P. 1
tratament iepuri

tratament iepuri

|Views: 914|Likes:
Published by shyble
tratament
tratament

More info:

Published by: shyble on Apr 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2014

pdf

text

original

Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

iar moartea survine în 3-5 zile. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. Dupa 24 de ore se deschid usile. Boala evolueaza uneori foarte rapid. in apa. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. foarte contagioasa.25 g/l si o?et de vin în apa. în final. de 41-42°C. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. Se fac tratamente colective. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. Coriza virala Se manifesta prin stranut. precum si a conditiilor de microclimat. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. sau neomicina. dupa care apar umflaturi ale capului. Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. Boala evolueaza catre forma cronica. iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%. cu toate geamurile. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei. usile si orificiile de admisie a aerului închise. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala. în care apar abcesele. 10 ml/l limp de 3-7 zile. cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului. Camerele sau compartimentele si custile. Boala se transmite prin contact direct . iar tratamentul se face cu antibiotice. Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. în apa de baut. bronho-pneumonie si se termina prin moarte. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). iar la necropsie se observa noduli pulmonari. care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. jetaj purulent. în care se introduce tetraciclina pura 0. actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac . timp de 4 zile. precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. În compartimentele unde a evoluat boala. precum si prin intermediul sobolanilor. Nu exista tratament specific si. caracterizata prin: diaree. 0. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. dupa care se face curatenia. timp de 4 zile. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). animalele se sacrifica sau se incinereaza. foarte lente. hepatici si splenici. în apa de baut. timp de 4 zile. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). la moartea animalului. Incubatia dureaza cea 10 zile. înainte de populare cu 2-3 zile. ca urmare. respira cu greutate si refuza hrana. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. jetaj. de asemenea.5 g/l.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut.5 g/l/cap. care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz. iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). Evolutia bolii este lenta. dezinsectia.

Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic. mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie. îmbolnaviri ale aparatului respirator. . II si III. Insuficienta calciului si fosforului. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate. Insuficienta unor elemente precum: calciul. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. sau strepnovil 2 ml . cu nodozitati. Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite. eonstipatia. temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C. sarurile minerale si vitaminele. Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. celulozic. Principalele sîmptome sunt: diareea. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. mai frecvente la rasele grele. iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise. De asemenea. fosforul. ia cea pe baza de nutret uscat). iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii.5 m/sec). avitaminoze (lipsa unor vitamine).Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. avorturi si un numar mare de pui morti. ameliorarea conditiilor de microclimat din hala. pododermatite si degeraturi. respiratie greoaie si horcait. Curentii mari de aer (peste 0. Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. a fosforului si a vitaminei D). precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. dure. Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor.3 zile.3 zile. reducerea fertilitatii. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. energetic. determinând bronsite si pneumonii. De asemenea.tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici. îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. dupa spargerea carora apar rani. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. tulburari digestive. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte. obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria. magneziul. care se manifesta prin tuse. Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale.

iar apa în care au fiert sa fie aruncata. nitriti si nitrati si plante otravitoare. balonare si moarte rapida. Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica. Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei. Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). • feriga de padure . pareze si chiar moarte. care emit o fluorescenta verde. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. care emit o fluorescenta albastra. la moartea animalelor în 72 de ore. cât si prin tulpini. Intoxicatia acuta conduce. La necropsie se constata leziuni hemoragice. cât si uscata.consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii. • laba ursului . erbicide si pesticide. care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. radacini sau seminte).este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte. convulsii. mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor.contin solanina si de aceea trebuie fierti. diaree. • coada soricelului . apatie. în cele mai multe cazuri. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase. stari epileptice. în doze subletale. de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje. • macul salbatic . Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna. Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci. subacute si cronice. Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos. spasme. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta. • traista ciobanului . Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine.este otravitoare atât prin frunze. Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina . • cartofii . Astazi.planta este otravitoare în timpul înfloritului. determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. tulpini. iar semintele sunt cele mai otravitoare.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor. si aflatoxinele G (Gj si G2). Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). . fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. • volbura .este toxica în perioada înfloritului.semintele sunt foarte otravitoare. Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine.tulpina este otravitoare. • mazarichea salbatica . Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine. Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv. iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie.

tin capul aplecat. care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. bacterii sau paraziti. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza. Conductul auditiv este inflamat. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. sulfoquinoxalina 0. Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. emericid 1 g/l timp de 5 zile. Tratament profilactic. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile. de 3 ori la interval de 8 zile. paralizie si moarte. animalul slabeste. La adulti se manifesta prin diaree. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. în lunile aprilie si octombrie.este otravitoare pentru iepuri prin flori. 3-5 zile. iar lavajul crustelor se face cu remasol. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii. sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. timp de 3-5 zile. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri. cu mijloace specifice. spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina. care folosesc nutreturi combinate granulate. paralizia trenului posterior si mortalitate.4 g/l. izolare si tratament sistematic. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. Se va face vermigarea câinilor. 1/2 lingurita în fiecare ureche. cu un acaricid «* Ascobiol. Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. Forma cronica este caracterizata prin diaree. diminuarea ritmului de crestere si slabire. Tratamentul se face individual. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0. 2. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. La necropsie se constata mici vezicule translucide. de doua ori pe an. slabire. în care câinii sa nu aiba acces. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug. avand cauze extrem de variate. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. în forma de ciorchine. Diareea este o inflamare a intestinelor. • Marul lupului. In flecare luna. De asemenea.5-1 cm.Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0.• nalba . are cruste si abcese. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. care paraziteaza în intestin. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul . La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine). Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. La populare animalele vor fi tinute în carantina. în cavitatea abdominala.5 ml la litrul de apa. Daca sunt numeroase. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni.

favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. stranut. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara.de aparare local. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. de la moale la lichida. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). iar frigul. in acele adaposturi aflate in aer liber. zilele incep a fi tot mai reci. uneori pleuropneumonie. virala ori parazitara. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. stranut. Forma cronica apare de obicei la adulti. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. factori care provoaca enteritele grave. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. stranut. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. Aceasta forma are evolutie lenta. iar mucegaiurile sunt. jetaj bilateral purulent. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. in ganglioni etc. In lipsa apei proaspete. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. dar poate afecta si animalele adulte. evolueaza sub forma supraacuta. conditiile de mediu. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree.paiele de grau sau de ovasz. Clinic. Animalele nu consuma furaje. de asemenea. endocrin. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. unele chiar foarte grave. virulenta germenului. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. in final provocand diaree. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. fiind o boala grava. infectiile recurente. acuta si cronica. alteori nu . in toate anotimpurile . Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. In localizarea nazala apare prurit nazal. iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. diareea este insotita si de balonari mortale. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli . nervos. raluri. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. Frecvent. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . chiar luni de zile. lacrimare. intermusculara. mai ales frigul umed. Fecalele au consistenta diferita. In forma acuta. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. varsta. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. jetaj. Uneori apare si febra. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. timp in care animalele slabesc si mor prin . au un miros puternic. raluri si matitate pulmonara. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse.

Boala se manifesta prin tulburari generale grave. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii. iar in final. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. jetaj spumos hemoragic. Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat .). piele . caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala. Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. sindrom hemoragic. La boala sunt receptivi iepurii de casa. urechilor. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. mai ales cu varste de peste 2 luni . deficitara. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. rozatoare. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. rinita . hepatica si otorinofaringiana. pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie.a. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. abatere.lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. cu evolutie supraacuta si acuta. . caracterizata prin febra. . de cei cu forme subclinice. de cei purtatori de virus. muste s. personal. insecte etc. pleoape).bot.epuizare. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). de 48-72 de ore. Aceasta boala este extrem de contagioasa. Aceste excrescente apar la nivelul labelor. coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. diaree. Iepurii slabesc brusc. febra.asternut umed .suprapopulare in crescatorii. pentru o perioada de 6 luni. Perioada de incubatie este foarte scurta. Virusul este transmis prin furaje. Acestea sunt febra. si al nasului. si patrunde in organism pe cale bucala. Ca si in cazul mixomatozei. apa. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . . . diferite obiecte.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare.hranirea necorespunzatoare.ca si pentru celelalte boli virale. Primele simptome apar la 4 . morbiditate si mortalitate ridicate. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma. convulsii. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. mijloace de transport. friabile si rupandu-se usor. hematurie. lasand in urma lor suprafete sangerande. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. cianoza mucoaselor. COCCIDIOZA Clinic.

In mod schematic. prin modul in care se face digestia hranei. la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. dupa gust. Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. faina de carne. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism.) sint indis¬pensable iepurelui. de singe. finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara. . daca este captiv si nu poate sa-si aleaga. De asemenea. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . o usoara diaree si uneori chiar constipatie. mazare si lupin dulce. plop. salcim. se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor). Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac. laptele praf. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. proportional cu depasirea maturitatii plantelor. Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea). Totusi. Odata aparuta boala . al caror organism este slabit. Dupa cum osul este specific ciinelui. care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei. tei.zgomote puternice. dar mai atenuate. un stomac voluminos. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. anin etc. In forma acuta exista aceleasi simptome. de peste etc. vitamine etc. uruiala de bob. atit pentru a-si toci dintii. un intestin lung si un cecum important. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare).microclimat necorespunzator (curenti de aer. Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate.. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. de floarea-soarelui si de soia). coccidioza poate apare si la animalele mature. starea lor de conservare. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. . cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. Se manifesta prin urinari frecvente. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). fag.Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. frunze si buruieni specifice. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente.

paralizie si deschide pofta de mincare. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. porumbul si ovazul incoltit. frunze de copaci. gulii si sfecla. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. Acestea se gasesc in fin. in tot timpul verii. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. pe timpul iernii. precum si in griul. tarite. fibroase. cit si cele din finetele naturale si artificiale. a sulfului in par. De obicei. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). faina de peste. par sa sufere de subnutritie. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. Deosebit de insemnata este vitamina A. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). diferite feluri de faina furajera. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule.). lucerna etc. in perioada de lactatie. infectate etc. legume si zarzavaturi. morcovi etc. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. el consuma cu placere. frunze.ele intretin viata si stimuleaza cresterea. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. In general. ele se gasesc in invelisul grauntelor. se folosesc napii si morcovii. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. ulei de peste etc. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). Amintim prezenta fosforului in muschi. deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. trifoi. paie. dar nepretentios la mincare. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. faina de peste. cartofi. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale.In timpul gestatiei si dupa aceea. Substantele minerale sint indispensabile cresterii. Fiind un animal mincacios. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. Ca multe alte rozatoare. a fierului in hemoglobina singelui. faina de peste. suculente si concentrate. Furajele verzi (masa verde). dar sint absolut necesare. din cimp si de pe. ramuri etc. au o mare valoare nutritiva si . ovaz. sint cele mai ieftine. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. marginea santurilor. Dupa natura si compozitia lor. atit ierbunle si buruienile din gradina. iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). care se intilneste in furajele verzi. dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. dupa cum ne arata numele. faina de oase. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. Acest raport. in stare verde sau uscata. porumb. sare). ramuri tinere. leguminoasele cultivate. ceea ce asigura o buna crestere. orz. otava. secara. in tarite. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine.. precum si in lapte. Lipsa vitaminei D duce la rahitism.

frunzele de napi. cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. trifoiul. in perioada de crestere). borceag. gulia. in parte. Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata.contin multe saruri minerale si vitamine. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. manifesto simptome de insuficienta tiroidiana.75 kg fin. sparceta. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. iepurilor. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. in. ramuri verzi si cu frunze. sub forma de glugi. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa). brindusa de toarnna (Colchicum automnale). fag. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne. zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) . De asemenea. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium).&#039. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum). Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. dovleac. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna.). salcie. mesteacan). vitaminate si digestibile sint buruienile. orzul. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0. boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). de sfecla. nevoia de adapat a iepurelui. po¬rumbul. patrunjelul. zizanie. dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor. In cantitati prea mari acestea produc diaree. apa din tesuturile plantelor verzi satisface.70—0. salcim. dintre reziduurile industriale taritele (de griu. cartofii. bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. tuberculi. . Pentru iarna. tei. telina.rzi si ramurelele acestora (ulm. Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne. sint insa sarace in proteine. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). de conopida si mai putin spanacul. Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. dovlecii. precum si cracile v&#039. rapita). soia. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. omagul (Aconitum toxicum) etc. bobul si mazarea. frasin. borceagul si porumbul furajer. laptele ciinelui (Euphorbia falcata). iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. Cele mai hranitoare. anin. alun. paiele de ovaz etc. Pe linga buruienile. porumb). paius. pastirnacul. Acestea. trifoi) si de graminee (ovazcior. la fel ca plantele salbatice. Pe timpul iernii. macul rosu (Papaver rhoeas). Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza. maselarita (Hyoscyamus niger). golomat.5 m). au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. secara. sroturile si turtele (de floarea-soarelui. paducel. mai ales ovazul. salata). ierburile si verdeturile naturale amintite. napii. firuta etc. Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. morcovii. Pe de alta parte. praful de moara. Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. trifoi. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase.

limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor. trifoi. de tip vegetarian-granivor. uleiul de peste. se redau doua exemple de ratii (simplificale). considerat ca etalon. de dovleac. faina de oase etc. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate). normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. saruri si vitamine. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. sa aiba un anumit volum si efect de balast. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. din graminee (golomat. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. faina de peste. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. In cazul crescatoriilor mari. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin.faina de singe. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile). Pe cit este posibil. vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. Norme si ratii furajere Norme de furajare. Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. necesarul de unitati nutritive este mai mare. suculente sau concentrate). crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. zerul. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. vrejii de mazare. totodata se distrug microbii. industriale. iar leguminoasele la imbobocire. uscate rapid. de fructe etc. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. . Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv. pastrarea sanatatii. faina de carne.N. iarba cosita si ramuri cu frunze. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. timoftica.) sau din otava. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. Finurile de calitate inferioara. Finurile au si efect de balast. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. in substance nutritive. laptele degresat etc. echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare.) sa se procure din cornert. adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. aromat si o culoare verde-intensa. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. Pentru timpul iernii. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. cu un numar redus de iepuri. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. sparceta). ciupercile etc.) = valoarea continutului furajer. Ca orientare. vasul cu apa curata. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. el trebuie sa aiba un miros placut. Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi. ovascior etc. — In crescatoriile personale. Un fin bun. In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. Finul. Piinea uscata constituie un bun aliment. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. D si E). avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B.

bogate in substante nutritive necesare organismului. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. inlaturindu-li-se cojile. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. in amestec cu tarite si cu faina de fin. O atentie deosebita trebuie data. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti. faina de soia sau de mazare. faina de carne sau de peste. In acest scop. De aceea. praf de carbune si sare de bucatarie). ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. Cartofii fierti. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. mazarea si alte boabe. Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. De obicei. cu un grad de umiditate de 17»/0. morcovii. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi. faina de carne. furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. tarite. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate. constituie un bun furaj in timpul iernii. urzica tocata. cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate. In crescatoriile personale. pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. granulata sau brichetata. si de obicei fierti. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. faina vegetala si animala etc.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). In timpul iernii. Tot astfel. hrana se da vara in doua tainuri. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. sroturi. Pe cit este posibil. iar porumbul. iar morcovii. reziduuri. faina de case. la care se adauga tarite. Radacinoasele (sfecla. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate. in timp ce in restul zilei sint pasivi. antibiotice etc.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. pe un teren mai ridicat. administrate sub forma de uruiala. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. reziduuri. zer sau apa calda. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. uruieli. sroturi. Sub aspect zooeconomic. faina de fin sau din cetina verde de brad. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). Astfel. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot. La o insilozare de 5 luni. Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. uscat si cu asternut gros de paie. Cartofii se dau curati. la distribuirea ratiei in trei tainuri. suculentele&#039. adao¬suri minerale. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). dupa ce s-au dezghetat. vitamine. la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. ele contin furaje variate. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. Concentratele Concentratele (graunte.).

Inainte de administrarea hranei. vasele trebuie spalate si bine curatate. . Organismul iepurelui este foarte sensibil si. unde se urmareste intensificarea productiei de carne. Cind aceasta schimbare. se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. suculente etc. iepurii au de suferit. In crescatoriile industriale. ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. fin. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor.).graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret. mai ales. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->