Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

5. Cluj. Sanatate si boala. Anghel. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. New Jersey 6 ..2002.93-p. A. Thyer. A. suport de curs IDD. M. Stoleru. Mehi. „Cazul social” – boala. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale.2010 11. Compton & Burt Galaway (1989). R. p.pdf. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala.09. Milasan.H. California Eisikovits. Alternative.1. Legea nr.111. Wadsworth Publishing Company. A. Consilierea comportamentelor umane suicidare. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie. Roth.(1992).. Inc. 2.133158) 10. (eds. I. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice.A.). 2/2010. J. 2/2010. (2008). R. (2009). M. Childhood. I. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. Studii de caz (coord. (1992).. New York Roberts B. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei. Cluj-N. Coord. Bercea. Botond.L. 3. Stresul in sanatate si boala. Presa Universitara Clujeana. accesat 29. (2008). (2010). M. Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR.H.. in: Revista de Asistenta Sociala. Abnormal Psychology. (2008).. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista.. prevenirea si combaterea stresului. Sz. p. L. UNICEF Dafinoiu.. Monitorul Oficial nr. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica.O8.R. Hoboken. N.net/romania/lege487_2002. anul IX. www. B.. in: Psihologie clinica. anul IX.143-160 4. Bucureşti. 8. p. p. D.9-26 Dumitrascu. 7. American Psychiatric Association (2003). W.. p.). or Adolescence. Baban. Pritchard. Buttler. Societatea si bolnavii psihici. J. 3.. M.197-210 Friedman J. 6. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Neamtu.187-205) 2. Edit. Iaşi David D... 589/ 8.. Psihoterapii scurte.J. anul IX. Social work processes. Belmont.J. (2010). p. (forme de stres. M. in: Social Work in Mental Health. Editura Dacia. in: Revista de Asistenta Sociala. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie. 9. S (2007). (2003). Editura Polirom.Freeman and Company. 99-118 Moldovan. Editura Napoca Star. (2005). Asistenta Sociala si bolile mintale. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. 2/2010.. stresul psihosocial p.. Cluj Gerdtz. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. Vargha. A. coord. Antal Imola (2010). Gerdtz. in: Revista de Asistenta Sociala. 4. 87-98 Balaj. p. An Evidence-Based Approach..52-60. p. evaluarea stresului p. Roth.savethechildren. UBB Cluj-N.32-42. C (1993). Wodarski S. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. John Wiley & Sons. 5.

6. Hoboken. New Jersey Tudose F. John Wiley & Sons. Ghidul pacientului si familiei. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). An Evidence-Based Approach.J. mental si social. http://www. Bucuresti Tury F. Geneva. http://www. starea completa de bine din punct de vedere fizic. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen. Editura Medica. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice.who. Vargha J.L (1993). Inc.G. in: Promoting Mental Health.09. conform definitiei OMS.Organizatia Mondiala a Sanatatii.. Myers. Anorexia si bulimia. Wodarski S. Definirea termenilor Sanatatea reprezinta. Ville et al (2005). (eds. B (2008).pdf. FarmaMedia.2010 7 .).who. The Intrinsec Value of Mental Health.. Tudose. Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii. The Intrinsec Value of Mental Health. http://www. Switzerland.int/topics/mental_health/en/. Antal I.. curs anul III Psihologie UBB (manuscris). L. ed. Presa Universitara Clujeana 12. http://www. Sanatate mentala si boala psihica. (2007). intelege si interpreta datele din mediul in care traim. B.who. 8. 2. Lehtinen. Klinikai Pszichológia. 9. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 .who. Paszthy. Prin urmare. Psihologie Clinica. (2009). Thyer.. Abordarea pacientului in psihiatrie. accesat 24. 1. Geneva. WHO Press. in: Social Work in Mental Health.resz. C. (2004). este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. Cluj 11.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book. A II a revazuta si adaugita. poate face faţă stresului de zi cu zi. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul. in: Promoting Mental Health.pdf. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva. Ghid de lucrari practice. Ville et al (2005).A. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa.. Targu Mures 10.09. Lehtinen.L. accesat 24.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.2010 7. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii.int/topics/mental_health/en/. Vargha J. Eating Disorders. Szabo K. WHO/ OMS . WHO Press.

acuza neputinta. In practica de zi cu zi. prevalence 8 . care domina – din engl. 2009). resurse si forte. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . rudelor. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. emotionale sau sufletesti. • probleme de sanatate mentala . Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. In clasificarile diagnostice curente. Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. oricum. simptome si probleme mentale (de dezvoltare. de importanta majora. de invatare. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala.boala mentala. nesatisfacatoare. la asistenta psihologica sau psihiatrica. depresive. etc). anxioase. incidence. raportata la populatia totala. precumpanire. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. – Din fr. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 .parte de interactiuni sociale de succes. familii si societati. psihotice. de alimentatie. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. 7 Prevalenta – care prevaleaza. ICD 10 5 ). Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. sexuale. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. Din aceasta perspectiva.

psihismul subiectului se reorganizeaza. participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. Datorita acestor fenomene negative. etc. poate accepta conduitele agresive. adica cele care violeaza ideile prevalente. fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. dezorganizare (destructurare). aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. bizara. sau 4. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. iar cele care violeaza normele. in urma cu 100 de ani. dizabilitare. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. 3. disfunctionalitate. violenta.psihologiei clinice. Ea semnifica denivelare (simplificare). 2. etc. cu incordare sau tensiune interioara. geniul. Astfel. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. deranjanta. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta. inadecvata. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. devianta. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. 2009). Cu toate acestea. normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. distres. ganduri. periculozitate fie pentru propria persoana. altruismul fara granite. intr-o anumita perioada. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. 1992). cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. conduite psihologice anormale. 9 . violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. devotamentul extrem. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale.

nu neagă influenta factorilor somatici.) este suficient pentru a explica procesul patogen. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. mentionat de Eisikovits (2009). etc. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. diminueaza libertatea interioara. de ex in demenţa. aparind al doilea model. 10 . numita de altfel si "moarte psihica". boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. Scheff (1966). inclusiv in familia nucleara. Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. dintre care enumeram: antipsihiatria. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri.prezentand manifestari neobişnuite. O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. integrarea socio-culturala. 1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare.Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. bacteriologic. De ex. prezintă un anumit tablou clinic. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. 1970). "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. comunicarea interpersonala. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. Antipsihiatria (Szasz. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. un anumit substrat. 2. viral. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. apare la un moment dat. Conform terapiei comportamentale. stiintele sociale si terapia comportamentala. 2009): l. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. pana la desprinderea de insasi existenta umana. In consecinta. 3. un factor patologic specific (toxic. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. cu care se identifica pacientul. modelul psihosocial. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. aberante.

Disponibilitatea interventiilor. In termenii frecventei. ceea ce este o schimbare demografica. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. mentionat de Eisikovits). E. care au o durata mai lunga. Prelungirea vietii. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. Astfel. Frecventa. care au o durata mai mica a bolii. psihologici şi sociali. tinde spre remisiune. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social".defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. B. poate avea mai multe episoade. sunt biologici. Factorii patogenetici. B. poate duce la defect sau cronicizare. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. tendintele socio-geografice si demografice. poate fi unic în viaţa unui om. f. 1999. iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. Boală .Astfel. Consecintele bolii. explicaţia bolilor coronariene. are un tablou clinic clar. costisitoare si dizabilitante. de exemplu. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. lipsita de dinamism. Boală . constanta. boala ia în considerae si caracteristicile terenului. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. sustine Eisikovits in continuare. digestive (ulcer). D.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. de ex. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. aceasta influenteaza in special 11 . C. Astfel. bolile psihice sunt frecvente. desi nu in mod linear. Este necesar sa facem cateva distinctii. Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. se poate croniciza. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. Preocuparea publica (Thornicroft. somatice. Boală . Tansella. conduce la cresterea numarului de demente. tulburarile depresive si anxioase. Severitatea bolii. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. Accesibilitatea interventiilor. A. Ca severitate a bolii. consta din mai multe episoade. iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. poate evolua spre moarte. cauzali. tendinta evolutiva.

publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. care pot fi masurate cu aparate de laborator. 12 . De asemenea. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. etnica a pacientului. 2009). severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. sustine Vargha (1993. precum si o productivitate economica diminuata. semne hard decelate prin teste psihologice. C. disconfort. In fine.durata. Pe de alta parte. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. manifestari obiective ale unor tulburari. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). in comparatie cu bolile somatice. In medicina. care se asociaza cu tulburarile mintale. neputinta. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. astfel. indiferent de starea sociala. etc. modificari ale ritmului cardiac. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. frecventa. impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. Comportamentul anormal observabil. Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. in loc de simpatie si compasiune. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). de ex.functionarea sociala a persoanei. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. respectiv semne soft. de ex. D.. tensiune psihica anxioasa. etc) si semne (semne hard. materiala. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. mai putin consistente. precepute prin subiectivitatea medicului. precum si de integrarea sociala redusa. durerea de cap. de ex. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. Pentru familie si pentru comunitate. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor.

1993. deviante. virotic. 2009): 1. material. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . Orice forma de comportament anormal este unul invatat.semnele. infectios. in masura in care si cel normal este invatat. prin Thomas Szasz. traumatic). Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. convingerilor noastre. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). Koch. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. Modelul psihosocial. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. aduce in discutie mitul bolilor psihice. adica ceea ce se poate masura. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. toxic. modelul medical (biomedical). 2. Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. b. Pasteur. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. Acesta este cazul tulburarilor functionale. dezadaptate. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. In tulburarile psihologice. Curentul antipsihiatric. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a.

comportament. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. de aceea. Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. lumea). care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). In abordarea holista. Maslow. In aceste culturi. dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. distinctia dintre organic si psihic dispare. etc. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica.) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. fluenta 8 holist. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. partial Allport). medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. dezvatare si reinvatare. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. denumit comportament de tip A (mersul grabit. adica intreg 14 . Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. whole. in engl. fie organice. de autorealizare. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. modelul lui Erich Fromm. psihoterapia care este definita ca invatare. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. fie psihice. Carl Rogers. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. de a beneficia de un numar optim de stimuli. 3. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul.

coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer). prezentau o puternica motivatie pentru a trai. Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). Pentru cancer nu exista remediu. imbolnaviri ale tractului respirator. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. etc). Unii asociaza tipul A cu agresivitatea.). Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. si 2. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. In cazul decesului. in randul vaduvelor. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). Azi. etc. In situatii de examen. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. in special a depresiei. permanent in criza de timp. inclinatie spre competitie. neajutorarea). in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. in boala canceroasa. nivelul colesterolului. fumatul. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. trigliceridelor. divortului. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . linii importante de aparare a sistemului imunitar. dorinta mare de promovare. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. mai ales autopunitiva. etc. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii. hipertensiunea arteriala. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. omul se confrunta cu depresia (neputinta. nu exista nici-o posibilitate de interventie.verbala mare. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. “din start orice ai face. Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene.

in prezent. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. 2. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. coleg/a. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. vioaie. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. Pentru a obtine rezultate foarte bune. sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. Dati exemple de probleme mentale specifice. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. mai bogat acest exercitiu.ca o lupta activa impotriva bolii. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. 16 . 3. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). puternice si vioie. celulele NK sunt mari. Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu.

dementa posttraumatica.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. schematic: 1.91 – lipsa oricaror simptome. hiperactivitatea cu deficit de atentie. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). tulburari de comportament. probleme legate de conditiile de locuit. legate de mediul social. etc. din cadrul infectiei HIV. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar.1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora. probleme profesionale (ocupationale). tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . probleme legate de incalcari ale legii. probleme economice. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. dementa (dementa in boala Alzheimer. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte. probleme educationale. tulburarea autista. tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. etc 2. din boala Parkinson. cu functionare normala GAF = 10 . intre cele doua extreme: GAF = 100 . tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar.). Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. abuzul de alcool. delirium.

tulburare deliranta. stare de sevraj cu delirium. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . sedative. tulburari disociative 11. tulburare anxioasa indusa de alcool. tulburare dureroasa. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). tulburare afectiva indusa de alcool. cofeina. tip II. fobie sociala. de conversie. tulburarea distimica. cocaina. tulburarea bipolara (tip I.alcoolica. cannabis. tulburare psihotica acuta. agorafobie fara istorie de panica. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. nicotina. hipocondrie. opioide. deliriumul din intoxicatia alcoolica. starea de sevraj la alcool. dementa indusa de alcool. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). ale excitarii sexuale. hipnotice sau anxiolitice. schizofrenia dezorganizata. tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. 5. tulburarea ciclotimica) 7. schizofreniforma. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. cu simptome predominant fizice (somatice). tulburari somatoforme: de somatizare. tulburare psihotica indusa. tulburarea catatonica. fobie specifica. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. substante inhalante. disfunctie sexuala indusa de alcool. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. tulburarea schizoafectiva . tulburari sexuale dureroase. tulburari orgasmice. tulburari afective: tulburari depresive. etc. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). stresul acut. mai multe substante psihoactive. panica cu/ fara agorafobie. halucinatorie) 6. tulburare amnestica indusa de alcool. (paranoida. tulburare dismorfica 9. tulburare obsesiv-compulsiva. halucinogene. de somatizare nediferentiata. stresul posttraumatic. tulburari de somn induse de alcool). cu simptome psihologice si fizice 10. nediferentiata. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. tulburari anxioase: anxietate generalizata. tulburarea depresiva majora.

tulburarea de personalitate FAS. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. 10. parasomnii. dissomnii. 4. distonia acuta indusa de neuroleptice. tulburarea de personalitate borderline. tulburarea de personalitate narcisistica . tulburari ale ritmului circadian. cosmaruri. neoplasme. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). piromania. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. maladii endocrine. maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. jocul de noroc patologic. 2. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. 3. alte tulburari de somn. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. tulburarea de personalitate paranoida. 12. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. tulburarea de personalitate antisociala. tulburari de adaptare: depresiva. tulburarea de personalitate schizotipala. tulburarea de personalitate dependenta.12. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. cleptomania. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. 11. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. anxioasa. 8. tricotilomania 15. tulburarea de personalitate evitanta. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. 7. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. insomnie primara. tulburarea de personalitate schizoida. bulimia nervosa 13. diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. cu tulburari de conduita. etc 19 . tremor postural indus de medicatie. 9. mixta depresiv anxioasa. tulburarea de personalitate histrionica. 5. tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. tulburari de respiratie in timpul somnului. sindromul neuroleptic malign. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. akatisia acuta indusa de neuroleptice. somnambulism. narcolepsia. 6. hipersomnie primara.

anxietatea este axul central al nevrozelor. simptome gastrointestinale. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. randamentul profesional. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. gura uscata). hiperactivitate vegetativa ca de ex. cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. protectia copiilor. finante.4. incapacitate de relaxare. tahicardie sau tahipnee. dificultati de concentrare. fatigabilitate rapida. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. tensiune motorie.). Cele mai frecvente tulburari psihice. cardiovasculare. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. disconfort epigastric. etc. sustine Tudose. sustine Tudose (2004). perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). hiperactivitate vegetativa: ameteli. iritabilitate. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. etc. transpiratii. reparatiile masinii. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 .). (framantare permanenta. dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. cefalee tip tensiune. pentru identificarea. cefalee. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt. agitatie). Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. performanta in munca sau scolara. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. tremuraturi. ale gandurilor automate. Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi.

Psihoterapii scurte. atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. hipnoticele si sedativele. sustine Tudose.)9 . cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. „teama de a nu innebuni”. „teama de moarte”. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. antidepresive). atacurile par sa „apara din senin” (Tudose. 2004). dureri de cap de tip anginos. palpitatii. individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. 2004). tranchilizantele. terapia medicamentoasa. vertij. In mod similar.raspunsurile de anxietate. Iaşi 21 . frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. de animale. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. Jenö-Laszlo Vargha (2005). intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). depersonalizare. de boli. In afara de simptomele psihologice de frica. tahicardie. etc. etc. Editura Polirom. spatiu. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. teroare. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. contacte interumane. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. parestezii in extremitatile membrelor. senzatie de inec. senzatie de „valuri de rece si cald”. vezi: Ion Dafinoiu. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. sentimente de derealizare. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. anxioliticele. de ex. aceste perioade apar si dispar brusc. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. de ex.

tensiune. Daca in cazul anxietatii. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace. b. intr-o situatie care nu prezinta pericol. privirile celor din 22 . necontrolabila. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. Dupa Tudose (2004). Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. vorbitul la telefon. d. De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. obsesii (Tudose. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. Reactia fobica este automata. mersul la o intalnire.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. 2004). teama nu are obiect. Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol. Pacientii evita spatiile publice. oboseala. Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”.. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. nu li se cunoaste factorul declansator. DSM IV descrie agorafobia. Alteori. o teroare persistenta si fara cauza. Victima simte brusc o oroare. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. in fobie ea capata caracter specific (forma. c. tremor. nume. fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. e. Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. sustine Tudose (2004). uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. Astfel. transpiratii.de animale mici si insecte. dupa Mallet mentionat de Tudose. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. etc. localizare). alcoolism. respiratie superficiala. simptomele incluse in fobie sunt: a. iar cele din a doua copilarie . f. mancatul in locuri publice. urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. pericole imaginare.

teama de zbor. managementul anxietatii. moarte. conform Dexonline. stupefactie sau agatare de ceva. etc. la un moment dat in cursul tulburarii. terapia prin expunere la stimulii evitati. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. dupa Comer (1992). de locuri la inaltime. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. imagini persistente si recurente care sunt experientate. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. drog. furtuna. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. vederea sangelui. 23 . impulsuri. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. Interesant. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. administrarea unei injectii. cauzeaza disperare. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). in tulburarile fobice. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. de animale. In mod clasic. desensibilizarea sistematica. de boli. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale.ro. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. La copii. nejustificata. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. de ex. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. Cele mai eficiente forme de interventie. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei.jur. spatii inchise. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. remarca Tudose. inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire.

sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. verificatul) sau acte mentale (de ex. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. B. metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. aceste comportamente sau acte mentale. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. stare critica). sustine autorul. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. persoana a experientat. ordonatul. acte de rugaciune. ori sunt clar excesive. spalatul pe maini. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. Este utilizata extrem de rar in prezent. sunt: A. persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1. 2. ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). dupa Comer (1992). impulsuri sau imagini. in tulburarile obsesiv compulsive. nenorocire. neputinta sau oroare (la copii. impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. in schimb. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. 24 . conform DSM IV. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive).disperare. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. aceasta poate fi exprimata. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). de calculat. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa. Gandurile. insa. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. Cele mai eficiente forme de interventie.

eforturi de a evita gandurile. locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. D. eforturi de a evita activitati. ganduri sau perceptii (la copii. profesional sau in alte domenii importante de functionare. 4. sa aiba copii ori o durata de viata normala). sa se casatoreasca. este incapabil sa aiba sentimente de amor). 5. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. gama restransa a afectului (de ex. E. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). dificultate in concentrare. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. C. 4. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. halucinatii si episoade disociative de flashback. 2. 2. 2. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. F. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). 5.C si D) este de mai mult de o luna. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. 6. iluzii. iritabilitate sau accese coleroase. actiune si simtire.incluziv imagini. la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. 4. raspuns exagerat de tresarire. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. dificultate in adormire sau in a ramane adormit. hipervigilenta. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. 7. 5. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. 3. De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. 3. nu spera sa-si faca cariera. Stresul acut. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. 3. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social.

de ex.postraumatic). adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. ca raspuns la evenimentul traumatic. In plus. traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor. se simt detasati de corpurile lor. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. Forma bipolara. „a fi stupefiat”). in care apare doar depresia: b. in care apar succesiv mania si depresia. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. imersia. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. de exemplu expunerea la stimulii evitati. care denumeste mai multe boli grave. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". In mod traditional. Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. in general. Depresia. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. cu simptome diverse. inapetenta si pierderea in greutate. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. uneori iritabila sau anxioasa. Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). nedandu-si seama ca este bolnava. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. derealizare. Forma unipolara.

tulburari de atentie si memorie. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. numele curent fiind "depresie reactiva". vinovatie. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. libido scazut. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. De multe ori.) 27 . Cea mai buna combinatie. asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica.6%.. nefericirea. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. concediere). este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. sentimente de teama. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. cu un risc crescut la femei si batrini. O. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. mai ales la populatiile nordice si la unguri.S. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. agitatie sau inhibitie. postpsihotica a schizofreniei. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. idei de inutilitate sau de suicid.M. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 .(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. In acest sens. minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. in aceste cazuri. Sinuciderea. etc. despartire. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. lipsa de energie si de chef in orice activitate. Ca definitie. b. deces. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). recunoscuta in prezent. scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde.

Daca nu este special pregatit. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. Pentru asistentul social. se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. Suicidactia. care afecteaza 1% din populatia generala. abuzul de toxice. uneori chiar irascibila. 2. adica ideile de sinucidere. inca putin cunoscuta. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit.faze: 1. cognitive si volitive. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. impulsivitatea. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. Mania. Schizofrenia. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. Este o boala complexa. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa). activitatea este intensa dar superficiala. In cazurile grave. de ex. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. schizofrenia. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. adica trecerea la actul propriu-zis. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. Suicidatia. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. deci de aria geografica sau de perioada istorica. chiar cu ajutorul Politiei. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. ca poate face orice. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. a parantezelor multe facute de pacient. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. agresivitatea. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari. indiferent de tara. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva.

incoerenta. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. fie 29 . ci de boala. de ex. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. in care sa fie inclusa si boala. neologisme. alterari fonetice. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. e. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. f. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. c. Din cauza debutului sub 35 ani. detasare afectiva. de ex. de ex. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. mai ales de tip auditiv. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva). Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata.Comunicare distorsionata: mutism. fie prin evitare. d. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. cu societatea. disociatie. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. de ex.b. Simptomatologie: a. rade cand povesteste despre decesul cuiva. Tratamentul este medicamentos. negativism. dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. pasii trebuind sa fie marunti. Nu este vorba de reavointa. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute).creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. Tulburari de perceptie: halucinatii. unul din clasicii psihiatriei. "perna psihica". boala fiind cronica. paralogie. etc. baraje psihice). de ex. E. sa ocupe un loc de munca. bizarerie. Il incurajam sa se "avante" in mediul social.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. psihica sau organica). sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala.

"tulburari de comportament". de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. viata lui fiind un lung sir de incercari si erori).printr-o medicatie adecvata. ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. uneori perversiuni. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. atractie spre droguri si alcool. totala nereceptivitate la critica. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. Ca frecventa. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. schizofrenia este o boala cronica. Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. fara galagie. Simptomatologie: autocontrol deficitar. chiar uniform. fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. viata sexuala neregulata. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!). Debutul este greu decelabil in timp. intre patologic si normal. de aceea. problematica. egoist. ocupind o zona "gri". impulsivitate si agresivitate. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. Asadar. Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. intre puseurile acute. la lumea adultilor. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. disfunctia cerebrala minima. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. etc). Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G.

Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere.. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. boala psihica a unuia dintre parinti. Tratamentul poate fi medicamentos. despre care vom discuta in continuare. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. mai ales prin separarea de mama) si sociale . femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani.. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. borderline. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. sustine Tury et al. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii.(privarea de afectiune la o varsta mica. antisociala. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. Relatiile dizarmonice dintre parinti. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. prin sentimentele puternice dar inconstante. B (2008). narcisica si anxioasa de personalitate. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate. cu varsta intre 18-35 ani. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. mai ales in episoadele acute. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). Antal I. histrionica. intr-un procent de 1-4%. Tipul de educatie prea lax. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. tulburarea schizoida. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. prin lipsa de empatie. Anorexia. DSM IV 31 . Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. Paszthy. in randul barbatilor.

activitate fizica in exces. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. De specificat tipul : tip restrictiv. utilizarea laxativelor). Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. Mai precis. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata.5. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ. Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. de la body mass index).).). Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie. In practica. C. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. iar la barbati valorile sunt mai mari. 3. voma. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. diuretice sau clisme. desi are mult sub greutatea normala. In cazul bulimiei. sunt: 1. aparitia amenoreei. de cele multe ori. Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18. greutatea corporala este de obicei normala. 2.84 [kg/m2]. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A.5 – 25. subtipul bulimic. Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului. vorbim despre anorexie. mancatul intr-o anumita 32 . D.702 = 13. B.

tentative de automutilare si de suicid. grupurile de suport. dezinhibitie sexuală. in medie. D. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. pe o perioada de minimum trei luni. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate. B. interventie si educatie nutritionala. Preocupari privind forma si greutatea corporală. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). sustine Myers (2001). E. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. regim alimentar. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. In aceasta situatie controlul impulsurilor. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. consumul de alcool si droguri. exercitii fizice in exces. diuretice sau clisme. emotiilor este dificil pentru bolnav. utilizare excesiva de laxative. pentru 33 . C. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. 2. cel putin de doua ori pe saptamana. tulburarea de mancat compulsiv. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare.

varstei si sexului. discalculia (tulburarea de calcul). uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. De asemenea.). si cateva criterii (doar A. atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. adolescentilor si adultilor. 15 Conform DSM IV. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. balbismul. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta. de alimentatie. compulsivitatii si anxietatii. tulburarea dezintegrativa a copilariei. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. in copilarie sau adolescenta. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. tulburarile de anxietate. tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj.. etc. balbism. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. psihotice. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa. tulburarea Asperger. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. doar B sau A si B) 34 . medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. de intensitate clinica sau subclinica. tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata. pica). Adultii pot fi. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. Variatiile in prezentarea unei tulburari. distimice. etc. de asemenea. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex.reducerea gandirii obsesive. se specifica in remisiune partiala. daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii.). de ex. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex. dislexia (tulburarea de citit). disgrafia (tulburarea expresiei grafice). etc. de personalitate.

substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare). Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. reciprocitate emotionala sau sociala. manierisme motorii stereotipe si repetitive. in limbaj. expresia faciala. ticurile. cautarea de a impartasi bucuria. tulburarile de eliminare (enurezis. sau de hiperactivitate – impulsivitate. 35 . tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii. la indivizii cu limbaj adecvat. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita.. capacitatea de a promova relatii cu egalii. inainte de varsta de 3 ani. silabelor sau cuvintelor. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. 2. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. pauze in interiorul unui cuvant. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale.. cuvinte intrerupte de ex.). fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. etc. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. fie ca focalizare. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. de ex. care este anormala fie ca intensitate. gestica sau mimica. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. anxietate de separare. 3. encomprezis). interesele sau realizarile cu alti oameni. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala. etc. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. in: 1. etc.

Tulburarea de conduita poate fi 36 . intrerupe sau deranjeaza pe altii. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. de ex. Criterii: A. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. impulsivitate.Unele simptome. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. fuge de acasa. chiuleste de la scoala. de a asculta cand i se vorbeste direct. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. intervine in conversatiile sau jocurile altora). 1. vine acasa noaptea tarziu.). pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. are dificultati in a-si astepta randul. fruda sau furt. uituc referitor la activitatile cotidiene). scolara sau profesionala. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. 1 sau/si 2. care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala. adesea vorbeste excesiv de mult. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. etc. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. 3. 2. usor de distras de stimuli irelevanti. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. si 4. Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. scolara sau profesionala. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. 2. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut.

atinsul. rapide. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. Copiii mari pot manca excremente de animale. de ex. provocator care dureaza cel putin 6 luni. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. etc. aproape zilnic. 37 . Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. par sau imbracaminte. gesturi manuale. reflux esofagian). recurente. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. ostil. ruminatia. nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. ghemuitul. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. adesea este ranchiunos si vindicativ. mirosirea repetata a unui obiect. adesea se cearta cu adultii. incretirea nasului. etc. ridicatul din umeri. mersul cu pasi de dans. plastic. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. cateva sec sau chiar mai mult. insecte. scuturarea capului. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. bruste. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. Ticurile motorii complexe. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. grimasele faciale.. au o durata mai mare. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. Ticurile.: clipitul. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. de ex.diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. mersul inapoi. nisip. adesea este coleros si plin de resentimente. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. sfoara. Ticurile motorii simple. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. saritul. scolara si profesionala.

Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. epilepsie). etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). diabet. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii). Dgn. fie ca este involuntar sau intentionat. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. fie intentionat). laxativ). fie prin 2. diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. evitare. Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani.nu mai mult de 12 luni consecutiv. Cand sunt separati de ei. Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. in pantaloni ori pe jos). de ex. spina bifida. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. encefalita postvirala. Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi.

Childhood.manifesta atasamente selective adecvate (ex. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. de ascultare. Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. Gerdtz. grupurile de suport. de a urmari instructiunile. lovitul cu capul. aparent directionat si nonfunctional (ex. etc. programele educationale pentru parinti. strangerea/ fluturatul mainilor. de ex. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. directionarea. analiza comportamentala aplicata 17 . 16 17 Gerdtz. ritmicitatea.. a deprinderilor (ex. terapia sistemica de familie. adica intr-o anumita ordine. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate. ca de ex. 40 ore/ saptamana) si progresiva. J. S (2007). lovirea propriului corp. programele de interventie precoce. apucarea obiectelor cu gura. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. In autism.) intr-o faza cat mai timpurie. leganarea corpului. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. de a sta pe scaun. Interventii psihosociale 16 . Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). interventia comportamentalista. de pilda. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . etc. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. clipitul) este relativ simpla. si 2. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . muscaturile autoprovocate.

Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. 2. 40 . time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. 2. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. Brooks. dezvoltarea asertivitatii. deprinderilor de rezolvare de probleme. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. etc). interventii comportamentaliste. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. etc). folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. medicatia psihostimulenta. atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. descrieti simptomele identificate. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. laudarea comportamentelor dezirabile. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. in clasa. Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young.). O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. etc. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. in combinatie cu 2. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex. 3.

M. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie.S. fapt ce intretine boala. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. densitatea si interconectarea. de zona urbana sau rurala. profesionale. clubul. de contextul socialistoric si cultural. La nevrotici scade marimea. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului. unilaterale sau reciproce. etc. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale.asimetrice. Astfel. directe ori indirecte. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. inca din anii 1980. mai ales la schizofreni. reteaua este redusa cantitativ dramatic. intensitatea legaturilor.. pe care le stabileste individul cu un grup social. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand.de rudenie. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura. felul contactelor . caracteristicile demografice. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale. schimbarile ei (numarul persoanelor.familiei comunitar. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica. frecventa comunicarilor.). etc. resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. O. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 . felul legaturilor . terapie si reabilitare. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. etc. persoana cu rolul principal in retea. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. de clasa sociala. In acest context. de evenimente de viata. etc. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. sau/ si (dupa caz) 3. In psihoze.

Principalele functii ale suportului social sint: a. aceasta constituind o nevoie specific umana. Functia instrumentala. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. Serviciile sociale. de ex. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. de ex. obisnuirea cu evenimentul respectiv. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. b. concrete. negarea. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. De ex. pe langa intervievarea clientului. dupa Eisikovits. de care sa se simta sprijinit si incurajat. In psihopatologie. cognitiile legate de diferite evenimente. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. extrovertul. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. sau. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. atitudinea. de ex. cu care realizeaza "tranzactii psihice".recaderilor in boala este mai mare.. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. in cazul unui depresiv. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. De aceea. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. Suportul este subsumat retelei. a nevoilor. In asemenea cazuri. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. de aceea. Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. O mentiune merita. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. Uneori. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale.

siguranta personala. Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. anumiti profesionisti (psihologi. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. biserica. Asistenta in criza: linii "fierbinti". pentru a face acest lucru. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). gasind aici "partenerii" viabili de dialog. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". 3. asistenta medicala generala. printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. monitorizarea tratamentului medicamentos. Bineinteles. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. Servicii ce asigura locuinte. prieteni. Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational.pacient psihic. clubul. angajatori 8. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate.i activitatilor de timp liber . Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. 5. concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. 4. imbracaminte. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. pentru dezvoltarea intereselor . functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. 7. 6. asistenta si consultanta pentru familie. Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. informarea lor asupra serviciilor oferite. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. vecinii functii in scopul 43 . Identificarea clientilor cu nevoi speciale. 2.

Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. 44 . negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. considerarea pacientului ca partener in tratament. d. f. 10. individualizarea serviciilor. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. La nivel national se formuleaza legislatia. dar creste complianta la tratament si deci. c. adoptarea unei abordari longitudinale. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. In ce priveste familia ca resursa in terapie. colaborarea cu alte organizatii locale. scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. dezvoltare. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. scade numarul recaderilor in boala. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. 1992).9. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. coordonarea programelor de interventie preventiva. La nivel local. Informarea pacientului si ulterior. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). local si la nivelul clientului. folosirea familiei pacientului ca resursa. autonomie ale clientilor. Huxley. Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. e. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. La nivelul clientului.

membrilor echipei terapeutice (medic. de ex. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. 1988). un anumit tip de populatietinta. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). acesta fiind construit pe valorile. acest fapt se petrece diferentiat. in spital daca este cazul. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare.. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. Ne referim aici la rolul benefic al muncii. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. structurarea spatiului si timpului. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. dispune de o definitie. tribunalul. un scop. 5. o filosofie de lucru. 2. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. psiholog. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. etc. scoala sau universitatea. familiei acestuia. ca alte asemenea sisteme. anumite etape ale interventiei si evaluarii. Ca definitie. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. In acest sens. 3. 6.In legatura cu toate aceste lucruri. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). specifica fiecarui pacient in parte. 45 . spitalul de medicina interna. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. 7. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. experienta. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. fiecare interventie este individuala. 8. desfasurate in anumite tipuri de agentii. de ex. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. l993). asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient. Bineinteles. in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. Recomandam (in masura posibilitatilor). sentimentele. ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. 4. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. largirea contactelor sociale. ne referim aici la mediul fizic si social.

Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. de medicatie. Servicii vocationale: evaluare vocationala. psihoigiena. etc. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. 3. in Cluj). Astfel. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. etc. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. cu mai mult de cinci spitalizari. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. slujbe de proba. de ex. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. cinematografele.etc. implicind uneori intreruperea acestora).Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. posibilitati prevocationale. inchiriate in acest scop de catre agentie). iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale. cauzate de boala psihica respectiva. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). 4. 2. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . la Estuar. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. in general. Servicii educationale.). "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. Astfel. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. salile de sport. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. Mai 46 . sa-si refaca deprinderile de a trai independent. etc.

izolarea sociala. Mai important chiar.specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. pierderi financiare. diferita de ceilalti. sa ceara clarificari daca nu intelege. ca individ si ca membru al comunitatii. apatia. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. astfel. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. Astfel. o persoana stigmatizata este "altfel". normala. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. bolile respective 47 . cum sunt lentoarea motorie si ideativa. 1996). decadere sociala. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. Pentru a fi stigmatizate. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. in functie de mentalitatile existente la acea data. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. Pe parcursul istoriei. Psihologic. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. ea invata sa urmeze niste directive (retete). legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. sa execute si sa finalizeze sarcina. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. Stigmatizarea este un proces social. ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. probleme la locul de munca. prin finalizarea activitatii. intelegerea si comunicarea. increderea in propriile forte. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. psihic si social. ii creste stima de sine. adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala.

starnind nedumerire. decaderea sociala. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. ceea ce produce frica. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. bolnavii psihici sint retardati mintal. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil).trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. pot fi create de demoni sau spirite malefice. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. In urma cercetarilor medico-sociale. consumul de alcool si droguri. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. in consecinta nimeni nu este imun. lepra. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. Ciuma. oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. precum si utilizarea frecventa si 48 . transmise intergenerational. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. un istoric de comportament violent. Ele sunt dificil de inteles. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. Spre deosebire de bolile somatice. bolile cu transmitere sexuala. animozitate si frica. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. o anumita alimentatie. ele sint contagioase. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. Odata cu evolutia terapiei medicamentoase.O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata.

inadecvata a termenilor de "psihotic". prin discutarea deschisa a problemei. l995). izolarea sociala. De asemenea. impactul negativ asupra familiei. aceste actiuni sunt de abia la inceput. in Romania. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor.etc.). Prin acestea. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. S-au constatat chiar relatii sociale robuste. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. campanii de informare. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . "oligofren". modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers. ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. conducand la contacte sociale active cu pacientii. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. a protectiei acestora. convingerilor religioase. videocasete. Din pacate. Consecintele stigamtizarii sint complexe. astfel. In general. prietenii solide gratie acestor programe. etc. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. Pana in anul 2002. fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei. cu actiune simultana si efecte sinergice. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. etc. miturilor si folclorului populatiei tinta. pierderea locului de munca. Asistarea familiei de catre asistentul social. Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. " psihopat". Campaniile educationale la nivel local sau regional.

487. publicata in Monitorul Oficial nr. IV. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . VII. Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic.anume: articoul 313. pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. in functie de spital si de fapta comisa. lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. Dispozitii tranzitorii si finale. definitiile persoanei cu tulburari psihice. V. 50 . Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. etc. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala. Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. grupate in urmatoarele capitole: I. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. VI. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. Aceasta lege are 64 de articole. Sanctiuni. Care sunt dupa parerea dvs. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. III. Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. 2. II. organele care se ocupa de aceasta. 589 din 8 august 2002. In anul 2002 apare legea nr. VIII. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii.).

51 .

52 .

53 .

54 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful