Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

Asistenta Sociala si bolile mintale. p. J. Monitorul Oficial nr. anul IX. Pritchard. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. Antal Imola (2010). New York Roberts B. (2008).O8. in: Revista de Asistenta Sociala. Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR. (2009). UBB Cluj-N. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. 2/2010.. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista. in: Psihologie clinica. (1992). M..R.(1992). Anghel.. Hoboken. Childhood.9-26 Dumitrascu. John Wiley & Sons. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. A. An Evidence-Based Approach. 2. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie.93-p. A... Inc. Roth. Editura Napoca Star. Bucureşti. Mehi. W.. evaluarea stresului p. (2010). (2008). Roth. anul IX.1. p. UNICEF Dafinoiu. p. 4. I. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. C (1993).). in: Revista de Asistenta Sociala. R.savethechildren.. Neamtu. or Adolescence.09. 3. Sz. 2/2010. Compton & Burt Galaway (1989).A.H. (2003). Social work processes. American Psychiatric Association (2003). Psihoterapii scurte. anul IX. Cluj. L. 87-98 Balaj... I. Stoleru. p.net/romania/lege487_2002. Belmont. „Cazul social” – boala.. Botond.52-60. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala.197-210 Friedman J. Edit. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. prevenirea si combaterea stresului. accesat 29. suport de curs IDD. Wodarski S.. 8. (forme de stres. 589/ 8. Thyer. 3.32-42. Studii de caz (coord. 9. Presa Universitara Clujeana.. (2010).J. (2008). Iaşi David D. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. Abnormal Psychology. coord. www.. p.H. California Eisikovits. (2005). Consilierea comportamentelor umane suicidare.187-205) 2. Cluj-N. Sanatate si boala. p. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie. in: Social Work in Mental Health. A. 2/2010. stresul psihosocial p. Legea nr. Stresul in sanatate si boala.2010 11.133158) 10. Buttler. Gerdtz. Milasan.143-160 4.). p.111. Wadsworth Publishing Company. in: Revista de Asistenta Sociala.L. Baban.Freeman and Company.. B. M. D. 5. S (2007).J.pdf. Coord.2002. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. Cluj Gerdtz. N. Bercea. Societatea si bolnavii psihici. Editura Dacia. M.. p. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. 7. R. New Jersey 6 .. Vargha. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. (eds. Editura Polirom. J. 99-118 Moldovan. A. M. M. 5. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. Alternative. 6. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei.

B.resz. (2004). Definirea termenilor Sanatatea reprezinta.. Abordarea pacientului in psihiatrie. Lehtinen. 1. Switzerland. in: Promoting Mental Health. poate face faţă stresului de zi cu zi.who. (2007).J. starea completa de bine din punct de vedere fizic. A II a revazuta si adaugita. Presa Universitara Clujeana 12. Myers. Thyer. Psihologie Clinica. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul.who.2010 7 . Bucuresti Tury F. curs anul III Psihologie UBB (manuscris).A. An Evidence-Based Approach.. 8. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice. ed. Inc. in: Promoting Mental Health.pdf. Targu Mures 10. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii. WHO Press. conform definitiei OMS. Ghid de lucrari practice. Geneva. Paszthy. New Jersey Tudose F.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa.. Klinikai Pszichológia. Tudose. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen.. Vargha J. 9. Ville et al (2005). 2. Vargha J. http://www.int/topics/mental_health/en/. Antal I. este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. WHO/ OMS . http://www. http://www.2010 7.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.L. accesat 24.int/topics/mental_health/en/. Eating Disorders. accesat 24. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe. FarmaMedia. intelege si interpreta datele din mediul in care traim. Cluj 11. Lehtinen. Editura Medica. Sanatate mentala si boala psihica. mental si social.L (1993).who. (eds. C.).09.G. Ghidul pacientului si familiei. Wodarski S. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii. Anorexia si bulimia. Hoboken.who. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 . Szabo K.Organizatia Mondiala a Sanatatii. Geneva. John Wiley & Sons. Prin urmare. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl).09. Ville et al (2005).6.pdf. in: Social Work in Mental Health. WHO Press. B (2008). (2009). L. The Intrinsec Value of Mental Health.. The Intrinsec Value of Mental Health. http://www.

la asistenta psihologica sau psihiatrica. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. 2009). Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. nesatisfacatoare. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. oricum. resurse si forte. In practica de zi cu zi. emotionale sau sufletesti. – Din fr. In clasificarile diagnostice curente. familii si societati.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. • probleme de sanatate mentala . Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. rudelor. 7 Prevalenta – care prevaleaza. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. de invatare. Din aceasta perspectiva. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. anxioase. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. prevalence 8 . simptome si probleme mentale (de dezvoltare. Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. psihotice. precumpanire. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres. care domina – din engl. ICD 10 5 ). etc). acuza neputinta. de alimentatie. Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. raportata la populatia totala. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . sexuale. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 . A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii.parte de interactiuni sociale de succes. depresive. de importanta majora. incidence.boala mentala.

dezorganizare (destructurare). fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. 3. 1992). normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. deranjanta. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. sau 4. Cu toate acestea. aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. violenta. etc. poate accepta conduitele agresive. geniul. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. 9 . ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. intr-o anumita perioada. cu incordare sau tensiune interioara. etc. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. distres. violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). Ea semnifica denivelare (simplificare). o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. conduite psihologice anormale. 2009). iar cele care violeaza normele. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. ganduri. Astfel. Datorita acestor fenomene negative. disfunctionalitate.psihologiei clinice. devotamentul extrem. in urma cu 100 de ani. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. inadecvata. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. periculozitate fie pentru propria persoana. adica cele care violeaza ideile prevalente. 2. bizara. devianta. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. psihismul subiectului se reorganizeaza. dizabilitare. in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. altruismul fara granite.

Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. Conform terapiei comportamentale. un factor patologic specific (toxic. bacteriologic. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. apare la un moment dat. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. 3. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare. prezintă un anumit tablou clinic. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. cu care se identifica pacientul. 10 .Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. stiintele sociale si terapia comportamentala. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. pana la desprinderea de insasi existenta umana. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. un anumit substrat. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. 2. In consecinta. dintre care enumeram: antipsihiatria. Antipsihiatria (Szasz. aberante. 1970). Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. integrarea socio-culturala. diminueaza libertatea interioara. Scheff (1966). De ex. modelul psihosocial. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. inclusiv in familia nucleara. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. mentionat de Eisikovits (2009). de ex in demenţa. comunicarea interpersonala. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. etc. nu neagă influenta factorilor somatici. aparind al doilea model. tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile.) este suficient pentru a explica procesul patogen.prezentand manifestari neobişnuite. viral. numita de altfel si "moarte psihica". 2009): l.

B. are un tablou clinic clar. C. tendinta evolutiva. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. E. consta din mai multe episoade. lipsita de dinamism. Consecintele bolii. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social". cauzali. se poate croniciza. conduce la cresterea numarului de demente. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. Prelungirea vietii. poate duce la defect sau cronicizare. Severitatea bolii. poate evolua spre moarte. care au o durata mai lunga. poate avea mai multe episoade. Este necesar sa facem cateva distinctii. Astfel. Boală .Astfel. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. tendintele socio-geografice si demografice. A. tulburarile depresive si anxioase. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. Preocuparea publica (Thornicroft. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori. Disponibilitatea interventiilor. somatice. D.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. de ex. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. Ca severitate a bolii.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. Astfel. 1999. de exemplu. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. ceea ce este o schimbare demografica. sunt biologici. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. B. Frecventa. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. desi nu in mod linear. In termenii frecventei. aceasta influenteaza in special 11 . costisitoare si dizabilitante.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. Boală . Tansella. explicaţia bolilor coronariene. sustine Eisikovits in continuare. bolile psihice sunt frecvente. psihologici şi sociali. poate fi unic în viaţa unui om. tinde spre remisiune. Factorii patogenetici. mentionat de Eisikovits). Accesibilitatea interventiilor. digestive (ulcer). boala ia în considerae si caracteristicile terenului. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. f. constanta. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. care au o durata mai mica a bolii. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. Boală .

etc. neputinta. de ex.. care pot fi masurate cu aparate de laborator. indiferent de starea sociala. In medicina. de ex. Pentru familie si pentru comunitate. precum si de integrarea sociala redusa. disconfort. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. de ex. precum si o productivitate economica diminuata. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. materiala. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. De asemenea. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. durerea de cap. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala.functionarea sociala a persoanei. etc) si semne (semne hard. impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. 2009). Pe de alta parte. manifestari obiective ale unor tulburari. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. in comparatie cu bolile somatice. mai putin consistente. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. in loc de simpatie si compasiune. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. tensiune psihica anxioasa. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. astfel. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). Comportamentul anormal observabil. modificari ale ritmului cardiac. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. care se asociaza cu tulburarile mintale. C. respectiv semne soft. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). 12 . semne hard decelate prin teste psihologice. precepute prin subiectivitatea medicului. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). frecventa. etnica a pacientului. severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei.durata. D. sustine Vargha (1993. In fine. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica.

Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. 2. Orice forma de comportament anormal este unul invatat. deviante. Acesta este cazul tulburarilor functionale. Curentul antipsihiatric. toxic. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. 2009): 1. In tulburarile psihologice. Koch. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. dezadaptate. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. Modelul psihosocial. aduce in discutie mitul bolilor psihice. adica ceea ce se poate masura. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. prin Thomas Szasz. modelul medical (biomedical). diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. virotic. 1993. traumatic). Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. in masura in care si cel normal este invatat. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. Pasteur. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . b.semnele. convingerilor noastre. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. material. infectios.

Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. partial Allport). medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. modelul lui Erich Fromm. de autorealizare. fluenta 8 holist. denumit comportament de tip A (mersul grabit. Maslow. de aceea. distinctia dintre organic si psihic dispare. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. in engl. Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. psihoterapia care este definita ca invatare. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. fie organice. whole. In abordarea holista. Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. fie psihice. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . lumea). exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. In aceste culturi.comportament. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. adica intreg 14 . dezvatare si reinvatare. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. de a beneficia de un numar optim de stimuli. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. 3.) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. etc. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). Carl Rogers.

in boala canceroasa. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. permanent in criza de timp. etc. in randul vaduvelor. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. prezentau o puternica motivatie pentru a trai. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. imbolnaviri ale tractului respirator.). Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. Unii asociaza tipul A cu agresivitatea. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. Pentru cancer nu exista remediu. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). si 2. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. inclinatie spre competitie. linii importante de aparare a sistemului imunitar. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). dorinta mare de promovare. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . In cazul decesului. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. divortului. nivelul colesterolului. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii. nu exista nici-o posibilitate de interventie. Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. Azi. Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica.verbala mare. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. hipertensiunea arteriala. etc. mai ales autopunitiva. In situatii de examen. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. in special a depresiei. “din start orice ai face. trigliceridelor. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer). fumatul. omul se confrunta cu depresia (neputinta. etc). neajutorarea). coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli.

3. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. mai bogat acest exercitiu. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. vioaie. 2. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. Pentru a obtine rezultate foarte bune. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. in prezent. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. celulele NK sunt mari. Dati exemple de probleme mentale specifice.ca o lupta activa impotriva bolii. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. coleg/a. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. 16 . Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. puternice si vioie. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase.

probleme legate de conditiile de locuit. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte. probleme economice.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. abuzul de alcool. probleme educationale. tulburari de comportament. legate de mediul social. din boala Parkinson. probleme legate de incalcari ale legii. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. etc 2. tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. schematic: 1. tulburarea autista. dementa (dementa in boala Alzheimer. dementa posttraumatica. din cadrul infectiei HIV. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. cu functionare normala GAF = 10 .1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora.91 – lipsa oricaror simptome. hiperactivitatea cu deficit de atentie.). tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. intre cele doua extreme: GAF = 100 . delirium. etc. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . probleme profesionale (ocupationale).

agorafobie fara istorie de panica. tulburari disociative 11. tulburare psihotica acuta. fobie sociala. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). panica cu/ fara agorafobie. schizofrenia dezorganizata. (paranoida. substante inhalante. tulburare dureroasa. fobie specifica. tulburari orgasmice. tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. tulburari afective: tulburari depresive. tulburare deliranta. cocaina. tulburarea depresiva majora. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. tulburarea distimica. cu simptome psihologice si fizice 10. tip II. mai multe substante psihoactive. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. hipnotice sau anxiolitice. ale excitarii sexuale. cannabis. stare de sevraj cu delirium. tulburare dismorfica 9. halucinatorie) 6. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. starea de sevraj la alcool. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. tulburari somatoforme: de somatizare. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . deliriumul din intoxicatia alcoolica. disfunctie sexuala indusa de alcool. opioide. stresul acut. schizofreniforma. tulburari de somn induse de alcool). tulburare amnestica indusa de alcool. tulburarea catatonica. de somatizare nediferentiata. tulburari anxioase: anxietate generalizata.alcoolica. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). de conversie. nediferentiata. tulburarea bipolara (tip I. cofeina. tulburare anxioasa indusa de alcool. 5. tulburare psihotica indusa. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. tulburarea schizoafectiva . nicotina. hipocondrie. tulburare afectiva indusa de alcool. sedative. halucinogene. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. stresul posttraumatic. tulburari sexuale dureroase. etc. dementa indusa de alcool. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). tulburare obsesiv-compulsiva. cu simptome predominant fizice (somatice). tulburarea ciclotimica) 7.

anxioasa. tremor postural indus de medicatie. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. tulburari de adaptare: depresiva. tulburarea de personalitate dependenta. 11. tulburarea de personalitate histrionica. dissomnii. maladii endocrine. 4. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. tulburarea de personalitate evitanta. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. hipersomnie primara. etc 19 . piromania. 12. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. 10.12. 6. tulburarea de personalitate paranoida. sindromul neuroleptic malign. tricotilomania 15. tulburarea de personalitate FAS. tulburarea de personalitate schizotipala. cu tulburari de conduita. mixta depresiv anxioasa. cleptomania. tulburarea de personalitate narcisistica . 5. bulimia nervosa 13. jocul de noroc patologic. somnambulism. 8. cosmaruri. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. 2. tulburarea de personalitate borderline. parasomnii. alte tulburari de somn. akatisia acuta indusa de neuroleptice. 3. distonia acuta indusa de neuroleptice. tulburarea de personalitate schizoida. tulburari ale ritmului circadian. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). neoplasme. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. tulburarea de personalitate antisociala. 7. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. insomnie primara. narcolepsia. diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. 9. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. tulburari de respiratie in timpul somnului.

tahicardie sau tahipnee. etc. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. tremuraturi. tensiune motorie. dificultati de concentrare. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire.).). (framantare permanenta. cardiovasculare. agitatie). performanta in munca sau scolara. gura uscata). ale gandurilor automate. finante. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. simptome gastrointestinale. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. reparatiile masinii. dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. pentru identificarea. Cele mai frecvente tulburari psihice. cefalee tip tensiune.4. transpiratii. disconfort epigastric. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. etc. sustine Tudose. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. hiperactivitate vegetativa: ameteli. hiperactivitate vegetativa ca de ex. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). incapacitate de relaxare. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. cefalee. anxietatea este axul central al nevrozelor. iritabilitate. protectia copiilor. fatigabilitate rapida. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. randamentul profesional. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt. sustine Tudose (2004).

atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. „teama de a nu innebuni”. senzatie de inec. sentimente de derealizare. terapia medicamentoasa. tahicardie. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. vezi: Ion Dafinoiu. hipnoticele si sedativele. Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac.raspunsurile de anxietate. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. de animale. vertij. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. aceste perioade apar si dispar brusc. parestezii in extremitatile membrelor. dureri de cap de tip anginos. 2004). anxioliticele. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. palpitatii. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. Iaşi 21 . de boli. depersonalizare. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. senzatie de „valuri de rece si cald”. teroare. etc. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. etc. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). „teama de moarte”. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. Psihoterapii scurte. de ex.)9 . In mod similar. sustine Tudose. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. spatiu. antidepresive). Editura Polirom. Jenö-Laszlo Vargha (2005). tranchilizantele. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. 2004). trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. In afara de simptomele psihologice de frica. de ex. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. contacte interumane. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt.

pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. simptomele incluse in fobie sunt: a. Reactia fobica este automata. mersul la o intalnire. dupa Mallet mentionat de Tudose. oboseala. pericole imaginare. vorbitul la telefon. Victima simte brusc o oroare. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. d.. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. etc. tremor. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. alcoolism. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. nume. Daca in cazul anxietatii. b. nu li se cunoaste factorul declansator.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. Pacientii evita spatiile publice. Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. 2004). iar cele din a doua copilarie . teama nu are obiect. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. localizare). fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. respiratie superficiala. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. necontrolabila. transpiratii. mancatul in locuri publice. o teroare persistenta si fara cauza. e. Dupa Tudose (2004). Astfel. intr-o situatie care nu prezinta pericol. tensiune. Alteori. Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane.de animale mici si insecte. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. f. in fobie ea capata caracter specific (forma. privirile celor din 22 . sustine Tudose (2004). DSM IV descrie agorafobia. obsesii (Tudose. c. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie.

terapia prin expunere la stimulii evitati. nejustificata. spatii inchise. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. de boli. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. etc. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. furtuna. La copii. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. managementul anxietatii. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. stupefactie sau agatare de ceva. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. dupa Comer (1992). inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. in tulburarile fobice. Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). In mod clasic. imagini persistente si recurente care sunt experientate. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. de ex. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale.ro. remarca Tudose. de locuri la inaltime. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. drog. cauzeaza disperare. vederea sangelui. 23 .jur. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. desensibilizarea sistematica. la un moment dat in cursul tulburarii. Interesant. teama de zbor. Cele mai eficiente forme de interventie. de animale. conform Dexonline. administrarea unei injectii. moarte. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. impulsuri. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat.

Cele mai eficiente forme de interventie. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. spalatul pe maini. Gandurile. nenorocire. persoana a experientat. conform DSM IV. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. ordonatul. impulsuri sau imagini. acte de rugaciune. dupa Comer (1992). verificatul) sau acte mentale (de ex. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. in schimb. 24 . insa. stare critica). Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1. ori sunt clar excesive. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. aceasta poate fi exprimata.disperare. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. de calculat. Este utilizata extrem de rar in prezent. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). 2. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. sustine autorul. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. in tulburarile obsesiv compulsive. B. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. neputinta sau oroare (la copii. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). sunt: A. aceste comportamente sau acte mentale. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare.

la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. iritabilitate sau accese coleroase. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. este incapabil sa aiba sentimente de amor). 3. hipervigilenta. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei).incluziv imagini. 4. E. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. iluzii. halucinatii si episoade disociative de flashback. C. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. gama restransa a afectului (de ex. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. 2. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). nu spera sa-si faca cariera. 3. 2. 4. eforturi de a evita activitati. raspuns exagerat de tresarire. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. profesional sau in alte domenii importante de functionare. 2. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. eforturi de a evita gandurile. 5. 6. 3. actiune si simtire. 7. F. 5. dificultate in concentrare. dificultate in adormire sau in a ramane adormit. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. ganduri sau perceptii (la copii. sa se casatoreasca. Stresul acut. sa aiba copii ori o durata de viata normala). D. 4. 5. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei.C si D) este de mai mult de o luna.

Forma bipolara. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. Depresia. cu simptome diverse. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. In mod traditional. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. „a fi stupefiat”). uneori iritabila sau anxioasa. de exemplu expunerea la stimulii evitati. se simt detasati de corpurile lor. Forma unipolara. poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. nedandu-si seama ca este bolnava. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). in care apar succesiv mania si depresia. Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. ca raspuns la evenimentul traumatic. care denumeste mai multe boli grave. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. in general. inapetenta si pierderea in greutate. de ex. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. In plus. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". daca simptomele persista mai mult de patru saptamani.postraumatic). Aceste tulburari apar sub doua forme: a. imersia. in care apare doar depresia: b. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. derealizare. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca.

deces. concediere).S. este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. in aceste cazuri. pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica. etc.. cu un risc crescut la femei si batrini. scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni. b. De multe ori. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. despartire. Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. Ca definitie. in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . vinovatie. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi).) 27 . Sinuciderea. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. recunoscuta in prezent. numele curent fiind "depresie reactiva". O. lipsa de energie si de chef in orice activitate. agitatie sau inhibitie. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire.M. Cea mai buna combinatie. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 .6%. mai ales la populatiile nordice si la unguri. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. nefericirea. postpsihotica a schizofreniei. In acest sens. tulburari de atentie si memorie. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. idei de inutilitate sau de suicid. libido scazut. sentimente de teama. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii.

inca putin cunoscuta. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. chiar cu ajutorul Politiei. abuzul de toxice. ca poate face orice. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. cognitive si volitive. Suicidactia. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). adica trecerea la actul propriu-zis.faze: 1. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. In cazurile grave. de ex. activitatea este intensa dar superficiala. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. impulsivitatea. Suicidatia. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. uneori chiar irascibila. Mania. Este o boala complexa. schizofrenia. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. care afecteaza 1% din populatia generala. indiferent de tara. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. Daca nu este special pregatit. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. 2. Pentru asistentul social. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. Schizofrenia. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. agresivitatea. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . a parantezelor multe facute de pacient. deci de aria geografica sau de perioada istorica. adica ideile de sinucidere. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari.

dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. cu societatea. Din cauza debutului sub 35 ani. de ex. ci de boala. Nu este vorba de reavointa. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. neologisme. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita).Comunicare distorsionata: mutism. etc. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. e. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. rade cand povesteste despre decesul cuiva. sa ocupe un loc de munca. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia. Tulburari de perceptie: halucinatii. in care sa fie inclusa si boala. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. E. negativism. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. de ex. paralogie. c. Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. de ex. psihica sau organica). Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante.b. Il incurajam sa se "avante" in mediul social. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. Tratamentul este medicamentos. baraje psihice). incoerenta. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. pasii trebuind sa fie marunti. d. boala fiind cronica. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. fie 29 . povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. unul din clasicii psihiatriei. de ex. "perna psihica". fie prin evitare. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. detasare afectiva. schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. f. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. mai ales de tip auditiv. disociatie.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). bizarerie. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva).creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. de ex. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. alterari fonetice. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala. Simptomatologie: a.

totala nereceptivitate la critica. fara galagie. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. etc). schizofrenia este o boala cronica. consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. Simptomatologie: autocontrol deficitar. Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!).printr-o medicatie adecvata. Debutul este greu decelabil in timp. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. disfunctia cerebrala minima. "tulburari de comportament". Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. intre puseurile acute. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. problematica. de aceea. egoist. incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. Ca frecventa. la lumea adultilor. Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. uneori perversiuni. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. viata sexuala neregulata. Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. atractie spre droguri si alcool. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. ocupind o zona "gri". Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. Asadar. chiar uniform. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. impulsivitate si agresivitate. intre patologic si normal.

prea restrictiv sau contradictoriu din familie. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. boala psihica a unuia dintre parinti.. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate. Paszthy. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. prin sentimentele puternice dar inconstante. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). cu varsta intre 18-35 ani. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. prin lipsa de empatie. antisociala. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. Tipul de educatie prea lax. mai ales in episoadele acute. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. B (2008). Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. despre care vom discuta in continuare. Relatiile dizarmonice dintre parinti. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata.. intr-un procent de 1-4%. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. mai ales prin separarea de mama) si sociale . iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. Antal I. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. Anorexia. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. histrionica. narcisica si anxioasa de personalitate.(privarea de afectiune la o varsta mica. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. DSM IV 31 . in randul barbatilor. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. sustine Tury et al. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. tulburarea schizoida. borderline. Tratamentul poate fi medicamentos.

5 – 25. de cele multe ori. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. In cazul bulimiei. vorbim despre anorexie. Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei.5. diuretice sau clisme. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1.). 3. voma. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. Mai precis. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. desi are mult sub greutatea normala. greutatea corporala este de obicei normala. Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. aparitia amenoreei. D. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1. de la body mass index).702 = 13.84 [kg/m2]. iar la barbati valorile sunt mai mari. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. mancatul intr-o anumita 32 . Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. De specificat tipul : tip restrictiv. B. Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg. C.). 2. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. sunt: 1. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei. In practica. subtipul bulimic. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). utilizarea laxativelor). ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie. activitate fizica in exces.

sustine Myers (2001). utilizare excesiva de laxative. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. 2. consumul de alcool si droguri. pentru 33 . D. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. emotiilor este dificil pentru bolnav. grupurile de suport. exercitii fizice in exces. Preocupari privind forma si greutatea corporală. in medie. tulburarea de mancat compulsiv. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. In aceasta situatie controlul impulsurilor. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta. pe o perioada de minimum trei luni. interventie si educatie nutritionala. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. E. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. regim alimentar. cel putin de doua ori pe saptamana. B. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. dezinhibitie sexuală. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. diuretice sau clisme. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. C. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. tentative de automutilare si de suicid.

tulburarea Asperger. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. de asemenea. daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala.. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex.). discalculia (tulburarea de calcul). distimice.). varstei si sexului. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. in copilarie sau adolescenta. etc. etc. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. Variatiile in prezentarea unei tulburari. de intensitate clinica sau subclinica.reducerea gandirii obsesive. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. psihotice. tulburarile de anxietate. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. de alimentatie. compulsivitatii si anxietatii. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. balbismul. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). 15 Conform DSM IV. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. tulburarea dezintegrativa a copilariei. etc. se specifica in remisiune partiala. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. dislexia (tulburarea de citit). Adultii pot fi. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata. de personalitate. balbism. pica). de ex. doar B sau A si B) 34 . De asemenea. adolescentilor si adultilor. si cateva criterii (doar A. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii.

asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. silabelor sau cuvintelor. de ex. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. 3. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari.). si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. interesele sau realizarile cu alti oameni. encomprezis). interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. 2. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. etc. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. cuvinte intrerupte de ex. etc. cautarea de a impartasi bucuria.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita. anxietate de separare. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii.. pauze in interiorul unui cuvant. capacitatea de a promova relatii cu egalii. reciprocitate emotionala sau sociala. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. inainte de varsta de 3 ani. etc. fie ca focalizare. tulburarile de eliminare (enurezis. manierisme motorii stereotipe si repetitive. ticurile. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. sau de hiperactivitate – impulsivitate. in limbaj.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare). la indivizii cu limbaj adecvat. in: 1. care este anormala fie ca intensitate. 35 . expresia faciala. gestica sau mimica..

chiuleste de la scoala. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. de ex. scolara sau profesionala. vine acasa noaptea tarziu. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. 1 sau/si 2.). impulsivitate. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. 1. scolara sau profesionala. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. intrerupe sau deranjeaza pe altii. uituc referitor la activitatile cotidiene). are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut. 2. adesea vorbeste excesiv de mult. usor de distras de stimuli irelevanti. etc. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. 2. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala.Unele simptome. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. Tulburarea de conduita poate fi 36 . Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. intervine in conversatiile sau jocurile altora). are dificultati in a-si astepta randul. fruda sau furt. Criterii: A. de a asculta cand i se vorbeste direct. fuge de acasa. 3. si 4. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala.

atinsul. Ticurile motorii simple. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. ghemuitul. gesturi manuale. provocator care dureaza cel putin 6 luni. adesea este coleros si plin de resentimente. scuturarea capului.: clipitul. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. nisip. de ex. ruminatia. par sau imbracaminte. ridicatul din umeri.. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. saritul. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. adesea se cearta cu adultii. au o durata mai mare. insecte. mersul cu pasi de dans. Copiii mari pot manca excremente de animale. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. adesea este ranchiunos si vindicativ. aproape zilnic.diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. sfoara. bruste. mersul inapoi. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. ostil. recurente. reflux esofagian). 37 . dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. Ticurile. de ex. Ticurile motorii complexe. incretirea nasului. scolara si profesionala. rapide. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. cateva sec sau chiar mai mult. etc. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. etc. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. grimasele faciale. plastic. mirosirea repetata a unui obiect.

teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate.nu mai mult de 12 luni consecutiv. diabet. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi. in pantaloni ori pe jos). Cand sunt separati de ei. de ex. Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. fie intentionat). Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). evitare. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. spina bifida. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. encefalita postvirala. fie ca este involuntar sau intentionat. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. epilepsie). la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. Dgn. laxativ). fie prin 2.

etc. S (2007). adica intr-o anumita ordine. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. de ex. de a sta pe scaun. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. si 2. lovitul cu capul. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. ca de ex.. ritmicitatea. aparent directionat si nonfunctional (ex. apucarea obiectelor cu gura. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea.manifesta atasamente selective adecvate (ex. muscaturile autoprovocate. terapia sistemica de familie. grupurile de suport. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. de ascultare. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. Childhood. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. interventia comportamentalista. de a urmari instructiunile. de pilda. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. clipitul) este relativ simpla. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate. analiza comportamentala aplicata 17 . Interventii psihosociale 16 . programele de interventie precoce. lovirea propriului corp. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism. 40 ore/ saptamana) si progresiva. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. etc. J. Gerdtz. directionarea. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. a deprinderilor (ex. or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . In autism. 16 17 Gerdtz. leganarea corpului. programele educationale pentru parinti. strangerea/ fluturatul mainilor.) intr-o faza cat mai timpurie.

in combinatie cu 2. etc. descrieti simptomele identificate. medicatia psihostimulenta. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. 2. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. deprinderilor de rezolvare de probleme. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. interventii comportamentaliste. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. laudarea comportamentelor dezirabile. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. etc). 3. 2. dezvoltarea asertivitatii. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. etc). educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. in clasa. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor.). Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. Brooks. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. 40 . folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD.

reteaua este redusa cantitativ dramatic. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece. felul contactelor . In psihoze. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie.familiei comunitar. etc. sau/ si (dupa caz) 3. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea.). descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand. terapie si reabilitare. etc. de clasa sociala. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. de contextul socialistoric si cultural. densitatea si interconectarea. persoana cu rolul principal in retea.M. O. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. de zona urbana sau rurala.. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 . cu o densitate a legaturilor mult diminuata. de evenimente de viata. pe care le stabileste individul cu un grup social. frecventa comunicarilor. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura. fapt ce intretine boala. profesionale. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale. clubul. caracteristicile demografice. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica.asimetrice. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). schimbarile ei (numarul persoanelor. inca din anii 1980. unilaterale sau reciproce. In acest context. felul legaturilor . etc. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. etc. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. La nevrotici scade marimea. Astfel. directe ori indirecte. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. mai ales la schizofreni.de rudenie. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului.S. intensitatea legaturilor. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave.

Uneori. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. Suportul este subsumat retelei. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. in cazul unui depresiv. Functia instrumentala. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. O mentiune merita. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. In asemenea cazuri. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. extrovertul. Principalele functii ale suportului social sint: a. dupa Eisikovits. b. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. de ex. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. In psihopatologie. a nevoilor. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. pe langa intervievarea clientului. atitudinea. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice.. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. de ex. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. obisnuirea cu evenimentul respectiv. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. cu care realizeaza "tranzactii psihice". aceasta constituind o nevoie specific umana. Serviciile sociale. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. negarea. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. cognitiile legate de diferite evenimente. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. De ex. care raspund unor nevoi psihosociale proprii.recaderilor in boala este mai mare. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. de care sa se simta sprijinit si incurajat. concrete. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. sau. De aceea. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . de ex. de aceea.

pacient psihic. pentru a face acest lucru. Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. Asistenta in criza: linii "fierbinti". imbracaminte. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. clubul. 5. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. Bineinteles. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). gasind aici "partenerii" viabili de dialog. asistenta medicala generala. Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. Servicii ce asigura locuinte. 4. functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. biserica. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational. Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. Identificarea clientilor cu nevoi speciale. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. 2. asistenta si consultanta pentru familie. siguranta personala. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. pentru dezvoltarea intereselor . 6. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. vecinii functii in scopul 43 . prieteni. posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". informarea lor asupra serviciilor oferite. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. 3. anumiti profesionisti (psihologi. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. angajatori 8.i activitatilor de timp liber . monitorizarea tratamentului medicamentos. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. 7. pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate.

colaborarea cu alte organizatii locale. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. folosirea familiei pacientului ca resursa. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. dezvoltare. La nivel local. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. individualizarea serviciilor. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). d. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. 10. dar creste complianta la tratament si deci. La nivel national se formuleaza legislatia. Huxley. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. Informarea pacientului si ulterior. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. scade numarul recaderilor in boala. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. La nivelul clientului. coordonarea programelor de interventie preventiva. 1992).9. considerarea pacientului ca partener in tratament. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. c. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. local si la nivelul clientului. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. autonomie ale clientilor. f. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor. adoptarea unei abordari longitudinale. e. 44 . Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. In ce priveste familia ca resursa in terapie.

in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. ca alte asemenea sisteme. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). spitalul de medicina interna. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. In acest sens. l993). Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. Bineinteles. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. 6. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. structurarea spatiului si timpului. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. desfasurate in anumite tipuri de agentii. Ne referim aici la rolul benefic al muncii. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. ne referim aici la mediul fizic si social. scoala sau universitatea. familiei acestuia. 1988). de ex. anumite etape ale interventiei si evaluarii. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. 4. acest fapt se petrece diferentiat. 45 . Recomandam (in masura posibilitatilor). Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. in spital daca este cazul. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. Ca definitie. acesta fiind construit pe valorile. tribunalul. 2. Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. 7. psiholog. 3. dispune de o definitie. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). 5.In legatura cu toate aceste lucruri. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. o filosofie de lucru. experienta. specifica fiecarui pacient in parte. de ex. etc. 8. asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. un scop. fiecare interventie este individuala. membrilor echipei terapeutice (medic. un anumit tip de populatietinta. numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. largirea contactelor sociale. sentimentele..

psihoigiena. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic.Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. in Cluj). etc. Astfel. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. etc. implicind uneori intreruperea acestora). nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. Servicii educationale.). Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. posibilitati prevocationale.etc. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. Astfel. cinematografele. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei. de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. 3. 4. cauzate de boala psihica respectiva. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. Mai 46 . Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. inchiriate in acest scop de catre agentie). durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. de ex. salile de sport. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. de medicatie. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. cu mai mult de cinci spitalizari. slujbe de proba. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. la Estuar. 2. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale. Servicii vocationale: evaluare vocationala. in general. etc.

1996). prin finalizarea activitatii. adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. Psihologic. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. ea invata sa urmeze niste directive (retete). fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. Pentru a fi stigmatizate. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. ca individ si ca membru al comunitatii. astfel. ii creste stima de sine. intelegerea si comunicarea. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. psihic si social. bolile respective 47 . Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. pierderi financiare. increderea in propriile forte. sa ceara clarificari daca nu intelege. izolarea sociala. o persoana stigmatizata este "altfel". decadere sociala. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. apatia. in functie de mentalitatile existente la acea data. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. sa execute si sa finalizeze sarcina. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. normala. Mai important chiar. diferita de ceilalti. Pe parcursul istoriei.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. Stigmatizarea este un proces social. probleme la locul de munca. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. Astfel.

Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. transmise intergenerational. in consecinta nimeni nu este imun. animozitate si frica. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. o anumita alimentatie. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. precum si utilizarea frecventa si 48 . Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria.trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. decaderea sociala. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil). Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. un istoric de comportament violent. pot fi create de demoni sau spirite malefice. bolile cu transmitere sexuala. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. Spre deosebire de bolile somatice. oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. starnind nedumerire. sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. In urma cercetarilor medico-sociale. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. ele sint contagioase. lepra. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. Ciuma. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. ceea ce produce frica. consumul de alcool si droguri. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. bolnavii psihici sint retardati mintal. persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. Ele sunt dificil de inteles. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase.

sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. etc. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. prin discutarea deschisa a problemei. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. miturilor si folclorului populatiei tinta. S-au constatat chiar relatii sociale robuste.inadecvata a termenilor de "psihotic".etc. videocasete. aceste actiuni sunt de abia la inceput. "oligofren". Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. etc. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. " psihopat". Asistarea familiei de catre asistentul social. Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. izolarea sociala. in Romania. conducand la contacte sociale active cu pacientii. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. prietenii solide gratie acestor programe. l995). cu actiune simultana si efecte sinergice. Prin acestea. stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei. a protectiei acestora. pierderea locului de munca. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. De asemenea. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. Campaniile educationale la nivel local sau regional. campanii de informare. Consecintele stigamtizarii sint complexe. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea.). convingerilor religioase. astfel. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor. impactul negativ asupra familiei. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. Din pacate. In general. Pana in anul 2002. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 .

Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . 487. organele care se ocupa de aceasta. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. VIII. grupate in urmatoarele capitole: I. pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. In anul 2002 apare legea nr. Dispozitii tranzitorii si finale. 50 . II. VI. Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. IV. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. in functie de spital si de fapta comisa. etc. lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic. VII. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. Care sunt dupa parerea dvs. III. Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. Finantarea serviciilor de sanatate mintala.). definitiile persoanei cu tulburari psihice. Aceasta lege are 64 de articole. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". 589 din 8 august 2002. Sanctiuni.anume: articoul 313. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. V. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. 2. publicata in Monitorul Oficial nr. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala.

51 .

52 .

53 .

54 .