Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

timp de 4 zile. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei. Evolutia bolii este lenta. de 41-42°C. precum si prin intermediul sobolanilor. în apa de baut. timp de 4 zile.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). Boala se transmite prin contact direct . ca urmare. dupa care se face curatenia. Nu exista tratament specific si. iar la necropsie se observa noduli pulmonari. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. timp de 4 zile. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. în care apar abcesele. în care se introduce tetraciclina pura 0. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati.5 g/l. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. usile si orificiile de admisie a aerului închise. tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. caracterizata prin: diaree. Camerele sau compartimentele si custile. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena. Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului. precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. la moartea animalului. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. cu toate geamurile. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. Incubatia dureaza cea 10 zile. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). precum si a conditiilor de microclimat. jetaj purulent. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala. hepatici si splenici. foarte contagioasa. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. Boala evolueaza catre forma cronica. cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. înainte de populare cu 2-3 zile. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. în apa de baut.25 g/l si o?et de vin în apa. jetaj. În compartimentele unde a evoluat boala. iar moartea survine în 3-5 zile. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. în final.5 g/l/cap. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului. 0. iar tratamentul se face cu antibiotice. dupa care apar umflaturi ale capului. respira cu greutate si refuza hrana. animalele se sacrifica sau se incinereaza. Boala evolueaza uneori foarte rapid. de asemenea. Dupa 24 de ore se deschid usile. in apa. 10 ml/l limp de 3-7 zile. Coriza virala Se manifesta prin stranut. foarte lente. Se fac tratamente colective. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac . dezinsectia. sau neomicina. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut. bronho-pneumonie si se termina prin moarte. Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz.

Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor. . Curentii mari de aer (peste 0. temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C. sarurile minerale si vitaminele. De asemenea. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic. mai frecvente la rasele grele. obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria. magneziul. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici. celulozic. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite. îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate. avitaminoze (lipsa unor vitamine). II si III.5 m/sec). iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise. Insuficienta calciului si fosforului. cu nodozitati. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale. Principalele sîmptome sunt: diareea. sau strepnovil 2 ml . care se manifesta prin tuse. ia cea pe baza de nutret uscat).Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. ameliorarea conditiilor de microclimat din hala. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. dure.tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . reducerea fertilitatii. eonstipatia. avorturi si un numar mare de pui morti. De asemenea. Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. energetic. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie.3 zile. Insuficienta unor elemente precum: calciul. fosforul. Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. îmbolnaviri ale aparatului respirator. Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor. pododermatite si degeraturi. In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. a fosforului si a vitaminei D). determinând bronsite si pneumonii. tulburari digestive. respiratie greoaie si horcait. dupa spargerea carora apar rani.3 zile. precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte.

în doze subletale. în cele mai multe cazuri. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. radacini sau seminte).tulpina este otravitoare. Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine. Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. la moartea animalelor în 72 de ore. subacute si cronice. Astazi. de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje.este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte. balonare si moarte rapida.consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos. cât si uscata. Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina . Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. • feriga de padure . si aflatoxinele G (Gj si G2). iar apa în care au fiert sa fie aruncata. convulsii. diaree. La necropsie se constata leziuni hemoragice. . • mazarichea salbatica . care emit o fluorescenta albastra. iar semintele sunt cele mai otravitoare. • coada soricelului . iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei.contin solanina si de aceea trebuie fierti.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor. Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv.semintele sunt foarte otravitoare. • laba ursului . Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine. Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. stari epileptice. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna.este toxica în perioada înfloritului. fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine. Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei. mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor. pareze si chiar moarte. ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). Intoxicatia acuta conduce. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. apatie. • traista ciobanului .planta este otravitoare în timpul înfloritului. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza. care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice. nitriti si nitrati si plante otravitoare. Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica. • cartofii . Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea.este otravitoare atât prin frunze. erbicide si pesticide. Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci. tulpini. spasme. determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta. • macul salbatic . cât si prin tulpini. • volbura . care emit o fluorescenta verde. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie.

Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii.4 g/l. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni. De asemenea. In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei.5 ml la litrul de apa. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. de 3 ori la interval de 8 zile. 3-5 zile. cu mijloace specifice. La populare animalele vor fi tinute în carantina. • Marul lupului. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. Forma cronica este caracterizata prin diaree. Conductul auditiv este inflamat. izolare si tratament sistematic. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. emericid 1 g/l timp de 5 zile. Diareea este o inflamare a intestinelor. care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. cu un acaricid «* Ascobiol. spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina. care paraziteaza în intestin. La necropsie se constata mici vezicule translucide. La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. Tratamentul se face individual.• nalba . de doua ori pe an. In flecare luna. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine). timp de 3-5 zile. diminuarea ritmului de crestere si slabire. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator. are cruste si abcese. bacterii sau paraziti. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. în cavitatea abdominala. 2. avand cauze extrem de variate. Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. paralizie si moarte. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza. în care câinii sa nu aiba acces. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug. tin capul aplecat. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. în forma de ciorchine. sulfoquinoxalina 0. Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. Se va face vermigarea câinilor.5-1 cm.este otravitoare pentru iepuri prin flori. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. 1/2 lingurita în fiecare ureche. slabire. în lunile aprilie si octombrie. care folosesc nutreturi combinate granulate. iar lavajul crustelor se face cu remasol. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. Daca sunt numeroase. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala. La adulti se manifesta prin diaree. Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. paralizia trenului posterior si mortalitate. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul .Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri. animalul slabeste. Tratament profilactic. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0.

In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. de la moale la lichida. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. evolueaza sub forma supraacuta. raluri. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. jetaj bilateral purulent. in final provocand diaree. raluri si matitate pulmonara. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. zilele incep a fi tot mai reci. endocrin. dar poate afecta si animalele adulte. intermusculara. alteori nu . jetaj. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. diareea este insotita si de balonari mortale. Clinic. in ganglioni etc. virulenta germenului. iar frigul. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. stranut. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara.de aparare local. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse. Forma cronica apare de obicei la adulti. lacrimare. In lipsa apei proaspete. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. timp in care animalele slabesc si mor prin . in toate anotimpurile . stranut. nervos. in acele adaposturi aflate in aer liber. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. acuta si cronica. mai ales frigul umed. virala ori parazitara. factori care provoaca enteritele grave. Animalele nu consuma furaje. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. infectiile recurente. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. Frecvent. uneori pleuropneumonie. In forma acuta. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. varsta. au un miros puternic. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. fiind o boala grava. de asemenea. unele chiar foarte grave. Aceasta forma are evolutie lenta. Fecalele au consistenta diferita. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. chiar luni de zile.paiele de grau sau de ovasz. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. iar mucegaiurile sunt. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. Uneori apare si febra. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. In localizarea nazala apare prurit nazal. stranut. conditiile de mediu. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli .

mijloace de transport. lasand in urma lor suprafete sangerande. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare. personal. piele . Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog).ca si pentru celelalte boli virale. rozatoare. hepatica si otorinofaringiana. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare. pentru o perioada de 6 luni. muste s. convulsii. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. Aceste excrescente apar la nivelul labelor. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi. Virusul este transmis prin furaje.asternut umed . Perioada de incubatie este foarte scurta. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . urechilor. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. de cei purtatori de virus. Primele simptome apar la 4 . friabile si rupandu-se usor. insecte etc. diferite obiecte. . febra.suprapopulare in crescatorii. abatere. SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala. cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. COCCIDIOZA Clinic. Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . iar in final. jetaj spumos hemoragic. deficitara. coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. de 48-72 de ore.bot. La boala sunt receptivi iepurii de casa. si al nasului. si patrunde in organism pe cale bucala. pleoape). Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie. sindrom hemoragic.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. . Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav.). de cei cu forme subclinice. De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . Acestea sunt febra. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa).a. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. mai ales cu varste de peste 2 luni . apa. . Aceasta boala este extrem de contagioasa. Boala se manifesta prin tulburari generale grave. diaree. hematurie.epuizare. . caracterizata prin febra. Iepurii slabesc brusc. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma.hranirea necorespunzatoare. morbiditate si mortalitate ridicate. Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. Ca si in cazul mixomatozei.lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat . rinita . cu evolutie supraacuta si acuta. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. cianoza mucoaselor.

se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor).Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. frunze si buruieni specifice. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede. daca este captiv si nu poate sa-si aleaga. un intestin lung si un cecum important.zgomote puternice. Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine. Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor. precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. uruiala de bob. acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. faina de carne. Dupa cum osul este specific ciinelui. mazare si lupin dulce. fag. In mod schematic. Se manifesta prin urinari frecvente. al caror organism este slabit. laptele praf. Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. De asemenea. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. o usoara diaree si uneori chiar constipatie. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare). anin etc. gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). tei. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. coccidioza poate apare si la animalele mature.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie.) sint indis¬pensable iepurelui. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. atit pentru a-si toci dintii. Odata aparuta boala . Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide.. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei. plop. Totusi. Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac. salcim. de peste etc. de singe. . In forma acuta exista aceleasi simptome. si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. un stomac voluminos. proportional cu depasirea maturitatii plantelor. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. vitamine etc. starea lor de conservare. la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. de floarea-soarelui si de soia).microclimat necorespunzator (curenti de aer. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. prin modul in care se face digestia hranei. suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism. dupa gust. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara. . Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea). dar mai atenuate.

care se intilneste in furajele verzi. Dupa natura si compozitia lor. faina de peste.ele intretin viata si stimuleaza cresterea. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. Fiind un animal mincacios. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. par sa sufere de subnutritie. pe timpul iernii.). faina de oase. legume si zarzavaturi. dar nepretentios la mincare. ulei de peste etc. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. ramuri tinere. tarite. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). Furajele verzi (masa verde). paie. faina de peste. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. frunze. marginea santurilor. Lipsa vitaminei D duce la rahitism. otava. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara. precum si in griul. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. atit ierbunle si buruienile din gradina. sare). Ca multe alte rozatoare. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. frunze de copaci. cit si cele din finetele naturale si artificiale. lucerna etc. morcovi etc. Amintim prezenta fosforului in muschi. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. ramuri etc. ovaz. De obicei. orz.. diferite feluri de faina furajera. porumbul si ovazul incoltit. fibroase. Acestea se gasesc in fin. Substantele minerale sint indispensabile cresterii. in tot timpul verii. au o mare valoare nutritiva si . Acest raport. precum si in lapte. deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu.In timpul gestatiei si dupa aceea. paralizie si deschide pofta de mincare. el consuma cu placere. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. In general. in stare verde sau uscata. a fierului in hemoglobina singelui. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. a sulfului in par. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale. leguminoasele cultivate. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. sint cele mai ieftine. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. faina de peste. gulii si sfecla. ceea ce asigura o buna crestere. cartofi. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. porumb. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. ele se gasesc in invelisul grauntelor. suculente si concentrate. trifoi. Deosebit de insemnata este vitamina A. dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule. in tarite. infectate etc. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. dar sint absolut necesare. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). dupa cum ne arata numele. se folosesc napii si morcovii. in perioada de lactatie. femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. din cimp si de pe. secara.

75 kg fin. mai ales ovazul. insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). tuberculi. trifoiul. sub forma de glugi. Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza. firuta etc. . iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. in.rzi si ramurelele acestora (ulm. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. sroturile si turtele (de floarea-soarelui. mesteacan). Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. paducel. patrunjelul. de conopida si mai putin spanacul.&#039. boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). vitaminate si digestibile sint buruienile. borceagul si porumbul furajer. frunzele de napi. cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata. po¬rumbul. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). In cantitati prea mari acestea produc diaree. salcim. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0. la fel ca plantele salbatice. Cele mai hranitoare. zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) . o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. borceag. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. manifesto simptome de insuficienta tiroidiana. precum si cracile v&#039. alun. napii. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor.). Pe timpul iernii.70—0. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa). paiele de ovaz etc. gulia. soia. Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne. macul rosu (Papaver rhoeas). Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium). bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. anin. ramuri verzi si cu frunze. salcie. bobul si mazarea. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum).contin multe saruri minerale si vitamine. O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. omagul (Aconitum toxicum) etc. Pe linga buruienile. pastirnacul. dovlecii. de sfecla. porumb). dintre reziduurile industriale taritele (de griu. rapita). trifoi) si de graminee (ovazcior. Pe de alta parte. laptele ciinelui (Euphorbia falcata). maselarita (Hyoscyamus niger). tei. morcovii. praful de moara. cartofii. De asemenea. nevoia de adapat a iepurelui. telina. in perioada de crestere). iepurilor. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. salata). au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. secara.5 m). brindusa de toarnna (Colchicum automnale). trifoi. ierburile si verdeturile naturale amintite. Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. zizanie. Acestea. orzul. frasin. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne. apa din tesuturile plantelor verzi satisface. sparceta. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase. fag. in parte. Pentru iarna. sint insa sarace in proteine. golomat. dovleac. paius.

In cazul crescatoriilor mari. Piinea uscata constituie un bun aliment.) sau din otava. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. faina de peste. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi. Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. din graminee (golomat. avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. Finurile de calitate inferioara. considerat ca etalon. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. — In crescatoriile personale. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. aromat si o culoare verde-intensa. laptele degresat etc. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. necesarul de unitati nutritive este mai mare. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. iarba cosita si ramuri cu frunze. Finurile au si efect de balast. zerul. pastrarea sanatatii. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile). sparceta). la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate). echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. de fructe etc. industriale. iar leguminoasele la imbobocire. in substance nutritive. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. D si E). vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . vrejii de mazare. se redau doua exemple de ratii (simplificale). uscate rapid.) sa se procure din cornert. normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. .faina de singe. Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. Pe cit este posibil.) = valoarea continutului furajer. sa aiba un anumit volum si efect de balast. In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. ciupercile etc. Un fin bun. ovascior etc. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. de tip vegetarian-granivor. uleiul de peste. Ca orientare. vasul cu apa curata. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. cu un numar redus de iepuri. Pentru timpul iernii. Norme si ratii furajere Norme de furajare. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor. trifoi. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. saruri si vitamine.N. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare. totodata se distrug microbii. de dovleac. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. suculente sau concentrate). adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. timoftica. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. el trebuie sa aiba un miros placut. faina de oase etc. faina de carne. Finul.

reziduuri. Pe cit este posibil. mazarea si alte boabe. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. sroturi. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. Tot astfel. faina de carne. De obicei. iar morcovii. Concentratele Concentratele (graunte. Cartofii fierti. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . orzul sa fie inmuiat si zdrobit. uruieli. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. sroturi. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. uscat si cu asternut gros de paie. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. Radacinoasele (sfecla. praf de carbune si sare de bucatarie). In timpul iernii. cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate.). ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. suculentele&#039. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot. la care se adauga tarite. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. morcovii. cu un grad de umiditate de 17»/0. faina de fin sau din cetina verde de brad. Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. inlaturindu-li-se cojile. administrate sub forma de uruiala. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). granulata sau brichetata.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. constituie un bun furaj in timpul iernii. Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine. in timp ce in restul zilei sint pasivi. Cartofii se dau curati. reziduuri. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. pe un teren mai ridicat. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. in amestec cu tarite si cu faina de fin. iar porumbul. Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. bogate in substante nutritive necesare organismului. urzica tocata. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. faina de soia sau de mazare. tarite. vitamine. si de obicei fierti. faina de case. De aceea. adao¬suri minerale. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. antibiotice etc. In acest scop. pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. In crescatoriile personale. Sub aspect zooeconomic. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. faina de carne sau de peste. Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. dupa ce s-au dezghetat. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). La o insilozare de 5 luni. faina vegetala si animala etc. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi. hrana se da vara in doua tainuri. la distribuirea ratiei in trei tainuri. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. zer sau apa calda. ele contin furaje variate. ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. Astfel. O atentie deosebita trebuie data. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate. furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica.

mai ales. suculente etc. vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave. In crescatoriile industriale. Inainte de administrarea hranei. . fin. se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. Cind aceasta schimbare. seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. vasele trebuie spalate si bine curatate. adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers.graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi. Organismul iepurelui este foarte sensibil si. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral.). unde se urmareste intensificarea productiei de carne. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor. iepurii au de suferit. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful