimentele. asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. structurarea spatiului si timpului. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. Ne referim aici la rolul benefic al muncii. 5. psiholog.

implicind uneori intreruperea acestora). Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. in Cluj).Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. Servicii educationale. slujbe de proba. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. Mai 46 . la Estuar. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale. cu mai mult de cinci spitalizari. Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. 4. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. etc.etc. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. etc. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. in general. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei.). pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. cauzate de boala psihica respectiva. Servicii vocationale: evaluare vocationala. de medicatie. 3. psihoigiena. 2. Astfel. inchiriate in acest scop de catre agentie). salile de sport. de ex. posibilitati prevocationale. cinematografele. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. Astfel. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). etc. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii.

o persoana stigmatizata este "altfel". diferita de ceilalti. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. Astfel. 1996). sa execute si sa finalizeze sarcina. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. probleme la locul de munca. astfel. Stigmatizarea este un proces social. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. normala. bolile respective 47 . izolarea sociala. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. pierderi financiare. Pe parcursul istoriei. Pentru a fi stigmatizate. sa ceara clarificari daca nu intelege. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. intelegerea si comunicarea. prin finalizarea activitatii. ii creste stima de sine. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. increderea in propriile forte. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. ea invata sa urmeze niste directive (retete). fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. apatia. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. psihic si social.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. Psihologic. Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. ca individ si ca membru al comunitatii. Mai important chiar. adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. decadere sociala. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. in functie de mentalitatile existente la acea data. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate.

oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. bolile cu transmitere sexuala. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. decaderea sociala. pot fi create de demoni sau spirite malefice. starnind nedumerire. ele sint contagioase. transmise intergenerational. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. un istoric de comportament violent. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. Ciuma. in consecinta nimeni nu este imun. lepra. In urma cercetarilor medico-sociale. ceea ce produce frica. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase. Ele sunt dificil de inteles. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. animozitate si frica. bolnavii psihici sint retardati mintal. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil).trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. Spre deosebire de bolile somatice. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. o anumita alimentatie. precum si utilizarea frecventa si 48 . persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. consumul de alcool si droguri. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria.

aceste actiuni sunt de abia la inceput. l995). conducand la contacte sociale active cu pacientii. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. astfel. " psihopat". Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta. Din pacate. Prin acestea. etc. impactul negativ asupra familiei. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. in Romania.). odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. etc. De asemenea. convingerilor religioase. campanii de informare. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei. Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. izolarea sociala. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii.inadecvata a termenilor de "psihotic". stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. Consecintele stigamtizarii sint complexe. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. In general. Campaniile educationale la nivel local sau regional. Asistarea familiei de catre asistentul social. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. S-au constatat chiar relatii sociale robuste. a protectiei acestora. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . "oligofren". Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. prin discutarea deschisa a problemei. prietenii solide gratie acestor programe. cu actiune simultana si efecte sinergice. Pana in anul 2002. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. videocasete.etc. pierderea locului de munca. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. miturilor si folclorului populatiei tinta.

2. 487. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. in functie de spital si de fapta comisa.). numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". V. III. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. etc. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. In anul 2002 apare legea nr. VI. Sanctiuni. Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice.anume: articoul 313. IV. 50 . Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic. care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. II. grupate in urmatoarele capitole: I. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. VIII. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). Dispozitii tranzitorii si finale. Aceasta lege are 64 de articole. publicata in Monitorul Oficial nr. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala. definitiile persoanei cu tulburari psihice. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. 589 din 8 august 2002. Care sunt dupa parerea dvs. organele care se ocupa de aceasta. Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. VII.

51 .

52 .

53 .

54 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful