Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. Evolutia bolii este lenta. la moartea animalului. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei. precum si a conditiilor de microclimat. În compartimentele unde a evoluat boala.5 g/l/cap. de 41-42°C. tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. Se fac tratamente colective. animalele se sacrifica sau se incinereaza. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut. în final. jetaj. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. sau neomicina. bronho-pneumonie si se termina prin moarte. care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz. în care apar abcesele. în care se introduce tetraciclina pura 0. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. caracterizata prin: diaree. timp de 4 zile. foarte lente. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac . 10 ml/l limp de 3-7 zile. 0. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). dupa care apar umflaturi ale capului. Incubatia dureaza cea 10 zile. de asemenea. dupa care se face curatenia. ca urmare. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza. Camerele sau compartimentele si custile. Boala evolueaza catre forma cronica. iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). in apa. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. înainte de populare cu 2-3 zile. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. usile si orificiile de admisie a aerului închise.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). iar la necropsie se observa noduli pulmonari. hepatici si splenici. Nu exista tratament specific si. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari.5 g/l. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. dezinsectia. precum si prin intermediul sobolanilor. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. în apa de baut. respira cu greutate si refuza hrana. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. Dupa 24 de ore se deschid usile. iar moartea survine în 3-5 zile.25 g/l si o?et de vin în apa. timp de 4 zile. cu toate geamurile. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. iar tratamentul se face cu antibiotice. în apa de baut. Coriza virala Se manifesta prin stranut. Boala se transmite prin contact direct . Boala evolueaza uneori foarte rapid. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala. timp de 4 zile. actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului. iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%. foarte contagioasa. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena. Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati. Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. jetaj purulent.

lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. Principalele sîmptome sunt: diareea. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. De asemenea. dure. Insuficienta unor elemente precum: calciul. magneziul.3 zile. iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici. cu nodozitati. Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite. iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise.tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale. avitaminoze (lipsa unor vitamine). Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. sau strepnovil 2 ml . fosforul.5 m/sec). obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria. pododermatite si degeraturi. Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. mai frecvente la rasele grele. Curentii mari de aer (peste 0. sarurile minerale si vitaminele. ameliorarea conditiilor de microclimat din hala. Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. celulozic. temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C.3 zile. datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). dupa spargerea carora apar rani.Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. a fosforului si a vitaminei D). ia cea pe baza de nutret uscat). energetic. reducerea fertilitatii. In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. Insuficienta calciului si fosforului. respiratie greoaie si horcait. De asemenea. . eonstipatia. determinând bronsite si pneumonii. îmbolnaviri ale aparatului respirator. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic. tulburari digestive. care se manifesta prin tuse. Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor. II si III. avorturi si un numar mare de pui morti. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate.

este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte.este otravitoare atât prin frunze. iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei. în cele mai multe cazuri. • feriga de padure . balonare si moarte rapida. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta. spasme. • mazarichea salbatica . în doze subletale. • volbura . Astazi.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor. care emit o fluorescenta albastra. Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina . Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine. • cartofii . Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie. • laba ursului . Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv. Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine. La necropsie se constata leziuni hemoragice. subacute si cronice. Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei. reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice. radacini sau seminte). . • coada soricelului . cât si prin tulpini. Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase. Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica. cât si uscata. Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. Intoxicatia acuta conduce. determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. la moartea animalelor în 72 de ore. • macul salbatic . pareze si chiar moarte. apatie. care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna.planta este otravitoare în timpul înfloritului. convulsii. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci. Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor.semintele sunt foarte otravitoare. • traista ciobanului . Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. stari epileptice. iar semintele sunt cele mai otravitoare. si aflatoxinele G (Gj si G2). Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine. tulpini. ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). diaree. care emit o fluorescenta verde.tulpina este otravitoare.este toxica în perioada înfloritului. iar apa în care au fiert sa fie aruncata. erbicide si pesticide. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza.contin solanina si de aceea trebuie fierti. nitriti si nitrati si plante otravitoare.consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii.

Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. paralizie si moarte.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine). spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina. Diareea este o inflamare a intestinelor. are cruste si abcese. Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri.5-1 cm. paralizia trenului posterior si mortalitate. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei. Forma cronica este caracterizata prin diaree. care folosesc nutreturi combinate granulate. slabire.• nalba . iar lavajul crustelor se face cu remasol. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. tin capul aplecat. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala. Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii. La populare animalele vor fi tinute în carantina. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni. 1/2 lingurita în fiecare ureche. Tratamentul se face individual. care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. Conductul auditiv este inflamat.5 ml la litrul de apa. timp de 3-5 zile. In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. 2. sulfoquinoxalina 0. La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. în care câinii sa nu aiba acces. 3-5 zile. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul . în cavitatea abdominala.4 g/l. De asemenea. Se va face vermigarea câinilor. La necropsie se constata mici vezicule translucide. emericid 1 g/l timp de 5 zile. de 3 ori la interval de 8 zile. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. La adulti se manifesta prin diaree. cu un acaricid «* Ascobiol. In flecare luna. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug. avand cauze extrem de variate. în forma de ciorchine. Tratament profilactic. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza. cu mijloace specifice. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol.Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0. animalul slabeste. Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. în lunile aprilie si octombrie. diminuarea ritmului de crestere si slabire. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile. • Marul lupului. care paraziteaza în intestin. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. de doua ori pe an.este otravitoare pentru iepuri prin flori. bacterii sau paraziti. Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. izolare si tratament sistematic. iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime. Daca sunt numeroase.

iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. raluri si matitate pulmonara. Aceasta forma are evolutie lenta. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. endocrin. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. nervos. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. factori care provoaca enteritele grave. Frecvent. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. lacrimare. jetaj. intermusculara. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire.paiele de grau sau de ovasz. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. stranut. iar mucegaiurile sunt. In forma acuta. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. in toate anotimpurile . de la moale la lichida. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. Uneori apare si febra. mai ales frigul umed. in ganglioni etc. diareea este insotita si de balonari mortale. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli . Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. Forma cronica apare de obicei la adulti. jetaj bilateral purulent. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. unele chiar foarte grave. infectiile recurente. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. de asemenea. conditiile de mediu. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. chiar luni de zile. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. in acele adaposturi aflate in aer liber. raluri. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. acuta si cronica. stranut. uneori pleuropneumonie. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile. alteori nu . fiind o boala grava. dar poate afecta si animalele adulte. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. zilele incep a fi tot mai reci. In localizarea nazala apare prurit nazal. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse. evolueaza sub forma supraacuta. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. virulenta germenului. In lipsa apei proaspete. Animalele nu consuma furaje. Fecalele au consistenta diferita. Clinic. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. iar frigul. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). varsta. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat.de aparare local. au un miros puternic. in final provocand diaree. stranut. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. virala ori parazitara. timp in care animalele slabesc si mor prin .

a. diferite obiecte. fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau).bot. convulsii. Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie. Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza .lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala. Virusul este transmis prin furaje. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare. Primele simptome apar la 4 . Iepurii slabesc brusc. de 48-72 de ore. rozatoare. rinita . personal. . urechilor. Perioada de incubatie este foarte scurta. Acestea sunt febra. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. Aceasta boala este extrem de contagioasa. mijloace de transport. sindrom hemoragic. iar in final.epuizare. cianoza mucoaselor. cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. hepatica si otorinofaringiana. caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. La boala sunt receptivi iepurii de casa. friabile si rupandu-se usor. Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. . diaree.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). Aceste excrescente apar la nivelul labelor. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma. COCCIDIOZA Clinic. coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. de cei purtatori de virus. morbiditate si mortalitate ridicate. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii. si al nasului.asternut umed . De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . hematurie. si patrunde in organism pe cale bucala.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. muste s. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare. cu evolutie supraacuta si acuta.suprapopulare in crescatorii. . Boala se manifesta prin tulburari generale grave. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul.). Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. jetaj spumos hemoragic. .ca si pentru celelalte boli virale. piele .hranirea necorespunzatoare. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi. deficitara. insecte etc. febra. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat . pleoape). pentru o perioada de 6 luni. mai ales cu varste de peste 2 luni . Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. de cei cu forme subclinice. Ca si in cazul mixomatozei. abatere. caracterizata prin febra. lasand in urma lor suprafete sangerande. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. apa.

aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . laptele praf. suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. dar mai atenuate. . salcim. plop. si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine. Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac.Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. Dupa cum osul este specific ciinelui. frunze si buruieni specifice. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor). leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. uruiala de bob. In mod schematic. faina de carne. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente. De asemenea. atit pentru a-si toci dintii. In forma acuta exista aceleasi simptome. la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. un intestin lung si un cecum important. de peste etc. coccidioza poate apare si la animalele mature. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara.. mazare si lupin dulce. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare). precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. de floarea-soarelui si de soia). Odata aparuta boala . La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. de singe. dupa gust. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). proportional cu depasirea maturitatii plantelor. Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. starea lor de conservare. vitamine etc. Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea). o usoara diaree si uneori chiar constipatie. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede. un stomac voluminos. ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. prin modul in care se face digestia hranei. care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). Totusi. tei. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism.zgomote puternice. Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. anin etc.microclimat necorespunzator (curenti de aer. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. fag. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . . gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor.) sint indis¬pensable iepurelui. cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei. Se manifesta prin urinari frecvente. al caror organism este slabit. antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. daca este captiv si nu poate sa-si aleaga.

a fierului in hemoglobina singelui. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. faina de peste. porumbul si ovazul incoltit. ramuri etc. pe timpul iernii. au o mare valoare nutritiva si . Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase. in stare verde sau uscata. din cimp si de pe. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. cartofi. ele se gasesc in invelisul grauntelor. dar nepretentios la mincare. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. infectate etc. orz. ulei de peste etc. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. Acestea se gasesc in fin. diferite feluri de faina furajera. atit ierbunle si buruienile din gradina. se folosesc napii si morcovii. Ca multe alte rozatoare. De obicei. Acest raport. In general. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. Lipsa vitaminei D duce la rahitism. el consuma cu placere.. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule. Amintim prezenta fosforului in muschi. precum si in griul. sare). Substantele minerale sint indispensabile cresterii. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. ceea ce asigura o buna crestere. ovaz. frunze. Dupa natura si compozitia lor. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. in tarite. paie. deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. legume si zarzavaturi. ramuri tinere. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara. otava. gulii si sfecla. in tot timpul verii. suculente si concentrate. tarite. fibroase.In timpul gestatiei si dupa aceea. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). morcovi etc. precum si in lapte. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine.ele intretin viata si stimuleaza cresterea. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. Furajele verzi (masa verde). marginea santurilor. dar sint absolut necesare. leguminoasele cultivate. paralizie si deschide pofta de mincare. iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). Deosebit de insemnata este vitamina A. trifoi. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. sint cele mai ieftine. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). lucerna etc. faina de oase.). dupa cum ne arata numele. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. Fiind un animal mincacios. a sulfului in par. faina de peste. in perioada de lactatie. porumb. care se intilneste in furajele verzi. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. par sa sufere de subnutritie. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. faina de peste. cit si cele din finetele naturale si artificiale. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. secara. frunze de copaci.

frasin. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. trifoiul. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium).75 kg fin. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne.&#039. laptele ciinelui (Euphorbia falcata). boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). frunzele de napi. sub forma de glugi. dovleac. iepurilor. Acestea. apa din tesuturile plantelor verzi satisface. morcovii. napii. iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. sint insa sarace in proteine. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. zizanie. rapita). zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) . De asemenea. paducel. Cele mai hranitoare. secara. paius. bobul si mazarea. omagul (Aconitum toxicum) etc. Pe de alta parte. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa). praful de moara. Pe linga buruienile. cartofii. trifoi. mai ales ovazul.contin multe saruri minerale si vitamine. Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza.5 m). insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. de sfecla. tuberculi. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. po¬rumbul. borceagul si porumbul furajer. salata). trifoi) si de graminee (ovazcior. salcie. anin. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum). telina. patrunjelul. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). gulia. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase. borceag. in perioada de crestere). tei. Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). alun. la fel ca plantele salbatice. sroturile si turtele (de floarea-soarelui. in parte. Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. orzul. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. fag. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. mesteacan). nevoia de adapat a iepurelui. in. Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata. Pentru iarna. sparceta. manifesto simptome de insuficienta tiroidiana. pastirnacul. de conopida si mai putin spanacul. golomat.70—0. macul rosu (Papaver rhoeas). Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne.rzi si ramurelele acestora (ulm. Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. paiele de ovaz etc. brindusa de toarnna (Colchicum automnale). porumb). Pe timpul iernii. In cantitati prea mari acestea produc diaree.). soia. maselarita (Hyoscyamus niger). salcim. ierburile si verdeturile naturale amintite. firuta etc. dovlecii. precum si cracile v&#039. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna. . Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor. dintre reziduurile industriale taritele (de griu. vitaminate si digestibile sint buruienile. ramuri verzi si cu frunze.

de tip vegetarian-granivor. din graminee (golomat. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . Pe cit este posibil. avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B. industriale. Finurile au si efect de balast. In cazul crescatoriilor mari. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. Un fin bun. Norme si ratii furajere Norme de furajare. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. ovascior etc. la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective.faina de singe. Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. cu un numar redus de iepuri. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare. iarba cosita si ramuri cu frunze. echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. necesarul de unitati nutritive este mai mare. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. Pentru timpul iernii. sa aiba un anumit volum si efect de balast. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin.) sau din otava. saruri si vitamine. faina de oase etc. vrejii de mazare. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile).) = valoarea continutului furajer. In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. de fructe etc. faina de peste. el trebuie sa aiba un miros placut. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor. Finul. Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. de dovleac. iar leguminoasele la imbobocire. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. se redau doua exemple de ratii (simplificale). pastrarea sanatatii. faina de carne. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate). sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv. uleiul de peste. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. considerat ca etalon.) sa se procure din cornert. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. aromat si o culoare verde-intensa. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. Finurile de calitate inferioara. timoftica. — In crescatoriile personale. suculente sau concentrate). in substance nutritive. trifoi. ciupercile etc. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi. D si E). . normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. Ca orientare. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. zerul. adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. laptele degresat etc. Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. sparceta).N. uscate rapid. totodata se distrug microbii. Piinea uscata constituie un bun aliment. vasul cu apa curata. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni.

iar porumbul. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). iar morcovii. La o insilozare de 5 luni. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. bogate in substante nutritive necesare organismului. Astfel. urzica tocata. sroturi. In acest scop. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti. granulata sau brichetata. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate. pe un teren mai ridicat. zer sau apa calda. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot.). Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. administrate sub forma de uruiala. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. hrana se da vara in doua tainuri. Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). faina de case. Sub aspect zooeconomic. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. faina de carne sau de peste. cu un grad de umiditate de 17»/0. reziduuri. Radacinoasele (sfecla.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. reziduuri. O atentie deosebita trebuie data. praf de carbune si sare de bucatarie). la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. De obicei. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. dupa ce s-au dezghetat. sroturi. constituie un bun furaj in timpul iernii. morcovii. mazarea si alte boabe. in timp ce in restul zilei sint pasivi. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. Cartofii fierti. suculentele&#039. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). si de obicei fierti. antibiotice etc. faina de soia sau de mazare. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. vitamine. uruieli. ele contin furaje variate. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. De aceea. faina vegetala si animala etc. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. Concentratele Concentratele (graunte. in amestec cu tarite si cu faina de fin. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. In crescatoriile personale. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. tarite. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. faina de fin sau din cetina verde de brad. uscat si cu asternut gros de paie. inlaturindu-li-se cojile. adao¬suri minerale. Pe cit este posibil. Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. Cartofii se dau curati. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. la care se adauga tarite. Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine. ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. la distribuirea ratiei in trei tainuri. faina de carne. Tot astfel. furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. In timpul iernii. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate.

). mai ales. In crescatoriile industriale. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor. unde se urmareste intensificarea productiei de carne. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral. vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave. Inainte de administrarea hranei. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. Organismul iepurelui este foarte sensibil si. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. vasele trebuie spalate si bine curatate. . se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. Cind aceasta schimbare.graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi. seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). fin. iepurii au de suferit. suculente etc. adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers. ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful