Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. iar moartea survine în 3-5 zile. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. timp de 4 zile. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut. tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. În compartimentele unde a evoluat boala. în care apar abcesele. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei. sau neomicina. precum si a conditiilor de microclimat. care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. Dupa 24 de ore se deschid usile. timp de 4 zile. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. în care se introduce tetraciclina pura 0. cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. animalele se sacrifica sau se incinereaza. 10 ml/l limp de 3-7 zile. usile si orificiile de admisie a aerului închise. caracterizata prin: diaree. jetaj. Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. Boala evolueaza uneori foarte rapid. în apa de baut. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. bronho-pneumonie si se termina prin moarte.5 g/l. iar tratamentul se face cu antibiotice. 0.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva. iar la necropsie se observa noduli pulmonari. Evolutia bolii este lenta. care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz. Camerele sau compartimentele si custile. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. hepatici si splenici. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza. precum si prin intermediul sobolanilor. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari. cu toate geamurile. dezinsectia. la moartea animalului. Boala evolueaza catre forma cronica. in apa. ca urmare. respira cu greutate si refuza hrana. Se fac tratamente colective. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. în apa de baut. foarte contagioasa. Nu exista tratament specific si. foarte lente. Coriza virala Se manifesta prin stranut. iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile).5 g/l/cap. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. dupa care se face curatenia. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). Incubatia dureaza cea 10 zile. actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului. Boala se transmite prin contact direct . timp de 4 zile. iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%. dupa care apar umflaturi ale capului. în final. jetaj purulent. de asemenea. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. de 41-42°C. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac .25 g/l si o?et de vin în apa. precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena. înainte de populare cu 2-3 zile.

Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici. a fosforului si a vitaminei D). II si III. Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. sarurile minerale si vitaminele. respiratie greoaie si horcait. Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale. Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite.3 zile. tulburari digestive. dure. mai frecvente la rasele grele. îmbolnaviri ale aparatului respirator. cu nodozitati. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. sau strepnovil 2 ml . reducerea fertilitatii. Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. dupa spargerea carora apar rani. lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. determinând bronsite si pneumonii. magneziul. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. Curentii mari de aer (peste 0. pododermatite si degeraturi.3 zile. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate. eonstipatia. iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii. . Insuficienta unor elemente precum: calciul. De asemenea. Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. energetic. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte. De asemenea. temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C. fosforul. mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor. ia cea pe baza de nutret uscat). avitaminoze (lipsa unor vitamine). celulozic. Insuficienta calciului si fosforului.5 m/sec). In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise. iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. care se manifesta prin tuse.tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . ameliorarea conditiilor de microclimat din hala.Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. Principalele sîmptome sunt: diareea. avorturi si un numar mare de pui morti. obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria.

erbicide si pesticide.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor.este otravitoare atât prin frunze. Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje. nitriti si nitrati si plante otravitoare. Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. în cele mai multe cazuri. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). apatie. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta. • feriga de padure .tulpina este otravitoare. stari epileptice. radacini sau seminte). • macul salbatic . Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei. tulpini. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna. • laba ursului . cât si prin tulpini. reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice.planta este otravitoare în timpul înfloritului. • mazarichea salbatica . la moartea animalelor în 72 de ore. care emit o fluorescenta albastra. • cartofii . Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). în doze subletale. Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine. Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. La necropsie se constata leziuni hemoragice. Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine. Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase. • traista ciobanului .este toxica în perioada înfloritului. Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos. iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei. subacute si cronice. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie. care emit o fluorescenta verde. si aflatoxinele G (Gj si G2). care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. . Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina . pareze si chiar moarte. diaree.este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte. Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea. Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv. cât si uscata. • coada soricelului . Intoxicatia acuta conduce. Astazi. Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine.contin solanina si de aceea trebuie fierti. Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica. • volbura .consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii.semintele sunt foarte otravitoare.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. iar semintele sunt cele mai otravitoare. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza. convulsii. mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor. spasme. iar apa în care au fiert sa fie aruncata. ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). balonare si moarte rapida.

