ANATOMIA

CAPULUI SI A GATULUI

Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica. Terminologie medicala:

medial = intern lateral = extern cranial = superior caudal = inferior ventral = anterior dorsal = posterior proximal = spre radacina membrului distal = spre extremitatea membrului

Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna extremitatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din doua parti:

una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene alta, reprezentata viscerocraniul. de fata, asezata anterior si inferior

Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

regiune posterioara sau nucala, articulatii si muschi

alcatuita din vertebre,

regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc. OASELE
CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul). OASELE
CRANIULUI

Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2), parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.

D ENUMIRE Occipital

N 1

D ESCRIERE Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a coloanei vertebrale) Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.
3

Frontal

Etmoid

Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe gauri. Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc epifiza. Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara. Formeaza urechea medie si interna. Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea superioara.

Sfenoid

Temporale

Parietale

OASELE

FETEI

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei. D ENUMIRE Maxilare N 2 D ESCRIERE Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale, si si adapostesc dintii superiori Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii, si o portiune din orbita Sunt situate pe peretele intern al orbitelor.
4

Palatine Lacrimale

2 2

Contin canalul lacrimal. Nazale Zigomatice 2 2 Formeaza partea osoasa a nasului. Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale. Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in plamani. Este un os situat in partea posterioara a septului nazal. Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporo-mandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii inferiori.

Cornetele nazale inferioare

Vomerul Mandibula

1 1

OASELE

GATULUI

Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele doua se numesc atlas si axis. Atlasul este numit altfel deoarece sustine globul capului la fel cum Atlas se presupunea ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital. Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se misca capul.

In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de U numit osul hioid. Se afla intre radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.

OASELE

UMARULUI

Clavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula. Scapula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida. Gatul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. Aceasta proeminenta se numeste proces coracoid. Acromionul este perceput sub piele ca fiind capatul umarului si se articuleaza cu clavicula. Umarul este o articulatie de tip sferic, care este protejata de arcul format de procesul coracoid si acromion. Capul Humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. Articulatia umarului este capabila de miscari in toate directiile.

MUSCHII

CAPULUI

Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod unic. Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un om',
7

rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane, pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati. Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de oameni fata este o emblema personala.
Fapt: Fapt:

Muschii capului se impart in doua categorii: muschii mimici si muschii masticatori.

Activitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da posibilitatea sa avem pana la 7.000 de expresii distincte. Cu toate acestea, in viata zilnica nu folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. Sa vedem insa care sunt caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din organism. Din punct de vedere anatomic: sunt asezati subcutanat; nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator; au un capat fix care se insereaza pe oasele fetei, similar celorlalte grupe musculare, dar si o extremitate mobila, care se insereaza pe stratul profund al dermului, prin intermediul unor mici lame tendinoase, elastice. Aceasta
8

In actiune de mimica si gesticulatii, in corpul nostru se afla 65 de muschi ai tristetii si numai 13 muschi ai rasului.

componenta caracteristica, impreuna cu fibrele conjunctive ale dermului, formeaza o unitate morfofunctionala, fapt ce contribuie la elasticitatea sau revenirea lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie; sunt de volum si forta mica; sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

Aceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului. Din punct de vedere fiziologic, muschii mimicii: sunt importanti in acte fiziologice elementare precum prehensiunea cu buzele, masticatia, respiratia, in dozarea excitatiilor senzoriale; au rol important in exprimarea unor stari psihice; au ca mecanism de actiune si rezultat al actiunii lor incretirea pielii; dar pentru exprimarea unei stari psihice, este necesara actiunea conjugata a mai multor muschi; dozeaza cantitatea de stimuli care ajung la organele senzoriale ale fetei;

Fapt: Fapt:

Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.
9

 au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a fetei.

10

D ENUMIRE Muschiul epicranian partea occipitofrontala

D ESCRIERE Se insera in spate, pe osul occipital, iar in fata, pe pielea fruntii; prin contractie, misca parul de pe calota, iar la frunte are actiunea de a ridica sprancenele. Se afla pe osul temporal, situat in lateralul cutiei craniene si ajunge pe pielea urechii.

O RIGINE Aponevroz a epicranial a

I NSERTIE Pielea si tesutul subcutana t al sprancene lor si fruntii Aponevro za epicranial a

Muschiul epicranian partea temporoparietala Orbicularul ochiului

Doua treimi laterale ale liniei nucale Marginea mediala a orbitei, ligamentul palpebral medial, osul

Se afla pe circumferinta orbitei, in grosimea pleoapei; fasciculele musculare se impletesc, nefiind paralele intre ele, iar prin contractia lui se produce inchiderea fantei

Pielea din jurul orbitei, pleoapa superioar a si

11

palpebrale. Muschiul coborator al sprancenei (sprancenos) Muschiul procerus/mus chiul piramidal Coboara spranceana, o trage spre mijloc si in jos; actiunea lui duce la aparitia ridurilor verticale sau cutele ganditorului. Coboara pielea regiunii intersprancenoase si creeaza santurile transversale de la baza nasului. Sunt dispusi in jurul pavilionului urechii si orificiului auditiv, avand o forta mica de actiune la oameni. Este un singur muschi, slab reprezentat, care are doua parti: prima comprima orificiul nazal si coboara varful nasului, iar a doua ridica aripile nasului. Are rol de suport al buzelor, are forma de elipsa si este folosit in special la inchiderea gurii, dar are si alte functii: digestiva prinderea alimentelor, in procesul de masticatie sau de

lacrimal Arcul supraciliar

inferioara Pielea regiunii spranceno ase Pielea fruntii regiunea dintre sprancene

Aponevroz a osului nazal si cartilajul nazal lateral

Muschii auriculari

Muschiul nasului

Aponevroz a osului nazal si cartilajul nazal lateral Maxila si mandibula , iar in lateral straturile profunde ale pielii de la colturile gurii

Pielea fruntii regiunea dintre sprancene Membran a mucoasa a buzelor

Orbicularul gurii

12

supt, la fumat; de relatie - sarut, fluierat, suflat in instrumente muzicale; de mimica durere fizica, necaz, energie, decizie; confera forma gurii. Buccinatorul Creeaza suportul obrajilor, este cel mai lat si mai puternic dintre muschii mimicii si are rol de masticatie: cu gura plina creeaza presiune in cavitatea bucala; cu gura goala lateste forma gurii; actioneaza in timpul rasului sau plansului. Ridicatorul buzei superioare Actioneaza in manifestari de dispret si se gaseste la baza nasului si imediat deasupra buzei superioare. Marginea infraorbita la a maxilei Pielea buzei superioar e Mandibula , procesul alveolar al maxilei si mandibule i Unghiul gurii, muschiul orbicular al gurii

13

Ridicatorul buzei superioare si al aripii nasului Zigomaticul mic

Coboara de la nivelul maxilarului si se afla pe cartilajul nazal, dar isi intretaie fibrele si cu orbicularul gurii. Trage in sus buza superioara pe o latime mai mare decat ridicatorul buzei superioare. Are originea in fosa canina si se gaseste pe comisura bucala. Prin actiunea lui, ridica buza superioara si expune vederii arcada dentara superioara. Este muschiul central al obrazului, este puternic, se contracta cand radem, trage comisura buzelor in sus si spre lateral, dand forma de S' santului nazolabial. Este mic, slab si este responsabil de foseta zambetului sau de gropita.

Procesul frontal al maxilei

Cartilajul alar mare

Osul zigomatic

Pielea buzei superioar e Unghiul gurii

Ridicatorul colturilor gurii

Fosa caninilor din maxila

Zigomaticul mare

Partea laterala a osului zigomatic

Unghiul gurii

Muschiul rizorius/al zambetului

Fascia parotidei si pielea obrajilor variaza foarte mult Baza mandibule i, partea anterolate rala

Unghiul gurii

Coboratorul unghiului/colt ului buzelor

Atunci cand actioneaza, gura ia o forma cu concavitatea in jos, se afla pe mandibula, in treimea inferioara, si pe coltul

Unghiul gurii

14

buzelor, face santul nazolabial sa para rectiliniu si actioneaza in manifestarea tristetii. Coboratorul buzei inferioare Coboara buza in jos si o propulseaza inainte, exprima tristete, dezgust, ironie. Muschiul platysma, si partea anterolate rala bazei mandibule i Corpul mandibule i Pielea buzei inferioare

Muschiul mentonier

Denumirea lui vine de la menton sau barbie, prin intrepatrunderea fibrelor lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea lui ridica motul barbiei si impinge inainte buza inferioara la copii, cand incep sa planga.

Pielea barbiei (Santul mentolabi al)

15

Stiai Stiai ca: ca:

7000 de expresii distincte avem atunci cand transpunem pe chip sentimente si emotii sufletesti. Toate acestea, datorita activitatii muschilor mimicii.

Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de
16

bucurie si sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie, aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare. Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor, tegumentul capata o culoare roz, ne inrosim in obraji. In cazul unor sentimente de tristete, observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin de 18 categorii, din care una singura reprezinta zambetul natural', celelalte fiind de natura constienta. Stiai Stiai ca: ca:
18 tipuri de zambet exprima Se pare ca, atunci cand zambim chipul nostru, din care unul natural, muschii direct implicati sunt singur reprezinta zambetul zigomaticii, ce ridica colturile gurii, iar natural, celelalte fiind de participarea afectiva poate fi observata natura constienta. si prin expresia de jovialitate din priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele in lateral, nu si in sus. Mai putin sincera, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare relationala si sociala.

Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu proprietati de paralizare a fibrelor musculare. La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in cazul femeilor decat in cel al
17

barbatilor. Totusi, in cazul anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara cu toxina botulinica sunt total contraindicate. Musculatura faciala se remarca prin particularitati anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune. Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri interesate de studierea acestei grupe musculare. Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

MUSCHII MASTICATORI Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

DENUMIR E Muschiul maseter

DESCRIERE Muschi pereche, puternic, de forma rectangulara, situat

ORIGINE Marginea inferioara a arcadei

INSERTIE Pe mandibula in jumatatea

18

anterior de glanda parotida; este muschiul masticator plasat cel mai superficial. Actiune: ridicarea mandibulei Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior) Muschiul temporal Muschi pereche, aplatizat si largit in evantai, format din fibre cu dispozitie verticala (fibre anterioare), oblice si orizontale (fibre posterioare). Actiune: ridicarea mandibulei (prin contractia intregului muschi) si retruzie (prin contractia fasciculului posterior) Inervatie : nervul trigemen, ramura inferioara (nervul maxilar inferior) Muschiul pterigoidia n extern (lateral) Muschi pereche, scurt, de forma triunghiulara, aplatizat si plasat aproape orizontal; este format din fasciculul superior si cel inferior.

zigomatice

inferioara si laterala a ramurii verticale si pe unghiul mandibular.

Fosa temporala

Marginea anterioara a ramurii ascendente mandibulare (ramura verticala)

Fata externa a aripii mari a sfenoidului( f asciculul superior) si suprafata externa a

Fosteta anterointerna a condilului mandibular

19

Actiune: initiaza deschiderea gurii (coborarea mandibulei), protruzie si respectiv lateralitate (in contractie unilaterala de partea miscarii) Inervatie : nervul trigemen Muschiul pterigoidia n intern (median) Muschi pereche, de forma rectangulara. Actiune: ridicarea mandibulei Inervatie: nervul trigemen

lamei laterale (externa) a osului sfenoid (fasciculul inferior)

Fosa pterigoidiana si suprafata mediana (interna) a lamei pterigoidiene laterale a osului sfenoid.

Fata interna si inferioara a ramurii ascendente mandibulare .

MUSCHII

GATULUI SI AI UMARULUI

DENUMIRE Deltoid

DESCRIERE

ORIGINE

INSERTIE Partea laterala a humerusului Partea laterala a

20

Muschiul Clavicula si umarului, acromionul ridica, extinde scapulei si roteste bratul Acopera pieptului, Clavicula si

Pectoral

realizeaza stern adductia bratului, rotirea interna, si sustine glandele mamare Trapez Muschi triunghiular, acopera partea posterioara a gatului si partea superioara a spatelui. Mentine nivelul si postura umerilor. Trage capul spre spate sau in lateral. Roteste scapulele. Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul trapez. Trage capul spre spate, realizand extensia capului. Muschi profund aflat in lateralul gatului, sub muschiul Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

humerusului , santul bicipital

Clavicula si procesul spinos al scapulei.

Splenius capitus

Ultima vertebra cervicala si primele 6 vertebre toracice

Osul occipital si procesul mastoidian al osului temporal

Splenius longissimus

Ultima vertebra cervicala si primele 6

Osul occipital si procesul mastoidian

21

trapez. Trage capul anterior, realizand flexia capului. Sternocleidomastoidia n Muschi situat oblic in lungul gatului. Trage capul anterior, este folosit in gestul de incuviintare din cap.

vertebre toracice

al osului temporal

Are 2 capete, una isi are originea pe stern iar una pe clavicula

Procesul mastoidian al osului temporal

Pielos al gatului (Platisma)

Muschi lat ce se Pectoralul intinde de la mare si piept la barbie. deltoid Trage in jos barbia si buza inferioara. Muschi situat pe lateralul gatului sub muschiul trapez. Folosit pentru a da din umeri sau extensia gatului. Primele 4 vertebre cervicale.

Mandibula si maseter

Ridicator al scapulei

Partea mediala a scapulei.

22

ARTERELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari:
23

 Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in: artera carotida comuna dreapta artera subclaviculara dreapta Artera carotida comuna stanga Artera subclaviculara stanga

Arterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. Arterele carotide comune se bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat si cap.

DENUMI RE Artera carotida interna

RAMURI Oftalmica

RAMIFICATI I

IRIGA

Supraorbitala Fruntea, muschii superiori ai orbitei, pleoapa superioara Supratrohlea ra Lacrimala Partea anterioara a scalpului Glanda lacrimala si pleoapele Creierul si urechea medie

Cerebrala anterioara si miijlocie Artera carotida externa Tiroidiana superioara Linguala Faciala Maxilara -

Muschii osului hioid, laringele, faringele si glanda tiroida Limba, amigdalele si epiglota Fata, amigdalele si palatul Obrajii, dintii, muschii masticatori, urechea, nasul,
24

palatul si sinusurile paranazale Temporala superficiala Parotida Auriculara posterioara Frontala Parietala Faciala transversa Temporala mijlocie Occipitala Occipitala Sternocleido mastoidiana Glanda parotida Urechea medie, lobul si pielea urechii Fruntea Lateralele capului Muschiul maseter Tamplele si pleoapele Muschii gatului si ai scalpului

25

VENELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Cele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire. Sangele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri venoase. Din aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in partile laterale ale gatului. In cele din urma venele se dreneaza in venele jugulare
26

interne si externe, care la brahiocefalice si subclaviculare.

randul

lor

se

varsa

in

venele

DENUMIR E Vena jugulara externa

RAMURI Temporala superficiala

POZITIE Dreneaza partea laterala si frontala a scalpului si se uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura retromandibulara. Coboara prin spatele urechii si se uneste cu retromandibulara. Coboara prin fata urechii si se uneste cu temporala superficiala. Coboara prin spatele mandibulei si se varsa direct in jugulara externa. Dreneaza zona obrajilor, urechilor si a nasului, apoi se uneste cu temporala superficiala pentru a forma retromandibulara. Se formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului pentru a se uni cu jugulara externa. Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului, apoi se uneste cu jugulara interna. Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in retromandibulara. Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se uneste cu vena faciala. Merge impreuna cu artera linguala
27

Auriculara posterioara Auriculara anterioara Retromandibular a Maxilara

Jugulara anterioara Vena jugulara interna Faciala si faciala profunda Faciala transversa Angulara

Linguala

si se varsa direct in vena jugulara. Tiroidiana mijlocie si superioara Dreneaza zona glandei tiroide si se uneste cu jugulara interna.

LIMFATICELE

CAPULUI SI GATULUI

28

Ganglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

DENUMIRE Occipitali

NUMAR 1-3

POZITIE Pe osul occipital, la marginea muschiului trapez La insertia m. sternocleidomastoidia n

ZONA DE DRENAJ Regiunea occipitala a scalpului Partea posterioara a regiunii temporoparietale, si zona din jurul urechii Zona laterala a lobului urechii si zona temporala anterioara Radacina nasului, pleoapele, regiunea frontotemporala, urechea externa si timpanul, palatul si partea inferioara si posterioara a cavitatii nazale, nazofaringele Pleoapele, conjunctiva, pielea si mucoasa nazala si orala.

Auriculari posteriori

Auriculari anteriori

1-3

Imediat inaintea tragusului

Parotidieni

Pe glanda parotida si sub ea

Faciali

3 grupuri Infraorbitali in regiunea infraorbitala Buccinatori pe muschiul buccinator

29

Supramandibulari in fata maseterului Faciali profunzi Linguali Numeros i 2-3 Sub ramura mandibulei Sub muschii limbii Fosa temporala si infratemporala si nazofaringele Sunt doar statii intermediare ale vaselor limfatice ale limbii Cavitatile nazale, nazofaringele

Retrofaringial i

1-3

In spatele partii superioare a faringelui, in fata atlasului

Ganglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

DENUMIR E Submaxilar i

NUMAR 3-6

POZITIE Sub mandibula, pe suprafata glandei submaxilare

ZONA DE DRENAJ Partea mediala a pleoapelor, obrajii, lateralele nasului, buza superioara, gingiile Portiuni din buza de jos, planseul bucal, varful limbii Partea inferioara a
30

Submentali

Sub muschiul digastric

Cervicali superficiali

Sunt in relatie stransa cu vena jugulara externa, si

deci se gasesc pe suprafata sternocleidomastoidianulu i Cervicali anteriori Inconstan t Un grup de ganglioni superficiali si un grup de ganglioni profunzi

lobului urechii si regiunea parotidiana Partea inferioara a laringelui, glanda tiroida si partea superioara a traheei. Partea occipitala a scalpului, posterioara a gatului, o mare parte a limbii, laringele, glanda tiroida, traheea, nazofaringele, cavitatile nazale, palatul si esofagul In acesti ganglioni se dreneaza toate celelalte vase limfatice ale capului

Cervicali profunzi

Numerosi

Sunt ganglioni voluminosi, situati dealungul arterei carotide, de la baza craniului pana la baza gatului

31

NERVII

CAPULUI SI AI GATULUI

DENUMIR E Olfactiv

NUM AR 1

TIP DE NERV Senzitiv

FUNCTIE Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele nazale. El este responsabil
32

de simtul mirosului Optic 2 Senzitiv Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile vizuale ale retinei. Nervul optic ia nastere in papila (mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa printr-un canal. Nervul astfel format isi continua traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se incruciseaza partial Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului precum muschiul ridicator al ploapei si muschii contractiei pupilei Inerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura rotatia ochiului in jos si spre interior Asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua treimi anterioare ale limbii. Controleaza muschii masticatori si administreaza productia de saliva si de lacrimi Inerveaza muschiul drept extern al ochiului care permite miscarea ochiului spre exterior Fibrele senzoriale transmit senzatiile
33

Oculomotor 3

Motor

Trohlear

Motor

Trigeminal

Senzitiv

Motor

Abducens

Motor

Facial

Senzitiv

simtului gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii, asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea pavilionului urechii si timpanul. Motor Controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit inchiderea ochilor si a gurii. Nervul auditiv este format din doi nervi care merg alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul vestibular. Nervul cohlear transmite encefalului sunetele percepute de ureche. Nervul vestibular conduce informatiile destinate mentinerii echilibrului. Asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a limbii si sensibilitatea faringelui Comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei parti a salivei de catre glanda parotida Aduce informatii digestive de la organele

Auditiv

Senzitiv

Glosofarian gean

Senzitiv

Motor

Vag

10

Senzitiv Motor

Inerveaza organele digestive si respiratorii

respiratorii,

Accesor Hipoglos

11 12

Motor Motor

Inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez Inerveaza muschii limbii

34

NERVUL

TRIGEMEN

(V)

Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de la piele. Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte: nervul oftalmic, nervul maxilar superior nervul maxilar inferior

35

DENUMIR E Oftalmic

RAMURI Supra-orbitala

FUNCTII Inerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si pleoapele superioare Inerveaza pielea dintre ochi si partea superioara a nasului Inerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale nasului Inerveaza buza partea inferioara nasului Inerveaza superioara lacrimal si a

Supra-trohleara

Infra-trohleara

Nazala

Lacrimala

pleoapa si canalul

Maxilar

Zigomatica

Inerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea pometilor Inerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului, buzei superioare si a gurii Inerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si pielea obrajilor Auriculotemporal a Inerveaza urechea si pielea de deasupra ei, pana in crestetul capului
36

Infra-orbitala

Mandibula r

Anterioara

Posterioar a

Alveolara inferoara Mentoniera

Inerveaza mandibulei

dintii

Inerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

NERVUL

FACIAL

(VII)

Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale controleaza muschii mimicii si ai gatului.

RAMURI Auriculara posterioara Temporala

FUNCTIE Inerveaza m. sternocleidomastoidian, posterior si occipital auricular

Inerveaza m. temporal, auricular anterior, zigomatic, orbicularul ochiului si coborator al sprancenei.

37

Zigomatica Bucala Mandibulara

Inerveaza m. zigomatic Inerveaza m. buccinator, superioare, orbicularul gurii ridicatorul buzei m.

Inerveaza coboratorul buzei inferioare, mentonier, orbicularul gurii si platisma.

38