Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

in apa. Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). Iepurii bolnavi fac temperaturi mari. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). 10 ml/l limp de 3-7 zile. Boala evolueaza catre forma cronica. sau neomicina. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului. foarte lente. dezinsectia. Boala se transmite prin contact direct . Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei.5 g/l. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac . actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului. iar moartea survine în 3-5 zile. înainte de populare cu 2-3 zile. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. la moartea animalului. Boala evolueaza uneori foarte rapid. foarte contagioasa. Dupa 24 de ore se deschid usile. precum si a conditiilor de microclimat. caracterizata prin: diaree. care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. timp de 4 zile. Se fac tratamente colective.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi).5 g/l/cap. iar tratamentul se face cu antibiotice. cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. Nu exista tratament specific si. jetaj. jetaj purulent. dupa care se face curatenia. În compartimentele unde a evoluat boala. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. în care se introduce tetraciclina pura 0. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena. Incubatia dureaza cea 10 zile. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. în apa de baut. dupa care apar umflaturi ale capului. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. ca urmare. în care apar abcesele. Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. bronho-pneumonie si se termina prin moarte.25 g/l si o?et de vin în apa. iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. de asemenea. în final. timp de 4 zile. animalele se sacrifica sau se incinereaza. iar la necropsie se observa noduli pulmonari. Coriza virala Se manifesta prin stranut. Evolutia bolii este lenta. 0. precum si prin intermediul sobolanilor. cu toate geamurile. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%. usile si orificiile de admisie a aerului închise. hepatici si splenici. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala. în apa de baut. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza. timp de 4 zile. Camerele sau compartimentele si custile. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz. respira cu greutate si refuza hrana. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. de 41-42°C.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva.

Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. Insuficienta calciului si fosforului. magneziul. avitaminoze (lipsa unor vitamine). iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. De asemenea.3 zile. Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite. Principalele sîmptome sunt: diareea. obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria. Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic. Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale. Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. dure. eonstipatia. In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. Curentii mari de aer (peste 0. îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). a fosforului si a vitaminei D).tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . ameliorarea conditiilor de microclimat din hala. mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C. respiratie greoaie si horcait.3 zile. precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). tulburari digestive. care se manifesta prin tuse. datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte. avorturi si un numar mare de pui morti. sau strepnovil 2 ml . Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor. sarurile minerale si vitaminele. energetic. Insuficienta unor elemente precum: calciul. Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. mai frecvente la rasele grele. Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor.Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. pododermatite si degeraturi. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. fosforul. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise. îmbolnaviri ale aparatului respirator. celulozic. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. reducerea fertilitatii. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii. dupa spargerea carora apar rani. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. ia cea pe baza de nutret uscat). Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate. cu nodozitati.5 m/sec). . determinând bronsite si pneumonii. II si III. De asemenea.

diaree. reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice. Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci. Intoxicatia acuta conduce. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase. iar apa în care au fiert sa fie aruncata.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. • mazarichea salbatica . ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). subacute si cronice. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor. în cele mai multe cazuri. • laba ursului .tulpina este otravitoare. Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine. care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine. si aflatoxinele G (Gj si G2). fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. • macul salbatic . Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. • coada soricelului . determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. convulsii. care emit o fluorescenta verde.semintele sunt foarte otravitoare. iar semintele sunt cele mai otravitoare. erbicide si pesticide. tulpini. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna.consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii. de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje. Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). radacini sau seminte). la moartea animalelor în 72 de ore. Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina .este toxica în perioada înfloritului.este otravitoare atât prin frunze. • traista ciobanului . balonare si moarte rapida. cât si prin tulpini. Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv. apatie. • feriga de padure . stari epileptice. Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine. iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei. Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). nitriti si nitrati si plante otravitoare. • cartofii .planta este otravitoare în timpul înfloritului. care emit o fluorescenta albastra. spasme. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta. Astazi. La necropsie se constata leziuni hemoragice. pareze si chiar moarte. cât si uscata. • volbura . mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor. Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei. . Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos.contin solanina si de aceea trebuie fierti. iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea. în doze subletale.este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza. Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica.

4 g/l. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. slabire. 3-5 zile. Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii. • Marul lupului. care paraziteaza în intestin. Se va face vermigarea câinilor. La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine).• nalba . In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. emericid 1 g/l timp de 5 zile. paralizie si moarte. Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. care folosesc nutreturi combinate granulate. de 3 ori la interval de 8 zile.5 ml la litrul de apa. iar lavajul crustelor se face cu remasol. Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. 1/2 lingurita în fiecare ureche. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. La adulti se manifesta prin diaree. spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina.Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul . care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. bacterii sau paraziti. în cavitatea abdominala. Diareea este o inflamare a intestinelor. în lunile aprilie si octombrie. 2. Daca sunt numeroase. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. cu mijloace specifice. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala. avand cauze extrem de variate. Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. La necropsie se constata mici vezicule translucide. timp de 3-5 zile. de doua ori pe an. animalul slabeste. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol. Conductul auditiv este inflamat. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. în forma de ciorchine. cu un acaricid «* Ascobiol. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug. sulfoquinoxalina 0. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime. izolare si tratament sistematic. Tratament profilactic.5-1 cm. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0. La populare animalele vor fi tinute în carantina. Forma cronica este caracterizata prin diaree. Tratamentul se face individual. are cruste si abcese. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni. De asemenea. în care câinii sa nu aiba acces. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. In flecare luna. tin capul aplecat. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza.este otravitoare pentru iepuri prin flori. diminuarea ritmului de crestere si slabire. paralizia trenului posterior si mortalitate.

unele chiar foarte grave. in acele adaposturi aflate in aer liber. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. in ganglioni etc. iar mucegaiurile sunt. zilele incep a fi tot mai reci. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. varsta. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. in final provocand diaree. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. alteori nu . Uneori apare si febra. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. conditiile de mediu. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. endocrin. timp in care animalele slabesc si mor prin . Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. virala ori parazitara. Aceasta forma are evolutie lenta. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. intermusculara. jetaj bilateral purulent. Forma cronica apare de obicei la adulti. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. stranut. virulenta germenului. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. nervos. raluri si matitate pulmonara. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. In forma acuta. Clinic. de asemenea. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. acuta si cronica. Frecvent. evolueaza sub forma supraacuta.paiele de grau sau de ovasz. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. diareea este insotita si de balonari mortale. jetaj. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). mai ales frigul umed. factori care provoaca enteritele grave. lacrimare. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. au un miros puternic. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli . dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. fiind o boala grava. chiar luni de zile. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. iar frigul. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat. In lipsa apei proaspete. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse. Animalele nu consuma furaje. stranut. infectiile recurente. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. Fecalele au consistenta diferita. in toate anotimpurile . In localizarea nazala apare prurit nazal. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. uneori pleuropneumonie. iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. raluri.de aparare local. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. de la moale la lichida. stranut. dar poate afecta si animalele adulte. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) .

COCCIDIOZA Clinic.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala. Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. Boala se manifesta prin tulburari generale grave. Perioada de incubatie este foarte scurta. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii. deficitara. iar in final. convulsii. . urechilor. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). rozatoare. existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat . de 48-72 de ore.lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. insecte etc. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare.epuizare. pleoape). Iepurii slabesc brusc. Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie. La boala sunt receptivi iepurii de casa.hranirea necorespunzatoare. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. apa. caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . . Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . rinita . Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. Virusul este transmis prin furaje. cu evolutie supraacuta si acuta. de cei purtatori de virus. hepatica si otorinofaringiana. diaree. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. mijloace de transport. jetaj spumos hemoragic. mai ales cu varste de peste 2 luni . coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala.asternut umed . lasand in urma lor suprafete sangerande. cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. caracterizata prin febra. Acestea sunt febra. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. Ca si in cazul mixomatozei. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. abatere. personal.).bot. si al nasului. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. . fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). friabile si rupandu-se usor. hematurie. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. . pentru o perioada de 6 luni. sindrom hemoragic. cianoza mucoaselor. de cei cu forme subclinice. si patrunde in organism pe cale bucala. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi. piele .a. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul.suprapopulare in crescatorii. Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . Aceasta boala este extrem de contagioasa. febra. Aceste excrescente apar la nivelul labelor. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare. muste s. morbiditate si mortalitate ridicate.ca si pentru celelalte boli virale. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma. Primele simptome apar la 4 . diferite obiecte.

. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase.zgomote puternice.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. fag. Totusi. anin etc. Se manifesta prin urinari frecvente. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. uruiala de bob. proportional cu depasirea maturitatii plantelor. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). In forma acuta exista aceleasi simptome. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . al caror organism este slabit. prin modul in care se face digestia hranei. suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. de singe. laptele praf. se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor). precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. tei. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei. Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. In mod schematic. acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile).microclimat necorespunzator (curenti de aer. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. dupa gust. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. starea lor de conservare. gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara. care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). faina de carne. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede. coccidioza poate apare si la animalele mature. atit pentru a-si toci dintii. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. frunze si buruieni specifice. Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea). Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente. plop. ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare). mazare si lupin dulce. . salcim. finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. dar mai atenuate. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . . de floarea-soarelui si de soia). Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine. o usoara diaree si uneori chiar constipatie. Odata aparuta boala . un intestin lung si un cecum important. De asemenea. Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. de peste etc.Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. un stomac voluminos. Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor. la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. Dupa cum osul este specific ciinelui.) sint indis¬pensable iepurelui. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. daca este captiv si nu poate sa-si aleaga. vitamine etc. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism.

a sulfului in par. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. diferite feluri de faina furajera. dar sint absolut necesare. otava. par sa sufere de subnutritie. secara. paralizie si deschide pofta de mincare. frunze. atit ierbunle si buruienile din gradina. Lipsa vitaminei D duce la rahitism. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. paie. De obicei. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). infectate etc. porumbul si ovazul incoltit. se folosesc napii si morcovii. dar nepretentios la mincare. ele se gasesc in invelisul grauntelor. suculente si concentrate. care se intilneste in furajele verzi. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara.). Fiind un animal mincacios. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. Deosebit de insemnata este vitamina A. faina de oase. dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. morcovi etc. precum si in lapte. din cimp si de pe. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. faina de peste. in perioada de lactatie. trifoi. cartofi. lucerna etc. Acest raport. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. dupa cum ne arata numele. ramuri etc.ele intretin viata si stimuleaza cresterea. in stare verde sau uscata. pe timpul iernii. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). gulii si sfecla. au o mare valoare nutritiva si . in tot timpul verii. Ca multe alte rozatoare. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase.In timpul gestatiei si dupa aceea. in tarite. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. Acestea se gasesc in fin. sare). ulei de peste etc. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. cit si cele din finetele naturale si artificiale. Substantele minerale sint indispensabile cresterii. tarite. porumb. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala. fibroase.. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). Dupa natura si compozitia lor. In general. ovaz. a fierului in hemoglobina singelui. legume si zarzavaturi. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. precum si in griul. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. faina de peste. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine. Furajele verzi (masa verde). Amintim prezenta fosforului in muschi. ramuri tinere. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. ceea ce asigura o buna crestere. frunze de copaci. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). leguminoasele cultivate. marginea santurilor. faina de peste. sint cele mai ieftine. orz. el consuma cu placere.

Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase. zizanie. salcim. borceag. bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. in. macul rosu (Papaver rhoeas). Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna. apa din tesuturile plantelor verzi satisface. po¬rumbul. sroturile si turtele (de floarea-soarelui. Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. sparceta. orzul. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa). manifesto simptome de insuficienta tiroidiana. fag. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium). telina. omagul (Aconitum toxicum) etc. salcie. ierburile si verdeturile naturale amintite. Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza. in parte.&#039. vitaminate si digestibile sint buruienile. tei. dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. tuberculi. iepurilor. Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. trifoi. patrunjelul. Pe de alta parte. napii. precum si cracile v&#039. gulia. mai ales ovazul. firuta etc. cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. Pe timpul iernii. rapita). trifoiul.5 m). nevoia de adapat a iepurelui.rzi si ramurelele acestora (ulm. de sfecla. paducel. cartofii. insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. soia. frunzele de napi. iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. frasin. la fel ca plantele salbatice. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata. Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza. borceagul si porumbul furajer. mesteacan). In cantitati prea mari acestea produc diaree. Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne. dovlecii.). ramuri verzi si cu frunze. sint insa sarace in proteine. anin. brindusa de toarnna (Colchicum automnale). secara. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum). Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. dovleac. morcovii. . porumb). trifoi) si de graminee (ovazcior. paiele de ovaz etc. Pentru iarna. praful de moara. Pe linga buruienile. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. laptele ciinelui (Euphorbia falcata). In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). Acestea.contin multe saruri minerale si vitamine. pastirnacul. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. De asemenea. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0.75 kg fin. sub forma de glugi. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne. salata).70—0. in perioada de crestere). au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. Cele mai hranitoare. alun. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor. paius. dintre reziduurile industriale taritele (de griu. bobul si mazarea. golomat. maselarita (Hyoscyamus niger). de conopida si mai putin spanacul. zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) .

echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. timoftica. industriale. . de fructe etc. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. necesar unei bune functionari a tubului digestiv. Pe cit este posibil. zerul. sparceta). Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi.N. laptele degresat etc. totodata se distrug microbii. la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. sa aiba un anumit volum si efect de balast. Finurile au si efect de balast. uleiul de peste. el trebuie sa aiba un miros placut. de tip vegetarian-granivor. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate). in substance nutritive. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile). adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. din graminee (golomat. faina de peste. suculente sau concentrate). avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B. aromat si o culoare verde-intensa. trifoi.) sau din otava. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. faina de carne. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi.faina de singe. ovascior etc. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. cu un numar redus de iepuri. Pentru timpul iernii. normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. Finul. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. ciupercile etc. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. Finurile de calitate inferioara. saruri si vitamine. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . Piinea uscata constituie un bun aliment. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive. D si E).) sa se procure din cornert. de dovleac. vrejii de mazare. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. iar leguminoasele la imbobocire. In cazul crescatoriilor mari. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. — In crescatoriile personale. uscate rapid. Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. faina de oase etc. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. necesarul de unitati nutritive este mai mare. Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. Ca orientare. pastrarea sanatatii. Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. iarba cosita si ramuri cu frunze. Un fin bun. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv.) = valoarea continutului furajer. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. Norme si ratii furajere Norme de furajare. vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. considerat ca etalon. se redau doua exemple de ratii (simplificale). vasul cu apa curata. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor.

mazarea si alte boabe. Cartofii se dau curati. reziduuri. cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate. hrana se da vara in doua tainuri. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. Astfel. praf de carbune si sare de bucatarie). Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. faina de fin sau din cetina verde de brad. Cartofii fierti. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. dupa ce s-au dezghetat. iar porumbul. Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. in timp ce in restul zilei sint pasivi. reziduuri. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. administrate sub forma de uruiala. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. faina de carne. Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. antibiotice etc. In acest scop. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti. adao¬suri minerale. faina de soia sau de mazare. inlaturindu-li-se cojile. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica. cu un grad de umiditate de 17»/0. uscat si cu asternut gros de paie. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. vitamine. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare.). Sub aspect zooeconomic. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. De aceea. faina de case. bogate in substante nutritive necesare organismului. zer sau apa calda. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. faina de carne sau de peste. morcovii. in amestec cu tarite si cu faina de fin. De obicei. la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. Concentratele Concentratele (graunte. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate. iar morcovii. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. Radacinoasele (sfecla. furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. In crescatoriile personale. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). la distribuirea ratiei in trei tainuri.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. pe un teren mai ridicat. la care se adauga tarite. Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. suculentele&#039. granulata sau brichetata. urzica tocata. La o insilozare de 5 luni. sroturi. Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate. si de obicei fierti. sroturi. constituie un bun furaj in timpul iernii. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot. tarite. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata. ele contin furaje variate. In timpul iernii. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). Tot astfel. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. faina vegetala si animala etc. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. Pe cit este posibil. O atentie deosebita trebuie data. uruieli.

seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret.). In crescatoriile industriale. . suculente etc. fin. iepurii au de suferit. mai ales. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor. adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers. Cind aceasta schimbare. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral. Inainte de administrarea hranei. unde se urmareste intensificarea productiei de carne. vasele trebuie spalate si bine curatate. se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. Organismul iepurelui este foarte sensibil si. vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave.graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful