Sunteți pe pagina 1din 6

ANATOMIA MORFOFUNCTIONALA A TUBULUI DIGESTIVE SUBDIAFRAGMATIC STOMAC Organ cavitar cu rol depozit alimente.

In Stomac se desfasaora procese mecanice si chimice care au loc in digestie Tunicile: 1. Seroasa: peritoneul visceral il acopera aproape in intregime. 1.1. Fata anterioara acoperita de peritoneul cavitatii mari peritoneale, 1.2. Posterior de peritoneul bursei omentale . 1.3. Cele doua foite peritoneale se continua la niv curburii mici cu omentul mic, iar la nivelul curburii mari cu epipleomul gastro-splenic si gastro-colic. 1.4. Foita anterioara se continua: 1.4.1. superior la nivel cardiei si fund stomac se continua cu eritoneu esofagian anterior 1.4.2.inferior la niv pilor se cont cu peritoneu duodenal anterior 1.5. Foita posterioara nu acopera in intregime fata post a stomac; la nivelul lg gastro-frenic se recurbeaza si devine peritoneu parietal post 2. Subseroasa strat tesut conjunctiv 3. Musculara: trei straturi 3.1. strat longitudinal continua fibrele longitudinale ale esofagului se condens la curburi => fascicule longitudinale. 3.2. Strat circular continua stratul intern al musculaturii esofagiene si e dispus uniform pe toata suprafata stomacului. La pilor e ingrosat=> sfincter piloric cu forma inel muscular gros de 5-8 mm care are forma de panta lina de partea gastrica si este taiat drept de part duodenala. 3.3. Strat fibre oblice: particulare stomacului. Exista in portiunea verticala, dispuse ca o sa calare peste incizura cardiaca. 4. Submucoasa: captuseste musculatura, permite alunecarea mucoasei, e din tes lax cu vase de sanga, limfatice si plexuri nervoase. 5. Mucoasa: alb cenusie pe stomac gol => rosiatica pe timp de digestie. Are o serie de pliuri de la cardia la pilor legate intre ele de pliuri scurte oblice si transversale. In plenitudine pliurile se reduc.Prezinta numeroase cripte in care se deschid canale gl gastrice. 5.1. La nivel cardie mucoasa are un repliu: valvula lui Gubarov (det de fibre oblice) 5.2. La niv curbura mica nu exista pliuri (neteda) si delim o zona : soseaua gastrica (magenstrasse) unde sunt conduse bolurile aliment inainte de depozit. 5.3. La niv pilor exista valvula pilorica care are forma de palnie spre stomac si perete vertical spre duoden. Glandele gastrice : aparat secretor (endo si exocrine) cele exocrine formeaza un strat continuu la nivelul corionului mucoase si se numesc cardiale, fundice si pilorice. Cele endocrine secreta secretina gastrica. La nivelul mucoase exista formatiuni limfatice difuze si foliculi limfatici gastrici. DUODEN

Page 1 of 6

Componenta a intest subtire cu o struct asemanatoare lui cu particularitati. Chimul gastric stationeaza o perioada in duoden timp in care aciditatea e neutralizata si imbibat cu suc biliar si pancreatic. Tunici: 1. Seroara: acopera doar bulbul duodenal, in rest e acoperita doar pe fata anterioara de peritoneu. fiind un organ secundar retro-peritoneal. Dispunerea peritoneului permite evacuarea mai rapida a continutului. 2. Musculara: contine un strat longitudinal la exterior si circular la interior. In anume zone fibrele circ se condens si => sfinctere duodenale cu rol in retinere sucuri digestive si evacuare. 2.1. Sfincter bulbo-duodenal (intre bulb si port descent) medio-duodenal-supra-vaterian (deasupra ampulei lui Vater); 2.2. medio-duodenal sub-vaterian (descris de Ochsner) 2.3. la niv duoden transvers (Albot si Capangi). 3. Submucoasa: formata din tesut lax cu vase limfatice si elemente nervoase. 4. Mucoasa: se deosebeste de mucoasa intestin mezenterian pt ca valvule conivente lipsesc in partea super ci devin numeroase in part transvers si ascent. Vilozitati putine. Placile limfoide a lui Payer lipsesc. Glandele duodenale sunt tubulare neramificate (Liberkuhn) sunt in tot intest subtire; si gl lui Bruner in segment supra -vaterian. La niv mucoasei la unire fata med cu cea post a port descendenta exista 2 papile : 4.1. Caruncula duodenala mare - e conoida 8-10 mm lungime, si la 8 - 12 cm distanta de pilor (pe la mijloc duoden descendent) acoperita superior de o valvula coniventa transversa (capisonul papilei). De la partea inferioara a papilei mari porneste inferior un pliu de mucoasa (fraul papilei mari). In vf papila sunt 2-3 orificei de 1-2 mm loc deschidere ampula hepato-pancreatica ale lui Vater. (canal coledoc si canal pancreatic mare) 4.2. Caruncula duodenala mica - situata la 2 cmm superior de cea mare si reprezinta locul varsare al ductului pancreatic secundar (a lui Santorini). INTESTIN SUBTIRE MEZENTERIAL Intre duoden si intestinul gros. E portiunea mobila, cu rol in finalizarea digestie si absorptia intestinala. Portiuni: 1. jejunul - cu rol in finalizarea digestie. Reprezinta 2/5 din lungimea totala a intestin mezenterial Nu exista o limitare neta; se apreciaza conventionale ca ea ar fi in locul unde a 8-a ansa incruciseaza m psoas stang. 2. ileon - absorptie intest. Tunici: 1. Seroasa: acopera toata suprafata anselor cu exceptie loc de insertie a mezenterului unde seroasa se continua cu cele 2 foite ale mezenterului. Seroasa e subtire si permite alunecare anse, rezistenta. Strat subtire lax tela subserosa 2. Musculara: fibre musculare netede: un strat extern logitudinal si unul intern circular intre ele plex nervos nienteric (Auerbach) Page 2 of 6

3. Submucoasa o continua pe cea a duodenului. Are vase sange, limfatice si un plex nervos submucos (Meisner) 4. Mucoasa: groasa de culoare alb rozie la jejun, mai palida la ileon. Suprafata sa interioara e foarte intinsa avand 10 -15 m2 marcata de prezenta valvule conivente, vilozitati intestinale, glande si elemente limfatice. Plicile circulare (valvule conivente) (Kercring) sunt 800-900 incep in portiunea sub-vateriana a duoden, dense la jujeon, cu 5-6 cm lungime, 6-8 mm inaltime, mareste suprafata de absorptie a mucoasei. Vilozitatile inteestinale: mici proeminente interne de la pilor la valvulo ileo-cecala. Aspect deget de manusa pe toata mucoasa si pe plicile sale. Sun in numar de 1000/cm2. Inaltime 0.2-0.8 mm si au forme de creste lame sau conuri. Maresc suprafata de absorptie => 36 m2 Structural are un invelis epitelial cu cell poliedrice si caliciforme si un ax cu tesut conjunctiv, o arteriola, retea capilara, venule, 1 vas limfatic central (chilifer) si terminatii nervoase. Din musculara mucoasei se desprinde aparat contractil al vilozitatilor (fibre musculare netede) muchiul lui Brute.

Glandele intestinale sunt in grosimea mucoasei si se deschid intre vilozitati. Sunt de doua tipuri ale lui Bruner si ale lui Libercun. Formatiunile limfoide se impart in doua categ: 1. foliculi solitari - plasati pe marginea opusa insertiei mezenter intre mucoasa si submucoasa 2. foliculi agregati (placile lui Paier) - 20 -30 in ultima portiune a duodenului pe marginea libera a intestinului. Dimensiune 14 mm conglomerate pana la 10 cm. In dreptul lor mucoasa e neteda fara valvule conivente.

INTESTINUL GROS Portiiunea finala. Are calibru mare si un traiect dispus ca un cadru dispus in jurul viscerelor. Portiuni: 1. Cecum cu apendice vermiform - port incpienta, inferior planului transversal prin valvula iliocecala. 2. Colonul: cel mai lung si se imparte embriologic intr-un segment drept, si unul stang (separatia la mijloc colon transvers). Din punct de vedere anatomo-topografic: colon ascendent, flexura colica dreapta, colon transvers (mezenterial), flexulra colica stanga, colonul descendent, colon sigmoidian (mezenterial) 3. Rectul: cuprins intre S3 si orificiul anal. Deosebiri fata de intestinul subtire:

Page 3 of 6

1. are diametrul mai mare, 2. prezinta benzi musculare longitudinale - teniile colonului - ele iau nastere la nivelul insertiei apendicelui vermiform, diverg la niv cecum si pe colonul ascent si descent sunt dispuse astfel: 2.1. La nivelul colonului ascendent 2.1.1.anterior: tenia libera 2.1.2.postero-lateral: tenia omentala 2.1.3.postero-medial: tenia mezo-colica 2.2. La nivelul colon transvers: 2.2.1.inferior: tenia libera 2.2.2.postero- inferior: tenia omentala 2.2.3.postero-superior: tenia mezo-colica 2.3. Colon sigmoidian: tenie superioara si inferioara 2.4. Rectum teniile se larges si formeaza un strat muscular continuu. Intre tenii exista dilatatii: haustele colonuliui separate de santuri transverse. Dea lungul teniilor exista apendice apiploice (prelung grasoase provenite din grosimea mezoului) situate dea lungul unor ramuri terminale a vaselor drepte. Aceste vase terminale pot forma o ansa in grosimea apendicele epiploic inainte de ramificarea in grosime colon. CECUM Structural aspectul interioar a cecului arata proeminente alungite in dreptul teniilor in care exista cavitati rotunjite (hauste) separate de creste falciforme (santuri externe). In partea mediala a cecului se gaseste orificiul ilio-cecal iar inferior orificiul apendicelui vermiform. Orificiul ilio-cecal are o valula descrisa de Bauhin cu forma de fanta transversala cu o valula superioara mai lunga si mai groasa si una inferioara mai mica si mai subtire. Cele 2 valvule se unesc la extremitatile lor prin comisurile anterioara si posterioara. De la aceste comisuri porneste cate un repliu anterior si posterior (fraurile valvulei ilio-cecale) inchiderea acestui orificiu e asigurata atat de cele 2 valvule cat si de un strat muscular cu fibre musculare dispuse transvers. La nivelul orificiului apendicelui vermiform (3cm inf) de forma circulara exista o valvula inconstanta (Gerlach) Structura apendicelui vermiform: 1. La nivelul corionului mucoasei exista numeroase formatiuni limfatice. La nivelul colonului tunici: 2. Seroasa: peritoneul visceral ce acopera in totalitate sau numai partial elementele intestinului gros. Are o grosime de 1 mm, sub care e o lama subtire de tesut conjunctiv subperitoneal. 3. Musculara: fibre musculare netede in doua staturi longitudinal superficial (paralel cu axul lung si condensate in teniile musculare) si circular profund (formeaza un plan continuu cu zone de condensare musculara cu rol de sfinctere ce permite dilatarea intest gros=> haustele) Page 4 of 6

4. Submucoasa: mai putin dezvoltata ca la intestinul subtiere; tesut lax, cu vase si nervi. 5. Mucoasa: slab dezvoltata, palida, neteda fara valvule conivente si vilozitati cu glande tubulare ce secreta mult mucus. Are o mare putere de absorptie fapt pe care se bazeaza practica clismelor medicamentoase. In corionul mucoasei nu sunt placi Paier, dar sunt multi foliculi limfatici cu rol in aparare infectioasa. La nivelul rect:Tunicile: 1. sero-fibroasa: descrisa de Toma-Ionescu, e din doua portiuni separate intre ele de un plan oblic cranio-caudal si postero-inferior dea lung rasfrangerii peritoneului la nivelul recesurilor pararectale 1.1. Portiunea seroasa: anterior si pe felele laterale: peritoneu pelvin care coboara mai mult pe fata anterioara a rectului la nivelul a 2/3 superioare ale sale. Apoi se reflecta antero-superior realizand fund de sac, recto-vezical (male) recto-uterin (female) spre lateral peritoneu pelvin se reflecta ceva mai sus decat anterior => recesuri pararectale (Valdaier) 1.2. Portiunea fibroasa: situata postero-inferior alcatuita din fibre conjunctive, colagene elastice si musculare netede. E mai bine reprezentata in parea inferioara. Alcaturie: aponevroza posterioara sacrata posterior, lamale sacro-recto-genito-pubiene pe lateral si anterior la barbat: aponevroza prostato-peritoneal, la femeie septul recto vaginal. 2. Musculara: cea mai groasa cu fibre netede si striate. Cele netede sunt dispuse pe 2 straturi longitudinale la exterior si circulare la interior cele longitudinale sunt un strat continuu ce se afla in continuarea teniilor sigmoidiene. Cele striate se dezvolta si functioneaza ca aparat sfincterian alcatuit din trei componente: 2.1. sfincterul intern: neted circular prin hipertrofia fibre circ ale strat muscular intern => inel muscular in jurul rect peritoneal, lat de 3-6 mm ce se ingroasa spre orificiul anal. Are inrvatie vegetativa comuna cu a ampulei rectale si antagonista cu cea a rectului pelvin 2.2. sept intersfincterian: fibre musculare longitudinale netede si se intrepatrund cu fibre striata ale levator ani 2.3. sfincter extern striat: m. circular cu inervatie somatica dispus ca trei fascicule (subcutanat, superficial si profund) inconjoara in toatlitate cele 3/4 inferioare ale canalului anal. 1/4 superioara e acoperita de sfincter intern neted si de levator ani. Pe suprafata exterioara se gaseste tesut celulo-grasos al foselor ischio-anale iar pe suprafata interioara sfincterul neted 3. Submucoasa: laxa la nivel rect pelvin ce permite plisarea mucoasei. La nivel rect perineal este slab dezv. 4. Mucoasa: coloratie roz-rosiatica inchisa, neteda in totalitate alcatuita din epiteliu si corion. Conformatia inetrioara a rectului difera intre rectul pelvin si perineal Rectul Pelvin 1. mucoasa rect pelvin: 3 falduri oblice semilunare dispuse in spirala(valvulele lui Huston) cu concavitatea superior. cu rol in 2. Dispunere: 2.1. Valvula superioara 3-4 cm sub jonctiunea recto-sigmoidiene pe marginea stanga 2.2. Valvula mijlocie: 11 cm deasupra orificiul anal, pe marginea dreapta 2.3. Valvula inferioara: la 8 cm de orificul anal pe marginea stanga

Page 5 of 6

3. Inferior mucoasa se plieaz => coloanele lui Morgani (10 la numar) 1-1.5 cm lungime determinate de proeminenta vaselor hemoroidale. 4. Limita mucoasa rect pelvin si peritoneal e linia ano-rectala Rect Peritoneal Mucoasa rect peritoneala: are inlatime de cativa cm. La 6-8 mm superioara de orificiul anal sunt valvulele lui Morgani (cuib de randunica) la extrem inferioara a coloanelor, inapoia fiecarei valvule exista o depresiune (cripta/sinusul lui Morgani) cu rol colectare mucus pentru a facilita alunecarea bolului fecal. Pe marginea libera a valvuleleor exista mici ridicaturi: papilele anale ce formeaza o linie festonata cu aspect de pieptene (creasta pectineala a canaluluio anal) inferior ei e o depresiune circulara perceptibila la tuseu rectal si vizibila rectoscopic linia alba, sau linia intersfincteriala a lui Hilton (separatie intre sfincter intern neted si cel striat).

Vacularizatia arteriala stomac 1. A gastrica stanga - provine direct din trunchi celiac si are trei segmente: 1.1. parietal post, directie oblica la stanga si anterior, alipit de perete abdominal posterior 1.2. intermediar ce formeaza coasa arterei gastrice stangi, 1.3. terminal ce ajunge la mica curbura si merge dea lungul ei si are doua ram terminale anterioara si posterioara care se anastomozeaz cu a. gastrica dreapta 1.4. Ramuri colaterale: cardio-esofagiana anterioara si a hepatica stanga 2. A pilorica (gastrica dreapta) - din aretera hepatica proprie pe curbuara mica de la pilor la cardia, arcada se afla la loc implantarii ligament pe perete se anastom cu a gastrica stanga. 3. A gastro-epiploica dreapta: din gastro-duodenala din hepatica comuna, patrunde intre cele 2 foite ale lg gastro-colic pana la 2 cm de marea curbura. se anostom cu stanga => arcada marii curburi: ram ascent gastrice, ram desc epiploce 4. A gastro-epiploica stanga: din splenica. de la stanga spre dreapta dea lungul marii curburi se uneste cu gastro-epiploica dreapta 5. Ram gastrice ale a. splenice: a. eso-cardio-tuberozitara; orig la perete post a bursei omentalei 6. A gastrice scurte din segment terminal, sunt 6-7 si se gasesc intre foitele lg gastro-splenic si vasc portiunea verticala a marii curburi.

Page 6 of 6