Universitatea ,, Babeş-Bolyai ’’ Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Catedra de Asistenţă Socială

Asis.univ. dr. Maria Diaconescu

NOTIUNI DE PSIHOPATOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MENTALĂ

Suport de curs pentru studenţii anului III

2010-2011

CUPRINS

1. Introducere: Scopul si obiectivele generale ale cursului. Temele abordate. Sarcinile studentilor. Formele de evaluare. Bibliografie. 2. Sanatate mentala si boala psihica. Definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: modelul medical, modelul psihosocial, modelul biopsihosocial sau modelul holist. Exercitii. 3. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV 4. Cele mai frecvente tulburari psihice. Definire operationala si interventie psihosociala: tulburari de anxietate, tulburari afective, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Exercitii 5. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice: reteaua si suportul social in domeniul sanatatii mentale; serviciile de suport comunitar; stigmatizarea si destigmatizarea in psihiatrie, legislatie. Exercitii

2

1. Introducere
In munca lor de zi cu zi, asistentii sociali se vor intalni cu multe cazuri de tulburari mentale neindentificate si neluate in evidenta, sustin Buttler si Pritchard (1993). Sunt putini asistentii sociali care se vor specializa in asistenta celor care au fost formal diagnosticati ca bolnavi mentali. Acestia vor lucra fie intr-un spital de psihiatrie sau intr-o echipa pe domeniu, fie mai ales in domeniul asistentei de dupa externare, continua autorii. Cu toate acestea, sustin ei, toti asistentii sociali, indiferent de specialitatea lor, vor intalni bolnavi psihici printre cazurile cu care iau contact si adesea chiar in faza initiala a prabusirii lor. Indiferent de ceea ce sustine recomandarea initiala – ar putea fi vorba de pericolul unui abuz asupra copilului sau nevoia unei locuinte – multe cazuri vor contine si o dimensiune psihiatrica (Buttler et al, 1993). Autorii sustin ca exista o diversitate de pareri si teorii in psihiatrie si ca asistentii sociali trebuie sa se concetreze intotdeauna asupra unei tulburari particulare si nu a aspectelor de etiologie sau de patologie. O cunoastere a acestor aspecte ale tulburarii este evident un avantaj pentru ca ajuta asistentii sociali sa isi inteleaga clientii, sa le evalueze dificultatile, sa discute problemele cu colegii si sa comunice cu alte persoane implicate (rudele si prietenii pacientilor). Totusi accentul trebuie sa se puna pe realitatea cu care clientii si familiile lor se confrunta in mod curent, adica pe evaluarea nevoilor, dificultatilor si a resursele curente. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV, Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, la care se va face referire in acest curs este un ghid care orienteaza practica psihiatrilor, nicidecum a asistentilor sociali. Avem nevoie sa intelegem DSM pentru a comunica cu psihiatrii insa nu avem nevoie sa-l utilizăm pentru a ne ghida practica. Clasificarea, sustin Comptom & Galaway (1989), intra in joc atunci cand profesionistii se straduiesc sa evalueze sau sa formuleze un diagnostic ca si ghid pentru selectarea celor mai adecvate proceduri pentru a face fata problemei. Posibil ca exista un conflict inerent intre nevoile stiintei de a ordona si clasifica, pe de o parte si umanismul asistentei sociale, pe de alta parte. Clasificarea ar putea avea ca şi consecinţă, atat in randul psihiatrilor cat si a psihologilor si asistentilor sociali, raportarea faţă de persoane mai degrabă ca faţă de obiecte plasate în diverse categorii decât ca indivizi. Stim ca aceasta raportare duce la incalcarea unei valori fundamentale in asistenta sociala,

3

respectul pentru demnitatea si unicitatea individului. Aceasta valoare, transpusa in practica, necesita evitarea de a folosi clasificari, etichetari, generalizari in comunicarea cu oamenii si lupta impotriva stereotipiilor si stigmatizarilor de orice fel. Procedurile de evaluare in termeni de participare a asistentului social cat si a persoanei asistate in dezvoltarea si intelegerea problemei, sustin Comptom & Galaway, precum şi dezvoltarea unui plan de interventie bazat pe analizele interactiunii persoana – situaţie asa cum este traita de beneficiarul serviciilor de asistenta sociala minimizează nevoia de clasificare in asistenta sociala a persoanelor cu tulburari psihice si totusi mentine rigoarea stiintifica in munca cu datele valide si fidele, precum si cautarea constienta a explicatiilor alternative. Scopul si obiectivele generale ale cursului Cursul oferă notiuni introductive cu privire la sanatatea mintala si psihopatologie precum si sumarizarea principalelor teorii care le fundamenteaza si isi propune ca studentii 1. sa se familiarizeze cu limbajul psihiatriei si astfel sa faciliteze dialogul lor cu specialistii din psihiatrie si psihologie clinica, 2. sa invete sa recunoasca o tulburare psihica, sa abordeze persoane cu diagnostic psihiatric, să evalueze nevoile si resursele acestora, 3. sa cunoasca drepturile lor, posibilitatile de tratament si reabilitare, legislatia in vigoare. Cursul isi propune dobandirea urmatoarelor competenţe: Cognitive: cunoasterea principalelor teorii explicative cu privire la sanatatea mentala si psihopatologie diferentierea tulburarilor psihice dupa simptomele caracteristice acestora cunoasterea resurselor comunitare si rolul acestora in optimizarea starii de sanatate a persoanelor cu diagnostic psihiatric cunoasterea rolurilor pe care asistentii sociali le pot avea in activitatile de reabilitare si resocializare, precum si in promovarea sanatatii mentale Instrumental aplicative dezvoltarea abilitatilor de a recunoaste o tulburare psihica dezvoltarea abilitatilor de abordare a clientului cu tulburări psihice

4

-

dezvoltarea capacitatii de evaluare a principalelor nevoi, dificultati şi resurse ale clientilor, persoane cu dgn. psihiatric

Atitudinale formarea unei atitudini nediscriminative fata de persoanele cu dgn. psihiatric 1 , conştientizarea importantei cu privire la destigmatizare si promovarea drepturilor acestor persoane denumite frecvent ”bolnavi psihici”. Teme abordate: Sanatate mentala si boala psihica; definirea termenilor: sanatate mentala pozitiva, probleme de sanatatate mentala, boala psihica, probleme mentale, tulburari mentale, normalitate si anormalitate. Modele explicative ale bolii psihice: medical, psihosocial, biopsihosocial. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Definire operationala si interventie pentru cele mai frecvente tulburari psihice: tulburarile anxioase, tulburarile afective si de dispozitie, schizofrenie, tulburari de personalitate, tulburari de comportament alimentar, tulburari aparute in copilarie si adolescenta. Reabilitarea persoanelor cu tulburari psihice cronice, etc. Sarcinile studentilor: 1. Consultarea bibliografiei, fise de lectura pentru cel putin 2 titluri carte/ articol din surse bibliografice (5-10 pagini fise de lectura din cel putin 50 pagini de lectura) 2. Participarea la activitatile si discutiile de curs si seminar, rezolvarea exercitiilor Formele de evaluare: 1. teme de seminar: 40 % 2. examen scris: 60 %

Surse bibliografice pentru realizarea fiselor de lectura:

1

Prescurtare pentru ”diagnostic psihiatric” 5

p. 7. J. Presa Universitara Clujeana Bibliografia cursului: 1. Notiuni de psihopatologie si sanatate mintala... Iaşi David D. L..J. (2005). suport de curs IDD. prevenirea si combaterea stresului. D. (2008).. anul IX.133158) 10.). N.. UNICEF Dafinoiu.2002. California Eisikovits. Cluj-N. p. Perspective privind asistarea comunitara in psihiatrie. www. Wadsworth Publishing Company. in: Revista de Asistenta Sociala. Consilierea comportamentelor umane suicidare. suport de curs IDD pentru anul III Asistenta Sociala UBB. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy.Freeman and Company. 589/ 8. Editura Dacia. p. 2/2010. Thyer. Coord. B. in: Revista de Asistenta Sociala. Modele etiopatogenetice si de tratament utilizate in psihologia clinica. UBB Cluj-N. Presa Universitara Clujeana. 5. (1992). p. Editura Polirom. Roth. Inc. (2010).52-60. M. R. John Wiley & Sons.J.savethechildren. psihiatrie si dezinstitutionalizare in Romania postsocialista.. I. Belmont. in: Revista de Asistenta Sociala. p. 2/2010. Impactul bolii psihice asupra functionarii familiei. 6. Studii de caz (coord. Psihoterapii scurte. Hoboken. 3. M.9-26 Dumitrascu. (2010).. Editura Napoca Star. „Cazul social” – boala. (forme de stres. M. M. (2003). (eds. Botond. R. Aspecte privind excluderea sociala si ocupationala a persoanelor cu probleme cronice de sanatate mintala. Neamtu. J. p. Buttler.143-160 4. in: Modele si recomandari pentru proiecte de interventie. Childhood.111. Bercea. p.H..197-210 Friedman J. Roth. Edit. Stoleru. Proiect comunitar al studentilor: promovarea drepturilor persoanelor cu tulburari psihice. W. 8. A. Pritchard. Baban. coord. American Psychiatric Association (2003).93-p. (2008).. An Evidence-Based Approach. New York Roberts B. 2/2010. in: Practica asistentei sociale centrata pe individ si familie. Monitorul Oficial nr.A.O8. p. 3.. Societatea si bolnavii psihici.(1992). Anghel. Vargha. Legea nr. (2008). Stresul in sanatate si boala. New Jersey 6 . A.1. A. Abnormal Psychology. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. stresul psihosocial p.32-42.R.09. Asistenta Sociala si bolile mintale. Cluj Gerdtz.. 99-118 Moldovan. C (1993). Ediţia a IVa revizuită DSM IV TR..net/romania/lege487_2002. Mehi. 9.).. or Adolescence. Gerdtz. evaluarea stresului p. Sz. 2. Social work processes. 5.L.187-205) 2. 4. Cluj. 487/2002 Sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice. 87-98 Balaj. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Comer. Antal Imola (2010). Bucureşti..2010 11. Compton & Burt Galaway (1989). M. Wodarski S. in: Social Work in Mental Health.H.pdf. Alternative. in: Psihologie clinica.. I. anul IX. accesat 29.. Milasan. (2009). S (2007). anul IX. Sanatate si boala. A.

Geneva. 1. http://www. Inc.. Sanatate mentala si boala psihica. http://www. Sanatatea mentala este definita ca o stare in care fiecare individ isi poate realiza potentialul. Ville et al (2005). Definirea termenilor Sanatatea reprezinta.who. in: Promoting Mental Health. New Jersey Tudose F.who. Bucuresti Tury F. 2. Anorexia si bulimia.L. (2004).who. poate face faţă stresului de zi cu zi. sanatatea mentală nu este pur si simplu lipsa tulburarii sau bolii psihice. Paszthy. Thyer.pdf. Eating Disorders. Editura Medica.int/topics/mental_health/en/.2010 7. FarmaMedia. Klinikai Pszichológia. L. Ghid de lucrari practice. Din aceasta perspectiva sanatatea mentala este conceptualizata in termeni pozitivi si este considerata ca o resursa. WHO/ OMS .6. B.A. Targu Mures 10. Antal I.J. sa comunicam unii cu altii si sa avem 2 3 WHO (engl). in: Social Work in Mental Health. The Intrinsec Value of Mental Health. Hoboken. Ville et al (2005). accesat 24.L (1993). Presa Universitara Clujeana 12.who. Vargha J.G.Organizatia Mondiala a Sanatatii. in: Promoting Mental Health. conform definitiei OMS. Switzerland. B (2008). WHO Press. (2007).09. Abordarea pacientului in psihiatrie. Cluj 11. este esential sa ne adaptam la aceste date sau sa le schimbam daca este nevoie. Tudose. Lehtinen.. C. (eds.resz. Ghidul pacientului si familiei. WHO Press. John Wiley & Sons. An Evidence-Based Approach. curs anul III Psihologie UBB (manuscris). mental si social. (2009). Pentru starea noastra subiectiva de bine si pentru abilitatea noastra de a percepe. starea completa de bine din punct de vedere fizic.2010 7 . ed. The Intrinsec Value of Mental Health. OMS/ Organizatia Mondiala a Sanatatii..int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.). 8. Sanatatea mentala poate fi descrisa sub doua aspecte (Lehtinen. Geneva. 2005) 3 : • sanatatea mentala pozitiva.. A II a revazuta si adaugita. Wodarski S.int/mental_health/evidence/MH_Promotion_Book.. Lehtinen. 9. Szabo K. Ea nu inseamna doar absenta bolii sau a infirmitatii.int/topics/mental_health/en/. http://www.09. intelege si interpreta datele din mediul in care traim. poate lucra si se poate bucura de roadele muncii sale şi este capabil ca prin eforturile sale sa contribuie la dezvoltarea comunitatii din care face parte 2 . Psihologie Clinica. Myers.pdf. http://www. Vargha J. Prin urmare. accesat 24.

Nu toate problemele psihologice sunt tulburari mintale. • probleme de sanatate mentala .boala mentala. si in acest fel ea contribuie la dezvoltarea personala si sociala. Prevenirea tulburarilor mentale se refera in primul rand la tulburarile specifice si tinteste sa reduca incidenta 6 . anxioase. etc). ICD 10 5 ). Promovarea sanatatii mentale se focalizeaza in principal pe dezvoltarea de competente. sexuale. Simptomele si problemele mentale exista insa chiar daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic ale tulburarilor mentale (DSM IV 4 . de invatare. Problemele mentale sunt probleme psihologice denumite frecvent probleme de stres. multe activitati au efecte atat de promovare a sanatatii mentale cat si de prevenire a tulburarilor psihice. emotionale sau sufletesti. nesatisfacatoare. psihotice. resurse si forte. Tulburarile mintale sunt probleme psihologice care implica structuri psihologice anormale de functionare si fac obiectul psihiatriei sau 4 5 DSM – Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale ICD – Clasificarea tulburarilor mentale si comportamentale 6 Incidenta . In practica de zi cu zi. oricum. – Din fr. depresive. rudelor. sanatatea mentala face trimitere la tulburari. ne ajuta sa fim membrii productivi si creativi ai societatii. precumpanire. A proteja indivizii de probleme de sanatate mentala constituie scopul prevenirii imbolnavirii mentale. Din aceasta perspectiva. Faptul ca persoana nu poate rezolva problema cu resurse individuale o determina sa recurga la ajutorul si sprijinul prietenilor. 2009).parte de interactiuni sociale de succes. disconfort si tensiune anxioasa (Vargha. Abilitatile si functiile umane sanatoase confera sens vietii. de importanta majora. care domina – din engl. de alimentatie. A creste si spori sanatatea mentala pozitiva constituie scopul promovarii sanatatii mentale. 7 Prevalenta – care prevaleaza. tulburarile mentale sunt definite in principal prin prezenta de simptome. Aceste conditii subclinice sunt adesea consecinta distresului temporar sau persistent si pot sa fie si ele o povara marcanta pentru indivizi. prevalenta 7 si agravarea problemelor mentale specifice. acuza neputinta.Totalitatea cazurilor de imbolnavire provocate de o anumita boala infectioasa pe o perioada data. Vorbim de o problema psihologica atunci cand o persoana se afla intr-o situatie pe care o traieste ca intolerabila. familii si societati. simptome si probleme mentale (de dezvoltare. raportata la populatia totala. incidence. la asistenta psihologica sau psihiatrica. In clasificarile diagnostice curente. prevalence 8 .

disfunctionalitate. bizara. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza de la o societate la alta. 3. 9 . participarea femeii in arena profesionala si politica era considerata anormala. devianta. incapacitate de munca sau relationare in viata de zi cu zi. deranjanta. 2009). poate accepta conduitele agresive. in urma cu 100 de ani. Ea semnifica denivelare (simplificare). Functionarea psihopatologica sustine Comer (1992) implica emotii. conduite psihologice anormale. 2. adica cele care violeaza ideile prevalente. Datorita acestor fenomene negative. in timp ce o societate care pune mare pret pe curtoazie. Functionarea psihologica anormala sau psihopatologica inseamna dupa Comer (1992) functionare psihologica marcata de: 1. cooperare si pace poate considera conduitele agresive ca fiind inacceptabile si chiar anormale. Modele explicative ale bolii pshice Boala psihica este un proces care realizează un deficit psihic important şi prelungit al persoanei constiente (Eisikovits. violenta. intr-o anumita perioada. iar cele care violeaza normele. aceeasi conduita in zilele noastre este pretuita si considerata normala (Comer. devotamentul extrem. in alta societate poate fi considerat ca fiind normal. altruismul fara granite. persoana traieste situatia ca fiind neplacuta. 1992). cu incordare sau tensiune interioara. ganduri. distres. etc. ceea ce intr-o societate este considerat ca fiind anormal. ideile dominante despre functionarea psihologica adecvata sunt considerate anormale. sau 4. Astfel. Conduitele care violeaza normele legale sunt considerate in societate criminale sau infractionale. dezorganizare (destructurare). fie pentru cei din jur prin conduite de neglijare in ingrijire. o anumita societate poate sa valorizeze si sa considere dezirabile anumite deviatii psihologice de la norma statistica ca de exemplu inteligenta superioara. periculozitate fie pentru propria persoana. dizabilitare. o societate care pune un pret deosebit de mare pe competitie si asertivitate. violarea normelor sociale curente intro anumita societate (legale sau de functionare psihologica). etc. psihismul subiectului se reorganizeaza. dezechilibrare (dizarmonie) a vietii psihice constiente. geniul. Consideratiile cu privire la normalitate si anormalitate variaza si de la o epoca la alta.psihologiei clinice. inadecvata. Cu toate acestea. normele explicite sau implicite despre functionarea adecvata intr-o anumita societate.

1960) subliniază rolul jucat de atribuirea de diagnostic si conduitele deteriorate de socializare. 1970). un factor patologic specific (toxic. De ex. prezintă un anumit tablou clinic. diminueaza libertatea interioara. Pacientul se identifica cu un rol deviant ceea ce produce roluri si reactii corespunzatoare in reteaua si suportul sau social. comunicarea interpersonala. uneori este semnul unei boli somatice ascunse si nu este influentata de factorii situationali sociali sau psihologici. aberante. Antipsihiatria (Szasz. Modelul medical: (Koch si Pasteur) denumit si modelul "infectios": dupa acesti autori si corespunzator cu epoca istorica in care au trait. "Eticheta" reprezintă roluri atat ale pacientului. mentionat de Eisikovits (2009). O alta definitie adusa in discutie de Eisikovits denumeste boala psihica drept o stare psihica anormala care are mai multe cauze. Boala psihica greveaza capacitatea subiectului de a se autoadministra raţional. un anumit substrat. numita de altfel si "moarte psihica". etc.) este suficient pentru a explica procesul patogen. pana la desprinderea de insasi existenta umana.Modelul biopsihosocial reprezintă sinteza dialectică a celorlalte două modele si tine cont de interactiunea factorilor si de geneza multifactoriala a tulburarilor psihice. Conform terapiei comportamentale. Teoria etichetarii critica abordarea unilaterala a terapiei medicamentoase. boala psihica este rezultatul unei cauze somatice. terapia comportamentală aplică cunoştinţele ştiinţifice din psihologie la soluţionarea problemelor clinice (Yates. dar le relativizează influenta analizand tulburarile psihice prin intermediul invaţarii de roluri. modelul psihosocial. dintre care enumeram: antipsihiatria. 10 . de ex in demenţa. Boala psihica poate conduce la diferite forme si intensitati de defect psihic. Modelul psihosocial: sustine ca boala psihica este determinata doar de cauze psihologice si sociale. cat si ale celor din jur pe care acestia le invata. bacteriologic. viral. 2. In consecinta. cum sunt ideile delirante sau halucinatiile. stiintele sociale si terapia comportamentala. inclusiv in familia nucleara. 2009): l. cu care se identifica pacientul. Exista mai multe conceptii despre ce inseamna boala psihica si care sint cauzele ei (Eisikovits. In 1960 au aparut reactiile de opozitie. 3. integrarea socio-culturala. o anumită tendinţă evolutiva şi un raspuns terapeutic specific.prezentand manifestari neobişnuite. apare la un moment dat. nu neagă influenta factorilor somatici. Scheff (1966). tulburarile psihice sunt intotdeauna rezultatul învaţarii nefavorabile. aparind al doilea model.

sustine Eisikovits in continuare. se poate croniciza. consta din mai multe episoade. Astfel. B. psihologici şi sociali. tendinta evolutiva. Ea înseamna o deficienta de functionalitate psihocorporala. defectul inseamna anormalitate in sens negativ. dar apar mult mai des sunt mai costisitoare decat bolile psihice cum sunt schizofrenia sau tulburarile afective bipolare. constanta. Ca severitate a bolii. E. Astfel. aceasta influenteaza in special 11 . iar bolile psihice pot conduce la consecinte organice. dar o incidenta mai mica de aparitie in populatia generala. desi nu in mod linear. sunt biologici. Consecintele bolii. Boală . iar legatura dintre saracie si boala psihica este considerata o certitudine. B. Disponibilitatea interventiilor.Astfel. lipsita de dinamism. somatice. de ex. mentionat de Eisikovits). Impactul tulburarilor mintale asupra sanatatii publice poate fi judecat dupa anumite criterii: A. de exemplu. f. Exista insa diferente in ceea ce priveste durata bolii. poate duce la defect sau cronicizare. Boală . poate evolua spre moarte. sa delimitam si sa definim anumiti termeni pentru a evita confuziile care se fac uneori. Boală . explicaţia bolilor coronariene.episod: episodul maladiv este delimitat în timp. Tansella. digestive (ulcer). tulburarile depresive si anxioase. In termenii frecventei. Prelungirea vietii.defect: boala reprezinta procesul dinamic cu inceput si sfarsit. tinde spre remisiune. costisitoare si dizabilitante. boala ia în considerae si caracteristicile terenului. C. tendintele socio-geografice si demografice. care au o durata mai mica a bolii. iar modalitatile de coping sunt cauze psihologice. reactivitatea sistemelor organismului cu care ne nastem este un factor biologic. poate fi unic în viaţa unui om. A. D. factorii de risc traditionali cum sunt stilul de viata sunt cauze sociale. bolile psihice sunt frecvente. Factorii patogenetici. Severitatea bolii. are un tablou clinic clar. Frecventa. Accesibilitatea interventiilor. 1999. Este necesar sa facem cateva distinctii. factorii psihosociali pot provoca boli fizice. conduce la cresterea numarului de demente. cauzali. Preocuparea publica (Thornicroft. ceea ce este o schimbare demografica. poate avea mai multe episoade.reacţie: instalarea rapida a unei stari psihopatologice in corelatie evidenta cu un eveniment ce afecteaza direct functionarea organica cerebrala sau direct si nemijlocit starea psihica. care au o durata mai lunga. una sau mai multe disabilitati ale persoanei ce au drept consecinta pierderea capacitatii de a indeplini anumite actiuni specifice si instalarea unui "handicap social".

durerea de cap. in loc de simpatie si compasiune. de pierdere a independentei si a capacitatii de munca. precum si de integrarea sociala redusa. De asemenea. de ex. impactul bolii psihice asupra publicului este demonstrat de atitudinea acestuia fata de tulburarea mintala. 2009). Comportamentul anormal observabil. in comparatie cu bolile somatice. de ex. are sanse mari sa provoace ingrijorare publica si sa fie perceput ca expunind publicul la risc pentru ca este de multe ori impredictibil si dificil de inteles. In medicina. disconfort. de ex. modificari ale ritmului cardiac. serviciile de sanatate mintala trebuie sa devina disponibile in functie de nevoi. etc) si semne (semne hard. Tulburarile mintale au consecinte importante atat pentru pacienti cat si pentru familiile acestora. publicul larg nu intelege gradul de suferinta personala care insoteste tulburarea mintala. In ceea ce priveste disponibilitatea interventiilor. indiferent de starea sociala. sunt relevanti urmatorii factori: perceperea de catre public a bolii psihice ca problema de sanatate publica. riscul de abuz al unor tratamente ( in sensul folosirii lor inadecvate). Costurile directe sint considerabile pentru serviciile de sanatate mintala mai ales pentru psihoze. Problemele care solicita interventii psihologice sau psihiatrice. severitatea si persistenta efectelor secundare ale medicatiei. etc. care se asociaza cu tulburarile mintale. tensiune psihica anxioasa. Pentru familie si pentru comunitate. sustine Vargha (1993. exista o crestere a poverii datorate ingrijirilor. respectiv semne soft. Pe de alta parte. Pentru pacient ele includ suferintele datorate simptomelor specifice bolii. etnica a pacientului. C.functionarea sociala a persoanei. perceperea bolii psihice ca problema ce are solutii. precum si o productivitate economica diminuata. se exprima prin simptome (modul in care subiectul isi traieste problema.. astfel. palparea musculaturii pentru a vedea daca e contractata. a vedea mersul pentru a decide daca este normal sau exista o pareza). manifestari obiective ale unor tulburari.durata. bolnavul mintal este privit cu ingrijorare si frica. precepute prin subiectivitatea medicului. 12 . frecventa. In fine. D. in legatura cu accesibilitatea si preocuparea publica fata de interventiile din sanatatea mintala. care pot fi masurate cu aparate de laborator. neputinta. mai putin consistente. pentru a vindeca (adica a inlatura simptomele) si pentru a diminua suferinta (prin minimizarea simptomelor si a dizabilitatii). semne hard decelate prin teste psihologice. materiala.

prin Thomas Szasz. adica ceea ce se poate masura. reactia fobica a unui copil la vederea unui iepuras. infectios. Acest model teoretic demonstreaza natura invatata a comportamentelor patologice. traumatic). material. 2009): 1. 1993. Pasteur. modelul medical (biomedical). b. Curentul antipsihiatric. 2. conform caruia orice afectiune are la baza un factor cauzator specific (bacterian. care singur este capabil sa explice un proces maladiv si acest factor este intotdeauna unul organic. Acest model teoretic postuleaza existenta unor semne obiective independente de factorii psihici si psihosociali si a cautat evidentierea unor factori organici care sa explice geneza tulburarilor psihice. Ullman si Krasmer aduc in discutie doua ipoteze behavioriste care stau la baza modelului psihosocial: a. In tulburarile psihologice. diferenta dintre aceste forme de comportament nefiind calitativa.semnele. toxic. care constituie cca 40-60% din motivele prezentarii la medic si care se caracterizeaza prin prezenta unor simptome a caror existenta nu poate fi obiectivata prin semne astfel incat sa fie justificata existenta unor cauze organice pentru aceste tulburari. Aceasta orientare in psihiatrie critica tratamentul desconsiderator si violent fata de persoanele internate in clinicile de psihiatrie care ascund o dezumanizare a personalului si pledeaza pentru umanizarea serviciilor de psihiatrie. Acesta este cazul tulburarilor functionale. cele functionale si cele care acompaniaza tulburarile organice. convingerilor noastre. Orice forma de comportament anormal este unul invatat. virotic. Demersul ce sta la baza conceptualizarii tulburarilor psihice este explicat de mai multe modele teoretice (Vargha. deviante. Koch. simptomele pot sa capete o pondere mai mare decat semnele si foarte rar un psihiatru sau un psiholog clinician expediaza un pacient care are o simptomatologie ce nu se bazeaza pe nici-un semn. in masura in care si cel normal este invatat. construirea unui comportament nevrotic prin invatare. dezadaptate. Modelul psihosocial. au o greutate mai mare si problemele in care exista simptome dar nu si semne sunt mai putin luate in serios. Curentul behaviorist a contestat modelul medical in psihiatrie prin realizarea unei nevroze experimentale (Watson). Boala psihica este considerata o eticheta pentru o serie de comportamente ce contravin sistemului nostru de valori. Normalitatea si anormalitatea difera in functie de sistemul de norme sociale si culturale prin care sunt evaluate diferite forme de 13 . aduce in discutie mitul bolilor psihice.

adica intreg 14 . Conform conceptiei samaniste asupra fiintei umane. fie psihice. pana unde putem merge cu abstinenta fata de unele nevoi pe care le avem in numele altora la care aderam. In aceste culturi. Orice boala este in acelasi timp organica si psihica. partial Allport).) sustine ca satisfacerea nevoilor fundamental umane este principalul criteriu al sanatatii psihice. dezvatare si reinvatare. 3. de aceea. Orice boala inseamna tulburarea echilibrului intre organism si mediu datorita interventiei unor spirite malefice asupra carora va interveni samanul. distinctia dintre organic si psihic dispare. dupa intensitatea nevoii si gradul de satisfacere dat de aceste obiecte. Modelul biopsihosocial este denumit si model holist. psihoterapia care este definita ca invatare. de autorealizare. In abordarea holista. Exemple de modele psihosociale care explica sanatatea mentala si tulburarile psihice sunt modelul freudian al psihicului. modelul lui Erich Fromm. medicina psihosomatica si curentele existentialiste in psihologie (Rogers. in engl. Acest model deschide perspectiva de noi forme de terapie. Mayerson definea omul ca fiind homo ambivalent. Carl Rogers. de a beneficia de un numar optim de stimuli. lumea). whole. In culturile primitive exista samani care intervin prin metode spirituale asupra intregii game de boli. Obiectele ce satisfac diferite nevoi umane (de a stabili contacte.comportament. omul este parte integranta a unui complex ordonat (natura. Problemele apar atunci cand invatam o serie de valori contradictorii. nu se face nici-o diferentiere intre bolile somatice si cele psihice. etc. etc) sunt ierarhizate ceea ce confera acestor obiecte valente particulare. exprimandu-si preferinta fata de una si neglijand-o pe cealalta se naste un sistem conflictual. care ca si reprezentantii psihologie umaniste (Abraham Maslow. fie organice. Maslow. modelul structural al analizei tranzactionale (Eric Berne). el reactualizeaza modelul medicinei samaniste. Exista o similitudine intre abordarea samanica si cea a medicinei holiste 8 . Dezvoltarea diferitelor forme de dezechilibru emotional rezulta fie din incapacitatea de a rezolva conflictul. Holismul se refera la unitatea psihosomatica dintre om si mediul inconjurator. Prototipurile acestei abordari se regasesc in teoria elaborata la sfarsitul anilor ‘50 de Roseman si Friedman care au descoperit o corelatie intre afectiunile coronariene si un anumit tip de comportament. Cand omul dispune de doua valori contradictorii. Intrebarea este cat de toleranti putem fi fata de aceste conflicte. denumit comportament de tip A (mersul grabit. fie dintr-o rezolvare dezadaptata. fluenta 8 holist.

In situatii de examen. “din start orice ai face. coboara semnificativ ceea ce duce la expunere ridicata la infectii (raceli.verbala mare. in ce masura poate controla desfasurarea evenimentelor. In cazul decesului. Datele empirice dovedesc aceasta relatie in cercetarile asupra doliului. permanent in criza de timp. in perioada de doliu subiectii sunt mult mai expusi imbolnavirilor prin infectii.). nivelul colesterolului. dorinta mare de promovare. Au fost examinati subiecti cu boala canceroasa in faza terminala (perspectiva de viata mai mica de 1 an). tipul A de comportament este la fel de important ca si factorul genetic. Eficienta sistemului imunitar la persoanele afectate de doliu este semnificativ coborata. linii importante de aparare a sistemului imunitar. divortului. etc). Ceea ce conteaza foarte mult este interpretarea data de subiect evenimentelor stresogene. trigliceridelor. hipertensiunea arteriala. in final tot pierzi” (tip B de comportament asociat cu depresia). situatiilor de examen si alte evenimente stresogene de viata cu impact negativ sau pozitiv. Abordarea holista se regaseste si in psihoneuroimunologie care studiaza relatia dintre forme ale stresului si raspunsuri ale sistemului imunitar. in ce fel se percepe el vis a vis de evenimentele respective. in special a depresiei. jumatate din cazurile de cancer se vindeca datorita schimbarii de atitudine. Modificarea tipului de comportament este posibila prin interventie psihoterapeutica. Durata de supravietuire nu se poate estima cu suficienta precizie pe baza examenelor medicale. din acest motiv este considerat cel mai grav eveniment stresogen. imbolnaviri ale tractului respirator. etc. si 2. vesnic trebuie sa faca mai multe lucruri deodata. unul din principalele mecanisme prin care se dezvolta depresia si face referire la persoanele care de mici invata ca in situatii problematice nu au nici-o posibilitate de-a rezolva problema respectiva. In semnalarea unei viitoare boli cardiovasculare. Seligman a introdus notiunea de ajutorare invatata. Azi. nu exista nici-o posibilitate de interventie. Pentru cancer nu exista remediu. etc. in boala canceroasa. mai ales autopunitiva. Au depasit durata de viata estimata mai ales cei care: 1. omul se confrunta cu depresia (neputinta. Unii asociaza tipul A cu agresivitatea. fumatul. neajutorarea). prezentau o puternica motivatie pentru a trai. in randul vaduvelor. Psihoneuroimunologia a reusit punerea in evidenta a mecanismului ce poate explica interventia unor factori psihici. concepeau si chiar vizualizau tratamentul aplicat 15 . inclinatie spre competitie. in situatii de schimbare dramatica a evenimentelor pozitive sau negative. imunoglobulinele secretorii de tip A si celulele NK (natural killer).

sporeste eficienta tratamentului medicamentos si chirurgical. 2. majoritatea pacientilor isi imagineaza celulele canceroase puternice. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Pacientii primesc o alta imagine in care celulele canceroase sunt slabe si confuze. Ce ati gandit si ce ati simtit in prezenta ei cand v-a relatat experienta ei cu psihiatria/ psihoterapia? 3. Problematica in boala canceroasa este reprezentarea celulelor canceroase. Pacientii sunt rugati initial sa deseneze felul in care isi reprezinta celulele canceroase si pe cele ale sistemului imunitar. vioaie. in prezent. puternice si vioie. Ganditi-va la o persoana pe care o cunoasteti relativ bine (prieten/a. Pentru copii exista jocuri pe calculator in care ei dirijeaza celulele NK in lupta cu celulele canceroase. Descrieti ce credeti despre aceasta persoana si cum va simtit in prezenta ei. Pentru a obtine rezultate foarte bune. ruda) si de care stiti ca a beneficiat de asistenta psihiatrica sau psihoterapeutica. Genul acesta de interventii constituie un plus care se adauga. subiectii trebuie sa fie motivati pentru a trai si sa aiba o mare capacitate de a-si imagina cat mai viu. Rezultatele obtinute prin aceste tehnici sunt de 2 ori mai bune decat cele mai bune rezultate obtinute in spitalele de oncologie (si asta chiar si la pacientii in faza terminala). Dati exemple de activitati cotidiene cu valenta terapeuetica. mai bogat acest exercitiu. Una din principalele cauze pentru care prognoza cancerului este sumbra este ca subiectul se considera dezarmat in fata bolii. 3. probleme existentiale care credeti ca ar necesita ingrijire psihiatrica sau asistenta psihoterapeutica. coleg/a.ca o lupta activa impotriva bolii. potential benefic care promoveaza sanatatea mentala si previne agravarea unor probleme existentiale. Clasificarea tulburarilor psihice dupa DSM IV. Dati exemple de probleme mentale specifice. celulele NK sunt mari. 16 .

delirium. Unul din meritele acestui sistem de clasificare consta in faptul ca propune formularea diagnosticului pe 5 axe. din boala Parkinson. tulburarea autista. tulburari induse de alcool: intoxicatia 17 . hiperactivitatea cu deficit de atentie. tulburari mentale datorate unei conditii medicale generale 4. tulburari de comportament. din cadrul infectiei HIV. probleme profesionale (ocupationale). probleme economice. tulburari induse de consumul de substante psihoactive: alcool (dependenta la alcool. copilarie sau adolescenta: retardarea mentala. legate de mediul social.91 – lipsa oricaror simptome. Sistemul multiaxial al diagnosticului consta in : Axa 1 – diagnosticul tulburarilor clinice Axa 2 – tulburarile de personalitate si retardarile mentale Axa 3 – conditiile medicale generale Axa 4 – stresori psihosociali si de mediu – se acorda un punctaj pe o scara ordinala de la 1 la 5 (punctajul creste proportional cu nivelul de stresori). probleme legate de conditiile de locuit. acte suicidare cu intentie si expectanta clara de a muri Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 1. incapacitate persistenta de mentinere a unei igiene personale minime. probleme determinate de accesul la serviciile de sanatate. cu functionare normala GAF = 10 . tulburarile de memorie si alte tulburari cognitive 3. probleme legate de incalcari ale legii. schematic: 1. abuzul de alcool.DSM IV este un sistem de clasificare propus de Asociatia Americana de Psihiatrie. etc 2. etc. pe baza evaluarii urmatoarelor aspecte: probleme legate de grupul de suport primar. alte probleme psihosociale si de mediu Axa 5 – scorul GAF (Global Assessment of Functioning) reprezinta o cuantificare a modului in care simptomele tulburarii psihice afecteaza nivelul global de functionare al pacientului – scorul GAF se exprima in intervale de 10 puncte.1 – pericol crecut si persistent de a cauza injurii lui sau altora.). dementa posttraumatica. dementa (dementa in boala Alzheimer. probleme educationale. tulburarile diagnosticate de regula pentru prima oara in perioada de sugar. intre cele doua extreme: GAF = 100 .

tulburari sexuale (disfunctii sexuale: tulburari ale dorintei sexuale. parafiliile si tulburari ale identitatii sexuale 18 . tulburare psihotica acuta. hipnotice sau anxiolitice. stresul posttraumatic. fobie specifica. tulburare anxioasa datorata unei conditii medicale. cannabis. nicotina. tulburare dismorfica 9. de conversie. schizofrenia dezorganizata. tulburare anxioasa indusa de o substanta 8. tulburari de somn induse de alcool). tulburarea bipolara (tip I. tulburare psihotica indusa de alcool deliranta si/ sau halucinatorie. tulburare psihotica determinata de o conditie medicala generala (deliranta. tulburari factice: tulburari factice cu simptome predominant psihologice. tulburari in relatie cu consumul de amfetamine. disfunctie sexuala indusa de alcool. tulburarea schizoafectiva . opioide. 5. tulburari orgasmice. deliriumul din intoxicatia alcoolica. tulburari somatoforme: de somatizare. tulburarea catatonica. si alte tulburari psihotice: schizofrenia reziduala). tulburare psihotica indusa. tulburari sexuale dureroase. cocaina. (paranoida. tulburare obsesiv-compulsiva. schizofreniforma. mai multe substante psihoactive. dementa indusa de alcool. fobie sociala. stare de sevraj cu delirium. substante inhalante. tulburarea depresiva majora. stresul acut. de somatizare nediferentiata. tulburari afective: tulburari depresive. tulburari disociative 11. vaginismul (nedeterminat de o conditie medicala generala). tulburare afectiva indusa de alcool. cu simptome psihologice si fizice 10. starea de sevraj la alcool. tulburare dureroasa. dispareunia (nedeterminata de o conditie medicala generala). sedative. cu simptome predominant fizice (somatice). etc. tulburare amnestica indusa de alcool. nediferentiata. tulburare anxioasa indusa de alcool. cofeina. tip II. tulburarea ciclotimica) 7. tulburarea distimica. panica cu/ fara agorafobie. agorafobie fara istorie de panica. tulburare deliranta. halucinogene.alcoolica. tulburari anxioase: anxietate generalizata. halucinatorie) 6. hipocondrie. ale excitarii sexuale.

tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva. hipersomnie primara. tulburarea de personalitate schizoida. neoplasme. 11. tulburari ale controlului impulsului neclasificate in alta parte: tulburare exploziva intermitenta. somnambulism. 3. tricotilomania 15. tulburari de somn in relatie cu alte tulburari mentale. 10. narcolepsia. 6. mixta depresiv anxioasa. tulburari de somn determinate de o conditie medicala generala. insomnie primara. tulburari de alimentatie: anorexia nervosa. cleptomania. tulburari ale ritmului circadian. akatisia acuta indusa de neuroleptice. tulburarea de personalitate dependenta. jocul de noroc patologic. tulburarea de personalitate histrionica. tulburarea de personalitate antisociala. bulimia nervosa 13. mixta cu tulburari de conduita si emotionale 16. tulburari de somn induse de substante psihoactive 14. 5. piromania. maladii endocrine. alte conditii care se pot afla in centrul atentiei: factori psihologici care afecteaza conditia medicala. insomnie in relatie cu alte tulburari mentale. dissomnii. tulburarea de personalitate schizotipala. 7. de nutritie si metabolice si tulburari imunologic. parasomnii. 4. tulburarea de personalitate FAS. sindromul neuroleptic malign. tulburari de respiratie in timpul somnului. tulburarea de personalitate evitanta. tulburare motorie indusa medicamentos nespecificata in alta parte Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 2: 1. cosmaruri. tulburarile de somn: tulburare de somn primara. tulburarea de personalitate narcisistica . diskinezia tardiva indusa de neuroleptice. tremor postural indus de medicatie. etc 19 . alte tulburari de somn. tulburari de adaptare: depresiva. 12. hipersomnie in relatie cu alte tulburari mentale. tulburarea de personalitate borderline. tulburari motorii induse de medicatie (parkinsonism indus de neuroleptice. cu tulburari de conduita. 9. anxioasa. retardarea mentala Categoriile diagnostice cuprinse in DSM IV pe axa 3: maladii infectioase. 2. distonia acuta indusa de neuroleptice. teroare in timpul somnului (pavor nocturn). maladii ale sistemului nervos si ale organelor de simt. 8.12. tulburarea de personalitate paranoida.

reparatiile masinii. dificultati de concentrare. finante. evaluarea si modificarea sau corectarea erorilor sistematice de gandire. cefalee tip tensiune. pentru identificarea. tahicardie sau tahipnee. sustine Tudose. hiperactivitate vegetativa: ameteli. Definire operationala si interventie Tulburarile de anxietate In mod clasic. tensiune musculara sau tonus muscular crescut (cefalee. dialogului intern si convingerilor care declanseaza si intretin 20 . iritabilitate. gura uscata). Anxietatea si preocuparea excesiva sunt asociate cu 3 sau mai multe dintre urmatoarele 6 simptome in ultimele 6 luni: ingrijorare si neliniste greu de controlat sau sentimentul de stat ca pe ghimpi. perturbare de somn (dificultate de adormire sau de a ramane adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator). protectia copiilor. fatigabilitate rapida. etc. Cele mai frecvente tulburari psihice. hiperactivitate vegetativa ca de ex. simptome gastrointestinale. Cele mai eficiente forme de interventie in anxietatea generalizata sunt. sentimentul de a fi „pe marginea prapastiei”. etc. transpiratii.). randamentul profesional.4. tremuraturi.). (framantare permanenta. ale gandurilor automate. dificultate in concentrare sau senzatie de vid mental. cefalee. cardiovasculare. agitatie). anxietatea este axul central al nevrozelor. Preocuparile pentru viata cotidiana sunt percepute ca fiind incontrolabile si sunt asociate cu simptome somatice (oboseala excesiva. ICD 10 pentru anxietatea generalizata. sustine Tudose (2004). cel putin cateva saptamani in sir: temeri pentru viitoare nenorociri. pune in evidenta urmatoarele conditii: pacientul sa aiba simptome primare ale anxietatii mai multe zile. dupa Comer (1992): terapia cognitiva dupa Beck. disconfort epigastric. Elementul esential in anxietatea generalizata dupa DSM IV o constituie anxietatea si preocuparea excesiva care survin mai multe zile timp de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati (de ex. nevroza fiind o categorie nosologica pe care clasificarile moderne nu o mai accepta. incapacitate de relaxare. tensiune motorie. performanta in munca sau scolara.

Un atac de panica este adesea urmat de o teama persistenta de a avea un alt atac. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita). In afara de simptomele psihologice de frica. frica declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos (Tudose. dureaza de obicei doar cateva minute si aparitia lor nu este predictibila. „teama de a nu innebuni”. dureri de cap de tip anginos. aceste perioade apar si dispar brusc. Psihoterapii scurte. depersonalizare. atacuri de panica frecvente si imprevizibile pot produce teama de a nu fi singur sau de a merge in locuri publice. hipnoticele si sedativele. trainingul autogen sau relaxarea musculara progresiva. dupa Comer (1992): terapia cognitiva si terapia medicamentoasa (unele anxiolitice. „teama de moarte”. terapia medicamentoasa. biofeedback pentru controlul simptomelor somatice. etc. vezi: Ion Dafinoiu. spatiu. sustine Tudose. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica. de boli.raspunsurile de anxietate. In mod similar. 2004). tahicardie. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioda de aprox. senzatie de „valuri de rece si cald”. de ex. cum ar fi intr-un autobuz sau intr-o multime. sentimente de derealizare. Fobiile sunt proiectii ale anxietatii care pot invada 9 Pentru mai multe informatii cu privire la diferite forme de psihoterapii. Tulburarile anxioase fobice se refera la un grup de simptome cauzate de obiecte sau situatii care provoaca frica de locuri. Tulburarea de panica implica perioade scurte de anxietate extrem de intensa. Editura Polirom. anxioliticele. de ex. tranchilizantele. de animale. fobia este frica intensa cu caracter irational recunoscut ca atare si care nu poate fi controlat volitiv. teroare. parestezii in extremitatile membrelor. Iaşi 21 . individul poate avea oricare din urmatoarele simptome fizice (somatice): dispnee cu tahipnee. o luna: in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv. Jenö-Laszlo Vargha (2005). palpitatii.)9 . 2004). senzatie de inec. contacte interumane. pentru suplimentarea deficitului de neurotransmitator GABA. Cele mai eficiente forme de interventie in atacurile de panica sunt. antrenamentul de managment al stresului (antrenament de relaxare. atacurile de panica sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile. vertij. pacientii pot ulterior sa evite situatia respectiva. antidepresive). acidul gama aminobutiric asociat cu simptomele de anxietate. Daca aceste atacuri apar intr-o situatie specifica. etc. atacurile par sa „apara din senin” (Tudose.

etc.oricare din obiectele si situatiile realitatii de care experienta individuala se leaga int-un mod oarecare. fobia sau anxietatea sociala si fobiile simple sau specifice. dupa Mallet mentionat de Tudose. tensiune. localizare). privirile celor din 22 . Majoritatea agorafobiilor apar dupa unul sau mai multe atacuri de panica „spontane”. tremor.de animale mici si insecte. pacientii cu fobie nu au avut niciodata un atac de panica. Pacientii evita spatiile publice. DSM IV descrie agorafobia. mancatul in locuri publice. respiratie superficiala. relatiile sociale si necesita o consultatie psihiatrica. iar cele din a doua copilarie . De aceea pacientii se tem de un nou atac de panica in mod anticipativ si evita sa mai mearga in locuri sau situatii unde ei stiu ca a aparut un atac de panica. Astfel. Aceste atacuri par sa apara la intamplare si in situatii fara pericole asa incat nu pot fi anticipate. Victima simte brusc o oroare. Persoanele cu agorafobie dezvolta si depresie. Daca in cazul anxietatii. o teroare persistenta si fara cauza. intr-o situatie care nu prezinta pericol. Reactia fobica este automata. Categoriile de fobie definesc cauza reactiei si modul de evitare. f. b. Fobia se poate dezvolta dupa un atac de panica. obsesii (Tudose. nu li se cunoaste factorul declansator. sustine Tudose (2004). Contemplarea perspectivei de a intra intr-o situatie fobica genereaza de obicei anxietate anticipatorie. 2004). teama nu are obiect. uneori pur si simplu nu isi parasesc casa. d. mersul la o intalnire. persistenta si interpune gandurile persoanei ca un baraj fata de amenintari. simptomele incluse in fobie sunt: a. oboseala. e. necontrolabila. Apar reactii fizice (vegetative) de insotire: palitatii cardiace. Fobia sociala sau anxietate sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale cum ar fi: vorbitul in public. vorbitul la telefon. Mecanismele de aparitie ale fobiilor sociale sunt comune cu cele ale anxietatii si fobiilor in general. Alteori. Persoana fuge de teama unor obiecte sau situatii si precautia de a le evita poate altera procesul de munca. pericole imaginare. in fobie ea capata caracter specific (forma. c. Dupa Tudose (2004). Fobiile sociale apar dupa modelul raspunsului conditionat: un stimul nociv sau neplacut (remarca unei alte persoane. Agorafobia se defineste prin teama de a fi singur in orice loc din care persoana crede ca este greu sa evadeze sau in care este greu sa fie ajutat daca s-ar afla in primejdie. transpiratii. relicvele fricilor din prima copilarie sunt fobiile de animale mari. nume. alcoolism.. urinatul in toaletele publice (asa numita vezica rusinoasa). Persoana recunoaste ca teama depaseste limitele normale si este resimtita ca o amenintare in fata unui pericol.

stupefactie sau agatare de ceva. anxietatea poate fi exprimata prin exclamatii. nejustificata. de boli. managementul anxietatii. la un moment dat in cursul tulburarii. cauzeaza disperare.jur. medicament) ori ale unei conditii medicale generale. sunt consumatoare de timp (ia mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza cu rutina normala a persoanei. Fobia simpla se refera la teama produsa de prezenta anumitor obiecte sau situatii specifice care provoaca teroare. inadecvata si produce o afectare semnificativa a vietii (interfereaza cu rutina normala a persoanei. Interesant. conform Dexonline. in tulburarile fobice. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante (de ex. 23 . Simptomul fobic apare uneori timp de mai multi ani fara ca asocierea cu evenimentul neplacut sa fie intarita.ro. DSM IV defineste obsesiile ca ganduri. de animale. Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin obsesii sau compulsii recurente care sunt recunoscute ca fiind excesive sau irationale. cu activitatea ei profesionala sau scolara ori cu activitatile si relatiile sociale). inseamna stare sufleteasca a cuiva care se simte parasit in nenorocire. etc. La copii. dupa Comer (1992). terapia prin expunere la stimulii evitati. ca la mecanismul de producere a fobiilor apare faptul ca stimulul neplacut nu este necesar pentru a fi repetat. remarca Tudose. In mod clasic. de ex. Teama poate fi produsa si de anticiparea unui obiect sau situatii specifice. furtuna. drog. imagini persistente si recurente care sunt experientate. administrarea unei injectii. antrenamentul asertivitatii pentru terapia fobiilor sociale. sunt: terapiile de inspiratie behaviorista sau comportamentale. cu functionarea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. impulsuri. teama de zbor. desensibilizarea sistematica. moarte. Obiectul sau situatia fobica este evitata sau suportata cu un distres marcat iar frica aparuta este recunoscuta de individ ca excesiva. Expunerea la stimulul fobic provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat care poate lua forma unui atac de panica circumscris situational. Daca mai este prezenta o alta tulburare pe axa I. pentru dezvoltarea reflexului conditionat este necesara repetarea asocierii descrise. interpretate de cele mai multe ori eronat) se asociaza cu o situatie neutra (prezenta intr-un anumit cadru social). de locuri la inaltime. spatii inchise. continutul obsesiilor sau compulsiilor nu se restrange la aceasta. vederea sangelui. ca intrusive si inadecvate si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila (detresa. Cele mai eficiente forme de interventie.

spalatul pe maini. conform DSM IV. impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu probleme reale de viata. in schimb. aceste comportamente sau acte mentale. printr-un comportament dezorganizat sau agitat). ordonatul. Persoana recunoaste ca obsesiile gandurile. insa. ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid. Compulsiile sunt comportamente repetitive (de ex. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa. Cele mai eficiente forme de interventie. sustine autorul. a fost martora ori a fost confruntata cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea efectiva. in tulburarile obsesiv compulsive. doar in acele cazuri care sunt extrem de severe si care nu raspund deloc la nici o alta forma de tratament. sunt: logoterapia dupa Victor Frankl prin interventie paradoxala (eficienta mai ales in simptomele compulsive. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent intr-unul (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni. Tudose (2004) mentioneaza in plus anxioliticile si psihochirurgia. ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare. tehnici cognitiv comportamentale precum stoparea gandurilor impreuna cu terapia medicamentoasa (antidepresive). Gandurile. de calculat. sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna. persoana a experientat. repetarea de cuvinte in gand) pe care persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie. acte de rugaciune. combina expunerea in vivo cu prevenirea/ blocarea raspunsurilor/ actelor compulsive). 2. sunt: A. ori sunt clar excesive. 24 . aceasta poate fi exprimata. amintiri detresante recurente si intrusive ale evenimentului. verificatul) sau acte mentale (de ex. Criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic. Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri. impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei minti (nu impuse din afara ca in insertia de ganduri). neputinta sau oroare (la copii. impulsuri sau imagini. amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a integritatii corporale proprii ori a altora. Este utilizata extrem de rar in prezent. nenorocire. raspunsul persoanei a implicat o frica intensa.disperare. dupa Comer (1992). metoda radicala de tratament care consta in distrugerea chirurgicala de cai nervoase la nivelul creierului. B. stare critica). persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele dintre cele care urmeaza sunt prezente: 1.

2.C si D) este de mai mult de o luna. detresa psihologica intensa la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. eforturi de a evita gandurile. 3.incluziv imagini. De specificat daca este Acut: daca durata simptomelor este mai putin de 3 luni. 4. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea traumei) dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele: 1. ganduri sau perceptii (la copii. 2. sentimentele sau conversatiile asociate cu trauma. inclusiv cele care survin la desteptarea din somn sau cand este intoxicat (la copiii mici poate surveni reconstituirea traumei specifice). sa aiba copii ori o durata de viata normala). iritabilitate sau accese coleroase. Durata perturbarii (simptomele de la criteriile B. Simptome persistente de excitatie crescute (care nu erau prezente inainte de trauma) dupa cum este indicat de doua sau mai multe dintre urmatoarele: 1. 5. 7. dificultate in adormire sau in a ramane adormit. ca si cum evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrairii experientei. 4. este incapabil sa aiba sentimente de amor). la reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic. hipervigilenta. Stresul acut. 3. halucinatii si episoade disociative de flashback. 6. nu spera sa-si faca cariera. gama restransa a afectului (de ex. 5. 2. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. sentiment de detasare sau de instrainare de altii. sau Cronic: daca durata simptomelor este de 3 luni sau mai mult. 4. profesional sau in alte domenii importante de functionare. raspuns exagerat de tresarire. C. diminuarea marcata a interesului sau participarii la activitati semnificative. 3. a simptomelor disociative si a altor simptome care survin in decurs de o luna dupa expunerea la un stresor traumatic extrem (stresori similari celor implicati in stresul 25 . locuri sau persoane care desteapta amintiri ale traumei. D. Elementul esential il constituie aparitia anxietatii caracteristice. iluzii. incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei. sentimentul de ingustare a viitorului (de ex. F. 5. poate surveni un joc repetitiv in care sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei). dificultate in concentrare. eforturi de a evita activitati. sa se casatoreasca. vise detresante recurente ale evenimentului (la copii pot exista vise terifiante fara un continut recogniscibil). De specificat daca este cu debut tardiv: daca debutul simptomelor survine la cel putin 6 luni dupa stresor. actiune si simtire. E.

Comer (1992) propune ca interventie in stresul posttraumatic: tehnicile cognitiv comportamentale. individul are cel putin trei dintre urmatoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de insensibilitate. nedandu-si seama ca este bolnava. care denumeste mai multe boli grave. in general. de exemplu expunerea la stimulii evitati. imersia. exercitiile de flooding – exercitii de imagerie asociate cu exercitii de relaxare. depersonalizare sau amnezie disociativa (incapacitate de a evoca un aspect important al traumei). adica neavand constiinta bolii psihice de care sufera. tulburarile afective si schizofrenia nu mai apar grupate impreuna sub termenul generic de ”psihoze” 11 10 26 . cu simptome diverse. inapetenta si pierderea in greutate. dar al caror punct comun este faptul ca persoana bolnava si-a pierdut simtul realitatii (total sau partial). in randul psihozelor se numara tulburarile afective si schizofrenia. de detasare sau de absenta a reactivitatii emotionale. Perturbarea dureaza timp de cel putin 2 zile si nu persista dincolo de 4 saptamani dupa evenimentul traumatic. in care apare doar depresia: b. poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic. grupuri de suport sau terapia centrata pe exprimarea sentimentelor.postraumatic). Tipic pentru tulburarile afective este faptul ca. Tulburarile afective 11 se mai numesc "tulburari de dispozitie". traiesc lumea ca ireala sau ca asemanatoare visului. de ex. pacientul isi revine complet din aceste faze de boala. este prezent cel putin un simptom din fiecare grupa de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. derealizare. o reducere a constiintei ambiantei (de ex. ca raspuns la evenimentul traumatic. adesea le este dificil sau imposibil de a experienta placerea in activitatile placute anterior. Aceste tulburari apar sub doua forme: a. Forma unipolara. se simt detasati de corpurile lor. daca simptomele persista mai mult de patru saptamani. In plus. In mod traditional. Tulburarile psihotice (psihozele) 10 Termenul de "psihoza" este un termen generic. Depresia. Fie in timp ce experienteaza evenimentul traumatic ori dupa eveniment. „a fi stupefiat”). "tulburare afectiva bipolara" sau "psihoza maniaco-depresiva". Simptomele in depresie sunt: indispozitia acuta si fara speranta. in care apar succesiv mania si depresia. uneori iritabila sau anxioasa. modificarea ritmului circadian Marta Eisikovits (2009) In DSM III si DSM IV. Forma bipolara.

b. mai ales la populatiile nordice si la unguri. tristetea (inevitabile in viata oricarui om sanatos) si adevarata boala depresiva. Cea mai buna combinatie. concediere). cu un risc crescut la femei si batrini. asistentul social trebuind sa intervina imediat pentru a interna clientul deoarece exista riscul sinuciderii. In acest sens. sentimente de teama. nevrozele depresive apar in urma unor situatii stresante de viata (de ex.(insomnii sau dimpotriva hipersomnie). postpsihotica a schizofreniei. In sinucidere se descriu doua 12 In DSM III si DSM IV este denumita tulburare distimica daca simptomele de depresie dureaza cel putin 2 ani sau tulburare depresiva (disforica premenstruala. Sinuciderea. adica sa-i ofere acestuia un suport afectiv continuu. libido scazut. despartire. Deoarece gandirea clientului depresiv este marcata de deznadejde. Femeile comit mai multe tentative de sinucidere. sustine ca circa o jumatate de milion de oameni se sinucid anual. scurta recurenta cu episoade care dureaza de la 2 zile pana la 2 saptamani cel putin odata pe luna timp de 12 luni. etc.S. persoanele din jurul lui trebuie instruite sa arate repetat credinta lor in insanatosire. vinovatie. Este important sa facem diferenta intre sentimentele negative cum ar fi frustrarea. numele curent fiind "depresie reactiva". este medicatie + psihoterapie de tip cognitiv sau interpersonal. idei de inutilitate sau de suicid. tulburari de atentie si memorie.) 27 . asa cum se intampla in cazul depresiei de intensitate psihotica. Prelevanta in populatia generala a acestei tulburari este intre 3 . O. in timp ce la barbati este mai frecvent intalnit suicidul reusit.6%. in aceste cazuri. Sa evitam acuzatiile de genul "Nu vrea sa faca nici un efort pentru a se insanatosi". nefericirea. Ca definitie. In contactul cu bolnavul depresiv sunt doua aspecte importante: a. sinuciderea sau suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti. deoarece ideea ca ceilalti nu ii inteleg suferinta poate conduce pacientul chiar la suicid. recunoscuta in prezent. Uneori apar fenomene mai grave cum ar fi halucinatiile sau ideile delirante: in aceste cazuri vorbim de depresie de intensitate psihotica care reprezinta o urgenta psihiatrica. agitatie sau inhibitie. indispozitie matinala (se trezesc foarte prost dispusi si gata obositi). minora cu episoade de simptome depresive cu o durata de cel putin 2 saptamani si cu mai putin de cinci itemi ceruti pentru tulburarea depresiva majora. lipsa de energie si de chef in orice activitate. deces. pacientul constientizeaza simptomele si nu pierde contactul cu realitatea. asistentul social trebuie sa instruiasca familia pacientului. Depresia cu simptome mai reduse se mai numeste "nevroza depresiva" 12 . Etimologia cuvantului vine de la "sui"=sine si "ucidere"= a omori. Tratamentul este medicamentos si psihoterapeutic..M. pentru ca aceasta sa renunte la asteptarile nerealiste sau exagerate. De multe ori.

se cred foarte bogati si fac cumparaturi costisitoare pe datorie. cu o semnificativa deteriorare a functionalitatii sociale si profesionale. asistentul social care va lua interviul clientului va fi atent sa puna intrebari relevante in acest sens. indiferent de tara. abuzul de toxice. a parantezelor multe facute de pacient. ca poate face orice. care afecteaza 1% din populatia generala. 2. evenimentele majore negative de viata cum ar fi: pierderile. adica trecerea la actul propriu-zis. fiind mai mult semnale de alarma pe care le trage clientul in disperarea lui. inca putin cunoscuta. agresivitatea. Definitie: este un grup de psihoze cu debut in tinerete si adolescenta care evolueaza episodic sau continuu. In cazurile grave. Deoarece persoana care a avut tentative de suicid in trecut poate repeta acest act. schizofrenia. fara legatura cu evenimentele din realitatea clientului. nemaifiind in stare sa evalueze consecintele reale ale propriilor fapte. Schizofrenia. In literatura se mai mentioneaza si parasuicidul. Suicidactia. Daca nu este special pregatit. uneori chiar irascibila. cognitive si volitive. acesti pacienti sunt considerati urgente psihiatrice si trebuie internati in spital imediat. discursul verbal este greu de urmarit din cauza fugii de idei. Este o boala complexa. decesele sau trasaturi de personalitate precum rezistenta redusa la frustrare. pot sa apara idei delirante de grandoare sustinute sau nu de halucinatii. doar in perioadele de remisiune poate fi utila psihoterapia. deci de aria geografica sau de perioada istorica. Mania consta intr-o perioada delimitata (de cel putin o saptamina) de exaltare a functiilor psihice afective. ei dorm doar 2-3 ore pe noapte. impulsivitatea. activitatea este intensa dar superficiala. Suicidatia. Pentru asistentul social. adica gesturi de autovatamare care nu vizeaza decesul. chiar cu ajutorul Politiei. Cauzele cele mai cunoscute ale suicidului sunt: depresia. ideatia suicidara reprezinta nevoia interventiei in criza pentru care asistentul social trebuie sa fie special pregatit. Simptomele maniei sunt urmatoarele: dispozitia afectiva este expansiva. avand o simptomatologie centrata in jurul sindromului disociativ si 28 . atunci se va recurge la profesionisti sau institutii care pot manageria acest gen de situatie. bolnavul are senzatia ca dispune de forte foarte mari.faze: 1. bolnavii nu mai au nevoie de odihna. de ex. Mania. adica ideile de sinucidere. Mania in faza acuta se trateaza strict medicamentos. Din cauza ca acesti pacienti nu au constiinta bolii si pentru ca starea lor de bine se poate transforma usor in ceea ce se numeste "furie maniacala" (extrem de periculoasa).

neologisme. din aceasta cauza pot apare handicapurile sociale. Principalul scop al consilierii este sa invatam schizofrenul sa traiasca cu boala sa (lucru valabil pentru orice boala cronica. isi iubeste si uraste parintii in acelasi timp. Depersonalizarea si derealizarea ca tulburari ale constiintei personalitatii si realitatii. Discordanta in sfera comportamentului si a vointei: ambitendinta (vrea si nu vrea sa faca ceva).b. schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. catatonia (care este o stare de inertie cu fenomene automate. Discordanta in sfera gandirii (idei delirante. Consilierea si psihoterapia sunt utile in perioadele de remisiune (perioadele dintre crizele acute). pasii trebuind sa fie marunti. ci de boala.creand diminuarea eficientei unor functii psihice principale cu deteriorarea globala a personalitatii. povesteste fara nici o rezonanta afectiva crima comisa. Un alt scop al consilierii este recunoasterea situatiilor de viata ca declansatori posibili ai unor puseuri acute si prevenirea lor. unul din clasicii psihiatriei. cu deficit functional (mai ales social) destul de insemnat. sa ocupe un loc de munca. Acest lucru inseamna sa cladim un nou concept si stil de viata. Simptomatologie: a. Este bine ca aceste lucruri sa fie discutate si cu familia. c. O alta sarcina importanta este faza cand asistentul social ajuta clientul sa reia legaturile cu ceilalti. boala fiind cronica. etc. Autonomia clientului schizofren se obtine greu dupa un puseu acut de boala. facind posibila transmiterea de informatii despre boala. explicand ca pacientul este stanjenit in relatiile interumane tocmai de catre boala sa. disociatie. fie 29 . Nu este vorba de reavointa.Kraepelin a numit-o "dementia praecox" (dementa precoce). de ex. f. Tulburari de perceptie: halucinatii. alterari fonetice. fiindu-i greu sa-si coordoneze propriile sentimente si reactii. "perna psihica". negativism. cu societatea. in care sa fie inclusa si boala. Il incurajam sa se "avante" in mediul social. E. detasare afectiva. Discordanta in sfera afectiva: ambivalenta si inversiunea afectiva. despre nevoile specifice precum si despre handicapurile clientului schizofren. rade cand povesteste despre decesul cuiva. dar il sprijinim din "umbra" discutind cu el toate problemele intampinate. d. fie prin evitare. paralogie. de ex.Comunicare distorsionata: mutism. e. sa reia legaturile cu personele din reteaua lui sociala. 'salata de cuvinte" la schizofrenul cronic. Cea mai cunoscuta clasificare este: schizofrenia paranoida (cel mai frecvent intalnita). de ex. psihica sau organica). de ex. de ex. Din cauza debutului sub 35 ani. Tratamentul este medicamentos. clientul este inapt sa mearga cu autobuzul. mai ales de tip auditiv. bizarerie. incoerenta. baraje psihice).

Psihopatia sau tulburarea de personalitate este o structura dizarmonica de personalitate. etc). atractie spre droguri si alcool. de aceea locul lui de munca ar trebui sa fie ordonat. "tulburari de comportament". la lumea adultilor. impulsivitate si agresivitate. schizofrenia este o boala cronica. Diagnosticul de "tulburare de personalitate" poate fi pus doar dupa varsta de l8 ani. Tulburarile de personalitate pot fi greu incadrate ca boala deoarece ele nu se conformeaza modelului medical al bolii. acest fapt conduce la nevoi si dorinte infantile si deci la o adaptare deficitara. incapacitatea de a iubi si de a se darui cu adevarat. pentru a preveni suprasolicitarea si recaderea in boala acuta. in sensul ca desi ratiunea este normala pentru varsta adulta. uneori perversiuni. Asadar.printr-o medicatie adecvata. persoana se supune dorintelor si impulsurilor primare ca un copil. Pacientul trebuie prevenit sincer asupra capacitatii lui reduse de prelucrare a informatiei. viata sexuala neregulata. ocupind o zona "gri". totala nereceptivitate la critica. in schimb afectivitatea si vointa au ramas la un nivel infantil . Ionescu): tulburarile de personalitate sunt un ansamblu caracteristic si persistent de trasaturi cognitive. intre patologic si normal. Debutul este greu decelabil in timp. fara galagie. adica inteligenta si functiile cognitive sunt normal dezvoltate. orientare spre obtinerea cu orice pret a placerilor proprii. Simptomatologie: autocontrol deficitar. imposibilitatea de a invata din greselile proprii sau din experienta altora (ceea ce il face greu adaptabil. Termenul echivalent este cel de "psihopatie" (care nu trebuie confundat cu cel de "psihoza"!). aceleasi probleme numindu-se inainte de l8 ani. afective si relationale ilustrate printr-un comportament ce deviaza clar si invalidant de la expectatiile fata de persoana respectiva si de la normele grupului social. Unii autori considera aceste tulburari ca reprezentante miniaturale ale bolii psihice. viata lui fiind un lung sir de incercari si erori). fiecare puseu acut (cu halucinatii si delir) contribuind la scaderea substantiala a functiilor cognitive. egoist. de aceea. chiar uniform. ele reprezinta intre 5 si l5% din populatia generala. psihologice Marta Eisikovits (2009) 30 . Tulburarile de personalitate 13 Definitie (dupa G. problematica. Ca frecventa. consilierea si monitorizarea lui de catre asistentul social este foarte importanta. Cauzele pot fi ereditare (anomalii 13 cromozomiale. disfunctia cerebrala minima. intre puseurile acute.

Multi specialisti au aratat insa ca treptat aceste diferente sociale dispar. In deceniile trecute ne-am intalnit mai degrabă cu anorexia. boala psihica a unuia dintre parinti. varstnicilor si persoanelor cu un statut socio-economic mai scazut. Tipul de educatie prea lax. Tulburarile de alimentatie 14 Statisticile arata ca tulburarile de alimentatie afecteaza in primul rand femeile tinere. Tulburarile de alimentatie sunt bolile fetelor. Acesti pacienti sunt cei mai dificili in psihoterapie. B (2008). narcisica si anxioasa de personalitate. in zilele noastre bulimia este de trei ori mai frecventa. Paszthy. DSM IV 31 . prin lipsa de empatie. Anorexia. mai ales in episoadele acute. Socioterapia s-a dovedit pana la urma a fi cea mai eficienta metoda de psihoterapie prin grupuri de intrajutorare. Din totalul imbolnavirilor barbatii se regasesc doar intr-un procent de 210%. Relatiile dizarmonice dintre parinti.. precum si banda de cartier formata din delincventi sunt matrici ideale pentru structurarea dizarmonica a personalitatii. tulburarea schizoida. Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau deasupra unei greutati normale minime pentru varsta si inaltimea sa (de ex. mai ales cele marcate de violenta si abuz de droguri. histrionica. sustine Tury et al. O alta caracteristica este faptul ca apar mai frecvent la persoane cu un statut social mediu sau ridicat. intr-un procent de 1-4%. scadere ponderala si mentinerea unei greutati 14 anorexia Tury F. iar tulburarile de alimentatie devin din ce in ce mai frecvente in tarile mai putin dezvoltate. prea restrictiv sau contradictoriu din familie. mai ales prin separarea de mama) si sociale . dar consilierea si psihoterapia sunt apanajul unei echipe. in randul barbatilor. femeilor tinere: incepe in general intre 13 – 20 ani.(privarea de afectiune la o varsta mica. antisociala.. Cele mai cunoscute tulburari de personalitate sint: tulburarea paranoida (cea mai frecventa). despre care vom discuta in continuare. prin sentimentele puternice dar inconstante. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. uneori cu episoade paroxistice determinate de dificultatile de viata. borderline. iar bulimia cu 2-3 ani mai tarziu. prin lipsa de motivatie pentru schimbare. dimensiunea mare a familiei fac ca modelele prezentate copilului in procesul de maturizare sa fie inadecvate unei functionari sociale normale. Antal I. cu varsta intre 18-35 ani. Tratamentul poate fi medicamentos. Evolutia tulburarilor de personalitate este spre permanentizare.

diuretice sau clisme. B. incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursul perioadei de crestere. In practica. Pierdere evidenta in greutate (evitarea mancatului. Preocupari excesive privind silueta şi greutatea corporală Bulimia. voma. in cursul episodului actual de anorexie nervoasa persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ (adica varsaturi autoprovocate sau abuz de laxative. mancatul intr-o anumita 32 . Criteriile anorexiei cand debutul este la inceputul adolescentei. utilizarea laxativelor). subtipul bulimic. aparitia amenoreei. Pentru o fata cu o inaltime de 170 m si o greutate de 40 kg.). Distorsionarea perceptiei imaginii corporale. D. C. ducand la o greutate corporala de mai putin de 85% din cea sperata.). 3. in cazul carora unul sau doua criterii de diagnostic nu sunt satisfacute (de cele mai multe ori cel legat de amenoree). Pentru masurarea pierderii in greutate se foloseste indicele de masa corporala (in prescurtare englezeasca BMI. insa tulburarea poate sa apara in orice stare nutritionala. intervalul care indica o greutate normala fiind intre 20-25.5 – 25. Vorbim despre slabire anorexica atunci cand indicele de masa corporala este mai mic de 17. de cele multe ori. activitate fizica in exces. de la body mass index). desi are mult sub greutatea normala. Tulburari ale imaginii si formei corporale datorate importantei acestora in autoapreciere sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. Episoade recurente de consum alimentar caracterizat prin: 1. La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual. De specificat tipul : tip restrictiv.corporale la mai putin de 85% din cea asteptata. tip de mancat compulsiv/ purgativ : in cursul episodului actual de anorexie persoana se angajeaza in mod repetat intr-un comportament de mancat compulsiv sau purgativ.5. ne intalnim cu formele subclinice ale tulburarilor de alimentatie. 2. In cazul bulimiei. adica absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni (amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. La femei valoarea normala a acestuia se situează in intervalul 18.84 [kg/m2]. Criteriile de diagnostic conform DSM IV R sunt urmatoarele: A. Aceasta se calculeaza impartind greutatea (in kilograme) la patratul inaltimii (in metri). iar la barbati valorile sunt mai mari. sunt: 1. Mai precis.702 = 13. greutatea corporala este de obicei normala. daca simptomele bulimiei apar in intervalele greutatii corporale caracteristice anorexiei. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa. vorbim despre anorexie. valoarea indicelui de masa corporala se va calcula in felul urmator: BMI = 40/1.

sustine Myers (2001). emotiilor este dificil pentru bolnav. tentative de automutilare si de suicid. autoajutorarea (self help) si educatia psihosociala. Preocupari privind forma si greutatea corporală. in cursul episoadelor curente de bulimie nervoasa persoana a utilizat alte comportamente compensatorii cum ar fi repausul alimentar periodic sau exercitiile excesive. Comportament compensator inadecvat recurent menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata. sunt: terapia cognitiv comportamentala si psihoterapia interpersonala atat in anorexie cat si in bulimie. Se mai vorbeste despre o forma apropiata bulimiei. tipul de purgare (autocuratare): aceasta se caracterizează prin autoprovocarea de vărsături şi alte metode de „autocurăţare”. 2. care nu este caracterizata de comportamentele compensatorii caracteristice bulimiei. iar acest lucru poate sa aiba diferite consecinte: cleptomania (furturi compulsive). sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca). in medie. Tulburarea nu apare in mod exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa. E. Bulimia are două subtipuri: tipul de nonpurgare. ci doar de aparitia unor episoade recurente de consum compulsiv de alimente. D. cel putin de doua ori pe saptamana. utilizare excesiva de laxative. Acesti bolnavi de obicei sunt supraponderali. B. diuretice sau alte medicamente pentru slabit. Cele mai eficiente forme de interventie in cazul tulburarilor de alimentatie. grupurile de suport. interventie si educatie nutritionala. exercitii fizice in exces. pentru 33 . tulburarea de mancat compulsiv. terapia medicamentoasa (medicatie antipsihotica in anorexie. O forma de bulimie cu un prognostic mai nefavorabil este bulimia multimpulsiva. dezinhibitie sexuală. pe o perioada de minimum trei luni. regim alimentar. In aceasta situatie controlul impulsurilor. diuretice sau clisme. consumul de alcool si droguri. dar nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoinduse sau in abuzul de laxative. terapia comportamentala pentru scadere ponderala si controlul greutatii in obezitate.perioada de timp (de exemplu in decursul unei perioade de doua ore) a unei cantitati de hrana mult mai mare decat aceea pe care ar manca-o alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta. C. terapia de familie mai ales in cazurile de anorexie la adolescenti in care prezenta si cooperarea parintilor devine foarte importanta.

tulburari de invatare cu functionare scolara substantial sub cea asteptata. etc. Desi cei mai multi adulti cu probleme psihice. psihotice. medicatia antidepresiva cand persoanele cu bulimie/ obezitate sunt vulnerabile la sau prezinta simptome depresive) Tulburarile psihice diagnosticate in copilarie si adolescenta 15 Intre tulburarile „copilariei” si „perioadei adulte” nu exista vreo distinctie clara. discalculia (tulburarea de calcul). balbismul.). tulburarile de anxietate. balbism. daca tabloul lor clinic satisface criteriile de diagnostic relevante (ex. Pentru cele mai multe tulburari descrise in DSM IV este prevazut un singur set de criterii care se aplica copiilor. etc. In aceasta sectiune din DSM IV sunt incluse: retardarea mentala cu functionare intelectuala semnificativ sub medie/ QI 70 sau sub. de personalitate. Adultii pot fi. se prezinta pentru atentie clinica in copilarie sau adolescenta.reducerea gandirii obsesive. uneori tulburarile nu sunt diagnosticate pana in perioada adulta. deteriorarea in comunicare si prezenta de comportamente. 15 Conform DSM IV. Multe tulburari descrise in alte sectiuni din DSM debuteaza adesea in cursul copilariei sau adolescentei (ex. de intensitate clinica sau subclinica. se specifica in remisiune partiala. Acestea includ deteriorarea in interactiunea sociala reciproca. tulburarile de comunicare caracterizate prin dificultati in vorbire sau limbaj. disgrafia (tulburarea expresiei grafice). tulburarea Asperger. debut inainte de 18 ani si deficite in functionarea adaptativa.). atribuibile unui stadiu de dezvoltare a individului. distimice. sunt descrise intr-o sectiune intitulata elemente specifice culturii. compulsivitatii si anxietatii. varstei si sexului. diagnosticati cu tulburari incluse in aceasta sectiune a tulburarilor diagnosticate de regula pentru prima data in perioada de sugar. adolescentilor si adultilor. de asemenea. Variatiile in prezentarea unei tulburari. inclusiv tulburarea de limbaj expresiv si/sau receptiv. preocupari si activitati stereotipe (tulburarea autista. de alimentatie. dislexia (tulburarea de citit). tulburarea aptitudinilor motorii care include tulburarea de dezvoltare a coordonarii. etc. doar B sau A si B) 34 .. De asemenea. in copilarie sau adolescenta. tulburari de dezvoltare pervasiva caracterizate prin deficite severe si deteriorare pervasiva in multiple domenii ale dezvoltarii. si cateva criterii (doar A. pica). de ex. daca un adult a prezentat in copilarie simptome care au satisfacut complet criteriile pentru o tulburare iar acum prezinta doar o forma atenuata sau reziduala. tulburarea dezintegrativa a copilariei.

fie ca focalizare. tulburarile de eliminare (enurezis. 2. cautarea de a impartasi bucuria.). encomprezis). reciprocitate emotionala sau sociala. inainte de varsta de 3 ani. de ex. tulburari alimentare ale perioadei de sugar si micii copilarii. lipsa unui joc spontan si variat „de-a. uz repetitiv si stereotip de limbaj ori un limbaj vag. substituiri de cuvinte cu scopul de a evita cuvintele problematice. ticurile. preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor) Tulburarea de hiperactivitate/ deficit de atentie se refera la un pattern persistent de inatentie si. aderenta inflexibila evidenta de anumite rutine sau ritualuri nonfunctionale. in: 1. etc. fluturatul sau rasucitul egetelor sau mainilor. etc. Tulburarea autista se caracterizeaza prin prezenta unei dezvoltari/ functionari/ intarzieri anormale sau a deteriorarii. 3. In continuare prezentam rezumativ cateva dintre aceste tulburari. pauze in interiorul unui cuvant. al cantatului ori al vorbitului cu obiecte inanimate sau cu animale favorite. si in repertoriul de activitati si interese (preocupare restransa la unul sau mai multe patternuri stereotipe de interese. gestica sau mimica. Perturbarea fluentei interfereaza cu performanta scolara sau profesionala ori cu comunicarea sociala. care este mai frecvent si mai sever decat este observat de regula la indivizii cu un nivel comparabil de dezvoltare. asa cum este utilizat in comunicarea sociala (intarziere sau lipsa totala a dezvoltarii limbajului vorbit fara compensarea in sfera nonverbala... la indivizii cu limbaj adecvat. anxietate de separare.deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv cu referire la tulburarea hiperactivitate/ deficit de atentie si tulburarile de conduita. in limbaj. care este anormala fie ca intensitate. cuvinte intrerupte de ex. manierisme motorii stereotipe si repetitive. 35 . expresia faciala. interactiunea sociala reciproca (in uzul comportamentelor nonverbale cum ar fi privitul in fata. etc. silabelor sau cuvintelor.” ori a unui joc imitativ social corespunzator nivelului de dezvoltare). sau de hiperactivitate – impulsivitate. Balbismul se refera la o perturbare in fluenta normala si in timpul de structurare a vorbirii si se caracterizeaza prin repetitii frecvente sau prelungiri ale sunetelor. deteriorarea semnificativa in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cu altii. capacitatea de a promova relatii cu egalii. interesele sau realizarile cu alti oameni. posturile corpului si gesturile pentru reglarea interactiunii sociale. Balbismul este adesea absent in cursul lecturii orale.

are aversiune sau evita sarcinile care necesita efort mental sustinut.). care cauzeaza deteriorarea semnificativa clinic in functionarea sociala. pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini/ activitati. isi lasa locul in clasa sau in alte situatii in care este de dorit sa ramana asezat. Trei sau mai multe comportamente caracteristice trebuie sa fi fost prezente in timpul ultimelor 12 luni cu cel putin un comportament prezent in ultimele 6 luni. uituc referitor la activitatile cotidiene). vine acasa noaptea tarziu. conduita agresiva care cauzeaza sau ameninta cu vatamarea fizica alti oameni sau animale. scolara sau profesionala. 3. conduita nonagresiva care cauzeaza pierderea sau prejudicierea proprietatii. sase (sau mai multe) din 9 simptome de inatentie au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (incapabil adesea de a da atentie detaliilor. violari serioase ale regulilor (minte frecvent sau face promisiuni spre a obtine bunuri sau favoruri. Tulburarea de conduita se refera la un pattern persistent si repetitiv de comportamente in care drepturile fundamentale ale altora ori normele sau regulile sociale majore corespunzatoare varstei sunt violate. etc. adesea: tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate. Aceste comportamente se incadreaza in patru grupe principale: 1. si 4. adesea vorbeste excesiv de mult. de ex. are dificultati in a se juca sau in a se angaja in activitati distractive in liniste. de a-si termina temele pentru acasa/ sarcinile casnice/ obligatiile la locul de munca. Criterii: A.Unele simptome. Perturbarea in comportament cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. chiuleste de la scoala. fruda sau furt. usor de distras de stimuli irelevanti. in sustinerea atentiei asupra sarcinilor de joc. este in continua miscare sau actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor. dificultati de organizare a sarcinilor si activitatilor. alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii in care acest lucru este inadecvat. Tulburarea de conduita poate fi 36 . 1 sau/si 2. 1. intrerupe sau deranjeaza pe altii. scolara sau profesionala. au fost prezente inainte de varsta de 7 ani. sase (sau mai multe) din 9 simptome de hiperactivitate – impulsivitate au persistat cel putin 6 luni intr-un grad care este dezadaptativ si discrepant in raport cu nivelul de dezvoltare (hiperactivitate: adesea: se joaca cu mainile sau cu picioarele sau se foieste pe loc. de a asculta cand i se vorbeste direct. fuge de acasa. intervine in conversatiile sau jocurile altora). are dificultati in a-si astepta randul. 2. impulsivitate. 2.

provocator care dureaza cel putin 6 luni. adesea este coleros si plin de resentimente. cateva sec sau chiar mai mult. mersul inapoi. par sau imbracaminte. etc. este inadecvat nivelului de dezvoltare si nu este o parte a unei practici sanctionate cultural. Adolescentii sau adultii pot manca argila sau lut. ostil. reflux esofagian). ghemuitul. incretirea nasului. Copiii mari pot manca excremente de animale. aproape zilnic. 37 .: clipitul. tulburarea de aalimentare specifica acestei varste). nonritmice) survin de mai multe ori pe zi. adesea se cearta cu adultii. Ticurile vocale sau/si motorii unice sau multiple (vocalizari sau miscari motorii stereotipe. mersul cu pasi de dans. de ex. in aceasta perioada sunt prezente patru sau mai multe dintre urmatoarele: adesea copilul/ adolescentul isi pierde cumpatul. adesea este susceptibil ori usor de enervat de catre altii. nisip. Sugarii si copiii mici mananca de regula vopsea. dureaza mai putin de cateva sute de milisecunde. sfoara. rapide..diagnosticata la indivizii in etate de peste 18 ani dar numai daca nu sunt satisfacute criteriile pentru tulburarea de personalitate antisociala. etc. adesea este ranchiunos si vindicativ. Ticurile motorii simple. de ex. Tulburarile alimentare in perioada de sugar si mica copilarie (pica. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale asociate (de ex. insecte. gesturi manuale. mirosirea repetata a unui obiect. scolara si profesionala. Cele tranzitorii survin cel putin patru saptamani. grimasele faciale. atinsul. bruste. adesea sfideaza sau refuza in mod activ sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilor. au o durata mai mare. recurente. saritul. Ticurile. Opozitionismul provocator se refera la un pattern de comportament negativist. Comportamentul de opozitie in mica copilarie sau adolescenta este un element tipic de dezvoltare. adesea blameaza pe altii pentru propriile sale erori sau purtare rea. poate fi datorat procesului normal de individuatie normala daca nu cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in functionarea sociala. Pica se refera la mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o luna. ruminatia. adesea enerveaza in mod deliberat pe altii. Tulburarea de alimentare in perioada de sugar sau mica copilarie se refera la incapacitatea persistenta de a manca adecvat asociata cu incapacitatea semnificativa de a lua in greutate ori cu pierderea ponderala semnificativa in decurs de cel putin o luna. plastic. Ticurile motorii complexe. scuturarea capului. ridicatul din umeri.

Ticurile vocale sau motorii cronice survin aproape in fiecare zi sau intermitent o perioada de mai mult de un an iar in cursul acestei perioade nu a existat nici o data o perioada fara ticuri mai lunga de trei luni consecutiv. diabet. hipervigilenta sau extrem de ambivalente si contradictorii (copilul poate raspunde infirmierelor printr-o mixtura de apropiere. Incontinenta de fecale nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. teama ca parintii lor sau ei insisi se vor imbolnavi/ vor suferi un accident. la scoala) in dispretul faptului ca insul vorbeste in alte situatii. evitare. Perturbarea interfereaza cu performanta educationala sau profesionala ori cu comunicarea sociala. copii sau adolescentii cu aceasta tulburare sunt adesea preocupati de teama de a nu fi pierduti si de a nu se mai intalni niciodata cu parintii. atasamente difuze manifestate prin sociabilitate indiscriminativa cu incapacitate marcata de a 38 . in pantaloni ori pe jos). diferential: tulburarea nu se datoreaza unor stimulente sau unor maladii somatice (boala Huntigton. Incontinenta urinara nu se datoreaza exclusiv efectului fiziologic direct al unei substante (de ex. laxativ). fie intentionat). de ex. Enurezis se refera la emisiunea repetata de urina in pat sau in pantaloni (fie involuntar. diuretic) ori unei conditii medicale generale (ex. Cand sunt separati de ei. fie prin 2.nu mai mult de 12 luni consecutiv. Tulburarea reactiva de atasament in perioada de sugar sau mica copilarie. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 5 ani. epilepsie). Mutismul selectiv se refera la incapacitatea considerabila de a vorbi in anumite situatii sociale (in care exista expectatia de a vorbi. encefalita postvirala. Incepe inainte de 5 ani si se manifesta fie prin 1. Dgn. incapacitate persistenta de a initia sau a raspunde intr-o maniera adecvata evolutiv la cele mai multe interactiuni sociale manifestata prin raspunsuri excesiv de inhibate. spina bifida. Varsta la care apare tulburarea sau nivelul de dezvoltare echivalent este de cel putin 4 ani. rezistenta la consolare ori poate manifesta o vigilenta rece). etc) Encoprezis se refera la eliminarea repetata de fecale in locuri inadecvate (de ex. fie ca este involuntar sau intentionat. Anxietatea de separare se refera la anxietatea excesiva in legatura cu separarea de casa sau de persoanele de care copilul este atasat (de regula parintii).

interventia comportamentalista. antrenarea cat se poate de intensiva (ex. aparent directionat si nonfunctional (ex. imediat dupa depistarea primelor simptome de autism. muscaturile autoprovocate. precum si antrenarea parintilor ca ei sa continue munca de terapie in mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute. piscarea tegumentelor sau a orificiilor corpului. clipitul) este relativ simpla.) intr-o faza cat mai timpurie. etc. tratamentul psihofarmacologic (adica medicamentos). de a sta pe scaun. lovirea propriului corp. directionarea. Asistentii sociali au un rol important in a asista familia pentru a accesa resursele comunitatii. leganarea corpului. in schimb diferentierea lor de ticurile motorii complexe poate fi foarte dificila datorita similitudinii in ceea ce priveste intentionalitatea. terapia sistemica de familie. programele speciala de educatie pentru copii cu autism. de ascultare. 16 17 Gerdtz. Asistentii sociali au un rol important in explorarea in literatura stiintifica de specialitate a dovezilor care probeaza eficienta cu privire la diferite interventii si tratament in cazul tulburarilor psihice. precum si in discutarea acestor probe cu alti profesionisti. Diferentierea acestor miscari de ticurile simple (de ex. apucarea obiectelor cu gura. de ex. Disorders Usually First Diagnosed in Infancy. a deprinderilor (ex. si 2.. sunt doua tipuri de tratament care pana in prezent si-au dovedit eficienta prin cercetari stiintifice: 1. de pilda.manifesta atasamente selective adecvate (ex. 40 ore/ saptamana) si progresiva. J. strangerea/ fluturatul mainilor. ritmicitatea. Childhood. analiza comportamentala aplicata 17 . or Adolescence Applied behavior analysis (ABA) 18 Early intensiv behaviorl intervention (EIBI) 39 . programele educationale pentru parinti. lovitul cu capul. grupurile de suport. ca de ex. In autism. familiaritate excesiva cu rudele straine sau lipsa de selectivitate in alegerea persoanelor de atasament) Tulburarea de miscare stereotipa se refera la comportamentul motor stereotip. Gerdtz. programele de interventie precoce. Comportamentul interfereaza considerabil cu activitatile normale si poate duce la vatamari corporale autoprovocate. Interventii psihosociale 16 . ceea ce abiliteaza copilul intr-o faza ulterioara pentru a invata deprinderi mult mai avansate 18 . S (2007). Este foarte important ca parintii si asistentii sociali sa fie extrem de precauti si sa verifice validitatea si eficienta interventiilor larg popularizate pe internet. de a urmari instructiunile. etc. adica intr-o anumita ordine.

2. descrieti simptomele identificate. 40 . 3. folosindu-va de notele de curs si sursele bibliografice indicate pentru realizarea fiselor de lectura: 1. Vertigo 1958 regizat de Alfred Hichcock. Zbor deasupra unui cuib de cuci 1975 regizat de Milos Forman. Rain Man 1988 regizat de Barry Lavinson. dificultatile cu care se confrunta in mod curent si schitati un plan ipotetic de interventie la nivel individual. Mai bine nu se poate 1997 regizat de James L. Brooks. in clasa. 2. In tulburarile de conduita si opozitionism provocator. Exercitii: Cititi un roman sau vizionati un film care ilustreaza simptomele unor tulburari psihice/ ecranizeaza suferintele unei persoane/ mai multor persoane cu diagnostic psihiatric precum si atitudinea celor din jur fata de aceasta persoana/ aceste persoane (de ex.In deficitul de atentie cu/ fara hiperactivitate (ADHD) cea mai eficienta forma de interventie s-a dovedit a fi tratamentul multimodal care include: 1. care tintesc preventia agravarii acestor conduite si care focalizeaza interactiunile dintre parinti si copii (antrenarea parintilor. cele mai eficiente forme de interventie s-au dovedit a fi cele care se bazeaza pe abordarea ecologica a conduitelor antisociale. dezvoltarea asertivitatii. terapie de familie) si in grup (terapii cognitiv comportamentale de grup: exercitii si jocuri de rol pentru gestionarea furiei. etc). laudarea comportamentelor dezirabile. medicatia psihostimulenta. interventii comportamentaliste. atat a propriilor comportamente in raport cu copilul cat si a simptomelor de ADHD (ex. evaluati nevoile persoanei/ persoanelor in suferinta. educarea copilului si a parintilor cu privire la diagnostic si tratament. time-out/ timp de liniste ca intarire pozitiva a comportamentelor dezirabile. Bazandu-va pe cunostintele si deprinderile acumulate pana in prezent. educatia profesorilor pentru dezvoltarea deprinderilor de managment al simptomelor la scoala.). deprinderilor de rezolvare de probleme. Vanatorul de cerbi 1978 regizat de Michael Cimino. educatia parentala in grup pentru dezvoltarea deprinderilor de managment comportamental. sistematizarea zilnica a recompenselor si a consecintelor nedorite. in combinatie cu 2. Cele mai eficiente interventii de educatie psihosociala s-au dovedit a fi: 1. etc). Veronica hotareste sa moara 2009 regizat de Emily Young. etc. O minte sclipitoare 2001 regizat de Ron Howard. interventii in clasa pentru prevenirea simptomelor de ADHD.

de evenimente de viata. descrieti resursele pe care persoanele in suferinta le-au accesat de curand.asimetrice.familiei comunitar. felul contactelor . inca din anii 1980.M. Studiul retelei sociale se face din mai multe puncte de vedere: structura. felul legaturilor . schimbarile ei (numarul persoanelor. persoana cu rolul principal in retea. frecventa comunicarilor. de zona urbana sau rurala. de contextul socialistoric si cultural.S. caracteristicile demografice. cu o densitate a legaturilor mult diminuata. Reteaua sociala se clasifica in primara (familia). La nevrotici scade marimea. membrii familiei ramanand principalele persoane din retea. clubul. in general la bolnavii psihici retelele sunt mai mici cantitativ decit la persoanele normale. Reabilitarea psihosociala a persoanelor cu tulburari psihice cronice19 Reteaua si suportul social in psihopatologie Pentru prima data in 1986. definita ca un set complex de interrelatii umane constante. unilaterale sau reciproce. pe care le stabileste individul cu un grup social. directe ori indirecte. etc. profesionale. intensitatea legaturilor. de clasa sociala.). resursele si sprijinul actual pe care pot ele conta (2-3 pagini) 4. sau/ si (dupa caz) 3. Astfel. Cu cat reteaua sociala este mai mica si mai putin densa. In acest context. densitatea si interconectarea. O. Acesta variaza in functie de ciclurile vietii individului. O alta problema discutata aici este cea a retelei sociale. cu atat riscul 19 Marta Eisikovits (2009) 41 . mai ales la schizofreni. reteaua este redusa cantitativ dramatic. a considerat sistemul de suport social o problema prioritara a politicii sanitare generale in Europa. etc. etc. secundara (colegii de munca) si tertiara (biserica. se discuta mult despre problema "coping-ului" si a "abilitatilor sociale de rezolvare de probleme" ca si problema co-participarii pacientilor la proiectele de preventie. etc. In psihoze..de rudenie. fapt ce intretine boala. terapie si reabilitare. cercetatorii au constatat diferente intre retelele sociale ale persoanelor sanatoase si bolnave. In psihopatologie este importanta studierea retelei sociale deoarece.

. ar trebui sa cunoasca bine suportul si reteaua sociala a fiecarui 42 . Functia psihologica (afectiva): prezenta unui confident in care clientul sa aiba incredere. Functia instrumentala. b. O mentiune merita. Uneori. care asigura sprijin continuu sau in situatii de criza. in cazul unui depresiv. In psihopatologie. care incearca mentinerea retelei sociale in limite normale. Suportul este subsumat retelei. in protectia fata de recaderile in boala psihica sau in evolutia cazului in general. reprezentarilor si cerintelor sale de relationare sociala. fiind constituit din persoanele cu care clientul intretine relatii continue si intime. a nevoilor. atitudinea. uneori el poate deveni insa o sursa de stres. Serviciile sociale. el nu se refera la aspecte cantitative si indeplineste anumite functii. se recomanda intervievarea cel putin a unui membru al suportului social. cu care realizeaza "tranzactii psihice". sau. tocmai de aceea exista institutii post-spitalicesti. de aceea. concrete. aceasta constituind o nevoie specific umana. depresivul sau schizofrenul pot da opinii deformate de chiar starea lor de boala. critica familiei apropo de un schizofren constituie un stres ce poate determina recaderea in boala. temperamental au o nevoie crescuta de contacte sociale. adica sprijin pentru rezolvarea problemelor practice. membrii suportului social ar trebui instruiti de profesionisti. De aceea. Tranzactiile din suport cuprind schimbari ale unor parametri intrapsihici cum sint: dispozitia afectiva. obisnuirea cu evenimentul respectiv. de ex. pe langa intervievarea clientului. de care sa se simta sprijinit si incurajat. Principalele functii ale suportului social sint: a. negarea. de fapt totul e in capul tau" contribuie la adancirea starii de depresie. adica o adaptare interioara cognitiva si/sau emotionala. De ex. "incurajarea" de genul "trebuie sa ai vointa. Strategiile de coping obisnuite in aceste tranzactii sint relaxarea. de ex.recaderilor in boala este mai mare. de ex. reteaua si suportul social trebuie apreciate tinind seama de tipologia persoanei concrete. Suportul social se desprinde din reteaua sociala. cognitiile legate de diferite evenimente. dupa Eisikovits. care raspund unor nevoi psihosociale proprii. suportul social este important deci in aparitia bolii psihice. clubul terapeutic 'Estuar" in Cluj. faptul ca exista persoane care din punct de vedere tipologic. In asemenea cazuri. exista diferente intre reteaua sociala prezentata de subiect si realitatea obiectiva. extrovertul. Suportul social este un "tampon" intre client si situatia de criza.

Servicii psihosociale si vocationale: grupuri pentru instruirea in deprinderi sociale. prieteni. Servicii pentru consultanta si educatie: suport educational. gasirea unor posibilitati de angajare adecvata. 6. Asistenta nevoilor umane de baza: hrana. pentru a-i face sa functioneze la nivel optim in societate. pentru dezvoltarea intereselor . informarea lor asupra serviciilor oferite. Servicii ce asigura locuinte. asistenti sociali) ar trebui instruiti special. Sistemul indeplineste 10 indeplinirii nevoilor persoanelor cu boli psihice cronice: 1. clubul. 7. A inceput ceea ce se numeste "dezinstitutionalizarea". concomitent cu aparitia medicatiei psihotrope. vecinii functii in scopul 43 .pacient psihic. adica 'eliberarea" pacientilor psihici din spitale. 2. institutii si posibilitati oferite persoanelor cu probleme psihice. permitind astfel pacientilor sa traiasca inafara zidurilor spitalului de psihiatrie. 4.i activitatilor de timp liber . Acest sistem trebuie sa cuprinda un sir intreg de servicii. apta sa controleze simptomele pozitive ale bolii psihice. Sisteme naturale de suport: grupul de intrajutorare. asistenta si consultanta pentru familie. Asistenta in criza: linii "fierbinti". printr-un studiu individual aprofundat al fiecarui caz in parte. functionind 24 ore din 24 si care ofera inclusiv optiuni pentru spitalizari sau aranjamente de scurta durata pentru a locui altundeva decit acasa. Identificarea clientilor cu nevoi speciale. imbracaminte. monitorizarea tratamentului medicamentos. 3. serviciul social beneficiind vizibil de aceasta degrevare de sarcini. posibilitatea ca acestia sa monitorizeze cazul din "interior". anumiti profesionisti (psihologi. Bineinteles. Asistenta asistentei de sanatate mintala: accesul la tratamentele psihiatrice si psihologice. siguranta personala. asistenta medicala generala. angajatori 8. pentru a face acest lucru. 5. biserica. aparind in mod firesc nevoia unui sistem de suport comunitar care sa vina in sprijinul nevoilor acestui segment populational (anii 1970). Serviciile de suport comunitar Aceste servicii s-au nascut intre anii 195o-196o. gasind aici "partenerii" viabili de dialog.

1992). Elementele cheie pentru furnizarea de interventii clinice eficace la nivelul pacientului sunt: alegerea celei mai eficace metode. adica sa accentueze autodeterminarea clientului. La nivelul clientului. autonomie ale clientilor. individualizarea serviciilor. Case-management: facilitarea contactului doar cu o persoana sau echipa care sa ajute clientul in luarea deciziilor. scopul primar al serviciului este: reducerea suferintei acestuia si a suferintei familiei acestuia. Consultatii in legatura cu drepturile la beneficii de protectie sociala. Griji in legatura cu comportamentul suicidar sau agresiv al pacientului. c. promptitudinea in oferirea si retragerea interventiilor. Dorinta de a sti evenimentele din viata timpurie care ar fi putut constitui cauze ale bolii actuale. Oricare dintre verigile acestei retele sistemice trebuie sa accentueze dezvoltarea potentialelor de crestere. colaborarea cu alte organizatii locale. Nevoia de informatii in legatura cu implicatiile genetice (de transmitere genetica) ale bolilor mintale. La nivel local. recunoasterea intregii game de nevoi a fiecarui pacient. scade numarul recaderilor in boala. coordonarea programelor de interventie preventiva. La nivel national se formuleaza legislatia. folosirea familiei pacientului ca resursa. considerarea pacientului ca partener in tratament. In ce priveste familia ca resursa in terapie. politicile de sanatate mintala si principalele structuri. dar creste complianta la tratament si deci. e. scopurile acestor servicii sunt la trei nivele: national. Preocupare in legatura cu hiperactivitatea pacientului. Informarea pacientului si ulterior. local si la nivelul clientului. Dupa Thornicroft si Tansella (1999). scopurile serviciilor de sanatate mintala sunt: furnizarea de servicii de sanatate mintala care sa acopere nevoile intregii populatii. vom enumera mai intai cele mai frecvente preocupari ale familiei pacientului psihic: a. negocierea tratamentului cu acesta consuma timp. d. precum si restabilirea competentei sociale (Goldberg. adoptarea unei abordari longitudinale. Protectia drepturilor clientului: stabilirea unor proceduri de plangere in cazul unor prejudicii si/sau protectia clientilor in interiorul si inafara institutiilor. 44 . 10. Huxley. f.9. dezvoltare. Ce se va intimpla cu pacientul cand persoana din familie care o ingrijeste direct va muri? b. optimizarea ajutorului mutual si al autoajutorarii clientilor.

experienta. anumite etape ale interventiei si evaluarii. 7. acest fapt se petrece diferentiat. membrilor echipei terapeutice (medic. acesta fiind construit pe valorile.. etc. de ex. in spital daca este cazul. Vom expune ca exemplu un model larg raspindit in SUA (peste 2000 de agentii). Optimismul fata de potentialul vocational al clientilor. 45 . ideile si scopurile pacientilor (Anthony si col. 5. fie transformarea mediului in sensul nevoilor clientului. etica personala si grija de a nu rani prin informatia data. numit "Modelul reabilitarii psihiatrice sau psihosociale" si care. Bineinteles. Se reliefeaza importanta factorilor de mediu. ne referim aici la mediul fizic si social. 6. In acest sens. ca alte asemenea sisteme. Filosofie acestui model consta in opt concepte interrelationale: 1. familiei acestuia. sentimentele. scoala sau universitatea. Continuitatea ingrijirii in diverse institutii. luandu-se in considerare deontologia profesionala (mai ales aspectele legate de confidentialitate). Recomandam (in masura posibilitatilor). asistenta medicala) sau altor organizatii si agentii care se ocupa de acelasi pacient.In legatura cu toate aceste lucruri. tribunalul. 1988). de ex. reabilitarea psihosociala este o abordare terapeutica in tratamentul bolnavilor mintal ce incurajeaza fiecare pacient sa-si dezvolte pe deplin capacitatile restante prin procedee de invatare si import situational (Liebermann. dispune de o definitie. o filosofie de lucru. l993). 3. 4. structurarea spatiului si timpului. De aici rezulta clar orientarea eminamente pozitiva a reabilitarii psihosociale. 2. Ca definitie. desfasurate in anumite tipuri de agentii. Preocupare pentru timpul liber al clientilor. 8. in doua sensuri: fie capacitatea de adaptare a clientului la mediu. fiecare interventie este individuala. Ne referim aici la rolul benefic al muncii. spitalul de medicina interna. care are cinci avantaje clare: asigura independenta financiara. asistentul social poate si trebuie sa furnizeze informatii clientului bolnav mintal. specifica fiecarui pacient in parte. Incurajarea individului bolnav psihic de a-si dezvolta pe deplin capacitatile restante. psiholog. largirea contactelor sociale. asigurarea unui rol in societate ce asigura implicarea si activismul clientului. formarea asistentilor sociali in terapia de familie. un scop. Exploatarea capacitatilor restante ale clientului. Restabilirea sperantei la persoanele ce au suferit diminuari marcate ale respectului fata de sine din cauza bolii. Implicarea activa a clientilor in programul personal de reabilitare. un anumit tip de populatietinta.

etc. pentru a reface sau a invata deprinderile necesare care sa compenseze deficitele functionale). Limbajul utilizat este destinat sa scoata pacientul din rolul sau pacient. de medicatie. Servicii vocationale: evaluare vocationala. ori sa opteze pentru studii legate de roluri sociale (gatit. ca diagnostic acest program se ocupa de schizofrenie. astfel se foloseste tutuirea cu personalul agentiei. 2. Populatia tinta este caracterizata de trei criterii: diagnostic. implicind uneori intreruperea acestora). Astfel. durata bolii psihice si nivelul invaliditatii. programe academice pentru acei clienti care doresc sa-si continue studiile. nu se foloseste termenul de 'bolnav" ci de "membru" . etc. tulburarea maniaco-depresiva si tulburarile severe de personalitate. 4. cinematografele. salile de sport. "asociat" sau "beneficiar" (ca de exemplu. 3. Etapele parcurse sunt de evaluare (definirea ariilor specifice de functionare afectate de boala in viata cotidiana. Durata bolii trebuie sa fie de boala cronica. se ofera posibilitatea ca cei care doresc sa-si continue studiile scolare sau universitare (deoarece mai ales schizofrenia apare in tinerete. inchiriate in acest scop de catre agentie). pentru ca acesta sa elimine sau sa compenseze deficitele functionale.Scopul acestui model este "inarmarea" individului cu abilitati si cunostinte. ore de sport in salile de sport ale unui liceu. Servicii social recreationale ce utilizeaza resursele comunitatii. barierele interpersonale cauzate de incapacitate. cu mai mult de cinci spitalizari. Servicii rezidentiale: de la apartamentele supervizate pina la camine de zi sau de noapte. Mai 46 . de a se resocializa si de a-si conduce efectiv independent viata. posibilitati prevocationale. Serviciile oferite de acest model cuprind 4 arii: 1. in general. sa-si refaca deprinderile de a trai independent. psihoigiena. Astfel.). la Estuar. Servicii educationale. iar dizabilitatea sa conste in alterarea clara a functionalitatii sociale.etc. de ex. etc. tot limbajul folosit in aceste agentii este nonmedical. cat si in cadrul institutiilor psihiatrice si in familie. in Cluj). cauzate de boala psihica respectiva. slujbe de proba. in socializare sau in aria cognitiva) si interventie (activitati zilnice reale. Mentionam ca reabilitarea psihosociala poate fi realizata atat prin activitati ce au loc in comunitatea reala (de ex.

ci pentru ca aceasta activitate contracareaza deficitele functionale datorate bolii. pierderi financiare. prin finalizarea activitatii. decadere sociala. o persoana stigmatizata este "altfel". izolarea sociala. se combate neajutorarea si depresia care survin inevitabil prin constientizarea gravitatii bolii. Astfel. orice pacient poate avea dificultati in atingerea unui potential normal de adaptare in societate. diferita de ceilalti. astfel. sa execute si sa finalizeze sarcina. cum sunt lentoarea motorie si ideativa. Stigmatizarea este un proces social. fapt vazut in mod negativ de restul membrilor societatii. O persoana cu disabilitate sufera de o boala ce produce semne si simptome ce ii afecteaza randamentul personal pe plan fizic. OMS considera ca cele trei categorii majore de afectiuni psihice ce provoaca cele mai grave disabilitati la grupa de virsta dintre 15 si 44 de ani sint: depresia majora unipolara. normala. Mai important chiar. sa ceara clarificari daca nu intelege. tulburarea afectiva bipolara si schizofrenia (Murray. increderea in propriile forte. probleme la locul de munca. ea invata sa urmeze niste directive (retete).specificam ca munca si educatia oferite nu sunt un scop in sine. toate bolile grave s-au asociat cu un anumit grad de stigmatizare. reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte. dupa cum a invata sa inoti nu este scopul hidroterapiei. ii creste stima de sine. Stigmatizare si destigmatizare in psihiatrie. Pe parcursul istoriei. Definitia cea mai concisa a stigmatizarii este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau o particularitate jenanta. 1996). sa se raporteze la altii controlindu-si comportamentul bizar. intelegerea si comunicarea. bolile respective 47 . Psihologic. ca individ si ca membru al comunitatii. care este o achizitie conditionata social si atinsa cu dificultate. care poate fi controlat sau macar estompat prin vointa societatii. Cu acest fapt se poate lupta doar prin toleranta. sentimentele si comportamentul in grade diferite de intensitate si cu o evolutie diferita de la un caz la altul. legislatie Toate tulburarile psihice afecteaza gandirea. in functie de mentalitatile existente la acea data. Pentru a fi stigmatizate. psihic si social. O schizofrena nu invata sa gateasca neaparat deoarece vrea sa se angajeze ca bucatareasa. imposibilitatea recreerii si petrecerii timpului liber in mod placut. adica invata sa-si stapineasca si sa-si monitorizeze simptomele bolii intr-o situatie reala. Consecintele sint pierderea capacitatii de a avea o viata normala. apatia.

persoanele cu tulburari psihice necomitand mai multe fapte de violenta decat restul populatiei. decaderea sociala. animozitate si frica. Cel mai sever impact in stigmatizare il are asocierea (in viziunea populara) intre tulburarile psihice si violenta (sau macar comportamentul imprevizibil). Odata cu evolutia terapiei medicamentoase. nu are legatura cu prosperitatea persoanei. bolnavii psihici sint retardati mintal. oricine poate sa se imbolnaveasca psihic oricind. fata de faptul ca un om care isi pierde memoria. Cele mai frecvente in cazul bolii psihice sunt: tulburarile psihice sunt incurabile. starnind nedumerire.trebuiau sa puna in pericol viata persoanei sau sa-i afecteze aspectul fizic si estetic sau sa nu ii mai permita sa munceasca. Factorii de risc pentru violenta sunt atit pentru populatia generala cat si pentru bolnavii psihici: sexul masculin. trebuie sa fie tinuti inchisi si izolati. Necunoasterea cauzalitatii este un alt factor ce contribuie la stigmatizarea bolii psihice. in consecinta nimeni nu este imun. cancerul au fost si sunt inca stigmatizate. nu mai stie sa vorbeasca sau are halucinatii. sunt determinate de lipsa afectiunii parintesti. precum si utilizarea frecventa si 48 .O tulburare psihica nu poate fi evitata printr-un anumit regim de viata. consumul de alcool si droguri. ceea ce produce frica. frica de boala psihica pare sa inceapa sa scada. In urma cercetarilor medico-sociale. Tulburarile psihice au o particularitate care contribuie la accentuarea si perpetuarea stigmatizarii. Ele sunt dificil de inteles. un istoric de comportament violent. Singurii factori de risc proprii bolnavului psihic sunt delirul de persecutie si comportamentul halucinator. sunt predispusi spre violenta si nu pot sa lucreze. tulburarile psihice afecteaza aspectele fundamentale ce caracterizeaza omul. transmise intergenerational. pot fi create de demoni sau spirite malefice. lepra. ele sint contagioase. bolile cu transmitere sexuala. ei nu pot lua decizii in legatura cu tratamentul bolii lor. o anumita alimentatie. Monahan (1996) ajunge la la concluzia ca perceptia publica ce asociaza boala psihica cu violenta se datoreaza reportajelor din mass media si filmelor care urmaresc prezentarea aspectelor iesite din comun. Datele stiintifice nu sustin acest fapt. Spre deosebire de bolile somatice. Un alt factor care contribuie la stigmatizare sint prejudecatile. dar acestea sunt rapid observate de anturaj si bolnavul ajunge repede la spital. Este mai usor de inteles si de suportat cand un om slabeste si moare de un cancer. Ciuma.

fara retinere si jena contribuie la scaderea stigmei. imbunatatirea metodelor terapeutice va scadea stigmatizarea. Informarea populatiei poate fi realizata prin materiale scrise. pierderea locului de munca. cu actiune simultana si efecte sinergice. a protectiei acestora. aceasta campanie se realizeaza prin incurajarea atitudinilor pozitive si repudierea celor negative. Prin acestea. campanii de informare. Familiile pot fi antrenate in actiuni directe (seminarii. caci ipotezele sociale ce blameaza societatea nu fac decat sa mareasca ostilitatea si stigmatizarea. de soarta pacientilor psihici se ocupau doar doua articole din Codul Penal si 49 . Pana in anul 2002. Din pacate. Consecintele stigamtizarii sint complexe. stigmatizarea depresiei recurente a scazut semnificativ. "oligofren". ca sa inteleaga natura problemelor psihice si sa inteleaga ca nu ele sint vinovate de aparitia lor. canalizate pentru sustinerea intereselor pacientilor.inadecvata a termenilor de "psihotic". l995). prin discutarea deschisa a problemei. sau de formare a unor grupuri de intrajutorare. S-au constatat chiar relatii sociale robuste. Campaniile educationale la nivel local sau regional. Mentionam ca o campanie educationala nu trebuie facuta fara o informare completa asupra prejudecatilor. prietenii solide gratie acestor programe. Modificarea atitudinii familiei este foarte importanta pentru reducerea stigmatizarii. initiate de asistentii sociali au efecte benefice de destigmatizare a persoanelor cu boli psihice. videocasete. astfel. in Romania. Reducerea discriminarii si a stigmatizarii tulburarilor psihice implica sustinerea prin initiative legislative. In general. conducand la contacte sociale active cu pacientii. ele referindu-se la finantarea scazuta a serviciilor de psihiatrie. izolarea sociala. " psihopat". Atenuarea stigmatizarii poate fi obtinuta doar prin metode complexe. Asistarea familiei de catre asistentul social. Implicarea mass media duce la o audienta sporita si la focalizarea grupurilor tinta.).etc. etc. miturilor si folclorului populatiei tinta. convingerilor religioase. producind identificarea treptata a membrilor comunitatii cu personajele si astfel. Un real sprijin va veni in momentul in care se vor cunoaste cu exactitate cauzele bolii psihice. etc. interesul membrilor comunitatii si cunostintele lor sint sporite. discutii si intalniri directe organizate cu anumite ocazii. impactul negativ asupra familiei. aceste actiuni sunt de abia la inceput. odata cu aparitia tratamentului antidepresiv modern. De asemenea. modelindu-se comportamentul printr-un proces de invatare sociala (Rogers.

II. VI. Aceasta lege are 64 de articole. Argumentati necesitatea existentei institutiilor postspitalicesti cu profil social in viata clientului bolnav psihic cronic. care prevedea tratamentul obligatoriu si articolul 314 care prevedea tratamentul si internarea obligatorie in spitale psihiatrice de mare securitate pentru acei bolnavi psihic care au comis infractiuni din cauza tulburarii mintale. lege care nici azi nu dispune de normele metodologice dupa care poate fi pusa legea in practica. pacientii internati aici fiind supusi unei evaluari psihiatrice din sase in sase luni sau din an in an. Dispozitii tranzitorii si finale. definitiile persoanei cu tulburari psihice. 2. V. Concepeti un model ideal de institutie postspitaliceasca care sa indeplineasca toate cele 10 roluri din paragraful cu privire la sistemul de suport comunitar. VIII. Promovarea si apararea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor psihice. Finantarea serviciilor de sanatate mintala. publicata in Monitorul Oficial nr. organele care se ocupa de aceasta. 50 . 487. Exercitii: Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Sanctiuni. Care sunt dupa parerea dvs. a serviciilor si competentelor celor care se ocupa de ea. Evaluarea sanatatii mintale si a procedurilor de diagnostic ale tulburarilor psihice . Aceste spitale exista si azi (dupa cum exista in toata lumea). Dispozitii generale (prin care se defineste sanatatea mintala. III. 589 din 8 august 2002. grupate in urmatoarele capitole: I. numita "Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice". IV.). etc. Internarea intr-o unitate de psihiatrie. In anul 2002 apare legea nr. VII.anume: articoul 313. Internarea obligatorie era realizata dupa o expertiza medico legala psihiatrica care decidea daca pacientul avea sau nu discernamant in momentul comiterii infractiunii. Serviciile medicale si de ingrijiri de sanatate mintala. avantajele si dezavantajele dezinstitutionalizarii? 3. in functie de spital si de fapta comisa.

51 .

52 .

53 .

54 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful