Tratamente iepuri- preluare forum - 1 zi pe sapt pun in apa de baut 2mml de Coccistop per 1 litru de apa (preventiv contra

coccidiozei) sau alt coccitostop sau furaj medicamentos. - acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent pana la 4 luni. - Albastru de metilen – de doua ori pe luna. - 1 data pe luna se adauga AD3E 2mml pe un litru de apa de baut timp de 5 zile ( AD3E fixeaza calciu din mancare in corp) - 1 data in 3 luni se adauga in apa 2mml de Enrofloxacina intru-un litru de apa de baut ( deparazitare interior) - pui la 6 - 8 sapt se vaccineaza cu Mixohipra-H - adulte se vaccineaza cu Mixohipra-H de doua ori pe an (de regula in luna martie si septembrie) sau cu mixohemovirovac vaccin de 2 ori pe an. - Colitrim un mg. de la 3-4 saptamani / un litru de apa timp de 5 zile ( preventiv pentru balonari). Cand se umfla trebuie si atunci - Ivermectina ( paraziti interni ) si Albendazol ( purici ) - otet de mere 6-8 ml/l apa pt balonari si preventiv Nume album: Boli Ierpuri Descriere album: PRINCIPALELE BOLI CU CARE SE CONFRUNTA IEPURII DIAREEATratamente MIXOHEMOVIROVAC Vaccine XOHEMOVIROVAC din sase in sase luni si la pui pana la varsta de patru luni in fiecare luna cate cinci zile timp de patru luni Puteti face tratamente preventive pentru Pasteurelloza, cerand antibiotice pt. aceasta afectiune. Ca si coccidiostatice folosesc: Robenidin, Sulfachinoxalina si Sulfadiazina. nu va recomand vaccinuri produse de ROMVAC. Un iepure balonat e semn de paraziti. Ar mai fi un coccidiostatic foarte puternic Toltazuril, doar ca se gaseste mai greu si e scump. Gelliprim Orale este un produs cu Sulfadiazina si Trimetroprim, este pentru prevenirea cocidiozelor insa nu atat de eficient ca si Toltazurilul. Enrofloxacina puteti sa le dati 2ml/L apa, 5 zile. Vitaminele ajung daca le dati 7 zile pe luna. Cunipravac este foarte bun dar nu se gaseste in farmaciile din Romania. Citeşte mai mult: MIXOHEMOVIROVAC clotrimazol si mibazon Pentru micoze se poate folosi clotrimazol + mibazon enrofloxacina sulotia la 10%. dai 2mml intru un litru de apa si administrezi timp de 5 zile. tratamentul pot fi repetat din 3 in 3 luni timp de 5 zile (daca o faci mai des nu mai are efect) Petnil Petnil este un supliment nutritiv ideal pentru piele si blana, bogat in proteine si vitamine. Prin continutul de faina de ficat animal, Petnil are in componenta sa vitamine ale intregului complex B, biotina, oligoelemente si aminoacizi esentiali care activeaza procese chimice precum procesele metabolice de la nivelul pielii, sinteza de albumina precum si tranzitul intestinal. Suplimentarea cu Petnil se indica in : tulburari metabolice ale pielii de cauza nutritionala, in timpul si dupa imbolnaviri pentru o vindecare mai rapida si stimularea apetitului, in timpul si dupa terapia parazitozelor ( purici, capuse, paduchi, malofagi, tenii). Blana sau parul animalului va capata vigoare si o noua stralucire din interior catre exterior. Vitamm Complex polivitaminic si de aminoacizi, destinat administrarii in apa de baut la toate animalele domestice, pasari si mamifere.Boli infectioase

Tratamentul consta în administrarea de streptomicina 0. precum si prin intermediul sobolanilor. ale ochilor ji chiar conjunctivita purulenta. În compartimentele unde a evoluat boala. dupa care se face curatenia. animalele supravietuiesc foarte rar acestei boli. sau neomicina. Mixomatoza Este o boala contagioasa a iepurilor de casa. jetaj purulent. Animalele bolnave se izoleaza si se face tratamentul specific fazei în care se afla boala.5 g/l/cap. reducerea poftei de mâncare ti a ritmului de crestere si. Incubatia dureaza cea 10 zile.25 g/l si o?et de vin în apa. animalele se sacrifica sau se incinereaza. Animalele ia care s-a instalat boala se izoleaza si se fac . Diagnosticul trebuie sa fie pus de medicul veterinar. Iepurii bolnavi fac temperaturi mari. dezinsectia. iar tratamentul se face cu antibiotice. Dupa câteva zile iepurii nu mai manânca. Ferma în care a aparut boala va fi supusa carantinei. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza. Se fac tratamente colective. precum si a conditiilor de microclimat. foarte contagioasa. edeme ale capului si tumori în diferite regiuni ale corpului precum si noduli subcutanati. timp de 4 zile. de asemenea. Nu exista tratament specific si. respira cu greutate si refuza hrana. în apa de baut. geamurile si orificiile de admisie sau evacuare a aerului.5 g/l. Boala se transmite prin contact direct . care se va ridica la 15 zile dupa ultimul caz. Infectia se face prin coabitarea cu animalele bolnave. foarte lente. iar la necropsie se observa noduli pulmonari. cresterea procentului de mortalitate la 20-30%. hepatici si splenici. la moartea animalului. Perioada de incubati e este foarte scurta (câteva ore) si este influentata de temperaturile scazute si conditiile proaste de crestere si hranire. Masuratori profilactice: alimentatie echilibrata în principii nutritivi si îmbunatatirea conditiilor de igiena. precum si ustensilele se dezinfecteaza cu solutie pe baza de clor si acid fenic. ca urmare. Boala evolueaza catre forma cronica. Evolutia bolii este lenta. Camerele sau compartimentele si custile. înainte de populare cu 2-3 zile. în apa de baut. sub forme septicemice si alteori îmbraca forme cronice. Boala evolueaza uneori foarte rapid. Pasteuroloza Se manifesta prin stranut. cu toate geamurile. cu masurile de protectie a muncii prevazute de normele legale în vigoare. Enterita mucoida Boala afecteaza mai ales iepurii la îngrasat si se manifesta prin diaree vâscoasa (gelatinoasa). iar cei sanatosi se vaccineaza (toti iepurii cu vârste mai mari de 50 de zile). in apa. timp de 4 zile. produsa de un virus si se manifesta prin inflamarea mucoaselor nazale si ocularef Apar. 0. timp de 4 zile. bronho-pneumonie si se termina prin moarte. în care apar abcesele. în care se introduce tetraciclina pura 0. iepurii sanatosi ar vaccineaza cu vaccin care le confera o imunitate de circa 80%.Pseudotuberculoza iepurilor Afecteaza în mod deosebit iepurii adulti si se manifesta prin reducerea poftei de mâncare si prin slabire progresiva. Holera Iepurilor Este o boala infectioasa cu evolutie acuta. iar moartea survine în 3-5 zile. de 41-42°C. dupa care apar umflaturi ale capului. Coriza virala Se manifesta prin stranut. Dupa 24 de ore se deschid usile. tuse si inflamarea mucoasei cailor respiratorii superioare. în cadrul masurilor de dezinfectie este recomandat sa se faca si o gazare cu formol fimp de 24 de ore. jetaj.sau prin insecte (tântari iau ífááuehi). care poate duce la deshidratarea organismului ?i în cele din urma. în final. daca tratamentul nu se efectueaza la timp. caracterizata prin: diaree. 10 ml/l limp de 3-7 zile. dezinfectia si varuirea compartimentului (celulei). usile si orificiile de admisie a aerului închise. sunt deprimati si survine moartea dupa a 4-a zi de la aparitia primelor simptome. actiuni ce se fac numai sub supravegherea fermierului.

mucegaite si folosirea în exces a sarii de bucatarie. De asemenea. Degeraturile de gradul I si II se manifesta prin aparitia unor basici.5 m/sec). Masuri profilactice: asanarea compartimentului unde a aparut boala. respiratie greoaie si horcait. sau strepnovil 2 ml . îmbinari defectuoase si ochiuri mari (taioase). tulburari digestive. eonstipatia. iar insuficienta vitaminei E provoaca tulburari ale activitatii de reproductie. Insuficienta sarurilor minerale si avitaminozele determina înce-finirea ritmului de crestere a puilor. sarurile minerale si vitaminele. îmbolnaviri ale aparatului respirator.tratamentele individuale (de debut) cu streptomicina 100 mg/kg . Animalele bolnave se vor izola si trata dupa reteta data de medicul veterinar de circumscriptie si se vor asigura conditii optime de microclimat în hale. Pododermatitele si degeraturile Pododermatitele (inflamarea labelor) sunt determinate de podelele necorespunzatoare ale custilor. dupa spargerea carora apar rani. Insuficienta calciului si fosforului. Curentii mari de aer (peste 0. avorturi si un numar mare de pui morti. Principalele sîmptome sunt: diareea. cu nodozitati. Tulburarile digestive sunt provocate de hranirea iepurilor cu furaje înghetate. se curata zona afectata si se trateaza cu iod si spirt. II si III. . Îmbolnavirile aparatului respirator se datoreaza ia principal conditiilor necorespunzatoare ale microclimatului din adaposturile de crestei i iepurilor. In conditiile unor adaposturi friguroase cu temperaturi scazute apar si degeraturile de gradul I. mai frecvente la rasele grele. lipsa vitaminei A provoaca tulburari ale vederii si o calitate inferioara a blanitei. pododermatite si degeraturi. dure. ia cea pe baza de nutret uscat). iar în degeraturile de gradul III se pot observa plagi deschise. Microclimatul necorespunzator din adaposturi activeaza si virulenta unor microorganisme patogene din atmosfera adapostului sau care sunt saprofite în organism. Insuficienta unor elemente precum: calciul. fosforul. care se manifesta prin tuse. avitaminoze (lipsa unor vitamine). datorita si crizei de întarcare (trecerea dc la alimentatia pe baza de lapte. energetic.Boli netransmisibile Bolile netransmisibile la iepurii de casa Alte boli netransmisibile cunoscute în cresterea iepurilor sunt: insuficienta (carenta) unor saruri minerale. control sistematic si eliminarea animalelor bolnave si îmbunatatirea hranei. eliminarea unor excremente cu sânge si roueozitâti. Remedierea si prevenirea acestor tulburari se realizeaza prin adaugarea unui supliment vitamino-mineral în furajele administrate în crescatoriile mici si mijlocii si producerea unor nutreturi combinate granulate care sa contina principii nutritivi necesari pentru alcatuirea unor retete echilibrate privind nivelul proteic.3 zile. magneziul. lipsei sau functionarii defectuoase a sistemului de ventilatie (mai ales vara) si a sistemului de încalzire iama. iodul si cupru poate provoca încetinirea cresterii. precum si lipsa apei de baut datorita defectiunii adapatorii duce la canibalism (unele femele îsi manânca puii la fatare). temperaturile mai mici de 10°C si mai mari de 28°C. Se manifesta prin ranirea si inflamarea pernitelor si chiar rani deschise. determinând bronsite si pneumonii. obligatoriu se va institui carantina reproducatorilor ce urmeaza sa populeze crescatoria. celulozic. determina deficiente în cresterea oaselor (lipsa calciului. De asemenea. Aceste tulburari sunt mai frecvente si mai grave la tineretul pâna la vârsta de doua luni. a fosforului si a vitaminei D). Animalele cu degeraturi trebuie introduse în încaperi încalzite.3 zile. ameliorarea conditiilor de microclimat din hala. precum si cresterea concentratiei de noxe (gaze) provoaca inflamatii ale mucoaselor aparatului respirator. micsoreaza rezistenta organismelor la conditiile de mediu. reducerea fertilitatii.

• mazarichea salbatica . iar dupa o perioada prelungita de ingerare a aflatoxinei. • feriga de padure . de prezenta mucegaiurilor si ciupercilor dezvoltate pe unele surse de furaje. diaree. Iepurii fac parte din grupa animalelor foarte sensibile la aflatoxine. determinând intoxicatii care se manifesta prin teama. Intoxicatiile cu aflatoxine pot fi: acute. Plantele otravitoare crescute pe terenuri umbroase. poate provoca aparitia de tumori de natura benigna. • traista ciobanului . fabricate din materii prime contaminate cu compusi biologici care rezulta ca produse ale procesului metabolic de dezvoltare a fungilor. apatie. • laba ursului . si aflatoxinele G (Gj si G2). ce se traduc prin modificari mai mult sau mai putin intense ale functiilor hepatice (hepatite cirotice primare). • coada soricelului . Cauzele intoxicatiilor la iepuri sunt determinate în principal de mucegaiuri si ciuperci.este otravitoare atât prin frunze.planta este otravitoare în timpul înfloritului.Bolile netransmisibile la iepurii de casa Intoxicatiile Intoxicatiile pot fi determinate de greselile facute în hranirea iepurilor. spasme. • cartofii .este toxica în perioada înfloritului. care emit o fluorescenta albastra.tulpina este otravitoare. depozitate în conditii necorespunzatoare (la temperaturi si timiditate ridicata). Acestia secreta un grup de compusi toxici si cancerigeni denumiti ajlatoxine. stari epileptice. pareze si chiar moarte. convulsii. în doze subletale. Substantele toxice se gasesc în diferite organe ale plantelor (frunze. Intoxicatiile cu plante toxice sau otravitoare Sunt plante care consumate în cantitati mici produc tulburari digestive si nervoase. erbicide si pesticide.semintele sunt foarte otravitoare. degenerative si necrotice ale tesutului hepatic. • macul salbatic . reci si cu exces de umiditate sunt mult mai toxice. cât si uscata. mijloacele de lupta se refera la folosirea de materii prime libere de mucegaiuri si ciuperci si asigurarea unor conditii corespunzatoare de depozitare a furajelor. în cele mai multe cazuri.consumata în cantitati mai mari produce intoxicatii. Nu exista în prezent o profilaxie specifica si nici una terapeutica. Astazi. . Toxinele din plante pot afecta sistemul nervos. Metoda cromatografica a permis separarea aflatoxinelor în patru toxine principale: aflatoxinele B (Bj si B2). iar semintele sunt cele mai otravitoare. Intoxicatia acuta conduce. Intoxicatiile cu mucegaiuri si ciuperci sunt frecvente la iepuri si se produc prin ingerarea de furaje combinate. Acumularea de substante otravitoare în plante are loc în faze diferite de vegetatie. care sa evite aflatoxinele ce reduc performantele de productie si determina chiar moartea. radacini sau seminte).contin solanina si de aceea trebuie fierti. tulpini. • volbura . subacute si cronice. hemoragii ale acestuia însotite de voma si chiar diaree sangvinolenta.este otravitor în perioada înfloritului si a formarii capsulelor cu seminte. la moartea animalelor în 72 de ore. Principalele plante toxice care provoaca intoxicatii grave la iepuri sunt: • neghina . care emit o fluorescenta verde. iar în cantitati mai mari pot provoca chiar moartea. nitriti si nitrati si plante otravitoare. iar apa în care au fiert sa fie aruncata. cât si prin tulpini. balonare si moarte rapida. La necropsie se constata leziuni hemoragice. Simptomele intoxicatiilor cu plante otravitoare sunt: inflamarea mucoaselor tubului digestiv. Intoxicatia cronica apare mai ales sub forma de fîbroza difuza.este toxica pentru iepuri atât în stare verde. Aceste intoxicatii se manifesta prin: refuzul hranei. Intoxicatia subacuta apare la animalele care au ingerat cantitati mai mici de toxine.

paralizie si moarte. Daca sunt numeroase.5-1 cm. La adulti se manifesta prin diaree. iar nutretul combinat va fi examinat organoleptic si se vor trimite la laborator probele de materii prime. în cavitatea abdominala. • Marul lupului. în care câinii sa nu aiba acces.• nalba . sângele voinicului si cucuta sunt deasemenea otravitoare. efectuarea testului biologic pe o cusca cu iepuri sanatosi si eliminarea sursei. diminuarea ritmului de crestere si slabire. iar lavajul crustelor se face cu remasol.4 g/l. Atât în cazurile de intoxicatii provocate de mucegaiuri si ciuperci (aflatoxine). Trebuie facut controlul sistematic al urechilor. cu un acaricid «* Ascobiol.este otravitoare pentru iepuri prin flori.Boli parazitare Oxiuroza Este produsa de viermi mici de 0. slabire. Fânul de lucerna trebuie depozitat în spatii închise. de doua ori pe an. Iepurii se scarpina» îsi scutura urechile.4% în furaj si tetramisol în apa de baut 4 ml/l. prima grija a fermierului este suprimarea furajului. Diareea este o inflamare a intestinelor. iar boala se manifesta prin diaree si slabire progresiva. Nu se va da la câini ficat de iepure trecut prin boala. dupa care acestia sunt tinuti în carantina 3-4 saptamâni. Tratament profilactic. 3-5 zile. Se va face vermigarea câinilor. Plantele prezentate sunt mai periculoase în micile crescatorii. are cruste si abcese. care folosesc nutreturi combinate granulate. format dintr-o flora microbiana buna rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul . Masuri profilactice: dezinfectia grilajului cu vapori de apa la temperatura de 70-80°C. de 3 ori la interval de 8 zile. care paraziteaza în intestin. animalul slabeste. cu mijloace specifice. cât si a celor determinate de plantele toxice ncprelucrate. în forma de ciorchine. izolare si tratament sistematic. Tratamentul curativ se face cu fenotiazina 0. Raia auriculara Afecteaza reproducatorii si iepurii la sfârsitul perioadei ue insrasârc Se raspândeste foarte repede în efectivele de iepuri. paralizia trenului posterior si mortalitate. De asemenea. emericid 1 g/l timp de 5 zile. Se interzice popularea crescatoriei cu animale bolnave de râie sau provenite din unitati unde a evoluat râia. iar profilactic se face tratamentul cu vermifug. bacterii sau paraziti. Tratamentul se face individual. sulfoquinoxalina 0. Iepurii bolnavi se izoleaza si se trateaza corespunzator. Cystlcercoza Este data de formele larvare ale teniilor de la câine. Pot aparea de asemenea travee albicioase în ficat. 1/2 lingurita în fiecare ureche. Tratamentul de atac consta în introducerea în apa de baut a sulfadimethoxinei sodice 25%. 2. pentru analize fizico-chimice si bacteriologice. în lunile aprilie si octombrie. care utilizeaza nutreturi verzi din surse proprii si mai putin în crescatoriile mari. In intestinul iepurilor exista un ecosistem extrem de fragil. La necropsie se constata mici vezicule translucide.5 ml la litrul de apa. Coccidioza intestinala Apare de regula la tineretul de 1-3 luni si se manifesta cu diaree profuza. In flecare luna. avand cauze extrem de variate. tin capul aplecat. Forma cronica este caracterizata prin diaree. Conductul auditiv este inflamat. La populare animalele vor fi tinute în carantina. iar cei sanatosi se trateaza profilactic. La cumpararea iepurilor pentru reproductie se face un control general sanitarveterinar. timp de 3-5 zile. se face un tratament sistematic general la 2-3 luni si dezinfectia locala cu rivanol. spalarea cu soda sau flambarea cu lampa de benzina.

In localizarea nazala apare prurit nazal. au un miros puternic. in acele adaposturi aflate in aer liber. de asemenea. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree. O alta cauza care poate determina aparitia diareei este si apa inghetata de pe timpul iernii. Agentul cauzal cel mai frecvent este virusul Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. virala ori parazitara. Las la racit aceasta infuzie si o ofer iepurilor inlocuind apa de baut cateva zile cu aceasta infuzie. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite. In forma acuta. Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. jetaj. stranut. iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite). dar poate afecta si animalele adulte. de la moale la lichida. nervos. sinuzita si depresie De obicei sunt afectate animalele tinere. acuta si cronica. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. virulenta germenului. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. alteori nu . In lipsa apei proaspete. in final provocand diaree. raluri si matitate pulmonara. infectiile recurente. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. diareea este insotita si de balonari mortale. In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius. in toate anotimpurile . iar frigul. uneori pleuropneumonie.paiele de grau sau de ovasz. iar temperatura scazuta a acesteia va deregla echilibrul intestinal. iepurele va linge gheata formata in adapatoare. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. Clinic. lacrimare. stranut. iar pentru sezonul rece adun astfel de frunze. Tot pentru traterea diareei fac un ceai (infuzie) de frunze de salcam. In tratarea diareei am folosit cu succes frunzele de salcam. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. este un factor decisiv pentru instalarea diareelor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze. zilele incep a fi tot mai reci. intermusculara. Fecalele au consistenta diferita. fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. Uneori apare si febra. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . iar mucegaiurile sunt. endocrin. conditiile de mediu. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. varsta. fiind o boala grava. chiar luni de zile.de aparare local. timp in care animalele slabesc si mor prin . unele chiar foarte grave. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. evolueaza sub forma supraacuta. Animalele nu consuma furaje. factori care provoaca enteritele grave. jetaj bilateral purulent. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune iepurii de rasa la contractarea unor forme de diaree. Aceasta forma are evolutie lenta. Pasteureloza este una dintre cele mai pagubitoare boli . stranut. PASTEURELOZA Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale. Frunzele de salcam le ofer iepurilor chiar si verzi. in ganglioni etc. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. mai ales frigul umed. acest efort de adaptare influentand sistemul circulator. Frecvent. Forma cronica apare de obicei la adulti. raluri. Animalele mor de obicei in 4 / 9 zile.

SINDROMUL HEMORAGIC Este o boala infectioasa virala.100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de7-14 de zile. iar in final. VIRUSUL MYXOMA(MIXOMATOZA) Boala este cauzata de virusul Myxoma. insecte etc. rozatoare. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. caderi in decubit si moarte in circa 24 de ore. mai ales cu varste de peste 2 luni .hranirea necorespunzatoare. pleoape). Virusul se raspandeste prin contact direct (mucoasa. rinita . Boala se manifesta prin tulburari generale grave. de 48-72 de ore. Perioada de incubatie este foarte scurta. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului ( urechi. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. .epuizare. vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog).lipsa ventilatiei in adaposturile inchise. convulsii.bot. febra. pe calea cutanata sau a mucoaselor si pe cale respiratorie. muste s. diferite obiecte. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . Acestea sunt febra.suprapopulare in crescatorii.ca si pentru celelalte boli virale. Aceasta boala este extrem de contagioasa. La boala sunt receptivi iepurii de casa. pentru o perioada de 6 luni.5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. . un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. Aceste excrescente apar la nivelul labelor. si al nasului. mijloace de transport. cu evolutie supraacuta si acuta. cianoza mucoaselor. sindrom hemoragic. fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul.asternut umed . . Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza . coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. urechilor. de cei cu forme subclinice.a. Ca si in cazul mixomatozei. urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa). Primele simptome apar la 4 . desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. Uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. piele . Virusul este transmis prin furaje. hematurie. De asemenea vacinurile existente in comert sunt monovalente sau bivalente . jetaj spumos hemoragic. morbiditate si mortalitate ridicate. hepatica si otorinofaringiana. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui. Iepurii slabesc brusc. caracterizata prin febra. din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. Sursele de infectie sunt reprezentate de iepurii bolnavi. abatere. COCCIDIOZA Clinic. apa. .). si patrunde in organism pe cale bucala. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor in urmatoarele situatii. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti. friabile si rupandu-se usor. personal. Animalele dobandesc imunitatea la 7-10 zile dupa administrare. diaree. lasand in urma lor suprafete sangerande. cale digestiva) cat si indirect prin intepaturile insectelor hematofage tantar. singura metoda de protectie este prevenirea imbolnavirii iepurilor prin vaccinare. deficitara. de cei purtatori de virus. existand riscul ca in 24 de ore intregul efectiv din crescatorie sa fie contaminat .

precum si de actiunea urmatorilor factori: de bogatia in materii azotate a frunzelor si a ramurilor verzi. frunze si buruieni specifice. Substantele alburninoide sau proteice Substanjele alburninoide sau proteice (azotate) asigura dezvoltarea muschilor si a tuturor organelor (carnea).microclimat necorespunzator (curenti de aer.. el trebuie sa supravegheze cu atentie calitatea nutritiva a furajelor. plop.zgomote puternice. Furajele bogate in proteine sint: turtele si sroturile (de dovleac. salcim. uruiala de bob. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). dar mai atenuate. un stomac voluminos. un intestin lung si un cecum important. aparatul digestiv se caracterizeaza printr-un sistem redus de masticatie. coccidioza poate apare si la animalele mature. stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost). tei. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente acestia infestand furajele si apa de baut . . Cresterea este influentata direct de continutul furajelor in album ine. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. si va fi insotit obligatoriu de Vitamina K3. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. gradul de umiditate si eventuala toxicitate a ierburilor si buruienilor pe care le foloseste in furajarea iepurilor. Pentru tratarea coccidiozei recomand un tratament preventiv cu produsul ESB 3 sau oricare produs similar care poate fi cumparat de la farmacia veterinara. Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . antrenanta in procesul digestiv (alimentele ramin 48 ore si se elimina in 4 ore). de floarea-soarelui si de soia). ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului. Odata aparuta boala . suplimentind permanent furajarea obisnuita cu ramuri verzi. cit si pentru valoarea lor nutritiva si influenta substantelor astringente (taninuri) in prevenirea diareei. mazare si lupin dulce. In mod schematic. dupa gust. Aceasta face ca iepurele sa fie predispus la timpanism (balonare). faina de carne. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism. al caror organism este slabit. Se manifesta prin urinari frecvente. . Tratamentul se va efectua pana la varsta de 4 luni a iepurilor. laptele praf.) sint indis¬pensable iepurelui. In forma acuta exista aceleasi simptome. care se gasesc in flora spontana (din imprejurimile locului sau de origine). se incadreaza regimului vegetarian (ierbivor). de singe. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede. starea lor de conservare. spre exemplu la iepuroaicele gestante sau cu pui. vitamine etc. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. finul recoltat tirziu pierde o anumita cantitate de materii azotate. Continutul nutritiv al ramurilor verzi (saruri minerale. tot astfel cracile si ramurile verzi (de salcie. Boala apare de obicei la tinereul cunicul dupa intarcare cind imunitatea este scazuta si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. atit pentru a-si toci dintii. Crescatorul trebuie sa tina seama de importanta fiziologiei digestiei la iepuri. leguminoasele sint plantele cu cel mai bogat contlnut in proteine. daca este captiv si nu poate sa-si aleaga.Digestia si furajele iepurilor Iepurele este un animal rozator si. De asemenea. fag. prin modul in care se face digestia hranei. la staze alimentare (slaba evacuare din intes¬tin) si la auto-intoxicari. Dupa cum osul este specific ciinelui. de peste etc. Aceasta dispozitie implica o trecere lenta a hranei prin intestin si necesita prezenta unei microflore abundente.) asigura o bu¬na digestie si asimilare a furajelor concentrate. anin etc. proportional cu depasirea maturitatii plantelor. o usoara diaree si uneori chiar constipatie. acea planta bogata in substante indis-pensable sau o alta planta laxativa. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. Totusi.

tarite. frunze. suculente si concentrate. iepurele este adaptat la un regim de hrana vegetarian. Furajele specifice iepurilor Ca rozator de tip ierbivor si granivor. fibroase. principalele furaje folosite in hrana iepurilor aparfin urmatoarelor patru categorii: furaje verzi. Sarurile minerale sint cel mai bine asimilate si folosite de organism daca se incorporeaza in furaje (creta furajera. ceea ce se poate constata la tineretul cazat in adaposturi lipsite de lumina (se gaseste in lapte. a sulfului in par. In general. mijlociu (1:5) pentru femelele gestante si in lactatie si larg (1:7—8) pentru reproducatorii aflati in repaus. precum si in griul. in stare verde sau uscata. Pentru ca ratia sa fie bine valorificata. leguminoasele cultivate. lucerna etc. in perioada de lactatie. ea se gaseste pretutindeni in fu¬rajele verzi. dar sint absolut necesare. din cimp si de pe. Vitaminele Vitaminele nu contribuie in nutritie. acestea sint bogate in vitamine (indeosebi cele din timpul noptii). paie. el consuma cu placere. Lipsa vitaminei D duce la rahitism. cit si cele din finetele naturale si artificiale. Furajele verzi (masa verde). deoarece — inainte de toate — scheletul este format din fosfat si carbonat de calciu. Amintim prezenta fosforului in muschi. iepuroaicele au nevoie de furaje bogate in pro¬teine. iepurele isi consuma propriiie excremente (coprofagie). se folosesc napii si morcovii. paralizie si deschide pofta de mincare. secara. cartofi. Fiind un animal mincacios. nutritia lui bazinduse pe furajele vegetale. reprezentate prin nutreturile ierboase ce se administreaza in stare suculenta. ovaz. furajele adminis¬trate trebuie sa contina in anumite cantitati si intr-un ra¬port corespunzator ambele grupe de substante nutritive: azotate (albumine sau proteine) si neazotate (hidrocarbo¬nate sau hidrati de carbon). De obicei. dupa cum ne arata numele. Acestea insa nu trebuie sa fie prafuite sau recoltate din locuri mlastinoase. porumbul si ovazul incoltit. frunze de copaci. Deosebit de insemnata este vitamina A. ramuri tinere. dar nepretentios la mincare.ele intretin viata si stimuleaza cresterea. faina de peste. precum si in lapte. ulei de peste etc. par sa sufere de subnutritie. sare). in tot timpul verii. infectate etc. diferite feluri de faina furajera. a sarii de bucatarie in toate tesuturile si secretiile. Dupa natura si compozitia lor. gulii si sfecla. numit raport nutritiv trebuie sa fie strins (1:3) in cazul tineretului inainte si dupa intarcare. ele se gasesc in invelisul grauntelor. Substantele minerale formeaza in corp solutii care permit schimburile intre celule.). dau energia nece sara functionarii organelor si formeaza rezervele de grasimi. otava. care depasesc in aceasta privinta de zece ori valoarea sfeclei. Vitaminele B si B2 apara organismul de tulburari nervoase. legume si zarzavaturi. faina de peste. hranirea iepurilor cu furaje lipsite de vitamine provoaca aparitia unor boli grave de subnutritie (carente vitaminice sau avitaminoze). pe timpul iernii. orz. Acest raport. ceea ce asigura o buna crestere. Legumele si toate furajele proaspete sint bogate in vitamina C. faina de peste. Substantele minerale sint indispensabile cresterii. Substantele hidrocarbonate si grasimile (neazotate) asi¬gura intretinerea caldurii corpului. au o mare valoare nutritiva si . trifoi. Vitamina E joaca un rol important in fecundatie. faina de oase. sint cele mai ieftine. ramuri etc. a fierului in hemoglobina singelui. Acestea se gasesc in fin. morcovi etc.. Ca multe alte rozatoare. femelele care isi maninca puii sint deseori determi¬nate de lipsa indelungata a furajelor bogate in proteine de origine animala.In timpul gestatiei si dupa aceea. porumb. care se intilneste in furajele verzi. atit ierbunle si buruienile din gradina. Experiente recente ale fiziologilor francezi au demonstrat ca iepurii lipsiti de posibilitatea de a-si reingera excremen¬tele din timpul nopfii. marginea santurilor. dimineata se gasesc in boxa numai excrementele eliminate a doua oara. in tarite.

gulia. sint insa sarace in proteine. iepurii pot fi hraniti si cu nutreturi insilozate in mici bazine sau in tuburi de beton (2—3 tuburi a cite 1 m inaltime si cu diametrul de 1—1. praful de moara. bobul si mazarea.). iepurilor. la fel ca plantele salbatice. Cauza acestei tulburari grave se explica prin actiunea toxica a unor substan¬ce (cianide) din varza. trifoi) si de graminee (ovazcior. iar frunzele de varza influenteaza negativ sanatatea iepurilor. pastirnacul. trifoiul. In boxa iepurelui trebuie sa se gaseasca in perma¬nent craci si ramuri verzi. mai ales ovazul. insa acestea nu trebuie date decit in cantitati reduse si nu prea des (varza. In aceasta grupa se cuprind urmatoarele furaje: dintre cereale (graurite). In cantitati prea mari acestea produc diaree. anin. laptele ciinelui (Euphorbia falcata). tei. in perioada de crestere). salcie. au marele avantaj ca imbogatesc organismul in calciu usor asimilabil (necesar indeosebi pentru tineret. macul rosu (Papaver rhoeas). cres¬catorul trebuie sa se ingrijeasca de aprovizionarea in can¬titati suficiente cu craci. napii. Finul recoltat de pe pajistile umede este mai putin indicat deoarece confine deseori chisti de coccidioza. Iepurii care consuma timp indelungat frunza de varza.75 kg fin. manifesto simptome de insuficienta tiroidiana. maselarita (Hyoscyamus niger). de sfecla. telina. rapita). cartofii. salata). mesteacan). secara. steregoaia sau strigoaia (Veratrum nigrum). apa din tesuturile plantelor verzi satisface. paiele de ovaz etc. iar in timpul iernii constituie furajul de baza sau „piinea&#039. desi aceasta glanda s-a dezvoltat excesiv (ca o gusa). in parte. laurul sau ciumafaia (Datura stramonium). Pentru iarna. Un fin de calitate buna este cel de leguminoase (lucerna. in. patrunjelul. alun. zirna sau umbra noptii (Solanum nigrum) . ierburile si verdeturile naturale amintite. vitaminate si digestibile sint buruienile. trifoi. Pe timpul iernii. ramuri verzi si cu frunze. orzul. precum si cracile v&#039. organizind in incinta crescatoriei frunzare mari. Se folosesc indeosebi la furajarea din sezonul de iarna. brindusa de toarnna (Colchicum automnale). golomat. paducel. boglari sau galbenele (Ranunculus sceleratus). Furajele concentrate Furajele concentrate (bogate in proteine si hidrati de carbon) constituie nutreturile de baza in asigurarea producfiei iepurilor de carne. paius. borceagul si porumbul furajer. firuta etc. dovleac. dintre care aratam mai jos pe cele specifice iepurelui: Crescatorul trebuie sa fie atent ca in ierburile si buruienile pe care le da in hrana iepurilor sa nu fie plante toxice (care pot fi cauza unei mortalitati rapide) rum sint: cucuta (Conium maculatum). morcovii. o deosebita importanta prezinta furajele verzi cultivate: lucerna. Apa pe care o contin este necesara organismului animalului. bostanoase) mai insemnate pentru iepuri sint: sfecla. Furajele suculente Furajele suculente (radacinoase. dintre produsele si reziduurile de origine animala faina de carne. fag. Acestea. Zarzavaturile constituie de asemenea o buna sursa de furajare a iepurilor. . frunzele de napi. soia. Pe de alta parte. sub forma de glugi. Cele mai hranitoare. Furajele fibroase Furajele fibroase: finul de lucerna. po¬rumbul. frasin.&#039.rzi si ramurelele acestora (ulm. altfel acest rozator este nevoit sa sufere si sa fie nevoit sa roada peretii boxei si utilajele din lemn. sparceta. nevoia de adapat a iepurelui. de conopida si mai putin spanacul. Pe linga buruienile.5 m). O buna folosire prezinta si fructe¬le care nu-si gasesc o alta valorificare. dovlecii. Finul nu trebuie sa lipseasca niciodata. salcim. Dintr-un kilogram de nutreturi verzi (masa verde) rezulta 0. zizanie. omagul (Aconitum toxicum) etc. porumb). borceag. de o mare valoare nutritiva pentru iepuri sint fructele diferitilor arbori si arbusti. sroturile si turtele (de floarea-soarelui.contin multe saruri minerale si vitamine.70—0. De asemenea. dintre reziduurile industriale taritele (de griu. tuberculi.

uscate rapid. datorita pierderilor de caldura ce se produc in organism. totodata se distrug microbii. In cazul crescatoriilor mari. cu un numar redus de iepuri. In tabelele 4 si 5 se redau Unitate nutritiva (U. jumatate din cantitatea de furaje verzi sa se dea sub forma de craci sau ramurele cu frunze verzi. vasul cu apa curata. saruri si vitamine. furajele verzi sa fie date sub forma de buruieni. Prin norma de furajare se intelege cantitatea zilnica de substance nutritive necesare unui animal. cind furajarea iepurilor se bazeaza pe concentrate. faina de peste. vitaminos (de lucerna sau de otava) poate fi macinat la o moara cu ciocanele si transformat in faina de fin. uleiul de peste. de tip vegetarian-granivor. pastrarea sanatatii. de dovleac. echivalent cu aceea a 1 kg de ovaz. sa contribuie la pastrarea sanatatii si obtinerea de productii ridicate. imbunatatindu-li-se astfel calitatile-gustative. zerul. care sa-i asigure desfasurarea normala a tuturor functiilor organismului. care sa-i satisfaca cerintele in substante nutritive.N. timoftica. iar iarna se vor da ramuri din frunzare. limpede si proaspata nu trebuie sa lipseasca iepurilor. Un fin bun. suculente sau concentrate). vrejii de mazare. iarba cosita si ramuri cu frunze. sa aiba un anumit volum si efect de balast. iar leguminoasele la imbobocire. din graminee (golomat. dupa cele intocmite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice . trifoi. laptele degresat etc. considerat ca etalon.) sa se procure din cornert.) sau din otava. aromat si o culoare verde-intensa. industriale. Ratiile furajere se stabilesc in functie de norme si cit mai corespunzator sezonului respectiv. pentru ca iepurii sa se sirnta satui si digestia sa se faca normal. Grauntele de ovaz sa se foloseasca indeosebi pentru masculi in timpul montei si pentru tineret (pentru tineret nu trebuie sa lipseasca taritele sau sroturile). ciupercile etc. cocenii si paiele este indicat sa fie mai intii oparite. el trebuie sa aiba un miros placut. Pentru timpul iernii. consumul aproximativ de apa (in cm3 si pe timp de 24 ore) poate fi calculate. realizarea productiei planificate si mentinerea calitatilor de reproduce. ovascior etc. Oricare ar fi regimul de hranire (furaje verzi. Finurile au si efect de balast. Normele de furajare se stabilesc in functie de virsta. — In crescatoriile personale. adica gramineele la inspicare sau la inceputul infloririi. faina de oase etc. faina de carne. sa fie formate din furaje cit mai diferite si sa fie economice. de fructe etc. normele de furajare stabilite de Sectia de Alimentatie din cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice.) = valoarea continutului furajer. la furajarea iepurilor si la intocmirea ratiilor respective. Exista iepuri care refuza la inceput sa bea apa. D si E). necesar unei bune functionari a tubului digestiv. greutatea si starea fiziologica a iepurilor. folosindu-se in primul rind cele din productia proprie si numai cele ce nu se gasesc (sroturi. Ca orientare. si sa fie lipsit de praf si mucegaiuri. ca si ramasitele menajere: coji de cartofi. avind un gust placut si un mare continut de vitamine (B. . se redau doua exemple de ratii (simplificale). Piinea uscata constituie un bun aliment. necesarul de unitati nutritive este mai mare. La alcatuirea ratiilor este necesar sa se tina seama si de unele consideratii generale: sa corespunda parficularitafilor biologice si fizio-logice ale animalelor rozatoare. Finurile Finurile trebuie recoltate in faza optima. Finul. vitaminos (bogat in caroten) se obtine din leguminoase (lucerna. insa aceasta se intimpla fiindca nu li s-a dat niciodata si deci nu sint obisnuiti s-o consume. dupa felul productiei si dupa sezoanele anului. Ratii furajere Prin ratie furajera se intelege cantitatea de furaje data zilnic unui animal. Finurile de calitate inferioara. sparceta). Norme si ratii furajere Norme de furajare. Pe cit este posibil.faina de singe. in substance nutritive. crescatorul va tine seama si de urmatoarele recomandari practice: — In timpul verii. Un produs special este drojdia furajera (levuri iradiate).

la distribui¬rea ultimului tain format din concentrate. Sfecla si cartofii inghetati se dau numai fierti. Tot astfel. Suculentele Suculentele sint usor digestibile si au un gust mai pla¬cut. faina de carne. faina de case. bogate in substante nutritive necesare organismului. astfel ca hrana din timpul noptii sa fie substantiala si iepurii sa poata consuma -mult in perioada cind sint cel mai activi. morcovii. In acest scop. Pe cit este posibil. la distribuirea ratiei in trei tainuri. antibiotice etc. napii) se administreaza iepurilor numai curatate de pamint si bine spalate. ovazul este indicat sa se dea inmuiat cind este vorba de iepurasi. De aceea. inlaturindu-li-se cojile. In timpul iernii. Ea se prepara din diferite amestecuri de concentrate: uruieli. sroturi. pasta umeda este de cea mai buna calitate (usor digestibila. Ratia zilnica si tainurile se distri¬buie diferentiat. orzul sa fie inmuiat si zdrobit. Cartofii se dau curati. cu atit mai bine sint consumate furajele si resturile ce ramin sint mai neinsemnate. Amestecurile de concentrate sint cele mai indicate. Crescatorul trebuie sa tina seama de aceasta comportare specifica a iepurilor si la distribuirea tainurilor sa caute sa dea concentratele cind ei sint mai activi si consuma mai bine. tarite. pe un teren mai ridicat. Datorita continutului mare de apa (70—90"/0). la care se adauga tarite. in amestec cu tarite si cu faina de fin. vitamine. Astfel. sroturi.) reprezinta un factor de progres incontestabil si se bucura de o larga raspindire. uruieli. iar morcovii. O atentie deosebita trebuie data. ulei de peste si saruri minerale (creta furajera. reziduuri. morcovii sufera o pierdere de 16% si sfecla de 10"/o din greutatea lor initiala. urzica tocata. pasta se adminstreaza calda: cartofi fierti. ele contin furaje variate. faina de fin sau din cetina verde de brad. In crescatoriile personale. Amestecurile de furaje sint intocmite dupa retete stiintifice si se prepara pe ca-le industrials sub forma varsata (in vrac). iar porumbul. Folosirea acestora in furajarea iepurilor trebuie facuta dupa o preparare corespunzatoare. in timp ce in restul zilei sint pasivi. uscat si cu asternut gros de paie. Cartofii fierti. Femelelor in lactatie este bine sa li se dea pasta umeda de trei ori pe zi si seara . hrana se da vara in doua tainuri. este indicat sa se aplice schema urmatoare: Important este ca tainurile sa fie date in fiecare zi la aceleasi ore. mazarea si alte boabe. toate bine omogenizate si umectate cu lapte tras. praf de carbune si sare de bucatarie). furajele combinate sau ames¬tecurile complexe (concentrate obisnuite. La o insilozare de 5 luni. ratia zilnica se distribuie vara in trei tainuri si iarna nuimai de doua ori pe zi. cladindu-se in glugi (stoguri) sau sire. care se depoziteaza mai usor si fara pierderi mari (volumul lui se reduce de 5—6 ori). si de obicei fierti. faina vegetala si animala etc. castanele salbatice sint roase si consumate cu multa pofta. se asimileaza bine si are mare efect in obtinerea sporului de carne). Iepurii sint mult mai activi dimineata si noaptea. Administrarea hranei Cu cit hranirea iepurilor se face mai des. adao¬suri minerale.Depozitarea finului se face numai dupa ce mai intii a fost bine uscat. Radacinoasele (sfecla. suculentele&#039. Pasta umeda nu trebuie sa fie prea apoasa. dormiteaza si se sperie la cel mai neinsemnat zgomot. Calitatea amestecului poate fi imbunatatita si prin alte adaosuri: plante aro-mate. pe care iepurele le con¬suma cu multa pofta. constituie un bun furaj in timpul iernii. administrate sub forma de uruiala. sint expuse mai usor alterarii si pentru mentinerea valorii lor nutritive. zer sau apa calda. cu un grad de umiditate de 17»/0. Concentratele Concentratele (graunte. Sub aspect zooeconomic. granulata sau brichetata. Mult mai bun si economic este finul presat in baloti. dupa ce s-au dezghetat.). faina de carne sau de peste. De obicei. faina de soia sau de mazare. dupa starea fiziologica a iepurilor si dupa activitatea lor periodica. reziduuri. ele trebuie pastrate in locuri uscate si conservate pe timpul iernii in silozuri de suprafata.

fin. se imbolnavesc si deseori se intimpla sa-i gasim morti in boxa. In crescatoriile industriale. Ca furaj bogat in vitamine se da ovaz sau orz incoltit indeosebi pentru tineret. Cind aceasta schimbare. ca si inlocuirea altor furaje se face brusc sau de la o zi la alta. mai ales. unde se urmareste intensificarea productiei de carne. Diferentierea administrarii ratiei zilnice este indicat a se face chiar dupa pofta de mincare a iepurilor. adica trecerii lente de la regimul verde (vara-toamna) la cel uscat (iarna) si invers. . iepurii au de suferit. astfel ca furajele sa nu se puna peste cele neconsumate si sa se altereze repede. Inainte de administrarea hranei. reducindu-se tainul la cei care nu si-au consumat toate furajele si suplimentind hrana celor care au consumat-o integral.graunte (pe linga restul furajelor din ratie: ierburi.). vara furajele vechi si alterate ii produc tulburari digestive destul de grave. Organismul iepurelui este foarte sensibil si. seara tirziu (la orele 21 —22) se da si al patrulea tain (indeosebi pentru tineret si femelele in lactatie). De asemenea crescatorul trebuie sa dea o deosebita atentie schimbarii treptate a regimului de hrana. suculente etc. vasele trebuie spalate si bine curatate.