paralizia trenului posterior si mortalitate. tin capul aplecat. spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina. paralizie si moarte. • Marul lupului. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. animalul slabeste. sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. care folosesc nutreturi combinate granulate. La populare animalele vor fi tinute în carantina. izolare si tratament sistematic. iar lavajul crustelor se face cu remasol. Forma cronica este caracterizata prin diaree. cu mijloace specifice. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. La adulti se manifesta prin diaree. Daca sunt numeroase. care paraziteaza în intestin. cu un acaricid «* Ascobiol. De asemenea. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. bacterii sau paraziti. sulfoquinoxalina 0. La necropsie se constata mici vezicule translucide. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0. în forma de ciorchine. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol.4 g/l. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. în cavitatea abdominala. Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. avand cauze extrem de variate.este otravitoare pentru iepuri prin flori. slabire. Tratamentul se face individual.5 ml la litrul de apa. emericid 1 g/l timp de 5 zile. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. în care câinii sa nu aiba acces. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug.• nalba . Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii. care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. timp de 3-5 zile. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza. Diareea este o inflamare a intestinelor.Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul . iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri. Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. are cruste si abcese. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator. Se va face vermigarea câinilor. Tratament profilactic. In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine). de 3 ori la interval de 8 zile. de doua ori pe an. La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. Conductul auditiv este inflamat. Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. 2. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei.5-1 cm. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. 3-5 zile. în lunile aprilie si octombrie. In flecare luna. diminuarea ritmului de crestere si slabire. 1/2 lingurita în fiecare ureche.

raluri. in ganglioni etc. Clinic. Animalele nu consuma furaje. Aceasta forma are evolutie lenta. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. uneori pleuropneumonie. evolueaza sub forma supraacuta. diareea este insotita si de balonari mortale. iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse.paiele de grau sau de ovasz. timp in care animalele slabesc si mor prin . stranut. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. Fecalele au consistenta diferita. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . fiind o boala grava. iar mucegaiurile sunt. conditiile de mediu. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. stranut. In forma acuta. dar poate afecta si animalele adulte. acuta si cronica. In localizarea nazala apare prurit nazal. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. de asemenea. in final provocand diaree. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. jetaj. Frecvent. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli . in toate anotimpurile . pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. infectiile recurente. lacrimare. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. stranut. Uneori apare si febra. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. au un miros puternic. intermusculara. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. virulenta germenului. varsta. nervos. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). jetaj bilateral purulent. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. Forma cronica apare de obicei la adulti. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. In lipsa apei proaspete. in acele adaposturi aflate in aer liber. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. virala ori parazitara. unele chiar foarte grave.de aparare local. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. endocrin. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. zilele incep a fi tot mai reci. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. mai ales frigul umed. alteori nu . iar frigul. chiar luni de zile. raluri si matitate pulmonara. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. factori care provoaca enteritele grave. de la moale la lichida.

pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie. cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. pentru o perioada de 6 luni.epuizare. La boala sunt receptivi iepurii de casa. caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. Primele simptome apar la 4 .suprapopulare in crescatorii.asternut umed . si al nasului. rinita . Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. urechilor. pleoape). un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. iar in final. Perioada de incubatie este foarte scurta. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. . si patrunde in organism pe cale bucala. fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). apa. . Iepurii slabesc brusc. Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. rozatoare. caracterizata prin febra. cu evolutie supraacuta si acuta. Ca si in cazul mixomatozei. existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat . deficitara. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 .a. mai ales cu varste de peste 2 luni . COCCIDIOZA Clinic. Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . diferite obiecte. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). friabile si rupandu-se usor. Virusul este transmis prin furaje. coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala.hranirea necorespunzatoare. sindrom hemoragic. . morbiditate si mortalitate ridicate. cianoza mucoaselor. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. Boala se manifesta prin tulburari generale grave.ca si pentru celelalte boli virale. mijloace de transport.bot. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . hepatica si otorinofaringiana. de cei cu forme subclinice.lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. piele .5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. Acestea sunt febra. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma. convulsii. hematurie. Aceasta boala este extrem de contagioasa. . SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. febra. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi. de cei purtatori de virus. personal. Aceste excrescente apar la nivelul labelor. de 48-72 de ore. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare. insecte etc. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. muste s. jetaj spumos hemoragic.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare.). diaree. lasand in urma lor suprafete sangerande. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. abatere. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii.

coccidioza poate apare si la animalele mature. Totusi. se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor). precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine. starea lor de conservare. antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). daca este captiv si nu poate sa-si aleaga. de singe. frunze si buruieni specifice. vitamine etc. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara. . tei. dar mai atenuate. . suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. plop. Dupa cum osul este specific ciinelui. salcim. cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei.zgomote puternice. un stomac voluminos. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare). Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. un intestin lung si un cecum important. si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. de floarea-soarelui si de soia). laptele praf.Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente. mazare si lupin dulce. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism. Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor. Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea). faina de carne. o usoara diaree si uneori chiar constipatie. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan.) sint indis¬pensable iepurelui. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. anin etc. al caror organism este slabit. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor.microclimat necorespunzator (curenti de aer. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. In forma acuta exista aceleasi simptome. De asemenea. prin modul in care se face digestia hranei. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate. Odata aparuta boala . Se manifesta prin urinari frecvente. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede.. atit pentru a-si toci dintii. proportional cu depasirea maturitatii plantelor. Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac. de peste etc. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. uruiala de bob. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). fag. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. dupa gust. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. In mod schematic.

faina de peste. a sulfului in par. Substantele minerale sint indispensabile cresterii. lucerna etc. precum si in lapte. gulii si sfecla. porumb. faina de peste. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). ulei de peste etc. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). din cimp si de pe. pe timpul iernii. dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. dupa cum ne arata numele. a fierului in hemoglobina singelui. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. Deosebit de insemnata este vitamina A. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. secara. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). sint cele mai ieftine. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. ramuri etc. Ca multe alte rozatoare. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase. morcovi etc. el consuma cu placere. in perioada de lactatie. care se intilneste in furajele verzi. dar sint absolut necesare. trifoi. fibroase. deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. in stare verde sau uscata.In timpul gestatiei si dupa aceea. Dupa natura si compozitia lor. sare). otava. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. se folosesc napii si morcovii. in tarite. au o mare valoare nutritiva si .ele intretin viata si stimuleaza cresterea. ele se gasesc in invelisul grauntelor. faina de oase. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). dar nepretentios la mincare.. porumbul si ovazul incoltit. paie. infectate etc. Fiind un animal mincacios. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. ovaz. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. suculente si concentrate. leguminoasele cultivate. Acestea se gasesc in fin. Lipsa vitaminei D duce la rahitism. tarite. ramuri tinere. cartofi. paralizie si deschide pofta de mincare. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara. faina de peste. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale. In general. precum si in griul. Furajele verzi (masa verde). diferite feluri de faina furajera. atit ierbunle si buruienile din gradina. De obicei. frunze. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. par sa sufere de subnutritie. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine.). legume si zarzavaturi. frunze de copaci. ceea ce asigura o buna crestere. in tot timpul verii. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. orz. Amintim prezenta fosforului in muschi. cit si cele din finetele naturale si artificiale. marginea santurilor. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. Acest raport.

cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. Acestea. dovleac. de sfecla. po¬rumbul. anin. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. paducel. Cele mai hranitoare. In cantitati prea mari acestea produc diaree. pastirnacul.5 m). boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). laptele ciinelui (Euphorbia falcata). sparceta. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. trifoi. maselarita (Hyoscyamus niger). macul rosu (Papaver rhoeas). Pe timpul iernii. brindusa de toarnna (Colchicum automnale). la fel ca plantele salbatice. in. iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. gulia. soia. de conopida si mai putin spanacul. in perioada de crestere). dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). rapita). apa din tesuturile plantelor verzi satisface. secara. zizanie. golomat. frasin. porumb). sint insa sarace in proteine. Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. Pe de alta parte. Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza.rzi si ramurelele acestora (ulm. salcim. manifesto simptome de insuficienta tiroidiana. tuberculi. salcie. patrunjelul. mai ales ovazul. fag.75 kg fin. paius. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. trifoi) si de graminee (ovazcior. sub forma de glugi. Pe linga buruienile. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0. napii. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum). Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. iepurilor. insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. vitaminate si digestibile sint buruienile. omagul (Aconitum toxicum) etc. precum si cracile v&#039. ierburile si verdeturile naturale amintite. Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata. O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. nevoia de adapat a iepurelui. ramuri verzi si cu frunze. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne. praful de moara.). desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa).&#039. Pentru iarna.70—0.contin multe saruri minerale si vitamine. frunzele de napi. . Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor. borceagul si porumbul furajer. borceag. trifoiul. telina. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium). bobul si mazarea. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). alun. au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. salata). tei. morcovii. bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. sroturile si turtele (de floarea-soarelui. dintre reziduurile industriale taritele (de griu. firuta etc. zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) . orzul. cartofii. De asemenea. Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. dovlecii. mesteacan). in parte. paiele de ovaz etc. Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna.

Piinea uscata constituie un bun aliment. In cazul crescatoriilor mari. industriale. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. uleiul de peste. de fructe etc. vasul cu apa curata. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare. uscate rapid. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. sparceta). Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. Ca orientare. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. totodata se distrug microbii. sa aiba un anumit volum si efect de balast. echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. se redau doua exemple de ratii (simplificale). Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor.faina de singe. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. el trebuie sa aiba un miros placut. pastrarea sanatatii. saruri si vitamine. aromat si o culoare verde-intensa. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. in substance nutritive. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile). cu un numar redus de iepuri. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. de tip vegetarian-granivor. iar iarna se vor da ramuri din frunzare.N. faina de oase etc. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. timoftica. Finul. faina de peste. . suculente sau concentrate). In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. necesarul de unitati nutritive este mai mare. vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. D si E). iarba cosita si ramuri cu frunze. avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B. trifoi.) = valoarea continutului furajer. — In crescatoriile personale.) sau din otava. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. iar leguminoasele la imbobocire. Finurile au si efect de balast. faina de carne. de dovleac.) sa se procure din cornert. din graminee (golomat. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate). Norme si ratii furajere Norme de furajare. Pe cit este posibil. Finurile de calitate inferioara. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. ovascior etc. Un fin bun. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. ciupercile etc. vrejii de mazare. Pentru timpul iernii. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. laptele degresat etc. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi. zerul. normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. considerat ca etalon.

faina de case.). se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). uruieli. La o insilozare de 5 luni. faina de fin sau din cetina verde de brad. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. faina de soia sau de mazare. mazarea si alte boabe. administrate sub forma de uruiala. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate. O atentie deosebita trebuie data. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot. Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. vitamine. constituie un bun furaj in timpul iernii. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. De aceea. inlaturindu-li-se cojile. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. reziduuri. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. In acest scop. morcovii. la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. praf de carbune si sare de bucatarie). Cartofii fierti. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. la care se adauga tarite. sroturi. faina de carne. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. faina vegetala si animala etc. pe un teren mai ridicat. Sub aspect zooeconomic. in amestec cu tarite si cu faina de fin. adao¬suri minerale. Radacinoasele (sfecla. Pe cit este posibil. antibiotice etc. ele contin furaje variate. Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. zer sau apa calda. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. la distribuirea ratiei in trei tainuri. reziduuri. Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate. suculentele&#039. Astfel. iar porumbul. In timpul iernii. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. Cartofii se dau curati. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. Tot astfel. in timp ce in restul zilei sint pasivi. Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica. De obicei. uscat si cu asternut gros de paie. hrana se da vara in doua tainuri. Concentratele Concentratele (graunte. bogate in substante nutritive necesare organismului. cu un grad de umiditate de 17»/0. si de obicei fierti. iar morcovii. tarite. sroturi. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. In crescatoriile personale. urzica tocata. dupa ce s-au dezghetat. granulata sau brichetata. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. faina de carne sau de peste.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa.

Organismul iepurelui este foarte sensibil si. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral.graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi. . vasele trebuie spalate si bine curatate. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. unde se urmareste intensificarea productiei de carne. fin. iepurii au de suferit. In crescatoriile industriale. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. suculente etc. adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers. se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret.). seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). Inainte de administrarea hranei. mai ales. Cind aceasta schimbare. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor. vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful